CAPITOLUL IV

Probleme rezolvate

1. Se consideră aplicaţia g: ℝ3 × ℝ3 → ℝ definită prin

g( x , y ) = x1y1 - x1y3 - x2y2 + 2x2y3 - x3y1 + 2x3y2,∀ x = (x1, x2, x3),
y = (y1, y2, y3) ∈ ℝ3.
a) Să se arate că g este o formă biliniară simetrică.
b) Să se determine matricea lui g în baza canonică din ℝ3.
c) Să se determine matricea S de schimbare de bază, de la
baza canonică la baza B' = { u 1, u 2, u 3}, unde u 1 = (1, 1, 1),
u 2 = (1, 2, 1), u 3 = (0, 0, 1).
d) Să se determine matricea lui g în baza B' şi să se verifice
legea de transformare a matricei unei forme biliniare la o schimbare
de bază.
Soluţie. a) Se verifică, prin calcul direct, că g este liniară în
ambele argumente şi că g( x , y ) = g( y , x ), ∀ x , y ∈ ℝ3.
b) Fie B = { e 1, e 2, e 3} baza canonică din ℝ3. Atunci:
g11 = g( e 1, e 1) = 1, g12 = g( e 1, e 2) = 0, g13 = g( e 1, e 3) = -1,
g21 = g( e 2, e 1) = 0, g22 = g( e 2, e 2) = -1, g23 = g( e 2, e 3) = 2,
g31 = g( e 3, e 1) = -1, g32 = g( e 3, e 2) = 2, g33 = g( e 3, e 3) = 0.
Rezultă că matricea lui g în baza canonică este
⎡1 0 − 1⎤
GB = ⎢ 0 − 1 2 ⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣− 1 2 0 ⎥⎦
c) Descompunând vectorii u 1, u 2, u 3 în baza canonică se
obţine:
u 1 = e 1 + e 2 + e 3,
u 2 = e 1 + 2 e 2 + e 3,
u 3 = e 3,
⎡1 1 0⎤
deci S = ⎢1 2 0⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣1 1 1⎥⎦

152
 FORME PĂTRATICE
d) g( u 1, u 1) = 2, g( u 1, u 2) = 3, g( u 1, u 3) = 1,
g( u 2, u 1) = 3, g( u 2, u 2) = 3, g( u 2, u 3) = 3,
g( u 3, u 1) = 1, g( u 3, u 2) = 3, g( u 3, u 3) = 0.
Rezultă că matricea lui g în baza B' este
⎡2 3 1⎤
GB' = ⎢3 3 3⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣1 3 0⎥⎦
Pe de altă parte are loc
⎡1 1 1⎤ ⎡ 1 0 − 1⎤ ⎡1 1 0⎤ ⎡2 3 1⎤
GB' = St . GB. S = ⎢1 2 1⎥ ⎢ 0 − 1 2 ⎥ ⎢1 2 0⎥ = ⎢3 3 3⎥ .
⎢ ⎥⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎢⎣0 0 1⎥⎦ ⎢⎣− 1 2 0 ⎥⎦ ⎢⎣1 1 1⎥⎦ ⎢⎣1 3 0⎥⎦

2. Se consideră forma biliniară g: ℝ3 × ℝ3 → ℝ, care în baza

canonică din ℝ3 are matricea
⎡ 0 1 − 1⎤
GB = ⎢ 1 0 1 ⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣− 1 1 1 ⎥⎦
a) Să se determine expresia analitică a lui g.
b) Să se arate că g este simetrică.
c) Să se determine expresia analitică a lui g în baza
B' = { u 1, u 2, u 3}, unde u 1 = (1, 1, 0), u 2 = (1, 0, 1), u 3 = (0, 1, 0).
Soluţie. a) ∀ x = (x1, x2, x3), y = (y1, y2, y3) ∈ ℝ3 avem
⎡ 0 1 − 1⎤ ⎡ y1 ⎤
g( x , y ) = X Bt . GB. YB = [x1 x2 x3] ⎢ 1 0 1 ⎥ ⎢ y 2 ⎥ =
⎢ ⎥⎢ ⎥
⎢⎣− 1 1 1 ⎥⎦ ⎢⎣ y 3 ⎥⎦
= x1y2 - x1y3 + x2y1 + x2y3 - x3y1 + x3y2 + x3y3.
b) Deoarece GB = G Bt , rezultă că g este formă biliniară
simetrică.
c) Matricea de trecere de la baza canonică la baza B' este

