Viaţa in copaci

Hrana din abundenlă şi o re-

lativâ siguranlăface ca viata
în copaci să fie atrăgătoare,
.îi multe animale au dezvoltat
caracteristici speciale care le
permit să îşi petreacd cea mai
mare parte din vială în coro-
namentul copacilor.

uprafete întinse ale Pământului sunt aco-

S perite de copaci : pădurile de conifere

din nord, tinuturile de păduri de foioase
din regiunile temperate si pădurile dese,
mereu verzi, ale tropicelor. 0 dată stabilite,
aceste păduri nu sunt înlocuite de nici un alt
tip de vegetatie, decât dacă intervine o schim-
bare de climă sau dacă o influentă externă -
umană - înlătură fizic arborii . De aceea, unele
paduri există de milioane de ani si multe ani-
male au avut timp să dezvolte adaptări spe-
ciale vietii în înaltul arborilor din păduri .
0 asemenea viată are avantajele ei, Nu
există prădătoare mari, astfel încât chiar si ani-
malele relativ lipsite de apărare precum mai-
mutele mici se pot hrăni şi odihni fără să
privească mereu peste umăr, asemenea rude-
lor lor terestre, De asemenea, hrana se găseşte
din belşug : nu numai frunzele, florile, fructe-
le, nucile si semintele arborilor, ci şi o sume-
denie de prăzi mici, precum insectele .
La tropice, un arhore poate sa rodească în
orice moment al anului, astfel încât un animal
tropical pregătit să caute arbori roditori poate
trăi toată viata sa numai din fructe . Animalele
adaptate sa mănânce frunze - mult mai putin
digerabile decât fructele, cu o valoare nutriti-
va relativ redusă - nici măcar nu trebuie sa
caute, căci le au la îndemână, Atâta vreme cât
pot sa stea agătate şi să găsească o cale de a
se deplasa dintr-un copac în altul, asemenea
animale abia dacă mai au motive să coboare
la sol, şi multe dintre ele nu o fac niciodată .
Agătat de copaci
Pentru un animal mic, precum o insectă, viata
în copaci nu prezintă probleme . Orice insectă
care se poate urca pe un fir de iarbă nu va
avea probleme cu scoarta şi frunzişul unui
copac, şi chiar dacă ar cădea din vârful
copacilor, datorită greutătii sale foarte mici ea
nu ar avea de suferit .
Un animal mai greu, precum o reptilă sau
un mamifer, trebuie să fie mai precaut, deoa-
rece o cădere se poate sfârşi cu o rănire fatală ;
şi deoarece animalul mare "tipic" stă pe solul
stabil, el nu este dotat pentru agăţarea sigură
de scoarţă sau de ramuri . Din acest motiv, el
omilleCopacil sunt plini de insecte, induzând
de specil de ortoptere . Când se odlh-
nesc, acestea îşi tin aripile anterloare dea-
supra corpului, amestecându-se cu vegetatia.
trebuie să se adapteze la viata în copaci . Cele
mai simple adaptări sunt ghearele bine dez-
voltate . Multe şopârle se ajută de gheare în
apucarea scoartei, iar veveritele se pot cătăra
cu încredere în sus şi în jos pe trunchiuri ver-
ticale de copaci datorită ghearelor ascutite.
Veverita adesea atârnă cu capul în jos pe trun-
chiul unul copac, fixată numai prin ghearele
încârligate ale labelor sale posterioare .
Uşoara veverită se poate baza pe ghearele
sale pe care le înfige în scoarta copacilor, dar
animalele mai grele au nevoie de siguranta
unei bune apucări . De exemplu, ghearele
leneşului au devenit cârlige de apucare extrem
de puternice, care pot fi blocate în jurul unei
crengi . Apucarea sa este atât de sigură, încât

0 Deoarece nu se
pot vedea în frunzi-
sul des, multe ani-
male, precum
această maimută
urlătoare roşie,
"vorbesc" între ele,
astfel incât pădurile
tind să fie habitate
gălăgioase .

o Şopărla de nisip
din Insulele Solomon
îşi încolăceşte coada
prehensilă în jurul
tulpinilor . Ea îşi
petrece toată viata
în copaci, doar rar
coborând la sol .

