Sunteți pe pagina 1din 200

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Coordonator al ediþiei:
Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte

Colectivul de coordonare a lucrãrii:


Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ, Beátrix GERÉD, Gabriel JIFCU, Ilie DUMITRESCU,
Adriana CIUCHEA, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Doina BADEA

Colectivul de elaborare a capitolelor Anuarului: Colectivul de design ºi editare:


Adriana CIUCHEA, Ion FLORESCU, Ilie DUMITRESCU, Doina BADEA, Lavinia POPESCU,
Daniela ªTEFÃNESCU, Dr. ªtefan TRICÃ, Vitty-Cristian CHIRAN, Rodica-Elena SOLOVÃSTRU,
Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR, Georgeta Marinela Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Minodora RÃDULESCU,
ISTRATE, Mihai GHEORGHE, Maria Ioana NICOLA, Elena TUDOR, Genia MIHOC, Mihaela Elena ªTEFAN,
Constantin MÎNDRICELU, Nina ALEXEVICI, Gabriela ZAGALCA, Laura ENACHE,
Virginia BALEA, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Valentina MUNTEANU, Lenuþa POPESCU,
Florentina GHEORGHE. Daniela BUCUR, Daniela POPESCU.

Responsabil de lucrare:
Doina BADEA

Responsabil de CD-ROM:
Rodica-Elena SOLOVÃSTRU

Editare CD:
Laura ENACHE, Lenuþa POPESCU

Coperta:
Alexandru POPESCU
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
B-dul Libertãþii 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318.18.71; 317.77.70
Fax: 312.48.75

e-mail: romstat@insse.ro
http://www.insse.ro

Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã,


în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem
de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace
sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã.
Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ
sau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã
numai cu indicarea clarã ºi precisã a sursei.

Abonamente la publicaþiile editate de I.N.S se pot contracta prin:


Activitatea „Diseminarea Informaþiilor Statisticii Româneºti”
Telefon/Fax: +40 021 317 11 10 ºi Fax: +40 021 318 18 74
e-mail: rrs@insse.ro

Publicaþiile editate de Institutul Naþional de Statisticã se pot procura de la sediul I.N.S. prin:
Librãria „Ion Ionescu de la Brad”
tel. 318 18 42 int. 2254, 1073, 2479
e-mail: rrs@insse.ro
Punctele de vânzare de la sediile Direcþiilor Judeþene de Statisticã

ISSN 1841 - 5431


ISSN - L1220 - 3246
© INS 2011
CUVÂNT ÎNAINTE

O nouã ediþie a Anuarului Statistic al Acestui deziderat îi rãspunde plenar Anuarul, publicaþia fanion a
României - serii de timp se aflã acum la oricãrei statistici naþionale demnã de acest nume, prin volumul,
dispoziþia dumneavoastrã. calitatea ºi maniera sistematicã de prezentare a informaþiilor. Ediþia
2010 a Anuarului Statistic al României - serii de timp, care vã stã
Este o ediþie cuprinzãtoare ºi relevantã, în acum la dispoziþie, constituie cel mai convingãtor argument.
linia celor apãrute în ultimii ani, având ca
factor comun preocuparea noastrã de a Persoana învestitã cu autoritatea de a elabora ºi decide în spaþiul
rãspunde exigenþelor mereu crescute ale economic sau social, omul politic, omul de afaceri, exponenþii
cititorilor doritori sã primeascã, într-un mediului universitar academic, dascãlii ºi discipolii lor, cercetãtorul
format prietenos ºi uºor de consultat, aplecat asupra înþelegerii mecanismelor profunde ale evoluþiei
sinteza informaþiilor statistice privind evoluþia multisectorialã societãþii, simplul cititor stãpânit de curiozitatea de a cunoaºte, mai
economicã ºi socialã a þãrii, nu ca o entitate izolatã, ci privitã în profund ºi mai temeinic, devenirea þãrii în care trãieºte, gãsesc în
contextul lumii contemporane, o lume caracterizatã prin paginile Anuarului, datele statistice de care fiecare are nevoie pentru
interconectarea, cu o dinamicã tot mai accentuatã la nivel global, a a-ºi contura, clarifica ºi optimiza proiectele, pentru a emite opþiuni ºi
tuturor fenomenelor demografice, economice, sociale ºi de mediu. soluþii, în cunoºtinþã de cauzã, asupra deciziilor esenþiale, pentru
propriul destin, pentru destinul comunitãþii din care face parte, pentru
Este o lume în care rolul ºi locul statisticii a devenit mereu mai destinul þãrii.
pregnant ºi mai recunoscut ca singura sursã oficialã de date viabile
pe care se pot clãdi politicile de dezvoltare, fie acestea la nivel Ca ºi ediþiile care l-au precedat, Anuarul Statistic al României - serii
comunitar, în cazul Uniunii Europene, la nivel naþional sau regional. de timp ediþia 2010 rãspunde, totodatã, integral, asumãrii
standardelor ºi normelor internaþionale, în primul rând celor ale
Nu întâmplãtor, Anuarul Statistic al României - serii de timp Uniunii Europene, pe care statistica oficialã din þara noastrã le-a
ediþia 2010 iese de sub tipar la doar patru luni dupã ce importanþa asimilat încã din momentul aderãrii.
statisticii în viaþa societãþii planetare a fost consacratã prin
sãrbãtorirea, practic, în toate statele lumii, la 20 octombrie 2010, Din considerente de volum, toate informaþiile gãsesc exclusiv în
pentru prima datã, a Zilei Mondiale a Statisticii. Multe pasaje din formatul pe CD-ROM al publicaþiei, valorificând astfel posibilitãþile,
mesajul transmis cu aceastã ocazie de secretarul general al ONU, cea mult mai generoase, pe care le oferã suportul electronic, pentru
mai cuprinzãtoare organizaþie internaþionalã, cred cã pot fi aºezate, tezaurizarea unui volum sporit de informaþii pe un spaþiu restrâns ºi,
fãrã a greºi, ca deschidere a publicaþiei pe care v-o oferim acum. nu în ultimul rând, cu mult mai puþine costuri ºi cu posibilitatea ca
informaþiile sã poatã fi preluate, fãrã eforturi de transcriere, pentru
„Statisticile ating toate aspectele vieþii moderne. Ele substanþiazã inserarea în diferite studii ºi analize.
numeroasele decizii ale autoritãþilor publice, ale întreprinderilor, ale
colectivitãþilor. Ele ne informeazã asupra tendinþelor ºi forþelor care ne Concluzionând, consider cã ediþia 2010 a Anuarului Statistic al
influenþeazã viaþa. Realizate cu ajutorul anchetelor ºi cercetãrilor României - serii de timp constituie o bunã pledoarie pentru
exhaustive sau selective, statisticile sunt indispensabile dezvoltãrii literatura statisticã româneascã ºi literatura statisticã ºi economicã în
economice ºi sociale, cu condiþia ca datele lor sã fie reunite ºi analizate”. general, satisfacþia cititorului fiind, în ultimã instanþã, rãsplata
cuvenitã statisticienilor pentru eforturile pe care, cu devoþiune ºi
profesionalism, le aºazã ca piatrã de temelie a activitãþii lor.

Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU,

Preºedintele Institutului Naþional de Statisticã


SINTEZA CUPRINSULUI

Notã metodologicã generalã


Prescurtãri folosite pentru unitãþile de mãsurã
Simboluri folosite
1. Geografie, meteorologie ºi mediu înconjurãtor
2. Populaþie
3. Piaþa forþei de muncã
4. Veniturile, cheltuielile ºi consumul populaþiei
5. Locuinþe ºi utilitãþi publice
6. Securitate ºi asistenþã socialã
7. Sãnãtate
8. Educaþie
9. Culturã ºi sport
10. Preþuri
11. Conturi naþionale
12. Investiþii ºi imobilizãri corporale
13. ªtiinþã, tehnologie ºi inovare
14. Agriculturã ºi silviculturã
15. Activitatea întreprinderii
16. Industrie ºi construcþii
17. Transporturi, poºtã ºi telecomunicaþii
18. Comerþ internaþional
19. Comerþ interior ºi servicii de piaþã
20. Turism
21. Finanþe
22. Justiþie
23. Statisticã internaþionalã
NOTÃ METODOLOGICÃ GENERALÃ GENERAL METHODOLOGICAL NOTE

1. Cadrul legal privind activitatea statisticã este statuat 1. The legal framework concerning the statistical
prin Ordonanþa Guvernului nr. 9/1992 republicatã, cu activity is represented by Government Ordinance no.
modificãrile ºi completãrile ulterioare. În Ordonanþã se 9/1992, republished with its further amendments and
regãsesc contextul ºi prevederile care definesc completions. The Ordinance includes the context and the
elementele constitutive ale procesului statistic, provisions defining the constitutive elements of the
respectiv, culegerea, prelucrarea, analiza ºi constituirea statistical process, namely: collection, processing,
seriilor de date statistice oficiale, cu caracter analysing and compiling official statistical data series, of
demografic, social, economic, financiar ºi juridic, demographic, social, economic, financial and juridical
precum ºi principiile fundamentale care stau la baza nature, as well as the fundamental principles on which
funcþionãrii statisticii oficiale în România. the functioning of official statistics in Romania is defined.
Statistica oficialã în România este organizatã ºi In Romania, the official statistics is organised and
coordonatã de Institutul Naþional de Statisticã, organ de coordinated by the National Institute of Statistics,
specialitate al Administraþiei Publice Centrale, în specialised body of central public administration,
subordinea Guvernului, finanþat de la bugetul de stat. subordinated to Government and financed from the state
budget.
Institutul Naþional de Statisticã este autorizat sã The National Institute of Statistics is entrusted to ask
solicite ºi sã obþinã cu titlu gratuit datele ºi informaþiile for and to obtain, free of charge, statistical data and
statistice de la toate persoanele, fizice sau juridice, care information from all natural and legal persons, owing any
deþin capital sub orice formã sau desfãºoarã activitate de type of capital or developing any kind of activity on
orice fel pe teritoriul României. Romania’s territory.
Principiile pe care se întemeiazã activitatea statisticã, The principles on which statistical activity are based,
în deplinã concordanþã cu principiile fundamentale privind fully compliant with the fundamental principles related to
funcþionarea statisticii într-o societate democraticã, statistics functioning in a democratic society, adopted al
adoptate pe plan internaþional, constau în: autonomie, international level, consists in: autonomy, individual
confidenþialitate a datelor individuale, transparenþã, data confidentiality, transparency, relevance,
relevanþã, proporþionalitate, deontologie statisticã ºi proportionality, statistical deontology and cost
raport cost/eficienþã. effectiveness.
Atât contextul general, cât ºi principiile de funcþionare Both the general context and the principles of
a statisticii, precum ºi producerea de date statistice de statistics functioning, as well as the production of
calitate, armonizate cu normele ºi standardele Uniunii statistical data of high quality, compliant with the
Europene, conferã rezultatelor activitãþii statistice European Union’s norms and standards confer the
garanþia satisfacerii cerinþelor utilizatorilor de date statistical activity results the guarantee of meeting the
statistice. statistical data users requirements.

2. Sursele de date statistice. Datele prezentate în 2. Statistical data sources. The data presented within
Anuarul statistic sunt rezultatul a douã categorii de the Statistical Yearbook result from two data sources
surse: categories:
 cercetãrile statistice exhaustive sau prin sondaj  exhaustive or sample statistical surveys, included
cuprinse în Programul Statistic Anual (PSA); in the Annual Statistical Programme (ASP);
 surse administrative.  administrative sources.

3. Programul Statistic Naþional Anual (PSNA) 3. The Yearly National Statistical Programme
reprezintã instrumentul de bazã prin care Institutul (YNSP) represents the basic tool by means of which the
Naþional de Statisticã ºi ceilalþi producãtori de statistici National Institute of Statistics and the other producers of
oficiale sunt autorizaþi sã realizeze colectarea, stocarea, official statistics are authorized to carry out the
procesarea, analiza ºi diseminarea datelor statistice collection, storage, processing, analysis and
oficiale, în vederea asigurãrii informaþiilor necesare dissemination of official statistical data, in order to
utilizatorilor interni, precum ºi a celor ce decurg din provide the information necessary to domestic users, as
legislaþia Uniunii Europene ºi din recomandãrile altor well as those resulting from the legislation of European
organizaþii internaþionale. Union and from the recommendations of other
international organizations.

VII
Programul Statistic Naþional Anual cuprinde The Yearly National Statistical Programme includes
informaþii, responsabilitãþi, resurse ºi termene de information, responsibilities, resources and deadlines,
realizare, cu privire la: cercetãri statistice; lucrãri de regarding: statistical surveys, synthesis papers,
sintezã, studii ºi analize statistice; publicaþii statistice. statistical studies and analyses, statistical publications.
Programul Statistic Naþional Anual se avizeazã de The Yearly National Statistical Programme is
Consiliul Statistic Naþional ºi se aprobã prin hotãrâre a endorsed by the National Statistical Council and it is
Guvernului. approved by Government decision.
4. Cercetarea statisticã reprezintã o lucrare complexã 4. The statistical survey is a complex activity of
de culegere, prelucrare, analizã ºi diseminare a datelor collection, processing, analysis and dissemination of
cu privire la starea ºi evoluþia fenomenelor ºi proceselor data related to the economic and social phenomena
economice ºi sociale. Cercetarea statisticã se realizeazã situation and dynamics. The statistical survey is carried
pe bazã de proiecte în care sunt definite concepte out based on projects, where the general concepts, the
generale, scopul cercetãrii ºi instrumentarul statistic ce survey purpose and the statistical tools on which it is
stã la baza acesteia (modul de organizare a cercetãrii; based are defined (survey organisation: questionnaire,
chestionarul, clasificãrile, nomenclatoarele, normele, classifications, nomenclatures, norms, guidelines a.s.o.).
instrucþiunile etc.). Potrivit criteriului sferei de cuprindere, According to the coverage criterion, the data included in
datele din Anuarul statistic au fost determinate pe baza the Statistical Yearbook were determined based on two
a douã tipuri de cercetãri statistice: statistical surveys types:
 Cercetare statisticã exhaustivã (totalã). În cadrul  Exhaustive (total) statistical survey. Under this
acestui tip de cercetare datele sunt înregistrate de la type of survey, data are recorded from all statistical
toate unitãþile populaþiei statistice, denumitã ºi population units, called statistical collectivity, which is
colectivitate statisticã, bine delimitatã. Populaþia well defined. The statistical population represents all
statisticã desemneazã totalitatea elementelor the elements subject to statistical observation, of the
supuse observãrii statistice, de aceeaºi naturã, same nature, similar or homogenous from certain
asemãnãtoare sau omogene din punctul de vedere criteria standpoint. Based on such exhaustive
al anumitor criterii. Prin astfel de cercetãri statistice statistical surveys, detailed results are obtained in
exhaustive se obþin rezultate detaliate în diferite various administrative and geographical structures,
structuri administrative, geografice, grupãri pe by group of activities according to the Classification of
activitãþi potrivit Clasificãrii Activitãþilor din Economia Activities of National Economy (CANE) a.s.o.
Naþionalã (CAEN) etc.
Cele mai cunoscute cercetãri exhaustive sunt The most well-known exhaustive surveys are
recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor, population and housing censuses, industrial products
recensãmântul produselor ºi serviciilor industriale, and services census, general agricultural census.
recensãmântul general agricol.
 Cercetare statisticã prin sondaj. În cadrul acestui  Sample statistical survey. Under this type of survey,
tip de cercetare, datele sunt înregistrate doar de la o data are recorded only from part of the statistical
parte a populaþiei statistice, numitã eºantion. population, called sample. The sample is determined
Eºantionul este determinat pe baza criteriilor de based on representativeness criteria, by using
reprezentativitate, prin utilizarea unor metode probabilistic methods, whose results are further
probabiliste, ale cãror rezultate sunt extinse la extended to the whole statistical population.
întreaga populaþie statisticã.

5. Sursele administrative reprezintã sursele de 5. Administrative sources means the evidence


evidenþã organizate ºi deþinute de organisme ale sources organised and managed by public
administraþiei publice sau non-guvernamentale pentru administration or non-governmental bodies, for other
alte scopuri decât cele statistice. Sunt utilizate numai purposes than the statistical ones. Only the sources with
acele surse care au un potenþial adecvat cerinþelor an appropriate potential for statistical requirements and
statistice ºi corespund rigorilor ºtiinþifice de sferã de scientific rigour concerning coverage, quality and
cuprindere, calitate ºi completitudine care le fac completeness making them also usable for statistical
utilizabile ºi în scopuri statistice. Folosirea acestor surse purposes are used. The use of these data and
de date ºi informaþii în scopuri statistice se realizeazã fie information sources for statistical purposes is achieved
direct, ca date de bazã (asimilate datelor statistice), fie either directly, as basic data (assimilated to statistical
prin prelucrãri ºi adaptãri corespunzãtoare pentru a data), or after appropriate processing and adaptation, in
satisface cerinþele de calitate, comparabilitate ºi view to meet quality, comparability and coherence

VIII
coerenþã, fie pentru reconciliere ºi validarea datelor requirements, or for reconciliation and validation of
statistice obþinute în urma cercetãrilor statistice. statistical data obtained from statistical surveys.

6. Sfera de cuprindere a datelor. Datele prezentate în 6. Coverage. The data presented within the Statistical
Anuar caracterizeazã ansamblul economiei naþionale, cu Yearbook characterise the whole national economy,
excepþia cazurilor când, prin notele specifice care except cases where specific notes that preface each
prefaþeazã fiecare capitol al Anuarului, se precizeazã chapter of the Yearbook stipulates otherwise.
altfel.

7. Mãrimile statistice folosite: 7. Statistical measures used:


În Anuar sunt prezentate, cu precãdere, date The Yearbook mainly presents absolute and relative
absolute ºi date relative (indici, ponderi, indicatori de data (indices, weights, propensity indicators a.s.o.).
intensitate etc.).
 Indicatorul statistic este expresia numericã a unor  The statistical indicator is the numerical expression
fenomene, procese, activitãþi sau categorii of certain phenomena, processes, activities or
economice sau sociale, manifestate în timp, spaþiu ºi economic and social categories, manifested over
structuri. time, area and structures.
 Indicele este un raport între valori ale aceleiaºi  The index is a ratio between values of the same
variabile înregistrate în unitãþi de timp sau teritoriale variables recorded in various time or territorial units.
diferite.
Indicii statistici utilizaþi în Anuar sunt: The statistical indices used within the Yearbook are:
 Indicele Laspeyres este o medie aritmeticã  Laspeyres index - weighted arithmetic mean of
ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile; individual indices of the same variable; the used
ponderile utilizate sunt cele din perioada de bazã; weights refer to the base period;
 Indicele Paasche este o medie aritmeticã  Paasche index - weighted arithmetic mean of
ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile, individual indices of the same variable; the used
ponderile utilizate fiind din perioada curentã. weights refer to current period.
 Unitatea statisticã este un obiect al cercetãrii ºi  The statistical unit is subject to the survey and
purtãtor al caracteristicilor statistice urmãrite prin bearer of the statistical characteristics observed
program. through the programme.
 Unitatea de observare este acea entitate de la  The observation unit is the entity from/for which
care/pentru care sunt colectate date ºi informaþii primary data and information are collected, based on
primare, pe baza cãreia se construiesc statistici. which statistics are compiled.
 Unitatea de raportare este entitatea care furnizeazã  The reporting unit is the entity supplying primary
datele ºi informaþiile primare în cadrul unei cercetãri data and information under a statistical survey.
statistice.
 Unitatea cu personalitate juridicã reprezintã  The unit with legal status in the entity (enterprise,
entitatea (întreprinderea, societatea comercialã, commercial company, association, budgetary
asociaþia, instituþia bugetarã, organizaþia fãrã scop institution, non-profit organisation a.s.o.) carrying out
patrimonial etc.) care desfãºoarã o activitate an economic activity, with own bookkeeping and
economicã, are contabilitate proprie ºi ia decizii în taking decisions when exercising its main function.
exercitarea funcþiei principale.
 Unitatea fãrã personalitate juridicã reprezintã o  The unit without legal status is a natural person, a
persoanã, o gospodãrie, o familie, o asociaþie sau household, a family, an association or any other entity
orice altã entitate ce nu dispune de autonomie de without decisional autonomy when exercising its main
decizie în exercitarea funcþiei principale. function.

8. Datele în preþuri curente se referã la volumul 8. Data expressed in current prices refer to the
producþiei, veniturilor, cheltuielilor sau valoarea volume of production, income or expenses or to the
produselor, serviciilor etc. exprimate în preþurile anului value of products, services a.s.o., expressed in the
curent. Valorile din diferite perioade în preþuri curente current year prices. The values expressed in current
nu sunt direct comparabile ºi, în consecinþã, nu pot fi prices corresponding to various periods are not directly
utilizate la calculul indicilor fãrã a fi, în prealabil, comparable and, as consequence, cannot be used for
deflatate cu indicii de preþuri corespunzãtori. indices compilation without being previously deflated
with the corresponding price indices.

IX
9. Formele de proprietate sunt: 9. Ownership types:
 proprietate majoritar de stat - cuprinde capitalul  state majority ownership - comprises integral state,
integral de stat, public, de interes naþional ºi local ºi public, national and local interest and mixed capital,
mixt, unde statul deþine 50% ºi peste din capitalul where the states own 50% or more of the social
social; capital;
 proprietate majoritar privatã - cuprinde capitalul  private majority ownership - comprises integral
integral privat, mixt, în care peste 50% din capitalul private or mixed capital, where over 50% of the social
social este privat, capital integral strãin, cooperatist ºi capital is private, integral foreign or co-operative and
obºtesc. Tot aici sunt cuprinse ºi activitãþile community capital. The activities carried out by
desfãºurate de cãtre persoanele fizice ºi/sau natural persons and/or population households are
gospodãriile populaþiei. also included here.

10. Clasificãri ºi nomenclatoare. Sunt principalele 10. Classifications and nomenclatures. These are
instrumente care fac posibilã structurarea dupã criterii the main tools allowing for the structuring of observed
obiective ºi corecte a unitãþilor statistice, a proceselor ºi processes and phenomena according to objective and
fenomenelor observate. Clasificãrile utilizate în Anuar, accurate criteria related to statistical units. The
potrivit diferitelor scopuri sau diferitelor domenii de classifications used within the Yearbook, according to
activitate, sunt: various purposes or fields of activity are:
 Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã  The Classification of Activities of National
(CAEN) reprezintã un sistem coordonat ºi coerent de Economy (CANE) is a coordinated and coherent
grupare, dupã criterii ºtiinþifice de omogenitate, a system for grouping, according to scientific criteria
datelor referitoare la unitãþile statistice. related to homogeneity, the data referring to
statistical units.
 În Anuar este utilizatã versiunea actualizatã a CAEN,  The updated version of CANE is used in the
respectiv CAEN Rev. 2, implementatã prin Ordinul Yearbook, respectively CANE Rev. 2, implemented
nr. 337 / 2007 al Preºedintelui Institutului Naþional de through the Order no. 337/2007 of the National
Statisticã, publicat în Monitorul Oficial nr. 293 / 2007 ºi Institute of Statistics’ President, published in the
revizuit în Monitorul Oficial nr. 403/2008. CAEN Rev. 2 Official Journal no. 293/2007 and revised in the
respectã standardele europene, fiind total armonizatã Official Journal no. 403/2008. CANE Rev. 2 observes
cu Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea the European standards, being fully compliant with
Europeanã NACE Rev. 2. the Nomenclature of Activities from the European
Community NACE Rev. 2.
Structura CAEN Rev. 2 este urmãtoarea: The CANE Rev. 2 structure is the following:
 Secþiuni - codificate printr-o literã;  Sections - coded at one letter level;
 Diviziuni - codificate prin douã cifre;  Divisions - coded at two digits level;
 Grupe - codificare prin trei cifre;  Groups - coded at three digits level;
 Clase - codificate prin patru cifre.  Classes - coded at four digits level.
Pentru interpretarea corectã a structurii datelor In view to reach an accurate interpretation of data
potrivit CAEN Rev. 2, în “Anexa nr. 1” a Notei structure according to CANE Rev. 2, the ”Annex no. 1” to
metodologice generale se prezintã clasificarea la nivelul the General methodological note includes the
secþiunilor ºi diviziunilor. classification at section and division level.
De asemenea, în Anuar este utilizatã ºi versiunea At the same time, the updated version is used within
CAEN Rev. 1, implementatã prin Ordinul nr. 601/2002 al the Yearbook CANE Rev. 1, implemented based on
Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã, în Order no. 601/2002 of the President of the National
conformitate cu Hotãrârea Guvernului României nr. Institute of Statistics, in accordance with Romania’s
656/1997. CAEN Rev. 1 este total armonizatã cu Government Decision no. 656/1997. CANE Rev. 1 fully
Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea Europeanã complies with the Nomenclature of Activities of the
NACE Rev. 1.1. European Community NACE Rev. 1.1.
Structura CAEN Rev. 1 este urmãtoarea: The CANE Rev. 1 structure is the following:
 Secþiuni - codificate printr-o literã;  Sections - coded at one letter level;
 Subsecþiuni - codificate prin douã litere;  Sub-sections - coded at two letters level;
 Diviziuni - codificate prin douã cifre;  Divisions - coded at two digits level;
 Grupe - codificare prin trei cifre;  Groups - coded at three digits level;
 Clase - codificate prin patru cifre.  Classes - coded at four digits level.

X
În cuprinsul Anuarului, datele sunt prezentate, de Within the Yearbook, as a rule, data are presented by
regulã, pe secþiuni sau pe diviziuni CAEN. Pentru CANE section or division. In view to reach an accurate
interpretarea corectã a structurii datelor potrivit CAEN interpretation of data structure according to CANE Rev. 1,
Rev. 1, în “Anexa nr. 2” a Notei metodologice generale se the ”Annex no. 2” to the General methodological note
prezintã clasificarea la nivelul secþiunilor ºi diviziunilor. includes the classification at section and division level.

 Gruparea dupã mãrime a întreprinderilor;  Enterprises grouping by size;


 Clasificarea produselor asociate activitãþilor  Classification of products associated to activities
utilizatã de Uniunea Europeanã - CPA; used by the European Union - CPA;
 Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate  Classification of products and services
activitãþilor - CPSA 2002; associated to activities - CPSA 2002;
 Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate  Classification of products and services
activitãþilor - CPSA 2008, aprobatã prin Hotãrârea associated to activities - CPSA 2008, adopted by
de Guvern nr. 53/1999 ºi revizuitã prin the Government Decision no. 53/1999 and revised by
Ordinul Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã the National Institute of Statistics President Order
nr. 605 / 15.X.2008. no. 605 / 15.10.2008)
CPSA 2008 reprezintã o detaliere a CAEN Rev. 2, prin CPSA 2008 represents a detailed version of CANE
ordonarea dupã principiul omogenitãþii a tuturor familiilor Rev. 2, whose organisation relies on the principle of
de produse ºi servicii pe niveluri ierarhice succesive. homogeneity of all families of products and services by
successive hierarchical levels.
CPSA 2008 asigurã informaþii pentru: CPSA 2008 classification provides information in order to:
– satisfacerea cerinþelor de agregare ºi detaliere a – respond to the requirements of aggregation and
datelor referitoare la producþia de bunuri ºi servicii; detailed data regarding the production of goods and
– identificarea sistematizatã a produselor ºi serviciilor services;
din economia naþionalã; – identify the products and services from our national
– compararea ºi interpretarea unitarã a datelor economy;
statistice. – ensure the comparability of statistical data.
CPSA 2008 este total armonizatã cu Clasificarea CSPA 2008 classification is fully harmonised with
Produselor Asociate Activitãþilor (CPA 2008) utilizatã în Classification of Products Associated to Activities (CPA
cadrul UE. Clasificarea conþine explicaþii la nivelul 2008) used in EU. The classification contains
diverselor entitãþi de clasificare în funcþie de necesitãþi. explanatory notes for various classification entities
according to the necessities.
 PRODROM - Nomenclatorul de produse ºi servicii  PRODROM - the Nomenclature of industrial
industriale elaborat de Institutul Naþional de products and services drawn up by the National
Statisticã (INS) ºi utilizat pentru cercetãri statistice Institute of Statistics and used for statistical surveys
privind producþia industrialã. Nomenclatorul on industrial production. The PRODROM
PRODROM este armonizat cu lista PRODCOM nomenclature complies with the PRODCOM list used
utilizatã în cadrul Uniunii Europene. Legãtura CAEN within the European Union. CANE Rev. 1 link with
Rev. 1 cu PRODROM este asiguratã la nivel de patru PRODROM is ensured at four digits level (class),
cifre (clasã), întrucât poziþiile PRODROM au fost since PRODROM headings were established by
realizate prin detalierea subclaselor elementare detailing elementary sub-classes of CPSA 2002, and
CPSA 2002, iar legãtura CAEN Rev. 2 cu PRODROM the link of CANE Rev. 2 with PRODROM is ensured at
este asiguratã la nivel de patru cifre (clasã), întrucât four digits level (class), since PRODROM headings
poziþiile PRODROM au fost realizate prin detalierea were established by detailing elementary sub-classes
subclaselor elementare CPSA 2008. of CPSA 2008.

11. Definirea activitãþilor. În practicã, majoritatea 11. Activities definition. In practice, most of the
unitãþilor de producþie efectueazã activitãþi cu caracter production units carry out activities of mixed nature,
mixt, respectiv activitate principalã, activitãþi namely main activity, secondary and ancillary activities.
secundare ºi activitãþi auxiliare. Identificarea activitãþii The identification of secondary activity is needed in view
secundare este necesarã pentru a încadra o unitate to frame a unit under a certain heading of CANE Rev. 1,
într-o anumitã poziþie din CAEN Rev. 1, respectiv respectively CANE Rev. 2.
CAEN Rev. 2.

XI
 Activitatea principalã, în sensul clasificãrii, este  The main activity, in the sense of classification, is
identificatã prin metoda ordinii descrescãtoare (de sus identified by top-down method. This is the activity
în jos). Ea reprezintã acea activitate care contribuie în contributing to the largest extent to the total value
cea mai mare mãsurã la valoarea adãugatã totalã a added of the concerned unit.
unitãþii luate în considerare.
 Activitatea secundarã este orice altã activitate  The secondary activity is any other kind of activity
din cadrul unitãþii producãtoare de bunuri sau servicii. carried out within the unit producing goods or
services.
 Activitatea auxiliarã este o activitate conexã,  The ancillary activity is an auxiliary activity,
indispensabilã funcþionãrii unei entitãþi, precum: indispensable for the functioning of an entity, such
contabilitate, transport, depozitare, achiziþionare as: bookkeeping, transport, storage, purchase,
promovare, întreþinere ºi reparaþie etc. promotion, maintenance and repair a.s.o.

12. Împãrþirea teritorialã. Din punct de vedere al 12.Territorial breakdown. From territorial structure
structurii teritoriale, datele din Anuar sunt prezentate standpoint, the data included in the Yearbook are
la nivel naþional (pe întreaga þarã), precum ºi pe presented at national level (for the whole country), as
diferite unitãþi teritoriale, în funcþie de specificul well as by various territorial unit, depending on
indicatorilor. Unitãþile teritoriale, dupã statutul lor, indicators specific. According to their status, territorial
sunt administrative (comunã, oraº, oraº-municipiu, units are either administrative (commune, town, town-
judeþ) ºi non-administrative (macroregiune ºi regiune municipality, county) or non-administrative
de dezvoltare). (macroregion and development region).
Pânã în anul 1998, prin lucrãrile ºi publicaþiile Till 1998, within the statistical works and publications,
statistice, s-au prelucrat ºi diseminat, de regulã, doar only data at county, municipality, town and commune
date la nivel de judeþ, municipii, oraºe ºi comune. level were, as a rule, processed and disseminated.
Începând din anul 1998, în structura teritorialã ºi, ca Beginning with 1998, according to the territorial
urmare, în publicaþiile statistice, au fost prezentate date structure, the statistical publications also included data at
ºi la nivelul regiunilor de dezvoltare. development regions level.
Începând cu ediþia 2008, potrivit Legii nr. 315/2004 Starting with 2008 edition, according to the Law no.
privind dezvoltarea regionalã în România, în structura 315/2004 on regional development in Romania, territorial
teritorialã sunt prezentate date ºi la nivelul structure also presents data at macroregional level,
macroregiunilor, constituite conform Legii privind constituted according to the Law on setting up the
stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice nomenclature of statistical territorial units in Romania
din România ºi cerinþelor Regulamentului and to requirements of the EC Regulation no. 1059/2003
CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului of the European Parliament and of the Council regarding
European privind stabilirea unui nomenclator comun al the setting up of a common nomenclature of statistical
unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în territorial units – NUTS, published in Official Journal of
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003. European Union no. L 154/2003.

13. Conform Legii nr. 348/14 iulie 2004 privind 13. According to the Law no. 348/ July 14, 2004 on the
denominarea monedei naþionale a României process of national currency of Romania
(începând cu data de 1 iulie 2005), seriile de date denomination (beginning with July 1, 2005), data series
exprimate în valori absolute au fost recalculate în expressed in absolute values were recalculated in lei
lei (RON). (RON).
Un leu nou (RON) este egal cu 10000 lei vechi (ROL). One leu (RON) is equivalent with 10000 former
lei (ROL).
Seriile de indici nu sunt afectate de denominare. Statistical indices series are not affected by
denomination.

XII
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
COUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION

MACROREGIUNEA 1 / MACROREGION 1

MACROREGIUNEA 2 / MACROREGION 2

Satu Mare BOTOªANI MACROREGIUNEA 3 / MACROREGION 3


MARAMUREª
Botoºani MACROREGIUNEA 4 / MACROREGION 4
Baia Mare SUCEAVA
Nord - Vest SATU MARE Suceava
North - West
BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI Nord - Est
Zalãu North - East

NEAMÞ Iaºi
Oradea SÃLAJ Bistriþa
Centru CLUJ
Center Piatra-Neamþ
BIHOR
MUREª
Vaslui
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca
Târgu Mureº Bacãu
HARGHITA
Miercurea Ciuc BACÃU VASLUI
Arad ARAD ALBA

Alba Iulia
COVASNA
Deva BRAªOV
Timiºoara SIBIU Sfântu VRANCEA
Gheorghe GALAÞI
Sibiu
Vest TIMIª Braºov Focºani
West HUNEDOARA Galaþi

PRAHOVA BUZÃU
Reºiþa ARGEª Brãila
Râmnicu Tulcea
Târgu Jiu Vâlcea BRÃILA
Târgoviºte Buzãu TULCEA
CARAª-SEVERIN
Ploieºti
Legendã / Legend: VÂLCEA DÂMBOVIÞA
Drobeta GORJ Piteºti
Turnu Severin
Oraºe / Towns IALOMIÞA
ILFOV Slobozia
MEHEDINÞI CONSTANÞA
Municipii / Municipalities Sud - Est
BUCUREªTI South - East
Slatina CÃLÃRAªI Cãlãraºi
Reºedinþe de judeþ / County residence Craiova
Constanþa
Judeþe / Counties DOLJ GIURGIU
Alexandria
Giurgiu
Regiuni de dezvoltare / Development regions OLT TELEORMAN

Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov


South - West Oltenia South - Muntenia Bucharest - Ilfov
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
COUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION

Macroregiunea Regiunea de dezvoltare Judeþul


Macroregion Development region County

MACROREGIUNEA UNU Nord - Vest Bihor


MACROREGION ONE North - West Bistriþa-Nãsãud
Cluj
Maramureº
Satu Mare
Sãlaj
Centru Alba
Center Braºov
Covasna
Harghita
Mureº
Sibiu
MACROREGIUNEA DOI Nord - Est Bacãu
MACROREGION TWO North - East Botoºani
Iaºi
Neamþ
Suceava
Vaslui
Sud - Est Brãila
South - East Buzãu
Constanþa
Galaþi
Tulcea
Vrancea
MACROREGIUNEA TREI Sud - Muntenia Argeº
MACROREGION THREE South - Muntenia Cãlãraºi
Dâmboviþa
Giurgiu
Ialomiþa
Prahova
Teleorman
Bucureºti - Ilfov Ilfov
Bucharest - Ilfov Municipiul Bucureºti
Bucharest Municipality
MACROREGIUNEA PATRU Sud - Vest Oltenia Dolj
MACROREGION FOUR South - West Oltenia Gorj
Mehedinþi
Olt
Vâlcea
Vest Arad
West Caraº-Severin
Hunedoara
Timiº

Notã: Datele statistice în profil teritorial sunt prezentate pe judeþe, conform Decretului - Lege nr. 2/1968 cu modificãrile ulterioare, iar judeþele
au fost grupate pe regiuni de dezvoltare.
Prin rectificarea apãrutã în Legea nr. 315/28.06.2004 privind dezvoltarea regionalã în România, au fost redenumite trei regiuni,
dupã cum urmeazã:
- Regiunea de dezvoltare Sud este redenumitã Sud - Muntenia,
- Regiunea de dezvoltare Sud - Vest este redenumitã Sud - Vest Oltenia,
- Regiunea de dezvoltare Bucureºti este redenumitã Bucureºti - Ilfov.
S-au constituit patru macroregiuni, conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice din România ºi
cerinþelor Regulamentului CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului European privind stabilirea unui nomenclator comun al
unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003.
Denumirile oficiale ale macroregiunilor sunt prezentate în tabele, în mod convenþional, în expresie numericã.
Note: Statistical data at territorial level are presented by county, according to the Decree - Law no. 2/1968 further amended, while
the counties were grouped by development region.
Through the rectification introduced in Law no. 315/28.06.2004 on regional development in Romania, three regions were renamed,
as follows:
- The development region South is renamed South - Muntenia,
- The development region South - West is renamed South - West Oltenia,
- The development region Bucharest is renamed Bucharest - Ilfov.
Four macroregions were constituted, according to the Law on setting up the nomenclature of statistical territorial units in Romania
and to the requirements of the EC Regulation no. 1059/2003 of the European Parliament and of the Council regarding the setting up
of a common nomenclature of statistical territorial units – NUTS, published in Official Journal of European Union no. L 154/2003.
The official names of the macroregions are presented in the tables, conventionaly, by numerical expression.

XIV
Anexa nr. 1
Annex no. 1

CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 2


(aprobat prin Ordinul nr. 337/20. IV. 2007 privind actualizarea Clasificãrii activitãþilor din economia naþionalã - CAEN,
publicat în M.O. nr. 293/03. V.2007 ºi revizuit în M.O. nr. 403/29. V.2008)
THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 2
(approved through Order no. 337/20. IV. 2007 on the classification of activities in the national economy - CANE updating,
published in the Official Journal no. 293/03. V. 2007 and revised in the Official Journal no. 403/29. V. 2008)

Secþiune Diviziune Denumire Description


Section Division

A AGRICULTURÃ, SILVICULTURÃ ªI PESCUIT AGRICULTURE, FORESTRY AND FISHING


01 Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Crop and animal production, hunting and related
service activities
02 Silviculturã ºi exploatare forestierã Forestry and logging
03 Pescuitul ºi acvacultura Fishing and aquaculture

B INDUSTRIA EXTRACTIVÃ MINING AND QUARRYING


05 Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior Mining of coal and lignite
06 Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale Extraction of crude petroleum and natural gas
07 Extracþia minereurilor metalifere Mining of metal ores
08 Alte activitãþi extractive Other mining and quarrying
09 Activitãþi de servicii anexe extracþiei Mining support service activities

C INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE MANUFACTURING


10 Industria alimentarã Manufacture of food products
11 Fabricarea bãuturilor Manufacture of beverages
12 Fabricarea produselor din tutun Manufacture of tobacco products
13 Fabricarea produselor textile Manufacture of textiles
14 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte Manufacture of wearing apparel
15 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor Tanning and dressing of leather; manufacture
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi of travel and leather goods, harness and footwear;
încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor preparation and dyeing of furs
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn Manufacture of wood and of products of wood
ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din and cork, except furniture; manufacture of articles
paie ºi din alte materiale vegetale împletite of straw and plaiting materials
17 Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie Manufacture of paper and paper products
18 Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi Printing and reproduction of recorded media
a înregistrãrilor
19 Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor Manufacture of coke and refined petroleum
obþinute din prelucrarea þiþeiului products
20 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Manufacture of chemicals and chemical products
21 Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a Manufacture of basic pharmaceutical products and
preparatelor farmaceutice pharmaceutical preparations
22 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Manufacture of rubber and plastic products
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Manufacture of other non-metallic mineral
products
24 Industria metalurgicã Manufacture of basic metals
25 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor Manufacture of fabricated metal products,
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii except machinery and equipment
26 Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor Manufacture of computer, electronic and
electronice ºi optice optical products
27 Fabricarea echipamentelor electrice Manufacture of electrical equipment
28 Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. Manufacture of machinery and equipment n.e.c.
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, Manufacture of motor vehicles, trailers and
a remorcilor ºi semiremorcilor semi-trailers
30 Fabricarea altor mijloace de transport Manufacture of other transport equipment
31 Fabricarea de mobilã Manufacture of furniture
32 Alte activitãþi industriale n.c.a. Other manufacturing activities n.e.c.
33 Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor Repair, maintenance and installation of machinery
ºi echipamentelor and equipment

XV
Secþiune Diviziune Denumire Description
Section Division

D PRODUCÞIA ªI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICITY, GAS, STEAM AND


ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE, APÃ AIR CONDITIONING PRODUCTION AND SUPPLY
CALDÃ ªI AER CONDIÞIONAT
35 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi Electricity, gas, steam and air conditioning
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat production and supply

E DISTRIBUÞIA APEI; SALUBRITATE, WATER SUPPLY; SEWERAGE, WASTE


GESTIONAREA DEªEURILOR, MANAGEMENT AND DECONTAMINATION
ACTIVITÃÞI DE DECONTAMINARE ACTIVITIES
36 Captarea, tratarea ºi distribuþia apei Water catchment, treatment and distribution
37 Colectarea ºi epurarea apelor uzate Used water collection and purification
38 Colectarea, tratarea ºi eliminarea deºeurilor; Waste collection, purification and disposal;
activitãþi de recuperare a materialelor reciclabile activities of recycling materials recovery
39 Activitãþi ºi servicii de decontaminare Activities and services of decontamination

F CONSTRUCÞII CONSTRUCTION
41 Construcþii de clãdiri Construction of buildings
42 Lucrãri de geniu civil Civil engineering
43 Lucrãri speciale de construcþii Specialised construction activities

G COMERÞ CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL; WHOLESALE AND RETAIL TRADE; REPAIR OF


REPARAREA AUTOVEHICULELOR ªI MOTOR VEHICLES AND MOTORCYCLES
MOTOCICLETELOR
45 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi Wholesale and retail trade and repair of motor
repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor vehicles and motorcycles
46 Comerþ cu ridicata cu excepþia comerþului cu Wholesale trade, except of motor vehicles and
autovehicule ºi motociclete motorcycles
47 Comerþ cu amãnuntul, cu excepþia Retail trade, except of motor vehicles and
autovehiculelor ºi motocicletelor motorcycles

H TRANSPORT ªI DEPOZITARE TRANSPORTATION AND STORAGE


49 Transporturi terestre ºi transporturi prin conducte Land transport and transport via pipelines
50 Transporturi pe apã Water transport
51 Transporturi aeriene Air transport
52 Depozitare ºi activitãþi auxiliare pentru transporturi Warehousing and support activities for transportation
53 Activitãþi de poºtã ºi de curier Postal and courier activities

I HOTELURI ªI RESTAURANTE HOTELS AND RESTAURANTS


55 Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare Hotels and other accommodation facilities
56 Restaurante ºi alte activitãþi de servicii de alimentaþie Restaurants and other catering services

J INFORMAÞII ªI COMUNICAÞII INFORMATION AND COMMUNICATION


58 Activitãþi de editare Publishing activities
59 Activitãþi de producþie cinematograficã, video ºi de Motion picture, video and television programme
programe de televiziune; înregistrãri audio ºi production, sound recording and music publishing
activitãþi de editare muzicalã activities
60 Activitãþi de difuzare ºi transmitere de programe Programming and broadcasting activities
61 Telecomunicaþii Telecommunications
62 Activitãþi de servicii în tehnologia informaþiei Computer programming, consultancy and
related activities
63 Activitãþi de servicii informatice Information service activities

K INTERMEDIERI FINANCIARE ªI ASIGURÃRI FINANCIAL AND INSURANCE INTERMEDIATION


64 Intermedieri financiare, cu excepþia activitãþilor Financial intermediation, except insurance and
de asigurãri ºi ale fondurilor de pensii pension funding
65 Activitãþi de asigurãri, reasigurãri ºi ale fondurilor Insurance, reinsurance and pension funding
de pensii (cu excepþia celor din sistemul public (except compulsory social security)
de asigurãri sociale)
66 Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare, Activities auxiliary to financial intermediation,
activitãþi de asigurare ºi fonduri de pensii insurance activities and pension funds

XVI
Secþiune Diviziune Denumire Description
Section Division

L TRANZACÞII IMOBILIARE REAL ESTATE ACTIVITIES


68 Tranzacþii imobiliare Real estate activities

M ACTIVITÃÞI PROFESIONALE, ªTIINÞIFICE PROFESSIONAL, SCIENTIFIC AND


ªI TEHNICE TECHNICAL ACTIVITIES
69 Activitãþi juridice ºi de contabilitate Legal and accounting activities
70 Activitãþi ale direcþiilor (centralelor), birourilor Activities of head offices; management consultancy
administrative centralizate; activitãþi de management activities
ºi de consultanþã în management
71 Activitãþi de arhitecturã ºi inginerie; activitãþi de Architectural and engineering activities; technical
testãri ºi analizã tehnicã testing and analysis
72 Cercetare-dezvoltare Scientific research and development
73 Publicitate ºi activitãþi de studiere a pieþei Advertising and market research
74 Alte activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Other professional, scientific and technical activities
75 Activitãþi veterinare Veterinary activities

N ACTIVITÃÞI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ªI ADMINISTRATIVE AND SUPPORT SERVICE


ACTIVITÃÞI DE SERVICII SUPORT ACTIVITIES
77 Activitãþi de închiriere ºi leasing Rental and leasing activities
78 Activitãþi de servicii privind forþa de muncã Employment activities
79 Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi a tur-operatorilor; Travel agency, tour operator reservation service and
alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã related activities
80 Activitãþi de investigaþii ºi protecþie Security and investigation activities
81 Activitãþi de peisagisticã ºi servicii pentru clãdiri Services to buildings and landscape activities
82 Activitãþi de secretariat, servicii suport ºi alte activitãþi Office administrative, office support and other
de servicii prestate în principal întreprinderilor business support activities

O ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE;


ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC COMPULSORY SOCIAL SECURITY
84 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din Public administration and defence; compulsory
sistemul public social security

P ÎNVÃÞÃMÂNT EDUCATION
85 Învãþãmânt Education

Q SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ HUMAN HEALTH AND SOCIAL WORK ACTIVITIES


86 Activitãþi referitoare la sãnãtatea umanã Human health activities
87 Servicii combinate de îngrijire medicalã ºi asistenþã Residential care activities
socialã, cu cazare
88 Activitãþi de asistenþã socialã, fãrã cazare Social work activities without accommodation

R ACTIVITÃÞI DE SPECTACOLE, CULTURALE ªI ARTS, ENTERTAINMENT AND RECREATION


RECREATIVE
90 Activitãþi de creaþie ºi interpretare artisticã Creative, arts and entertainment activities
91 Activitãþi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor Libraries, archives, museums and other cultural
ºi alte activitãþi culturale activities
92 Activitãþi de jocuri de noroc ºi pariuri Gambling and betting activities
93 Activitãþi sportive, recreative ºi distractive Sports activities and amusement and recreation
activities

S ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII OTHER SERVICE ACTIVITIES


94 Activitãþi asociative diverse Activities of membership organisations
95 Reparaþii de calculatoare, de articole personale Repair of computers and personal and household
ºi de uz gospodãresc goods
96 Alte activitãþi de servicii Other personal service activities

XVII
Secþiune Diviziune Denumire Description
Section Division

T ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRIVATE ACTIVITIES OF HOUSEHOLDS AS EMPLOYERS;


ÎN CALITATE DE ANGAJATOR DE PERSONAL UNDIFFERENTIATED GOODS AND SERVICES-
CASNIC; ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRODUCING ACTIVITIES OF
PRIVATE DE PRODUCERE DE BUNURI ªI HOUSEHOLDS FOR OWN USE
SERVICII DESTINATE CONSUMULUI PROPRIU
97 Activitãþi ale gospodãriilor private în calitate de Activities of households as employers of domestic
angajator de personal casnic personnel
98 Activitãþi ale gospodãriilor private de producere Undifferentiated goods and services producing
de bunuri ºi servicii destinate consumului propriu activities of private households for own use

U ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI ACTIVITIES OF EXTRATERRITORIAL


ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE ORGANISATIONS AND BODIES
99 Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor Activities of extraterritorial organisations and bodies
extrateritoriale

XVIII
Anexa nr. 2
Annex no. 2

CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 1


(aprobat prin Ordinul nr. 601/26.XI.2002 apãrut în M.O. nr. 908/13.XII.2002 privind actualizarea CAEN,
aprobat prin H.G. nr.656/1997)
THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 1
(approved through Order no. 601/26.XI.2002 published in the Official Journal no. 908/13.XII.2002 on CANE updating,
approved by Government Decision no.656/1997)

Secþiune Diviziune Denumire Description


Section Division

A AGRICULTURÃ, VÂNÃTOARE, SILVICULTURÃ AGRICULTURE, HUNTING AND FORESTRY


01 Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Agriculture, hunting and related service activities
02 Silviculturã, exploatare forestierã ºi servicii anexe Forestry, logging and related service activities

B PESCUITUL ªI PISCICULTURA FISHERY AND PISCICULTURE


05 Pescuitul, piscicultura ºi serviciile anexe Fishing, operation of fish hatcheries and fish farms;
service activities incidental to fishing

C INDUSTRIA EXTRACTIVÃ MINING AND QUARRYING


10 Extracþia ºi prepararea cãrbunelui Mining of coal and lignite; extraction of peat
11 Extracþia hidrocarburilor ºi servicii anexe Extraction of crude petroleum and natural gas;
service activities incidental to oil and gas
extraction excluding surveying
12 Extracþia ºi prepararea minereurilor radioactive Mining of uranium and thorium ores
13 Extracþia ºi prepararea minereurilor metalifere Mining of metal ores
14 Alte activitãþi extractive Other mining and quarrying

D INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE MANUFACTURING


15 Industria alimentarã ºi a bãuturilor Manufacture of food products and beverages
16 Fabricarea produselor din tutun Manufacture of tobacco products
17 Fabricarea produselor textile Manufacture of textiles
18 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte; aranjarea ºi Manufacture of wearing apparel; dressing and
vopsirea blãnurilor dyeing of fur
19 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor Tanning and dressing of leather; manufacture of
de voiaj ºi marochinãrie, a harnaºamentelor luggage, handbags, saddlery, harness
ºi încãlþãmintei and footwear
20 Fabricarea lemnului ºi a produselor din lemn ºi Manufacture of wood and of products of wood
plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din and cork, except furniture; manufacture of articles
împletiturã de pai ºi alte materiale vegetale of straw and plaiting materials
21 Fabricarea celulozei, hârtiei ºi a produselor din hârtie Manufacture of pulp, paper and paper products
22 Edituri, poligrafie ºi reproducerea pe suporþi Publishing, printing and reproduction of
a înregistrãrilor recorded media
23 Industria de prelucrare a þiþeiului, cocsificarea Manufacture of coke, refined petroleum products
cãrbunelui ºi tratarea combustibililor nucleari and nuclear fuel
24 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Manufacture of chemicals and chemical products
25 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Manufacture of rubber and plastic products
26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Manufacture of other non-metallic mineral products
27 Industria metalurgicã Manufacture of basic metals
28 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor Manufacture of fabricated metal products, except
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii machinery and equipment
29 Industria de maºini ºi echipamente Manufacture of machinery and equipment n.e.c.
30 Industria de mijloace ale tehnicii de calcul ºi de birou Manufacture of office machinery and computers
31 Industria de maºini ºi aparate electrice Manufacture of electrical machinery and apparatus

XIX
Secþiune Diviziune Denumire Description
Section Division

32 Industria de echipamente pentru radio, televiziune Manufacture of radio, television and


ºi comunicaþii communication equipment
33 Industria de aparaturã ºi instrumente medicale, Manufacture of medical, precision and optical
de precizie, optice ºi fotografice, ceasornicãrie instruments, watches and clocks
34 Industria mijloacelor de transport rutier Manufacture of motor vehicles, trailers and
semi-trailers
35 Industria altor mijloace de transport n.c.a. Manufacture of other transport equipment n.e.c.
36 Producþia de mobilier ºi alte activitãþi industriale n.c.a. Manufacture of furniture; manufacturing n.e.c.
37 Recuperarea deºeurilor ºi resturilor de Recycling
materiale reciclabile

E ENERGIE ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE ªI APÃ ELECTRICITY, GAS AND WATER SUPPLY
40 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi Electricity, gas, steam and hot water supply
termicã, gaze ºi apã caldã
41 Captarea, tratarea ºi distribuþia apei Collection, purification and distribution of water

F CONSTRUCÞII CONSTRUCTION
45 Construcþii Construction

G COMERÞUL CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL, WHOLESALE AND RETAIL TRADE;


REPARAREA AUTOVEHICULELOR, REPAIR OF MOTOR VEHICLES,
MOTOCICLETELOR ªI A BUNURILOR MOTORCYCLES AND PERSONAL AND
PERSONALE ªI DE UZ GOSPODÃRESC HOUSEHOLD GOODS
50 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi Sale, maintenance and repair of motor vehicles and
repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþ motorcycles; retail sale of automotive fuel
cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule
51 Comerþ cu ridicata ºi servicii de intermediere Wholesale trade and commission trade
în comerþul cu ridicata (cu excepþia comerþului cu (except of motor vehicles and motorcycles)
autovehicule ºi motociclete)
52 Comerþ cu amãnuntul (cu excepþia comerþului cu Retail trade (except of motor vehicles and
autovehicule ºi motociclete); repararea bunurilor motorcycles); repair of personal and
personale ºi gospodãreºti household goods

H HOTELURI ªI RESTAURANTE HOTELS AND RESTAURANTS


55 Hoteluri ºi restaurante Hotels and restaurants

I TRANSPORT, DEPOZITARE ªI COMUNICAÞII TRANSPORT, STORAGE AND COMMUNICATION


60 Transporturi terestre; transporturi prin conducte Land transport; transport via pipelines
61 Transporturi pe apã Water transport
62 Transporturi aeriene Air transport
63 Activitãþi anexe ºi auxiliare de transport, activitãþi Supporting and auxiliary transport activities;
ale agenþiilor de turism activities of travel agencies
64 Poºtã ºi telecomunicaþii Post and telecommunications

J INTERMEDIERI FINANCIARE FINANCIAL INTERMEDIATION


65 Intermedieri financiare (cu excepþia activitãþilor de Financial intermediation (except insurance and
asigurãri ºi ale caselor de pensii) pension funding)
66 Activitãþi de asigurãri ºi ale caselor de pensii (cu Insurance and pension funding (except compulsory
excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale) social security)
67 Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare Activities auxiliary to financial intermediation

XX
Secþiune Diviziune Denumire Description
Section Division

K TRANZACÞII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ªI REAL ESTATE, RENTING AND BUSINESS


ACTIVITÃÞI DE SERVICII PRESTATE ACTIVITIES
ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR
70 Tranzacþii imobiliare Real estate activities
71 Închirierea maºinilor ºi echipamentelor, fãrã operator ºi Renting of machinery and equipment without
a bunurilor personale ºi gospodãreºti operator and of personal and household goods
72 Informaticã ºi activitãþi conexe Computer and related activities
73 Cercetare-dezvoltare Research and development
74 Alte activitãþi de servicii prestate în Other business activities
principal întreprinderilor

L ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE;


ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC COMPULSORY SOCIAL SECURITY
75 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din Public administration and defence; compulsory
sistemul public social security

M ÎNVÃÞÃMÂNT EDUCATION
80 Învãþãmânt Education

N SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ HEALTH AND SOCIAL WORK


85 Sãnãtate ºi asistenþã socialã Health and social work

O ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII COLECTIVE, OTHER COMMUNITY, SOCIAL AND


SOCIALE ªI PERSONALE PERSONAL SERVICE ACTIVITIES
90 Eliminarea deºeurilor ºi a apelor uzate; asanare, Sewage and refuse disposal, sanitation and
salubritate ºi activitãþi similare similar activities
91 Activitãþi asociative diverse Activities of membership organization n.e.c.
92 Activitãþi recreative, culturale ºi sportive Recreational, cultural and sporting activities
93 Alte activitãþi de servicii personale Other service activities

P ACTIVITÃÞI ALE PERSONALULUI ANGAJAT ÎN PRIVATE HOUSEHOLDS WITH EMPLOYED


GOSPODÃRII PARTICULARE PERSONS
95 Activitãþi ale personalului angajat în gospodãrii personale Private households with employed persons
96 Activitãþi desfãºurate în gospodãrii private, de producere Private households activities producing
a bunurilor destinate consumului propriu self-consumption goods
97 Activitãþi ale gospodãriilor private, de servicii pentru Private households services
scopuri proprii for own purposes

Q ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI EXTRA-TERRITORIAL ORGANIZATIONS


ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE AND BODIES
99 Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale Extra-territorial organizations and bodies

XXI
PRESCURTÃRI FOLOSITE PENTRU UNITÃÞILE DE MÃSURÃ
ABBREVIATIONS USED FOR UNITS OF MEASUREMENT

U.M. = unitate de mãsurã kVA = kilovoltamper


M.U. = measurement unit = kilovoltamper
mm = milimetru MVA = megavoltamper
= millimetre = megavoltamper
m = metru CP = cal putere
= metre HP = horse power
m2 = metru pãtrat kcal = kilocalorie
= square metre = kilocalorie
m3 = metru cub Gcal = gigacalorie
= cubic metre = gigacalorie
ha (10000 m2) = hectar kO = kilooctet
= hectare = kilooctet
km = kilometru '' = secundã
= kilometre = second
km2 = kilometru pãtrat ' = minut
= square kilometre = minute
microgr. = microgram h = orã
= microgram = hour
mg = miligram 0 = grad
= miligram = degree
g = gram nr. = numãr
= gram no. = number
kg = kilogram % = procent
= kilogram = percentage
t = tonã mii = mii
= tonne thou = thousands (thou)
tdw = tonã deadweight mil. = milion
= tonne deadweight mill. = million
l = litru mild. = miliard
= litre bn = billion
dal = decalitru echiv. = echivalent
= decalitre equiv. = equivalent
hl = hectolitru S.A. = substanþã activã
= hectolitre A.S. = active substance
W = watt buc. = bucatã
= watt pcs. = pieces
kW = kilowatt per. = pereche
= kilowatt = pair
kWh = kilowatt - orã garnit. = garniturã
= kilowatt - hour
= set

SIMBOLURI FOLOSITE
SYMBOLS USED

- = nu este cazul G = grafic


= data not applicable = graph

... = lipsã date *) = date mai mici decât 0,5


= magnitude less than 0.5
= data not available
**) = date mai mici decât 0,05
~ = date neînsumabile = magnitude less than 0.05
= nontotalized data
***) = date mai mici decât 0,005
c = date confidenþiale = magnitude less than 0.005
= confidential data

XXII
GEOGRAFIE, METEOROLOGIE
ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR

GEOGRAPHY, METEOROLOGY
AND ENVIRONMENT
1
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetarea statisticã privind cheltuielile pentru  Statistical survey on environment protection
protecþia mediului, completatã de operatori expenditure, filled in by economic operators and
economici ºi unitãþile administraþiei publice. public administration units.
Surse administrative: Administrative sources:
 Institutul de Geografie Bucureºti;  Institute of Geography Bucharest;
 Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã din  General Inspectorate of Border Police within the
cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor; Ministry of Administration and Interior;
 Administraþia Naþionalã de Meteorologie;  National Administration of Meteorology;
 Ministerul Mediului ºi Pãdurilor;  Ministry of Environment and Forests;
 Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului;  National Agency for Environment Protection;
 Regia Naþionalã a Pãdurilor;  National Company of Forests;
 Administraþia Naþionalã „Apele Române”.  National Administration ”Romanian Waters”.

GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVE-


ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ TERRITORIAL ORGANISATION

Prezentare Description

România este situatã în centrul geografic al Europei Romania is situated in the geographical centre of
(sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Europe (south-east of Central Europe) at the north of the
Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Balkan Peninsula, at half the distance between Atlantic
Atlanticului ºi Munþii Ural, în interiorul ºi exteriorul arcului Coast and The Urals, inside and outside the Carpathians
Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) Arch, on the Danube lower course (1075 km) and has
ºi cu ieºire la Marea Neagrã. exit to the Black Sea.
De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se Otherwise, the 45°N parallel with the 25°E meridian
intersecteazã în apropiere de centrul geometric al þãrii, la intersects near the geometrical centre of the country,
100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti. 100 km N-V of the country capital, Bucharest.
Cu o suprafaþã de 238391 km2, România este Romania is the twelfth country of Europe, having an
a 12-a þarã ca mãrime a Europei. area of 238391 km2.
Ieºirea la mare înlesneºte legãturile cu þãrile din The exit to the sea enables the connections with the
bazinul Mãrii Negre, bazinul Mãrii Mediterane ºi, prin countries in the Black Sea basin, in the Mediterranean
intermediul acesteia, cu restul lumii. Sea basin and, by means of this, rest of the world.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245
245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi km, between Musura stream (at the border with Ukraine)
localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria). and Vama Veche locality (at the border with Bulgaria).
Relieful României se compune din trei trepte Romania's relief consists of three major levels: the
majore: cea înaltã a Munþilor Carpaþi (cel mai înalt vârf highest one in the Carpathians (the highest peak
Moldoveanu 2544 m), cea medie care corespunde Moldoveanu 2544 m), the middle one which corresponds
Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a to the Sub-Carpathians, to the hills and to the plateaus
câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Delta Dunãrii, cea and the lowest one in plains, meadows and Danube
mai tânãrã unitate de relief, în continuã formare, are Delta. The Danube Delta, the youngest relief unit under
altitudinea medie de 0,52 m. permanent formation, has the average height of 0.52 m.
Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt Main features of relief units are proportionality (31%
proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and
33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor meadows) and concentric display of the relief major
majore ale reliefului. levels.
Clima României este temperat-continentalã de Romania’s climate is temperate-continental of
tranziþie, cu influenþe oceanice dinspre vest, transition, with oceanic influences from the West,
mediteraneene dinspre sud-vest ºi continental-excesive Mediterranean ones from South-West and continental-
din est. Temperatura medie multianualã este diferenþiatã excessive ones from the East. Multiannual average
latitudinal, respectiv 8°C în nord ºi peste 11°C în sud, ºi temperature is latitudinally different, 8°C in the North and
altitudinal, cu valori de -2,5°C în etajul montan over 11°C in the South, and altitudinally, with values of
(Vârfu Omu - masivul Bucegi) ºi 11,6°C în câmpie -2.5°C in the mountain floor (Omu peak - Bucegi massif)
(oraºul Zimnicea - judeþul Teleorman). and 11.6°C in the plain (Zimnicea town - Teleorman county).
3
Precipitaþiile anuale scad în intensitate de la vest la Yearly precipitations decrease in intensity from west
est, respectiv de la peste 600 mm la mai puþin de 500 mm to east, from over 600 mm to less 500 mm in the East
în Câmpia Românã de Est, sub 450 mm în Dobrogea ºi Romanian Plain, under 450 mm in Dobrogea and about
circa 350 mm pe litoral, pentru ca în regiunile muntoase 350 mm by seaside, in the mountainous areas they
sã ajungã la 1000-1500 mm. reach 1000-1500 mm.
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, Romanian running waters are radially displayed,
marea majoritate având izvoarele în Carpaþi. Principalul most of them having the springs in the Carpathians. Their
colector al acestora este fluviul Dunãrea, care strãbate main collector is the Danube river, which crosses the
þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se country in the south on 1075 km length and flows into the
varsã în Marea Neagrã. Black Sea.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale The lakes are represented by natural lakes
(numeroase tipuri genetice) rãspândite în toate unitãþile (numerous genetic types) spread in all major units of
majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul relief, from glacial ones in the alpine floor (Mioarelor
Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m) la limanele Lake - Fãgãraº 2282 m) to river-maritime banks
fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi prin lacuri (Techirghiol Lake at 1.5 m) and anthropic lakes, as well
antropice, de asemenea în toate unitãþile de relief. in all relief units.
Vegetaþia este condiþionatã de relief ºi de The vegetation is determined by the relief and by
elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere pedo-climatic elements, being displayed in floors.
etajatã a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de Mountainous regions are covered by coniferous forests
pãduri de conifere (îndeosebi molid), pãduri de amestec (especially spruce fir), mixture forests (beech, fir-tree,
(fag, brad ºi molid) ºi pãduri de fag. Pe culmile mai înalte spruce fir) and beech forests. Higher peaks are covered
se aflã pajiºti alpine ºi tufãriºuri de jneapãn, ienupãr, by alpine lawns and bushes of dwarf pine, juniper,
afin, meriºor ºi altele. bilberry, red bilberry a.s.o.
În regiunile de deal ºi de podiº se întâlnesc pãduri In the hills and plateaus regions there are broad-
de foioase în care predominã fagul, gorunul sau stejarul; leaved forests, prevailing beech, common oak or durmast
pe dealurile joase ºi câmpiile înalte, adesea, principalele oak; the main forest species often met on low hills and
specii care alcãtuiesc pãdurile sunt cerul ºi gârniþa. high plains are Quercus cerris and Quercus frainetto.
Vegetaþia de stepã ºi de silvostepã, care ocupa ariile The steppe and silvosteppe vegetation, which
cu deficit de umiditate din Podiºul Dobrogei, Câmpia covered the areas of low humidity in Dobrogea Plateau,
Românã, Podiºul Moldovei, Câmpia Banatului ºi Romanian Plain, Moldova Plateau, Banat and Criºana
Criºanei, a fost, în cea mai mare parte, înlocuitã prin Plain has been mostly replaced by agricultural crops.
culturi agricole.
Fauna României este grupatã pe areale diferenþiate Romania's fauna is grouped by different areals
în funcþie de biotopul fiecãrei specii. În etajul alpin apar according to each species biotype. Relict elements as
elemente relicte precum capra neagrã ºi vulturul de black goat (chamois) and mountain vulture live in the
munte. În pãdurile carpatine trãiesc diferite mamifere: alpine area. In the Carpathian forests live various
urs, cerb, râs, lup, mistreþ, cãprior, veveriþã ºi un numãr animals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck,
mare de specii de pãsãri. În câteva regiuni muntoase se squirrel and several species of birds. In a few
mai pãstreazã cocoºul de munte ºi cocoºul de mountainous areas both mountain cock and birch cock
mesteacãn; în regiunile de deal ºi câmpie sunt are still met. In the hill and field areas there are hares,
rãspândite: iepurele, cârtiþa, ariciul, diferite pãsãri, moles, hedgehogs, various birds, lizards, batrachia
ºopârle, batracieni º.a.; pentru zonele de stepã sunt a.s.o.; rodent animals as gopher and hamster are
caracteristice rozãtoarele (popândãul ºi hârciogul). characteristic for the steppe areas. Water fauna is
Fauna acvaticã este reprezentatã îndeosebi prin pãstrãv represented especially by trout in the mountainous
în apele de munte (lostriþa, mai rãspânditã în trecut, a waters (huck which was mostly spread in the past has
devenit destul de rarã); clean ºi mreanã în regiunile de become quite rare); dace and barbel in the hill region;
deal; crap, biban, ºtiucã, somn, caras în cele de câmpie carp, perch, pike, sheat fish, crucian in the field region
ºi Delta Dunãrii; în apele marine teritoriale ºi pe Dunãrea and Danube Delta; sturgeon species are also met in the
inferioarã se întâlnesc ºi specii de sturioni. marine territorial waters and on the downstream Danube.
Resursele minerale utile ale României sunt variate. Romania's useful minerals resources are various.
Printre principalele resurse minerale utile pot fi Among the main useful minerals resources we can
menþionate: petrolul, cu vechi tradiþii de exploatare; mention: crude oil, with old exploitation traditions; natural
gazele naturale; cãrbunii, în special huila cocsificabilã, gas; coal, especially coking pitcoal, brown coal and

4
cãrbunele brun ºi lignitul; minereuri feroase ºi neferoase, lignite; ferrous and non-ferrous ores, gold, silver and
zãcãminte de aur, argint ºi de bauxitã; rezerve mari de bauxite ore deposits; vast reserves of salt as well as
sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere. numerous non-metalliferrous resources. A special
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie category of subsoil riches is constituted by over 2000
cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu valenþe mineral water springs, with consumption and medical
pentru consum ºi tratamente medicale. treatments valences.
Teritoriul României este împãrþit din punct de Romanian territory is divided from administrative
vedere administrativ în: sate, comune, oraºe, municipii viewpoint into: villages, communes, towns, municipalities
ºi judeþe. and counties.
Conform Legii privind stabilirea nomenclatorului According to the Law on setting up the nomenclature
unitãþilor teritoriale statistice din România s-au constituit of statistical territorial units in Romania, four
patru macroregiuni (în concordanþã cu prevederile macroregions were constituted (according to the Law
Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionalã în no. 315/2004 on regional development in Romania and
România ºi armonizarea cu cerinþele Regulamentului harmonisation to the requirements of the EC Regulation
CE nr.1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului no. 1059/2003 of the European Parliament and of the
European privind stabilirea unui nomenclator comun al Council regarding the setting up of a common
unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în nomenclature of statistical territorial units – NUTS,
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 154/2003. published in Official Journal of European Union
no.L 154/2003.
Macroregiunile nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale Macroregions are not administrative territorial units
ºi nu au personalitate juridicã; sunt constituite pentru a and have no legal entity, they are constituted to assure
asigura colectarea, elaborarea ºi difuzarea statisticilor the collection, compilation and transmission of
regionale amortizate la nivelul Uniunii Europene. harmonised regional statistics at European Union level.
Ca unitãþi teritoriale (non-administrative) au fost As territorial (non-administrative) units, 8 regions of
create 8 regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea development were created, gathering several counties.
mai multor judeþe.
Judeþul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã County represents traditional administrative-
tradiþionalã în România, alcãtuitã din oraºe ºi comune, în territorial unit in Romania, including towns and
funcþie de condiþiile geografice, economice, social- communes, depending on geographical, economical and
politice ºi de legãturile culturale ºi tradiþionale ale social-political conditions and population cultural and
populaþiei. Teritoriul României este organizat în 42 de traditional relations. Romanian territory is organized into
judeþe (inclusiv Municipiul Bucureºti). 42 counties (including Bucharest Municipality).
Municipiul este un oraº cu un rol economic, social, Municipality is a town, with an important economic,
politic ºi cultural însemnat având, de regulã, funcþie social, political and cultural role, usually having
administrativã. administrative function.
Oraºul reprezintã o concentrare umanã cu o funcþie Town represents a human concentration with
administrativã ºi un mod de viaþã specific ariilor urbane administrative function and a life specific to urban areas
ºi o structurã profesionalã a populaþiei în care predominã and with a population professional structure where the
cea ocupatã în ramurile neagricole. population employed in non-agricultural branches prevails.
Comuna este unitatea administrativ-teritorialã care Commune is a territorial-administrative unit which
cuprinde populaþia ruralã unitã prin comunitate de comprises rural population united by interest and
interese ºi tradiþii, fiind alcãtuitã din unul sau mai multe traditional community, including one or several villages
sate (din care unul este reºedinþã de comunã). (from which one is commune residence).
Satul este cea mai micã unitate teritorialã, având Village is the smallest territorial unit, having
caracteristicile aºezãrilor de tip rural. characteristics of rural settlements.
Oraºele principale: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Main cities: Bucharest, Iaºi, Timiºoara, Cluj-
Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti,
Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu. Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu.
Porturile principale: Main harbours:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia; – at the Black Sea: Constanþa, Mangalia;
– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu – at the Danube: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-
Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele,
Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã,
Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina. Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

5
Aeroporturile principale: Bucureºti („Henri Coandã” - Main airports: Bucharest (”Henri Coandã” -
Otopeni ºi „Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa („Mihail Otopeni and ”Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa
Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, (”Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara (”Traian Vuia”),
Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava, Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,
Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea. Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
Capitala: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori, The capital: Bucharest Municipality (1944226
la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoare administrative. inhabitants on July 1, 2009), organised into six
Prima menþionare documentarã dateazã din 20.IX.1459, administrative sectors. The first documentary mention
ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. Capitalã a Þãrii Româneºti was on 20.IX.1459, as residence of Vlad Þepeº. Capital
începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi of Þara Româneascã since the second half of the XVIIth
Capitala României, din anul 1862, municipiul Bucureºti century and Capital of Romania since 1862, Bucharest
este cel mai important centru politic, economic ºi Municipality is the most important political, economic and
cultural-ºtiinþific al þãrii. cultural-scientific center of the country.
Limba oficialã: limba românã. Official language: Romanian.
Drapelul României este tricolor; culorile sunt Flag of Romania: is three - coloured; the colours
aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând de la are placed vertically in the following order from the
lance: albastru, galben, roºu. lance: blue, yellow, red.
Ziua naþionalã a României: 1 Decembrie. National day of Romania: December, 1.
Imnul naþional al României este „Deºteaptã-te National anthem of Romania is ”Wake up,
române”. Romanian”.
Forma de guvernãmânt a României este republica: Government form in Romania is the republic:
– Republicã, conform Constituþiei adoptate în 1991 ºi – Republic, according to the Constitution adopted in
modificatã în 2003; 1991 and modified in 2003;
– Puterea legislativã este reprezentatã de un – Legislative power is represented by two chamber
parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Parliament (Chamber of Deputies and Senate), and
Senatul), iar puterea executivã este exercitatã de executive power is carried out by Government led
guvern, condus de un prim-ministru desemnat de by Prime Minister appointed by the country’s
preºedintele þãrii; President;
– Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor – President of the country is elected based on
alegerilor generale prin scrutin universal pentru un general elections results by universal vote for a 5
mandat de 5 ani. years mandate.
Moneda naþionalã: Leu, cu subdiviziunea „ban”. National currency: Leu, with ”ban” as subdivision.
Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa The exchange rate is set on the interbank currency
valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro. market on a daily basis, reference currency being euro.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

METEOROLOGIE METEOROLOGY

Cercetarea proceselor ºi fenomenelor fizice din The research on physical processes and phenomena
atmosfera terestrã, care determinã starea timpului ºi in the terrestrial atmosphere, which determine the weather
clima, are la bazã mãsurãtorile ºi observaþiile and the climate, relies on the meteorological measurements
meteorologice ce se efectueazã permanent sau periodic and observations, permanently or periodically carried out in
în diferite puncte de pe suprafaþa globului terestru ºi la different points on the terrestrial globe surface and at
diferite înãlþimi în atmosfera liberã. Programul unitar al various altitudes in the free atmosphere. The unitary
mãsurãtorilor ºi observaþiilor, precum ºi alte activitãþi programme of measurements and observations, as well as
meteorologice se asigurã prin colaborare other meteorological activities are assured by international
internaþionalã, în cadrul Administraþiei Naþionale de co-operation within National Administration of Meteorology,
Meteorologie, cu Organizaþia Meteorologicã Mondialã. with the World Meteorology Organisation.

6
Staþia meteorologicã reprezintã punctul de pe The meteorological station represents the point
suprafaþa terestrã unde se efectueazã observaþii ºi from the terrestrial surface, where measurements and
mãsurãtori asupra tuturor elementelor ºi fenomenelor observations on all meteorological elements and
meteorologice, conform programului stabilit. Majoritatea phenomena are carried out in keeping with the
observaþiilor, mãsurãtorilor ºi determinãrilor programme. Most of meteorological observations,
meteorologice de la staþii se efectueazã pe platforma measurements and determinations from the stations are
meteorologicã situatã pe un teren deschis, tipic pentru performed on the meteorological area situated on an
regiunea respectivã, cu dimensionarea standard de open land, typical for the respective region, with the
26 m x 26 m. standard dimension of 26 m x 26 m.
Pentru cercetarea proceselor ºi fenomenelor In order to observe the atmospheric processes and
atmosferice ºi pentru calculul diferiþilor parametri phenomena and to compute various meteorological and
meteorologici ºi climatici, este necesarã raportarea climatic parameters, it is necessary to report
observaþiilor ºi mãsurãtorilor, care se realizeazã atât în observations and measurements, carried out both in
spaþiu, cât ºi în timp. space and over time.
Programul climatologic reprezintã complexul The climatic programme represents the complex of
observaþiilor ºi mãsurãtorilor meteorologice ce se meteorological observations and measurements
executã la staþii, dupã timpul solar mediu local, atât la performed at stations, according to the local average solar
termenele fixe, cât ºi continuu în 24 de ore. Permanent, time, both at fixed deadlines and continuously during 24
la termenele climatologice (1, 7, 13, 19 timp solar mediu hours. Permanently, at the climatic deadlines (1, 7, 13, 19
local) se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra: local average solar time), the observations and
presiunii atmosferice, vântului, temperaturii ºi umezelii measurements are done for: atmospheric pressure, wind,
aerului, temperaturii suprafeþei solului, nebulozitãþii, air temperature and humidity, ground surface temperature,
precipitaþiilor, vizibilitãþii orizontale. Continuu, în tot cursul cloudiness, precipitations, horizontal visibility.
zilei ºi nopþii se determinã caracteristicile tuturor Continuously, during all day and night, the characteristics
fenomenelor meteorologice (hidrometeori, litometeori, of all meteorological phenomena (hydrometeors,
electrometeori etc.). litometeors, electrometeors a.s.o.) are determined.
Observaþiile asupra temperaturii aerului constau Air temperature observations consist of air
în mãsurarea temperaturii aerului la termenele stabilite ºi temperature measurement at the observation deadlines
în determinarea valorilor maxime ºi minime ale acesteia and of determining its maximum and minimum values,
în intervalele de timp dintre aceste termene. during the intervals between the climatic observation
deadlines.
Temperatura aerului se mãsoarã cu instrumente cu Air temperature is measured with direct reading
citire directã, psihrometrul cu ventilaþie artificialã, instruments, the psychrometer with artificial ventilation,
termometrul de maximã cu mercur ºi termometrul de the thermometer of maximum with mercury and the
minimã cu alcool ºi cu aparate înregistratoare thermometer of minimum with alcohol and with recording
(termografe). Pentru ca instrumentele cu care se apparatus (thermographs). In view to ensure that the
mãsoarã temperatura ºi umezeala aerului sã nu fie instruments for measuring air temperature and humidity
influenþate direct de radiaþia solarã, de radiaþia terestrã, are not directly influenced by the solar, terrestrial
de precipitaþii ºi de rafalele vântului, ele se instaleazã în radiation, by precipitations and by wind gusts, they
adãpostul meteorologic situat la 2 m înãlþime deasupra should be placed in the meteorological shelter situated at
solului. 2 meters high above the ground.
Mãsurarea cantitãþilor de apã ce provin din The measurement of water quantities coming
precipitaþii atmosferice sau care se depun din alþi from atmospheric precipitations or deposited by other
hidrometeori se efectueazã cu ajutorul pluviometrului, iar hydrometeors is carried out by means of pluviometer and
înregistrarea continuã a precipitaþiilor (lichide) se face cu the continuous recording of precipitations (liquids) is
pluviograful. Cantitãþile de apã se mãsoarã zilnic la performed with the pluviograph. Water quantities are
termenele climatologice (1, 7, 13, 19) ºi se exprimã prin daily measured at climatic deadlines (1, 7, 13, 19) and
grosimea stratului de apã cãzutã, în mm (1mm=1l / m2). they are expressed by the thickness of the fallen water
layer, in mm (1mm=1l / m 2).

7
MEDIU ÎNCONJURÃTOR ENVIRONMENT

Resursele de apã reprezintã potenþialul hidrologic Water resources represent the hydrological
format din apele de suprafaþã ºi subterane în regim potential consisting of the superficial and underground
natural ºi amenajat, inventariate la începutul anului, din waters, under natural and arranged conditions, registered
care se asigurã alimentarea diverselor folosinþe. at the beginning of the year, of which the utilities are fed.
Ariile naturale protejate, conform O.U.G. Natural protected areas, according to G.P.O.
nr. 57/2007, reprezintã zone terestre, acvatice ºi/sau no. 57/2007, represents terrestrial, aquatic and/or
subterane, cu perimetrul legal stabilit ºi având un regim underground areas, with legally settled perimeter and
special de ocrotire ºi conservare, în care existã specii de with a special protection and preservation regime, where
plante ºi animale sãlbatice, elemente ºi formaþiuni wild plants and animal species, bio - geographic
biogeografice sau de altã naturã, cu valoare ecologicã, elements and formations or of other nature, with special
ºtiinþificã sau culturalã deosebitã ºi cuprind: ecological, scientific or cultural value exist and include:
– rezervaþii ale biosferei - arii naturale protejate al – reservations of biosphere - protected natural areas
cãror scop este protecþia ºi conservarea unor zone whose purpose is the protection and preservation of a
de habitat natural ºi a diversitãþii biologice specifice; natural habitat areas and of specific biologic diversity;
– parcuri naþionale - arii naturale protejate al cãror – national parks - natural protected areas whose
scop este protecþia ºi conservarea unor eºantioane purpose is the protection and preservation of
reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional; representative samples for the national bio -
geographic space;
– parcuri naturale - arii naturale protejate al cãror – natural parks - natural protected areas whose
scop este protecþia ºi conservarea unor ansambluri purpose is the protection and preservation of
peisagistice în care interacþiunea activitãþilor umane landscape piles in which human activities
cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã interactions in time created a distinct area, with
distinctã, cu valoare semnificativã peisagisticã ºi/sau landscape and/or cultural significant value, often
culturalã, deseori cu o mare diversitate biologicã; with a great biological diversity;
– rezervaþii ºtiinþifice - arii naturale protejate al cãror – scientific reservations - natural protected areas
scop este protecþia ºi conservarea unor habitate whose purpose is the protection and preservation of
naturale terestre ºi/sau acvatice, cuprinzând terrestrial and/or aquatic natural habitats, including
elemente reprezentative de interes ºtiinþific; representative elements of scientific interest;
– rezervaþii naturale - arii naturale protejate al cãror – natural reservations - natural protected areas
scop este protecþia ºi conservarea unor habitate ºi whose purpose is the protection and preservation of
specii naturale importante sub aspect floristic, important natural habitats and species from flora,
faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, fauna, forestry, hydrological, geological, speological,
paleontologic, pedologic; paleontological, pedological point of view;
– monumente ale naturii - arii naturale protejate al – natural monuments - natural protected areas
cãror scop este protecþia ºi conservarea unor whose purpose is the protection and preservation of
elemente naturale cu valoare ºi semnificaþie natural elements and of ecological, scientific,
ecologicã, ºtiinþificã, peisagisticã deosebite ; landscape special significance ;
– zone umede de importanþã internaþionalã sunt – wetlands of international importance are those
acele arii naturale protejate al cãror scop este protected natural areas whose purpose is to ensure
asigurarea protecþiei ºi conservãrii siturilor naturale the protection and preservation of the natural sites
cu diversitate biologicã specificã zonelor umede; with a wetland-specific biological diversity;
– arii de protecþie specialã avifaunisticã sunt acele arii – special avifaunistic protection areas are those
naturale protejate ale cãror scopuri sunt conservarea, protected natural areas whose purpose is the
menþinerea, ºi acolo unde este cazul, readucerea într- preservation, maintenance and where necessary
o stare de conservare favorabilã a speciilor de pãsãri ºi the conservative rehabilitation of the bird species
a habitatelor specifice, desemnate pentru protecþia and specific habitats designated for wild migratory
speciilor de pãsãri migratoare sãlbatice; bird species protection;
– situri de importanþã comunitarã reprezintã acele arii – sites of community interest reprezent areas
care, în regiunile biogeografice în care existã, located in biogeographical regions, contributing
contribuie semnificativ la menþinerea sau restaurarea la significantly to the maintenance or restoration to a
o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale. favourable preservation state of the natural habitats.

8
Evaluarea calitãþii apelor de suprafaþã constã în The evaluation of the superficial waters
monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, quality is carried out by monitoring the biological
fizico-chimici, a poluanþilor prioritari sau a altor poluanþi hidro - morfological parameters, physico - chemical,
evacuaþi în cantitãþi importante. the prioritary pollution agents or other pollution
agents evacuated in important quantities.
Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11, se disting 5 According to Law no.310/2004, annex 11, 5 quality
clase de calitate, definite astfel: classes are distinguished, defined as follows:
– clasa de calitate I - stare foarte bunã - nu existã – the first quality class - very good state - no
alterãri (sau sunt foarte mici) ale valorilor alterations (or very few) of physico-chemical and
elementelor fizico-chimice ºi hidromorfologice de hydro-morfological quality elements value exist for
calitate pentru tipul de corpuri de apã de suprafaþã the type of superficial waters bodies as against
faþã de cele asociate în mod normal cu acel tip în those normally associated with specific type in
condiþii nemodificate; unchanged conditions;
– clasa de calitate II - stare bunã - valorile – the second quality class - good state - biological
elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp quality elements values for superficial water body
de apã de suprafaþã prezintã nivele scãzute de type presents low levels of change because of
schimbare datoritã activitãþilor umane, dar deviazã human activity, but it slightly deviate as against those
uºor faþã de acele valori normale asociate cu tipul de normal values associated with superficial water
corpuri de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate; bodies type in unchanged conditions;
– clasa de calitate III - stare moderatã - valorile – the third quality class - moderate state - biological
elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp quality elements values for superficial water body
de apã de suprafaþã deviazã moderat faþã de acelea type moderately deviates as against those which are
care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de normally associated with superficial water body type
apã de suprafaþã în condiþii nemodificate. Valorile in unchanged conditions. These values presents
prezintã semne moderate de perturbare ca urmare a moderate perturbation signs because of human
activitãþilor umane ºi sunt esenþial perturbate faþã de activities and are essentially perturbated as against
valorile din condiþiile de stare bunã; the good state conditions values;
– clasa de calitate IV - slabã - prezintã dovezi de – the fourth quality class - poor - presents major
alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de alteration proofs of the biological quality elements
calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi values for superficial water bodies type in which
în care comunitãþile biologice importante deviazã important biological communities significantly
semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul deviates from the normal values associated with
de corpuri de apã de suprafaþã în condiþii superficial water bodies type in unchanged
nemodificate; conditions;
– clasa de calitate V - proastã - prezintã dovezi de – the fifth quality class - bad - presents major
alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de alteration proofs of the biological quality elements
calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi values for superficials water bodies type and in
în care pãrþi mari din comunitãþile biologice which big parts from important biological
importante care sunt în mod normal asociate cu tipul communities which are normally associated with
de corpuri de apa de suprafaþã în condiþii superficial water bodies type in unchanged
nemodificate, sunt absente. conditions are absent.
Cheltuielile pentru protecþia mediului includ Environment protection expenditure include
investiþiile ºi cheltuielile curente interne pentru investment and internal current expenditure for carrying
desfãºurarea activitãþilor de supraveghere ºi protecþie a out the activities of environment observation and
mediului, ºi care se referã la prevenirea sau repararea protection and refer to environment damages prevention
pagubelor aduse acestuia. or repair.
Investiþiile pentru protecþia mediului includ Investments for environment protection include
cheltuielile efectuate pentru lucrãri de construcþii, de the expenditure made for construction, installations and
instalaþii ºi de montaj, pentru achiziþionarea de utilaje, building works, for equipment, transport means
mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creãrii de purchasing, other expenditure meant to create new fixed
noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, assets for the development, modernization,
reconstrucþia celor existente, cu scopul de protecþie a reconstruction of the already existent ones, having the
mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor purpose of environment protection. They also include the
legate de transferul de proprietãþi al mijloacelor fixe value of services related to existent fixed assets and land
existente ºi al terenurilor (taxe, materiale, comisioane, ownership transfer (taxes, materials, commissions,
cheltuieli de transport de încãrcare - descãrcare). loading-unloading transport expenditure).

9
Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului Current internal expenditure for environment
însumeazã cheltuielile efectuate pentru operarea, protection are made of the expenditure for operating,
repararea ºi întreþinerea instalaþiilor ºi utilajelor pentru repairs and maintenance of installations and equipment
protecþia mediului de cãtre personalul întreprinderii. Ele for environment protection by enterprise staff. They
includ salariile ºi impozitele aferente ºi cheltuielile include salaries and taxes and material expenditure (raw
materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, materials, materials, fuels, energy, water a.s.o.). The
apã etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile current internal expenditure do not include
pentru achiziþionarea de servicii de mediu de la terþi. environmental services purchased from thirds.
Categoriile de producãtori de servicii pentru Categories of service producers for environment
protecþia mediului sunt: protection are:
– producãtorii nespecializaþi - unitãþi care executã o – non-specialised producers - units carrying out an
activitate de protecþia mediului ca activitate secundarã activity of environment protection as their
sau auxiliarã la o activitate principalã. Activitatea secondary or auxiliary activity. Their main activity is
principalã nu este una de protecþia mediului. Aceste not the environment protection. These units are
unitãþi se regãsesc în sectorul producþie (CAEN Rev.2, found in the sector of production (CANE Rev. 2,
diviziunile: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51); divisions: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51);
– producãtorii specializaþi - unitãþi care executã – specialised producers - units carrying out an activity
activitãþi de protecþia mediului ca activitate principalã, of environment protection as their main activity,
conform CAEN Rev.2, diviziunile: 36; 37; 38; 39 ºi according to CANE Rev.2, divisions: 36; 37; 38 ; 39
clasa 4677; and 4677 class;
– administraþia publicã - toate unitãþile administraþiei – public administration - local and central units of
publice locale ºi centrale a cãror producþie de public administration whose ”non-market” production
servicii de protecþia mediului „non-piaþã” este of environment protection services is meant for
destinatã consumului individual ºi colectiv individual and collective consumption (CANE Rev.2,
(CAEN Rev.2, clasa 8411). 8411 class).
Activitãþile specifice de protecþia mediului sunt Specific activities of environment protection are
grupate dupã domeniile de mediu, astfel: grouped by environmental domains, as follows:
– prevenirea ºi combaterea poluãrii (protecþia – pollution prevention and reduction (air protection,
aerului, protecþia apei, managementul deºeurilor, water protection, wastes management, soil and
protecþia solului ºi a apelor subterane); underground waters protection);
– protecþia resurselor naturale ºi conservarea – natural resources protection and biodiversity
biodiversitãþii (protecþia speciilor, arii protejate, preservation (species protection, protected areas,
remediere ºi reconstrucþie ecologicã, refacerea ecological remedy and reconstruction, aquatic
mediului acvatic, prevenirea fenomenelor naturale environment restoration, prevention of dangerous
periculoase); natural phenomena);
– alte domenii (cercetare-dezvoltare, administrare – other domains (research-development,
generalã a mediului, reducerea zgomotului ºi a environment general administration, noise and
vibraþiilor, protecþia împotriva radiaþiilor, educaþie, vibrations reduction, protection against radiation,
instruire, informare). education, training, looking for information).

10
1 GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR

GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ

1.1 Poziþia geograficã a României


1.2 Lungimea frontierelor României
1.3 Principalele altitudini muntoase
1.4 Lungimea principalelor cursuri de apã de pe teritoriul României
1.5 Principalele lacuri naturale
1.6 Principalele lacuri antropice
1.7 Altitudinea medie a principalelor oraºe din România
1.8 Organizarea administrativã a teritoriului României,
la 31 decembrie 2009

METEOROLOGIE

1.9 Temperatura aerului (media lunarã ºi anualã)


1.10 Temperatura aerului (maxima absolutã ºi minima absolutã
lunarã ºi anualã)
1.11 Precipitaþii atmosferice (cantitatea lunarã ºi anualã)

MEDIU ÎNCONJURÃTOR

1.12 Ariile protejate, în anul 2009


1.13 Rezervaþii ale biosferei, în anul 2009
1.14 Parcurile naþionale ºi parcurile naturale, în anul 2009
1.15 Resursele de apã asigurate, potrivit gradului de amenajare,
în anul 2009
1.16 Calitatea apelor de suprafaþã, în anul 2009
1.17 Investiþii pentru protecþia mediului, în anul 2009
1.18 Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului, în anul 2009
POPULAÞIE

POPULATION
2
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Recensãmintele populaþiei;  Population censuses;
 Statistici din evidenþa curentã a populaþiei, pentru  Statistics from current evidence of population, for
datele referitoare la numãrul ºi structura demograficã data referring to population number and
a populaþiei; demographic structure;
 Înregistrãri din evidenþa stãrii civile:  Registrations from civil register evidence:
Buletine statistice demografice completate de oficiile Statistical demographic reports filled in by civil
de stare civilã cu date referitoare la naºteri, decese, register offices with data on births, deaths, marriages
cãsãtorii ºi de judecãtorii pentru divorþuri. and respectively by the law courts for divorces.

Surse administrative: Administrative sources:


 Baza de date a Ministerului Administraþiei ºi  Database of Ministry of Administration and Interior,
Internelor, privind evidenþa persoanelor, pentru for persons’ evidence, for internal and international
migraþia internã ºi internaþionalã, determinatã de migration, determined by domicile change.
schimbarea domiciliului.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Numãrul populaþiei în perioada intercensitarã s-a For intercensus years, the inhabitants number
determinat pe baza datelor de la recensãminte ºi a celor has been determined based on data from censuses and
din evidenþa curentã referitoare la miºcarea naturalã ºi those from current evidence referring on vital and
migratorie. migration statistics.
Numãrul populaþiei s-a calculat pornind de la datele The inhabitants number was calculated from data
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor, 18 martie of the Population and Housing Census, March 18, 2002,
2002, cu privire la populaþia cu domiciliul în România, la regarding the population with permanent residence in
care s-a adãugat sporul natural al populaþiei ºi soldul Romania, plus natural increase and balance of internal
migraþiei internaþionale determinat de schimbãrile de and international migration determined by permanent
domiciliu, pentru populaþia la nivel naþional; pentru residence changes for population at national level; for
populaþia la nivel de localitate s-a adãugat soldul population at locality level the balance of internal
migraþiei interne determinat de schimbãrile de domiciliu migration determined by permanent residence changes
ºi numãrul persoanelor cu reºedinþa în localitate. and number of persons with temporary residence in
Repartizarea populaþiei pe medii s-a realizat astfel: locality was added.
– pentru anul 1960, pânã în anul 1966, în mediul urban Population breakdown by area was as follows:
sunt cuprinse municipiile, oraºele ºi cele 183 – for 1960, until 1966, urban area included
localitãþi asimilate mediului urban; municipalities, towns and the 183 localities
– pentru anii 1966 ºi 1967, în mediul urban sunt assimilated to the urban area;
incluse datele referitoare la municipii, oraºe ºi 238 – for 1966 and 1967, urban area included
comune asimilate urbanului; municipalities, towns and 238 communes
– începând cu anul 1968, în mediul urban sunt assimilated to the urban area;
cuprinse numai municipiile ºi oraºele. – starting with 1968, urban area includes only
Vârsta este exprimatã în ani împliniþi (de exemplu, o municipalities and towns.
persoanã care are vârsta de 24 ani ºi 11 luni la 1 iulie, Age is expressed in the years reached during the
este cuprinsã la vârsta de 24 ani). year (for instance, a person of 24 years old and 11
Definiþiile evenimentelor demografice sunt în months at July 1, is considered to be of 24 years old).
concordanþã cu principiile ºi recomandãrile Comisiei de The definitions of vital events are in compliance
Statisticã a Organizaþiei Naþiunilor Unite: with the principles and recommendations of the United
– nãscut-viu este produsul concepþiei, expulzat sau Nations Statistical Commission:
extras complet din corpul mamei, independent de – live-birth is a product of conception completely
durata sarcinii ºi care, dupã aceastã separare, ejected or extracted from the mother's body,
prezintã un semn de viaþã (respiraþie, activitate regardless of the pregnancy duration, who after this
cardiacã, pulsaþii ale cordonului ombilical sau separation gives a sign of life (respiration, heart
contracþii musculare dependente de voinþã); activity, beats of umbilical cord or muscular
contractions dependent of will);
– nãscut-mort este produsul concepþiei, expulzat sau – dead-born child is a product of conception
extras complet din corpul mamei dupã o duratã a completely ejected or extracted from the mother's
sarcinii de cel puþin 28 sãptãmâni ºi care, dupã body after a pregnancy duration of at least 28 weeks
aceastã separare, nu prezintã nici un semn de viaþã; who, after this separation, gives no sign of life;
– decedatã este persoana cãreia i-au încetat definitiv – deceased is the person whose vital functions
funcþiile vitale dupã trecerea unui timp oarecare de definitively ceased after a certain time passed from
la naºtere; his birth;
– cãsãtoria reprezintã uniunea dintre un bãrbat ºi o – marriage represents an union between a man and a
femeie, încheiatã în concordanþã cu legislaþia þãrii, în woman concluded according to the country’s
scopul întemeierii unei familii ºi din care rezultã legislation, in order to set up a family, where
drepturi ºi obligaþii între cei doi soþi, precum ºi ale husband and wife have rights and obligations
acestora faþã de copii; against one another as well as against their children;
– divorþul reprezintã desfacerea unei cãsãtorii – divorce represents the dissolution of a legally
încheiate legal, printr-o hotãrâre definitivã a concluded marriage, according to a final decision of
organelor judecãtoreºti. judicial bodies.
Sporul natural reprezintã diferenþa dintre numãrul Natural increase represents the balance between
nãscuþilor-vii ºi numãrul persoanelor decedate, în anul the number of live-births and the number of deceased
de referinþã. persons during the reference year.
Durata medie a vieþii reprezintã numãrul mediu de Life expectancy represents the average number of
ani pe care îi are de trãit un nou-nãscut, dacã ar trãi tot years an infant would live, if he / she lived all his / her life,
restul vieþii în condiþiile mortalitãþii pe vârste din perioada under the conditions of mortality by age corresponding to
de referinþã. the reference period.
Rata de natalitate reprezintã numãrul de nãscuþi-vii Birth rate represents the ratio between the number
dintr-un an raportat la populaþia medie din anul respectiv of live-births in a year and the average population of the
ºi se exprimã în numãr de nãscuþi-vii la 1000 locuitori. respective year and is expressed by the number of live-
births per 1000 inhabitants.
Rata de mortalitate reprezintã numãrul persoanelor Mortality rate represents the ratio between the
decedate dintr-un an raportat la populaþia medie din anul number of deceased persons in a year and the average
respectiv ºi se exprimã în numãr de decese la 1000 population of the respective year and is expressed by the
locuitori. number of deaths per 1000 inhabitants.
Rata mortalitãþii infantile reprezintã numãrul de Infant mortality rate represents the number of
decedaþi în vârstã de sub 1 an la 1000 nãscuþi-vii din deaths for infants under one year of age per 1000 live
anul respectiv. births in a given year.
Rata de mortinatalitate reprezintã numãrul anual Late foetal-deaths rate is the ratio between the
de nãscuþi-morþi dintr-un an, raportat la numãrul de number of late foetal-deaths in a year and the total
nãscuþi-vii ºi morþi din acelaºi an ºi se exprimã în number of live births and late foetal deaths in the same
numãrul de nãscuþi-morþi la 1000 nãscuþi-vii ºi morþi din year, and is expressed by the number of deaths per 1000
anul respectiv. live births and late foetal deaths.
Rata de nupþialitate reprezintã numãrul Marriages rate represents the ratio between the
cãsãtoriilor dintr-un an raportat la populaþia medie din number of marriages in a year and the average
anul respectiv ºi se exprimã în numãr de cãsãtorii la population of the respective year and is expressed by the
1000 locuitori. number of marriages per 1000 inhabitants.
Rata de divorþialitate reprezintã numãrul Divortiality rate represents the ratio between the
divorþurilor dintr-un an raportat la populaþia medie din number of divorces in a year and the average population
anul respectiv ºi se exprimã în numãr de divorþuri la 1000 of the respective year and is expressed by the number of
locuitori. divorces per 1000 inhabitants.
Repartizarea evenimentelor demografice în profil Demographic events breakdown at territorial
teritorial (pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare ºi level (by macroregion, development region and county)
judeþe) s-a fãcut dupã urmãtoarele criterii: was done according to the following criteria:
– pentru nãscuþi-vii ºi nãscuþi-morþi, dupã domiciliul – for live-births and dead-born children, by mother's
mamei; residence;
– pentru decese, dupã domiciliul persoanei decedate; – for deaths, by residence of the deceased person;
– pentru cãsãtorii, dupã locul înregistrãrii cãsãtoriei; – for marriage, by place of marriage registration ;
– pentru divorþuri, dupã ultimul domiciliu comun al – for divorces, by last common residence of the
soþilor. spouses.
Migraþia internã reprezintã schimbãrile de domiciliu Internal migration represents changes of
ºi stabilirile temporare de reºedinþã în altã localitate permanent residence and temporary settling of
decât cea de domiciliu în interiorul graniþelor þãrii. residence in another locality, different from that of
permanent residence inside the borders of the country.
Schimbarea domiciliului s-a înregistrat în cazul Change of permanent residence was registered in
persoanelor pentru care organele de poliþie au înscris case of persons for whom police wrote down the new
noul domiciliu în cartea de identitate ºi în fiºa de evidenþã permanent residence in the identity card and in persons’
a persoanei. Începând cu anul 1992, sunt cuprinse ºi evidence file. Starting with 1992, data also include
schimbãrile de domiciliu dintr-un sector în altul al changes of permanent residence from one sector to
Municipiului Bucureºti. Nu sunt incluse schimbãrile de another within Bucharest Municipality. There are not
domiciliu în interiorul aceleiaºi localitãþi sau în acelaºi included permanent residence changes inside the same
sector, ºi nici dintr-un sat în altul, în cadrul aceleiaºi locality or sector, or from one village to another, in the
comune. same commune.
Migraþia internaþionalã reprezintã schimbarea International migration represents the change of
domiciliului în altã þarã sau, din altã þarã în România. permanent residence to another country or, from another
country to Romania.
Datele cu privire la emigranþi se referã la cetãþenii Data on emigrants refer to Romanian citizens who
români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate. settled their permanent residence abroad.
Datele cu privire la imigranþi se referã la cetãþenii Data on immigrants refer to citizens from another
din altã þarã care ºi-au stabilit domiciliul în România. country who settled their permanent residence in
Romania.
Soldul migraþiei internaþionale reprezintã diferenþa Net international migration represents the
dintre numãrul imigranþilor ºi cel al emigranþilor, în anul difference between the number of immigrants and the
de referinþã. number of emigrants during the reference year.

Populaþia pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009


2.G1 Population by sex and area, on July 1, 2009

51,3% 52,2% 50,2%

48,7% 47,8% 49,8%

Total Urban Rural

Masculin / Male Feminin / Female

44,9% 46,0% 43,9%

55,1% 54,0% 56,1%

Total Masculin / Male Feminin / Female

Urban Rural
Populaþia pe medii, la 1 iulie
2.G2 Population by area, on July 1

100

80
67,9 63,1 54,2 45,7 45,4 45,4 46,7 46,6 45,1 45,1 44,8 44,9 45,0 44,9

60

40

20 32,1 36,9 45,8 54,3 54,6 54,6 53,3 53,4 54,9 54,9 55,2 55,1 55,0 55,1

0
1960 1970 1980 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Urban Rural

Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2009


2.G3 Population by age and sex, on July 1, 2009

Vârsta
Age

100
95
90
85
80
Masculin Feminin
Male 75 Female
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250

Mii persoane Mii persoane


Thou persons Thou persons
Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei
2.G4 Birth rate, mortality and natural increase

Rate (la 1000 locuitori) / Rates (per 1000 inhabitants)


30

25

20

15

10

0
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2009

Natalitate / Birth rate Mortalitate / Mortality rate

Sporul natural pozitiv Sporul natural negativ


Positive natural increase Negative natural increase

Rate de fertilitate, pe grupe de vârstã


2.G5 Fertility rates, by age group

Nãscuþi-vii la 1000 femei / Live-births per 1000 women


100

80,7 82,7
80 77,2
67,5
59,4
60
46,2
39,3
40 33,8
22,1
20 17,6

3,4 4,7
0,2 0,2
0
2004 2009

15 – 19 ani / years 35 – 39 ani / years

20 – 24 ani / years 40 – 44 ani / years

25 – 29 ani / years 45 – 49 ani / years

30 – 34 ani / years
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
2.G6 Life expectancy, by sex (years)

2004 67,7
75,1
68,2
2005 75,5
68,7
2006 75,8
69,2
2007 76,1
69,5
2008
76,7
69,7
2009 77,1

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Masculin Feminin
Male Female

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor


2.G7 Evolution of marriages and divorces

mii / thou
200 189,2

143,3 146,6 149,4


150 141,8
134,3

100

50 35,2 36,3 35,7


33,2 32,7 32,3

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cãsãtorii Divorþuri
Marriages Divorces
2 POPULAÞIE

2.1 Populaþia pe sexe ºi medii


2.2 Populaþia pe grupe de vârstã ºi sexe, la 1 iulie
2.3 Populaþia pe vârste, sexe ºi medii, la 1 iulie 2009
2.4 Populaþia judeþelor, municipiilor ºi oraºelor, la 1 iulie 2009
2.5 Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor,
la 1 iulie 2009
2.6 Miºcarea naturalã a populaþiei
2.7 Miºcarea naturalã a populaþiei, pe medii
2.8 Nãscuþii - vii dupã grupa de vârstã a pãrinþilor
2.9 Nãscuþii-vii dupã rangul nãscutului-viu ºi grupa de vârstã a mamei
2.10 Vârsta medie a mamei la naºtere, pe medii
2.11 Întreruperi de sarcinã, pe grupe de vârstã
2.12 Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstã ºi indicele conjunctural
al fertilitãþii
2.13 Decesele, pe grupe de vârstã ºi sexe
2.14 Decesele sub 1 an dupã grupa de vârstã
2.15 Decese, pe cauze de deces
2.16 Ratele de mortalitate, pe grupe de vârstã ºi sexe
2.17 Decese sub 1 an, pe cauze de deces
2.18 Rate specifice de mortalitate, pe cauze de deces
2.19 Durata medie a vieþii, pe sexe ºi medii
2.20 Cãsãtoriile dupã grupa de vârstã a soþilor
2.21 Cãsãtoriile dupã starea civilã a soþilor înainte de cãsãtorie
2.22 Vârsta medie la cãsãtorie ºi vârsta medie la prima cãsãtorie, pe medii
2.23 Divorþurile dupã grupa de vârstã a soþilor
2.24 Divorþurile dupã numãrul copiilor minori rãmaºi
prin desfacerea cãsãtoriei
2.25 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului,
pe medii ºi sexe
2.26 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului,
pe grupe de vârstã ºi medii
2.27 Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale, determinate
de schimbarea domiciliului
2.28 Emigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã
(cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate)
2.29 Emigranþii, dupã naþionalitate ºi þara de destinaþie
(cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate)
2.30 Imigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã
(cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România)
2.31 Imigranþii, dupã þara de provenienþã
(cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România)
2.32 Migraþia internaþionalã determinatã de schimbarea domiciliului,
pe sexe

Teritorial

2.33 Populaþia ºi densitatea populaþiei, în profil teritorial, la recensãminte


2.34 Populaþia, în profil teritorial, pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009
2.35 Populaþia, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, la 1 iulie 2009
2.36 Miºcarea naturalã a populaþiei, în profil teritorial ºi pe medii,
în anul 2009
2.37 Ratele de fertilitate, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã,
în anul 2009
2.38 Durata medie a vieþii, în profil teritorial, pe sexe ºi medii,
în anul 2009
2.39 Decesele, pe cauze de deces, în profil teritorial, în anul 2009
2.40 Vârsta medie a soþilor la data încheierii cãsãtoriei, în profil teritorial
ºi pe medii, în anul 2009
2.41 Divorþurile, dupã numãrul copiilor minori rãmaºi prin
desfacerea cãsãtoriei, în profil teritorial, în anul 2009
2.42 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului, în profil
teritorial ºi pe medii, în anul 2009
2.43 Emigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009
2.44 Imigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009
2.45 Migraþia internaþionalã, în profil teritorial ºi pe sexe, în anul 2009
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

LABOUR MARKET
3
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în  Household labour force statistical survey, for data
gospodãrii, pentru datele privind populaþia ocupatã on employment and ILO unemployment (defined
ºi ºomajul BIM (definit conform criteriilor Biroului according to the International Labour Office
Internaþional al Muncii); criteria);
 Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã în  Labour cost survey carried out in economic and
unitãþile economico-sociale, pentru datele referitoare social units, for data regarding the number of
la numãrul salariaþilor (conform Regulamentului employees (according to the Regulation of the
Consiliului ºi Parlamentului European nr. 530/1999 European Parliament and of the Council
privind statisticile structurii câºtigurilor salariale ºi no.530/1999 regarding statistics of earnings and
costului forþei de muncã); labour cost structures);
 Cercetarea statisticã trimestrialã asupra locurilor de  Quarterly job vacancy survey, for data related to rate
muncã vacante, pentru datele referitoare la rata locurilor of vacancies (according to the Regulation of the
de muncã vacante (conform Regulamentului Consiliului European Parliament and of the Council
ºi Parlamentului European nr. 453/2008 privind no.453/2008 regarding statistics of vacancies);
statisticile referitoare la locurile de muncã vacante);
 Balanþa forþei de muncã, pentru datele privind  Labour force balance, for data on civil employment
populaþia ocupatã civilã pe activitãþi ale economiei by activity of national economy, by type of ownership
naþionale, pe forme de proprietate ºi pe judeþe. and by county.