153
 CAPITOLUL IV
⎡1 1 0⎤
S' = ⎢1 0 1⎥ , deci
⎢ ⎥
⎢⎣0 1 0⎥⎦
⎡1 1 0⎤ ⎡ 0 1 − 1⎤ ⎡1 1 0⎤ ⎡2 1 1⎤
GB' = St . GB. S = ⎢1 0 1⎥ ⎢ 1 0 1 ⎥ ⎢1 0 1⎥ = ⎢1 − 1 2⎥
⎢ ⎥⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎢⎣0 1 0⎥⎦ ⎢⎣− 1 1 1 ⎥⎦ ⎢⎣0 1 0⎥⎦ ⎢⎣1 2 0⎥⎦
Pentru ∀ x = α1 u 1 + α2 u 2 + α3 u 3, y = β1 u 1 + β2 u 2 + β3 u 3 avem
⎡2 1 1⎤ ⎡ β1 ⎤
g( x , y ) = [α1 α2 α3] ⎢1 − 1 2⎥ ⎢β 2 ⎥ =
⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎢⎣1 2 0⎥⎦ ⎢⎣β 3 ⎥⎦
= 2α1β1 + α1β2 + α1β3 + α2β1 - α2β2 + 2α2β3 + α3β1 + α3β2.

3. Se consideră forma pătratică h: ℝ3 → ℝ, care în baza

canonică B din ℝ3 are expresia analitică
h( x ) = 3x12 + 6x22 + 3x32 - 4x1x2 - 8x1x3 + 4x2x3.
Să se determine baza şi forma canonică prin metodele Gauss,
Jacobi şi a valorilor proprii. Să se verifice teorema inerţiei.
Soluţie. Matricea lui h în baza canonică este
⎡ 3 − 2 − 4⎤
GB = ⎢− 2 6 − 2⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣− 4 − 2 3 ⎥⎦
a) Metoda lui Gauss
Grupăm termenii care conţin pe x1 şi formăm un pătrat perfect
a cărui coeficienţi sunt elementele primei linii din GB:
1 4 16 16
h( x ) = (3x1 - 2x2 - 4x3)2 - x22 - x32 - x2x3 + 6x22 + 3x32 -
3 3 3 3
1 14 28 7
- 4x2x3 = (3x1 - 2x2 - 4x3)2 + x22 - x2x3 - x32
3 3 3 3
Efectuând schimbarea de coordonate

154
 FORME PĂTRATICE
⎧ y1 = 3x1 − 2 x 2 − 4 x 3
⎪
⎨y 2 = x 2
⎪y = x
⎩ 3 3
obţinem expresia lui h în noua bază B',
1 14 28 7
h( x ) = y12 + y22 - y2y3 - y32,
3 3 3 3
⎡1 ⎤
⎢3 0 0 ⎥
⎢ 14 14 ⎥
care are matricea GB' = ⎢ 0 − ⎥
⎢ 3 3⎥
⎢ 0 − 14 − 7 ⎥
⎢⎣ 3 3 ⎥⎦
Grupăm termenii care conţin pe y2 şi formăm un pătrat perfect
a cărui coeficienţi sunt elementele liniei a doua din GB':
1 3 14 14 14 7
h( x ) = y12 + ( y2 - y3)2 - y32- y32 =
3 14 3 3 3 3
1 14
= y12 + (y2 - y3)2 - 7y32
3 3
Efectuând schimbarea de coordonate
⎧ z1 = y1
⎪
⎨z 2 = y 2 − y 3
⎪z = y
⎩ 3 3
obţinem forma canonică
1 14
h( x ) = z12 + z22 - 7z32, ∀ x = z1 u 1 +z2 u 2 + z3 u 3.
3 3
Signatura formei pătratice h este (2, 1, 0).
Transformarea de coordonate prin care se obţine forma
canonică este dată de
⎧z1 = 3x1 − 2x 2 − 4 x 3
⎪
⎨z 2 = x 2 − x 3 sau, matriceal, X B C = S - 1 . XB.
⎪z = x3
⎩ 3
155
 CAPITOLUL IV