497
132 VIATA ÎN COPACI

leneşul poate rămâne agăţat de creangă chiar lor, legănându-se de la o creangă la alta şi de
şi după ce a murit . Alte animale se agaţă cu la copac la copac.
degetele alungite ale mâinilor sau picioarelor . Adevăratii artişti ai acestui domeniu sunt
Multe păsări au labe cu gheare lungi, opo- gibonii, a căror viteză si agilitate în copaci a
zabile, care se răsucesc în jurul crengii . Labele devenit legendară . Membrele gibonilor s-au
cameleonului s-au adaptat la fel, pentru a dezvoltat în mod opus fată de cele ale maki-
asigura o apucare închisă când se târăşte prin ilor, deoarece în timp ce membrele lor poste-
vegetatie în căutarea insectelor, susţinut în rioare au rămas scurte, braţele lot au devenit
acelaşi timp de coada sa musculoasă, prehen- extrem de lungi şi musculoase, cu mâini lungi
silă . Ceva mai familiare sunt mâinile şi pentru o apucare perfectă a crengilor .
picioarele mobile ale primatelor arhoricole -
în special cele ale maimutelor precum uran- Aeropurtat
gutanul, care î5i foloseşte degetul mare de la Săltarea sau legănarea dintr-un copac în altul
picior, lung şi opozabil, ca pe un deget mare consumă multă energie, deoarece animalul
al mâinii şi apucă crengile cu patru "mâini" trebuie să se arunce în sus pentru a nu cădea .
când se deplasează prin copaci . Multe animale au depăşit această problemă
dezvoltându-5i abilitatea de a plana pe "aripi"
Lipit de copaci formate din piele întinsă . Cele mai spectacu-
Poate că cele mai interesante adaptări la cătă- loase animale care "planează" sunt lemurul
rat sunt cele ale broaştelor arboricole şi geko, zburător sau colugo din Madagascar . Mem-
care au pe labe pernite "lipicioase " . Fiecare brele şi coada lor sustin o membrană care se
perniţă a labei unui geko are multe şiruri de întinde ca un zmeu când animalul sare prin
solzi cu creste fine, care se ramifică în mii de aer, permiţându-i să plutească până când ate-
proeminente fine; acestea se fixează pe cele rizează pe alt copac . După ce a aterizat, Î5i
mai mici asperităţi de pe suprafetele aparent foloseşte ghearele lungi pentru a se căţăra pe
netede precum frunzele mari şi lucioase . trunchi în sus până într-un punct sub coroana
de ramuri, apoi sare din nou spre alt copac .
0 Un burunduc cu Multe alte animale au dezvoltat abilităţi
cinci dungi se fixează similare de planare, inclusiv aşa-numitele ve-
cu capul în jos de veriţe zburătoare, broaşte zburătoare şi chiar
trunchiul unui copac un şarpe zburător . De asemenea, există mai
folosindu-şi ghearele multe păsări de pădure care se deplasează în
ascutite. Când sare, acest fel printre copaci, precum turacii
îşi depărtează picioa- africani, si există chiar dovezi ce indică faptul
rele şi î>i turteşte că cea mai veche specie de pasăre cunoscută,
corpul, prezentând o archaeopteryx, 5i-a dezvoltat penele pentru a
suprafa~ă mare a o ajuta să planeze de la un copac la altul .
corpului în aer. Ast- Totuşi, majoritatea păsărilor de pădure - şi
fel poate sări peste liliecii - sunt capabile de zbor mecanizat, iar
goluri considerabile . acesta este un lucru complet diferit .

Un erbivor care se mişcă lent, precum un 0 Un mascul de

leneş, are nevoie doar de o apucarea strânsă, leneş cu trei degete
dar majoritatea locuitorilor arborilor trebuie să poate să îşi petreacă
se poată deplasa rapid şi eficient . Animalele întreaga viată
frugivore, îndeosebi, î5i petrec mare parte din într-un singur copac .
timp deplasându-se dintr-o parte a pădurii în El îşi foloseşte
alta, căutând cei mai buni copaci roditori . ghearele pentru a se
Animalele grele, precum cimpanzeul, se trage cu capul în jos
deplasează adesea la sol, dar pentru ani- printre crengi într-un
malele care se hrănesc în coronamentul ritm incredibil de
pădurii este mai eficient să se deplaseze direct lent de 0,5 km/h . El
dintr-un copac în altul . poate atârna de
ghearele sale pe o
Zburând prin aer creangă ore în şir
Multe animale mici aleargă şi sar . Veveriţa, de fără să se mişte .
exemplu, fuge până în vârful unei crengute şi
se aruncă pe crenguţele altui copac . 0 Perni~ele mari de
Unele primate, precum makiii, sunt foarte pe degetele broaştei
bine adaptate la sărit : membrele posterioare arboricole îi permit
ale unui maki sunt lungi şi puternice, permi- să apuce frunzele şi
ţându-i să sară în aer ca un greiere, iar ochii tulpinile netede . Ea
săi mari sunt orientati înainte pentru o vedere poate sări de pe o
perfect binoculară si o apreciere precisă a dis- crengută pe alta fără
tantelor . Din acest motiv, vederea binoculară să-şi piardă echili-
este o trăsătură frecventă în rândul animalelor brul . Una dintre spe-
arboricole . Multe primate mai mari adoptă o cii atinge salturi de
tehnică diferită . În loc să alerge şi să sară 36 de on lungimea
printre crengi, atârnă de ele cu ajutorul brate- propriului corp.

mai vezi Animale şi plante 102 - PĂDURI DE CONIFERE Animale şi plante 107 - PĂDURI TROPICALE
498