Surse administrative: Administrative sources:


 Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de  National Agency for Employment, for data on the
Muncã, pentru datele privind ºomajul înregistrat ºi number of registered unemployment and the number
numãrul persoanelor cuprinse în cursuri de calificare of persons who attend qualification and
ºi recalificare; requalification courses;
 Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,  Ministry of Labour, Family and Social Protection, for
pentru datele privind condiþiile de muncã. data on working conditions.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

FORÞA DE MUNCÃ LABOUR FORCE

Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în Household Labour Force Survey (HLFS) is
gospodãrii (AMIGO) este conceputã ca o sursã conceived as an important source of inter-census
importantã de informaþii intercenzitare asupra forþei de information about labour force; the survey provides, in a
muncã; ancheta furnizeazã, într-o manierã coerentã, date coherent way, essential data about main population
esenþiale asupra principalelor segmente de populaþie (activã segments (economically active - employed and
- ocupatã ºi în ºomaj - inactivã), cu numeroase posibilitãþi de unemployed - non-economically active), with numerous
corelare ºi structurare dupã caracteristici demo - socio - possibilities of correlation and structuring by demo-socio-
economice diverse, în condiþii de comparabilitate economical features, under international comparability
internaþionalã. Începând cu anul 1996, ancheta forþei de conditions. Beginning with 1996, household labour force
muncã în gospodãrii se realizeazã trimestrial, ca o cercetare survey is quarterly carried out, as a continuous survey,
continuã, permiþând astfel obþinerea de date conjuncturale resulting in short-term data on the labour force size and
asupra mãrimii ºi structurii ofertei de forþã de muncã ºi structure and pointing out seasonal phenomena taking
evidenþierea fenomenelor cu caracter sezonier care se place on the labour market. Since 2004, the sample
manifestã pe piaþa forþei de muncã. Din anul 2004, volumul volume is of 28080 dwellings/quarter. The yearly data are
eºantionului pe care se realizeazã ancheta este de 28080 calculated as quartely data arithmetic means.
locuinþe/trimestru. Datele anuale se calculeazã ca medii
aritmetice ale datelor trimestriale.
Cercetarea statisticã privind costul forþei de Labour cost survey is a complex yearly statistical
muncã este o cercetare statisticã anualã complexã care survey which provides the necessary elements for the
furnizeazã elementele necesare efectuãrii unor analize analysis on the evolution of various components of
privind evoluþia diferitelor componente ale costului forþei de labour cost and correlations among them, offering, as
muncã ºi corelaþiile dintre ele, oferind, totodatã, elementele well, the necessary elements for the calculation of net
necesare calculului mãrimii brute ºi nete, lunare ºi orare, a and gross size, monthly and hourly, of the earnings
câºtigului salarial structurat pe activitãþi ale economiei structured by national economy activity, ownership type,
naþionale, forme de proprietate, forme juridice, categorii de legal form, employees category, sex, development region
salariaþi, sexe, regiuni de dezvoltare ºi judeþe. Se and county. It is achieved on a sample of about 29500
realizeazã pe un eºantion de circa 29500 de operatori economic and social operators, from all enterprise size
economici ºi sociali, aparþinând tuturor claselor de mãrime classes, irrespective of employees number. There are
a întreprinderii, indiferent de numãrul de salariaþi. Sunt excluded armed forces and similar staff (Ministry of
excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., National Defence, Ministry of Administration and Interior,
M.A.I., S.R.I. etc.). Romanian Intelligence Service etc.).
Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã Job vacancy survey is a quarterly statistical
vacante este o cercetare statisticã selectivã trimestrialã, sample survey, having as reference period the quarter
având ca perioadã de referinþã luna de mijloc a middle month; it provides the necessary elements for
trimestrului, furnizeazã elementele necesare calculãrii the calculation of vacancies quarterly rate. It is carried
ratei trimestriale a locurilor de muncã vacante. Cercetarea out on a sample of about 24000 enterprises / local
statisticã se realizeazã pe un eºantion de circa 24000 de units. There are excluded armed forces and similar staff
întreprinderi/unitãþi locale. Sunt excluse forþele armate ºi (Ministry of National Defence, Ministry of Administration
personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). and Interior, Romanian Intelligence Service etc.)
Balanþa forþei de muncã este o lucrare care se Labour force balance is a paper drawn up based
realizeazã pe baza informaþiilor din mai multe surse de on the information from several data sources:
date: statistica demograficã; cercetarea statisticã privind demographic statistics, labour cost survey; household
costul forþei de muncã; cercetarea statisticã asupra forþei labour force survey (HLFS); administrative sources.
de muncã în gospodãrii (AMIGO); surse administrative.
Populaþia ocupatã civilã cuprinde, potrivit Civil employment includes, according to the
metodologiei balanþei forþei de muncã, toate persoanele methodology used for the labour force balance, all
care, în anul de referinþã, au desfãºurat o activitate persons who, during the reference year, carried out a
economico-socialã aducãtoare de venit, cu excepþia socio-economic lucrative activity, excepting military staff
cadrelor militare ºi a persoanelor asimilate acestora and similar (Ministry of National Defence, Ministry of
(personalul din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Administration and Interior, Romanian Intelligence
Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii), Service staff), political and community organisations
a salariaþilor organizaþiilor politice, obºteºti ºi a deþinuþilor. employees and the convicts.
Populaþia activã (persoanele active) - din punct de Economically active population (active persons)
vedere economic - cuprinde toate persoanele de 15 ani comprises all persons aged 15 years and over, providing
ºi peste, care furnizeazã forþa de muncã disponibilã available labour force for the production of goods and
pentru producþia de bunuri ºi servicii; include populaþia services; it includes employed population and ILO
ocupatã ºi ºomerii BIM. unemployed.
Populaþia ocupatã cuprinde, conform metodologiei Employment includes, according to the
„Cercetãrii statistice asupra forþei de muncã în methodology of ”Household labour force survey” all
gospodãrii”, toate persoanele de 15 ani ºi peste, care au persons aged 15 years and over, who carried out an
desfãºurat o activitate economicã producãtoare de economic activity producing goods or services of at least
1) 1)
bunuri sau servicii de cel puþin o orã în perioada de one hour during the reference period (one week) in
referinþã (o sãptãmânã), în scopul obþinerii unor venituri order to get income as salaries, payment in kind or other
sub formã de salarii, platã în naturã sau alte beneficii. benefits.
ªomerii BIM, conform criteriilor Biroului ILO unemployed, according to International Labour
Internaþional al Muncii (BIM), sunt persoanele de Office (ILO) criteria, are persons aged 15-74 years who,
15-74 ani, care în perioada de referinþã îndeplinesc during the reference period, simultaneously meet the
simultan urmãtoarele condiþii: following conditions:
– nu au loc de muncã ºi nu desfãºoarã o activitate în – have no job and are not carrying out any activity in
scopul obþinerii unor venituri; order to get income;

1)
Pentru lucrãtorii pe cont propriu ºi lucrãtorii familiali neremuneraþi care lucreazã în agriculturã, durata minimã este de 15 ore.
For self-employed and contributing family workers who work in agriculture, minimum duration is 15 hours.
– sunt în cãutarea unui loc de muncã, utilizând în – are looking for a job, undertaking certain actions
ultimele patru sãptãmâni diferite metode active during the last four weeks (registering at
pentru a-l gãsi (înscrierea la agenþii de ocupare a employment agencies, or private agencies for
forþei de muncã sau la agenþii particulare de plasare, placement, attempts for starting an activity on own
acþiuni pentru începerea unei activitãþi pe cont account, publishing notices, asking for a job among
propriu, publicarea de anunþuri, apel la prieteni, friends, relatives, mates, trade unions a.s.o.);
rude, colegi, sindicate etc.);
– sunt disponibile sã înceapã lucrul în urmãtoarele – are available to start work within the next two weeks,
douã sãptãmâni, dacã s-ar gãsi imediat un loc de muncã. if they immediately find a job.
Rata de activitate reprezintã raportul dintre Activity rate represents the ratio between active
populaþia activã ºi populaþia totalã în vârstã de 15-64 ani, population and total population aged 15-64 years
exprimat procentual. expressed as percentage.
Rata de ocupare reprezintã raportul dintre Employment rate represents the ratio between
populaþia ocupatã ºi populaþia totalã în vârstã de employed population and total population aged
15-64 ani, exprimat procentual. 15-64 years expressed as percentage.
Rata ºomajului BIM reprezintã raportul dintre ILO unemployment rate represents the ratio
numãrul ºomerilor BIM ºi populaþia activã, exprimat between the number of ILO unemployed and active
procentual. population expressed as percentage.
Rata ºomajului BIM de lungã duratã reprezintã Long term ILO unemployment rate represents the
ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în weight of unemployed for 12 months and over in active
populaþia activã. population.
Rata ºomajului BIM de lungã duratã pentru tineri Long term ILO unemployment rate for young people
(15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineri aflaþi în (aged 15-24 years) represents the weight of young
ºomaj de 6 luni ºi peste în populaþia activã tânãrã. unemployed for 6 months and over in young active population.
Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratã Incidence of long term ILO unemployment
reprezintã ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luni represents the weight of unemployed for 12 months and
ºi peste în total ºomeri. over in total unemployed.
Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratã pentru Incidence of long term ILO unemployment for young
tineri (15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineri people (aged 15-24 years) represents the weight of young
aflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în total ºomeri tineri. unemployed for six months and over in total young unemployed.
Statutul profesional reprezintã situaþia unei Status in employment represents the situation of
persoane ocupate, în funcþie de modul de obþinere a an employed person, depending on the way of achieving
veniturilor prin exercitarea unei activitãþi ºi anume: income from his activity, namely:
– salariat, persoana care-ºi exercitã activitatea pe – employee, a person who carries out his activity
baza unui contract de muncã într-o unitate based on an employment contract into an economic
economicã sau socialã - indiferent de forma ei de or social unit - no matter of its ownership type - or for
proprietate - sau la persoane particulare, în private persons, for a remuneration as salary, in
schimbul unei remuneraþii sub formã de salariu, cash or in kind, as commission a.s.o.;
plãtit în bani sau naturã, sub formã de comision etc.;
– patron, persoana care-ºi exercitã ocupaþia (meseria) – employer, a person who carries out his occupation
în propria sa unitate (întreprindere, agenþie, atelier, (trade) in his own unit (enterprise, agency,
magazin, birou, fermã etc.), pentru a cãrei activitate are workshop, shop, office, farm a.s.o.) for whose activity
angajaþi unul sau mai mulþi salariaþi; he has one or several employees;
– lucrãtor pe cont propriu, persoana care-ºi exercitã – self-employed, a person who carries out his activity
activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere in his own unit or in an individual business, without
individualã, fãrã a angaja nici un salariat, fiind ajutat, hiring any employee, being helped, or not, by
sau nu, de membrii familiei, neremuneraþi; contributing family workers;
– lucrãtor familial neremunerat, persoana care-ºi – contributing family worker, a person who carries
exercitã activitatea într-o unitate economicã familialã out his activity into a family economic unit, run by a
condusã de un membru al familiei sau o rudã, pentru member of the family or a relative, for which he gets
care nu primeºte remuneraþie sub formã de salariu no remuneration as salary or payment in kind;
sau platã în naturã; gospodãria þãrãneascã peasant (agricultural) household is considered such
(agricolã) este consideratã o astfel de unitate; a unit;
– membru al unei societãþi agricole sau al unei – member of an agricultural holding or of a
cooperative neagricole, persoana care a lucrat fie non-agricultural co-operative, a person who
ca proprietar de teren agricol într-o societate worked either as owner of agricultural land into an
agricolã constituitã conform legii, fie ca membru al agricultural holding set up according to legal
unei cooperative meºteºugãreºti, de consum sau de provisions, or as a member of a craftsmen,
credit. consumption or credit co-operative.
Numãrul mediu al salariaþilor reprezintã o medie Average number of employees represents a simple
aritmeticã simplã rezultatã din suma efectivelor zilnice ale arithmetic mean resulted from the sum of daily
salariaþilor, inclusiv din zilele de repaus sãptãmânal, employees number, including from the weekly rest days,
sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare împãrþitã la legal holidays and other non-working days divided to the
numãrul total al zilelor calendaristice (365 zile). În efectivul total calendar days of the year (365 days). In daily number
zilnic al salariaþilor luat în calculul numãrului mediu, nu se of employees taken into calculation for average number,
cuprind: salariaþii aflaþi în concedii fãrã platã, în grevã, there are not included: employees under unpaid leave,
detaºaþi la lucru în strãinãtate. În zilele de repaus on strike, detached to work abroad. In weekends, legal
sãptãmânal, sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare se ia holidays, other days off it is taken into calculation as daily
în calcul ca efectiv zilnic numãrul salariaþilor din ziua number the number of employees from previous day, less
precedentã, mai puþin cei al cãror contract/raport a încetat that of those whose labour contract ceased the same day.
în aceastã zi. Salariaþii care nu au fost angajaþi cu normã Employees who were not employed in full time are
întreagã s-au inclus în numãrul mediu proporþional cu included in average number of employees, proportionally
timpul de lucru prevãzut în contractul de muncã. with the working time from the labour contract.
Începând cu anul 2003 din efectivele zilnice luate în Beginning with 2003 out of the daily total number
calculul numãrului mediu au fost excluºi salariaþii al taken into account when computing the average number
cãror contract de muncã/raport de serviciu a fost excluded the employees whose labour
suspendat, conform Legii nr.53/2003 Codul muncii, art. contract/agreement was suspended according to the
49-54, privind „Suspendarea contractului individual de Law no. 53/2003 - Labour Code, art. 49-54, regarding the
muncã” ºi Legii nr.161/2003 referitor la suspendarea ”Suspension of the individual labour contract” and the
raportului de serviciu (exemple: concediu de Law no. 161/2003 regarding suspension of the work
maternitate, concediu pentru incapacitate temporarã de agreement (examples: maternity leave, temporarily
muncã, exercitarea unei funcþii în cadrul unei autoritãþi labour disability leave, exercising a function within an
executive, legislative ori judecãtoreºti pe toatã durata executive, legislative or judiciary authority during
mandatului º.a.). duration of the mandate a.s.o.).
Numãrul salariaþilor la 31 decembrie (efectivul Number of employees on December 31 (number
salariaþilor) reprezintã numãrul de salariaþi angajaþi cu of employees) represents the number of employees
contract individual de muncã pe duratã determinatã sau employed with individual labour contract with definite or
nedeterminatã, în program complet sau parþial (inclusiv non-definite duration, with full or part-time (including
cei cu contract de muncã/raport de serviciu suspendat) those with suspended labour contract/agreement)
existenþi în evidenþele întreprinderii la sfârºitul anului. Nu existent in the enterprise records at the end of the year.
sunt cuprinºi salariaþii detaºaþi la lucru în strãinãtate ºi The employees detached abroad and those who hold
cei care cumuleazã mai multe funcþii ºi nu au funcþia de more than one position and are not having the main
bazã la unitatea raportoare. position at the reporting unit are not included.
Repartizarea salariaþilor pe activitãþi ale economiei The breakdown of employees by activity of the
naþionale s-a realizat dupã activitatea omogenã a national economy was carried out according to
întreprinderii, iar pe judeþe în funcþie de localitatea în homogeneous activity of the enterprise and by county
care aceºtia îºi desfãºoarã activitatea. according to the locality where they work.
ªomerii înregistraþi reprezintã persoanele care Registered unemployed represent persons who
îndeplinesc cumulativ condiþiile prevãzute de fulfill the cumulative conditions stipulated by the
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru Law no.76/2002 regarding the system of unemployment
ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi care se insurance and employment incentives and who register
înregistreazã la agenþia pentru ocuparea forþei de muncã to the employment agency in the territorial zone they
în a cãrei razã teritorialã îºi au domiciliul sau, dupã caz, have domicile or, by case, residence, or to another
reºedinþa, ori alt furnizor de servicii de ocupare, care provider of employment services, functioning according
funcþioneazã în condiþiile prevãzute de lege, în vederea to the law, in order to get a job.
obþinerii unui loc de muncã.
Conform legislaþiei în vigoare, calitatea de ºomer According to the legislation in force, unemployed
o are persoana care îndeplineºte cumulativ urmãtoarele position is held by person who fulfills the following
condiþii: cumulative conditions:
a) este în cãutarea unui loc de muncã de la vârsta a) he is looking for a job from 16 years old at least to
de minimum 16 ani ºi pânã la îndeplinirea condiþiilor de pension age;
pensionare;
b) starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi psihice b) his health, his physical and psychical capacities
o fac aptã pentru prestarea unei munci; make him able to work;
c) nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri sau c) he has no job, he gets no income or, from legal
realizeazã din activitãþi autorizate potrivit legii, venituri activities, he gets an income lower than the value of
mai mici decât valoarea indicatorului social de referinþã reference social indicator according to the Law
definit în textul Legii nr.76/2002; no.76/2002;
d) este disponibilã sã înceapã lucrul în perioada d) he is available to start work in the next period if he
imediat urmãtoare dacã s-ar gãsi un loc de muncã; finds a job;
Asimilaþi ºomerilor sunt: Assimilated unemployed are:
– absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt ºi absolvenþii – graduates of educational institutions and graduates
ºcolilor speciale pentru persoane cu handicap în of special schools for disabled persons aged 16
vârstã de minim 16 ani, care, într-o perioadã de 60 years at least, who, during a 60 days period since
de zile de la absolvire, nu au reuºit sã se încadreze graduation, did not succeed in being employed
în muncã potrivit pregãtirii profesionale; according to their vocational training;
– persoanele care înainte de efectuarea stagiului – persons who, before carrying out their military
militar nu au fost încadrate în muncã ºi care într-o service, were not employed and who, during a 30
perioadã de 30 de zile de la data lãsãrii lor la vatrã days period since the end of military service, could
nu s-au putut încadra în muncã; not be employed;
Rata ºomajului înregistrat reprezintã raportul Registered unemployment rate represents the ratio
dintre numãrul ºomerilor (înregistraþi la agenþiile pentru between the number of unemployed (registered at the
ocuparea forþei de muncã) ºi populaþia activã civilã agencies for employment) and civil economically active
(ºomeri + populaþie ocupatã civilã, definitã conform population (unemployed + civil employment, defined
metodologiei balanþei forþei de muncã). according to the methodology of labour force balance).

Locuri de muncã vacante Job vacancies

Rata locurilor de muncã vacante reprezintã Vacancies rate represents the ratio between the
raportul dintre numãrul locurilor de muncã vacante ºi numbers of vacancies and total number of jobs
numãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºi vacante, (occupied and vacant, excluding the blocked ones or
exclusiv cele blocate sau destinate numai promovãrii meant for promotion inside the enterprise or
în interiorul întreprinderii sau instituþiei), exprimat institution), expressed as percentage.
procentual.
Datele medii anuale privind numãrul locurilor de Yearly average data on the number of vacancies and
muncã vacante ºi numãrul total de locuri de muncã se total number of jobs are calculated as simple arithmetic
calculeazã ca medii aritmetice simple ale datelor means of quarterly data corresponding to each of the
trimestriale corespunzãtoare fiecãruia dintre cei doi two indicators.
indicatori.
Numãrul locurilor de muncã vacante include Number of vacancies includes the number of paid,
numãrul posturilor plãtite, nou create, neocupate, sau newly created jobs, unoccupied or becoming vacancies,
care vor deveni vacante, pentru care: for which:
– angajatorul întreprinde acþiuni concrete spre a gãsi – employer takes concrete actions to find an adequate
un candidat potrivit pentru ocuparea postului candidate for that job (examples of concrete actions
respectiv (exemple de acþiuni concrete întreprise de taken by employer: announce of vacancy existence
angajator: anunþarea existenþei locului vacant prin through employment services, advertising in the
serviciile de ocupare a forþei de muncã, publicitate newspapers, mass media, internet, direct contact
prin ziare, media, Internet, contactare directã a with possible candidates;
posibililor candidaþi etc.);
– angajatorul doreºte ocuparea imediatã sau într-o – employer whishes to occupy at once or in specific
perioadã specificã de timp. Perioada maximã period of time. Maximum period needed to occupy
necesarã ocupãrii locului de muncã vacant poate fi the vacancy can be unlimited.
nelimitatã.
Sunt considerate locuri de muncã vacante posturile There are considered vacancies those jobs for
destinate persoanelor din afara întreprinderii (dar pe persons outside the enterprise (for which can also
care pot concura ºi persoane din interiorul întreprinderii), compete those from inside the enterprise) no matter if
indiferent dacã sunt posturi pe duratã determinatã sau they are jobs for definite or indefinite period, full time or
nedeterminatã, în program de lucru normal sau parþial. part time.
Nu se considerã vacante, posturile neocupate: There are not considered vacancies the
unoccupied jobs:
– destinate exclusiv promovãrii persoanelor din – exclusively meant to promote persons from inside
interiorul întreprinderii sau instituþiei; the enterprise;
– din unitãþile administraþiei publice, blocate printr-un – from units of public, local administration blocked by
act normativ. normative documents.
Posturile ocupate de persoanele care absenteazã o Jobs occupied by persons who are absent a certain
anumitã perioadã de timp (concedii de maternitate, pentru period of time (maternity leaves, child care, sick leaves,
îngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fãrã platã, unpaid ones, others) are considered vacancies if the
alte absenþe), se considerã vacante, dacã angajatorul employer wishes substitution during definite or
doreºte substituirea pe perioadã determinatã (temporarã) temporary period and if he looks for candidates.
ºi dacã întreprinde acþiuni de gãsire a candidaþilor.
Numãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºi Total number of jobs (occupied and vacant)
vacante) include efectivul salariaþilor la sfârºitul lunii includes the number of employees at the end of the
(exclusiv cei cu contract de muncã/raport de serviciu month (except those with suspended labour contract /
suspendat) ºi numãrul locurilor de muncã vacante. agreement) and number of vacant jobs.

CONDIÞII DE MUNCÃ WORKING CONDITIONS

Accident de muncã reprezintã vãtãmarea violentã Accident at work represents the violent body injury
a organismului, precum ºi intoxicaþia acutã profesionalã, as well as the acute professional intoxication, taking
care s-au produs în timpul procesului de muncã, în place during labour process or when accomplishing
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura duties at work, irrespective of the legal nature of contract
juridicã a contractului în baza cãruia se desfãºoarã on which the activity is based and which causes the
activitatea ºi care provoacã incapacitatea temporarã de temporary incapacity of work for at least three days,
muncã de cel puþin trei zile, invaliditate sau deces. invalidity or death.
În raport cu urmãrile produse ºi cu numãrul According to consequences and to the number of
persoanelor accidentate, accidentul de muncã se persons injured, accidents at work are classified as
clasificã în: follows:
– accident care produce incapacitate temporarã de – accident causing temporary incapacity of work for at
muncã de cel puþin 3 zile; least 3 days;
– accident care produce invaliditate; – accident causing invalidity;
– accident mortal; – fatal accident at work;
– accident colectiv, respectiv cel în care sunt – collective accident, when at least 3 persons are
accidentate în acelaºi timp ºi din aceeaºi cauzã cel injured at the same time and due to the same
puþin trei persoane. cause.
Rata accidentelor de muncã reprezintã frecvenþa Rate of accidents at work represents accidents
de accidentare sau numãrul accidentaþilor ce revin la frequency or number of injured persons per
1000 salariaþi. 1000 employees.
Conflictele de interese se referã la întreruperile Conflicts of interest refer to work temporary
temporare ale lucrului declanºate, în general, în scopuri interruptions, generally for claiming purposes or in view
revendicative sau pentru normalizarea raporturilor de to normalize the labour relationships between the unit,
muncã dintre unitate, pe de o parte, ºi salariaþii acesteia, on the one side, and its employees, on the other side
pe de altã parte conform Legii nr.168/1999 privind according to the Law no.168/1999.
soluþionarea conflictelor de muncã.
Greva constituie o încetare colectivã ºi voluntarã a Strike represents a collective and voluntary ceasing
lucrului într-o unitate, conform Legii nr. 168/1999. of work within a unit, according to the
Law no. 168/1999.
Conform CAEN Rev.2 According to CANE Rev.2
Industria include activitãþile de: industrie extractivã, Industry includes: mining and quarrying,
industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de manufacturing, electricity, gas, steam and air
energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer conditioning production and supply, water supply,
condiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionarea sewerage, waste management and decontamination
deºeurilor, activitãþi de decontaminare. activities.
Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ, Trade services include: trade, transport and
transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþii storage, hotels and restaurants, information and
ºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi asigurãri, communication, financial intermediation and insurance,
tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi real estate activities, professional, scientific and
tehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de technical activities, activities of administrative services
servicii suport. and of support services.
Serviciile sociale includ activitãþile de: Social services include: public administration and
administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale din defence, social insurance of public sector, education,
sistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþã health and social assistance, shows, culture and
socialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeative recreation activities, other activities of national
ºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale. economy.

Populaþia ocupatã civilã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale


3.G1 Civil employment, by main activities of national economy
CAEN Rev. 2 / CANE Rev. 2
2008 2009

27,5% 28,7%
42,0%
42,8%

7,9% 22,6% 7,4% 21,1%

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã Construcþii


Agriculture, hunting and forestry Construction
Industrie1) Servicii
Industry1) Services
1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply and water supply;
sewerage, waste management and decontamination activities.
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe sexe ºi medii,
în anul 2009
3.G2 Employment structure, by status in employment, by sex and area, in 2009

100 6,1 1,0 5,4


12,0 19,2
90 2,0 25,1
24,9
80 19,4 12,5
70 1,4 2,0 0,8
60 36,1
50
40 67,2 67,0 67,5 91,6 0,7
30
38,1
20
10
0
Total Masculin Feminin Urban Rural
Male Female
Lucrãtor pe cont propriu ºi membru al unei societãþi agricole
Salariat sau al unei cooperative
Employee Self employed and member of an agricultural holding or
of a co-operative
Patron Lucrãtor familial neremunerat
Employer Contributing family worker

Structura populaþiei ocupate în activitãþi neagricole, pe sexe, în anul 2009


3.G3 Employment structure in non-agricultural activities, by sex, in 2009
CAEN Rev.2 / CANE Rev.2
Total
22,0% 31,3%

Masculin / Male Feminin / Female

15,3% 29,3%
32,8% 30,6%
35,6% 11,1%

34,0%
17,9% 37,7% 2,4%
Industrie Servicii comerciale
Industry Trade services
Construcþii Servicii sociale
Construction Social services

Notã: Industria include activitãþile de: industrie extractivã, industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi
aer condiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ, transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi
asigurãri, tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport.
Serviciile sociale includ activitãþile de: administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale din sistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþã
socialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeative ºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale.
Note: Industry includes: mining and quarrying, manufacturing, electricity, gas, steam and air conditioning production and supply, water supply, sewerage,
waste management and decontamination activities.
Trade services include: trade, transport and storage, hotels and restaurants, information and communication, financial intermediation and
insurance, real estate activities, professional, scientific and technical activities, activities of administrative services and of support services.
Social services include: public administration and defence, social insurance of public sector, education, health and social assistance, shows, culture
and recreation activities, other activities of national economy.
Evoluþia numãrului mediu al salariaþilor
3.G4 Evolution of average number of employees

mii persoane / thou persons


5500
4885 5046
5000 4559 4667 4774
4469
4500
4000
3500 3339
2948 3148 3085
3000 2765
2554
2500
2000
1500
1000
500
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numãrul mediu al salariaþilor - total


Average number of employees - total

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat1)


Average number of employees from integral private sector1)

1) Include: proprietate integral privatã, proprietate integral strãinã. / Including: private integral ownership, foreign integral ownership.

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului înregistrat


3.G5 Number of registered unemployed and unemployment rate

mii persoane / thou persons %

800 8
7,8

600 6,3 7,1 6


5,9
5,2
5,6 4,4
400 5,2 4,0 4
4,6 4,4
3,9
200 558 523 460 368 403 709 2
235 219 191 167 187 302
0 0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numãrul ºomerilor înregistraþi - total Rata ºomajului - total


Number of registered unemployed - total Unemployment rate - total

Numãrul ºomerilor înregistraþi - femei Rata ºomajului - femei


Number of registered unemployed - women Unemployment rate - women
Rata ºomajului BIM, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.G6 ILO unemployment rate, by age group, sex and area, in 2009

25
21,2
20
20,1

15

10 8,0
6,0 6,1
5 3,0
5,6 4,8 5,0
1,1 ani / years
0
15-24 25-34 35-44 45-54 55 ºi peste
and over

Masculin Feminin
Male Female

%
30 27,1
25

20
15,5
15

10 7,4
6,0 6,7
5 4,1
6,2
4,7 3,9 1,2
0 ani / years
15-24 25-34 35-44 45-54 55 ºi peste
and over

Urban Rural

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO) - 2009.


Source: Household Labour Force Survey (HLFS) - 2009.
3 PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

FORÞA DE MUNCÃ
3.1 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, pe sexe ºi medii
3.2 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, dupã nivelul de educaþie,
pe sexe ºi medii
3.3 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009
3.4 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi dupã statutul profesional, în anul 2009
3.5 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã,
pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.6 Structura populaþiei ocupate, dupã nivelul de educaþie, pe grupe
de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.7 Structura populaþiei ocupate, pe grupe de ocupaþii, grupe de
vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.8 Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe grupe
de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.9 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale
(la sfârºitul anului)
3.10 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi
pe forme de proprietate, în anul 2009 (la sfârºitul anului)
3.11 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale
3.12 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe
3.13 Numãrul mediu al salariaþilor, pe forme de proprietate, clase
de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe
3.14 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei
3.15 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe
3.16 Salariaþii, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe,
la 31 decembrie 2009
3.17 Salariaþii, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe, la 31 decembrie 2009
3.18 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului (la sfârºitul anului)
3.19 Persoanele cuprinse în cursuri de formare profesionalã
3.20 ªomerii înregistraþi, dupã nivelul de educaþie ºi pe grupe
de vârstã, la 31 decembrie 2009
3.21 ªomerii înregistraþi, beneficiari de indemnizaþii de ºomaj,
pe grupe de vârstã ºi dupã durata ºomajului, la 31 decembrie 2009
3.22 ªomajul BIM de lungã duratã, pe sexe ºi medii

CONDIÞII DE MUNCÃ

3.23 Numãrul accidentaþilor în muncã, pe activitãþi ale economiei


naþionale, în anul 2009
3.24 Revendicãrile care au declanºat conflicte de interese
3.25 Conflictele de interese ºi frecvenþa lor lunarã
3.26 Greve declanºate, cu respectarea procedurii prevãzute
în Legea nr. 168 / 1999
3.27 Conflictele de interese, pe activitãþi ale economiei naþionale
3.28 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale
3.29 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii

Teritorial

3.30 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, în profil teritorial,


pe sexe ºi medii
3.31 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, în profil teritorial,
dupã nivelul de educaþie, pe sexe ºi medii, în anul 2009
3.32 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã,
în profil teritorial, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.33 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã nivelul de
educaþie, pe grupe de vârstã,sexe ºi medii, în anul 2009
3.34 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã statutul
profesional, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.35 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, pe activitãþi ale
economiei naþionale ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009
3.36 Populaþia ocupatã civilã, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale
economiei naþionale, în anul 2009 (la sfârºitul anului)
3.37 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial
3.38 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe sexe
3.39 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale
economiei naþionale, în anul 2009
3.40 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009
3.41 ªomerii înregistraþi, în profil teritorial, pe categorii de personal
ºi nivel de educaþie, la 31 decembrie 2009
3.42 ªomajul BIM de lungã duratã, în profil teritorial, pe sexe ºi medii
3.43 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei
naþionale, în profil teritorial, în anul 2009
3.44 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii,
în profil teritorial, în anul 2009
3.45 Numãrul accidentaþilor în muncã, în profil teritorial, în anul 2009
3.46 Conflictele de interese, în profil teritorial, în anul 2009
VENITURILE,
CHELTUIELILE
ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

POPULATION INCOME,
EXPENDITURE
AND CONSUMPTION
4
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetarea statisticã a bugetelor de familie;  Family budgets survey;
 Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã,  Labour cost survey, in socio- economic units
în unitãþile economico-sociale (conform (according to Regulation (EC) no. 530/1999 of the
Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European Parliament and of the Council
European nr. 530/1999 privind statisticile structurii concerning structural statistics on earnings and on
câºtigurilor salariale ºi costului forþei de muncã); labour costs);
 Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor  Monthly survey on earnings, in socio-economic
salariale, în unitãþile economico-sociale (conform units (according to Regulation (EC) no.1165/1998
Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului and no. 1158/2005 of the European Parliament and
European nr. 1165/1998 ºi nr. 1158/2005 privind of the Council concerning short-term statistics);
statisticile pe termen scurt);
 Cercetarea statisticã a salariilor, în luna octombrie,  Survey on salaries, in October, in
în unitãþile economico-sociale; socio-economic units;
 Alte cercetãri statistice asupra producþiei industriale  Other surveys on industrial and agriculture
ºi agricole; production;
 Legislaþia în vigoare la 1 iulie a anului pentru  The national legislation in force on July 1st of the
care se calculeazã indicatorul. year for which the structural indicator is computed.

Surse administrative: Administrative sources:


 Direcþia Poliþiei Rutiere din cadrul Inspectoratului  Road Police Directorate within General
General al Poliþiei Române, pentru datele privind Inspectorate of Romanian Police, for data regarding
autovehiculele înscrise în circulaþie; registered motor vehicles;
 Statistica vamalã;  Customs statistics;
 Evidenþele societãþilor de telefonie;  Phone companies records;
 Compania Naþionalã „Poºta Românã”.  National Company ”Romanian Post”.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

VENITURILE POPULAÞIEI POPULATION INCOME

Cercetarea statisticã a bugetelor de familie Family budgets survey allows to collect information
permite colectarea informaþiilor privind componenþa on households composition, income, expenditure and
gospodãriilor, veniturile, cheltuielile ºi consumul acestora consumption and other aspects of population living
ºi alte aspecte ale nivelului de trai al populaþiei. Ancheta standard. The survey is organized as a quarterly
este organizatã ca o cercetare trimestrialã continuã pe o continuous survey for a period of 3 successive months,
perioadã de 3 luni consecutive, pe un eºantion de 9360 on a sample of 9360 permanent dwellings, distributed in
locuinþe permanente, repartizate în subeºantioane monthly independent sub-samples of 3120 permanent
lunare independente de câte 3120 locuinþe permanente. dwellings.
Cercetarea s-a desfãºurat în 780 centre de The survey has been carried out in 780 survey
cercetare repartizate în toate judeþele þãrii ºi în centers distributed in all counties of the country and in
sectoarele municipiului Bucureºti (427 în mediul urban ºi Bucharest Municipality sectors (427 in urban area and
353 în mediul rural). 353 in rural area).
Includerea unei gospodãrii într-o anumitã categorie A household was included in a certain socio-
socio-economicã s-a realizat pe baza statutului economic category based on the main occupational
ocupaþional principal al capului gospodãriei. În categoria status of the household reference person. The category
„Agricultori” s-au inclus gospodãriile de lucrãtori pe cont ”Farmers” includes households of self-employed in
propriu în agriculturã ºi membrii asociaþiilor agricole. agriculture and members of agricultural associations.
În cadrul gospodãriilor de „Pensionari” s-au inclus ºi The households of ”Pensioners” also include agricultural
pensionarii agricoli. pensioners.
Gruparea gospodãriilor pe decile de venit s-a Households were grouped by income deciles
efectuat pe baza venitului total pe o persoanã, deflatat cu based on total income per person, deflated by population
indicele preþurilor de consum al populaþiei cu bazã consumer price index with January 2009 as base. The
ianuarie 2009. Decilele împart seria gospodãriilor deciles divide the household series structured ascending
ordonate crescãtor dupã nivelul venitului mediu lunar pe according to the level of monthly average income per
o persoanã în 10 pãrþi egale (grupe decilice). person into 10 equal parts (decile groups).
Cercetarea statisticã privind costul forþei de Labour cost survey: the characteristics of the
muncã: caracteristicile cercetãrii sunt prezentate în survey are presented in chapter no. 3 - Labour market
capitolul nr. 3 - Piaþa forþei de muncã (pagina 85). (page 85).
Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor Monthly survey on earnings ensures the necessary
salariale asigurã producerea informaþiilor necesare pentru information for evaluating the average earnings short-term
evaluarea tendinþelor pe termen scurt ale câºtigurilor trends and number of employees at level of activities of the
salariale medii ºi ale numãrului de salariaþi la nivel de national economy. The survey is monthly carried out by
activitãþi ale economiei naþionale. Cercetarea se realizeazã observing approximately 24000 enterprises and local
cu periodicitate lunarã, fiind cercetate circa 24000 units. The units of the budgetary sector are exhaustively
întreprinderi ºi unitãþi locale. Unitãþile din sectorul bugetar surveyed, excepting the local public administration units
sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepþie fãcând for which the data at communal local councils level are
unitãþile administraþiei publice locale pentru care datele la collected based on a sample, representative at county
nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bazã de level (about 770 units). As for the economic sector, the
eºantion reprezentativ la nivel de judeþ (cca. 770 de unitãþi). units with 4 employees and over have been included in the
Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare survey, these accounting for 92,73% of total number of
unitãþile cu 4 salariaþi ºi peste, care reprezintã 92,73% employees in this sector. The military staff, as well as the
din numãrul total al salariaþilor din acest sector. Sunt assimilated staff (Ministry of National Defence, Ministry of
excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., Administration and Interior, Romanian Intelligence Service
M.A.I., S.R.I. etc.). Rezultatele acestei cercetãri sunt etc.) is excluded. The results of this survey are used when
utilizate pentru calculul indicilor trimestriali ai costului computing the quarterly indices of hourly labour cost.
orar al forþei de muncã.
Cercetarea statisticã asupra salariilor în luna The survey on salaries in October is a yearly
octombrie este o cercetare statisticã anualã care are ca statistical survey having as objective to ensure the
obiectiv asigurarea informaþiilor privind numãrul de information about the number of employees by basic and
salariaþi pe grupe de salarii de bazã ºi realizate, pe obtained salary group, by major occupation group, basic
grupe majore de ocupaþii, salariul mediu brut de bazã ºi and obtained average gross salary, by activity of national
realizat, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe, economy and by sex, in October. It is carried out on a
în luna octombrie. Se realizeazã pe un eºantion de circa sample of approximately 23600 economic and social
23600 de operatori economici ºi sociali. Sunt excluse operators.The military staff, as well as the assimilated staff
forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., (Ministry of National Defence, Ministry of Administration and
S.R.I. etc.). Interior, Romanian Intelligence Service etc.) is excluded.
Structura veniturilor pe surse de provenienþã Income structure by origin source is determined
este determinatã de caracterul eterogen al gospodãriilor, by the heterogeneous character of households,
în funcþie de statutul ocupaþional al membrilor acestora. depending on the occupational status of their members.
În anul 2009, componenþa gospodãriilor pe In 2009, the composition of households by
categorii de gospodãrii, dupã statutul ocupaþional al household category, by occupational status of
membrilor gospodãriei se prezintã astfel: household members is presented as follows:

numãr mediu de persoane / gospodãrie / average number of persons / husehold


Total
Statutul ocupaþional gospodãrii din care, gospodãrii de: / of which, households of: Occupational status
al membrilor Total Salariaþi Agricultori ªomeri Pensionari of household
gospodãriei households Employees Farmers Unemployed Pensioners members

Total persoane 2,905 3,161 3,482 3,368 2,463 Total persons


Persoane Economically
active 1,282 1,917 1,729 1,992 0,564 active persons
Salariaþi 0,847 1,738 0,210 0,590 0,326 Employees
Patroni ºi lucrãtori Employers and
pe cont propriu în self-employed in
activitãþi neagricole1) 0,114 0,031 0,102 0,112 0,055 non-agricultural activities1)
Agricultori 0,189 0,050 1,382 0,048 0,103 Farmers
ªomeri 0,132 0,098 0,035 1,242 0,080 Unemployed
Persoane Non-economically
inactive 1,623 1,244 1,753 1,376 1,899 active persons
Pensionari 0,688 0,120 0,095 0,144 1,405 Pensioners
Elevi ºi studenþi 0,479 0,661 0,718 0,644 0,215 Pupils and students
Casnice 0,156 0,161 0,176 0,221 0,107 Housewives
Alte persoane 0,300 0,302 0,764 0,367 0,172 Other persons

1)
Inclusiv membrii cooperativelor neagricole. / Including members of non-agricultural holdings.
Veniturile totale cuprind: Total income include:
– veniturile bãneºti pe surse de provenienþã (salarii, – money income by origin sources (salaries, income
venituri din activitãþi pe cont propriu, vânzãri, from own account activities, sales, unemployment
ajutoare de ºomaj, pensii, alocaþii pentru copii, burse benefits, pensions, children allowances, scholarships
ºi alte prestaþii de protecþie socialã, venituri din and other allowances of social protection, income
proprietãþi etc.); from properties a.s.o.);
– contravaloarea prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii) – equivalent value of free or lower cost provisions
gratuite sau cu reducere de preþ, evaluatã la preþul (sales and services), estimated at selling price of
de vânzare al unitãþii ofertante; offerer;
– contravaloarea consumului de produse – equivalent value of consumption of food and
alimentare ºi nealimentare din resurse proprii non-food products from own resources
(producþie, stoc etc.), determinatã pe baza preþurilor (production, stock a.s.o.), determined based on
medii lunare ale produselor respective. monthly average prices of respective products.
Câºtigul salarial nominal brut cuprinde: The gross nominal earnings includes:
– salariile, respectiv drepturile în bani ºi în naturã – salaries, in cash and in kind for employees actually
cuvenite salariaþilor pentru munca efectiv prestatã done work (including for supplementary worked
(inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar), potrivit time), according to the salary type applied, bonuses
formei de salarizare aplicatã, sporurile ºi and indemnities granted as salary percentage or as
indemnizaþiile acordate ca procentaj din salariu sau fixed amounts, other bonuses according to the law,
în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, amounts paid for unworked time (indemnities for
sumele plãtite pentru timpul nelucrat (indemnizaþiile holiday and study leaves, holidays and other free
pentru concediile de odihnã ºi de studii, zile de days, amounts paid from salary funds for medical
sãrbãtoare ºi alte zile libere, sumele plãtite din leaves), premiums, holiday bonuses and other
fondul de salarii pentru concediile medicale), amounts paid from salary funds according to the
premiile, primele de vacanþã ºi alte sume plãtite din legislation provisions in force or to employment
fondul de salarii potrivit prevederilor legislaþiei în collective contracts;
vigoare sau contractelor colective de muncã;
– sumele plãtite din profitul net ºi din alte fonduri – amounts paid from net profit and other funds
(inclusiv contravaloarea tichetelor de masã). (including equivalent value of lunch tickets).
Câºtigul salarial nominal net se calculeazã The net nominal earnings is calculated by
scãzând din sumele brute aferente câºtigului salarial subtracting from gross sums related to gross nominal
nominal brut urmãtoarele elemente: earning the following elements:
– impozitul aferent; – afferent tax;
– contribuþia salariaþilor la bugetul asigurãrilor pentru – employees contribution to unemployment insurance
ºomaj; budget;
– contribuþia individualã de asigurãri sociale de stat; – individual contribution to state social insurance;
– contribuþia salariaþilor pentru asigurãrile sociale de – employees contribution to health insurance.
sãnãtate.
Indicele câºtigului salarial real se calculeazã ca The real earnings index is calculated as a ratio
raport între indicele câºtigului salarial nominal mediu net between the average net nominal earnings index and the
ºi indicele general al preþurilor de consum al populaþiei, population general consumer price index, expressed as
exprimat procentual. percentage.
Costul forþei de muncã reprezintã totalitatea The labour cost represents all the expenditure
cheltuielilor suportate de angajator pentru forþa de supported by the employer for the labour force, namely:
muncã ºi anume:
– sume brute plãtite direct salariaþilor (cheltuieli – gross amounts directly paid to employees (direct
directe): salarii, sume plãtite pentru timpul nelucrat, expenditure): salaries, amounts paid for unworked
premii ºi alte stimulente, drepturi în naturã plãtite din time, premiums and other incentives, rights in kind
fondul de salarii sau din alte fonduri, sume pentru paid from salary funds or from other funds, amounts
protecþia socialã din fondul de salarii ºi din for social protection from salary funds and from
contribuþia de asigurãri sociale; social insurance contribution;
– alte cheltuieli ale unitãþii cu forþa de muncã – other expenditure of the unit with labour force
(cheltuieli indirecte) pentru formarea profesionalã, (indirect expenditure) for vocational training,
contribuþii pentru ajutorul de ºomaj ºi asigurãri contributions to unemployment benefit and social
sociale, servicii pentru protecþie socialã, alte insurance, social protection services, other
cheltuieli. expenditure.
Costul mediu lunar al forþei de muncã pe un Monthly average labour cost per employee is
salariat s-a calculat prin raportarea cheltuielilor unitãþii calculated as the ratio between the unit’s expenditure for
pentru forþa de muncã la numãrul mediu al salariaþilor ºi labour force and the average number of employees and
numãrul de luni ale anului. the number of months during one year.
Costul mediu orar al forþei de muncã s-a calculat Average hourly labour cost is calculated as the
prin raportarea cheltuielilor unitãþii pentru forþa de muncã ratio between the unit’s expenditure for labour force and
la numãrul de ore-om plãtite. the number of hours - man paid.
Indicele trimestrial al costului forþei de muncã The quarterly labour cost index is a short-term
este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea indicator showing the assessment of hourly labour
tendinþelor costurilor orare suportate de angajator cu costs trends incurred by the employers as result of
forþa de muncã salariatã. Metodologia utilizatã ºi seriile engaging the labour work force. The methodology used
de date sunt construite în conformitate cu prevederile and data series built up are in accordance with the
Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European Regulation (EC) no. 450/2003 of the European Parliament
nr. 450/2003 privind indicii costului forþei de muncã. and of the Council concerning the labour cost index.
Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã se The quarterly labour cost indices are calculated as
calculeazã ca indici de tip Laspeyres, pentru costul total Laspeyres type indices for total labour cost and its main
cu forþa de muncã ºi cele douã componente ale acestuia: components: wages and salaries and other labour costs
cheltuieli directe (salariale) ºi cheltuieli indirecte (non-wage costs), with reference year 2008 for economic
(non-salariale), cu anul de referinþã 2008 pentru activities according to CANE Rev.2.
activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2.
Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã sunt The quarterly labour cost indices are calculated as
calculaþi ca indici provizorii pentru anul (N), urmând a fi provisional indices for year (N) and recalculated as final
recalculaþi ca definitivi în anul (N+1), când devin during year (N+1), when the data (final data) from the
disponibile datele (date definitive) din ancheta anualã annual survey on labour costs become available.
asupra costului forþei de muncã.
Sursa datelor: Calculul indicilor trimestriali ai Data source: Quarterly labour cost indices are
costului orar al forþei de muncã se realizeazã pe baza calculated based on the information obtained from two
informaþiilor obþinute din douã surse de date statistice: statistical data sources:
– Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor – Monthly statistical survey on earnings (according to
salariale (conform Regulamentului Consiliului ºi the Regulation of European Council and Parliament
Parlamentului European nr. 1165/1998 ºi no. 1165/1998 and no. 1158/2005 regarding
nr.1158/2005 privind statisticile pe termen scurt); statistics of earnings and labour cost structure);
– Cercetarea statisticã anualã asupra costului forþei de – Yearly statistical survey on labour cost (according to
muncã (conform Regulamentului Consiliului ºi the Regulation of European Council and Parliament
Parlamentului European nr.530/1999 privind no. 530/1999 regarding statistics of earnings and
statisticile structurii câºtigurilor salariale ºi costului labour cost structure).
forþei de muncã).
Datele pentru perioada 2000-2008 au fost estimate Data for 2000-2008 period were estimated
conform noii Clasificãri a Activitãþilor din Economia according to the new Classification of Activities in the
Naþionalã (CAEN Rev.2), armonizatã cu clasificarea National Economy (CANE Rev.2), compliant with the
europeanã în domeniu (NACE Rev.2). Metoda de European classification in this field (NACE Rev.2).
estimare aplicatã se bazeazã pe matricea de conversie a The estimation method applied relies on the conversion
activitãþilor economice definite conform CAEN Rev.1, în matrix of economic activities defined according to
activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2. CANE Rev. 1 in economic activities defined according to
La baza construirii matricei de conversie au stat datele CANE Rev.2. Conversion matrix was built based on data
colectate conform ambelor versiuni de CAEN, prin collected according to both CANE versions, by means of
cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale, monthly statistical survey on earnings, during 2008,
în cursul anului 2008, respectiv prin cercetarea statisticã respectively by means of yearly statistical survey on
anualã asupra costului forþei de muncã, pentru anul 2007. labour cost for 2007.
Costul total cu forþa de muncã - reprezintã Total labour cost - represent the total expenditure –
totalitatea cheltuielilor – directe ºi indirecte – suportate direct remuneration and other expenditure – incurred by
de angajator cu forþa de muncã salariatã. Conform the employer as result of engaging the labour work force.
metodologiei europene, se exclud cheltuielile suportate According to European methodology, vocational training
de angajator cu formarea profesionalã a angajaþilor, costs, recruitment costs and expenditure on working
recrutarea personalului ºi echipamentul de protecþie. clothes are excluded.
Cheltuielile directe cu forþa de muncã - includ Wage and salary costs - include gross payments
sumele brute plãtite din fondul de salarii pentru timpul as direct remuneration for hours worked (including
lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile bonuses), payment for days not worked, payments in
în naturã ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din kind (according to collective agreements), gross
contractele colective de muncã), sumele brute plãtite payment from net profit of the unit, gross payments from
salariaþilor (ca stimulente) din profitul net realizat de other funds (including in kind) according to national
unitate, sumele brute plãtite din alte fonduri (inclusiv legislation in force.
drepturi în naturã) acordate conform legislaþiei în vigoare.
Cheltuielile indirecte cu forþa de muncã - includ Other labour costs (non-wage costs) - include the
contribuþiile angajatorului la fondurile de asigurãri ºi employers’ social contributions (for unemployment,
protecþie socialã (ºomaj, sãnãtate etc.), sumele brute health etc.), gross payment for employees leaving the
plãtite salariaþilor care pãrãsesc unitatea (ieºire la unit (retirement, transfer, detachment etc.), gross
pensie, transfer, detaºare etc.), sumele brute plãtite payments for work breaks not-imputed to the employees,
pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaþilor, other labour costs.
alte cheltuieli cu forþa de muncã.
Costul mediu orar al fortei de muncã reprezintã Average hourly labour cost represents the ratio
raportul dintre cheltuielile angajatorului cu forþa de between the employers’ costs as result of employing the
muncã ºi timpul efectiv lucrat. labour work force and the number of hours actually worked.
Timpul efectiv lucrat cuprinde numãrul total de ore Number of hours actually worked includes the
lucrate în program normal de lucru ºi numãrul de ore total number of hours worked during the usual working
lucrate suplimentar (în zilele lucrãtoare, peste programul time and the over time (additional to the normal working
normal de lucru ºi în zilele de repaus sãptãmânal, hours, during the weekends, holidays etc.).
sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare).
Sfera de acoperire: Începând cu anul 2008, indicii Coverage: Starting with 2008, quarterly labour cost
trimestriali ai costului forþei de muncã se calculeazã indices are calculated for economic activities defined,
pentru activitãþile economice definite, conform Clasificãrii according to the Classification of Activities in the
Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN Rev.2), National Economy (CANE Rev. 2), harmonized with
armonizatã cu clasificarea europeanã în domeniu European classification in the field NACE (Rev.2).
(NACE Rev.2).
Pe lângã seria indicilor trimestriali ai costului forþei Besides quarterly indices series of unadjusted
de muncã în formã brutã (neajustatã) se calculeazã ºi labour cost, the following series are calculated:
seriile în formã:
a) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare; a) adjusted by working days effect;
b) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare ºi b) adjusted by working days and seasonal effect,
sezonier, eliminându-se efectul variaþiei being eliminated the effect of working days
numãrului de zile lucrãtoare de la un trimestru la variation from one quarter to another, as well as
altul, precum ºi efectul variaþiei sezoniere. effect of seasonal variation.
Ajustarea s-a realizat prin metoda regresivã, în Adjustment was done by regressive method,
conformitate cu recomandãrile Regulamentului according to the recommendations of European
Consiliului ºi Parlamentului European nr. 450/2003 Parliament and Council Regulation no. 450/2003
privind indicii trimestriali ai costului forþei de muncã. regarding quarterly indices of labour cost.
Pentru ajustare s-a folosit pachetul de programe For adjustment, the DEMETRA software package
DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS), care realizeazã was used (TRAMO/SEATS method) estimating the effect
estimarea efectului numãrului de zile lucrãtoare diferit de of working days number different from one quarter to
la un trimestru la altul ºi efectul calendarului (Paºtele another and calendar effect (orthodox Easter, leap year
ortodox, an bisect ºi alte sãrbãtori naþionale) precum ºi and other national holidays) as well as identification and
identificarea ºi corectarea valorilor extreme (schimbãri correction of extreme values (level occasional changes,
ocazionale de nivel, tranzitorii sau permanente). transitory or permanent).
Seria ajustatã dupã numãrul de zile lucrãtoare Adjusted series by working days number was
s-a obþinut prin eliminarea acestor efecte din seria brutã, obtained by eliminating these effects from the adjusted
cu ajutorul unor coeficienþi de corecþie, stabiliþi în funcþie series, by means of some correction coefficients, set up
de modelul de regresie utilizat (aditiv sau multiplicativ). according to the regression model used (additive or
multiplicative).
Ajustarea s-a realizat prin metoda indirectã, Adjustment was done by indirect method,
respectiv prin aplicarea metodei de ajustare la nivelurile respectively applying the adjustment method at lower
inferioare (asupra componentelor indicilor), indicii levels (over indices components), adjusted indices being
ajustaþi calculându-se din componentele ajustate. calculated from adjusted components.
Estimarea componentelor neobservate: trend-ciclu, Estimation of unobserved components trend-cycle,
sezonalitate ºi componenta neregulatã se realizeazã de seasonality and irregular component is carried out by
cãtre programul SEATS pe baza modelelor ARIMA. SEATS software based on ARIMA models.
Seriile ajustate sezonier s-au obþinut prin Seasonal adjusted series were obtained by
eliminarea componentei sezoniere din seria ajustatã eliminating seasonal components from adjusted series
dupã efectul zilelor lucrãtoare. by working days effect.
Stabilirea modelelor de regresie folosite pentru Regression models used for each series are yearly
fiecare serie se face anual ºi implicã recalcularea seriilor set up and involve recalculation of adjusted series
ajustate calculate în anul precedent (recalculare datoratã calculated in the previous year (recalculation due to the
modificãrii modelelor adoptate, numãrului de regresori change of adopted models, number of regression used
folosit ºi numãrului de observaþii disponibile). and number of available observations).
Disparitatea salarialã de gen - în formã neajustatã, Gender pay gap - in unadjusted form, express the
reprezintã ponderea diferenþei dintre câºtigul salarial difference between men’s and women’s average gross
mediu brut realizat de bãrbaþi ºi cel realizat de femei în earnings as a percentage of men’s average gross
câºtigul salarial brut realizat de bãrbaþi. earnings.
Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã asupra Coverage: The statistical survey on salaries in
salariilor în luna octombrie. October.
Urmãtorii indicatori structurali (sarcina fiscalã asupra The following structural indicators (tax wedge on
costului forþei de muncã, capcana ºomajului, capcana labour cost, unemployment trap, low wage trap, tax rate
salariului mic, sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil) on disposable earnings) are calculated - according to the
se calculeazã - conform metodologiei Eurostat ºi OECD - Eurostat and OECD methodology - for an average
pentru o unitate etalon (notatã în continuare cu AW) worker (noted further on as AW) who is a full-time
reprezentatã de salariatul cu program complet de lucru employee working in activities of industry, construction
din activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii and commercial services (sections C - K of CANE Rev.1,
comerciale (secþiunile C - K, conform CAEN Rev.1, respectively sections B - N according to CANE Rev.2
respectiv secþiunile B - N, conform CAEN Rev.2 începând since reference year 2008).
cu anul de referinþã 2008).
Sarcina fiscalã asupra costului forþei de muncã - Tax wedge on labour cost - is defined as share of
reprezintã proporþia tuturor reþinerilor (contribuþii sociale total tax rates and social security contributions payable
ºi impozit) suportate de angajat ºi de angajator în totalul by the employee and employer in the gross labour costs
costului forþei de muncã pentru un AW care realizeazã for an AW who earns 67% of the average gross earnings
67% din câºtigul mediu brut al activitãþilor de industrie, of the activities on industry, construction and commercial
construcþii ºi servicii comerciale. services.
Capcana ºomajului - permite evaluarea Unemployment trap - measures the financial
consecinþelor financiare în cazul transferului din ºomaj în consequences of an AW, earning 67% of the average
câmpul muncii ca AW care realizeazã 67% din câºtigul gross earnings of the activities on industry, construction
mediu brut al activitãþilor de industrie, construcþii ºi and commercial services, who moves from
servicii comerciale. unemployment to employment.
Indicatorul mãsoarã proporþia sumelor reþinute din Unemployment trap measures what percentage of
câºtigul brut ca efect al impozitãrii ºi plãþii contribuþiilor gross earnings is ”taxed away” by higher tax and social
de asigurãri ºi protecþie socialã ºi sistarea indemnizaþiei security contributions, and also the withdrawal of
de ºomaj ºi a altor beneficii sociale, în condiþiile în care unemployment and other social benefits, under the
o persoanã iese din ºomaj ºi intrã în câmpul muncii. conditions where a person is no longer unemployed and
become employed person.
Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre Unemployment trap express a report between the
câºtigul brut ºi creºterea venitului net (când iese din gross earnings and the growing of net incomes (when the
ºomaj ºi intrã în câmpul muncii) în câºtigul brut. employee moves from unemployment to employment).
Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri The indicator is calculated for two particular cases:
particulare:
– fãrã reîncadrare în muncã pe durata perioadei de – without rehiring during unemployment period - when
ºomaj - caz în care se evalueazã consecinþele there are evaluated financial consequences in case
financiare în cazul transferului din ºomaj în câmpul of unemployment transfer in labour field, but not
muncii, dar nu în timpul perioadei de ºomaj, ci la un during unemployment period, at a subsequent time
moment de timp ulterior, nespecificat; moment not specified.
– cu reîncadrare în muncã dupã 2 luni de ºomaj - caz – with rehiring after two unemployment months -when
în care se evalueazã consecinþele financiare în there are evaluated financial consequences in case
cazul transferului din ºomaj în câmpul muncii, dupã of unemployment transfer in labour field, after two
2 luni de ºomaj. În acest caz, conform prevederilor unemployment months. In this case, according to
legale, persoana beneficiazã din momentul angajãrii legal stipulations, person benefits from hiring
pânã la sfârºitul perioadei pentru care era moment till the end of period due to receive
îndreptãþitã sã primeascã indemnizaþia de ºomaj, de unemployment indemnity, of an additional monthly
o sumã lunarã suplimentarã. Acest caz este introdus amount. This case is introduced according to OECD
conform metodologiei revizuite a OECD ºi este revised methodology and it is relevant for policies
relevant pentru politicile de încurajare a reîncadrãrii encouraging the unemployed rehiring.
în muncã a ºomerilor.
Capcana salariului mic - permite evaluarea Low wage trap - measures the financial
consecinþelor financiare în cazul în care o persoanã consequences for a person or a family when the employed
salariatã îºi mãreºte efortul de muncã depus ºi implicit, person increases his/her work effort and implicitly the
nivelul salariului câºtigat, adicã, mãsoarã proporþia achieved earnings, i.e. it measures the share of amounts
sumelor reþinute din câºtigul brut ca efect al impozitãrii, taken over from the gross earnings for the payment of
plãþii contribuþiilor de asigurãri, protecþie socialã ºi orice taxes, insurance contributions, social protection and any
alte reduceri sau sistãri ale beneficiilor sociale, în other deductions or ceased social allowances, under the
condiþiile în care are loc o creºtere a câºtigului brut. conditions of increased gross earnings.
Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre The indicator represents the weight of the difference
creºterea câºtigului brut ºi cea a venitului net (creºteri between gross earnings increase and net income
determinate de mãrirea efortului de muncã) în creºterea increase (entailed by the increased labour effort) in the
câºtigului brut. gross earnings increase.
Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri Low wage trap is computed for two particular cases:
particulare:
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, în ipoteza în – single person without children moving from 33%
care, de la un nivel al câºtigului de 33% din câºtigul to 67% of the average earnings of an AW;
salarial mediu brut al unui AW ar atinge un nivel al
câºtigului de 67% din câºtigul salarial mediu brut al
unui AW;
– cuplu cãsãtorit, cu doi copii, din care un singur – one-earner couple with two children moving from
pãrinte lucreazã, în ipoteza în care, de la un nivel al 33% to 67% of the average earnings of an AW.
câºtigului de 33% din câºtigul salarial mediu brut al
unui AW ar atinge un nivel al câºtigului de 67% din
câºtigul salarial mediu brut al unui AW.
Sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil - Tax wedge on disposable earnings - is defined as
exprimã cota corespunzãtoare tuturor reþinerilor share of total retentions (tax rates and individual social
(contribuþii sociale individuale ºi impozit) aplicate security contributions) applied to gross earnings that
câºtigurilor brute formate din câºtiguri salariale ºi sume contains the gross earnings and cash transfers from the
transferate de stat sub formã de alocaþii acordate government as family allowances. For determining the
familiei. În determinarea indicatorului se iau în calcul indicator the gross and net earnings are taken into
câºtigurile brute ºi nete pentru 13 cazuri particulare care account for 13 different family situations. Differences
þin cont de starea civilã, numãrul câºtigãtorilor de salarii exist with respect to marital status, number of workers (in
(din familie) ºi numãrul de copii în întreþinere: the family) and number of dependent children:
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã – single person without children, earning 67% of the
67% din câºtigul salarial mediu brut al AW; average gross earnings of AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã – single person without children, earning 100% of the
100% din câºtigul salarial mediu brut al AW; average gross earnings of AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã – single person without children, earning 167% of the
167% din câºtigul salarial mediu brut al AW; average gross earnings of AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã – single person without children, earning 50% of the
50% din câºtigul salarial mediu brut al AW; average gross earnings of AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã – single person without children, earning 80% of the
80% din câºtigul salarial mediu brut al AW; average gross earnings of AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã – single person without children, earning 125% of the
125% din câºtigul salarial mediu brut al AW; average gross earnings of AW;
– persoanã necãsãtoritã, cu 2 copii, care realizeazã – single person with 2 children, earning 67% of the
67% din câºtigul salarial mediu brut al AW; average gross earnings of AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, un singur pãrinte lucreazã – married couple with 2 children, only one parent is
ºi realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu brut al working and earns 100% of the average gross
AW; earnings of AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã, – married couple with 2 children, both parents are
unul realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul working, one earns 100% and the other earns 33%
salarial mediu brut al AW; of the average gross earnings of AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã, – married couple with 2 children, both parents are
fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu working and earn100% of the average gross
brut al AW; earnings of AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã, – married couple with 2 children, both parents are
unul realizeazã 100%, iar celãlalt 67% din câºtigul working, one earns 100% and the other earns 67%
salarial mediu brut al AW; of the average gross earnings of AW;
– cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã, unul – married couple with no children, both persons are
realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul working, one earns 100% and the other earns 33%
salarial mediu brut al AW; of the average gross earnings of AW;
– cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã, – married couple with no children, both persons are
fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu working and earn 100% of the average gross
brut al AW. earnings of AW.
Indicatorul se calculeazã ca diferenþã între 100% ºi The indicator is calculated as a difference from
raportul dintre câºtigul disponibil ºi câºtigul salarial 100% and the report between the disposable earnings
mediu brut pentru fiecare din cele 13 cazuri particulare. (take-home pay) and gross earnings for each of the 13
family situations.
Câºtigul disponibil se calculeazã ca sumã a The disposable earnings (take-home pay) is
câºtigului salarial mediu net ºi sumelor transferate de calculated as a sum of the net earnings and cash
stat sub formã de alocaþii acordate familiei (conform transfers from the government as family allowances
legislaþiei naþionale: alocaþia de stat pentru copii, alocaþia (according to national legislation: state allowance for
familialã complementarã, alocaþia de susþinere pentru children, supplementary family allowance, sustaining
familia monoparentalã). allowance for single parent family).
Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã privind Coverage: The statistical labour cost survey. In view to
costul forþei de muncã. Pentru calcularea reþinerilor se calculate the retentions, the legislation in force on July 1st
utilizeazã legislaþia în vigoare la 1 iulie - începând cu is used - starting with the reference year 2008, according
anul de referinþã 2008, conform metodologiei OECD. to OECD methodology.

CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI POPULATION EXPENDITURE AND CONSUMPTION

Cheltuielile totale cuprind: Total expenditure include:


– cheltuielile bãneºti, indiferent de destinaþie – money expenditure, irrespective of their destination
(consum, impozite ºi plãþi obligatorii, cumpãrãri de (consumption, taxes and compulsory payments,
animale ºi pãsãri, imobile ºi terenuri, alte cheltuieli purchases of animals and poultry, real estate and
de investiþii etc.), inclusiv contravaloarea prestaþiilor lands, other investment expenditure a.s.o.), including
(mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu reducere de preþ, equivalent value of free or at lower prices provisions
evaluatã la preþul de vânzare al unitãþii ofertante; (goods and services), evaluated at selling price of
offering unit;
– contravaloarea consumului de produse – equivalent value of consumption of food and
alimentare ºi nealimentare din resurse proprii non-food products from own resources
(producþie, stoc etc.) determinatã pe baza preþurilor (production, stock a.s.o.), determined based on
medii lunare ale produselor respective. monthly average prices of respective products.
Cheltuielile totale de consum cuprind: Total consumption expenditure include:
– cheltuielile bãneºti pentru cumpãrarea produselor – money expenditure for buying consumed food
alimentare consumate, a mãrfurilor nealimentare ºi products, non-food goods and for payment of
pentru plata serviciilor, inclusiv contravaloarea services, including equivalent value of free or at
prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu lower prices provisions (goods and services);
reducere de preþ;
– contravaloarea consumului de produse – equivalent value of food and non-food products
alimentare ºi nealimentare din resurse proprii. consumption from own resources.
Consumul mediu anual de produse alimentare Yearly average consumption of food products
pe locuitor, exprimat în unitãþi fizice, reprezintã per inhabitant expressed in physical units, represents
cantitãþile de produse alimentare consumate în medie pe the quantities of food products consumed in average per
locuitor, în anul de referinþã, indiferent de forma sub care capita in the reference year regardless the consumption
se consumã (naturalã sau prelucratã), de sursa de type (natural or processed), the supply source
aprovizionare (magazine alimentare, piaþa liberã, (food stores, free market, consumption from own
consumul din resurse proprii etc.), sau de locul unde se resources a.s.o.) or the consumption place (individual
consumã (gospodãrii individuale, restaurante, cantine, households, restaurants, canteens, institutionalised
gospodãrii instituþionale etc.). households a.s.o.).
Consumul mediu anual de bãuturi, pe locuitor Yearly average consumption of beverages, per
reprezintã cantitãþile de bãuturi alcoolice ºi bãuturi inhabitant represents quantities alcoholic beverages,
nealcoolice, consumate în medie, pe locuitor, în anul de nonalcoholic beverages, consumed as average, per
referinþã, indiferent de sursa de aprovizionare (magazine inhabitant in the reference year no matter of supply
alimentare, piaþa liberã ºi producþia proprie a source (food stores, free market and own production of
producãtorilor agricoli numai pentru consumul de vin) ºi agricultural producers only for wine consumption) and of
de locul unde se consumã (gospodãriile individuale ale consumption place (population individual households,
populaþiei, restaurante, cantine etc.). restaurants, conteens a.s.o.).
Atât consumul de produse alimentare cât ºi Both food products consumption and beverages
consumul de bãuturi se calculeazã ca disponibil de consumption are calculated as available for
consum (producþie + import - export - prelucrare consumption (production + import - export - industrial
industrialã - pierderi - variaþie de stocuri) raportat la processing - losses - change in stocks) related to total
populaþia totalã de la 1 iulie, anul de referinþã. population on July 1st, reference year.
Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în Daily average food consumption expressed in
calorii ºi factori nutritivi, pe locuitor reprezintã calories and nutrients, per inhabitant represents the
conþinutul în calorii ºi factori nutritivi al consumului content in calories and nutrients of daily average food
alimentar mediu zilnic ºi se determinã pe baza datelor consumption and is determined based on data regarding
privind consumul mediu net zilnic (exclusiv partea daily net average consumption (excluding non-edible
necomestibilã a unui produs alimentar care se part of a food product being removed both-during
îndepãrteazã atât în timpul prelucrãrii industriale sau industrial processing or cooking as well as in the moment
culinare cât ºi în momentul consumului efectiv) ºi a of effective consumption) and food composition
compoziþiei alimentelor, exprimatã în calorii ºi factori expressed in calories and nutrients (proteins, fats and
nutritivi (proteine, lipide ºi glucide). carbohydrates).
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã Households endowment with durable goods, is
îndelungatã, se exprimã prin numãrul de bunuri de expressed by the number of durable goods in function,
folosinþã îndelungatã în stare de funcþionare care revin în as average per 100 households (excluding goods rented
medie la 100 de gospodãrii (exclusiv bunurile închiriate or borrowed from other persons or institutions).
sau împrumutate de la alte persoane sau instituþii).
Structura veniturilor bãneºti
4.G1 Structure of money income
2004 2009
6,2% 3,9%

25,4% 28,9%

4,2% 3,3%

5,4% 58,8% 3,0% 60,9%

Salarii brute ºi alte drepturi salariale Venituri din activitãþi neagricole independente
Gross salaries and other salary rights Income from non-agricultural independent activities

Venituri din agriculturã Venituri din prestaþii sociale


Income from agriculture Income from social provisions

Alte venituri
Other income

Câºtigul salarial mediu brut, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
4.G2 Average gross earnings, by activity of national economy, in 2009
CAEN Rev.2 (secþiuni)
lei/salariat / lei/employee CANE Rev.2 (sections)

4500 4304
4000
3500 3360
3000 2947
2569
2500 2206
2068
2000 1845 1745 1810 1701
1623
1500 1350 1441 1418
1066 1166 1104
1000
500
0
Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 - Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 7 - Informaþii ºi comunicaþii 12 - Administraþie publicã ºi apãrare;
Agriculture, forestry and fishing Information and communication asigurãri sociale din sistemul
2 - Industrie1) 8 - Intermedieri financiare ºi public
Industry 1) asigurãri Public administration and defence;
social insurance of public sector
3 - Construcþii Financial intermediations and 13 - Învãþãmânt
Construction insurance Education
4 - Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; 9 - Tranzacþii imobiliare 14 - Sãnãtate ºi asistenþã socialã
repararea autovehiculelor ºi Real estate activities Health and social assistance
motocicletelor 10 - Activitãþi profesionale, ºtiinþifice 15 - Activitãþi de spectacole,
Wholesale and retail; repair of motor ºi tehnice culturale ºi recreative
vehicles and motorcycles Shows, culture and recreation
Professional, scientific and activities
5 - Transport ºi depozitare technical activities 16 - Alte activitãþi de servicii
Transport and storage 11 - Activitãþi de servicii administrative Other service activities
6 - Hoteluri ºi restaurante ºi activitãþi de servicii suport
Hotels and restaurants Activities of administrative services
and of support services
1)
Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate,
gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply and
water supply; sewerage, waste management and decontamination activities.
Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe sexe
4.G3 Average gross and net nominal monthly earnings, by sex

lei/salariat / lei/employee
2000 1906
1814 1775
1700
1600 1468
1348 1405
1312 1264 1310
1222
1200 1062 1095
1037
922 981
886 891
743 796 803
800 643 689
549
400

0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
GROSS GROSS GROSS GROSS GROSS GROSS

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bãrbaþi Femei
Men Women

Structura cheltuielilor totale de consum, în anul 2009


4.G4 Structure of total consumption expenditure, in 2009

Total gospodãrii / Total households

Salariaþi / Employees 24,8% Agricultori / Farmers


44,2%

31,0% 13,7%
27,8%
40,4%
27,4% 58,9%
31,8%

ªomeri / Unemployed Pensionari / Pensioners

24,8% 23,3%

48,4% 45,8%

30,9%
26,8%

Cheltuieli pentru produse alimentare


Expenditure for food products

Cheltuieli pentru mãrfuri nealimentare


Expenditure for non-food goods
Cheltuieli pentru plata serviciilor
Expenditure for payment of services
Structura cheltuielilor totale ale gospodãriilor
4.G5 Structure of total households expenditure

2004 2009
3,5% 3,5%
12,5% 16,2%
71,6% 71,7%

11,3% 7,3%

1,1% 1,3%

Cheltuieli de consum Cheltuieli de producþie


Consumption expenditure Production expenditure

Impozite, contribuþii, cotizaþii, taxe


Cheltuieli pentru investiþii Taxes, contributions, dues, fees
Expenditure for investment
Alte cheltuieli
Other expenditure

Evoluþia consumului alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii, pe locuitor


4.G6 Evolution of daily average food consumption, expressed in calories, per inhabitant

calorii / calories

4000

3385 3455
3500 3350 3290 3300 3273

3000

2500
2007 1992 1999
2000 1905 1874 1854

1500

928 985 927 969 978


1000 880

500
463 465 471 458 457 441
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Calorii - total Lipide (în echiv. calorii)


Calories - total Fats (in equiv. calories)

Glucide (în echiv. calorii) Proteine (în echiv. calorii)


Carbohydrates (in equiv. calories) Proteins (in equiv. calories)

Notã: Conform nomenclatorului Eurostat ºi FAO. / Note: According to the Eurostat and FAO nomenclature.
4 VENITURILE, CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

VENITURILE POPULAÞIEI

4.1 Veniturile totale ale gospodãriilor


4.2 Veniturile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor
din componenþã
4.3 Veniturile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009
(total gospodãrii)
4.4 Distribuþia gospodãriilor ºi persoanelor din gospodãrii, pe decile,
în anul 2009
4.5 Salariile medii brute, realizate pe principalele activitãþi
ale economiei naþionale, în luna octombrie 2009
4.6 Structura salariaþilor, pe grupe de salarii brute, realizate
în luna octombrie
4.7 Indicii câºtigului salarial real
4.8 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale ºi pe sexe
4.9 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe forme de proprietate,
clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe
4.10 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale - total salariaþi
4.11 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale
4.12 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale ºi pe sexe
4.13 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe forme de proprietate,
clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe
4.14 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei
4.15 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei
ºi pe sexe
4.16 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei
4.17 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei
ºi pe sexe
4.18 Indicii trimestriali ai costului orar al forþei de muncã
4.19 Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã, pe activitãþi economice
4.20 Indicatori structurali din statisticile câºtigurilor salariale
ºi costului forþei de muncã
4.21 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã,
pe activitãþi ale economiei naþionale
4.22 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã,
pe activitãþi ale industriei

CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

4.23 Cheltuielile totale ale gospodãriilor


4.24 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor
din componenþã
4.25 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009
(total gospodãrii)
4.26 Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodãriilor
4.27 Structura cheltuielilor bãneºti de consum ale gospodãriilor
4.28 Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare
ºi bãuturi, pe locuitor
4.29 Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii ºi factori
nutritivi, pe locuitor
4.30 Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã
(la sfârºitul anului)
4.31 Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã

Teritorial

4.32 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, în profil teritorial
ºi pe sexe, în anul 2009
4.33 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, în profil teritorial
ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
4.34 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, în profil teritorial
ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
4.35 Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodãrii,
în profil teritorial, în anul 2009
4.36 Cheltuielile totale ale principalelor categorii de gospodãrii,
în profil teritorial, în anul 2009
LOCUINÞE ªI
UTILITÃÞI PUBLICE

DWELINGS AND
PUBLIC UTILITIES
5
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetarea statisticã privind modificãrile fondului de  Statistical survey on the changes in dwellings stock;
locuinþe;
 Cercetarea statisticã privind locuinþele terminate;  Statistical survey on finished dwellings;
 Cercetãri statistice privind alimentarea cu apã,  Statistical surveys on water supply, public sewerage
canalizare publicã ºi spaþii verzi, salubritatea ºi and green spaces, sanitation and distribution of
distribuþia energiei termice, a gazelor naturale ºi alte electric energy, natural gas and other statistical
cercetãri statistice pentru domeniul edilitar. surveys in urbanistic field.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Fondul de locuinþe se determinã pe baza datelor Dwellings stock is determined based on data
obþinute la recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor ºi a obtained from Population and Housing Censuses and on
modificãrilor intervenite în cursul fiecãrui an, respectiv: changes occurred each year, namely:
– intrãrile, reprezentând locuinþele date în folosinþã – inputs, representing dwellings in use (new dwellings
(locuinþe noi ºi spaþii cu altã destinaþie transformate and spaces with another destination changed into
în locuinþe); dwellings);
– ieºirile, reprezentând demolãrile ºi schimbarea – outputs, representing demolitions and change of
locuinþelor în spaþii cu altã destinaþie. dwellings into spaces with another destination.
Locuinþa este construcþia, formatã din una sau mai A dwelling is the construction, made up by one or
multe camere de locuit situate la acelaºi nivel al clãdirii more habitation rooms situated at the same floor of
sau la niveluri diferite, prevãzutã, în general, cu the building or at different floors, generally endowed with
dependinþe (bucãtãrie, baie etc.) sau cu alte spaþii de outhouses (kitchen, bathroom a.s.o.) or with other
deservire, independentã din punct de vedere funcþional, service spaces, functionally independent, with separated
având intrarea separatã din casa scãrii, curte sau stradã entrance from the staircase hall, yard or street and which
ºi care a fost construitã, transformatã sau amenajatã în has been built, transformed or arranged with a view to
scopul de a fi folositã, în principiu, de o singurã be used, in principle, by a single household.
gospodãrie.
Locuinþa terminatã în cursul unui an este acea A finished dwelling built during one year, is that
construcþie care nu a existat anterior ºi ale cãrei building which did not exist before and whose elements,
elemente, inclusiv fundaþia, s-au construit pentru prima including the foundation, were built for the first time, for
datã, la care s-au realizat toate categoriile de lucrãri which all categories of work foreseen into the execution
prevãzute în documentaþia de execuþie ºi care au fost documentation were performed and which were received
recepþionate de beneficiar. by beneficiary.
Camera de locuit reprezintã o încãpere dintr-o Habitation room represents a room from a dwelling
locuinþã care serveºte pentru locuit, având suprafaþa de used for habitation, having an area of at least 4 sq.m, a
cel puþin 4 m2, înãlþimea de cel puþin 2 m pe cea mai height of at least 2 m on largest part of its area, which
mare parte a suprafeþei sale ºi care primeºte luminã gets natural light either directly through windows and / or
naturalã fie direct prin ferestre ºi / sau uºi exterioare, fie exterior doors, or indirectly through veranda by means
indirect, prin verande cu ajutorul ferestrelor ºi / sau uºilor, of windows and / or doors, or by other habitation rooms
sau prin alte camere de locuit cu ajutorul glasvandurilor. by means of French windows. Thus, the following are
Astfel, sunt considerate camere de locuit: dormitoarele, considered habitation rooms: bedrooms, dining rooms,
camerele de zi, holurile locuibile, încãperile cu dublã habitation halls, rooms with double use (of whose area,
utilizare (din a cãror suprafaþã, o parte este folositã pentru one part is used for habitation) and also, other rooms for
locuit) ºi de asemenea, alte încãperi destinate pentru habitation purpose.
locuit.
Suprafaþa (aria) construitã desfãºuratã (totalã) The total built up area represents the sum of
reprezintã suma suprafeþelor secþiunilor orizontale ale horizontal section areas of all the building floors
tuturor nivelurilor clãdirii (subsol, parter, etaje ºi (basement, land-floor, floors and attic, excluding passing
mansardã, exclusiv podurile circulabile sau necirculabile), or non-passing garrets) limited by the outside contour of
delimitate de conturul exterior al pereþilor exteriori. Nu se the external walls. The areas afferent to outside steps,
cuprind suprafeþele aferente treptelor exterioare, uncovered terraces, inside yards and outside yards for
teraselor neacoperite, ariile curþilor interioare ºi exterioare lighting or access purposes exceeding 4 sq.m and
de luminã sau de acces, mai mari de 4 m2, subsolurile technical basements are not included.
tehnice.
Suprafaþa (aria) utilã desfãºuratã (totalã) rezultã Useful area (total area) results from unfolded built
din suprafaþa construitã desfãºuratã, din care se scade surface, of which the surface occupied by the walls is
suprafaþa ocupatã de pereþi (exclusiv pereþii amovibili). subtracted (excluding removable walls).
Suprafaþa (aria) locuibilã desfãºuratã (totalã) Total unfolded living floor represents the sum of
reprezintã suma suprafeþelor destinate pentru locuit a the areas meant for habitation of all dwellings or living
tuturor locuinþelor sau spaþiilor de locuit din clãdire. spaces in the building.
Transportul public local de pasageri reprezintã Local public passengers transport includes
operaþiunea de transport de pasageri care se passengers transport operations carried out using a
efectueazã cu un vehicul rutier de transport, precum ºi road transport vehicle as well as the subway, within the
cu metroul, în interiorul zonei administrativ-teritoriale a administrative-territorial area of a locality, without
unei localitãþi, fãrã a depãºi limitele acesteia. exceeding its boundaries.
Lungimea totalã simplã a reþelei de distribuþie a Simple total length of supply network drinking
apei potabile reprezintã lungimea tuburilor ºi water represents the length of tubes and pipes placed
conductelor instalate pe teritoriul localitãþii respective, in the respective locality, for drinking water transport
pentru transportul apei potabile de la conductele de from feed pipes or from pumping pipes up to the
aducþiune sau de la staþiile de pompare pânã la consumers connection points.
punctele de branºare a consumatorilor.
Apa potabilã distribuitã consumatorilor este Drinking water supplied to the users is the total
cantitatea totalã de apã potabilã livratã efectiv tuturor quantity of drinking water actually delivered to all
consumatorilor, populaþiei ºi operatorilor economici, consumers, to the population and to economic
pentru nevoi productive ºi neproductive (casnice, bãi operators, for productive and non-productive needs
publice, clãdiri social-culturale ºi administrative, (domestic, public baths, social-cultural and administrative
hoteluri, stropitul strãzilor, spaþii verzi etc.) prin reþele de buildings, hotels, street wash, green spaces a.s.o.)
distribuþie sau direct prin conducte de aducþiune; se through distribution networks or directly aduction by
determinã cu ajutorul apometrelor instalate la pipes; it is determined by means of water gauges
consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de installed at the consumers and if they are not present by
consum pauºal. means of common consumption norms.
Lungimea totalã a conductelor de distribuþie a Total length of distribution pipes of natural gas
gazelor naturale se referã la totalitatea conductelor refers to all pipes (from network and directly from main
(din reþea ºi direct din conductele magistrale de transport pipes) distributing gas to the consumers in
transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii one locality, starting from pressure adjustment and gas
dintr-o localitate, începând de la staþiile de reglare a delivery stations of suppliers up to the consumers
presiunii ºi predare a gazelor de cãtre furnizori pânã la connection points.
punctele de branºare a consumatorilor.
Gazele naturale distribuite efectiv reprezintã Actually distributed natural gas represents the
volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor total volume of natural gas delivered to the consumers
prin reþele de distribuþie (inclusiv gazele naturale by means of distribution networks (including natural gas
consumate de unitatea distribuitoare). consumed by distribution unit).

Locuinþe terminate, pe medii


5.G1 Finished dwellings, by area

2004 2009

47,3% 52,7% 49,7% 50,3%

Urban Rural
Locuinþe terminate, pe surse de finanþare
5.G2 Finished dwellings, by financing sources

Numãr locuinþe (mii)


Number of dwellings (thou)

70 67,3
62,5
60

50 47,3
39,6
40 32,9
30,1
30

20 25,2 27,7 34,8 43,0 61,2 56,8

10

0 4,9 5,1 4,8 4,3 6,1 5,7


2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fonduri private Fonduri publice Total locuinþe terminate


Private funds Public funds Total of finished dwellings

5.G3 Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit


Finished dwellings, by number of habitation rooms

2004 2009
10,7% 8,5%

40,1% 23,6%
42,4%
24,2%

25,0% 25,5%

cu o camerã cu trei camere


with one room with three rooms
cu douã camere cu patru camere ºi peste
with two rooms with four rooms and over
5 LOCUINÞE ªI UTILITÃÞI PUBLICE

5.1 Fondul de locuinþe


5.2 Balanþa fondului de locuinþe
5.3 Locuinþe terminate
5.4 Locuinþe terminate, dupã tipurile de instalaþii cu care sunt dotate
ºi fondurile de finanþare
5.5 Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit ºi sursele
de finanþare
5.6 Strãzile orãºeneºti (la sfârºitul anului)
5.7 Transportul public local de pasageri
5.8 Transportul public local de pasageri, pe tipuri de vehicule
de transport
5.9 Canalizare publicã ºi spaþii verzi (la sfârºitul anului)
5.10 Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite
5.11 Reþeaua ºi volumul apei potabile distribuite

Teritorial

5.12 Fondul de locuinþe, în profil teritorial ºi pe forme de proprietate,


la 31 decembrie 2009
5.13 Locuinþe terminate, în profil teritorial, în anul 2009
5.14 Transportul public local de pasageri, în profil teritorial,
la 31 decembrie 2009
5.15 Strãzile orãºeneºti, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009
5.16 Canalizare publicã ºi spaþii verzi, în profil teritorial,
la 31 decembrie 2009
5.17 Volumul de apã potabilã distribuitã consumatorilor,
în profil teritorial, în anul 2009
5.18 Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite, în profil teritorial,
în anul 2009
5.19 Localitãþi în care se distribuie energie termicã, în profil teritorial,
la 31 decembrie 2009
5.20 Reþeaua de distribuþie a apei potabile, în profil teritorial,
în anul 2009
SECURITATE ªI
ASISTENÞÃ SOCIALÃ

SOCIAL PROTECTION AND


ASSISTANCE
6
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetarea statisticã asupra unitãþilor ºcolare de  Statistical survey on special preuniversity education
învãþãmânt preuniversitar special. units.
 Cercetarea statisticã asupra numãrului de pensionari  Statistical survey on number of pensioners and
ºi pensiei medii lunare; monthly average pension;
 Colectarea naþionalã de date asupra statisticii  National data collection on social protection
protecþiei sociale, conform metodologiei europene statistics, according to ESSPROS European
ESSPROS (European System of Integrated Social methodology for social protection statistics;
Protection Statistics) pentru statisticile privind
protecþia socialã;
 Colectarea naþionalã de date asupra politicilor  National data collection on labour market policies,
privind piaþa muncii, conform metodologiei europene according to LMP European methodology for labour
LMP (Labour Market Policies) pentru statisticile market statistics
privind politicile care acþioneazã pe piaþa muncii.

Surse administrative: Administrative sources:


 Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã,  National Agency for Employment, for data on
pentru datele privind protecþia socialã a ºomerilor registered unemployed social protection;
înregistraþi;
 Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de  National Pension and Other Social Insurance Rights
Asigurãri Sociale, pentru datele privind protecþia Office, for data on social protection of social
socialã a pensionarilor de asigurãri sociale, precum insurance pensioners, as well as the data for
ºi datele pentru biletele de tratament ºi odihnã; balneary treatment and rest tickets;
 Ministerul Culturii, Cultelor ºi Patrimoniului Naþional -  Ministry of Culture, Religions Affairs and National
Secretariatul de Stat pentru Culte; Heritage - State Secretariate for Cults;
 Casa de Asigurãri a Avocaþilor;  Lawyers Insurance Office;
 Ministerul Apãrãrii Naþionale;  Ministry of National Defence;
 Ministerul Administraþiei ºi Internelor;  Ministry of Administration and Interior;
 Serviciul Român de Informaþii;  Romanian Intelligence Office;
 Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu  National Authority for Disabled People, for data on
Handicap, pentru datele privind: cheltuielile pentru expenditure for special protection of
protecþia specialã a persoanelor cu handicap noninstitutionalised disabled persons, number of
neinstituþionalizate, numãrul minorilor cu deficienþe under age persons with deficiencies from own
din unitãþile proprii specializate, centrele pentru specialized units, centers for assisting adults,
asistarea adulþilor, numãrul persoanelor asistate în number of persons assisted in centers, by type of
centre, pe tipuri de deficienþe; deficiency;
 Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Familiei ºi a  National Authority for Family and Child Rights
Drepturilor Copilului ºi Oficiul Român pentru Adopþii, Protection and Romanian Office for Adoptions, for
pentru indicatorii din sistemul de protecþie a copilului indicators from the protection system of child under
aflat în dificultate (preîntâmpinarea situaþiilor ce pun difficulty (preventing the situations jeopardizing the
în pericol securitatea ºi dezvoltarea copiilor cuprinde children security and growth, refers to the prenatal
prevenirea prenatalã a abandonului copilului sau prevention of child abandonment or maintaing the
menþinerea copilului în familia naturalã); child within his natural family);
 Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,  Ministry of Labour, Family and Social Protection, for
pentru datele privind cãminele pentru persoane data on elderly persons hostels and for data on state
vârstnice ºi pentru datele privind alocaþiile de stat ºi and additional allowances, complementary family
suplimentare, alocaþia familialã complementarã ºi allowance and support allowance for mono-parental
alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã ºi family and other benefits granted from state budget
alte ajutoare acordate de la bugetul statului ºi and local budgets.
bugetele locale.
PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR UNEMPLOYED SOCIAL PROTECTION

Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor : Expenditure for unemployed social protection:


Ajutorul de ºomaj ºi ajutorul de integrare Unemployment benefit and vocational
profesionalã reprezintã sumele acordate, la cererea integration allowance represent the amounts granted
persoanelor îndreptãþite, potrivit Legii nr. 1/1991, at the request of eligible persons, according to
republicatã în anul 1994 ºi completatã prin Ordonanþa de Law no. 1/1991, republished in 1994 and amended by
Urgenþã a Guvernului nr. 47/1997, pe o perioadã de cel the Government Priority Ordinance no. 47/1997, for 270
mult 270 de zile calendaristice. calendar days at most.
Indemnizaþia de ºomaj (conform Legii nr. 76/2002 Unemployment indemnity (according to the
privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea Law no. 76/2002 on unemployment insurance system
ocupãrii forþei de muncã intratã în vigoare la data de 1 and employment stimulation coming into force since
martie 2002) reprezintã o compensaþie parþialã a March 1, 2002) represents a partial compensation of
veniturilor care se acordã persoanelor aflate în ºomaj, ca income granted to the unemployed after losing their jobs
urmare a pierderii locului de muncã sau absolvenþilor or to the graduates of educational institutions and to the
instituþiilor de învãþãmânt ºi militarilor care au efectuat military staff who ended their military service and who
stagiul militar ºi care nu s-au putut încadra în muncã could not get employed, as well as income in completion,
ºi venituri de completare, conform legislaþiei în vigoare. according to the legislation in force.
Alocaþia de sprijin reprezintã suma ce s-a acordat Support allowance represents the amount granted
persoanelor care au beneficiat de ajutorul de ºomaj, to persons who got unemployment benefit, or vocational
sau ajutorul de integrare profesionalã ºi care nu au integration allowance and who could not find a job.
putut sã se încadreze în muncã. Alocaþia de sprijin se Support allowance is granted for 18 months at most
acordã pe o perioadã de cel mult 18 luni (conform (according to the Law no. 1/1991, republished in 1994
Legii nr.1/1991, republicatã în anul 1994 ºi completatã and amended by the G.P.O. no. 47/1997).
prin O.U.G. nr. 47/1997).
Cheltuieli pentru formarea profesionalã Expenditure for vocational training represent
reprezintã cheltuielile efectuate pentru calificarea, expenditure for the qualification, re-qualification, training
recalificarea, perfecþionarea ºi specializarea persoanelor and specialization of persons looking for a job; vocational
aflate în cãutarea unui loc de muncã; formarea training is done by means of courses, practice and
profesionalã se realizeazã prin cursuri, stagii de practicã specialization stages, organized by training levels, based
ºi specializare, organizate pe niveluri de pregãtire, pe on the national plan of vocational training.
baza planului naþional de formare profesionalã.
Plata absolvenþilor reprezintã suma acordatã Graduates remuneration represents the amounts
angajatorilor care au încadrat în muncã, pe duratã granted to the employers who employed graduates of
nedeterminatã, absolvenþi ai unor instituþii de educational institutions, for indefinite duration. Monthly
învãþãmânt. Suma lunarã se stabileºte conform amount granted is established based on Law no. 76/2002
Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 1 cu modificãrile ºi - art. 80, alin. 1, with subsequent amendments.
completãrile ulterioare.
Plãþile pentru stimularea ºomerilor care se Incentives for unemployed getting employed
angajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomaj before expiring their unemployment period represent
reprezintã sumele plãtite în completarea veniturilor the amounts paid to complete salary income for
salariale ºomerilor (cu experienþã în muncã ºi unemployed (with work experience and to graduates of
absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt) conform educational units) according to the Law no. 76/2002 -
Legii nr. 76/2002 - art. 72 ºi art. 73 cu modificãrile ºi art. 72 and art. 73, with subsequent amendments.
completãrile ulterioare.
Plãþile pentru stimularea mobilitãþii forþei de Incentives for labour force mobility represents the
muncã reprezintã sumele acordate ca prime de amounts granted as tax free employment bonuses for
încadrare persoanelor (ºomere) care se încadreazã în persons (unemployed) who get employed before expiring
muncã înainte de expirarea perioadei în care beneficiazã their period of receiving unemployment benefit in one
de indemnizaþie de ºomaj, într-o localitate situatã la o locality situated at over 50 km far from their stable
distanþã mai mare de 50 km de localitatea în care îºi au domicile locality and as installation bonuses for the
domiciliul stabil ºi ca prime de instalare persoanelor persons (unemployed) who get employed before expiring
(ºomere) care se încadreazã în muncã înainte de their period of receiving unemployment benefit, into
expirarea perioadei în care beneficiazã de indemnizaþie another locality and therefore change their domicile. The
de ºomaj, într-o altã localitate ºi, ca urmare a acestui employment and installation bonuses are established
fapt, îºi schimbã domiciliul. Primele de încadrare ºi de according to Law no. 76/2002 - art. 74, 75, 76, with
instalare se stabilesc conform Legii nr. 76/2002 - art. 74, subsequent amendments.
75, 76 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Plãþile pentru stimularea angajatorilor care Incentives for employers who hire unfavoured
încadreazã ºomeri din categoria defavorizaþi unemployed represent the amounts granted to
reprezintã sumele acordate angajatorilor care au employers who employed, for indefinite duration,
încadrat în muncã, pe duratã nederminatã, absolvenþi graduates among disabled persons. The monthly amount
din rândul persoanelor cu handicap. Suma lunarã se is established according to the Law no. 76/2002 - art. 80,
stabileºte conform Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 2, cu alin. 2, with subsequent amendments.
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Plãþile compensatorii efectuate în cadrul The compensations granted within the
programelor de restructurare, privatizare ºi lichidare programmes of restructuring, privatization and
reprezintã sumele acordate persoanelor cãrora li s-au liquidation are the amounts granted to those persons
desfãcut contractele individuale de muncã ca for whom individual employment contracts ceased as
urmare a concedierilor colective (O.G. nr. 7/1998 ºi consequence of collective lay off (G.O. no. 7/1998 and
O.U.G. nr. 98/1999 cu modificãrile ºi completãrile G.P.O. no. 98/1999 with subsequent amendments and
ulterioare). completions)
Alte cheltuieli cuprind sumele acordate sub formã Other expenditure include the amounts granted
de credite întreprinderilor mici ºi mijlocii pentru as credits to the small and medium enterprises to create
înfiinþarea de noi locuri de muncã, precum ºi cele new jobs, as well as those needed for the management
necesare administrãrii fondului pentru plata ajutorului de of unemployment benefit funds.
ºomaj.
Conform metodologiei LMP, intervenþia publicã pe According to LMP methodology, public
piaþa muncii reprezintã intervenþia publicã ce are ca scop intervention on the labour market represents public
atingerea unei funcþionãri eficiente ºi corectarea intervention aiming at efficient functioning and
dezechilibrelor apãrute pe piaþa muncii. Intervenþiile disequilibria correction on the labour market. Public
publice se disting de celelalte intervenþii ale interventions are different from other interventions of
administraþiei publice prin faptul cã sunt destinate unor general government because they are meant for special
grupuri particulare de persoane considerate ca de groups of persons of interest for the good functioning of
interes pentru buna funcþionare a pieþei muncii. labour market.

Intervenþiile publice sunt de urmãtoarele tipuri: Public interventions are of various types:
– Servicii privind piaþa muncii - se referã la – Labour market services - refer to interventions on
intervenþiile pe piaþa muncii adresate persoanelor the labour market for persons (participants) seeking
(participanþilor) aflate în cãutarea unui loc de muncã, for a job, without changing their status on the labour
fãrã modificarea statutului lor pe piaþa muncii, ci market, only in order to find a job.
doar în scopul mijlocirii gãsirii unui loc de muncã.
– Mãsuri privind piaþa muncii (mãsuri active) - se – Labour market measures (active measures) -
referã la intervenþiile pe piaþa muncii privind refer to interventions on the labour market regarding
participanþii a cãror principalã activitate este cãutarea participants whose main activity is to seek for a job
activã a unui loc de muncã ºi care se finalizeazã prin actively, and ends by changing their status on the
modificarea statutului lor pe piaþa muncii. labour market.
– Suporturi financiare privind piaþa muncii (mãsuri – Labour market financial supports (passive
pasive) - se referã la intervenþiile care furnizeazã measures) - refer to interventions providing financial
indivizilor asistenþã financiarã, direct sau indirect, assistance, directly or indirectly, for disadvantaged
pentru persoanele dezavantajate pe piaþa muncii. persons on the labour market.
Transferurile cãtre indivizi - reprezintã cheltuielile Transfer to persons - represent public expenditure
publice transferate direct cãtre indivizi ºi care sunt plãtite directly transferred to persons paid in cash or as
în bani sau sub forma unei reduceri a impozitelor discounts of compulsory taxes.
obligatorii.
Transferuri cãtre angajatori - se referã la Transfer to employers – refer to public expenditure
cheltuielile publice transferate direct angajatorilor ºi care directly transferred to employers paid in cash or as
sunt plãtite în bani sau sub forma unei reduceri ale discounts of compulsory taxes.
impozitelor obligatorii.
Transferurile cãtre furnizorii de servicii - sunt Transfer to providers of services – are public
cheltuielile publice transferate direct producãtorilor de expenditure directly transferred to providers of goods
bunuri ºi/sau servicii care sunt oferite indivizilor sau and /or services for persons or employers as direct
angajatorilor ca servicii directe (de exemplu formare services (for instance, vocational training or consulting)
profesionalã sau consiliere) în beneficiul participanþilor. for the benefit of participants.
Alte cheltuieli - sunt acele cheltuieli care nu pot fi Other expenditure – are those expenditure which
detaliate dupã tipul beneficiarului direct. cannot be detailed by type of direct beneficiary.

ASIGURÃRI SOCIALE SOCIAL INSURANCE

Pensia medie lunarã s-a calculat prin raportarea Monthly average pension has been computed as a
sumelor cuvenite (conform deciziilor) pensionarilor ratio between the amounts granted (in accordance with
existenþi în platã în anul de referinþã, la numãrul mediu the pension decision) to the pensioners on payment
lunar al acestora înmulþit cu 12. during the reference year, and their monthly average
number multiplied by 12.
De la 1 iulie 2000, sumele cuvenite pentru calculul Since July 1, 2000, the amounts for the calculation
pensiei medii lunare cuprind ºi valoarea impozitului of monthly average pension also comprise the value of
aferent sumelor ce depãºesc plafonul stabilit prin lege tax for the amounts exceeding the threshold set up by
(O.U.G. nr. 87/2000). the Law (G.P.O. no. 87/2000).
Începând cu 1 ianuarie 2003, sumele cuvenite drept Starting with January 1, 2003, amounts representing
pensii nu mai includ contribuþia pentru asigurãrile sociale pensions do not include anymore health social insurance
de sãnãtate (O.U.G. nr. 147/2002). contribution (G.P.O. no. 147/2002).
Indicele pensiei reale s-a calculat, numai pentru Real pension index has been calculated, only for
pensionarii de asigurãri sociale de stat, ca raport state social insurance pensioners, as a percentage ratio
procentual între indicele pensiei medii nominale ºi between nominal average pension index and general
indicele general al preþurilor de consum. Pensia medie consumer price index. Nominal average pension used
nominalã utilizatã în calculul pensiei reale a for the calculation of real pension of state social
pensionarilor de asigurãri sociale de stat cuprinde ºi insurance pensioners contains supplementary pension
pensia suplimentarã. as well.
Pentru comparabilitatea seriei de date, începând cu For the data series comparability, beginning with
1 iulie 2000, s-a dedus ºi valoarea impozitului. July 1, 2000, the value of tax is also deducted.
Conform metodologiei ESSPROS, protecþia socialã According to ESSPROS methodology, social
reprezintã expresia tuturor intervenþiilor întreprinse de protection represents the expression of all interventions
organismele publice sau private în scopul protejãrii of public or private bodies in order to protect the
gospodãriilor ºi indivizilor de consecinþele unui set definit households and persons against the consequences of a
de riscuri sociale sau nevoi, în condiþiile în care nu este set of social risks or needs, if no simultaneous mutual or
implicat niciun aranjament simultan de reciprocitate sau individual arrangement is involved.
unul individual.
Funcþia de protecþie socialã se defineºte în Social protection function is defined in terms of
termenii scopului final pe care trebuie sã îl atingã final purpose for social protection, namely to protect
protecþia socialã, adicã de protejare a indivizilor ºi persons and families/ households against major social
familiilor/gospodãriilor împotriva riscului social major risk identified.
identificat.
Prestaþiile de protecþie socialã se clasificã pe opt Provisions of social protection are divided into eight
funcþii de protecþie socialã, corespunzãtoare celor opt functions of social protection, according to those eight
riscuri sociale majore identificate de ESSPROS. major social risks identified by ESSPROS.
Funcþiile de protecþie socialã sunt: Social protection functions are:
– boalã/îngrijirea sãnãtãþii; – sickness/health care;
– invaliditate; – disability;
– limitã de vârstã; – old age;
– urmaº; – survivor;
– familie/copii; – family/children;
– ºomaj; – unemployment;
– locuinþã; – housing;
– excluziune socialã (neclasificatã în altã parte). – social exclusion / non-classified elsewhere).
Cheltuielile de protecþie socialã cuprind: Expenditure of social protection include:
– cheltuieli cu prestaþiile sociale; – expenditure for social protection benefits;
– costuri administrative; – administrative costs;
– alte tipuri de cheltuieli (de exemplu: dobânzi bancare – other types of expenditure (for instance, bank
în conexiune cu fondurile sociale). interests related to social funds);
Cheltuieli cu prestaþiile sociale reprezintã Expenditure for social protection benefits
valoarea resurselor de protecþie socialã alocate represent the value of social protection resources
beneficiatilor în numerar sau în naturã (bunuri ºi/sau allocated to the beneficiaries in cash or in kind (goods
servicii). and/or services).
Costuri administrative reprezintã cheltuielile pe Administrative costs represent the expenditure for
care le implicã organizarea ºi administrarea schemelor the organization and administration of social protection
de protecþie socialã. schemes.
Prestaþiile dependente de un prag al venitului Means - tested benefits are conditioned provisions,
sunt cele care se acordã condiþionat, respectiv dacã respectively if the level of the beneficiary income is under
nivelul venitului beneficiarului se situeazã sub un prag a preset threshold.
prestabilit.
Prestaþiile independente de un prag al venitului Non-means tested benefits are unconditioned
sunt cele care se acordã necondiþionat de nivelul provisions by the level of the beneficiary income.
veniturilor beneficiarului.
Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor
6.G1 Evolution of average number of pensioners

mii persoane / thou persons

7000
6233
6205 6067 6042 5806 5745
6000 5785 5726 5701 5685 5689 5676

5000

4000

3000

2000

1000

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Pensionari - total Pensionari de asigurãri sociale


Pensioners - total Social insurance pensioners

Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor de asigurãri sociale


6.G2 Evolution of average number of social insurance pensioners

mii persoane / thou persons

4731 4750 4780 4794 4819 4877


5000 4643 4664 4718
4597 4611 4633

4000

3000

2000

1000

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)


Social insurance pensioners (excluding farmers)

Pensionari de asigurãri sociale de stat


State social insurance pensioners
Evoluþia pensiei medii lunare
6.G3 Evolution of monthly average pension

lei / persoanã / lei person

800
711
700
593 686
600
500 573
399
400
311 389 300
300 267 253
232
298
200 246 159
204 117
100 88
74
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Pensionari de asigurãri sociale Pensionari de asigurãri sociale de stat


Social insurance pensioners State social insurance pensioners

Pensionari de asigurãri sociale - agricultori


Social insurance pensioners - farmers

Evoluþia pensiei medii nominale ºi reale


6.G4 Evolution of nominal and real average pension

% anul precedent = 100 / previous year = 100

150 144,7

140

128,7
130 125,0 134,1
117,8 116,4
120 122,8 118,3

110 112,0
111,7 109,2
108,1
100

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Indicele pensiei nominale


Nominal pension index

Indicele pensiei reale


Real pension index
6 SECURITATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR

6.1 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor


6.2 Indemnizaþii de ºomaj
6.3 Cheltuielile publice pe piaþa muncii, pe categorii de cheltuieli
ºi tipuri de intervenþii publice

ASIGURÃRI SOCIALE

6.4 Numãrul mediu al pensionarilor


6.5 Pensia medie lunarã
6.6 Pensionarii de asigurãri sociale de stat, dupã nivelul pensiei,
la 31 decembrie 2009
6.7 Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurãri sociale de stat
6.8 Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã acordate
prin asigurãrile sociale
6.9 Biletele pentru tratament balnear acordate prin asigurãrile
sociale de stat, pe staþiuni balneoclimaterice

ASISTENÞÃ SOCIALÃ

6.10 Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei (sume plãtite)


6.11 Numãrul centrelor de plasament funcþionale ºi al serviciilor
alternative (la sfârºitul anului)
6.12 Numãrul copiilor din centrele de plasament, pe grupe de vârstã
(la sfârºitul anului)
6.13 Unitãþile din învãþãmântul special (la începutul anului ºcolar)
6.14 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, dupã nivelul de educaþie
ºi pe vârste (la începutul anului ºcolar)
6.15 Minorii cu deficienþe din unitãþi de asistenþã socialã
(la sfârºitul anului)
6.16 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, primar ºi gimnazial,
pe tipuri de unitãþi (la începutul anului ºcolar)
6.17 Centre pentru asistarea adulþilor, la 31 decembrie
6.18 Numãrul beneficiarilor din sistemul de protecþie a copilului
aflat în dificultate
6.19 Persoane adulte îngrijite în centre de asistenþã socialã ale
autoritãþii naþionale pentru persoanele cu handicap, pe tipuri
de deficienþe, la 31 decembrie 2009
6.20 Cheltuielile pentru protecþia socialã a persoanelor cu handicap,
neinstituþionalizate
6.21 Veniturile ºi cheltuielile de protecþie socialã
6.22 Cheltuielile de protecþie socialã, pe funcþii de protecþie socialã
ºi categorii de cheltuieli
6.23 Ponderea cheltuielilor din cadrul fiecãrei funcþii de protecþie socialã,
în totalul cheltuielilor de protecþie socialã ºi în produsul intern brut

Teritorial

6.24 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor, în profil teritorial,


în anul 2009
6.25 Numãrul mediu al pensionarilor ºi pensia medie lunarã
de asigurãri sociale de stat, în profil teritorial, în anul 2009
6.26 Cantine de ajutor social, în profil teritorial, în anul 2009
SÃNÃTATE

HEALTH
7
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetãri statistice realizate în unitãþile sanitare.  Statistical surveys carried out in sanitary units.