⎡3 − 2 − 4⎤ ⎡1 2 2⎤
⎢ 3 3 ⎥
Avem S - 1 = ⎢0 1 − 1 ⎥ , deci S = ⎢ 0 1 1⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣0 0 1 ⎥⎦ ⎢0 0 1 ⎥⎦
⎣
Rezultă că baza BC, în care h are forma canonică, este
1 2
BC = { u 1 = e 1, u 2 = e 1 + e 2, u 3 = 2 e 1 + e 2 + e 3}
3 3

b) Metoda lui Jacobi

Deoarece minorii principali ai matricei GB sunt:
3 −2
Δ1 = 3, Δ2 = = 14, Δ3 = det GB = -98,
−2 6
rezultă că expresia canonică a formei pătratice h este
1 3 7 2
h( x ) = y12 + y22 - y3 , ∀ x = y1 v 1 + y2 v 2 + y3 v 3.
3 14 49
Signatura formei pătratice h este (2, 1, 0).
Determinăm baza BC = { v 1, v 2, v 3} în care h are expresia
canonică. Vectorii bazei sunt daţi de relaţiile:
v 1 = s11 e 1,
v 2 = s21 e 1 + s22 e 2,
v 3 = s31 e 1 + s32 e 2 + s33 e 3.
Din condiţiile
⎧ g ( v 3 , e1 ) = 0
⎧g( v 2 , e1 ) = 0 ⎪
g( v 1, e 1) = 1, ⎨ , ⎨g ( v 3 , e2 ) = 0 ,
g
⎩ 2 2( v , e ) = 1 ⎪ g( v , e ) = 1
⎩ 3 3
unde g este forma polară a lui h, se determină sij, i ≥ j, i, j = 1, 3 .
1
g( v 1, e 1) = 1 ⇒ g(s11 e 1, e 1) = 1⇒ s11g( e 1, e 1) = 1⇒ s11 = .
3
1
⎧ s 21g ( e1 , e1 ) + s 22 g( e2 , e1 ) = 0 ⎧ 3s − 2s 22 = 0 s 21 =
⇒ ⎨ 21 ⇒ 7
⎨
⎩s 21g( e1 , e2 ) + s 22 g( e2 , e2 ) = 1 ⎩− 2s 21 + 6s 22 = 1 s 22 = 3
14
156
 FORME PĂTRATICE
⎧ s 31g( e1 , e1 ) + s 32 g( e2 , e1 ) + s 33g ( e3 , e1 ) = 0
⎪
⎨s 31g( e1 , e2 ) + s 32 g( e2 , e2 ) + s 33g( e3 , e2 ) = 0 ⇒
⎪ s g( e , e ) + s g( e , e ) + s g( e , e ) = 1
⎩ 31 1 3 32 2 3 33 3 3

⎧ 3s 31 − 2s 32 − 4s 33 = 0
⎪ 2 1 1
⇒ ⎨− 2s 31 + 6s 32 − 2s 33 = 0 ⇒ s31 = − , s32 = − , s33 = − .
⎪ − 4s − 2s + 3s = 1 7 7 7
⎩ 31 32 33
1
Obţinem: v 1 = e 1,
3
1 3
v2 = e1 + e 2,
7 14
2 1 1
v 3 = − e 1 − e 2 − e 3.
7 7 7

c) Metoda valorilor proprii

Polinomul caracteristic al matricei GB este
P(λ) = (λ - 7)2(λ + 2),
de unde rezultă valorile proprii λ1 = λ2 = 7, λ3 = -2.
Din sistemul vectorilor proprii
⎧ (3 − λ ) x1 − 2 x 2 − 4 x 3 = 0
⎪
⎨− 2 x1 + ( 6 − λ ) x 2 − 2 x 3 = 0
⎪ − 4 x − 2 x + (3 − λ) x = 0
⎩ 1 2 3
pentru λ1 = λ2 = 7 obţinem x1 = α, x2 = -2α - 2β, x3 = β, α, β ∈ ℝ,
iar pentru λ3 = -2 obţinem x1 = 2γ, x2 = γ, x3 = 2γ, γ ∈ ℝ*.
Subspaţiile proprii sunt:
S(7) = { x ∈ ℝ3 | x = α e 1 + (-2α-2β) e 2 + β e 3, α, β ∈ ℝ}
S(-2) = { x ∈ ℝ3 | x = 2γ e 1 + γ e 2 + 2γ e 3, γ ∈ ℝ}
O bază în S(7) este { u 1, u 2}, unde u 1 = e 1 - 2 e 2, u 2 = - 2 e 2 + e 3
şi o bază în S(-2) este { u 3}, unde u 3 = 2 e 1 + e 2 + 2 e 3.
Ortonormând baza { u 1, u 2, u 3} obţinem baza ortonormată

157
 CAPITOLUL IV
5 2 5
BC = { w 1, w 2, w 3}, unde w 1 = e1 - e 2,
5 5
4 5 2 5 5 2 1 2
w2 = e1 - e2 + e 3, w 3 = e 1 + e 2 + e 3.
15 15 3 3 3 3
Rezultă că în baza BC matricea GB are forma diagonală
⎡7 0 0 ⎤
⎢0 7 0 ⎥ şi deci expresia canonică a lui h va fi
⎢ ⎥
⎢⎣0 0 − 2⎥⎦
h( x ) = 7y12 + 7y22 - 2y32, ∀ x = y1 w 1 + y2 w 2 + y3 w 3.
Signatura formei pătratice h este (2, 1, 0).

4. Să se afle baza şi forma canonică pentru forma pătratică

h: ℝ → ℝ, care are în baza canonică din ℝ3 expresia analitică
3

h( x ) = x12 + 3x22 + 4x2x3, ∀ x = (x1, x2, x3) ∈ ℝ3.

Soluţie. Metoda lui Gauss
4 2 4
h( x ) = x12 + 3(x22 + x2x3) = x12 + 3[(x2 + x3)2 - x32] =
3 3 9
2 4
= x12 + 3(x2 + x3)2 - x32.
3 3
Cu transformarea de coordonate
⎧ y1 = x1
⎪ 2
⎨y 2 = x 2 + x 3
⎪ 3
⎩ y3 = x 3
se obţine forma canonică
4
h( x ) = y12 + 3y22 - y32.
3
Matricea schimbării de bază, S, de la baza iniţială la baza
canonică este

158
 FORME PĂTRATICE
−1
⎡1 0 0 ⎤ ⎡1 0 0 ⎤
⎢ 2⎥ ⎢ 2⎥
S = ⎢0 1 = ⎢0 1 − ⎥ .
3⎥ 3
⎢0 0 1 ⎥ ⎢0 0 1 ⎥
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
2
Deci BC = { u 1 = e 1, u 2 = e 2, u 3 = - e 2 + e 3}.
3

Metoda lui Jacobi

Deoarece minorii principali ai matricei GB sunt
1 0 0
1 0
Δ1 = 1, Δ2 = = 3, Δ3 = 0 3 2 = det GB = -4,
0 3
0 2 0
forma canonică este
1 4
h( x ) = y12 + y22 - y32.
3 3
Relaţiile de legătură între vectorii bazei iniţiale, { e 1, e 2, e 3},
şi vectorii bazei canonice, { u 1, u 2, u 3 }, în care forma pătratică are
expresia canonică, sunt date de relaţiile:
u 1= s11 e 1,
u 2 = s21 e 1 + s22 e 2,
u 3 = s31 e 1 + s32 e 2 + s33 e 3.
Coeficienţii sij, i ≥ j, i, j = 1, 2, 3, se determină din condiţiile
⎧0, pentru i ≠ j
g( e i, u j) = δij = ⎨ ,
⎩1 , pentru i = j
unde g( e i, e j) = gij sunt elementele matricei GB.

1 = g( u 1, e 1) = g(s11 e 1, e 1) = s11g( e 1, e 1) = s11 ⇒ s11 = 1

0 = g( u 2, e 1) = g(s21 e 1 + s22 e 2, e 1) = s21 ⇒ s21 = 0
1
1 = g( u 2, e 2) = g(s21 e 1 + s22 e 2, e 2) = 3s22 ⇒ s22 =
3
0 = g( u 3, e 1) = g(s31 e 1 + s32 e 2 + s33 e 3, e 1) = s31 ⇒ s31 = 0

159
 CAPITOLUL IV
3
0 = g( u 3, e 2) = g(s31 e 1 + s32 e 2 + s33 e 3, e 2) = 3s32 + 2s33 ⇒ s33 = -
4
1
1 = g( u 3, e 3) = g(s31 e 1 + s32 e 2 + s33 e 3, e 3) = 2s32 ⇒ s32 =
2
Deci baza canonică este BC = { u 1, u 2, u 3 },
1 1 3
unde u 1= e 1, u 2 = e 2, u 3 = e 2 - e 3.
3 2 4

Metoda valorilor proprii

⎡1 0 0⎤
Matricea formei pătratice, GB = ⎢0 3 2⎥
⎢ ⎥
⎢⎣0 2 0⎥⎦
are polinomul caracteristic
1− λ 0 0
det (GB - λI3) = 0 3 − λ 2 = (1 - λ)(λ + 1)(λ - 4),
0 2 −λ
deci valorile proprii sunt λ1 = -1, λ2 = 1, λ3 = 4.