Surse administrative: Administrative sources:


 Ministerul Sãnãtãþii, pentru datele privind: numãrul  Ministry of Health, for data on: the number of new
cazurilor noi de îmbolnãvire ºi al pacienþilor ieºiþi din cases of diseases and out of hospital patients,
spital; asistenþa medicalã de urgenþã; activitatea de emergency medical assistance; blood collecting and
recoltare ºi conservare a sângelui; numãrul cazurilor preserving; AIDS number of registered cases.
de SIDA înregistrate.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Reþeaua unitãþilor sanitare este urmãritã atât The network of sanitary units is observed both for
pentru sectorul majoritar de stat, cât ºi pentru cel privat, the state majority sector and for the private one, the data
datele reflectând situaþia înregistratã la sfârºitul anului. reflecting the situation registered at the end of the year.
Tabelul privind ,,cazurile noi de îmbolnãvire pe clase The table concerning ”new cases of illness, by disease
de boli” se referã numai la datele raportate de medicii de classes”, refer only to the data raported by family
familie care au contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri doctors that have contracts with National House of
de Sãnãtate. Datele din tabelul privind ,,pacienþii ieºiþi Health Insurance. Data in the table concerning ”out of
din spital” se referã numai la unitãþile din sectorul hospital patients” refer only to the state majority
majoritar de stat (numai reþeaua Ministerului Sãnãtãþii). sector’s units (only Ministry of Health network).
Numãrul laboratoarelor medicale din sectorul The number of medical labs of state majority
majoritar de stat nu s-a urmãrit separat pânã în anul 2006, sector was not separately observed until 2006, being
acestea fiind integrate în numãrul spitalelor, policlinicilor, included in the number of hospitals, polyclinics,
dispensarelor ºi altor tipuri de unitãþi medicale. dispensaries and other types of medical units.
În numãrul medicilor, stomatologilor ºi The number of physicians, dentists and ancillary
personalului sanitar mediu este inclus ºi personalul medical staff also includes the corresponding staff from
corespunzãtor din alte ministere ºi instituþii cu reþea proprie. other ministries and institutions with own network.
În numãrul personalului sanitar mediu sunt The number of ancillary medical staff includes:
incluºi: asistenþi medicali; surori medicale; tehnicieni medical assistants; medical nurses; sanitary technicians;
sanitari; oficianþi medicali; moaºe; laboranþi ºi alte medical officiants; midwives; laboratory assistants and
categorii de personal sanitar cu studii medii asimilate. other categories of medical staff with equivalent
secondary school degrees.
În numãrul personalului sanitar auxiliar sunt The number of auxiliary medical staff includes:
incluºi: infirmiere, agenþi DDD (dezinsecþie, dezinfecþie, sick nurses, DDR staff (disinsection, disinfection,
deratizare), brancardieri, bãieºi, gipsari, nãmolari, raticide), stretcher bearers, washers, gypsum, mud,
ambulanþieri ºi alte categorii de personal asimilat. ambulance staff and other categories of ancillary staff.
În numãrul paturilor de spital sunt incluse ºi cele The number of hospital beds also includes the beds
pentru nou nãscuþi din spitalele sau secþiile de obstetricã- for newborn children in hospitals or obstetrics-gynaecology
ginecologie; nu sunt incluse paturile pentru însoþitori. section; beds for accompanying persons are not included.
În numãrul paturilor de spital: The number of hospital beds for:
– la specialitatea interne sunt incluse paturile pentru: – internal medicine includes beds for: internal
interne, endocrinologie, boli profesionale, cardiologie, medicine, endocrinology, professional diseases,
reumatologie, nutriþie ºi diabet, gastroenterologie ºi cardiology, rheumatology, nutrition and diabetes,
hematologie; gastro-enterology and haematology;
– la specialitatea chirurgie sunt incluse paturile – surgery includes beds for: general surgery; jaw -
pentru: chirurgie generalã; chirurgie maxilofacialã; face surgery; infant surgery; plastic surgery;
chirurgie infantilã; chirurgie plasticã ºi reparatorie; cardiovascular surgery; neurosurgery; thorax - lung
chirurgie cardiovascularã; neurochirurgie; chirurgie surgery; orthopaedics and urology;
toraco-pulmonarã; ortopedie ºi urologie;
_ la specialitatea psihiatrie sunt incluse paturile _ psychiatry includes beds for psychiatry and neuro -
pentru psihiatrie ºi paturile pentru recuperare psycho - motor recovery;
neuro - psiho - motorie;
– la specialitatea pediatrie sunt incluse paturile – pediatrics includes beds for pediatrics and
pentru pediatrie ºi distrofici. distrophics.
În numãrul paturilor de spital pentru copii sunt The number of hospital beds for children covers
cuprinse atât paturile din spitalele ºi secþiile de pediatrie, the beds from pediatrics hospitals and departments, as
cât ºi cele pentru copiii din alte spitale. well as those for children from other hospitals.
Evoluþia principalelor unitãþi sanitare
7.G1 Evolution of main sanitary units

numãr unitãþi / number of units

11390 11683
12000 10924
9998
10000
8544
8000 7586

6000 5490 5389

4000

2000
425 236 289 474 268 287
0
2004 2009

Spitale Cabinete stomatologice


Hospitals Dentist offices
Policlinici
Polyclinics
Farmacii ºi puncte farmaceutice
Cabinete medicale de familie Pharmacies and pharmaceutical points
Family doctors offices

Cabinete medicale de specialitate Creºe


Health specialized offices Crèches

Evoluþia principalelor categorii de personal medico-sanitar


7.G2 Evolution of main categories of medical-sanitary staff

mii persoane / thou persons

150
136 132
127 130
122 123
120

90

60 48 47 47 48 50 50

30
10 9 10 9 11 10 12 11 12 12 12 12
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Medici (exclusiv stomatologi) Farmaciºti


Physicians (excluding dentists) Pharmaceutical chemists
Stomatologi Personal sanitar mediu
Dentists Ancillary medical staff
Paturile din unitãþile sanitare
7.G3 Beds from sanitary units

mii paturi / thou beds paturi la 1000 locuitori


beds per 1000 inhabitants
160 6,6 6,6 6,6 6,4 6,4 6,5 7

140 6
120 5
100
4
80
142,6 143,0 142,0 3
60 138,0 138,2 138,9
2
40
20 1

0 0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Paturi Paturi la 1000 locuitori


Beds Beds for 1000 inhabitants

Cazuri noi de îmbolnãvire prin boli infecþioase


7.G4 New cases of infectious diseases

mii / thou

90 83
80 74
72 71 69 68
70
60
50
40
30 25
22 20 19 19 18
20 14
11
10 8 7 5 5
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Boli diareice acute Hepatitã viralã Tuberculozã


Acute diarrhoea diseases Viral hepatits Tuberculosis
7 SÃNÃTATE

7.1 Unitãþile sanitare, pe forme de proprietate


7.2 Personalul medico-sanitar
7.3 Paturile din unitãþile sanitare
7.4 Paturile de spital aferente anumitor specialitãþi medicale
7.5 Cazuri noi de îmbolnãvire prin unele boli infecþioase ºi parazitare
7.6 Cazuri noi de îmbolnãvire, pe clase de boli, declarate
de medicii de familie
7.7 Repartizarea cazurilor de SIDA, dupã anul înregistrãrii, pe grupe
de vârstã, sexe ºi cale de transmitere (la sfârºitul anului)
7.8 Repartizarea persoanelor admise la tratament, ca urmare
a consumului de droguri, pe sexe, grupe de vârstã ºi tipuri
de droguri
7.9 Numãrul pacienþilor ieºiþi din spital, pe clase de boli
7.10 Asistenþa medicalã de urgenþã, în unitãþi cu proprietate
majoritar de stat
7.11 Activitatea de recoltare ºi conservare a sângelui, în unitãþi
cu proprietate majoritar de stat

Teritorial

7.12 Unitãþile sanitare, în profil teritorial, în anul 2009


7.13 Paturile din spitale ºi personalul medico-sanitar,
în profil teritorial, în anul 2009
EDUCAÞIE

EDUCATION
8
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetãri statistice realizate la începutul ºi sfârºitul  Statistical surveys carried out at the beginning and
anului ºcolar (universitar) în unitãþile de învãþãmânt at the end of school year (academic year) in
de toate tipurile, pe forme de proprietate ºi niveluri educational units of all types, by type of ownership
de educaþie. and level of education.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Datele statistice privind numãrul copiilor ºi elevilor Data on the number of enrolled children and pupils,
înscriºi, absolvenþilor ºi personalului didactic din graduates and teaching staff of preuniversity education
învãþãmântul preuniversitar (preºcolar, primar ºi (pre-school, primary and secondary, high school, post
gimnazial, liceal, profesional, postliceal) cuprind ºi pe high school) also refer to special education.
cele din învãþãmântul special.
Profilurile, calificãrile profesionale ºi specializãrile în Profiles, vocational qualifications and specializations
care se pregãtesc elevii ºi studenþii sunt stabilite conform for pupils and students are set up according to the
prevederilor legislaþiei în vigoare, referitoare la stipulations of the in force legislation, referring to
organizarea ºi funcþionarea învãþãmântului în România ºi education organisation and functioning in Romania and
pe baza „Nomenclatorului profilurilor, calificãrilor based on ”Nomenclature of profiles, vocational
profesionale ºi specializãrilor”, întocmit de Institutul qualifications and specialisations”, drawn up by the
Naþional de Statisticã împreunã cu Ministerul Educaþiei, National Institute of Statistics together with the Ministry
Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. of Education, Research, Youth and Sport.
Datele statistice privind învãþãmântul universitar Statistical data on tertiary education (number of
(numãrul facultãþilor, studenþii înscriºi, absolvenþii ºi faculties, enrolled students, graduates and teaching
personalul didactic) includ ºi învãþãmântul superior de staff) also include short term higher education (colleges),
scurtã duratã (colegii), precum ºi studenþii strãini care as well as foreign students who study in Romania;
studiazã în România; nu sunt incluºi studenþii români Romanian students who study in other countries are not
care studiazã în alte þãri. included.
Cadrele didactice sunt înregistrate o singurã datã la Teaching staff is registered only once at the unit
unitatea unde au cartea de muncã. În aceeaºi categorie where there is the work record. Foremen trainers who carry
sunt incluºi ºi maiºtrii instructori, care desfãºoarã out training-educational activity within the educational
activitate instructiv-educativã în sistemul de învãþãmânt. system are also included in the same category.
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de Enrollment rate for school aged population
vârstã ºcolarã reprezintã raportul dintre numãrul elevilor represents the ratio between number of pupils from a
dintr-o anumitã grupã de vârstã, indiferent de nivelul de certain age group, no matter of education level and total
educaþie ºi totalul populaþiei de aceeaºi grupã de vârstã. population of the same age group.
Personalul didactic, pe niveluri de educaþie
8.G1 Teaching staff, by level of education

2004 / 2005 2009 / 2010

10,8% 12,3% 11,6% 14,3%


0,4%
0,4%

2,2% 1,0%

22,4%
21,8%

52,5% 50,3%

Învãþãmânt preºcolar Învãþãmânt profesional ºi de ucenici


Pre-school education Vocational and apprenticeship education

Învãþãmânt primar ºi gimnazial Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri


Primary and secondary education Post high school and foremen education

Învãþãmânt liceal Învãþãmânt superior


High school education Tertiary education

Populaþia ºcolarã, pe niveluri de educaþie (exclusiv postuniversitare)


8.G2 School aged population, by level of education (excluding post-university education)
%

100
14,8 16,4 18,1 20,6 20,6 18,6
80 1,1 1,0 0,8 1,0 1,2 1,5

60 47,5 46,2 45,0 44,0 43,2 43,7

40

22,0 21,5 21,2 19,6 19,9 20,2


20

14,6 14,9 14,9 14,8 15,1 16,0


0
2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Preprimar (preºcolar) Secundar


Pre-primary (pre-school) Secondary

Primar (clasele I-IV) Post secundar


Primary (forms I-IV) Post secondary

Terþiar (superior)
Tertiary (higher)
Ponderea elevilor care studiazã o limbã strãinã (prima limbã modernã),
în total elevi din învãþãmântul preuniversitar
Weight of pupils learning a foreign language (first foreign language),
8.G3 in total number of pupils from pre-university education

2004 / 2005 2009 / 2010

1,7% 2,1%
9,0% 4,7%
21,5% 21,5%

29,4% 35,3%

38,4% 36,4%

Învãþãmânt primar Învãþãmânt liceal


Primary education High school education

Învãþãmânt gimnazial Învãþãmânt profesional ºi de ucenici


Secondary education Vocational and apprenticeship education

Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri


Post high school and foremen education

Absolvenþii, pe niveluri de educaþie


8.G4 Graduates, by level of education

2004 / 2005 2008 / 2009

15,0% 36,7% 27,6%

2,6% 29,1%

21,1% 2,4%

13,6%
24,6% 27,3%
Învãþãmânt gimnazial Învãþãmânt profesional ºi de ucenici
Secondary education Vocational and apprenticeship education

Învãþãmânt liceal Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri


High school education Post high school and foremen education

Învãþãmânt superior
Tertiary education
Ponderea absolvenþilor din învãþãmântul liceal, pe profiluri
8.G5 Weight of high-school graduates, by profile

2004 / 2005 2008 / 2009

11,5% 8,0%

14,1%
11,6% 49,3% 44,1%

27,6% 33,8%

Licee ºi colegii teoretice (inclusiv liceele de informaticã)


Theorethical high schools and colleges (including the informatics high schools)

Licee industriale (inclusiv liceele de metrologie)


Industrial high schools (including the metrology high schools)

Licee economice ºi administrative


Economic and administrative high schools

Alte licee
Other high schools

Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior


8.G6 Students in higher education institutes, by specialization groups
Anul universitar / Academic year
2004 / 2005
2009 / 2010
1,5% 1,2%

24,9% 21,8%
30,0% 27,1%

6,5%
5,4%

9,2% 14,5%

29,0% 28,9%

Tehnice ªtiinþe juridice


Technical Law science

Medico-farmaceutice Universitar-pedagogice
Medicine and pharmacy University-pedagogy

ªtiinþe economice Artistice


Economics Artistic
8 EDUCAÞIE

8.1 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral,


cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.2 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi sexe (învãþãmânt
de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.3 Personalul didactic pe niveluri de educaþie ºi sexe
8.4 Absolvenþii pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.5 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi tipuri de ºcoli
8.6 Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã
8.7 Elevii înscriºi în învãþãmântul preuniversitar,
dupã studiul limbilor moderne
8.8 Învãþãmântul preuniversitar, dupã limba de predare (învãþãmânt
de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.9 Învãþãmântul liceal, pe profiluri (învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.10 Învãþãmântul profesional, de ucenici, postliceal ºi de maiºtri,
pe tipuri de ºcoli ºi profiluri de pregãtire
8.11 Învãþãmântul special
8.12 Învãþãmântul superior, pe localitãþi (învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.13 Învãþãmântul superior, pe grupe de specializãri (învãþãmânt de zi,
seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.14 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe localitãþi,
în anul universitar 2009/2010
8.15 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe grupe
de specializãri
8.16 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie din instituþiile private
8.17 Numãrul elevilor care au promovat clasa a VIII-a ºi examenul
de bacalaureat (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.18 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar

Teritorial

8.19 Populaþia ºcolarã, în profil teritorial ºi niveluri de educaþie,


în anul ºcolar 2009/2010
8.20 Învãþãmântul preºcolar, în profil teritorial, în anul
ºcolar 2009/2010
8.21 Învãþãmântul primar ºi gimnazial, în profil teritorial, în anul
ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.22 Învãþãmântul liceal, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010
(învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.23 Învãþãmântul profesional, în profil teritorial, în anul ºcolar
2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.24 Învãþãmântul postliceal, în profil teritorial, în anul ºcolar
2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral)
8.25 Învãþãmântul de maiºtri, în profil teritorial, în anul ºcolar
2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral)
8.26 Învãþãmântul superior, în profil teritorial, în anul universitar
2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã
ºi deschis la distanþã)
8.27 Numãrul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat,
în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009 (învãþãmânt de zi,
seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.28 Absolvenþii în profil teritorial ºi niveluri de educaþie, în anul
ºcolar / universitar 2008/2009 (învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.29 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar,
în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009
CULTURÃ ªI SPORT

CULTURE AND SPORT


9
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetãri statistice privind activitatea bibliotecilor,  Statistical surveys on libraries, museums and
muzeelor ºi instituþiilor de spectacol. entertainment institutions activity.

Surse administrative: Administrative sources:


 Biblioteca Naþionalã a României, pentru datele  The National Library of Romania, for data on inputs
privind intrãrile în Depozitul Legal al cãrþilor ºi in Legal Stock of books and booklets, newspapers
broºurilor, ziarelor ºi revistelor, manualelor ºi and magazines, school books and university
cursurilor universitare tipãrite în anul de referinþã; courses printed in the reference year;
 Societatea Românã de Televiziune, Centrul Naþional  Romanian Television Company, Cinema National
al Cinematografiei (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“, Center (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“, Sahiafilm,
Sahiafilm, Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm etc.), Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm a.s.o.), for
pentru numãrul ºi activitatea cinematografelor, cinemas number and activity, film output, distribution
producþia, distribuþia ºi proiecþia filmelor; and projection;
 Consiliul Naþional al Audiovizualului, Societatea  Audio-visual National Council, Romanian Television
Românã de Televiziune, Societatea Românã de Company, Romanian Broadcasting Company, for
Radiodifuziune, pentru emisiunile de radio ºi radio and television broadcasts;
televiziune;
 Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional, pentru  Ministry of Culture and National Heritage, for public
activitatea instituþiilor publice de culturã ºi culte. institutions of culture and cults activity.
 Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret.  National Authority of Sports and Youth.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

CULTURÃ CULTURE

Producþia de cãrþi ºi broºuri cuprinde toate Output of books and booklets comprises all
publicaþiile neperiodice imprimate ºi editate în þarã, oferite occasional publications printed and issued in the country
publicului, ºi care ar trebui sã figureze în bibliografia for the public and which should be included in the national
naþionalã a þãrii, cu excepþia publicaþiilor editate în scopuri bibliography, excepting publications issued for advertising
publicitare, cataloage, prospecte de reclamã comercialã, purposes, catalogues, prospects of commercial, industrial
industrialã ºi turisticã, publicaþii care atrag atenþia asupra and tourism advertisment, those which draw attention over
unor produse ºi servicii furnizate de editor, publicaþii cu some products and services supplied by the publisher,
caracter efemer: orare, tarife, anuare telefonice, programe transient publications: time-tables, tariffs, telephone
de spectacole, expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri, yearbooks, shows, exhibitions and fairs programs, statutes
calendare, opere muzicale, producþie cartograficã (cu and balance-sheets, calendars, musical operas,
excepþia atlasurilor ºi hãrþilor). În producþia de cãrþi se mai cartography output (excepting atlases and maps). Books
cuprind: publicaþiile oficiale ale administraþiei publice (cu output also includes: official publications of public
excepþia celor confidenþiale), manualele ºcolare, cursurile administration (excepting confidential ones), school
ºi tezele universitare, cãrþi ºi broºuri reeditate, lucrãri books, university courses and theses, republished books
ilustrate, culegeri de gravuri ºi reproduceri de artã, and booklets, illustrated papers, collections of engravings
desene, albume de cãrþi ºi broºuri ilustrate, albume de and art reproductions, designs, albums of illustrated books
benzi desenate. O publicaþie este consideratã cã a fost and booklets, albums of cartoons. A publication is
oferitã publicului atunci când s-a putut cumpãra din considered as released when it could be bought on the
comerþ, contra cost sau a fost oferitã gratuit. market or when is offered free of charge.
În „Numãrul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrate "Number of printed books and booklets which
în Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale“ s-au entered the Legal Book Stock of the National Library"
cuprins lucrãrile apãrute pe întreg teritoriul þãrii realizate comprises papers issued on the whole country territory
de editurile publice ºi particulare, atelierele instituþiilor de printed by public and private publishing-houses,
învãþãmânt superior, oficiile de informare ºi documentare workshops of tertiary education institutions, information
cu activitate editorialã. and documentation offices.
Titlul publicaþiei este utilizat ca unitate de mãsurã Title of the publication is used as measurement
a numãrului de lucrãri ce se editeazã sau se publicã - unit of papers number, printed or issued as independent
prezentat sub forma unui volum de sine stãtãtor din volume from printing viewpoint. In case of newspapers
punct de vedere tipografic. În cazul ziarelor ºi revistelor and magazines, "title" is considered every separate
se considerã ca „titlu“ denumirea separatã a fiecãrui ziar name of newspaper or magazine.
sau revistã.
Tirajul este numãrul exemplarelor în care s-a tipãrit Number of printed copies represents the number
o carte, o broºurã, un ziar sau revistã, sau orice altã of copies printed for a book, a booklet, a newspaper or
tipãriturã. magazine or any other publication.
Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii: The terms used have the following meaning:
Cartea reprezintã publicaþia neperiodicã având cel Book represents an occasional publication of at
puþin 49 pagini; least 49 pages;
Broºura reprezintã publicaþia neperiodicã care Booklet represents an occasional publication of
conþine între 5 ºi 48 pagini. 5 - 48 pages.
Biblioteca este instituþia, compartimentul sau Library is the institution, compartment or
structura specializatã al cãrei scop principal este de a specialized structure whose main purpose is to
constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta ºi a conserva constitute, organize, process, develop and preserve
colecþii de cãrþi, publicaþii, alte documente specifice ºi collections of books, publications, other specific
baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop documents and databases in order to facilitate their use
de informare, cercetare, educaþie sau recreere. for information, research, education or recreation.
Biblioteca Naþionalã a României este instituþia The National Library of Romania is the institution
autorizatã prin lege sã exercite funcþia de agenþie authorized by law to exercise the position of a national
naþionalã, de depozit legal ºi este responsabilã de agency, of legal deposit and it is responsible to deal with
culegerea ºi conservarea tuturor publicaþiilor editate în the collection and preservation of all publications issued
þarã (indiferent dacã sunt destinate difuzãrii comerciale in the country (irrespective of being meant to
sau gratuite) de cãtre persoane fizice sau juridice commercial or free of charge dissemination) by
române, ori executate de acestea peste hotare, Romanian natural or legal persons or issued abroad; it
întocmeºte statistica oficialã a ediþiilor naþionale, are rolul builds up the official statistics of national publications; it
de centru naþional de informare bibliograficã, stabileºte plays the role of a national center of bibliographical
cataloagele colective etc. information; it sets up collective catalogues a.s.o.
Noþiunile utilizate pentru caracterizarea activitãþii The terms used for characterizing the libraries
bibliotecilor au urmãtoarele semnificaþii: activity have the following meaning:
Volume de bibliotecã sunt considerate cãrþile, Volumes of library comprise books, booklets,
broºurile, colecþiile de ziare ºi reviste cu minimum 5 collections of newspapers and magazines of minimum 5
pagini, precum ºi materialele audiovizuale (casete cu pages, as well as audio-visual materials (magnetic tape
benzi magnetice, diafilme, CD-uri, DVD-uri etc.) pentru cassettes, film-strips, CD, DVD, a.s.o.) for all types of
toate tipurile de biblioteci: naþionale, judeþene, municipale, libraries: national, county, municipality, town and
orãºeneºti ºi comunale, ale instituþiilor de învãþãmânt communal, higher education institutions, economic and
superior, ale operatorilor economici ºi ale unitãþilor school operators;
ºcolare;
Utilizator, persoanã care consultã în sediul User, natural person who lends for home (or
bibliotecii sau împrumutã pentru acasã cel puþin o datã consults inside the library) at least once a year a book, a
într-un an calendaristic o carte, broºurã sau o altã booklet or another publication belonging to a library.
publicaþie aparþinând bibliotecii respective.
Producþia ziarelor ºi revistelor cuprinde toate Output of newspapers and magazines includes all
publicaþiile periodice editate ºi imprimate în þarã, oferite periodicals printed and issued in the country for the
publicului ºi care, în general, ar trebui sã figureze în public and which, generally, should be comprised in the
bibliografia naþionalã a þãrii; sunt exceptate publicaþiile national bibliography, excepting publications printed for
editate în scopuri publicitare: reclamã comercialã, advertising purposes: commercial, industrial and tourism
industrialã ºi turisticã, publicaþiile produselor ºi serviciilor advertisment, publications on products and services
furnizate de editori, publicaþiile cu caracter ocazional: supplied by publishers, occasional publications: time-
orare, tarife, anuare telefonice, programe de spectacole, tables, tariffs, telephone yearbooks, shows, exhibitions
expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri ale societãþilor, and fairs programs, statutes and balance sheets of
directive ºi circulare, calendare ºi opere muzicale, companies, directives and circulars, calendars and
producþia cartograficã (cu excepþia atlasurilor ºi hãrþilor). musical operas, cartography output (excepting atlases
Mai sunt cuprinse în producþia de ziare ºi reviste: colecþiile and maps). Output of newspapers and magazines also
de legi ºi regulamente ale administraþiei publice (cu includes: collections of laws and regulations of public
excepþia celor confidenþiale sau rezervate unor distribuþii administration (excepting confidential ones or those for
interne), periodicele academice ºi ºtiinþifice, universitare ºi internal use), academic and scientific, university
ale instituþiilor de cercetãri sau culturale, periodice ale periodicals of research or cultural institutions, periodicals
organizaþiilor profesionale, sindicale, politice, sportive, of vocational, trade-union, political, sport organizations,
buletine parohiale ºi ºcolare, programele de radio ºi parish and school bulletins, radio and TV programs if are
televiziune dacã sunt publicate sub formã de reviste. issued as magazines.
Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii: The terms used have the following meaning:
Ziarul reprezintã publicaþia cotidianã sau cu o Newspaper represents a daily publication or with
periodicitate mai mare în care se publicã ºtiri, informaþii, higher periodicity, issuing news, information, comments
comentarii asupra celor mai recente evenimente interne on the most recent internal and international events of
ºi internaþionale: politice, sociale, culturale, profesionale, political, social, cultural, vocational, sport a.s.o.;
sportive etc.;
Revista reprezintã publicaþia periodicã prin care se Magazine represents a periodical on a subject of
trateazã fie subiecte de interes general fie unele de general interest or specialised (documentary studies and
specialitate (studii ºi informaþii documentare referitoare information referring to topics from various fields:
la unele probleme din diverse domenii: legislaþie, politicã, legislation, policy, economy, culture, philosophy,
economie, culturã, filozofie, tehnicã, medicinã, modã, technique, medicine, fashion, sport a.s.o.).
sport etc.).
Producþia naþionalã de filme este formatã din National output of films represents all films of
totalitatea filmelor cu bandã normalã ºi îngustã destinate normal and narrow strip for commercial cinema
proiecþiei cinematografice comerciale (nu sunt cuprinse projection (TV films are not included); a film is
filmele realizate pentru televiziune); un film este considered as released during the reference year, when
considerat produs în cursul unui an de referinþã dacã, în the production was finished and it was projected in public
anul respectiv a fost încheiatã producþia ºi a fost for the first time.
proiectat în public pentru prima oarã.
Distribuþia filmelor reprezintã activitatea Distribution of films represents the activity of
întreprinderilor specializate care au distribuit reþelei specialized enterprises which distributed to the national
cinematografice naþionale filme integral naþionale, filme cinemas network entirely national films, coproduction
în coproducþii ºi filme strãine. and foreign films.
Exploatarea filmelor este activitatea de difuzare Exploitation of films represents all films (national,
cãtre public a totalitãþii filmelor (integral naþionale, în in coproduction and foreign) broadcasted for the public
coproducþie ºi strãine) prin reþeaua comercialã fixã (sãli) by fixed commercial network (own halls) or in the open
sau în aer liber ºi prin grupurile mobile de proiecþie air and by mobile groups of projection endowed with
dotate cu echipamente tehnice de specialitate. specialized technical equipment.
Emisiunile la radio ºi televiziune reprezintã Radio and TV broadcasts represent programs
programele staþiilor de radioemisiune ºi de televiziune broadcasted by radio and TV stations having as topics
transmise, având ca tematicã activitãþile sociale, social, economic, political, artistic a.s.o. activities. The
economice, politice, artistice etc. Unitatea de mãsurã a measurement unit of broadcasts is "hour-program".
emisiunilor este „ora-program“.

SPORT SPORT

În numãrul secþiilor sportive afiliate pe ramuri de The number of affiliated sport sections by sport
sport aparþinând cluburilor publice ºi private, precum ºi branches, belonging to the public and private clubs and
asociaþiilor sportive sunt cuprinse cele care s-au afiliat la associations, includes those affiliated to national sport
federaþiile naþionale sportive. federations.
Sportivii legitimaþi sunt acei sportivi aflaþi în The legitimated sportsmen are those sportsmen in
evidenþa federaþiilor naþionale ºi care participã la the evidence of national federations and taking part in
sistemul competiþional organizat de cãtre acestea. În the competitions system organized by them. Sportsmen
rândul acestora nu sunt cuprinºi sportivii aflaþi în in the evidence of the county commissions by sport
evidenþa comisiilor judeþene constituite pe ramuri de branches or practising non-competitivity sport activities
sport sau cei care practicã activitãþi sportive are not included among them.
necompetiþionale.
În numãrul antrenorilor cu normã întreagã sau The number of full time coaches or referees
arbitrilor sunt cuprinse persoanele care au o calificare includes those having a qualification recognized by the
recunoscutã de federaþiile naþionale ºi au desfãºurat national federations and who carried out an activity in
activitate în anul 2009. 2009.
Numãrul ºi tirajul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrate în
Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale
Number and copies of printed books and booklets, which entered
9.G1 the Legal Book Stock of the National Library

18000
16000 15566
14115 14373
14000 13288 13700

12000 11746
11028
9720 10210
10000 9288
8548
8000
6132
6000
4000
2000
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Titluri / Titles Tiraj - mii / Copies - thou

Volume existente ºi eliberate din biblioteci


9.G2 Existing and lent volumes of libraries

milioane volume / million volumes

200
180 173,4 174,4 171,2 172,0 175,2 176,9
160
140
120
100
80 72,7 70,7 69,6 65,8 65,6 62,5
60
40
20
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Volume existente Volume eliberate


Existing volumes Lent volumes
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
9.G3 Newspapers, magazines and other periodicals

numãr / number

3000 2708
2690
2400
2500 2261
2120 2124 2615 2657

2000 2320
2180
2036 2044
1500

1000

500
84 80 81 80 75 51
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Titluri - total / Titles- total

Cotidiene / Daily newspapers

Alte periodicitãþi / Other periodicities

Structura emisiunilor la radio în limbile minoritãþilor naþionale


9.G4 Structure of radio broadcasts in national minorities languages

2004 2009

6,5% 5,7%
6,1% 10,2%

12,1% 16,4%

75,3% 67,7%

Maghiarã / Hungarian Sârbã / Serbian

Germanã / German Alte limbi / Other languages


9 CULTURÃ ªI SPORT

CULTURÃ

9.1 Cãrþile ºi broºurile tipãrite, intrate în Depozitul Legal


al Bibliotecii Naþionale
9.2 Manuale ºcolare ºi cursuri universitare tipãrite,
dupã limba de predare
9.3 Biblioteci
9.4 Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
9.5 Muzee
9.6 Cinematografe
9.7 Producþia de filme
9.8 Instituþii de spectacol
9.9 Emisiuni la radio ºi televiziune (proprietate majoritar de stat)
9.10 Structura programelor difuzate la posturile de radio ºi televiziune
(proprietate majoritar privatã)

SPORT

9.11 Federaþiile sportive


9.12 Clasamentul general la competiþiile internaþionale oficiale
pe federaþii, în anul 2009
9.13 Medaliile obþinute de sportivii români la Jocurile Olimpice,
Campionatele Mondiale ºi Europene
9.14 Medaliile obþinute de sportivii români, pe ramuri de sport,
la Jocurile Olimpice, în perioada 1896-2008
9.15 Participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice

Teritorial

9.16 Biblioteci, în profil teritorial, în anul 2009


9.17 Cinematografe, în profil teritorial, în anul 2009
9.18 Activitatea sportivã, în profil teritorial, în anul 2009
PREÞURI

PRICES
10
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetarea statisticã a bugetelor de familie ºi  Family budgets statistical survey and structural
cercetarea statisticã structuralã în întreprinderi, business statistical survey, to carry out the
pentru elaborarea sistemelor de ponderare folosite weighting systems used in the calculation of the
la calculul indicelui de preþuri; price index;
 Cercetarea statisticã privind preþurile ºi tarifele  Statistical survey on prices and tariffs of goods and
mãrfurilor ºi serviciilor care intrã în consumul services included in population consumption, carried
populaþiei, realizatã pe eºantioane reprezentative de out based on representative samples of
sortimente, precum ºi unitãþi de observare assortments, as well as observation units (shops,
(magazine, pieþe ºi unitãþi prestatoare de servicii), markets and units rendering services), for the
pentru calculul indicilor preþurilor de consum; calculation of consumer price indices;
 Cercetarea statisticã privind preþurile de producþie  Statistical survey on production prices of industrial
ale produselor ºi serviciilor industriale, realizatã pe products and services, carried out on representative
eºantioane reprezentative de produse, sortimente, samples of products, assortments, as well as
precum ºi unitãþi de observare (operatori observation units (economic operators), for the
economici), pentru calculul indicilor preþurilor calculation of industrial production price indices;
producþiei industriale;
 Cercetarea statisticã privind preþurile de  Statistical survey on purchase/ selling prices of
achiziþie/vânzare ale produselor agricole, realizatã la agricultural products, carried out for about
circa 200 operatori economici (procesatori, 200 economic units (processers, tradesmen, trade
comercianþi, societãþi comerciale agricole) ºi în 50 agricultural companies) and 50 markets, on a
oboare, pe un nomenclator de 180 produse/varietãþi; nomenclature of 180 products/items;
 Cercetarea statisticã asupra preþurilor principalelor  Statistical survey on prices for main agricultural
produse vândute de cãtre producãtorii particulari în products, sold by private producers in agro-food
pieþele agroalimentare, pe un eºantion de markets on a sample of 138 products (varieties) in
138 produse/varietãþi, în 100 de pieþe din 100 markets and 95 urban localities;
95 localitãþi urbane;
 Cercetarea statisticã privind preþurile principalelor  Statistical survey on prices of main products which
produse care reprezintã consum intermediar în represent intermediate consumption in agriculture,
agriculturã, realizatã la circa 120 operatori carried out for about 120 economic units
economici (procesatori, comercianþi, societãþi (processers, tradesmen, trade agricultural
comerciale agricole), pe un eºantion de companies), on a sample of 1260 products/items.
1260 produse/sortimente.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

INDICELE PREÞURILOR DE CONSUM (IPC) CONSUMER PRICE INDEX (CPI) measures the
mãsoarã evoluþia de ansamblu a preþurilor mãrfurilor overall evolution of prices for purchased goods and tariffs
cumpãrate ºi a tarifelor serviciilor utilizate de cãtre populaþie of services used by the population during a certain
într-o anumitã perioadã (denumitã perioadã curentã), faþã period (called current period), as against a previous
de o perioadã anterioarã (denumitã perioadã de bazã sau period (called base or reference period). The Consumer
de referinþã). Indicele preþurilor de consum se calculeazã Price Index is calculated only for the elements that form
numai pentru elementele care intrã în consumul direct al part of the population's direct consumption, excluding
populaþiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii, the following: consumption from one's own resources,
cheltuielile cu caracter de investiþii ºi acumulare, dobânzile investment and accumulation expenses, interest paid on
plãtite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele credits, insurance rates, fines, taxes, etc., as well as
etc., precum ºi cheltuielile aferente plãþii muncii pentru expenses for the payment of the work done for the
producþia agricolã a gospodãriilor individuale. agricultural production of individual households.
Preþurile sunt colectate din circa 7000 de unitãþi aflate în Prices are collected from circa 7000 units located in
68 de centre de colectare selectate din 42 localitãþi urbane, 68 collection centres selected from 42 urban localities,
în funcþie de volumul vânzãrilor ºi de numãrul populaþiei. depending on the volume of sales and the population number.
Perioadele de referinþã pentru colectarea preþurilor The reference periods for price collection are 1-7,
sunt 1-7, 10-17, 21-27 ale fiecãrei luni, astfel ca pentru 10-17, 21-27 each month; thus, for the approximately
cele aproximativ 1700 de sortimente selectate în 1700 assortments selected in the sample of goods and
eºantionul de bunuri ºi servicii se înregistreazã periodic services, circa 94000 prices are recorded periodically.
circa 94000 de preþuri.
Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor The index is calculated by aggregating the individual
individuali la nivel de post de cheltuieli, grupã indices at the level of expenditure items, groups (food,
(alimentarã, nealimentarã ºi servicii) ºi total. non-food and services) and overall.
Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ de The weights used to aggregate the Consumer Price
consum sunt obþinute din cercetarea statisticã a bugetelor Indices are obtained from the Family Budget Survey and
de familie ºi rezultã din structura cheltuielilor medii lunare result from the structure of the monthly average expenditure
efectuate de o gospodãrie pentru cumpãrarea bunurilor ºi incurred by a household for the purchase of goods and the
plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. payment of services necessary for meeting living needs.
Ponderile se actualizeazã anual, luându-se în considerare The weights are updated annually, taking into account the
cea mai recentã estimare a cheltuielilor populaþiei. most recent estimation of the population's expenditure.
Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum (IAPC) au The Harmonised Indices of Consumer Prices (HICP)
luat fiinþã în Uniunea Europeanã ca rãspuns la necesitatea were created within the European Union in response to
de a stabili indici comparabili ai preþurilor de consum la the need to establish comparable Consumer Price
nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care sã Indices at the level of EU Member States, in order to
permitã mãsurarea stabilitãþii preþurilor la nivelul zonei euro allow the measurement of price stability in the euro area
dar ºi mãsurarea gradului de convergenþã a preþurilor, as well as the measurement of price convergence, a
criteriu de aderare la Uniunea Monetarã Europeanã. criterion for joining the European Monetary Union.
Diferenþele dintre cei doi indici de preþ de consum The differences between the two Consumer Price
sunt nesemnificative în cazul României ºi constau în: Indices are insignificant in the case of Romania and
consist in the following:
– clasificarea utilizatã pentru agregarea ºi prezentarea – the classification used to aggregate and present
indicilor armonizaþi este cea convenitã de harmonised indices is the one agreed upon by
CEE/Eurostat/OECD; EEC/Eurostat/OECD;
– IAPC reflectã evoluþia preþurilor ºi tarifelor achiziþionate – the HICP reflects the evolution of the prices of goods and the
ºi consumate pe teritoriul României atât de persoanele tariffs of services purchased and consumed on Romanian
fizice rezidente cât ºi de cele nerezidente (acestea din territory both by resident and non-resident physical persons
urmã nu sunt incluse în IPC naþional); (the latter are not included in the national CPI);
– ponderile aferente anului de bazã stabilit în calcul – the weights of the base year set in the calculation of
IPC sunt rescalate la luna decembrie a anului the CPI are rescaled to the previous year's
precendent în cazul IAPC; December in the case of the HICP;
– perioada de referinþã utilizatã pentru prezentarea – the reference period used for the presentation of the
IAPC este anul 2005. HICP is the year 2005.
INDICELE PREÞURILOR PRODUCÞIEI THE INDUSTRIAL PRODUCTION PRICE INDEX
INDUSTRIALE (IPPI) mãsoarã evoluþia în timp a (IPPI) measures the evolution over time of the prices of
preþurilor produselor industriale fabricate de producãtori industrial products manufactured by domestic producers,
interni, livrate atât pe piaþa internã cât ºi pe piaþa externã. delivered on the domestic and non-domestic markets.
Indicele preþurilor producþiei industriale este calculat The Industrial Production Price Index is calculated in
conform cerinþelor ºi standardelor Regulamentului accordance with the requirements and standards of
Consiliului CE nr.1165/1998, amendat prin Council Regulation (EC) No. 1165/98 concerning
Regulamentul CE nr.1158/2005 cu privire la statisticile short-term statistics, amended by Regulation (EC)
pe termen scurt ºi acoperã aproape în totalitate No. 1158/2005 of the European Parliament and of the
sectoarele industriilor extractivã ºi prelucrãtoare, precum Council, and covers almost fully the mining and quarrying
ºi sectorul energetic. sector, the manufacturing sector and the energy sector.
Preþurile colectate sunt preþuri de producãtor, adicã The prices collected are producer prices, meaning
includ accizele ºi alte impozite pe produs, dar nu includ they include duties and other taxes on products, but do
TVA. not include the VAT.
Preþurile sunt colectate de la aproximativ 2000 de Prices are collected from approximately 2000
operatori economici, selectaþi în funcþie de cifra de afaceri economic operators, selected depending on the turnover
raportatã în cadrul cercetãrii statistice Ancheta Statisticã reported in the annual Structural Business Survey
Anualã (structuralã) în întreprinderi (ASA) realizatã în conducted during the period corresponding to the base
perioada aferentã anului de bazã (2005). Gradul de year (2005). The coverage obtained ranges between
acoperire obþinut este cuprins între 60% ºi 100% din cifra 60% and 100% of the turnover corresponding to each
de afaceri aferentã fiecãrei clase CAEN Rev. 2. CANE Rev. 2 class.
Colectarea se realizeazã o datã pe lunã ºi constã în Prices are collected once a month. They are
înregistrarea preþurilor la nivel de sortiment, considerat recorded at the level of assortments considered
reprezentativ de cãtre fiecare operator economic inclus representative by each economic operator included in
în eºantion. the sample.
Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor The index is calculated by aggregating individual
individuali la nivel de produs/operator economic, produs indices at the level of products/economic operators,
PRODROM, clasã CAEN Rev. 2, diviziune CAEN Rev. 2, PRODROM products, CANE Rev. 2 classes, CANE Rev. 2
secþiuni CAEN Rev. 2 ºi total industrie. divisions, CANE Rev. 2 sections and for industry overall.
Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preþurilor The weights used to calculate Industrial Production
producþiei industriale sunt stabilite separat pe destinaþii Price Indices are established separately according to the
(piaþa internã sau piaþa externã). Valorile de ponderare destination (the domestic market or the non-domestic
pentru toate nivelurile de agregare s-au determinat din market). The weighting values for all aggregation levels
Ancheta Statisticã Anualã (structuralã) în întreprinderi were determined from the annual Structural Business
(ASA) realizatã în perioada aferentã anului de bazã Survey conducted during the period corresponding to the
(2005). base year (2005).

PREÞURILE MEDII ªI INDICII PREÞURILOR AVERAGE PRICES AND PRICE INDICES FOR THE
PRINCIPALELOR PRODUSE AGRICOLE MAIN AGRICULTURAL PRODUCTS
Observarea ºi culegerea preþurilor care intrã în The observation and collection of the prices that are
calcularea preþurilor medii se realizeazã pe canale de taken into account for the calculation of average prices are
vânzare reprezentative, în funcþie de natura produsului, performed based on representative sales channels,
utilizând un eºantion de 100 de pieþe agroalimentare, 50 depending on the nature of the product, using a sample of
oboare, circa 100 procesatori, circa 60 angrosiºti ºi 50 100 agro-food markets, 50 fairs, circa 100 processors,
societãþi comerciale agricole ºi unitãþi de cercetare ºi about 60 wholesalers and 50 agricultural trading
producþie agricolã. companies and agricultural research and production units.
Preþurile nu includ costuri de transport, stocare etc., Prices do not include the costs for transport, storage
subvenþiile pe produs ºi TVA. etc., the subsidies on products and the VAT.
Colectarea preþurilor se realizeazã cu frecvenþã Prices are collected weekly in the agro-food markets
sãptãmânalã în pieþele agroalimentare ºi lunarã în oboare, la and monthly as regards the fairs, processors,
procesatori, angrosiºti ºi la societãþile comerciale agricole. wholesalers and agricultural trading companies.
Preþurile medii anuale ale produselor vândute în The annual average prices of the products sold in
pieþele agroalimentare sunt obþinute ca medie aritmeticã agro-food markets are obtained as a simple arithmetic
simplã a preþurilor sãptãmânale. mean of weekly prices.
Preþurile medii anuale ale produselor agricole The annual average prices of the agricultural
achiziþionate de operatorii economici sunt obþinute ca products purchased by economic operators are obtained
medie aritmeticã simplã a preþurilor medii lunare, la nivel as a simple arithmetic mean of monthly average prices,
de produs/þarã. at product/country level.
Indicii preþurilor produselor agricole mãsoarã variaþia The price indices for agricultural products measure
în timp a preþurilor de vânzare a acestor produse de the change over time in the prices at which these
cãtre producãtorii agricoli interni. products are sold to domestic agricultural producers.
Indicii individuali sunt agregaþi la diferite nivele de Individual indices are aggregated at various crop or
clasificare ale produselor de origine vegetalã sau animalã, animal product classification levels, until obtaining the
pânã la obþinerea indicelui pentru total produse agricole. index for agricultural products overall.
Sistemul de ponderi utilizat în calculul preþurilor medii ºi The system of weights used in the calculation of
al indicilor lunari ai preþurilor la nivel de produs se bazeazã average prices and monthly price indices at product level
pe datele (cantitãþi) care provin din cercetãrile statistice is based on data (quantities) resulting from the statistical
„Producþia vegetalã la principalele culturi” ºi „Efectivele de surveys ”Crop production for main crops” and ”Livestock
animale la 1 decembrie ºi producþia animalã”, din anul 2005. on December 1 and livestock production” of 2005.
Sistemul de ponderi folosit în calculul indicilor The system of weights used to calculate aggregate
agregaþi este obþinut pe baza datelor din Conturile indices is obtained based on the data from the Economic
Economice în Agriculturã - 2005. Accounts for Agriculture - 2005.
Indicii preþurilor principalelor produse care The price indices for the main products that
reprezintã consum intermediar în agriculturã (input-uri) represent intermediate consumption in agriculture
mãsoarã variaþia în timp a preþurilor de vânzare a (inputs) measure the change over time in the prices at
acestor produse cãtre producãtorii agricoli interni. which these products are sold to domestic agricultural
producers.
Preþurile sunt colectate trimestrial de la aproximativ Prices are collected on a quarterly basis from
120 de operatori economici care desfãºoarã activitate de approximately 120 economic operators who produce
producþie ºi/sau de comercializare de input-uri agricole and/or market agricultural inputs (from the domestic
(din producþia internã sau din import) ºi vând direct cãtre production or from imports) and sell the products directly
producãtorii agricoli. to agricultural producers.
Preþurile includ costurile de transport, stocare etc, Prices include the costs for transport, storage etc.,
dar nu cuprind TVA ºi subvenþiile pe produs. but do not include the VAT and the subsidies on products.
Înregistrarea preþurilor se realizeazã la nivel de Prices are recorded at the level of assortments that
sortimente reprezentative pentru fiecare produs, are representative for each product, selected on the
selectate pe baza caracteristicilor specifice ºi a celor mai basis of specific characteristics and of the most common
comune condiþii de comercializare. marketing conditions.
Indicii sunt agregaþi la diferite nivele de clasificare a Indices are aggregated at various product
produselor utilizând un sistem de ponderi. classification levels using a system of weights.
În structura indicelui global sunt cuprinse ºi The structure of the overall index also includes
produse/grupe de produse pentru care nu se culeg date products/groups of products for which data are not
(ex: Energie ºi lubrifianþi), acestea provenind de la alte collected (e.g.: Energy and lubricants), as they come
cercetãri statistice din cadrul INS ºi reprezintã fie indici from other statistical surveys conducted by the NIS and
agregaþi, fie indici la nivel de produse care se agregã represent either aggregate indices or indices at product
pânã la nivelul impus de structura indicelui global. level which are aggregated up to the level imposed by
the structure of the overall index.
Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ The weights used for the aggregation of the input
de input în agriculturã rezultã din structura valorilor price indices in agriculture result from the structure of the
anuale a produselor care reprezintã consum annual values of the products that represent intermediate
intermediar, înregistratã în conturile economice din consumption, recorded in the Economic Accounts for
agriculturã în anul 2005. Agriculture in 2005.

Evoluþia indicilor preþurilor de consum ºi ai cursului de schimb mediu anual


10.G1 Evolution of consumer price and yearly average exchange rate indices
% an curent / an precedent
current year / previous year
125

115 111,9 110,3


109,0 107,9
106,56
104,84
105 107,85 105,59
106,7
97,3 99,7
95,6 94,7 103,3
95
96,4
87,6 94,4
85
86,8

75

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Indicii preþurilor de consum - total / Consumer price indices - total

Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/euro)


Yearly average exchange rate indices (lei/euro)
Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/dolar SUA)
Yearly average exchange rate indices (lei/USD)

Notã: Toþi indicii de preþ prezentaþi mai sus sunt de tip Laspeyres.
Note: All price indices presented above are Laspeyres-type indices.
10 PREÞURI

10.1 Indicii preþurilor de consum


10.2 Indicii preþurilor de consum, pentru principalele
grupe de mãrfuri ºi servicii
10.3 Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum, pentru grupele
de mãrfuri ºi servicii constituite conform clasificãrii COICOP
10.4 Indicii preþurilor producþiei industriale
10.5 Preþurile medii de achiziþie la principalele produse agricole
10.6 Indicii preþurilor principalelor produse agricole
10.7 Indicii preþurilor principalelor produse care reprezintã
consum intermediar în agriculturã
10.8 Preþurile medii ale principalelor produse vândute în pieþele
agroalimentare, în anul 2009
CONTURI NAÞIONALE

NATIONAL ACCOUNTS
11
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Valorificarea rezultatelor cercetãrilor statistice  Turning into account the results of statistical surveys
elaborate în cadrul sistemului statisticii oficiale. carried out within the system of official statistics.