Rezolvând sistemul vectorilor proprii pentru λ1 = -1, respectiv

λ2 = 1 şi λ3 = 4 se obţin subspaţiile proprii:
S(-1) = { x ∈ ℝ3 | x = x2(0, 1, -2), x2 ∈ ℝ},
S(1) = { x ∈ ℝ3 | x = x1(1, 0, 0), x1 ∈ ℝ},
S(4) = { x ∈ ℝ3 | x = x3(0, 2, 1), x3 ∈ ℝ}.
Deoarece valorile proprii sunt distincte, vectorii proprii din
subspaţii proprii diferite sunt ortogonali.
Forma pătratică are forma canonică
h( x ) = - y12 + y22 + 4y32
1 1
în baza canonică BC = { (0, 1, -2), (1, 0, 0), (0, 2, 1)}.
5 5

160
 FORME PĂTRATICE
5. Să se afle forma canonică pentru forma pătratică
h: ℝ → ℝ, care are în baza canonică din ℝ4 expresia analitică
4

1 1
h( x ) = 2x1x2 + 4x1x3 - x1x4 - x2x3 + x3x4,
2 2
∀ x = (x1, x2, x3, x4) ∈ ℝ4.
Soluţie. Metoda lui Gauss
Deoarece în expresia analitică avem gii = 0, i = 1, 4 , cu
schimbarea de coordonate
⎧ x1 = y1 + y 3
⎪x = y
⎪ 2 2
⎨
⎪ x 3 = y1 − y 3
⎪⎩ x 4 = y 4
ea devine h( x ) = 4y12 - 4y32 + y1y2 - y3y4 + y2y3.
Formăm pătrate cu termenii în y1:
1
h( x ) = 4(y12 + y1y2) - 4y32 - y3y4 + y2y3 =
4
1 1 2
= 4[(y1 + y2)2 - y2 ] - 4y32 - y3y4 + y2y3 =
8 64
1 1
= 4(y1 + y2)2 - y22 - 4y32 - y3y4 + y2y3 =
8 16
1 1
= 4(y1 + y2)2 - (y22 - 16y2y3)- 4y32 - y3y4 =
8 16
1 1
= 4(y1 + y2)2 - [(y2 - 8y3)2 - 64y32] - 4y32 - y3y4 =
8 16
1 1
= 4(y1 + y2)2 - (y2 - 8y3)2 - y3y4 =
8 16
1
= 4z12 - z22 - z32 + z42, unde
16
1 1 1 1
z1 = y1 + y2 = x1 + x2 + x3
8 2 8 2
z2 = y2 - 8y3 = -4x1 + x2 + 4x3

161
 CAPITOLUL IV
1 1
z3 = y3 - y4 = x1 - x3 - x4
2 2
1 1
z4 = y3 + y4 = x1 - x3 + x4
2 2
Matricea S, a schimbării de bază de la baza iniţială la baza
canonică, este
−1
⎡1 1 1 ⎤
⎢ 2 8 2 0⎥
⎢− 4 1 4 0⎥
S= ⎢ 1 1 ⎥
⎢ 0 − − 1⎥
⎢ 2 2 ⎥
⎢ 1 1
0 − 1⎥
⎣⎢ 2 2 ⎦⎥

6. Să se afle o bază ortonormată şi expresia canonică pentru

forma pătratică h: ℝ3 → ℝ, care în baza canonică din ℝ3 are
expresia analitică
h( x ) = 2(x1x2 + x1x3 + x2x3), ∀ x = (x1, x2, x3) ∈ ℝ3.
Soluţie. Metoda valorilor proprii
⎡0 1 1 ⎤
Matricea formei pătratice este GB = ⎢1 0 1⎥
⎢ ⎥
⎢⎣1 1 0⎥⎦
şi are polinomul caracteristic
P(λ) = det (GB - λI3) = (λ + 1)2(2 - λ)
Ecuaţia caracteristică (λ + 1)2(2 - λ) = 0 are rădăcinile
λ1 = λ2 = -1, λ3 = 2.
Subspaţiul propriu corespunzător valorii proprii λ3 = 2 este
S(2) = { x ∈ ℝ3 | x = x3(1, 1, 1), x3 ∈ ℝ}
Normalizând vectorul propriu (1, 1, 1) se obţine
1
u1 = (1, 1, 1).
3

162
 FORME PĂTRATICE
Subspaţiul propriu corespunzător valorilor proprii λ1 = λ2 = -1
este
S(-1) = { x ∈ ℝ3 | x = (x1, x2, -x1 - x2), x1, x2 ∈ ℝ} =
= { x ∈ ℝ3 | x = x1(1, 0, -1) + x2(0, 1, -1), x1, x2 ∈ ℝ}

Vectorii proprii u 2 = (1, 0, -1) şi u 3 = (0, 1, -1) din baza

subspaţiului S(-1) nu sunt ortogonali. Căutăm (folosind procedeul
Gram-Schmidt) un vector f 3 ⊥ u 3 ,
< u3, u 2 > 1 1
f 3 = u3 - 2
u 2 = (0, 1, -1) - (1, 0, -1) = - (1, -2, 1).
u2 2 2

Baza canonică ortonormată formată din vectorii proprii este

1 1 2
BC = { (1, 1, 1), (1, 0, -1), (1, -2, 1)}.
3 2 6
⎡ 1 1 2 ⎤
⎢ 3 2 6 ⎥
⎢ 1 4 ⎥
Matricea schimbării de bază este S = ⎢ 0 − ⎥.
⎢ 3 6 ⎥
⎢ 1 1 2 ⎥
⎢⎣ 3 − 2 6 ⎥⎦

Expresia canonică a formei pătratice este

h( x ) = 2y12 - y22 - y32, ∀ x = y1 u 1 + y2 u 2 + y3 u 3
şi are signatura (1, 2, 0).

7. Să se aducă la forma canonică forma pătratică h: ℝn → ℝ,

care în baza canonică din ℝn are expresia analitică
n 1 n n
2
h( x ) = ∑ x i + ∑ ∑ x i x j , ∀ x = (x1, x2, ... , xn) ∈ ℝn.
i =1 2 i =1 j=1

163
 CAPITOLUL IV
Soluţie. Metoda valorilor proprii
⎡ 1 1 1⎤
⎢ 1 ...
2 2 2⎥
⎢1 1 1⎥
⎢ 1 ... ⎥
⎢ 2 2 2⎥
Matricea formei pătratice este GB = ⎢ 1 1 1⎥ .
1 ...
⎢2 2 2⎥
⎢... ... ... ... ...⎥
⎢1 1 1 ⎥
⎢⎣ ... 1 ⎥
2 2 2 ⎦
Polinomul caracteristic este
⎡ 1 1 1 ⎤
⎢ 1 − λ ... ⎥
2 2 2
⎢ 1 1 1 ⎥
⎢ 1− λ ... ⎥
⎢ 2 2 2 ⎥
Pn(λ) = det (GB - λIn) = ⎢ 1 1 1 ⎥
1− λ ...
⎢ 2 2 2 ⎥
⎢ ... ... ... ... ... ⎥
⎢ 1 1 1 ⎥
⎢⎣ ... 1 − λ⎥
2 2 2 ⎦

Adunăm toate coloanele la prima şi obţinem

⎡ n −1 1 1 1 ⎤
⎢ 1 − λ + ... ⎥
2 2 2 2
⎢ n −1 1 1 ⎥
⎢1 − λ + 1− λ ... ⎥
⎢ 2 2 2 ⎥
Pn(λ) = ⎢ n −1 1 1 ⎥ =
1− λ + 1− λ ...
⎢ 2 2 2 ⎥
⎢ ... ... ... ... ... ⎥
⎢ n −1 1 1 ⎥
⎢⎣1 − λ + ... 1 − λ⎥
⎦
2 2 2

164
 FORME PĂTRATICE
⎡ 1 1 1 ⎤ L 2 − L1
⎢ 1 ...
2 2 2 ⎥ L3 − L1
⎢ 1 1 ⎥ ......
⎢1 1 − λ ... ⎥ Ln − L1
n +1 ⎢ 2 2 ⎥
=( - λ) ⎢ 1 1 ⎥ =
2 1 1 − λ ...
⎢ 2 2 ⎥
⎢... ... ... ... ... ⎥
⎢ 1 1 ⎥
⎢⎣ 1 ... 1 − λ ⎥
2 2 ⎦
⎡ 1 1 1 ⎤
⎢ 1 ...
2 2 2 ⎥
⎢ 1 1 1 ⎥
⎢0 −λ ... ⎥
n +1 ⎢ 2 2 2 ⎥ n +1 1
=( - λ) ⎢ 1 1 ⎥ =( - λ)( - λ)n - 1.
2 0 0 − λ ... 2 2
⎢ 2 2 ⎥
⎢... ... ... ... ... ⎥
⎢ 1 ⎥
⎢⎣ 0 0 0 ... − λ⎥
2 ⎦
n +1 1
Ecuaţia caracteristică este ( - λ)( - λ)n - 1 = 0 şi are rădăcinile
2 2
1 n +1
λ1 = λ2 = ... = λn - 1 = , λn = .
2 2