Surse administrative: Administrative sources:


 Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din  Ministry of Public Finances, for data provided on the
execuþia bugetului public naþional, bilanþurile execution of the state budget, the balance sheets, as
contabile, precum ºi pentru datele privind well as for data concerning the tax on the income of
impozitarea veniturilor persoanelor fizice family associations and individual natural persons;
independente ºi asociaþiilor familiale;  National Bank of Romania, for data from the balance
 Banca Naþionalã a României, pentru datele din of payments.
balanþa de plãþi.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Conturile naþionale au fost elaborate pe baza The national accounts have been drawn up
principiilor metodologice ale Sistemului European de according to the methodological principles of European
Conturi 1995 (SEC 1995). System of Accounts 1995 (ESA 1995).
Contabilitatea naþionalã reprezintã un ansamblu National accounting represents a coherent and
coerent ºi detaliat de conturi ºi tabele ce oferã o imagine detailed whole of accounts and tables, which give a
comparabilã ºi completã a activitãþii economice a unei comparable and complete picture of the economic
þãri. Aceasta clasificã marea varietate de fluxuri activity of a country. It classifies the wide variety of
economice într-un numãr restrâns de categorii economic flows into a low number of basic categories
fundamentale ºi le înscrie într-un cadru de ansamblu ce inscribing them in a frame allowing for obtaining a
permite obþinerea unei reprezentãri a circuitului representation of the economic circuit adapted to
economic adaptatã nevoilor de analizã, previziune ºi the analyses, forecasts and economic policies
politicã economicã. requirements.
Principalele conturi ce se elaboreazã în cadrul The main accounts compiled within national
contabilitãþii naþionale sunt: accounting are:
– contul de producþie; – production account;
– contul de distribuire primarã a venitului; – primary distribution of income account;
– contul de exploatare; – generation of income account;
– contul de alocare a veniturilor primare; – allocation of primary income account;
– contul de venit al întreprinderii; – entrepreneurial income account;
– contul de alocare a altor venituri primare; – allocation of other primary income account;
– contul de distribuire secundarã a venitului; – secondary distribution of income account;
– contul de redistribuire a venitului în naturã; – redistribution of income in kind account;
– contul de utilizare a venitului; – use of income account;
– contul de utilizare a venitului disponibil; – use of disposable income account;
– contul de utilizare a venitului disponibil ajustat; – use of adjusted disposable income account;
– contul de capital; – capital account;
– contul variaþiilor nete datorate economiei ºi – change in net worth due to saving and capital
transferurilor de capital; transfers account;
– contul achiziþiilor de active nefinanciare; – acquisition of non-financial assets account;
– contul financiar; – changes in assets;
– contul altor modificãri de active; – other changes in volume of assets account;
– conturile de patrimoniu; – balance sheets;
– contul restului lumii. – rest of the world account.
Tranzacþiile din conturile naþionale sunt clasate pe Transactions of national accounts are classified by
sectoare instituþionale. institutional sector.
Sectorul instituþional reprezintã ansamblul Institutional sector groups together all the
unitãþilor instituþionale ce au un comportament economic institutional units, which have a similar type of economic
asemãnãtor. Unitãþile instituþionale sunt clasate în behaviour. Institutional units are grouped into sectors,
sectoare, în funcþie de douã caracteristici reprezentative according to the two following criteria, characteristic for
pentru comportamentul lor economic: their economic behaviour:
– categoria de producãtori; – producers class;
– natura activitãþilor ºi a funcþiilor lor principale. – the nature of activities and of their main economic
function.
Ansamblul de unitãþi instituþionale rezidente (unitãþi The resident institutional units (units whose center of
ce au centrul de interes pe teritoriul economic al unei interest is placed on the economic territory of a certain
þãri) se grupeazã în cinci sectoare instituþionale: societãþi country) are grouped in five institutional sectors: non-
nefinanciare; societãþi financiare; administraþii publice; financial corporations; financial corporations; general
gospodãriile populaþiei; instituþii fãrã scop lucrativ în government; households; non-profit institution serving
serviciul gospodãriilor populaþiei. households.
Sectorul societãþi nefinanciare cuprinde unitãþile Non-financial corporations sector comprises the
instituþionale dotate cu personalitate juridicã care sunt non-financial institutional units with legal status, that are
producãtori de piaþã ºi a cãror activitate principalã constã market producers and whose function consists of
în producerea de bunuri ºi servicii nefinanciare. În acest producing non-financial market goods and services. This
sector se include activitatea regiilor autonome ºi a sector includes the activity of autonomous, non-financial
societãþilor comerciale nefinanciare, precum ºi a cvasi- corporations and non-financial quasi-corporations.
societãþilor nefinanciare.
Sectorul societãþi financiare cuprinde ansamblul de Financial corporations sector includes all
societãþi ºi cvasi-societãþi a cãror funcþie principalã constã în corporations and quasi-corporations, which are mainly
furnizarea de servicii de intermediere financiarã ºi/sau în involved in financial intermediation and/or auxiliary
exercitarea de activitãþi financiare auxiliare. În acest sector au financial activities. This sector includes the following
fost incluse urmãtoarele tipuri de unitãþi: Banca Naþionalã a categories of units: National Bank of Romania,
României, Bãncile comerciale româneºti ºi strãine, Casa de Romanian and foreign Commercial Banks, Savings
Economii ºi Consemnaþiuni (CEC Bank), Case de Ajutor Bank, Mutual insurance fund, Brokerage companies,
Reciproc (CAR), Companiile/societãþile de brokeraj, Societãþi de Financial investment companies, Stock Exchange,
investiþii financiare, Bursa de valori, Case de schimb valutar, Exchange offices, R.A.S.D.A.Q, Credit co-operatives,
RASDAQ, Cooperative de credit, Societãþi de Asigurare, Fondul Insurance companies, Guarantee Fund of the Banking
de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul Privat de Pensii. Deposits, Private Pension Fund.
Sectorul administraþii publice cuprinde toate General government sector comprises all
unitãþile instituþionale a cãror producþie non-piaþã este institutional units, that are other non-market producers
destinatã consumului individual ºi colectiv; resursele lor whose output is intended for individual and collective
provin, în cea mai mare parte, din contribuþiile obligatorii consumption and mainly financed by compulsory
vãrsate de unitãþile aparþinând altor sectoare ºi/sau toate payments made by units belonging to other sectors,
unitãþile instituþionale a cãror activitate principalã o and/or all institutional units principally engaged in the
constituie efectuarea de operaþii de redistribuire a redistribution of national income and wealth.
veniturilor ºi a patrimoniului naþional.
Sectorul administraþii publice se compune din The general government sector is divided into the
urmãtoarele subsectoare: following sub-sectors:
– Administraþia centralã; – Central government;
– Administraþiile locale; – Local government;
– Administraþiile de securitate socialã. – Social security funds.
„Administraþiile publice” includ: organismele “General government” includes: general government
administrative publice care conduc ºi finanþeazã un entities which manage and finance a group of activities,
ansamblu de activitãþi ce constau, în principal, în furnizarea mainly providing non-market goods and services, intended
de bunuri ºi servicii non-piaþã pentru colectivitate; instituþiile for the benefit of the community; non-profit institutions
fãrã scop lucrativ ce produc servicii nedestinate pieþei recognized as independent legal entities which are other
controlate ºi majoritar finanþate de cãtre administraþiile non-market producers and which are controlled and mainly
publice; fondurile de pensii autonome. financed by general government; autonomous pension funds.
Sectorul gospodãriile populaþiei cuprinde indivizi Households sector covers individuals or groups of
sau grupuri de indivizi, atât în calitatea lor de consumatori individuals as consumers and possibly also as
cât ºi, eventual, de întreprinzãtori, ce produc bunuri sau entrepreneurs producing market goods and
servicii financiare ºi nefinanciare de piaþã. non-financial and financial services.
Sectorul instituþii fãrã scop lucrativ în serviciul Non-profit institutions serving households (NPISHs)
gospodãriilor populaþiei grupeazã unitãþile sector consists of resident institutional units, which serve
instituþionale rezidente care produc, în principal, servicii households and which are mainly non-market producers;
de non-piaþã pentru gospodãrii ºi ale cãror resurse, în their principal resources, apart from those derived from
cea mai mare parte, provin din vânzãri ocazionale, occasional sales, are derived from voluntary contributions in
contribuþii voluntare efectuate de gospodãrii, vãrsãminte cash or in kind from households in their capacity of
provenite de la administraþiile publice ºi din venituri din consumer, from payments made by general government and
proprietate. De asemenea se includ: organizaþii from property income. Also includes: religious organizations
religioase (de cult), sindicate, partide politice, uniuni, (of cults), trade unions, political parties, unions, foundations,
fundaþii, asociaþii culturale ºi sportive. cultural and sports associations.
Sectorul restul lumii este caracterizat printr-un set Rest of the world sector is represented by a group
de conturi care reflectã tranzacþiile ce au loc între of accounts that reflects transactions that occur between
unitãþile rezidente ºi cele nerezidente. Conturile specifice the resident units and the non-resident ones. Rest of the
acestui sector furnizeazã o vedere de ansamblu asupra world accounts reflect the operations carried out
relaþiilor economice care leagã o þarã cu restul lumii. between resident units and non-resident units.
Produsul intern brut (PIB), principalul agregat Gross domestic product (GDP), the main
macroeconomic al contabilitãþii naþionale, reprezintã macroeconomic aggregate of national accounting,
rezultatul final al activitãþii de producþie a unitãþilor represents the final result of the production activity of
producãtoare rezidente. Acesta se poate calcula prin resident producer units. This aggregate could be
urmãtoarele metode: calculated according to the following approaches:
a) Metoda de producþie: a) Production approach:
PIB = VAB + IP + TV - SP, unde: GDP = GVA + TP + D – SP, where :
PIB = Produsul intern brut (preþuri de piaþã) GDP = Gross domestic product (market prices)
VAB = Valoarea adãugatã brutã GVA = Gross value added
(preþuri de bazã) (basic prices)
IP = Impozitele pe produse TP = Taxes on products
TV = Taxele vamale D = Import duties
(drepturi asupra importurilor)
SP = Subvenþiile pe produse SP = Subsidies on products
b) Metoda cheltuielilor: b) Expenditure approach:
PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), unde: GDP = FC + GFCF + CS + (E–I), where:
CF = Consumul final efectiv FC = Final consumption
FBCF= Formarea brutã de capital fix GFCF= Gross fixed capital formation
VS = Variaþia de stoc CS = Change in inventories
E = Exporturile de bunuri ºi servicii E = Exports of goods and services
I = Importurile de bunuri ºi servicii I = Imports of goods and services
c) Metoda veniturilor: c) Income approach:
PIB = R + EBE + AIP –ASP + IP+TV –SP, GDP = C+ GOS + OTP – OSP+TP + D – SP,
unde: where:
R = Remunerarea salariaþilor C = Compensation of employees
EBE = Excedentul brut de exploatare GOS = Gross operating surplus
AIP = Alte impozite pe producþie OTP = Other taxes on production
ASP = Alte subvenþii pe producþie OSP = Other subsidies on production
IP = Impozite pe produse TP = Taxes on products
TV = Taxe vamale D = Import duties
SP = Subvenþii pe produse SP = Subsidies on products
Venitul naþional brut (VNB) reprezintã ansamblul Gross national income (GNI) represents total primary
veniturilor primare primite de cãtre unitãþile instituþionale income receivable by resident institutional units:
rezidente: remunerarea salariaþilor, impozitele pe compensation of employees, taxes on production and
producþie ºi importuri minus subvenþiile, veniturile din imports less subsidies, property income (receivable less
proprietate (cele de primit minus cele de plãtit), payable), (gross) operating surplus and (gross) mixed
excedentul de exploatare (brut) ºi venitul mixt (brut). VNB income. GNI (at market prices) equals GDP minus
(la preþuri de piaþã) este egal cu PIB diminuat cu primary income paid by resident units to non-residents
veniturile primare vãrsate de unitãþile nerezidente ºi plus primary income received by resident units from the
mãrit cu veniturile primare primite de la restul lumii de rest of the world.
cãtre unitãþile rezidente.
Estimãrile privind economia neobservatã The non-observed economy estimates included in
încorporate în conturile naþionale se realizeazã pentru: national accounts are calculated for:
– sectorul formal, prin estimarea muncii la negru ºi a – formal sector, by estimating underground labour and
fraudei la declararea taxei pe valoarea adãugatã; the tax evasion on value added tax;
– sectorul informal, prin estimarea valorii producþiei – informal sector, by estimating the undeclared output of
nedeclarate obþinute de cãtre asociaþiile familiale ºi family associations and self-employed persons.
întreprinzãtorii individuali.
Serviciile de intermediere financiarã indirect Financial intermediation services indirectly
mãsurate (SIFIM) se mãsoarã convenþional prin soldul measured (FISIM) are, by convention, measured by the
dintre dobânzile încasate ºi cele plãtite de instituþiile balance between the interests received and those paid by
financiare, fiind rezultatul activitãþii de intermediere credit institutions as result of their financial intermediation
financiarã a acestora. activity.
Producþia ºi valoarea adãugatã brutã au fost calculate The output and gross value added were calculated
în preþuri de bazã (inclusiv subvenþiile pe produse ºi exclusiv in basic prices (including the subsidies on products and
impozitele pe produs ºi taxa pe valoarea adaugatã). excluding the taxes on product and value added tax).
Indicii produsului intern brut au fost calculaþi pe The indices of gross domestic product were
baza datelor în preþuri comparabile, fiind utilizate preþurile calculated on the basis of data expressed in comparable
anului anterior celui de calcul. Legãtura între datele prices making use of the prices recorded in the previous
calculate pentru diferite perioade s-a fãcut pe baza year. The relation between data for different periods was
înlãnþuirii indicilor. based on chaining indices.
Datele pentru anul 2008 sunt definitive, iar cele The data for 2008 are final and those for 2009 are
pentru anul 2009 sunt semidefinitive. semi-final.
Datele sunt prezentate în capitol, conform The data are presented in chapter according to
CAEN Rev.1. CANE Rev.1.
Estimarea ocupãrii forþei de muncã se realizeazã în Employment estimation is performed in the framework
cadrul contabilitãþii naþionale, conform cerinþelor of national accounting, according to the methodological
metodologice ºi a conceptelor ºi clasificãrilor prevãzute de requirements, concepts and classifications of ESA 1995. The
SEC 1995. Unitãþile de mãsurã utilizate sunt: „mii persoane” measure units used are: “thousands persons” and
ºi „mii ore lucrate”. “thousands hours-worked”.
Populaþia ocupatã cuprinde persoanele (salariate ºi Employment covers all persons (employees and self-
independente) angajate într-o activitate productivã employed) engaged in a productive activity as defined by
conform SEC 1995. ESA 1995.
Salariaþii reprezintã toate persoanele care lucreazã, Employees are defined as all persons who principally
pe baza unui contract formal sau informal, pentru o altã work, based on a formal or informal agreement, for
unitate instituþionalã rezidentã în schimbul unei remuneraþii another resident institutional unit in return for remuneration
în bani sau în naturã. in cash or in kind.
Lucrãtorii independenþi (pe cont propriu) reprezintã Self-employed persons are defined as persons
persoane care sunt unici proprietari sau coproprietari ai who are the sole owners, or joint owners, of the
unei întreprinderi fãrã personalitate juridicã, în care unincorporated enterprises without legal personality, in
muncesc. Din aceastã categorie mai fac parte: lucrãtorii which they work. In this category are also included:
familiali neremuneraþi ºi lucrãtorii la domiciliu care produc contributing family workers and home workers who
pentru piaþã, lucrãtorii care exercitã, individual sau colectiv, produce for market, workers engaged in production
activitãþi de producþie destinate în întregime consumului undertaken entirely for their own final consumption or
final propriu sau formãrii proprii de capital. own capital formation, either individually or collectively.
Productivitatea muncii pe o persoanã ocupatã a Labour productivity per employed person was
fost calculatã ca raport între valoarea adãugatã brutã ºi calculated as a ratio between gross value added and
numãrul de persoane ocupate. employment.
Productivitatea orarã a muncii a fost calculatã ca Labour productivity per hour worked was
raport între valoarea adãugatã brutã ºi numãrul de ore calculated as a ratio between gross value added and the
lucrate. number of hours worked.
Conturile regionale reprezintã versiunea la nivel Regional accounts represent the version of national
regional a conturilor naþionale ºi respectã principiile accounts at regional level and they are in accordance with the
metodologice ale SEC 1995. Conform nomenclatorului methodological rules of the ESA 1995. According to the EU
unitãþilor statistice teritoriale a UE (NUTS), regiunea nomenclature of territorial units for statistics (NUTS), the region
corespunde nivelului 2. În România, produsul intern brut corresponds to the level 2. In Romania the compilations of
regional (PIBR) se calculeazã pentru cele patru macroregiuni, regional gross domestic product (RGDP) are made for the four
cele opt regiuni de dezvoltare ºi pentru extra-regiuni. Pentru macroregion, for the eight development regions and for extra-
România, extra-regiunile se referã la platforma continentalã regions. In Romania case, extra-regions refer to the
aflatã în Marea Neagrã ºi enclavele teritoriale (ambasadele continental platform from the Black Sea and territorial
ºi consulatele române din strãinãtate). Regionalizarea enclaves (Romanian embassies and consulates from
indicatorilor se poate realiza dupã metodele ascendente, abroad). The regionalisation of indicators could be made
descendente sau mixte, în conturile regionale româneºti using the bottom-up, top-down or mixed methods, the
fiind utilizate, în principal, metoda descendentã ºi, în funcþie Romanian regional accounts compilation being based mainly
de datele disponibile, metoda mixtã. on the top-down method and, depending on the available
data, on the mixed one.
Metodele sunt descrise mai jos: The methods are described below:
Metoda ascendentã („de jos în sus”) presupune a Bottom-up method considers as starting point the
pleca de la informaþiile relative ale unitãþilor rezidente information related to units located in a certain region
dintr-o regiune ºi apoi a le însuma, pânã la obþinerea and their summing-up, thus obtaining the regional total of
totalului regional al agregatului respectiv. Suma valorilor the respective aggregate. The sum of regional values is
regionale trebuie sã fie egalã cu valorile naþionale. to be equal to national values.
Metoda descendentã („de sus în jos”) presupune Top-down method means a breakdown of national
repartizarea cifrei naþionale a valorii adãugate brute pe gross value added figure by regions, using various
regiuni, folosind diverse chei de distribuþie, reflectând pe conversion keys, reflecting as far as possible the
cât posibil caracteristicile estimate. estimated characteristics.
Metoda mixtã presupune combinarea celor douã Mixed method means a combination of the above
metode mai sus prezentate în funcþie de datele two methods, depending on the available data, reliable at
disponibile ºi fiabile la nivel regional. regional level.

DEFINIÞII DEFINITIONS

Capacitatea (+) sau necesarul (-) de finanþare Net lending (+) or net borrowing (-) is the
reprezintã soldul contului de capital ºi aratã suma netã a balancing item of the capital account and shows the
resurselor pe care economia totalã le pune la dispoziþia resources that the nation puts at the disposal of the rest
restului lumii (dacã este pozitivã) sau pe care le primeºte de of world or that it receives from the rest of the world (in
la restul lumii (dacã este negativã). case a borrowing occurs).
Cheltuiala pentru consum final acoperã cheltuielile Final consumption expenditure consists of
efectuate de cãtre un sector pentru achiziþionarea de expenditure incurred by resident institutional units for the
bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface purchase of goods and services that are used for directly
direct nevoile individuale sau colective ale membrilor meeting of individual needs or the collective needs of the
colectivitãþii. Cheltuiala pentru consumul final poate fi community members. Final consumption expenditure may
efectuatã pe teritoriul economic sau în restul lumii. take place on the domestic economic territory or abroad.
Cheltuiala pentru consum final al administraþiilor Final consumption expenditure of government
publice cuprinde douã categorii de cheltuieli: includes two categories of expenditure:
– valoarea bunurilor ºi serviciilor produse de – the value of the goods and services produced by
administraþiile publice în alte scopuri decât formarea general government itself for other purpose than
de capital pentru sine sau vânzare; own-account capital formation or sale;
– cheltuielile pe care administraþiile publice le consacrã – purchases by general government of goods and
cumpãrãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre services produced by market producers that are
producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în supplied to households without any transformation
vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrare, gospodãriilor as social transfers in kind.
populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã.
Cheltuiala pentru consum final al gospodãriilor Household final consumption expenditure covers
populaþiei acoperã cheltuielile pentru achiziþionarea de the expenditure for purchasing goods and services to
bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface direct directly meet the individual needs of resident household
nevoile individuale ale membrilor acestora. members.
Cheltuiala pentru consum final al instituþiilor fãrã Final consumption expenditure of non-profit
scop lucrativ în serviciul gospodãriilor populaþiei institutions serving households (NPISHs) includes
cuprinde cheltuielile pe care aceste instituþii le consacrã expenditure by NPISHs on goods or services produced
achiziþionãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre by market producers that are supplied - without any
producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în transformation - to households for their consumption as
vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrãri, gospodãriilor social transfers in kind.
populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã.
Consumul final colectiv efectiv al administraþiilor Government’s actual collective final
publice cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al consumption comprises government expenditure for
administraþiilor publice (servicii publice generale, apãrare collective consumption (management and regulation of
naþionalã ºi securitatea teritoriului, menþinerea ordinii ºi society, security and defence, the maintenance of law
securitãþii publice, activitãþi legislative ºi de reglementare, and order, legislation and regulation, research and
cercetare ºi dezvoltare etc.) development a.s.o. ).
Consumul final individual efectiv al gospodãriilor Households actual individual final consumption
populaþiei cuprinde: cheltuielile gospodãriilor populaþiei consists of households expenditure on purchasing goods
pentru cumpãrarea de bunuri ºi servicii în scopul and services in order to directly meet the individual
satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru needs of resident households members, government
consum individual al administraþiilor publice (învãþãmânt, expenditure for individual consumption (education,
sãnãtate, securitate socialã ºi acþiuni sociale, culturã, health, social security, and welfare, culture, sport,
sport, activitãþi recreative, colectarea de deºeuri recreation, collection of households refuse) and NPISH
menajere) ºi cheltuiala pentru consum individual al expenditure for individual consumption.
instituþiilor fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor.
Consumul final efectiv cuprinde bunurile ºi serviciile Actual final consumption consists of the goods or
achiziþionate de cãtre unitãþile instituþionale rezidente pentru services that are purchased by resident institutional units
satisfacerea directã a nevoilor umane, atât individuale cât ºi for directly meeting of human needs, whether individual
colective. or collective.
Consumul intermediar reprezintã valoarea Intermediate consumption consists of the value of
bunurilor ºi serviciilor, excluzând activele fixe, utilizate ca the goods and services, excluding fixed assets,
intrãri în cursul producþiei ºi care sunt fie transformate, consumed as inputs in a process of production that are
fie consumate în totalitate în timpul procesului de either transformed or entirely consumed within the
producþie. production process.
Cotizaþiile sociale în sarcina patronilor pot fi Employer’s social contributions may be actual
efective sau imputate. and imputed.
Cotizaþiile sociale efective în sarcina patronilor Employer’s actual social contributions consist of
cuprind vãrsãmintele pe care aceºtia le efectueazã, în the payments made by employers for the benefit of their
beneficiul salariaþilor lor, cãtre organismele de asigurare. employees, to insurance bodies.
Cotizaþiile sociale imputate în sarcina patronilor Employer’s imputed social contributions represent
reprezintã contravaloarea prestaþiilor sociale furnizate the counterpart to social benefits paid directly by employers
direct de patroni salariaþilor lor, foºtilor salariaþi ºi altora to their employees or former employees and other eligible
care au acest drept, fãrã sã fi recurs în acest scop la o persons without involving an insurance enterprise or
societate de asigurãri sau la un fond de pensii autonom sau autonomous pension fund and without creating special
la constituirea unui fond specific sau unei rezerve distincte. fund or segregated reserve for the purpose.
Economia brutã reprezintã soldul contului de Gross savings represent the balancing item of the
utilizare a venitului disponibil ºi mãsoarã partea de venit use of disposable income account and it measures the
disponibil brut care nu este destinatã cheltuielii pentru part of gross disposable income that is not intended to
consum final. final consumption expenditure.
Economia neobservatã reprezintã totalul activitãþilor Non-observed economy represents the total of
economice care sunt ascunse observaþiilor statistice. economic activities hidden to statistical observations.
Excedentul brut de exploatare este soldul contului Gross operating surplus is the balancing item of
de exploatare ºi reprezintã ceea ce rãmâne din valoarea operating surplus account and it corresponds to the
adãugatã creatã în procesul de producþie dupã value added after deducting compensation of employees
remunerarea salariaþilor ºi plata impozitelor pe producþie. and the taxes on production.
Exporturile de bunuri ºi servicii reprezintã Exports of goods and services consist of
ansamblul de bunuri ºi servicii furnizate de rezidenþii transactions in goods and services (sales, barter, gifts or
României cãtre nerezidenþi prin intermediul vânzãrilor, grants) from residents to non-residents of Romania.
trocului, donaþiilor sau transferurilor.
Formarea brutã de capital fix reprezintã valoarea Gross fixed capital formation represents the value
bunurilor durabile (active corporale ºi necorporale), of the durable goods (tangible and intangible assets) for
destinate altor scopuri decât cele militare, achiziþionate de non-military purposes, purchased by the resident
unitãþile producãtoare rezidente cu scopul de a fi utilizate producing units to be used at least one year in the
timp de cel puþin un an în procesul de producþie, precum ºi production process, as well as the value of services
valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix. incorporated in fixed capital goods.
Importurile de bunuri ºi servicii reprezintã Imports of goods and services consist of
ansamblul bunurilor ºi serviciilor furnizate de nerezidenþi transactions in goods and services (purchases, barter,
cãtre rezidenþii României prin intermediul vânzãrilor, gifts or grants) from non-residents to residents of
trocului, donaþiilor sau transferurilor. Romania.
Impozitele curente pe venit, patrimoniu etc. Current taxes on income, wealth a.s.o. cover all
cuprind toate vãrsãmintele obligatorii, fãrã contrapartidã, compulsory, unrequited payments, in cash or in kind,
în bani sau în naturã, prelevate în mod periodic de levied periodically by general government and by the rest
administraþiile publice ºi de restul lumii asupra venitului ºi of the world on the income and wealth of institutional
patrimoniului unitãþilor instituþionale, cât ºi anumite units, and some periodic taxes which are assessed
impozite periodice, care nu sunt percepute nici asupra neither on the income, nor the wealth.
venitului, nici a patrimoniului.
Impozitele pe producþie ºi importuri sunt Taxes on production and imports cover all
vãrsãminte obligatorii fãrã contrapartidã, în bani sau în compulsory, unrequited payments, in cash or in kind,
naturã, prelevate de administraþiile publice sau de levied periodically by general government and by the
instituþiile Uniunii Europene. Ele se descompun în: European Union units. Taxes on production and imports
are divided into:
– impozite pe produse (impozite datorate pe unitatea de – taxes on products (due taxes on goods or services
bun sau de serviciu produs sau schimbat); unit produced or transformed);
– alte impozite pe producþie (impozite pe care – other taxes on production (taxes paid by enterprises
întreprinderile le suportã ca urmare a activitãþii lor de as a result of production activity independent of the
producþie, independent de cantitatea sau valoarea amount or value of goods and services sold or
bunurilor ºi serviciilor vândute sau schimbate). transformed).
Prestaþiile sociale cuprind transferurile în naturã Social benefits comprise all current transfers in
sau numerar atribuite persoanelor pentru acoperirea kind or in cash, provided to individuals in order to cover
unor riscuri sau nevoi ca: boalã, bãtrâneþe, deces, certain risks or needs such as: sickness, old age, death,
invaliditate, ºomaj, accidente de muncã, boli disability, unemployment, work injury, occupational
profesionale. Ele cuprind de asemenea alocaþiile pentru disease. They comprise also allowances for children and
copii ºi ajutoare pentru unele categorii de familii. for certain family categories assistance.
Producþia este o activitate socialmente organizatã Production is an activity organized within the
pentru a realiza bunuri ºi servicii în cursul unei perioade society in order to produce goods and services during a
date. given period.
Producþia de bunuri ºi servicii destinate pieþei Market production of goods and services is the
reprezintã producþia vândutã sau destinatã vânzãrii pe output sold at prices that are economically significant or
piaþã la un preþ semnificativ din punct de vedere intended to be sold on the market. By convention and
economic. Prin convenþie, conform conturilor naþionale according to national accounts rules, all the goods are
toate bunurile sunt considerate destinate pieþei. Serviciile considered to be sold on the market. The output of
destinate pieþei reprezintã acele servicii care pot face market services covers all services which could be
obiectul cumpãrãrii pe piaþã ºi care sunt realizate de o purchased on the market and are produced by an
unitate economicã ale cãrei resurse provin, în cea mai economic unit whose resources are mainly covered by
mare parte, din vânzarea producþiei realizate. revenue from sales of their own output.
Producþia pentru consumul final propriu cuprinde Output for own final use covers goods or services
bunurile sau serviciile pe care o unitate instituþionalã le that are retained either for final consumption by the
produce ºi le pãstreazã, fie în scopul consumului final, fie institutional unit or for gross fixed capital formation. Only
în scopul formãrii brute de capital fix (numai gospodãriile households can produce and retain output for own final
populaþiei pot pãstra produse în scopul consumului final consumption, for example, agricultural goods produced
propriu, ca de exemplu produsele agricole conservate de and consumed by members of the same household.
agricultori; în schimb toate sectoarele pot pãstra Goods or services used for own gross fixed capital
produsele în scopul formãrii brute de capital fix pentru formation can be produced by any kind of enterprise.
sine, cum ar fi: maºini, unelte fabricate de cãtre They include, for example, machine tools produced for
întreprinderi, locuinþe construite de cãtre populaþie, their own use by enterprises, dwellings or extensions to
construcþiile pentru sine efectuate de întreprinderi). dwellings produced by households.
Producþia non-piaþã constã în producþia Other non-market output consists of goods and
administraþiilor publice ºi instituþiilor fãrã scop lucrativ în individual or collective services produced by general
serviciul gospodãriilor populaþiei furnizatã altor unitãþi government and NPISHs that are supplied free, or at
instituþionale, fie cu titlu gratuit, fie la un preþ prices that are not economically significant, to other
nesemnificativ din punct de vedere economic. units.
Ramura de activitate reprezintã o grupare de The industry represents a grouping of units with
unitãþi cu producþie omogenã (ce grupeazã unitãþile cu homogeneous production (formed by local kind of activity
activitate economicã localã). Aceste unitãþi se units). These units are characterised by unique activity
caracterizeazã printr-o activitate unicã ºi anume prin i.e inputs of products and services, by production
intrãri de produse ºi servicii, prin procese de producþie ºi processes and outputs of homogeneous products.
ieºiri cu produse omogene.
Remunerarea salariaþilor este definitã, în Compensation of employees is defined in national
contabilitatea naþionalã, din punct de vedere al accountancy, from the employer standpoint and
angajatorului ºi reprezintã costul forþei de muncã represents the labour force cost, comprising not only
cuprinzând nu numai salariile declarate, precum ºi toate stated salaries, but all forms of direct and indirect
formele de remunerare directã ºi indirectã. compensation.
Salariile nete primite reprezintã sumele primite de Net salaries received include the amounts received
angajaþi în contrapartida muncii depuse (inclusiv prime, directly by the employees in return for their work
sporuri, avantaje în naturã), din care se scad cotizaþiile (including bonuses, enhanced rates of pay, payments in
sociale în sarcina salariaþilor, precum ºi impozitul pe kind) after deducting the social compulsory contributions
venit. of employees and tax on income.
Subvenþiile sunt transferuri curente fãrã Subsidies are current unrequited payments which
contrapartidã pe care administraþiile publice sau general government or the institutions of the European
instituþiile Uniunii Europene le varsã producãtorilor Union make to resident producers, with the objective of
rezidenþi în scopul influenþãrii nivelurilor lor de producþie, influencing their levels of production, their prices or the
preþurilor lor sau remunerãrii factorilor de producþie. remuneration of the production factors.
Existã douã categorii de subvenþii: Subsidies are classified into:
– subvenþii pe produse (sumele vãrsate pe unitatea de – subsidies on products (subsidies payable per unit of
bun sau serviciu produsã sau importatã); goods or services produced or imported);
– alte subvenþii pe producþie (sumele de care pot – other subsidies on production (amounts which
beneficia unitãþile producãtoare rezidente, în funcþie resident producer units may receive depending on
de activitãþile lor de producþie). their producing activities).
Unitatea instituþionalã reprezintã centrul elementar Institutional unit is an elementary economic
de decizie economicã caracterizat prin unicitate de decision-making center characterized by uniqueness of
comportament, cu autonomie de decizie în exercitarea behavior, decision-making autonomy in the exercise of
funcþiei sale principale ºi care dispune de o contabilitate its principal function and which keeps (or can compile at
completã. request) a complete set of accounts.
Valoarea adãugatã brutã este soldul contului de Gross value added is the balancing item of the
producþie reprezentând valoarea nou creatã în procesul production account and measures the value newly created
de producþie. within the production process.
Variaþia stocurilor este mãsuratã prin valoarea Change in inventories is measured by the value of
intrãrilor în stoc, diminuatã cu valoarea ieºirilor din the inventories less the value of withdrawals and the
stoc ºi cu eventualele pierderi curente ale stocurilor value of any recurrent losses of goods held in inventories
datorate deteriorãrilor fizice, pagubelor accidentale due to physical deterioration, or accidental damage or
sau furturilor. Stocurile reprezintã bunurile, altele pilfering. Inventories include all goods, other than fixed
decât cele de capital fix, deþinute la un moment dat de capital goods, held at a given moment in time by
unitãþile de producþie. producer units.
Venitul disponibil brut este soldul contului de venit Gross disposable income is the balancing item of
ºi mãsoarã partea din valoarea creatã de care dispune the income account and measures the part of the
naþiunea, pentru consum final ºi economie brutã. created value at the nation’s disposal intended for final
consumption and gross saving.
Veniturile fiscale sunt vãrsãminte obligatorii cãtre Fiscal revenues represent compulsory payments to
administraþiile publice sub forma impozitelor pe producþie general government taking the form of taxes on
ºi importuri, a impozitelor pe venit ºi patrimoniu ºi a production and import, taxes on income and wealth and
impozitului pe capital. the taxes on capital.
Veniturile nete din proprietate ale întreprinderii Net property and entrepreneurial income covers
reprezintã veniturile încasate de întreprinderi sub forma the income of an enterprise which takes the form of
dobânzilor, a rentelor asupra terenurilor ºi activelor interests, rents on land and intangible assets, rented for
nemateriale închiriate pentru exploatare, a dividendelor production purposes, dividends and other income, after
ºi a altor venituri încasate, din care se scad veniturile de deducting the income of the same nature paid by the
aceeaºi naturã plãtite de întreprindere altor unitãþi enterprise to other units (sectors, companies a.s.o.).
(sectoare, societãþi etc.).

Variaþia creºterii produsului intern brut


11.G1 Gross domestic product growth variation
anul precedent = 100 / previous year = 100
%

108,5 107,9
110 107,1 107,3
105,7 105,2
103,9 103,2 102,4
105
101,5 106,3
105,1 104,2
100 97,9
94,4 99,6
95
95,1
90 91,2 92,9

85 87,1
80

0
1990 1995 2000 2005 2009

Notã: Datele pentru perioada 1995 - 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.
Note: The data for 1995 - 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

Evoluþia productivitãþii muncii


11.G2 Evolution of labour productivity
INDICI VALORICI anul precedent = 100 / previous year = 100
% VALUE INDICES

130 127,9
127,3
125 121,1
125,8
117,3 119,2 120,6
120 116,9
120,1
115 118,4
115,5 117,4 107,5
110 107,5
105 107,5

100

0
2004 2005 2006 2007 2008

Valoarea adãugatã brutã Productivitatea orarã a muncii


Gross value added Labour productivity per hour worked
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã
Labour productivity by employed person

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, iar pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive.
Note: The data for 2004 and 2005 are revised and for 2006 - 2008 are final.
Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de resurse
11.G3 Contributions to gross domestic product growth, by category of resources
%
10
8,5
7,9
8 7,3
6,3
6
4,2 4,0
4 3,0 3,3 3,4
2,2 2,5 2,6
1,9 1,81,5 2,4
2 1,0 1,0 1,3 1,2
0,5 0,9 0,7 0,7 0,3 0,3 0,4 0,7
0
-0,3
-2 -1,2 -1,0 -1,4 -1,4
-2,2
-4 -3,0

-6
-8 -7,1

-10 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Produsul Intern Brut Construcþii


Gross Domestic Product Constructions
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã Servicii
Agriculture, hunting and forestry Services
Industrie Impozite nete
Industry Net taxes

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.
Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de utilizãri


11.G4 Contributions to gross domestic product growth, by category of uses

%
10 9,8 9,1
8,5 8,0
7,4 7,9 7,8 7,5
8 7,3
6,3 6,7
6 4,7 4,7
4,2
4 3,4
2,4
1,7 1,4
2
0,2 0,2 0,5 0,1
0 -0,1 -0,1
-2 -1,0 -1,0 -1,0
-2,3
-4 -3,6
-4,4 -4,5
-6
-6,3 -6,5
-8 -7,1
-8,1
-10 -9,6
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Produsul Intern Brut Formarea brutã de capital fix


Gross Domestic Product Gross fixed capital formation
Consumul final individual efectiv al Export net (export-import)
gospodãriilor populaþiei Net export (export-import)
Households actual individual final consumption
Consumul final colectiv efectiv al Variaþia stocurilor
administraþiilor publice Change in inventories
Government’s actual collective final consumption

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.
Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.
11 CONTURI NAÞIONALE

11.1 Produsul intern brut, pe categorii de resurse


11.2 Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse
11.3 Produsul intern brut, pe categorii de utilizãri
11.4 Indicii produsului intern brut, pe categorii de utilizãri
11.5 Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse
ºi categorii de utilizãri
11.6 Agregatele macroeconomice ale sectoarelor instituþionale
11.7 Indicatori specifici ai sectoarelor instituþionale
11.8 Principalele agregate, pe locuitor
11.9 Rate specifice conturilor naþionale
11.10 Populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi dupã statutul profesional
11.11 Ore lucrate de populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei
naþionale ºi dupã statutul profesional
11.12 Productivitatea muncii, pe persoanã ocupatã
11.13 Productivitatea orarã a muncii
11.14 Producþia, consumul intermediar ºi valoarea adãugatã brutã,
pe activitãþi
11.15 Indicii producþiei, consumului intermediar
ºi valorii adãugate brute, pe activitãþi

Teritorial

11.16 Produsul intern brut regional, în anul 1995


11.17 Produsul intern brut regional, în anul 1996
11.18 Produsul intern brut regional, în anul 1997
11.19 Produsul intern brut regional, în anul 1998
11.20 Produsul intern brut regional, în anul 1999
11.21 Produsul intern brut regional, în anul 2000
11.22 Produsul intern brut regional, în anul 2001
11.23 Produsul intern brut regional, în anul 2002
11.24 Produsul intern brut regional, în anul 2003
11.25 Produsul intern brut regional, în anul 2004
11.26 Produsul intern brut regional, în anul 2005
11.27 Produsul intern brut regional, în anul 2006
11.28 Produsul intern brut regional, în anul 2007
11.29 Produsul intern brut regional, în anul 2008
11.30 Produsul intern brut regional
INVESTIÞII ªI
IMOBILIZÃRI CORPORALE

INVESTMENTS AND
TANGIBLE FIXED ASSETS
12
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Ancheta structuralã în întreprinderi;  Structural business survey;
 Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate  Statistical surveys and accounting balance sheets
de: operatorii economici, unitãþile social-culturale, filled in by: economic operators, socio-cultural units,
unitãþile administraþiei publice ºi organizaþiile public administration units and non-governmental
neguvernamentale, pentru datele privind investiþiile; organizations, for data on investments;
 Cercetãri statistice privind investiþiile în instituþiile  Statistical surveys on public administration
administraþiei publice; institutions investments;
 Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate  Statistical surveys and accounting balance sheets
de operatorii economici (aparþinând proprietãþii filled in by economic operators (under to public,
publice, mixte, private ºi cooperatiste) ºi unitãþile mixed, private and co-operative ownership), by
social-culturale, unitãþile administraþiei publice, socio-cultural units, public administration units,
organizaþiile politice ºi obºteºti, pentru datele privind political and community organizations, for data on
imobilizãrile corporale. tangible fixed assets.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

INVESTIÞII NETE NET INVESTMENTS

Investiþiile nete (noi) reprezintã cheltuielile Net (new) investments represent expenditure for
efectuate pentru lucrãri de construcþii, de instalaþii ºi de construction, installations and assembly works, for
montaj, pentru achiziþionarea de utilaje, mijloace de equipment and transport means purchasing, other
transport, alte cheltuieli destinate creãrii de noi expenditure for creating new fixed assets, for
mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, developing, modernizing, rebuilding the existing ones, as
reconstrucþia celor existente, precum ºi valoarea well as the value of services related to ownership
serviciilor legate de transferul de proprietate al transfer of existing fixed assets and lands paid from
mijloacelor fixe existente ºi al terenurilor preluate cu other units (notary duties, commissions, transport,
platã de la alte unitãþi (taxe notariale, comisioane, loading - unloading expenditure) a.s.o.
cheltuieli de transport, de încãrcare-descãrcare) etc.
Nu se cuprinde în volumul investiþiilor nete (noi) Volume of net (new) investments does not include
valoarea terenurilor ºi a mijloacelor fixe din þarã care au value of lands and fixed assets from the country which
mai fost folosite (cumpãrate de la alte unitãþi). were used before (bought from other units).
Investiþiile nete sunt prezentate pe activitãþi Net investments are presented by homogeneous
omogene ale economiei naþionale, forme de proprietate, activity of national economy, type of ownership, financing
surse de finanþare ºi elemente de structurã. source and structural elements.
Investiþiile nete cuprind urmãtoarele elemente de Net investments comprise the following
structurã: structural elements:
– construcþii - reprezintã ansamblul lucrãrilor prin – construction - represent all works carried out in
care se realizeazã construcþiile noi, reconstruirea, order to create new buildings, rebuilding, developing,
dezvoltarea, modernizarea clãdirilor cu destinaþie modernizing the buildings with industrial, agricultural
industrialã, agricolã etc. De asemenea, în construcþii destination a.s.o. At the same time, construction also
se mai cuprind ºi lucrãrile de montaj ale utilajelor comprise the assembly works for technological and
tehnologice ºi funcþionale cu întregul complex de functioning equipment with all operations needed for
operaþii prin care se realizeazã asamblarea pe assembling their components on the building site, as
ºantier a componentelor lor, precum ºi fixarea pe well as for their fixation on foundations (including the
fundaþii a acestora (inclusiv valoarea probelor ºi value of mechanical tests and running in the
rodajelor mecanice la utilaje ºi linii tehnologice); technological equipment);
– utilaje (cu ºi fãrã montaj) - reprezintã maºinile, – outfits (with and without assembly) - represent
echipamentele, liniile ºi instalaþiile tehnologice care technological machinery, installations, equipment
pot funcþiona numai dupã asigurarea lucrãrilor de and lines which can function only after ensuring
montaj, respectiv cele care pot funcþiona independent. assembly works, respectively those that can function
De asemenea, în aceastã grupã sunt cuprinse ºi independently. This group also comprises means of
mijloacele de transport. Acestea reprezintã acele transport. They represent means used for movement
mijloace folosite pentru deplasarea în exteriorul ºi în inside and outside unit, such as: means of road, sea
interiorul unitãþii, cum ar fi: mijloacele de transport (including dwilling and exploitation platforms), rail
rutier, naval (inclusiv platforme de foraj ºi de and air transport, bycicles, motorcycles, vehicles for
exploatare), feroviar, aerian, biciclete, motociclete, disabled persons, manual and animal hand vehicles.
vehicule pentru invalizi, vehicule cu tracþiune manualã
ºi animalã.
– lucrãri geologice ºi de foraj - reprezintã ansamblul – geological and drilling works - represent all works
lucrãrilor pentru: identificarea de noi rezerve de carried out: to identify the new reserves of useful
substanþe minerale utile, în stare solidã ºi fluidã, în mineral substances in solid or liquid state, within the
cadrul perimetrelor aflate în exploatare, în structuri noi areas under exploitation, in new structures and
ºi în curs de cercetare; promovarea rezervelor de those areas under research; to promote useful
substanþe minerale utile în categorii superioare; mineral substances reserves in superior categories;
precizarea unor caracteristici ale rezervelor de to specify some characteristics of useful mineral
substanþe minerale utile în vederea încadrãrii lor în substances reserves in order to classify them within
grupa rezervelor de bilanþ; obþinerea datelor de balance reserves group; to obtain designing data for
proiectare a construcþiilor energetice, hidrotehnice, energy, hydrotechnical, industrial construction a.s.o.,
industriale etc., pentru determinarea structurii ºi in order to determine the soil structure and
compoziþiei solului, a regimului de ape freatice, pentru composition, the surface water regime, for the lands
terenurile unde urmeazã sã fie amplasate obiective of investment objectives; to dig out liquid useful
de investiþii; extragerea substanþelor minerale utile în mineral substances (exploitation drilling), as well as
stare fluidã (foraj de exploatare); creºterea factorului works performed in order to increase the retrieving
de recuperare ºi a ritmului de exploatare a þiþeiului, factor and the pace of crude petroleum extraction, by
prin injectarea de fluide în zãcãmânt; injecting fluids in the oil deposits;
– alte investiþii nete - reprezintã cheltuielile efectuate – other net investments - represent the expenditure
pentru cumpãrarea animalelor de muncã, de made for purchasing animals for work, production
producþie ºi reproducþie, plantaþii de vii, pomi, and breeding, vineyards, orchards, afforestations,
împãduriri, achiziþionarea obiectelor de inventar purchasing of household inventory objects, as fixed
gospodãresc de natura mijloacelor fixe, plata assets, payments of research and design studies for
studiilor de cercetare ºi proiectare pentru obiective investment objectives, bank commissions for
de investiþii, comisionul bãncilor pentru operaþiuni operations made in correlation with investments.
efectuate în legãturã cu investiþiile.
Indicii privind evoluþia investiþiilor nete au fost Indices regarding net investments evolution were
calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile. computed on the basis of data expressed in comparable
prices.

IMOBILIZÃRI CORPORALE TANGIBLE FIXED ASSETS

Imobilizãrile corporale sunt active nefinanciare Tangible fixed assets are non-financial produced
produse care constau în: locuinþe, alte clãdiri (clãdiri assets that consist of: dwellings, other buildings
industriale, clãdiri comerciale, hoteluri ºi restaurante, (industrial buildings, commercial buildings, hotels and
clãdiri destinate educaþiei, spitale etc.); structuri restaurants, educational buildings, hospitals a.s.o.);
(autostrãzi, strãzi, cãi ferate, aerodromuri etc.); maºini ºi structures (highways, streets, railways, airfields a.s.o.);
echipamente (echipamente pentru transport, machinery and equipment (transport equipment, radio,
echipamente radio-TV ºi comunicaþii, instrumente television and communication equipment, medical
medicale, mobilã, instrumente muzicale etc.); plantaþii ºi instruments, furniture, musical instruments a.s.o.);
animale. plantations and livestock.
Începând cu anul 1992, imobilizãrile corporale au Beginning with 1992, data on tangible fixed assets
fost reevaluate conform legislaþiei specifice. were reevaluated according to the specific legislation.
Din anul 1994, în valoarea imobilizãrilor corporale Starting with 1994, the value of land under economic
s-a inclus ºi valoarea terenurilor deþinute de operatorii and social operators ownership was also included in the
economico-sociali. value of tangible fixed assets.
Indicii privind evoluþia imobilizãrilor corporale au Indices on the evolution of tangible fixed assets were
fost calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile. calculated based on the data in comparable prices.
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
12.G1 Net investments, by main activities of national economy
CAEN Rev.2 / CANE Rev.2

2008 2009

3,4% 3,9%

32,2% 34,3%
50,8% 49,6%

13,6% 12,2%

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Construcþii


Agriculture, forestry and fishing Construction
Industrie Servicii
Industry Services

Investiþii nete realizate, pe surse de finanþare


12.G2 Net investments, by financing source

2008 2009

0,6% 4,9% 8,6%


8,2% 1,8%

3,6% 8,8%

9,7% 5,3%

7,4%

73,0% 68,1%

Surse proprii
Own sources Buget de stat ºi bugete locale
State budget and local budgets
Credite interne Capital strãin
Internal credits Foreign capital
Credite externe Alte surse
External credits Other sources
Investiþii nete, pe elemente de structurã
12.G3 Net investments, by structural elements
2008 2009

1,5% 3,8% 0,4% 4,4%

40,3% 46,5%

54,4% 48,7%

Construcþii Lucrãri geologice


Construction Geological works
Utilaje Alte cheltuieli de investiþii
Outfits Other investments expediture

Imobilizãri corporale, pe forme de proprietate


12.G4 Tangible fixed assets, by type of ownership

2004 2009

33,0% 35,1%

67,0% 64,9%

Proprietate majoritar de stat Proprietate majoritar privatã


State majority ownership Private majority ownership
12 INVESTIÞII ªI IMOBILIZÃRI CORPORALE

INVESTIÞII NETE

12.1 Investiþii nete, pe activitãþi ale economiei naþionale


12.2 Investiþii nete realizate, pe surse de finanþare
12.3 Investiþii nete, pe forme de proprietate
12.4 Investiþii nete, pe elemente de structurã
12.5 Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale economiei naþionale
12.6 Indicii investiþiilor nete, conform CAEN Rev.1
12.7 Investiþii nete, pe activitãþi ale industriei
12.8 Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale industriei

IMOBILIZÃRI CORPORALE

12.9 Balanþa imobilizãrilor corporale


12.10 Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale economiei naþionale
12.11 Imobilizãri corporale, pe forme de proprietate
12.12 Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi
ale economiei naþionale
12.13 Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale industriei
12.14 Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi ale industriei
ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIE
ªI INOVARE

SCIENCE, TECHNOLOGY
AND INNOVATION
13
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetãri statistice privind activitatea de cercetare-  Statistical surveys on research-development activity;
dezvoltare;
 Cercetãri statistice privind inovarea în industrie ºi  Statistical surveys on innovation in industry and
servicii, având la bazã Ancheta Comunitarã de services, based on the Community Innovation
Inovare (CIS) a Uniunii Europene. Survey (CIS) of the European Union.

Surse administrative: Administrative sources:


 Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci (OSIM), pentru  State Office for Inventions and Trademarks (SOIT),
datele referitoare la brevete de invenþie ºi alte for the data on patents and other objects of industrial
obiecte ale proprietãþii industriale. properties.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii prezentat în Science, technology and innovation field presented
acest capitol cuprinde statistici referitoare la: cercetare- in this chapter comprises statistics regarding research-
dezvoltare, brevete de invenþie ºi alte obiecte ale development and other objects of industrial property,
proprietãþii industriale, inovare. innovation.

CERCETARE - DEZVOLTARE RESEARCH - DEVELOPMENT

Sfera de cuprindere: unitãþile specializate (cu Coverage: specialised units (with main activity) in
activitate principalã) în cercetare-dezvoltare, unitãþile research-development, economic and social units having
economice ºi sociale care au colective de cercetare- research-development staff, agricultural production and
dezvoltare, staþiuni ºi institute de cercetare ºi producþie research institutes and stations, higher-education units
agricolã, unitãþile de învãþãmânt superior ºi clinicile and university clinics which have research-development
universitare care au structuri de cercetare-dezvoltare, structures, non-profit organisations which carried out
organizaþii non-profit care au desfãºurat activitate de research-development activity.
cercetare-dezvoltare.
Cercetarea-dezvoltarea - activitatea sistematicã ºi Research-development - the systematic and
creatoare iniþiatã pentru a spori volumul de cunoºtinþe, creative activity initiated to enhance the volume of
inclusiv cunoºtinþele despre om, culturã ºi utilizarea knowledge, including those on human being, culture and
acestor cunoºtinþe pentru noi aplicaþii. using them for new applications.
Tipuri de cercetare-dezvoltare: Types of research-development:
– cercetarea fundamentalã, activitate experimentalã – fundamental research, experimental or theoretical
sau teoreticã iniþiatã în primul rând, pentru activity primarily initiated to accumulate new
acumularea de noi cunoºtinþe privind aspectele knowledge on the fundamental aspects of
fundamentale ale fenomenelor ºi faptelor phenomena and facts that could be examined,
observabile fãrã sã aibã în vedere o aplicaþie without having in view a special or specific
deosebitã sau specificã; application;
– cercetarea aplicativã, activitate de investigare – applicative research, activity of original
originalã în scopul acumulãrii de noi cunoºtinþe, fiind investigation in order to accumulate new knowledge,
însã orientatã, în principal, spre un scop sau un being mainly oriented towards a specific practical
obiectiv practic, specific; purpose or objective;
– dezvoltarea experimentalã, activitate sistematicã, – experimental development, systematic activity
ce se foloseºte de cunoºtinþele existente acumulate which uses the knowledge accumulated as a result
de pe urma cercetãrii ºi/sau a experienþei practice în of research and/or practical experience in order to
vederea lansãrii în fabricaþie de noi materiale, launch in fabrication new materials, products and
produse ºi dispozitive, introducerea de noi devices, to introduce new procedures, systems and
procedee, sisteme ºi servicii sau îmbunãtãþirea services or to significantly improve those already
substanþialã a celor deja existente. existing.
Datele statistice aferente activitãþii de cercetare- Statistical data related to research-development
dezvoltare includ ºi proiectarea tehnologicã. activity also include technological design.
Resursele umane ºi financiare din cercetare- Human and financial resources from research-
dezvoltare sunt prezentate pe sectoare de performanþã, development are presented by sectors of performance,
conform metodologiei prevãzutã în Manualul Frascati al according to the methodology stipulated in the Frascati
OECD, ediþia 2002, dupã modelul celor din Sistemul Manual of OECD, 2002 edition, observing the model of
Conturilor Naþionale, astfel: those used in the National Accounts System, as follows:
– sectorul de performanþã întreprinderi cuprinde – Sector of enterprises performance includes units
unitãþile din mediul de afaceri al economiei naþionale from the business environment of national economy,
care au activitate principalã sau secundarã de whose main or secondary activity is R&D and
cercetare-dezvoltare ºi de obicei îºi desfãºoarã usually carry out their activity based on contracts
activitatea pe bazã de contracte cu beneficiarii. with users.
Acest sector include: toate firmele, organizaþiile This sector includes: all the firms, organisations
ºi instituþiile care au ca activitate principalã and institutions having as main activity production of
producerea de bunuri ºi servicii (altele decât goods and services (others than higher education) in
învãþãmântul superior) în scopul vânzãrii cãtre order to sell to the public at large, at a significant
publicul larg, la un preþ economic semnificativ, economic price, as well as all non profit private
precum ºi toate instituþiile private non-profit care le institutions they serve.
desevesc pe acestea.
Nucleul de bazã al sectorului de performanþã Basic nucleus of performance sector BES
BES este format din întreprinderi private (corporaþii consists in private enterprises (corporations or
sau cvasi-corporaþii), chiar dacã obþin sau nu profit. quasi-corporations), irrespective if they get profit or
Printre aceste întreprinderi pot fi gãsite unele firme, not. Among those enterprises there can be found
pentru care activitatea de cercetare-dezvoltare este some firms for which R&D activity is the main activity
principala activitate (ca de exemplu: instituþii (for instance: R&D commercial institutions and labs).
comerciale de cercetare-dezvoltare ºi laboratoare).
Adiþional, acest sector poate sã includã Additionally, this sector can include public
întreprinderi publice (corporaþii publice sau cvasi- enterprises (public corporations or governmental
corporaþii guvernamentale) angajate în producþia ºi quasi-corporations) involved in the production and
vânzarea unui anumit tip de bunuri ºi servicii care sale of a certain type of goods and services which
sunt de obicei furnizate de cãtre întreprinderi pivate. are usually supplied by private enterprises.
Acest sector include de asemenea ºi instituþiile This sector also includes non profit institutions
non-profit care sunt direct producãtoare de which directly produce goods and services other
bunuri ºi servicii, altele decât serviciile de than higher education services such as:
învãþãmânt superior cum ar fi:
– instituþiile non-profit angajate în producþia de piaþã care –non profit institutions involved in the market
au ca activitate principalã producerea de bunuri ºi production having as main activity production of
servicii în scopul vânzãrii la un preþ care acoperã goods and services in order to sell for a price
principalele costuri de producþie. În acest sector se pot covering the main production costs. This sector
include institute de cercetare, anumite clinici ºi spitale can include research institutes, certain private
private, firme cu diverse practici medicale contra unei clinics and hospitals, firms with various medical
taxe, care sunt în mãsurã sã atragã fonduri practices for a fee which can draw over additional
suplimentare sub formã de donaþii sau din active proprii. funds as donations or from own assets.
– instituþiile non-profit care deservesc sectorul – non profit institutions serving business sector.

mediului de afaceri. Acestea sunt create ºi They are created and guided by business
îndrumate de asociaþii din mediul de afaceri care associations having as purpose to promote their
au ca scop promovarea propriei activitãþi, cum ar own activity, such as commercial or agricultural
fi asociaþiile comerciale sau agricole. associations.
– sectorul de performanþã guvernamental cuprinde – governmental performance sector includes units
unitãþile care furnizeazã servicii publice, cele cu rendering public services those with R&D
activitãþi de cercetare-dezvoltare ale administraþiei activities of governmental, central or local
centrale, locale sau guvernamentale, precum ºi administration, as well as research development
institutele naþionale de cercetare dezvoltare. Tot aici national institutes. Here are also included non profit
se includ ºi instituþiile non-profit care sunt finanþate institutions financed directly by the government,
direct de la guvern, altele decât cele din others than those from higher education.
învãþamântul superior.
– sectorul de performanþã învãþãmânt superior – sector of higher education performance includes
cuprinde unitãþile de profil care desfãºoarã în mod profile units which carry out R&D organized
organizat activitãþi de cercetare-dezvoltare. activitites.
Acest sector de performanþã include: toate This sector of performance includes all the
universitãþile, colegiile sau alte institute de universitites, colleges or other higher education
învãþãmânt cu educaþie superioarã, indiferent de institutes, no matter of financing sources with legal
sursele de finanþare, cu statut legal. status.
De asemenea, acest sector de performanþã This sector of performance also includes all the
include toate instituþiile de cercetare, staþiile research institutions, experimental stations and
experimentale ºi clinicile medicale care se aflã sub medical clinics under direct guidance or
îndrumarea directã sau administrate în asociaþie cu administered in association with institutions from
instituþii din sectorul învãþãmânt superior. higher education sector.
– sectorul de performanþã privat non-profit – non profit private performance sector includes
cuprinde uniuni, fundaþii, centre, asociaþii, unions, foundations, centres, associations,
organizaþii, sindicate, partide ºi formaþiuni politice organizations, trade unions, political parties and
care desfãºoarã activitãþi de cercetare-dezvoltare. formations which carry out R&D activities. Family
Aici se includ ºi asociaþiile familiale. associations are also included here.
Aceste unitãþi furnizeazã de regulã servicii These units usually provide collective or
colective sau individuale fãrã platã sau cu un preþ individual services free of charge or at an
total nesemnificativ. insignificant price.