Forma pătratică are expresia canonică

1 2 1 2 1 2 n + 1 2 1 n −1 2 n + 1 2
h( x ) = y1 + y2 + ... + yn - 1 + yn = ∑ yi + yn .
2 2 2 2 2 i =1 2

8. Să se afle expresia canonică a formei pătratice h: ℝn → ℝ,

care are în baza canonică din ℝn expresia analitică
1 n n
h( x ) = ∑ ∑ x i x j , ∀ x = (x1, x2, ... , xn) ∈ ℝn.
2 i =1 j=1
i≠ j

165
 CAPITOLUL IV
Soluţie. Metoda valorilor proprii
Matricea formei pătratice este

⎡ 1 1 1⎤
⎢0 2 2
...
2⎥
⎢1 1 1⎥
⎢ 0 ... ⎥
⎢2 2 2⎥
GB = ⎢ 1 1 1⎥ .
0 ...
⎢2 2 2⎥
⎢... ... ... ... ...⎥
⎢1 1 1 ⎥
⎢⎣ ... 0 ⎥
2 2 2 ⎦

Polinomul caracteristic este Pn(λ) = det (GB - λIn) =

⎡ 1 1 1 ⎤ ⎡ n −1 1 1 1 ⎤
⎢ − λ ... − λ + ...
2 2 2 ⎥ ⎢ 2 2 2 2 ⎥
⎢1 1 1 ⎥ ⎢ n −1 1 1 ⎥
⎢ −λ ... ⎥ ⎢− λ + −λ ... ⎥
⎢ 2 2 2 ⎥ ⎢ 2 2 2 ⎥
=⎢1 1 1 ⎥ = ⎢− λ + n − 1 1 − λ 1 ⎥ =
− λ ... ...
⎢ 2 2 2 ⎥ ⎢ 2 2 2 ⎥
⎢ ... ... ... ... ... ⎥ ⎢ ... ... ... ... ... ⎥
⎢1 1 1 ⎥ ⎢ n −1 1 1 ⎥
⎢⎣ 2 ... − λ ⎥ ⎢ −λ+ ... − λ⎥
2 2 ⎦ ⎣ 2 2 2 ⎦

⎡ 1 1 1 ⎤ L 2 − L1
⎢ 1 ...
2 2 2 ⎥ L3− L1
⎢ 1 1 ⎥ ......
⎢1 − λ ... ⎥
n −1 ⎢ 2 2 ⎥ Ln − L1
=( - λ) ⎢ 1 1 ⎥ =
2 1 −λ ...
⎢ 2 2 ⎥
⎢... ... ... ... ... ⎥
⎢ 1 1 ⎥
⎢⎣ 1 ... − λ⎥
2 2 ⎦

166
 FORME PĂTRATICE
⎡ 1 1 1 ⎤
⎢ 1 ...
2 2 2 ⎥
⎢ 1 1 1 ⎥
⎢0 − − λ ... ⎥
n −1 ⎢ 2 2 2 ⎥
=( - λ) ⎢ 1 1 ⎥=
2 0 0 − − λ ...
⎢ 2 2 ⎥
⎢... ... ... ... ... ⎥
⎢ 1 ⎥
⎢⎣ 0 0 0 ... − − λ ⎥
2 ⎦
n −1 1
=( - λ)(- - λ)n - 1.
2 2
n −1 1
Ecuaţia caracteristică este ( - λ)(- - λ)n - 1 = 0 şi are rădăcinile
2 2
1 n −1
λ1 = λ2 = ... = λn - 1 = - , λn = .
2 2
Forma pătratică are expresia canonică
1 1 1 n −1 2 1 n −1 n −1 2
h( x ) = - y12 - y22 - ... - yn - 12 + yn = - ∑ y i2 + yn .
2 2 2 2 2 i =1 2

9. Se consideră forma biliniară g: ℝ3 × ℝ3 → ℝ definită prin

g( x , y ) = x1y1 + x2y2 + 2x2y1 + 2x1y2 + x1y3 + x3y1 - x2y3 - x3y2,
∀ x = (x1, x2, x3), y = (y1, y2, y3) ∈ ℝ3.
a) Să se scrie matricea lui g în baza canonică din ℝ3 şi să se
arate că g este formă biliniară simetrică.
b) Să se determine matricea lui g în baza B' = { u 1, u 2, u 3},
unde u 1 = (1, 0, -1), u 2 = (1, 2, 0), u 3 = (1, 1, 1).
c) Să se scrie forma pătratică h asociată formei biliniare g.
d) Să se determine baza şi expresia canonică pentru forma
pătratică h.
Soluţie. a) Calculând gij = g( e i, e j), i, j = 1, 3 , obţinem
matricea GB a lui g în baza canonică

167
 CAPITOLUL IV
⎡1 2 1 ⎤
GB = ⎢2 1 − 1⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣1 − 1 0 ⎥⎦
Deoarece GB = G Bt , rezultă că g este formă biliniară simetrică.
b) Deoarece matricea de schimbare de bază de la baza
⎡ 1 1 1⎤
canonică la baza B' este S = ⎢ 0 2 1⎥ , rezultă
⎢ ⎥
⎢⎣− 1 0 1⎥⎦
⎡1 0 − 1⎤ ⎡1 2 1 ⎤ ⎡ 1 1 1⎤ ⎡− 1 6 4⎤
GB'=St . GB. S= ⎢1 2 0 ⎥ ⎢2 1 − 1⎥ ⎢ 0 2 1⎥ = ⎢ 6 13 8 ⎥ .
⎢ ⎥⎢ ⎥⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎢⎣1 1 1 ⎥⎦ ⎢⎣1 − 1 0 ⎥⎦ ⎢⎣− 1 0 1⎥⎦ ⎢⎣ 4 8 6⎥⎦
c) h( x ) = g( x , x ) = x12 + x22 + 4x1x2 + 2x1x3 - 2x2x3.
d) Utilizând metoda lui Gauss obţinem
h( x ) = (x1 + 2x2 + x3)2 - 3x22 - x32 - 6x2x3.
Efectuăm schimbarea de coordonate
y1 = x1 + 2x2 + x3
y2 = x2
y3 = x3
şi obţinem
h( x ) = y12 + 6y22 - (y3 + 3y2)2.
Schimbarea de coordonate
z1 = y1
z2 = y2
z3 = 3y2 + y3
ne conduce la forma canonică
h( x ) = z12 + 6z22 - z32.
Transformarea de coordonate prin care se obţine forma
canonică este dată de
z1 = x1 + 2x2 + x3
z2 = x2
z3 = 3x2 - x3

168
 FORME PĂTRATICE
⎡1 2 1 ⎤
sau, matriceal, X B = S - 1XB, unde S - 1 = ⎢0 1 0 ⎥ .
C ⎢ ⎥
⎢⎣0 3 − 1⎥⎦
⎡1 − 5 1⎤
Obţinem matricea schimbării de bază, S = ⎢0 1 0⎥ .
⎢ ⎥
⎢⎣0 3 1⎥⎦
Deci baza canonică este BC = { v 1, v 2, v 3}, unde
v 1 = e 1,
v 2 = -5 e 1 + e 2 + 3 e 3,
v 3 = e 1 + e 3.

10. Să se determine expresia analitică a formei biliniare

antisimetrice g: ℝ2 × ℝ2 → ℝ ştiind că g( u 1, u 2) = 5, unde B =
{ u 1, u 2} este o bază în ℝ2.
Soluţie. Matricea formei biliniare în baza B este antisimetrică
şi anume
⎡ 0 g ( u1 , u 2 ) ⎤ ⎡ 0 5 ⎤
GB = ⎢
g ( u , u ) 0 ⎥ = ⎢ − 5 0⎥ .
⎣ 1 2 ⎦ ⎣ ⎦
Expresia analitică a formei biliniare este
⎡ 0 5⎤ ⎡ y1 ⎤
g( x , y ) = X Bt GBYB = [x1 x 2 ]⎢ ⎥ ⎢ y ⎥ = 5x1y2 - 5x2y1,
⎣ − 5 0 ⎦⎣ 2 ⎦
pentru ∀ x = (x1, x2), y = (y1, y2) ∈ ℝ2.

169