Personalul din activitatea de cercetare- Staff from research-development activity is


dezvoltare este constituit din persoanele care participã constituted of persons who participate in carrying out
la realizarea temelor de cercetare sau furnizeazã servicii research themes or who provide services directly related
directe legate de aceastã activitate. to this research-development activity.
Personalul de cercetare-dezvoltare a fost grupat Research-development staff was broken-down by
dupã mai multe criterii (unele se referã la personalul cu several criteria (some refer only to the staff with higher
calificare superioarã), astfel: qualification), as follows:
a) dupã ocupaþie: a) by occupation:
– cercetãtori - specialiºti care lucreazã la conceperea – researchers - experts working for accumulating
sau crearea de cunoºtinþe, noi produse ºi procedee, knowledge, concepts, creating new products and
metode ºi sisteme noi. În aceastã categorie sunt procedures, methods and systems. This category
incluºi cercetãtorii ºtiinþifici atestaþi ºi alte categorii includes certified scientific researchers and other
de personal cu studii superioare care desfãºoarã categories of higher education staff, directly carrying
nemijlocit activitate de cercetare-dezvoltare; out research-development activity;
– tehnicieni ºi asimilaþi - personalul cu un nivel – technicians and assimilated - persons with high-
mediu de pregãtire sau completat cu o pregãtire school education or completed by post high-school
postlicealã de specialitate într-un domeniu tehnic specialised training for a technical field or another,
sau de altã naturã, ºi care participã la activitatea de and who take part in research-development activity,
cercetare-dezvoltare sub controlul direct al under direct control of researchers;
cercetãtorilor;
– alte categorii - muncitorii ºi personalul de – other categories - workers and secretariate and
secretariat ºi de birou care participã la execuþia office staff who take part in research-development
proiectelor de cercetare-dezvoltare sau care sunt projects or are directly involved in such projects.
direct implicaþi în executarea unor astfel de proiecte.
b) dupã nivelul de pregãtire: b) by level of training:
– personal cu studii superioare; – tertiary education staff;
– personal cu studii postliceale; – post high-school education staff;
– personal cu studii liceale; – high-school education staff;
– alte situaþii. – other situations.
Conform Clasificãrii Internaþionale Standard a According to the International Standard
Educaþiei (CISE) dupã nivelul de pregãtire, datele Classification of Education (ISCED), by training level,
pentru anii 2008 ºi 2009, sunt prezentate astfel: the data for the years 2008 and 2009, are the following:
– deþinãtori ai titlului de doctor; – doctorate holders;
– studii postuniversitare (exclusiv deþinãtori ai titlului – post-university education (excluding doctorate
de doctor); holders);
– studii superioare de lungã duratã; – long-term tertiary education;
– studii superioare de scurtã duratã; – short-term tertiary education;
– altã pregãtire (studii postliceale ºi de maiºtri, studii – other training (post high-school and foremen
liceale, profesionale ºi de ucenici, alte situaþii). education, high-school, vocational and
aprenticeship, other situations).
Începând cu anul 1993, personalul din activitatea de Starting with 1993, the staff from research-
cercetare-dezvoltare s-a calculat ºi în „echivalent development activity has been also calculated in ”full-
normã întreagã” prin transformarea numãrului de time equivalent“ converting the number of part time
lucrãtori cu normã parþialã în echivalent de lucrãtori cu workers in equivalent of full-time workers, corresponding
normã întreagã, corespunzãtor timpului de lucru destinat to the working time devoted to this activity.
acestei activitãþi.
Evaluarea resurselor umane s-a fãcut astfel: The evaluation of human resources was
performed as follows:
– normã întreagã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii – full-time in the field of research-development (90% of
(90% din timp sau peste); time or over);
– lucreazã, în principal, în domeniul cercetãrii- – mainly working in the field of research-development
dezvoltãrii (50% - 90% din timp); (50-90% of time);
– normã parþialã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii (mai – part-time in the field of research-development (less
puþin de 50% din timp). than 50% of time).
Cheltuielile curente cuprind toate plãþile, Current expenditure include all payments,
reprezentând costul forþei de muncã ºi al materialelor. representing the labour cost and cost of materials.
Cheltuielile de capital (investiþii) cuprind plãþile Capital expenditure (investments) include
efectuate în cursul unei perioade pentru realizarea de payments made during a period for construction works,
lucrãri de construcþii, achiziþionarea de aparate, purchase of apparatus, instruments, machinery and
instrumente, maºini ºi echipamente sau alte cheltuieli de equipment or other similar expenditure, meant to
aceastã naturã, menite sã contribuie la creºterea contribute to the increase in the unit’s fixed assets
volumului de mijloace fixe ale unitãþii. volume.
Cheltuielile totale (curente ºi de capital) aferente Total expenditure (capital and current ones) for
activitãþii de cercetare-dezvoltare s-au grupat dupã o research-development activity were structured by
serie de caracteristici, astfel: several features, as follows:
a) dupã sursa de finanþare: a) by financing source:
– de la întreprinderi, destinate realizãrii lucrãrilor de – from enterprises, to achieve research-development
cercetare-dezvoltare contractate de acestea, works contracted by them, as well as from resources
precum ºi din resursele provenite din activitãþile de coming from production activities, microproduction,
producþie, microproducþie, economii la cheltuielile savings of unit general expenses and any other
generale ale unitãþii ºi alte surse de care dispune available sources of the unit;
unitatea;
– din fondurile publice, administrate în principal de – from public funds, mainly managed by funds
coordonatorii de fonduri ºi utilizate pentru finanþarea coordinators and used to finance research-
lucrãrilor de cercetare-dezvoltare realizate pe bazã development works based on contracts and general
de contracte ºi programe generale finanþate de la programs financed from the budget;
buget;
– din fondurile publice generale universitare, care – from university public general funds, which
cuprind sumele acordate prin granturi de ministerul comprise grants from coordinator ministry and
coordonator ºi creditele de la diferite organisme credits from various international bodies;
internaþionale;
– de la unitãþile din învãþãmântul superior, pentru – from tertiary education units, to achieve research-
realizarea lucrãrilor de cercetare-dezvoltare development works contracted by them as well as
contractate de acestea precum ºi încasãrile din receipts from microproduction, sales of magazines,
microproducþie, vânzãri de reviste, jurnale, taxe de la newspapers, student taxes, space rents a.s.o.;
studenþi, închirieri de spaþii etc.;
– de la instituþii fãrã scop lucrativ, pentru realizarea – from non-lucrative institutions, to achieve
lucrãrilor de cercetare-dezvoltare contractate de research-development works contracted by
organizaþii profesionale, asociaþii sindicale, culturale, professional organisations, trade unions, cultural
organizaþii de caritate sau întrajutorare etc.; associations, charity or mutual assistance
organisations a.s.o.;
– din fondurile din strãinãtate, pentru activitãþi de – external funds, for research-development activities,
cercetare-dezvoltare, inclusiv sursele primite de la including sources from international bodies,
organizaþii internaþionale, guverne sau instituþii strãine. governments or foreign institutions.
b) dupã obiective socio-economice, cheltuielile b) by socio-economic objectives, the expenditure for
aferente activitãþii de cercetare-dezvoltare sunt structurate research-development activity are structured by types of
pe tipuri de programe ºtiinþifice utilizate pe plan scientific programmes used at international level (according
internaþional (conform „Nomenclatorului pentru analiza ºi to the ”Nomenclature for analysis and comparison of
comparaþia bugetelor ºi programelor ºtiinþifice” - NABS). budgets and scientific programmes” - NABS).

INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII INNOVATION IN INDUSTRY AND SERVICES

Sfera de cuprindere: Întreprinderile active cu peste Coverage: active enterprises with over 9 employees,
9 salariaþi, care desfãºoarã activitãþi comerciale ºi care au which develop commercial activities and which have their
activitatea economicã principalã în urmãtoarele domenii: main economic activity in the following fields:
– industrie (CAEN Rev.2, diviziunile: 05-09, 10-33, – industry (CANE Rev.2, divisions: 05-09, 10-33, 35,
35, 36-39); 36-39);
– servicii (CAEN Rev.2, diviziunile: 46, 49-53, 58, 61, – services (CANE Rev.2, divisions: 46, 49-53, 58, 61,
62, 63, 64-66, 71). 62, 63, 64-66, 71).
Inovarea este o activitate din care rezultã un produs Innovation is an activity resulting in a new or
(bun sau serviciu) nou sau semnificativ îmbunãtãþit sau significantly improved product (good or service) or a new
un proces nou sau semnificativ îmbunãtãþit, o metodã or significantly improved process, a new marketing
nouã de marketing sau o metodã nouã organizaþionalã. method or a new organizational method. Innovation is
Inovarea este bazatã pe rezultatele unor tehnologii noi, a based on results of new technologies, technological
unor dezvoltãri tehnologice, a noi combinaþii ale development, new combinations of existent technologies
tehnologiei existente sau utilizarea altor cunoºtinþe or using other knowledge obtained by the enterprise.
obþinute de întreprindere. Inovarea trebuie sã fie nouã Innovation should be new for the enterprise, but it is not
pentru întreprindere, dar nu este necesar sã fie nouã necessary to be new for activity sector or for the market.
pentru sectorul de activitate sau pentru piaþã. Nu are It is not important if innovation initially appeared in
importanþã dacã inovarea a apãrut iniþial în respondent enterprise or in other enterprises.
întreprinderea repondentã sau în alte întreprinderi.
Inovarea de produs înseamnã introducerea pe Product innovation means introduction on the
piaþã a unui bun sau serviciu nou sau semnificativ market of a new or significantly improved good or
îmbunãtãþit cu respectarea însuºirilor sale, de exemplu service respecting its features, for instance an improved
un software îmbunãtãþit, introducerea de elemente de software, introduction of elements of friendly use,
utilizare prietenoase, componente sau subsisteme. components or subsystems.
Inovarea de proces corespunde implementãrii Process innovation corresponds to the
unui proces productiv, unei metode de distribuþie sau implementation of a new or significantly improved
unei activitãþi auxiliare noi sau semnificativ productive process, distribution method or auxiliary
îmbunãtãþite. activity.
Inovarea organizaþionalã reprezintã Organisational innovation represents the
implementarea unei metode noi în practicile de afaceri implementation of a new method in enteprise business
ale întreprinderii, în organizarea locului de muncã sau în practices, in the work place organization or in external
relaþiile externe. relations.
Inovarea de marketing se referã la implementarea unei Marketing innocation refers to implementation of a
metode noi de marketing ce implicã schimbãri semnificative new marketing method involving significant changes in
în design-ul sau în ambalarea produsului, în plasarea the product design or its package, in product placement
produsului, promovarea acestuia sau în stabilirea preþului. its promotion or price set up.
Întreprinderi inovative sunt întreprinderile care au Innovating enterprises are enterprises which
lansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativ launced new or significantly imrpoved products(goods or
îmbunãtãþite pe piaþã sau au introdus procese noi sau services) on the market or introduced new or significantly
semnificativ îmbunãtãþite sau noi metode de organizare improved processes or new organization or marketing
sau de marketing. Termenul acoperã toate tipurile de methods This term covers all the types of innovators,
inovatori, inovatorii de produs, de proces, de metode de product, process, organization method or marketing
organizare sau de metode de marketing, precum ºi methods, as well as enterprises with unfinalized or
întreprinderile cu inovãri nefinalizate sau abandonate ºi abandoned innovations and refer to active enterprises.
se referã la întreprinderile active.
Întreprinderile cu inovare tehnologicã sunt acele Enterprises with technological innovation are
întreprinderi care au produse sau procese noi sau those enterprises which have new or significantly
semnificativ îmbunãtãþite. improved products or processes.
Întreprinderile cu inovare non-tehnologicã sunt Enterprises with non technological innovation
acele întreprinderi care au introdus metode de organizare are those enterprises which introduced new or
sau de marketing noi sau semnificativ îmbunãtãþite. significantly improved organization or marketing methods.
Întreprinderile cu inovãri nefinalizate sau Enterprises with unfinalized or abandoned
abandonate sunt întreprinderile care au avut inovare innovations are enterprises which had unfinalized or
nefinalizatã sau abandonatã pentru dezvoltarea sau abandoned innovation to develop or introduce new or
introducerea produselor noi sau semnificativ îmbunãtãþite significantly improved products (goods or services) or
(bunuri sau servicii) sau implementarea noilor procese, implement new processes, including R&D activity.
inclusiv activitatea de cercetare-dezvoltare.
Întreprinderile non-inovative sunt întreprinderile Non-innovative enterprises are enterprises which
care nu au avut activitate inovativã în perioada analizatã. have no innovative activity in the analyzed period. These
Aceste întreprinderi au rãspuns la un set limitat de enterprises responded to a limited set of questions from
întrebãri din ancheta statisticã, cu privire la absenþa statistical survey regarding absence of innovative
activitãþii inovative. activity.
Cheltuielile pentru inovare cuprind atât cheltuielile Expenditure for innovation include both
pentru inovarea finalizatã, cât ºi cele pentru inovarea expenditure for finalized innovation and those fro
nefinalizatã sau abandonatã. Principalele componente refinalized or abandoned innovation. Main components
ale cheltuielilor sunt: of expenditure are
– Cheltuielile pentru activitatea de cercetare- – Expenditure for internal R&D activity -
dezvoltare internã - cheltuieli pentru activitãþile expenditure for creative activities systematically
creatoare întreprinse sistematic în cadrul developed within the enterprises in order to increase
întreprinderii, în vederea creºterii volumului de volume of knowledge and their use to achieve new
cunoºtinþe ºi a utilizãrii lor în scopul realizãrii de and improved products (goods and services) and
produse (bunuri sau servicii) ºi procese noi ºi processes (including software development).
îmbunãtãþite (inclusiv dezvoltare de software).
– Cheltuielile pentru activitatea de cercetare- – Expenditure for external R&D activity -
dezvoltare externã - cheltuieli pentru activitãþile de expenditure for R&D activities achieved by other
cercetare-dezvoltare realizate de cãtre alte enterprises or research institutes.
întreprinderi sau institute de cercetare.
– Cheltuieli pentru achiziþia de maºini, – Expenditure for purchasing machinery,
echipamente ºi software - cheltuieli pentru equipment and software - expenditure for
achiziþionarea de maºini performante, echipamente, purchasing performing machinery, equipment,
hardware sau software pentru obþinerea produselor hardware or software to obtain new or significantly
ºi/sau proceselor noi sau cu îmbunãtãþiri improved products and/or processes.
semnificative.
– Cheltuieli pentru achiziþii de alte cunoºtinþe – Expenditure for purchasing other external
externe care includ achiziþia de licenþe de brevete ºi knowledge which include purchasing patent licences
invenþii nebrevetate, know-how ºi alte tipuri de and not patented inventions, know-how and other types
cunoºtinþe de la alte întreprinderi sau organizaþii. of knowledge from other enterprises or organisations.
Finanþarea publicã a inovãrii include sprijin Public financing of innovation includes financial
financiar sub formã de granturi (împrumuturi support as grants (non reimbursable loans), credits,
nerambursabile), credite, subvenþii ºi garanþii pentru subsidies and guarantees for credits, received by
credite, primite de întreprinderi din partea diferitelor enterprises from various bodies: local or regional
organisme: autoritãþi locale sau regionale, guvern authorities, government (including institutions working on
(inclusiv instituþii ce lucreazã în numele guvernului) ºi government behalf) and European Union.
Uniunea Europeanã.
Cooperarea în domeniul inovãrii înseamnã Cooperation in the field of innovation means
participare activã la proiecte comune de cercetare- active participation in common R&D projects and other
dezvoltare ºi la alte proiecte de inovare cu alte innovation projects with other enterprises or institutions.
întreprinderi sau instituþii. Din aceastã cooperare nu este Out of this cooperation, it is not absolutely necessary
neapãrat necesar ca ambii parteneri sã aibã beneficii that both partners should have common immediate
comerciale imediate comune. Contractarea de lucrãri, commercial benefits. Contracting works, without active
fãrã o colaborare activã, nu înseamnã cooperare. collaboration, does not mean cooperation.
Sursele de informare pentru inovare se referã la Information sources for innovation refer to main
principalele surse cu grad ridicat de importanþã, very important sources, necessary to initiate new
necesare pentru iniþierea de noi proiecte de inovare, innovation projects, for contribution to complete
pentru contribuþia la completarea proiectelor de inovare innovation projects existent or for use of intellectual
existente sau pentru utilizarea drepturilor de proprietate proerty rights. They are classified in internal sources,
intelectualã. Ele se clasificã în surse interne, surse de market sources, institutional sources and other sources.
piaþã, surse instituþionale ºi alte surse.
Obiectivele inovãrilor se referã la intenþia Objectives of innovations refer to enterprise
întreprinderii privind activitãþile inovative. Sunt selectate intention regarding innovative activities. There are
obiective cu grad ridicat de importanþã, respectiv: selected very important objectives, namely: extension of
extinderea gamei de bunuri ºi servicii, înlocuirea goods and services range, replace of obsolete products
produselor sau proceselor vechi, intrarea pe noi pieþe, or processes, enter new markets, growth of market
creºterea ponderii pieþei, îmbunãtãþirea calitãþii bunurilor weight, improve the quality of goods and services,
ºi serviciilor, îmbunãtãþirea flexibilitãþii pentru producerea improve the flexibility of goods and services production,
de bunuri ºi servicii, creºterea capacitãþii de producere increase of capacity for goods and services production,
de bunuri ºi servicii, îmbunãtãþirea sãnãtãþii ºi gradului improve health and work security , reduce labour costs
de securitate a muncii, reducerea costurilor cu forþa de per unit of product.
muncã pe unitatea de produs rezultat.

BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE ALE PATENTS AND OTHER OBJECTS OF


PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE INDUSTRIAL PROPERTY

Datele au la bazã reglementãrile din legile Data rely on the regulations from industrial property
speciale de proprietate industrialã ºi Hotãrârea special laws and Government Decision no.573/1998
Guvernului nr. 573/1998 în care sunt prevãzute stipulating tasks and competences of State Office for
sarcinile ºi competenþele Oficiului de Stat pentru Inventions and Trademarks (SOIT), specialized body of
Invenþii ºi Mãrci (OSIM), organ de specialitate al public central government, with unique authority on the
administraþiei publice centrale, cu autoritate unicã pe territory of Romania in the field of industrial property
teritoriul României în domeniul protecþiei proprietãþii protection, in accordance with the law and stipulations of
industriale, în conformitate cu legea ºi cu prevederile international conventions where the Romanian state is
convenþiilor internaþionale la care statul român este party.
parte.
Proprietatea industrialã cuprinde: invenþii, modele Industrial property includes inventions, utility
de utilitate, soiuri de plante, mãrci ºi indicaþii geografice, models, types of plants, marks and geographical
desene ºi modele, respectiv topografiile produselor indications, drawings and models, respectively
semiconductoare. topographies of semi-conductor products.
Solicitant - persoana fizicã sau juridicã care cere în Applicant - natural or legal person who asks SOIT
scris la OSIM, acordarea unui titlu de protecþie pentru un in writing, for granting a protection title for an object of
obiect de proprietate industrialã (brevet sau certificat de industrial property (patent or registration certificate).
înregistrare).
Titular - persoana fizicã sau juridicã cãreia îi Titular - natural or legal person who holds the right
aparþine dreptul conferit prin titlul de protecþie acordat granted by protection tile (license or registration
(brevet sau certificat de înregistrare). certificate).
Brevet de invenþie - titlul de protecþie care se Patent - protection title granted by SOIT for any
acordã de cãtre OSIM pentru orice invenþie având ca invention having as object a product or procedure, in all
obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile technological fields, provided that it should be new,
tehnologice, cu condiþia ca aceasta sã fie nouã, sã involve an inventive activity and susceptible of industrial
implice o activitate inventivã ºi sã fie susceptibilã de application.
aplicare industrialã.
Cerere de brevet de invenþie, redactatã în limba Patent application elaborated into Romanian
românã, cuprinde: comprises:
– solicitarea acordãrii unui brevet ºi datele de – request for a patent and identification data of
identificare ale solicitantului; applicant;
– o descriere a invenþiei (prezentarea în scris a – invention description (written presentation);
invenþiei);
– una sau mai multe revendicãri (partea de brevet – one or several claims (patent part presenting object
care cuprinde obiectul protecþiei solicitate ºi al cãrui of requested protection and whose content
conþinut determinã întinderea protecþiei); determines protection extent);
– desenele la care se face referire în descriere sau – drawings referred to in the description and claims.
revendicãri.
Publicarea brevetului reprezintã difuzarea Patent publication represents information
informaþiei într-un mod accesibil publicului. dissemination to be accessible for the public.
Brevet european - brevetul de invenþie eliberat de European patent - patent released by European
Oficiul European de Brevete, în conformitate cu Patent Office, in accordance with the Convention on
Convenþia privind brevetul european, adoptatã la European patent, adopted in Munich on October 5, 1973.
München la 5 octombrie 1973.
Brevet european validat în România - este un European patent validated in Romania - is an
brevet european care are efecte în România. European patent which has effects in Romania.
Clasificarea Internaþionalã a Brevetelor (CIB), International Patent Classification (IPC), based
instituitã în baza Aranjamentului de la Strasbourg în anul on Strasbourg Agreement in 1971, divides technical field
1971, împarte domeniul tehnic în opt secþiuni cu into eight sections with about 70000 subdivisions, IPC
aproximativ 70000 de subdiviziuni. Simbolurile CIB, symbols, comprising Arabian digits and Latin letters,
formate din cifre arabe ºi litere ale alfabetului latin, se being applied on patent documents (issued patent
aplicã pe documentele de brevet (cereri de brevet application and patents granted) by national or regional
publicate ºi brevete acordate) de cãtre oficiile de industrial property offices, issuing these documents. IPC
proprietate industrialã, naþionale sau regionale, care are used in over 100 countries, issuing yearly over one
publicã aceste documente. CIB se utilizeazã în mai mult million patent documents.
de 100 de þãri, care publicã anual peste un milion de
documente de brevet.
Modelul de utilitate protejeazã orice invenþie Utility model protects any technical invention if it
tehnicã, cu condiþia sã fie nouã, sã depãºeascã nivelul is new, exceeds the level of simple professional skill and
simplei îndemânãri profesionale ºi sã fie susceptibilã de is susceptible of industrial application.
aplicare industrialã.
Cererea de model de utilitate conþine: Demand of utility model contains:
– datele de identificare ale solicitantului; – Identification data of petitioner
– solicitarea protecþiei prin model de utilitate, însoþitã – Protection request by utility model, accompanied by
de titlul invenþiei; invention title;
– o descriere a invenþiei; – Invention description;
– una sau mai multe revendicãri; – One or more claims;
– desenele la care se face referire în descriere sau în – Designs referred to in the description or claims.
revendicãri.
Certificatul de model de utilitate este un titlu de Certificate of utility model is a protection title
protecþie acordat de OSIM în condiþiile prevãzute de lege. granted by SOIT according to legal stipulations.
Brevet pentru soi de plantã - se acordã de OSIM Patent for plant type - is granted by SOIT if it is
dacã acesta este nou, distinct, uniform ºi stabil. new, distinct, unform and stable.
Soi - grupul de plante aparþinând unui taxon botanic Type - group of plants belonging to a botanic taxon
de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi: of the lowest known range, which can be:
– definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un – defined by expression of characters resulted from a
anumit genotip sau dintr-o anumitã combinaþie de certain genotype or a certain combination of
genotipuri; genotypes;
– distinct faþã de orice alt grup de plante, prin expresia – distinct as against any other group of plants, by
a cel puþin unuia dintre caracterele prevãzute mai expression of at least one of characters stipulated
sus; above;
– considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sa – considered as an entity regarding its capacity to be
de a fi reprodus ca atare. reproduced as such;
Desen sau model - aspectul exterior al unui produs Drawing or model - outer aspect of a product or of
sau al unei pãrþi a acestuia, redat în douã sau trei its part, given in two or three dimensions, resulted from
dimensiuni, rezultat din combinaþia dintre principalele the combination between main characteristics,
caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formã, texturã especially lines, outlines, colors, forms, texture and /or
ºi/sau materiale ºi/sau ornamentaþia produsului în sine. ornamentation of the product itself.
Cererea de înregistrare a desenului sau Registration application of drawing or model
modelului cuprinde: contains:
– solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului – application to register the drawing or model and
ºi datele de identificare ale solicitantului; identification data of applicant;
– numãrul de desene sau modele pentru care se cere – number of drawings or models for which the
protecþia; protection is asked;
– descrierea elementelor noi, caracteristice desenului – description of new elements, characteristic for the
sau modelului; drawing or model;
– reprezentãrile grafice ale desenului sau modelului; – graphs of drawing or model;
– indicarea produselor în care este încorporat desenul – indication of product in which drawing or model is
sau modelul, când este cazul. incorporated, if case.
Certificat de înregistrare a desenelor / modelelor Registration certificate of drawing or model
publicate - titlul de protecþie acordat de OSIM pentru published - protection title granted by SOIT for drawings
desenele / modelele înregistrate ºi publicate. or models registered and published.
Marcã - semnul susceptibil de reprezentare graficã Trademark - sign susceptible of graphic
servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei presentation used to distinguish products or services of
persoane fizice sau juridice de cele aparþinând altor natural or legal persons from those belonging to other
persoane. Pot constitui mãrci semne distinctive cum ar fi: persons. Trademarks can be also distinct signs, such as:
cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, words, including personal names, drawings, letters,
elemente figurative, forme tridimensionale ºi în special digits, figurative elements, three dimensional forms,
forma produsului sau ambalajului sãu, combinaþii de especially product form or its package, color
culori, precum ºi orice combinaþie a acestor semne. combinations, as well as any combination of these signs.
Cerere de înregistrare a unei mãrci - conþine Registration application of trademark - comprises
datele de identificare ale solicitantului, reproducerea identification data of the applicant, trademark
mãrcii precum ºi indicarea produselor sau serviciilor reproduction as well as products or services indication
pentru care înregistrarea este cerutã, redactatã în limba for which the application is done into Romanian.
românã.
Indicaþie geograficã - denumirea servind la Geographical indication - name identifying a
identificarea unui produs originar dintr-o þarã, regiune product from one country, region or locality of a state if
sau localitate a unui stat în cazurile în care o calitate, o one quality, reputation or other characteristics can be
reputaþie sau alte caracteristici determinate pot fi în mod essentially granted to this geographical origin.
esenþial atribuite acestei origini geografice.

Structura salariaþilor1) din activitatea de cercetare - dezvoltare,


pe sectoare de performanþã
Structure of employees1) from research - development activity,
13.G1 by sectors of performance

%
100 0,7 0,6 0,3 0,6 0,4 0,4

20,7 20,5 27,8 23,9 27,8 31,1


80

60 29,5 30,3 27,2 30,3


33,9 30,6

40

49,1 48,6 44,7 45,2 37,9 37,9


20

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sectorul întreprinderi Sectorul învãþãmânt superior


Enterprises sector Tertiary education sector

Sectorul guvernamental Sectorul privat non-profit


Government sector Private non-profit sector

1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.


Structura salariaþilor din activitatea de cercetare - dezvoltare,
dupã nivelul de pregãtire, în anul 2009
Structure of employees from research - development activity,
13.G2 by training level, in 2009

1,9%

13,5%

5,5%

283981)

79,1%

Studii superioare Studii liceale


Tertiary education High school

Studii postliceale Alte situaþii


Post high school Others

1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.

Structura cercetãtorilor din activitatea de cercetare-dezvoltare,


pe domenii ºtiinþifice
13.G3 Structure of researches from research-development activity, by scientific field

2004 2009

5,7% 6,7%

11,9% 50,5% 14,0% 37,7%

5,9%

10,1%

9,0%

14,0%

17,0% 17,5%
ªtiinþe inginereºti ºi tehnologice ªtiinþe umaniste
Engineering and technological sciences Humanities

ªtiinþe naturale ºi exacte ªtiinþe medicale


Natural and exact sciences Medical sciences
ªtiinþe sociale ªtiinþe agricole
Social sciences Agricultural sciences
Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare,
pe sectoare de performanþã
Structure of total expenditure from research - development activity,
13.G4 by sectors of performance

%
0,5 2,4 1,5 0,4 0,2 0,2
100
10,1 13,7 17,7 24,1 28,8 24,7

80

34,1 34,2 32,3


60 33,9 41,0 34,9

40

20 55,3 49,7 48,5 41,6 30,0 40,2

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sectorul întreprinderi Sectorul învãþãmânt superior


Enterprises sector Tertiary education sector

Sectorul guvernamental Sectorul privat non-profit


Government sector Private non-profit sector

Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare,


pe surse de finanþare
Structure of total expenditure from research - development activity,
13.G5 by financing source

2004 2009

5,5% 1,5% 1,9%


8,3%

3,3% 39,1%
45,7% 15,9%

34,8%
44,0%

Fonduri publice Fonduri din strãinãtate


Public funds Humanities

Întreprinderi Unitãþi din învãþãmântul superior


Enterprises Tertiary education units
Fonduri publice generale universitare
University general public funds
13 ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIE ªI INOVARE

CERCETARE - DEZVOLTARE
13.1 Principalii indicatori din activitatea de cercetare-dezvoltare,
pe sectoare de performanþã ºi forme de proprietate
13.2 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare,
dupã ocupaþie ºi nivel de pregãtire
13.3 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare,
pe sectoare de performanþã ºi ocupaþii
13.4 Cercetãtorii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe domenii ºtiinþifice
13.5 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare
de performanþã ºi nivel de pregãtire
13.6 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare
de performanþã ºi nivel de pregãtire, conform clasificãrii
internaþionale standard a educaþiei (CISE)
13.7 Cercetãtorii din activitatea de cercetare - dezvoltare,
pe sectoare de performanþã ºi grupe de vârstã
13.8 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul
întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã ocupaþie
13.9 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul
întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã nivelul de pregãtire
13.10 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare,
pe sectoare de performanþã ºi tipuri de cercetare
13.11 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare,
pe sectoare de performanþã ºi categorii de cheltuieli
13.12 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare,
pe sectoare de performanþã ºi surse de finanþare
13.13 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul
întreprinderi, pe activitãþi economice ºi categorii de cheltuieli
13.14 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul
întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente
13.15 Cheltuielile de capital din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul
întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente
13.16 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe tipuri
de programe de cercetare-dezvoltare conform nabs ºi surse de finanþare
INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII
13.17 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii
13.18 Întreprinderile inovative, pe activitãþi economice ºi clase de mãrime
13.19 Tipologia inovatorilor
13.20 Întreprinderi cu inovare tehnologicã care au indicat cea mai importantã
sursã de informare pentru inovare, în total întreprinderi inovative
13.21 Întreprinderi cu inovare non-tehnologicã, dupã tipul inovãrii
13.22 Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu inovare de produse,
în cifra de afaceri totalã a întreprinderilor inovative
13.23 Ponderea întreprinderilor cu produse ºi/sau procese inovative care au
indicat obiective cu grad ridicat de importanþã, în total întreprinderi inovative
2006 - 2008
13.24 Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al efectelor
inovãrii asupra produselor ºi alte efecte ale inovãrii, în total întreprinderii
inovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice
13.25 Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al
efectelor inovãrii asupra proceselor inovãrii, în total întreprinderi
inovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice
13.26 Cheltuielile pentru inovare tehnologicã
13.27 Întreprinderile cu inovare tehnologicã care au primit fonduri
publice în total întreprinderi inovative, pe tipuri de fonduri publice
13.28 Întreprinderile cu inovare tehnologicã care coopereazã, în total
întreprinderi inovative, dupã locaþia geograficã a partenerului
BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE
ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE
13.29 Cererile de brevet de invenþie depuse
13.30 Brevete de invenþie acordate ºi publicate
13.31 Alte obiecte de proprietate industrialã
Teritorial
13.32 Activitatea de cercetare-dezvoltare, în profil teritorial
13.33 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil teritorial
ºi pe ocupaþii
13.34 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil
teritorial ºi pe categorii de cheltuieli
13.35 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii, în profil teritorial
13.36 Tipologia inovatorilor, pe clase de mãrime, activitãþi economice,
în profil teritorial
13.37 Tipologia inovatorilor, în profil teritorial
13.38 Întreprinderi inovative ºi non-inovative, pe clase de mãrime,
activitãþi economice, în profil teritorial
13.39 Cheltuielile de inovare, pe clase de mãrime, activitãþi economice,
în profil teritorial ºi elemente componente
13.40 Cererile de brevet de invenþie depuse de solicitanþi români, în profil teritorial
13.41 Cererile de înregistrare a desenelor / modelelor, ale solicitanþilor
români, în profil teritorial
13.42 Cererile de înregistrare a mãrcilor, ale solicitanþilor români, în profil teritorial
AGRICULTURÃ ªI
SILVICULTURÃ

AGRICULTURE AND
FORESTRY
14
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Anchetele Structurale în Agriculturã 2005 ºi 2007;  Farm Structure Surveys 2005 and 2007;
 Cercetãri statistice realizate prin sondaj aliniate la  Statistical sample surveys aligned to community
acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole acquis in the field of agriculture statistics on crop
privind suprafeþele ºi producþia vegetalã, efectivele area and production, livestock and animal
de animale ºi producþia animalã; production;
 Pentru anii anteriori, cercetãri statistice bazate pe  For previous years, statistical surveys based on
surse administrative; administrative sources;
 Cercetãri statistice curente privind fondul forestier,  Statistical current surveys regarding forest land,
masa lemnoasã recoltatã, suprafaþa parcursã cu harvested timber, cutting wood area, afforestations
tãieri, împãduriri ºi volumul de lemn exploatat. and volume of wood exploited.

Surse administrative: Administrative sources:


 Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã,  National Agency of Cadastre and Real Estate
pentru fondul funciar dupã modul de folosinþã pentru Advertising, for land fund by use for the interval
perioada 2004 - 2006 ºi Ministerul Agriculturii ºi 2004-2006 and Ministry of Agriculture and Rural
Dezvoltãrii Rurale pentru perioada 2007 - 2009. Development for the internal 2007 - 2009;
 Administraþia Naþionalã a Îmbunãtãþirilor Funciare,  National Administration for Land Arrangements, for
pentru suprafaþa agricolã irigatã; irrigated agricultural area;
 Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, pentru  Ministry of Agriculture and Rural Development, for
îngrãºãmintele chimice ºi naturale folosite în chemical and natural fertilizers used in agriculture
agriculturã ºi pentru parcul de tractoare ºi maºini and for park of tractors and of main agricultural
agricole principale din agriculturã aferent sfârºitului machinery related to the end of year, of 2005 - 2009
de an al perioadei 2005 - 2009. period.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

AGRICULTURÃ AGRICULTURE

Fondul funciar reprezintã totalitatea terenurilor, Land fund represents all lands no matter of
indiferent de destinaþie, de titlul pe baza cãruia sunt destination, of the title based on which they are owned or
deþinute sau de domeniul public sau privat din care fac of public or private sector to which they belong.
parte.
Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã, Agricultural area includes, by use, the lands with
include terenurile cu destinaþie agricolã, aflate în agricultural destination, owned by natural or legal
proprietatea persoanelor fizice sau juridice ºi care se persons, classified as follows: arable land, natural
clasificã astfel: teren arabil, pãºuni ºi fâneþe naturale, vii pastures and hayfields, vineyards and vine nurseries,
ºi pepiniere viticole, livezi ºi pepiniere pomicole. orchards and tree nurseries.
Terenul arabil reprezintã suprafaþa care se arã în Arable land represents the area which is ploughed
fiecare an sau la mai mulþi ani ºi se cultivã cu plante each year or at several years, cultivated with annual or
anuale sau perene. perennial plants.
Pãºunile reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie Pastures represent lands covered with herbal
ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin vegetation, grown in natural way, or regenerated by
însãmânþare, destinate pãºunatului animalelor. sowing, for animal pasturing.
Fâneþele reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie Hayfields represent the lands covered with herbal
ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin vegetation, grown in natural way, or regenerated by
însãmânþare ºi destinate recoltãrii pentru obþinerea de fân. sowing, for hay harvesting.
Viile ºi pepinierele viticole reprezintã suprafeþele Vineyards and nurseries represent the areas
cu plantaþii viticole, pepiniere viticole ºi terenul în covered with vineyards, vine nurseries and land
pregãtire pentru vii. prepared for vineyards.
Livezile ºi pepinierele pomicole reprezintã Orchards and tree nurseries represent the areas
suprafeþele cu plantaþii pomicole, arbuºti fructiferi, covered with tree plantations, fruit younglings, tree
pepiniere pomicole ºi terenul în pregãtire pentru livezi. nurseries and land prepared for orchards.
Suprafaþa cultivatã reprezintã suprafaþa Cultivated area represents the area sown/planted
însãmânþatã/ plantatã în ogor propriu, în anul agricol de in own field, in the agricultural reference year (October, 1
referinþã (1 octombrie - 30 septembrie) cu o culturã - September, 30) with a main crop (covering the land for
principalã (care ocupã terenul cea mai mare perioadã de the majority of time period) or in previous agricultural
timp) sau în anii agricoli precedenþi pentru culturile years for biennial, triennial or perennial crops.
bienale, trienale sau perene.
Suprafaþa agricolã irigatã reprezintã suprafaþa pe Irrigated agricultural area represents the area on
care s-a aplicat cel puþin o udare în anul agricol de which at least one irrigation was done during in
referinþã. agricultural reference year.
Producþia ramurii agricole se determinã conform Agricultural branch production is determined
metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice according to the Eurostat methodology on ”Economic
pentru Agriculturã” ºi cuprinde: valoarea tuturor Accounts for Agriculture” and comprises: the value of all
producþiilor de produse agricole (inclusiv valoarea agricultural products (including the value of wine
producþiei de vin obþinutã în unitãþile agricole care nu production obtained in agricultural units having no wine
dispun de instalaþii industriale de vinificaþie) ºi valoarea industrial installations) and the value of agricultural
serviciilor agricole efectuate de unitãþile specializate. services carried out by specialised units. This production
Aceastã producþie nu cuprinde: valoarea consumului de does not comprise: the value of the seed consumption
sãmânþã din producþie proprie pentru culturile la care from own production for the crops where sowings are
însãmânþãrile se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaþi done in autumn, the value of grapes used for wine
în producþia de vin a unitãþilor agricole care nu dispun de production of agricultural units having no wine industrial
instalaþii industriale de vinificaþie, valoarea laptelui installations, the value of milk consumed by animals, the
consumat de animale, valoarea ouãlor puse la incubat ºi value of eggs in incubator and producers losses after
pierderile la producãtori dupã recoltare. harvesting.
Producþia ramurii agricole cuprinde ºi valoarea The agricultural branch production includes the
activitãþilor secundare neagricole neseparabile ºi este value of non-agricultural inseparable secondary activities
diminuatã cu valoarea laptelui transformat în derivate în and it is diminished with the value of milk changed into
aceeaºi fermã. derivates in the same farm.
Activitãþile secundare neagricole neseparabile sunt Non-agricultural inseparable secondary activities
activitãþi legate direct de producþia agricolã ºi nu pot fi are directly related to agricultural production and cannot
separate de activitatea agricolã principalã din punct de be separated by main agricultural production from the
vedere al costurilor (ex.: producerea brânzeturilor în viewpoint of costs (ex.: production of cheese products in
ferma zootehnicã). livestock farms).
Producþia ramurii agricole este exprimatã în preþuri Agricultural branch production is expressed in
curente de bazã (preþurile la producãtor la care se current, basic prices (producer prices plus subsidies on
adaugã subvenþiile pe produs ºi se scad impozitele pe product, minus taxes on product) of each year.
produs) ale fiecãrui an.
Indicii producþiei ramurii agricole se calculeazã Agricultural branch production indices are
ca raport între valoarea producþiei din anul curent calculated as the ratio between production value in
exprimatã în preþurile anului anterior ºi valoarea current year expressed in the prices of the previous year
producþiei din anul anterior. and production value in the previous year.
Producþia agricolã vegetalã reprezintã producþia Crop agricultural production represents the
fizicã obþinutã în perioada de referinþã (anul în care se physical production obtained in the reference period
face recoltarea), mai puþin pierderile la recoltare, (year when harvesting is done) except harvesting losses,
exprimatã în unitãþi fizice în funcþie de natura produselor expressed in physical units by nature of products and
ºi a grupelor de produse ºi cuprinde: groups of products and includes:
– producþia culturilor în ogor propriu; – production in own field;
– producþia culturilor intercalate; – production in combined crops;
– producþia culturilor succesive; – production in successive crops;
– producþia obþinutã în grãdinile familiale – production obtained in kitchen gardens
(pentru legume, cartofi, fructe ºi struguri). (for vegetables, potatoes, fruit and grapes).
Producþia medie reprezintã cantitatea de produse Average yield represents the quantity of products
(pe fiecare culturã) obþinutã pe unitatea de suprafaþã (for each crop) obtained on the unit of cultivated area.
cultivatã.
Producþia de fructe reprezintã cantitatea de fructe Fruit production represents the quantity of fruit, by
pe specii, obþinutã de la pomii din livezi ºi rãzleþi, arbuºtii species, obtained from orchard trees and isolated trees,
fructiferi ºi cãpºuni. fruit and berry species and strawberries.
Greutatea în viu a animalelor destinate Live weight of animals intended to be
sacrificãrii pentru consum cuprinde greutatea în viu a slaughtered for consumption includes live weight of
animalelor sacrificate în exploataþiile agricole, a celor animals slaughtered in agricultural holdings, of those
vândute pentru sacrificare la abatoare, direct pe piaþã, sold to be slaughtered within slaughtering houses,
export direct ºi a celor sacrificate în abatoare, dar directly on the market, direct export and of those
restituite exploataþiilor agricole. slaughtered within slaughtering houses, but given back
to agricultural holdings.
Efectivele de bovine cuprind totalitatea taurinelor ºi Cattle population comprises all male and female
bubalinelor masculi ºi femele, pe diferite grupe de vârstã bulls and buffalos by various age group and economic
ºi destinaþie economicã. destination.
Efectivele de porcine cuprind totalitatea porcinelor Pigs population comprises all pigs in agricultural
din exploataþia agricolã (inclusiv porcinele aflate în holding (including pigs in maternity, breeding and
maternitãþi, crescãtorii ºi îngrãºãtorii), indiferent de sex, fattening farms) not matter of sex, weight category and
categorii de greutate ºi destinaþie economicã. economic destination.
Efectivele de ovine cuprind toate animalele din Sheep population comprises all animals of sheep
specia ovine, indiferent de sex, vârstã, destinaþie species, no matter of sex, age, economic destination and
economicã ºi locul unde se aflã. place.
Efectivele de caprine cuprind toate caprinele Goats population comprises all goats no matter of
indiferent de sex, vârstã, destinaþie economicã ºi locul sex, age, economic destination and place.
unde se aflã.
Efectivele de cabaline cuprind cabalinele de Horses population comprises labour horses, stud
muncã, armãsarii reproducãtori, tineret pânã la 3 ani, horses, young horses until 3 years old, other horses.
alte cabaline. Nu sunt incluºi caii de curse ºi caii de Race horses and saddle horses used for amusement are
cãlãrie, folosiþi pentru divertisment. not included.
Efectivele de pãsãri cuprind toate categoriile de Poultry population comprises all categories of
pãsãri existente în exploataþia agricolã (gãini, curci, raþe, poultry existent in agricultural holding (hens, turkey hens,
gâºte, alte pãsãri: struþi, prepeliþe, bibilici etc.). ducks, geese, other poultry: ostrich, quails, guinea fowl
etc).
Familii de albine reprezintã numãrul de familii de Bee families represent number of bee families for
albine, destinate producþiei de miere. honey production.
Producþia de lapte reprezintã cantitatea de lapte de Milk production represents the quantity of cow,
vacã, bivoliþã (inclusiv consumul viþeilor), oaie ºi caprã. buffalo cow (including the calves consumption), sheep
and goat milk.
Parcul de tractoare ºi maºini agricole (fizice) Park of tractors and of main (physical)
principale din agriculturã (la sfârºitul anului) este agricultural machinery in agriculture (end of year) is
aferent unitãþilor care au agricultura ca activitate related to the units having agriculture as their main
principalã (inclusiv exploataþiile agricole individuale). activity (including individual agricultural holdings).
Îngrãºãmintele chimice sunt produse industriale Chemical fertilizers are industrial products which
care dupã conþinutul lor pot fi: azotoase, fosfatice, by content can be nitrous, phosphatic, potassic or
potasice, sau în amestec ca îngrãºãminte complexe; ele combined, as complex fertilizers; they are expressed in
se exprimã în substanþã activã. active substance.
Îngrãºãmintele naturale cuprind gunoiul de grajd Natural fertilizers include muck from all species of
de la toate speciile de animale ºi de la pãsãri (în stare animals and poultry (fresh or fermented) as well as liquid
prospãtã sau fermentatã) precum ºi dejecþiile în stare dejections; they are expressed in gross weight.
lichidã; acestea se exprimã în greutate brutã.
SILVICULTURÃ FORESTRY

Fondul forestier reprezintã suprafaþa totalã a Forest fund represents the total area of forests,
pãdurilor, a terenurilor destinate împãduririi, a celor care lands meant for afforestration, those serving the needs of
servesc nevoilor de culturã, producþie ºi administrare crops, production and forest administration of ponds,
silvicã, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele brooks (others than those from water cadastre) as well
cuprinse în cadastrul apelor), precum ºi alte terenuri cu as other areas intended for forestry and non-productive
destinaþie forestierã ºi neproductive incluse în lands included in forest arrangements, no matter of
amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de ownership right.
proprietate.
Suprafaþa pãdurilor reprezintã totalitatea Forest area represents all land areas covered with
suprafeþelor de teren acoperite cu vegetaþie forestierã, forest vegetation, namely trees and shrubs, naturally or
constând din arbori ºi arbuºti, reproduºi natural sau artificially reproduced, which create a specific
artificial, care îºi creeazã un mediu specific de environment of biological development and which
dezvoltare biologicã ºi care constituie componenta direct constitute direct productive component of forest fund,
productivã a fondului forestier, având o suprafaþã having an individual area over 0.25 hectares.
individualã de cel puþin 0,25 hectare.
Pãdurile sunt clasificate dupã marile grupe de specii, Forests are classified by broad species groups in
în pãduri de rãºinoase, fag, stejar ºi diverse specii. forests of resinous, beech, oak and various species.
Împãduririle reprezintã ansamblul de lucrãri prin Afforestations represent all works by which an area
care se planteazã sau se însãmânþeazã o suprafaþã de is planted or sown in order to create new trees, both on
teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe exploited forest lands and on lands without forest
terenuri forestiere exploatate, cât ºi pe terenuri lipsite de vegetation.
vegetaþie forestierã.
Suprafaþa parcursã cu tãieri reprezintã suprafaþa Cutting area represents forest area on which tree
pãdurilor pe care s-au desfãºurat acþiuni de recoltare a harvesting actions were developed for their turning into
arborilor în vederea valorificãrii lor ºi pentru asigurarea account and in view to ensure favourable conditions for
condiþiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor. young tree development.
Tãieri succesive - tãierile de regenerare prin care Successive cuttings – regeneration cuttings by
pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori which forest is crossed by repeated extractions of trees
relativ uniform repartizate spaþial, eºalonate în timp relatively uniformly distributed in space, staggered
corespunzãtor instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii according to natural regeneration installation and
naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân development, until integral harvesting of old tree and
ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii. passing to a new generation of forest.
Tãieri progresive - tãierile de regenerare prin care Progressive cuttings – regeneration cuttings by
pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori which forest is crossed by repeated extractions of trees
amplasate în anumite porþiuni (ochiuri), care se lãrgesc placed in certain portions (eyes) which get larger step by
treptat pe mãsura instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii step at the same time with natural regeneration
naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân installation and development until integral harvesting of
ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii. old tree and passing to a new generation of forest.
Tãieri grãdinãrite - tãierile cu caracter continuu, Garden cuttings – continuous cuttings which
prin care se urmãreºte recoltarea selectivã a unor arbori pursue the selective harvesting of trees or small groups
sau grupe mici de arbori, în vederea realizãrii ºi of trees in order to achieve and keep a diversified
menþinerii unei structuri diversificate a pãdurii. structure of forest.
Tãieri rase - extragerea integralã a arboretului Flat cuttings - integral extraction of old tree by a
bãtrân printr-o singurã tãiere, regenerarea pãdurii single cutting, forest regeneration being done by
realizându-se prin împãduriri. afforestration.
Operaþiunile de igienã ºi curãþire a pãdurilor Forest hygienic and cleaning operations include
cuprind lucrãrile ce se aplicã periodic arboretului din works periodically applied to the stand since reaching
momentul constituirii stãrii de masiv prin extragerea the massive status, taking out hygienic products resulted
produselor de igienã care rezultã din procesul normal de from normal process of natural elimination (cut down,
eliminare naturalã (arbori doborâþi, rupþi, uscaþi, atacaþi split, punk, attacked by insects trees).
de insecte).
Tãierile de îngrijire în pãdurile tinere cuprind Fostering cuttings in young forests include
operaþiile executate în culturile rezultate din împãduriri operations in the crops resulted from afforestations up to
pânã la realizarea stãrii de masiv, ce au drept scop the bulk situation in order to assure the crop success and
asigurarea reuºitei culturilor ºi dezvoltarea puieþilor în the development of seedlings in good conditions.
bune condiþii.
Tãierile de produse accidentale reprezintã Accidental cuttings represent the harvest of raw
recoltarea produselor brute lemnoase, rezultate wooden products, resulted accidentally because of
întâmplãtor datoritã calamitãþilor naturale sau a unor natural calamities or of clearings.
defriºãri.
Volumul de lemn recoltat reprezintã volumul de Harvested wood volume represents wood volume
lemn (volum brut) recoltat pânã la sfârºitul anului, destinat (gross volume) harvested until the end of the year, meant
agenþilor economici ºi pentru aprovizionarea populaþiei. for economic units and population supply.
Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii Volume of wood exploited by economic operators
economici cu activitate de exploatare forestierã having forestry activity represents the volume resulted in
reprezintã volumul rezultat în procesul de exploatare a the process of wood exploitation and recorded in primary
lemnului ºi evidenþiat în documentele primare ale accounting of economic operator, including bark volume
operatorului economic, inclusiv volumul cojii ºi al altor and other secondary assortments.
sortimente secundare.
Volumul de lemn rotund reprezintã volumul de Volume of round timber represents the volume of
lemn de lucru ºi lemn pentru foc. industrial round wood and fuel wood.
Buºteni pentru prelucrare în cherestea reprezintã Logs for sawn timber represents the volume of
volumul de buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea ºi în logs to be processed, in sawn timber and other items
alte sortimente obþinute prin debitare. obtained by cutting.
Buºteni pentru furnire reprezintã volumul de Logs for veneer represents the volume of logs to be
buºteni destinaþi prelucrãrii în furnire estetice sau furnire processed in decorative or technical veneers obtained by
tehnice prin tãiere planã sau prin derulare. plane cutting or winding off.
Buºteni pentru rezonanþã reprezintã volumul de Logs for resonance represents the volume of
buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea în vederea logs to be processed in view to produce musical
producerii de instrumente muzicale; lemnul se instruments; the wood is characterised by a specific
caracterizeazã printr-o structurã finã care-i conferã fine structure for resonance purpose.
calitatea de rezonator.
Lemn pentru celulozã reprezintã volumul de lemn Pulpwood represents the volume of wood to be
destinat prelucrãrii în celulozã. processed in pulp.
Lemn pentru plãci reprezintã volumul de lemn Wood for boards represents the volume of wood to
destinat prelucrãrii în plãci din aºchii de lemn (PAL) ºi be processed in particleboards and fibreboards.
plãci din fibre de lemn (PFL).
Lemn pentru minã reprezintã volumul de lemn Fender represents the volume of wood used for the
utilizat pentru susþinerea lucrãrilor miniere în subteran. reinforcement of underground mining works.
Lemn pentru construcþii rurale reprezintã volumul Wood for rural buildings represents the volume of
de lemn utilizat pentru construcþii în special în zonele wood used for buildings, especially in rural areas.
rurale.
Lemn pentru distilare reprezintã volumul de lemn Wood for distillation represents the volume of wood
destinat prelucrãrii prin distilare uscatã în retorte. to be processed by dry distillation in distilling vessel.
Lemn pentru tananþi reprezintã volumul de lemn Tanning wood represents the volume of wood to be
destinat prelucrãrii de extracte tanante vegetale. processed for the extraction of vegetable tannings.
Lemn pentru mangalizare reprezintã volumul de Charcoal wood represents the volume of wood
lemn destinat pentru producerea cãrbunelui de lemn, intended for charcoal production by pit carbonization in
prin carbonizare în bocºe. kilns.
Lemn pentru alte utilizãri reprezintã volumul de Wood for other uses represents the volume of
lemn utilizat pentru araci, spalieri etc. wood used for stakes, espaliers a.s.o.
Lemn pentru foc reprezintã volumul de lemn Fuel wood represents the volume of wood to be
destinat arderii pentru încãlzire, pregãtirea hranei, burnt for heating, food preparation, drying or dehydration
uscarea sau deshidratarea unor produse etc. of various products a.s.o.
Volumul cojii reprezintã volumul stabilit prin Volume of bark represents the volume of bark
aplicarea procentului cojii la volumul de lemn exploatat. obtained by the bark coefficient applied to the volume of
wood exploited.
Alte sortimente secundare reprezintã volumul de Other secondary assortments represents the
crãci, resturi de exploatare ºi consumuri tehnologice. volume of branches, wood residues and tehnological
consumption.
Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã, în anul 2009 (la sfârºitul anului)
14.G1 Agricultural area, by use, in 2009 (end of year)

2,9%
10,4% Arabil
Arable land

Pãºuni
Pastures
22,6%
Fâneþe
Hayfields

Vii ºi livezi
Vineyards and orchards

64,1%

Indicii producþiei ramurii agricole


14.G2 Agricultural branch production indices

% 2005=100
150 141,8
135,6
128,9

120
107,0 101,8 102,7
102,4 102,4 99,9
102,1 99,8
90 102,2 84,3
91,9
93,0

60 72,9

0
2006 2007 2008 2009

Total Producþia animalã / Animal production

Producþia vegetalã / Crop production Servicii agricole / Agricultural services

Structura volumului de lemn recoltat, în anul 2009


14.G3 Structure of harvested wood volume, in 2009
6,9% Rãºinoase
Coniferous
11,2%
40,2% Fag
Beech
8,5%
Stejar
Oak

Diverse specii tari


Various strong species

Diverse specii moi


33,2% Various soft species
Evoluþia producþiei principalelor cereale
14.G4 Evolution of main cereals production

mii tone / thou tonnes

25000 24403,0

19345,5
20000
16826,4
15759,3
14541,6 14873,0
15000

10388,5
10000 8984,7 7814,8
7867,4 7849,1 7973,3
7389,7
5561,9 5235,5
3853,9 7212,4
5000
1406,0 3065,1 1209,4 1182,1
1079,1 772,9 531,4
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cereale pentru boabe - total Orz ºi orzoaicã


Cereals for grains - total Barley and two-row barley

Grâu ºi secarã Porumb boabe


Wheat and rye Maize grains

Efectivele de animale1)
14.G5 Livestock1)

mii capete / thou heads 9141


8882

10000
8469
7678
7611
7425

6815

8000
6565
6622
6495

6174

5793

6000
2934
2862

2819
2808

2684

4000
2512

2000
917
840

898
865

820
862
834

764
805
661

727
687

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bovine / Cattle Ovine / Sheep Cabaline / Horses

Porcine / Pigs Caprine / Goats

1)
La 1 decembrie. / On December, 1.
14 AGRICULTURÃ ªI SILVICULTURÃ

AGRICULTURÃ

14.1 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului)


14.2 Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului)
14.3 Exploataþiile agricole care au utilizat suprafeþe agricole ºi / sau
au deþinut efective de animale, dupã statutul juridic
al exploataþiilor agricole
14.4 Exploataþiile agricole, suprafaþa agricolã utilizatã ºi suprafaþa
agricolã utilizatã ce a revenit în medie pe o exploataþie agricolã,
dupã statutul juridic al exploataþiilor agricole
14.5 Exploataþiile agricole, pe categorii de folosinþã ºi
pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate
14.6 Exploataþiile agricole cu principalele culturi în teren arabil,
pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate
14.7 Exploataþiile agricole cu efective de animale ºi efectivele
de animale pe specii, pe clase de mãrime a suprafeþei
agricole utilizate
14.8 Producþia ramurii agricole
14.9 Producþia principalelor produse agricole, pe locuitor
14.10 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi
14.11 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi
14.12 Producþia medie la hectar, la principalele culturi
14.13 Suprafaþa viilor pe rod ºi producþia de struguri
14.14 Producþia de fructe
14.15 Efectivele de animale (la sfârºitul anului)
14.16 Animale ce revin la 100 hectare teren (la sfârºitul anului)
14.17 Producþia agricolã animalã
14.18 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã
(la sfârºitul anului)
14.19 Îngrãºãminte chimice ºi naturale folosite în agriculturã

SILVICULTURÃ

14.20 Fondul forestier (la sfârºitul anului)


14.21 Împãduriri
14.22 Suprafaþa parcursã cu tãieri
14.23 Volumul de lemn recoltat
14.24 Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii economici
cu activitate de exploatare forestierã

Teritorial

14.25 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã, în profil teritorial,


la 31 decembrie 2009
14.26 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi, în profil teritorial,
în anul 2009
14.27 Producþia ramurii agricole, în profil teritorial, în anul 2009
14.28 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi,
în profil teritorial, în anul 2009
14.29 Producþia medie la hectar, la principalele culturi,
în profil teritorial, în anul 2009
14.30 Suprafaþa viilor pe rod, în profil teritorial, în anul 2009
14.31 Producþia de struguri, în profil teritorial, în anul 2009
14.32 Producþia medie de struguri la hectar, în profil teritorial,
în anul 2009
14.33 Producþia de fructe, în profil teritorial, în anul 2009
14.34 Efectivele de animale, în profil teritorial, la 1 decembrie 2009
14.35 Producþia agricolã animalã, în profil teritorial, în anul 2009
14.36 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã,
în profil teritorial, în anul 2009 (la sfârºitul anului)
14.37 Volumul de lemn recoltat, în profil teritorial, în anul 2009
ACTIVITATEA
ÎNTREPRINDERII

ENTERPRISE
ACTIVITY
15
SURSA DATELOR DATA SOURCE
Cercetãri statistice: Statistical surveys:
 Ancheta structuralã în întreprinderi ºi alte cercetãri  Structural business survey and other surveys carried
realizate de Institutul Naþional de Statisticã privind out by the National Institute of Statistics on the
activitatea întreprinderilor din industrie, construcþii, activity of industry, construction, trade and other
comerþ ºi alte servicii; services enterprises;
 Registrul statistic al întreprinderilor, gestionat de  Statistical business register managed by the
Institutul Naþional de Statisticã. National Institute of Statistics.

Surse administrative: Administrative sources:


 Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din Registrul  Ministry of Public Finances, for data from Fiscal
Fiscal, pentru datele din bilanþurile contabile ale firmelor, Register, for data on firms balance sheets, data on
pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor income taxation for natural persons and family
fizice ºi asociaþiilor familiale, precum ºi pentru datele associations, as well as for data on the functions roll
privind statele de funcþiuni ale unitãþilor bugetare; of budgetary units;
 Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, pentru  National Office of Trade Register, for data on social
datele privind structura capitalului social; capital structure;
 Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea  Authority for State Assets Privatisation and
Participaþiilor Statului, pentru datele privind Management, for the data on privatised enterprises;
întreprinderile privatizate;
 Banca Naþionalã a României, pentru datele privind  National Bank of Romania, for the data situation of
situaþia societãþilor cu activitate bancarã; banking companies;
 Alte ministere ºi organizaþii neguvernamentale,  Other ministries and NGOs, for the structure data on
pentru structura privind mãrimea ºi activitãþile size and activity of subordinated enterprises.
întreprinderilor din subordine.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Operator economic reprezintã organizaþia Economic operator represents the (pluridisciplinary


(pluridisciplinarã sau unipersonalã) ce poate fi o or unipersonal) organisation which can be a legal / natural
persoanã fizicã/juridicã creatã pentru a desfãºura person created to develop activities defined according to
activitãþi definite în baza Legii nr. 15 / 1990, a the Law no. 15 / 1990, Law no. 31 / 1990, with subsequent
Legii nr. 31 / 1990 cu modificãrile ulterioare ºi a amendments and Government Priority Ordinance
Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 44 / 2008. no. 44 / 2008.
Operator social reprezintã organizaþia Social operator represents an organisation
(pluripersonalã sau unipersonalã) cu personalitate (consisting of one or several persons) with legal
juridicã, creatã pentru a desfãºura o activitate dedicatã personality, created in order to carry out an activity
interesului social. devoted to social interest.
Unitate legalã reprezintã orice operator economic Legal unit represents any economic or social
sau social care dispune de un patrimoniu propriu, poate operator having own patrimony; it can conclude contracts
sã încheie în nume propriu contracte cu terþi ºi sã-ºi with third parties in own name and defend his interests in
apere interesele în justiþie - are personalitate juridicã. justice - it has legal status. Legal units are either
Unitãþile legale sunt fie persoane fizice autorizate, authorized natural persons, individual enterprises, family
întreprinderi individuale, întreprinderi familiale enterprises (quality of entrepreneurs), or legal persons.
(în calitatea lor de întreprinzãtori), fie persoane juridice.
Registrul Statistic (REGIS) reprezintã un instrument Statistical register (REGIS) represents a statistical
statistic de evidenþã a datelor de identificare ºi a unor instrument for records of identification data and for some
indicatori economici principali pentru toate unitãþile legale, main economic indicators for all legal units carrying out
care desfãºoarã o activitate economicã sau socialã. an economic or social activity. The register is updated
Registrul este actualizat pe baza urmãtoarelor surse: based on the following sources:
– Registrul Fiscal; – Fiscal Register;
– Registrul Comerþului; – Trade Register;
– Bilanþul contabil al operatorilor economici; – Balance sheets of economic operators;
– Bilanþul contabil al organizaþiilor neguvernamentale; – Balance sheets of non-governmental organisations;
– Date ºi informaþii furnizate de Autoritatea pentru – Information supplied by Authority for State Assets
Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi Privatisation and Management and by the National
de Banca Naþionalã a României; Bank of Romania;
– Cercetãri statistice organizate de Institutul Naþional – Statistical surveys organised by the National
de Statisticã. Institute of Statistics.
1) 1)
Întreprinderea este o grupare de unitãþi legale Enterprise is a group of legal units constituted as
care se constituie ca o entitate organizaþionalã de an organizational entity of goods production, trade
producþie de bunuri, servicii comerciale, sau servicii de services or social interest services, which benefits of a
interes social, ce beneficiazã de o autonomie de decizie, decisional autonomy, especially in view to ensure its
mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente. current resources.
O întreprindere exercitã una sau mai multe activitãþi, în An enterprise is carrying out one or several
unul sau mai multe locuri (sedii - unitãþi locale ale activities, on one or several places (headquarters - local
întreprinderii). În mod convenþional sunt asimilate units of enterprises). The natural persons and the family
întreprinderilor, persoanele fizice autorizate, întreprinderile associations carrying out economic activities based on
individuale ºi întreprinderile familiale care desfãºoarã free initiative according to the law, the public institutions
activitãþi economice pe bazã de liberã iniþiativã potrivit legii, and the NGOs are conventionally assimilated to
instituþiile publice ºi organizaþiile neguvernamentale. enterprises.
1) 1)
Unitatea localã este o întreprindere sau o parte a The local unit is an enterprise or part thereof
acesteia (atelier, fabricã, depozit, birou, minã sau staþie (workshop, factory, warehouse, office, mine or station
etc.) situatã la o adresã identificabilã. a.s.o.) situated in a geographically identifiable place.
În acest loc se desfãºoarã o activitate economicã, At this place an economic activity is carried out for
pentru care - în afara unor cazuri excepþionale - lucreazã which - save for certain exceptions - one or more
una sau mai multe persoane (cu normã întreagã sau persons work (even if only part - time) for one and the
parþialã) pentru aceeaºi întreprindere. same enterprise.
Întreprinderea activã este entitatea care, din punct Active enterprise is the entity which, from
de vedere economic, este activã în perioada de economic standpoint, is active during the survey period,
observare, respectiv realizeazã bunuri sau servicii, that is, it produces goods or services, records
înregistreazã cheltuieli ºi întocmeºte bilanþ contabil. expenditure and draws up balance sheets.
Întreprinderea dormantã este entitatea care existã Dormant enterprise is the entity existing from
juridic, dar este inactivã, din punct de vedere economic, juridical standpoint, but inactive, from the economic
în perioada de observare. standpoint, during the survey period.
În funcþie de principalele caracteristici ale According to the main characteristics of their
comportamentului lor economic, întreprinderile - în sensul economic behaviour, enterprises - in the broad meaning
larg al cuvântului - se clasificã în urmãtoarele categorii: of the word - are classified in the following categories:
– Întreprinderi cu activitate economicã nefinanciarã: – Enterprises with non-financial economic activity:
întreprinderi agricole; întreprinderi din industrie, agricultural holdings; enterprises from industry,
construcþii, comerþ ºi alte servicii; construction, trade and other services;
– Întreprinderi financiare, bancare ºi de asigurãri; – Financial, banking and insurance companies;
– Instituþii din administraþia publicã centralã ºi – Institutions of central and local government and
localã ºi instituþii din sfera securitãþii sociale; institutions from social security field;
– Organizaþii neguvernamentale - fãrã scop – Non-governmental organisations - non-patrimony
patrimonial; purpose;
– Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate, – Private entrepreneurs - authorized natural
întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persons, individual enterprises, family enterprises,
persoane ce desfãºoarã activitãþi liberale. persons developing liberal activities.
Întreprinderile - în sensul larg al cuvântului - dupã Enterprises - in the broad meaning of the word -
formele juridice de organizare, sunt urmãtoarele: according to juridical organisational types are the following:
– Regii autonome ºi institute naþionale înfiinþate – Autonomous companies and national institutes,
prin Hotãrâri guvernamentale sau ale administraþiei created on the basis of central or local government
locale; decisions;
– Societãþi comerciale înfiinþate în baza – Commercial companies created on the basis of
Legii nr. 31 / 1990, cu modificãrile ºi completãrile Law no. 31/ 1990, with subsequent amendments,
ulterioare, de tipul: such as:
- societãþi în nume colectiv; - partnerships;
- societãþi în comanditã simplã; - simple limited partnerships;
- societãþi în comanditã pe acþiuni; - joint-stock partnerships;
- societãþi pe acþiuni, inclusiv societãþi ºi companii - joint-stock companies, including national societies
naþionale; and companies;
- societãþi cu rãspundere limitatã. - limited liability companies.
1)
Definiþie în conformitate cu „Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 696 / 1993”, privind unitãþile de observare statisticã. / Definition in
compliance with ”The Council Regulation (EEC) no. 696 / 1993”, on the statistical observation units.
– Societãþi agricole înfiinþate sau reorganizate în – Agricultural holdings created or restructured on
baza Legii nr. 36 / 1991; the basis of Law no. 36 / 1991;
– Societãþi cooperatiste reprezintã societãþile cu – Cooperative companies - represent cooperative
capital de tip cooperatist înfiinþate sau reorganizate type capital companies created or reorganized based
în baza Decretului - Lege nr. 66 / 1990, a on the Decree - Law no. 66 / 1990, Law no. 109 / 1996
Legilor nr. 109 / 1996 ºi 1 / 2005; and Law no. 1 / 2005.
– Alte instituþii ale administraþiei publice centrale – Other institutions of government central and local
ºi locale înfiinþate prin decrete, legi; administration created on the basis of Decree, Laws;
– Instituþii bugetare înfiinþate prin hotãrâri de guvern – Budgetary institutions created on the basis of
sau decizii ale organelor administraþiei locale; central or local government decisions;
– Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate, – Private entrepreneurs - authorized natural
întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, persons, individual enterprises or family enterprises,
înfiinþate în baza Ordonanþei de Urgenþã a created according to the Government Ordinance
Guvernului nr. 44 / 2008, profesiile liberale aºa cum no. 44 / 2008, liberal professions as they are defined
sunt definite de legile speciale. by social laws.
– Organizaþii neguvernamentale - asociaþii ºi – Non-governmental organisations - associations
fundaþii, sindicate, partide politice, organizaþii ale and foundations, unions, political parties, religious
cultelor religioase înfiinþate în baza Ordonanþei associations created according to the Government
Guvernului nr. 26 / 2000 ºi Legii nr. 54 / 2003, Ordinance no.26 / 2000, Law no. 54 / 2003,
Legii nr.14 / 2003, Legii nr. 489 / 2006. Law no. 14 / 2003, Law no. 489 / 2006.
Dupã forma juridicã de organizare, întreprinderile By legal organisation type, there are commercial or
au caracter comercial sau necomercial. În categoria non-commercial enterprises. The category of non-
formelor juridice necomerciale sunt incluse instituþiile commercial types includes budgetary institutions, central
bugetare, administraþia publicã centralã ºi localã, and local government, as well as non-governmental
precum ºi organizaþiile neguvernamentale. organisations.
În sfera economicã se includ formele juridice cu The economic field includes commercial legal types:
caracter comercial: regii autonome ºi institute naþionale, autonomous bodies and national institutes, commercial
societãþi comerciale, societãþi cooperatiste, societãþi companies, cooperative and agricultural holdings. This
agricole. În aceastã categorie nu se includ societãþile category does not include companies developing social
care desfãºoarã activitãþi cu caracter social, respectiv activities, respectively teaching educational activities and
activitãþile didactic-educative ºi de asistenþã sanitarã. sanitary assistance. These activities are not assimilated
Aceste activitãþi nu sunt asimilate cu un act de comerþ ºi with the trade activity and can not provide commercial
nu pot conferi comercialitate societãþii care o desfãºoarã. nature to the respective company.
Mãrimea întreprinderii este evaluatã dupã criteriul The size of an enterprise is assessed according to
numãrului mediu de salariaþi, în perioada de referinþã, în the average number of employees, during the reference
concordanþã cu criteriile emise de Eurostat. Se utilizeazã period. In accordance with Eurostat criteria the following
urmãtoarele intervale: intervals are used:
– întreprinderi micro: 0 - 9 salariaþi; – micro-enterprises: 0 - 9 employees;
– întreprinderi mici: 10 - 49 salariaþi; – small enterprises: 10 - 49 employees;
– întreprinderi mijlocii: 50 - 249 salariaþi; – medium enterprises: 50 - 249 employees;

– întreprinderi mari: 250 salariaþi – large enterprises: 250 employees


ºi peste. and over.
Activitatea principalã a întreprinderii este stabilitã The main activity of an enterprise is established
în funcþie de produsele sau serviciile a cãror realizare depending on the goods or services whose production
implicã cele mai mari pãrþi ale resurselor umane sau care involves the largest share of human resources or which
aduc cele mai mari venituri întreprinderii ºi se determinã entails the highest revenues of the enterprise and is
utilizând Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã determined based on the Classification of Activities of
(CAEN Rev.2). National Economy (CANE Rev. 2).
Cifra de afaceri - suma veniturilor rezultate din Turnover - the amount of income resulted from
vânzãri de bunuri, vânzãri de mãrfuri, executarea de sales of goods and commodities, execution of works and
lucrãri ºi prestãri de servicii, mai puþin rabaturile, rendering services, excluding rebate, commissions and
remizele ºi alte reduceri acordate clienþilor. other discounts for the customers.
Datele privind cifra de afaceri nu includ TVA. Data on turnover do not include VAT.
Investiþii brute în bunuri corporale - valoarea Gross investments in tangible goods - the value
investiþiilor efectuate în cursul perioadei de referinþã în of investments carried out during the reference period for
toate bunurile corporale, incluzând pe lângã mijloacele all tangible goods also including, besides the fixed
fixe puse în funcþiune ºi valoarea cumpãrãrilor de assets put in function, the value of lands and fixed assets
terenuri ºi mijloace fixe (la mâna a doua sau cumpãrate purchases (second-hand or purchased from other units),
de la alte unitãþi) corectatã cu diferenþa (±) soldurilor de adjusted with the difference (±) between the balancing
imobilizãri corporale în curs (investiþii neterminate), cu items of ongoing tangible assets (unfinished
diminuãrile prin: investiþii care nu creeazã mijloace fixe, investments) and subtracting the investments which do
investiþii definitiv sistate, investiþii în curs vândute ºi not lead to fixed assets creation, the investment
investiþii în curs de execuþie cedate la terþi. definitively ceased, sold ongoing investments and
ongoing investments yielded to third parties.
Investiþii nete: caracteristicile investiþiilor nete sunt Net investmentes: the characteristics of net
prezentate în capitolul nr. 12 - Investiþii ºi imobilizãri investments are presented in chapter no. 12 - Investments
corporale (pag. 354). and tangible fixed assets (page 354).
Exporturi directe reprezintã cifra de afaceri Direct exports represent turnover obtained by the
obþinutã de întreprindere în urma vânzãrii la export a enterprise following export sales of own products and/or
produselor ºi/sau serviciilor proprii, fãrã intermedierea services, without brokerage of a foreign trade enterprise.
unei întreprinderi de comerþ exterior.
Valoarea adãugatã brutã la costul factorilor - suma Gross value added at factors cost - the amount of
salariilor ºi altor elemente legate de costul factorilor de salaries and other elements related to labour factors
muncã, a profitului, a subvenþiilor de exploatare, a cost, profit, exploitation subsidies, fixed capital
amortizãrii capitalului fix, din care se scad impozitele amortisation, after subtracting production taxes.
legate de producþie.
Rezultatul brut al exerciþiului - diferenþa dintre Gross result of exercise - the difference between
suma veniturilor din exploatare, a celor financiare ºi celor the revenues from exploitation, financial and
extraordinare ºi suma cheltuielilor de exploatare, extraordinary income and the amount of exploitation,
financiare ºi a cheltuielilor extraordinare. Diferenþa financial and extraordinary expenditure. Positive
pozitivã reprezintã profitul, iar cea negativã, pierderile. difference represents profit, and negative ones, losses.
Repartizarea principalilor indicatori economici ºi The breakdown of main economic and financial
financiari pe clase de mãrime s-a realizat în funcþie de indicators by size class was done depending on the
numãrul mediu de persoane ocupate. average number of employed persons.
Repartiþia macroregionalã ºi pe regiuni de The breakdown of enterprises by macroregion and
dezvoltare a rezultatelor întreprinderilor s-a determinat by development region is determined depending on the
în funcþie de structura unitãþilor locale active din structure of local units belonging to industry,
industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii. construction, trade and other services.

Structura operatorilor economico-sociali activi din economia naþionalã


15.G1 Structure of active economic and social operators of national economy

2004 2009

57,5%
45,6% 45,5% 32,6%

8,4%

6,4% 2,5% 1,5%

Întreprinderi Administraþie privatã


Enterprises Private administration

Administraþie publicã Întreprinzãtori privaþi


Public administration Private enterpreneurs
15 ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII

15.1 Operatorii economico-sociali activi din economia naþionalã,


pe clase de mãrime
15.2 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale
15.3 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe clase de mãrime
15.4 Operatorii economici noi ºi activi din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe forme juridice
15.5 Concentrarea întreprinderilor, pe activitãþi
ale economiei naþionale, în anul 2009
15.6 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe forme juridice
15.7 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi forme de proprietate, dupã natura capitalului social
15.8 Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
15.9 Ponderea personalului din întreprinderile active mici ºi mijlocii
în personalul total al întreprinderilor din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
15.10 Ponderea cifrei de afaceri realizatã de întreprinderile active mici
ºi mijlocii în cifra de afaceri a întreprinderilor din industrie,
construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
15.11 Principalii indicatori economici ºi financiari ai întreprinderilor,
pe clase de mãrime ºi forme de proprietate
15.12 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã
de industrie ºi construcþii, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe forme de proprietate
15.13 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã
de comerþ, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe forme de proprietate
15.14 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã
de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie,
pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate
15.15 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã
de servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi,
pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate
15.16 Întreprinzãtorii privaþi, pe activitãþi
15.17 Întreprinderile cu activitate financiarã, bancarã ºi de asigurãri
15.18 Instituþiile administraþiei publice, pe tipuri
15.19 Organizaþiile administraþiei private, pe tipuri

Teritorial

15.20 Unitãþile locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte


servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe clase de mãrime, în anul 2009
15.21 Cifra de afaceri a unitãþilor locale active din industrie,
construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial,
pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime,
în anul 2009
15.22 Investiþiile brute ºi nete ale unitãþilor locale active din industrie,
construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi
ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009
15.23 Personalul unitãþilor locale active din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi
ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009
INDUSTRIE
ªI CONSTRUCÞII

INDUSTRY
AND CONSTRUCTION
16
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Ancheta structuralã în întreprinderi;  Structural business survey;
 Cercetãri statistice privind produsele ºi serviciile cu  Statistical surveys on products and services of
caracter industrial; industrial nature;
 Cercetãri statistice privind producerea ºi utilizarea  Statistical surveys on producing and using electric,
energiei electrice, termice, a combustibililor ºi thermal energy, fuels and on the structure of energy
structura utilajului energetic; equipment;
 Cercetãrile statistice privind producþia de energie  Statistical surveys on primary and transformed
primarã ºi transformatã. energy production.

Surse administrative: Administrative sources:


 Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), pentru datele  The National Customs Authority (NCA), for the data
privind importul / exportul de energie primarã ºi for import / export of primary and transformed
transformatã. energy.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

INDUSTRIE INDUSTRY

Industria cuprinde: industria extractivã, industria Industry includes: mining and quarrying,
prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie manufacturing, electricity, gas, steam and air
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat conditioning supply (sections: B, C, D and E, according
(secþiunile: B, C, D ºi E, conform CAEN Rev.2). to CANE Rev.2).
Producþia industrialã reprezintã valoarea Industrial production represents the value of
produselor finite fabricate, livrate sau destinate livrãrii, a manufactured finished products, delivered or which are
semifabricatelor livrate din producþie proprie, a prelucrãrii to be delivered, semifabs delivered from own production,
materiilor prime ºi a materialelor clienþilor, a lucrãrilor the value of processing of the customers raw materials
(serviciilor) cu caracter industrial prestate terþilor, and materials, works (services) of industrial nature
producþiei imobilizate, precum ºi a diferenþei de stoc de rendered to third parties, immobilized production, as well
produse finite, semifabricate ºi producþie neterminatã. as the stock balance of finite products, semifabs and
unfinished production.
Gruparea s-a realizat dupã activitatea omogenã, Grouping was carried out by homogeneous activity,
indiferent de activitatea principalã a întreprinderii. no matter of main activity of enterprise.
Începând cu anul 2001, cercetarea statisticã privind Beginning whith 2001, the statistical survey on
produsele ºi serviciile cu caracter industrial se adreseazã products and services of industrial nature addreses
operatorilor economici cu activitate principalã ºi / sau economic operators having industry as their main and/ or
secundarã de industrie. Întreprinderile cercetate acoperã secondary activity. The surveyed enterprises cover 90% of
90% din cifra de afaceri totalã în cadrul fiecãrei activitãþi total turnover within each industrial activity (CANE Rev.2
industriale (nivel diviziune CAEN Rev.2). În funcþie de division level). According to enterprises concentration,
concentrarea întreprinderilor, în cadrul fiecãrei activitãþi within each industrial activity, the following enterprises
industriale, au fost incluse în cercetare întreprinderile cu: were included in the survey:
a) sub 20 salariaþi (diviziunile CAEN Rev.2: 8, 10, a) below 20 employees (CANE Rev.2, divisions:
13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35); 8, 10, 13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35);
b) 20 salariaþi ºi peste (diviziunile CAEN Rev.2 : 5-7, b) 20 employees and over (CANE Rev.2, divisions:
9, 11, 12, 15, 21, 29). 5-7, 9, 11, 12, 15, 21, 29).
Nomenclatorul de produse ºi servicii cu caracter Nomenclature of industrial products and
industrial PRODROM, utilizat la culegerea primarã a services PRODROM used for primary data collection,
datelor, reprezintã versiunea naþionalã a “Listei de represents the national version of “List of industrial
produse ºi servicii cu caracter industrial - PRODCOM” products and services PRODCOM” used for data
utilizatã la colectarea datelor privind producþia industrialã collection on industrial production by European Union
de cãtre þãrile membre ale Uniunii Europene. member states.
Indicele producþiei industriale este un indice de tip Industrial production index is an index of
Laspeyres, având ca an de referinþã anul 2005. Laspeyres type, with 2005 as reference year.
Indicii productivitãþii muncii pe activitãþi s-au Labour productivity indices by activity have been
calculat prin raportarea indicilor producþiei industriale la calculated as the ratio between industrial production
indicii numãrului mediu de salariaþi pentru operatorii indices and the employees average number indices for
economici cu activitate industrialã. the economic operators with industrial activity.

RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE ENERGY RESOURCES AND CONSUMPTION

Indicatorii balanþelor energetice sunt elaboraþi ºi Energy balance indicators are compiled and
prezentaþi în sistemul energiei finale, sistem utilizat de presented in the final energy system, this system being
þãrile Uniunii Europene ºi de majoritatea þãrilor lumii. În used by European Union countries and most of countries
aceste condiþii, datele conþinute în aceastã secþiune in the world. Under these circumstances, data from this
permit comparaþia directã, fãrã calcule de echivalenþã, section allow for direct comparison, without equivalence
cu datele privind energia din statistica internaþionalã. calculations, with data on energy from international
statistics.
Sistemul energiei finale exprimã toate fluxurile pe Final energy system expresses all the flows based
baza potenþialului energetic al fiecãrei resurse, fiind on energy potential of each resource, being presented
prezentate cantitãþile de energie puse efectiv la the energy quantities effectively put at the users
dispoziþia utilizatorilor. disposal.
Unitatea de mãsurã utilizatã este tona echivalent Measurement unit used is tonne of oil equivalent.
petrol. Aceasta reprezintã un combustibil convenþional It represents a conventional fuel with the calorific power
cu puterea calorificã de 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg). of 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg).
Resursele de energie primarã cuprind: Primary energy resources include:
– producþia purtãtorilor de energie primarã (cãrbune – production of primary energy bearers (net coal,
net, þiþei, gaze naturale utilizabile, lemne de foc, crude oil, usable natural gas, fire wood, hydroelectric,
energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi energie nuclear-electric energy and energy from nonconventional
din surse neconvenþionale); sources);
– importul de energie primarã ºi transformatã; – imports of primary and transformed energy;
– stocurile la 1 ianuarie ale purtãtorilor de energie – the stocks of primary energy bearers at producer,
primarã la unitãþile producãtoare, consumatoare, cât consumer and distributor units on January,1.
ºi la cele de distribuire.
Consumul intern brut de energie reprezintã Gross domestic consumption of energy
cantitatea de energie rezultatã prin însumarea la represents the energy quantity resulted by adding to
producþia de energie primarã, a produselor recuperate, a primary energy production the recovered products,
importului ºi a stocului la începutul perioadei de referinþã imports and stock at the beginning of reference period,
din care se scad exportul, buncãrajul ºi stocul la sfârºitul of which exports, bunkers and stock at the end of
perioadei de referinþã. reference period are subtracted.
Energia electricã primarã - suma producþiilor de Primary electric energy - the sum of
energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi eolianã, hydroelectric, nuclear-electric and wind energy
precum ºi a importului de energie electricã. Pentru production, as well as imports of electric energy. For
energia hidroelectricã ºi energia electricã din import, hydroelectric energy and imported electric energy, the
transformarea în combustibil convenþional s-a efectuat transformation into conventional fuel was carried out
pe baza potenþialului energetic real al energiei electrice based on real energy potential of electric energy
(0,086 kg echivalent petrol / kWh sau 3600 kJ / kWh). (0.086 kg oil equivalent / kWh or 3600 kJ / kWh).
Pentru energia nuclearo-electricã, energia primarã este For nuclear-electric energy, primary energy is the
energia materialului fisionabil corespunzãtoare producþiei energy of fission material corresponding to achieved
realizate (considerându-se un randament al centralei de production (considering a power station efficiency of
33%, în conformitate cu recomandarea Agenþiei 33%, according to the recommendation of International
Internaþionale pentru Energie). Din anul 1999, randamentul Energy Agency). Since 1999, the considered efficiency is
luat în calcul este 35,11%. 35.11%.
Stocurile cuprind cantitãþile de purtãtori de energie Stocks include quantities of primary and
primarã ºi transformatã existente la unitãþile transformed energy bearers existing at producer,
producãtoare, consumatoare ºi la cele de distribuire. consumer and distributor units.
Importul reprezintã cantitãþile de energie intrate pe Imports represent the quantities of energy entering
teritoriul naþional, indiferent dacã au fost sau nu vãmuite. the national territory, irrespective of being or not being
duty-paid.
Exportul reprezintã cantitãþile de energie ieºite în Exports represent the quantities of energy leaving
afara teritoriului naþional, indiferent dacã au fost sau nu the national territory, irrespective of being or not being
vãmuite. duty-paid.
Consumul final energetic reprezintã suma Final energy consumption represents all
cantitãþilor de energie utilizate în diferite sectoare de energy quantities used in various sectors of activity in
activitate în scopul realizãrii de bunuri materiale ºi order to produce material goods and services.
servicii. Nu sunt cuprinse cantitãþile utilizate în scop There are excluded quantities used for
neenergetic ºi cantitãþile utilizate pentru producerea altor non-energy purpose and quantities used to produce
combustibili. De asemenea, nu se cuprind consumurile other fuels. There are also excluded the consumption in
în sectorul energetic ºi pierderile în transport ºi energy sector and losses in transport and distribution.
distribuþie.

Sectorul energetic cuprinde urmãtoarele activitãþi: Energy sector includes the following activities:
extracþia cãrbunelui superior ºi inferior; extracþia mining of coal and lignite; crude petroleum and natural
petrolului brut ºi gazelor naturale (exclusiv gas extraction (excluding prospections); radioactive ores
prospecþiunile); extracþia ºi prepararea minereurilor extraction and preparation; manufacture of coke and
radioactive; fabricarea produselor de cocserie ºi a rafined petroleum products; electricity, gas, steam and
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului; producþia ºi air conditioning production and supply.
furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã
caldã ºi aer condiþionat.
În industrie (inclusiv construcþii) sunt cuprinse Industry (including construction) includes the
activitãþile: extractivã, exclusiv extracþia produselor following activities: mining and quarrying, excluding
energetice; prelucrãtoare, exclusiv fabricarea produselor energetic products extraction; manufacturing, excluding
de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea manufacture of coke and rafined petroleum products;
þiþeiului; gospodãrirea resurselor de apã, captarea, water resources administration, water collection,
tratarea ºi distribuþia apei; activitatea de construcþii. treatment and distribution; construction.
Consumul populaþiei reprezintã cantitãþile de Population consumption represents the quantities
energie primarã ºi transformatã, livrate efectiv populaþiei of primary and transformed energy, actually delivered to
ºi utilizate exclusiv pentru consumul menajer. the population and exclusively used for household
consumption.
Pierderile în transport ºi distribuþie reprezintã Losses in transport and distribution represent the
cantitãþile de energie electricã, energie termicã, quantities of electric, thermal energy, fuels and
combustibili ºi carburanþi, pierdute în activitatea de carburants, lost during transport and distribution to
transport ºi distribuþia cãtre consumatori. consumers.
Gradul de independenþã energeticã se exprimã în Energy independence degree is expressed as
procente ºi reprezintã raportul dintre producþia de percentage and represents the ratio between the
energie primarã ºi cantitatea de energie primarã production of primary energy and the quantity of primary
disponibilã în perioada de referinþã. Aceastã cantitate se energy available during the reference period. This
calculeazã prin scãderea din resursele de energie a quantity is calculated by subtracting from energy
exportului ºi a stocurilor la sfârºitul perioadei de resources, the exports and stocks at end of reference
referinþã. period.
Puterea instalatã a unui grup electrogen reprezintã Installed power of a power unit represents the
puterea nominalã la arborele motorului primar (turbinã nominal power of primary mover shaft (hydraulic turbine,
hidraulicã, motor eolian etc.) multiplicatã cu randamentul aeolian engine a.s.o.) multiplied with the generator yield
generatorului ºi al transmisiei mecanice, dacã acestea and yield of mechanical transmission, if existing.
existã.
Puterea instalatã a unei centrale electrice este Installed power of an electric station is the sum of
suma puterilor instalate ale grupurilor electrogene ale installed powers of power station generating sets.
centralei.
Consumul specific de combustibil pentru Fuel specific consumption used to produce
producerea energiei electrice reprezintã cantitatea de electric energy represents the quantity of fuel consumed
combustibil consumatã pentru producerea unei unitãþi de to produce a thermoelectric energy unit (1000 kWh).
energie termoelectricã (1000 kWh).
CONSTRUCÞII CONSTRUCTION

Lucrãrile de construcþii reprezintã ansamblul de Construction works account for all the activities
activitãþi desfãºurate în scopul producerii de bunuri carried out in view to produce real estate assets,
imobiliare concretizate în clãdiri ºi construcþii civile noi, materialised in new buildings and civil engineering, as
precum ºi restaurarea, repararea ºi întreþinerea celor well as those meant to restoration, repair and
existente, de cãtre toate întreprinderile, indiferent de maintenance of the existing ones, by all the enterprises,
activitatea principalã. no matter of main activity.
Construcþii în antreprizã - lucrãri executate de Construction under contract - execution works
cãtre operatori economici cu activitate principalã de carried out by economic operators having construction
construcþii. Dacã operatorii economici au altã activitate as main activity. If the economic operators have another
principalã decât cea de construcþii, dar au în subordine main activity than construction, but have subordinated
unitãþi specializate în construcþii, întreaga valoare a units specialised in construction, the whole value of
lucrãrilor de construcþii se considerã executatã în construction works should be considered as being
antreprizã. carried out under contract.
Construcþii în regie - lucrãri executate prin forþele Construction under own management - execution
proprii ale operatorilor economici ºi sociali care au altã works performed by economic and social operators
activitate principalã decât construcþiile. having another main activity than construction.
– Lucrãrile de construcþii noi - activitãþiile de construcþii – New construction works - construction works
ce determinã direct crearea de noi spaþii de locuit which directly determine the creation of new housing
sau alte spaþii utilizabile precum ºi crearea de noi spaces or other useful spaces, as well as the
structuri la construcþiile civile existente; creation of new structures for the existing civil
engineering;
– Lucrãrile de reparaþii capitale - complexul de lucrãri – Capital repair works - all works performed after the
care se executã dupã expirarea fiecãrui ciclu de end of each functioning cycle provided for in the
funcþionare prevãzut în normativele tehnice ºi care technical normative and which are aiming at
au ca scop asigurarea menþinerii caracteristicilor ensuring the maintenance of technical and economic
tehnico-economice ale construcþiilor pe întreaga features of buildings during the whole normed
duratã de serviciu normatã; service life;
– Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente - – Current maintenance and repair works - the
ansamblul de operaþii care se realizeazã la o whole operations performed on an existing building
construcþie existentã pentru a se asigura continuitatea in view to ensure the continuity in using it, to prevent
folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide ºi its quick wear and tear and to the prolongation of its
prelungirea duratei de funcþionare (lucrãri curente de functioning duration (current works of masonry,
zidãrie, lucrãri de vopsitorie, lucrãride încãlzire ºi painting, heating and air conditioning, plumbing for
climatizare, lucrãri de instalaþii de distribuþie a gas distribution a.s.o.).
gazului etc.).
Clãdirea rezidenþialã reprezintã clãdirea folositã Residential building represents the building
integral sau în cea mai mare parte (peste 50% din spaþiul entirely or mostly (over 50% of habitation area or of the
locuibil sau din volumul construit) pentru locuit. built up volume) used for habitation purpose.
Clãdirile nerezidenþiale sunt destinate în Non-residential buildings are exclusively or mainty
exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele intended for other purposes than the resindential one,
rezindenþiale, din aceastã categorie fãcând parte this category including administrative buildings and other
clãdirile administrative ºi alte clãdiri. buildings.
Valoarea lucrãrilor de construcþii este exprimatã The value of construction works are expressed
în preþuri de deviz curente. Se referã la ansamblul de into current estimated prices. It refers to the whole works
lucrãri cuprinse în proiectele de execuþie realizate included in the execution projects, entirely or partly
integral sau parþial, acceptate la platã de beneficiar. performed, accepted for payment by the beneficiary.
Indicii lucrãrilor de construcþii au fost calculaþi în The indices of construction works were
preþuri comparabile. Pentru deflatarea valorilor curente calculated in comparable prices. In order to deflate
s-au utilizat indicii de cost în construcþii. current values, the indices of construction costs were
used.
Indicii productivitãþii muncii s-au calculat prin The indices of labour productivity were compiled
raportarea indicilor lucrãrilor de construcþii la indicii as ratio between the indices of construction works and
numãrului mediu de salariaþi. the indices of average number of employees.
Structura valorii producþiei industriale
16.G1 Structure of industrial production value

CAEN Rev.2 (secþiuni)


CANE Rev.2 (sections)
2008 2009

2,7% 4,2% 3,0% 2,8%


14,5%
17,3%

78,6% 76,9%

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi


Industrie extractivã termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
Mining and quarrying Electricity, gas, steam and air conditioning
production and supply

Distribuþia apei; salubritate, gestionarea


Industrie prelucrãtoare deºeurilor, activitãþi de decontaminare
Manufacturing Water supply; severage, wast management
and decontamination activities

Indicii producþiei industriale


16.G2 Industrial production indices

CAEN Rev.2 (secþiuni)


CANE Rev.2 (sections)
2005 = 100

140
130,1
126,1
121,6
120
120,6 123,8
112,5 116,9
109,3 100,7
100,8 103,4
100 102,4
92,3 96,3 96,6
88,7
80

~
0
2006 2007 2008 2009

Total Industrie prelucrãtoare


Manufacturing
Producþia ºi furnizarea de energie electricã
Industrie extractivã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
Mining and quarrying Electricity, gas, steam and air conditioning
production and supply
Resursele de energie primarã, în anul 2009
16.G3 Primary energy resources, in 2009
42729 mii tone echivalent petrol
thou tonnes of oil equivalent

Þiþei Cãrbune + cocs


Crude oil Coal + coke
17,4%
16,1%

2,4%

Alte resurse
11,4% Other resources
9,9%

3,7% Produse petroliere


Petroleum products

3,8%
Energie hidroelectricã,
eolianã ºi nuclearo-electricã
9,9% Hydroelectric, aeolian and
25,3% nuclear-electric energy
0,1%
Gaze naturale
Natural gas
Energie electricã din import
Imported electric energy
Producþie + stoc la 1 ianuarie Import
Production + stock on January 1 Imports

Energia electricã, în anul 2009


16.G4 Electric energy, in 2009

TOTAL RESURSE / TOTAL RESOURCES = 58667 mil. kWh TOTAL DESTINAÞII / TOTAL DESTINATIONS = 58667 mil. kWh

12,0%
1,1% 5,0% 62,9%

72,7

98,9%

18,8%
27,3

1,3%
Consumul în economie
Consumption in economy
Termocentrale ºi centrale Iluminatul public
Producþie nuclearo-electrice Public lighting
Production Thermal power stations and
nuclear-electric power stations Consumul populaþiei
Population consumption
Hidrocentrale ºi Export
Import centrale eoliene Export
Import Hydro-power stations
Consumul propriu tehnologic
and aeolian power stations
în reþele ºi staþii
Tehnological own consumption
in networks and power stations
Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie
16.G5 Construction works, by manner of performing

2008 2009

18,0% 19,7%

82,0% 80,3%

Construcþii noi ºi reparaþii capitale Întreþinere ºi reparaþii curente


New construction and capital repairs Maintenance and current repairs

Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte


16.G6 Structure of construction works on contract, by category of objects

2008 2009

13,4% 38,1% 14,9% 34,3%

23,2% 25,7%

25,3% 25,1%

Clãdiri rezidenþiale Infrastructuri de transport


Residential buildings Transport infrastructures
Clãdiri nerezidenþiale Alte construcþii ºi lucrãri inginereºti
Non residential buildings Other construction and works engineering
16 INDUSTRIE ªI CONSTRUCÞII

INDUSTRIE

16.1 Producþia industrialã, pe activitãþi ale industriei


16.2 Structura producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei
16.3 Indicii producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei
16.4 Indicii productivitãþii muncii, pe un salariat ºi pe activitãþi
ale industriei

RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE

16.5 Resursele de energie primarã


16.6 Producþia de energie primarã
16.7 Gradul de independenþã energeticã
16.8 Consumul de energie
16.9 Puterea instalatã ºi producþia de energie electricã
16.10 Structura producþiei de energie termoelectricã,
dupã felul combustibilului consumat
16.11 Consumul specific de combustibil pentru producerea
energiei termoelectrice

CONSTRUCÞII

16.12 Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie


ºi pe forme de proprietate
16.13 Indicii lucrãrilor ºi productivitãþii muncii în construcþii
16.14 Lucrãrile de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte
TRANSPORTURI,
POªTÃ ªI
TELECOMUNICAÞII

TRANSPORT,
POST AND
TELECOMMUNICATIONS
17
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetãri statistice privind transportul de mãrfuri ºi  Statistical surveys on goods and passengers
pasageri pe diverse moduri de transport privind transport by various modes of transport, related to
infrastructura ºi mijloacele de transport ºi activitãþile the infrastructure and to the transport means and on
de poºtã ºi telecomunicaþii. post and telecommunications activities.
Surse administrative: Administrative sources:
 Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele  Ministry of Administration and Interior, for data
privind autovehiculele înscrise în circulaþie ºi regarding registered motor vehicles and road traffic
accidentele de circulaþie rutierã; accidents;
 Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã, pentru  Romanian Civil Aeronautic Authority, for civil
aeronavele civile cu certificat de navigabilitate, aircrafts registered in the Aircrafts Register, which
înmatriculate în Registrul de Înmatriculare al have navigability certificate;
Aeronavelor;
 Autoritatea Navalã Românã, pentru navele maritime  Romanian Naval Authority, for registered sea and
ºi fluviale înmatriculate. river ships.
 Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii, prin  Ministry of Transport and Infrastructure, through the
Autoritatea Rutierã Românã, pentru datele Romanian Roads Authority, for the data recorded in
conþinute în Registrul operatorilor de transport the Register of road transport operators,
rutier, respectiv Registrul întreprinderilor. respectively in Business Register.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

TRANSPORTURI TRANSPORT

Datele statistice din cadrul acestui capitol reflectã The statistical data included in this chapter reflect
activitatea de transport feroviar, rutier, maritim, pe cãi the rail, road, sea, inland waterways, air and oil
navigabile interioare, aerian ºi prin conducte. pipelines transport activity.
Sunt prezentaþi indicatori privind transportul de Indicators on the transport of passengers and
pasageri ºi mãrfuri, infrastructurã ºi mijloace de goods, infrastructure and means of transport are
transport. presented.
Mãrfurile transportate în perioada de referinþã se The goods transported in the reference period are
exprimã prin greutatea lor, în tone. expressed through their weight, in tonnes.
În statistica modurilor de transport rutier, aerian ºi In the statistics on road, air and maritime transport
maritim, greutatea înregistratã este greutatea brutã a modes, the weight recorded is the gross weight of
mãrfurilor. Datele privind transportul feroviar ºi cel pe cãi goods. For rail and inland waterways transport, the
navigabile interioare considerã greutatea brutã - brutã a gross weight of goods includes both the own weight of
mãrfurilor, care include atât greutatea proprie a mãrfurilor goods and packaging, and the weight (tare) of transport
ºi ambalajelor, cât ºi greutatea (tara) echipamentului de equipment, namely pallets and containers.
transport, respectiv paleþi ºi containere.
Statistica transportului feroviar, rutier ºi pe cãi The rail, road and inland waterways transport
navigabile interioare includ date privind transportul de statistics includes data on the transit transport.
tranzit.
Transportul pe calea feratã cuprinde mãrfurile Railway transport includes goods loaded in
încãrcate în vagoane ºi expediate pe reþeaua de cale wagons and sent by railway network, irrespective of their
feratã, indiferent de destinaþie ºi mãrfurile din vagoanele destination, and goods loaded in wagons entered
intrate prin staþii de frontierã, având ca destinaþii staþii de through border stations, having as destination a station
pe reþeaua naþionalã de cale feratã sau aflate în tranzit of the national railway network or in transit to a station
spre staþii din strãinãtate. abroad.
În statistica transportului rutier, sunt incluse In road transport statistics, the goods transported
mãrfurile transportate cu mijloace de transport rutier with transport means registered in the country are
înmatriculate în þarã. recorded.
Transportul rutier public este transportul rutier Public road transport means the road transport
efectuat pe bazã de contract, contra platã, prin încasarea carried out on contractual basis, under payment, by
unui tarif sau a echivalentului în naturã ori în servicii, cu cashing a tariff or its counterpart in kind or in services,
vehicule deþinute ºi utilizate în condiþiile legii, de cãtre with vehicles owned and used under legal conditions,
operatorii de transport rutier înregistraþi în Registrul by the road transport operators recorded in the Register
operatorilor de transport rutier. of road transport operators.
Transportul rutier în cont propriu se efectueazã Road transport on own account is carried out
fãrã încasarea unui tarif sau a echivalentului în naturã ori without cashing a tariff or its counterpart in kind or in
în servicii al acestuia, pe baza certificatului de transport services, based on the licence for carrying out transport
în cont propriu. on own account.
Datele statistice privind transportul maritim, pe cãi The statistical data on maritime, inland waterways
navigabile interioare ºi aerian se referã la mãrfurile and air transport comprise transported goods,
transportate, indiferent de naþionalitatea de înregistrare a irrespective of the nationality where the means of
mijloacelor de transport. transport are registered.
Transportul prin conducte petroliere magistrale Oil pipelines transport includes the volume of oil
cuprinde volumul produselor petroliere pompate prin products pumped through pipes and which reached the
conducte ºi ajunse la destinaþie. destination.
Parcursul mãrfurilor, exprimat în „tone-km” se The transport performance, expressed in
determinã funcþie de greutatea mãrfurilor transportate ºi ”tonnes-km”, is determined by the weight of transported
de distanþele parcurse de mijloacele de transport goods and by the distances covered by the means that
utilizate pentru efectuarea transportului, între locul de carry out the transport from the loading place to the
încãrcare ºi locul de descãrcare. Indicatorul este calculat unloading place. The indicator is calculated for rail, road,
pentru modurile de transport feroviar, rutier, pe cãi inland waterways and oil pipelines transport modes.
navigabile interioare ºi prin conducte.
Transportul portuar prezintã date care reflectã Transport at ports reflects the operations involving
operaþiunile din porturile maritime privind mãrfurile ºi goods and passengers, which are carried out in sea
pasagerii, respectiv transportul de mãrfuri pe cãi harbours, respectively the transport of goods on inland
navigabile interioare. waterways.
Transportul aeroportuar prezintã operaþiunile Airport transport presents the operations involving
privind pasagerii, mãrfurile ºi poºta înregistrate în passengers, goods and mail which are registered at
aeroporturi. airports.
Pasagerii transportaþi sunt pasagerii care Transported passengers are passengers who
efectueazã o cãlãtorie, utilizând mijloace de transport make a trip using means of transport characteristic of
caracteristice modului de transport considerat. each transport mode.
Transportul naþional reprezintã transportul efectuat National transport is transport carried out between
între douã localitãþi situate pe teritoriul naþional. two localities belonging to the national territory.
Transportul internaþional reprezintã transportul International transport is transport between
între teritorii naþionale diferite, o localitate fiind situatã pe countries different, one locality belonging to the national
teritoriul naþional. territory.
Transportul public local de pasageri reprezintã Local public passengers transport includes
operaþiunea de transport de pasageri care se efectueazã passengers transport operations carried out using a road
cu un vehicul rutier de transport, precum ºi cu metroul, în transport vehicle as well as the subway, within the
interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localitãþi, administrative-territorial area of a locality, without
fãrã a depãºi limitele acesteia. exceeding its boundaries.
Parcursul pasagerilor, indicator exprimat în Passengers transport performance, indicator
„pasageri-km”, se determinã în funcþie de numãrul expressed in ”passengers-km”, is determined by the
pasagerilor transportaþi ºi de distanþa efectiv parcursã de number of transported passengers and by the distance
fiecare pasager. actually covered by each passenger.
Datele privind infrastructura de transport feroviar The data on railway transport infrastructure reflect
prezintã lungimea liniilor de cale feratã în exploatare, the length of railways in operation, which includes the
definite ca linii deschise transportului feroviar de mãrfuri lines open to the transport of goods and passengers,
ºi pasageri, iar cele privind infrastructura de transport while those related to road transport infrastructure
rutier se referã la drumuri. comprises roads.

510
Drumurile publice sunt cãile de comunicaþie terestrã, Public roads represent the terrestrial communication
cu excepþia cãilor ferate, special amenajate pentru traficul ways, excepting railways, specially built up for walkers and
pietonal ºi rutier, deschise circulaþiei publice. vehicles traffic, open to public circulation.
Drumurile naþionale asigurã legãtura capitalei þãrii National roads ensure the connection between the
cu municipiile-reºedinþe de judeþ, legãturile între country’s capital and county seat municipalities, the
acestea, precum ºi cu þãrile vecine. connections among the latter, as well as with
Drumurile judeþene ºi comunale asigurã legãturile neighbouring countries.
între municipiile-reºedinþã de judeþ ºi reºedinþele de County and communal roads ensure the
comune, municipii, oraºe ºi alte obiective importante, connections between county seat municipalities and
între comune ºi satele din judeþ, precum ºi legãtura între commune seats, municipalities, towns and other
municipii, oraºe, comune ºi sate între ele. important objectives, between communes and the
villages within a county, as well as the connection
Datele privind echipamentele de transport se referã between municipalities, towns, communes and villages.
la mijloacele de transport înmatriculate, caracteristice Data on transport equipment refer to registered
fiecãrui mod de transport. În capitol sunt prezentate date transport means, characteristic to each transport mode.
privind accidentele de circulaþie rutierã. Data on road traffic accidents are also presented in this
chapter.
POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII
POST AND TELECOMMUNICATIONS
Trimiterea poºtalã se referã la expedierea ºi
livrarea unui bun, prin mijloace diferite de cele A postal item is an item sent and delivered, through
electronice, la adresa indicatã de expeditor, utilizând other means than the electronic ones, at the address
serviciile de poºtã. Sunt incluse trimiterile de indicated by the sender, using postal services. Items of
corespondenþã, imprimatele ºi coletele poºtale. correspondence, printed matter and postal packages are
Trimiterea de corespondenþã este comunicarea included.
scrisã, tipãritã, imprimatã sau înregistratã pe orice An item of correspondence is a communication in
suport material care urmeazã sã fie transportatã ºi written form, printed or on any kind of physical medium
livratã la adresa indicatã de expeditor (altfel decât to be conveyed and delivered at the address indicated by
electronic) pe suport sau pe ambalajul acesteia. the sender (otherwise than electronically) on the medium
Imprimatele (cãrþi, cataloage, ziare ºi periodice) support or package.
sunt trimiteri poºtale care nu sunt incluse în categoria Printed matters (books, catalogues, newspapers
trimiterilor de corespondenþã. and periodicals) means postal items that are not
Trimiterile poºtale recomandate sunt acele included under items of correspondence.
trimiteri pentru care se oferã o garanþie forfetarã Registered items are items for which a flat-rate
împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totalã sau guarantee against risks of loss, theft, full or partial
parþialã, deteriorare ºi pentru care se elibereazã la destruction, deterioration is provided and, upon request,
cerere o dovadã privind depunerea la punctul de acces proof of the handing in at the access point or to the
sau la destinatar. recipient is supplied.
Trimiterile poºtale cu valoare declaratã sunt acele
trimiteri care sunt asigurate împotriva pierderii, furtului, Postal items with a declared value are items
distrugerii totale sau parþiale, deteriorãrii, pentru o sumã insured against loss, theft, full or partial destruction or
egalã cu valoarea declaratã de expeditor. deterioration, for an amount equal to the value declared
Coletul poºtal este o trimitere poºtalã conþinând by the sender.
bunuri cu sau fãrã valoare comercialã; coletele poºtale A postal package is a postal item containing
nu trebuie sã conþinã alte trimiteri poºtale. goods with or without commercial value and does not
În numãrul de conexiuni la serviciile de telefonie include other postal items.
sunt cuprinse conexiunile persoanelor fizice ºi juridice la The number of connections to telephone
serviciile de telefonie fixã ºi mobilã. services comprises the connections of natural and legal
Numãrul de conexiuni la serviciul de telefonie persons to fixed and mobile telephone services.
fixã este reprezentat de numãrul de linii telefonice fixe The number of connections to the fixed telephone
conectate pentru care se plãtesc abonamente. service is represented by the number of connected fixed
Numãrul de conexiuni la serviciul de telefonie telephone lines for which subscriptions are paid.
mobilã este reprezentat de numãrul de cartele SIM pe The number of connections to the mobile
bazã de abonament ºi cartele SIM preplãtite active. telephone service is represented by the number of
subscription-based SIM cards and active prepaid SIM
cards.
Principalele tipuri de mãrfuri transportate pe cãile ferate, în anul 2009
17.G1 Main types of goods subject to railways transport, in 2009

Structurã calculatã din date în “mii tone”


Structure calculated from data in “thou tonnes”
11,0% Cãrbune ºi lignit; þiþei ºi gaze
45,0% naturale
4,8% Coal and lignite; crude petroleum
and natural gas

6,5% Minereuri metalifere ºi alte


produse de minerit ºi exploatare
de carierã; turbã; uraniu ºi thoriu
Metal ores and other mining and
quarrying products; peat; uranium
and thorium
27,1%
Cocs, produse rafinate din petrol
Coke and refined petroleum
5,6% products

Chimicale, produse chimice ºi


fibre manufacturate; produse din
Structurã calculatã din date în “mii tone - km” cauciuc ºi din mase plastice;
Structure calculated from data in “thou tonnes - km” combustibil nuclear
Chemicals, chemical products and
man-made fibres; rubber and
18,9% 22,8%
plastic products; nuclear fuel

Metale de bazã; produse


fabricate din metal, cu excepþia
5,4% maºinilor ºi a echipamentelor
4,2% Basic metals; fabricated metal
products, except machinery and
equipment
11,0%
Alte tipuri de mãrfuri
Other types of goods

37,7%

Transportul portuar maritim, în anul 2009


17.G2 Maritime transport at ports, in 2009

45,5% 54,5%
Mãrfuri încãrcate
Loaded goods

Mãrfuri descãrcate
Unloaded goods
Transportul portuar pe cãi navigabile interioare, în anul 2009
17.G3 Inland waterways transport at ports, in 2009

34,4% 39,8%

Transport naþional
National transport

Transport internaþional
International transport

Tranzit
Transit

25,8%

Numãrul de conexiuni (la sfârºitul anului)


17.G4 Number of conections (end of year)

milioane / million

30
24,5 25,4
25 22,9

20 17,4

15 13,4
10,2
10

4,4 4,4 5,0 5,3


5 4,2 4,3

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Serviciul de telefonie fixã Serviciul de telefonie mobilã


Fixed telephony service Mobile telephony service

Sursa : Autoritatea Naþionalã pentru Administrare în Comunicaþii.


Source: National Authority for Management and Regulation in Communication.
17 TRANSPORTURI, POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII

17.1 Transportul de mãrfuri, pe moduri de transport


17.2 Mijloacele de transport feroviar, pe cãi navigabile interioare
ºi maritim
17.3 Liniile de cale feratã în exploatare (la sfârºitul anului)
17.4 Principalele grupe de mãrfuri transportate pe cãile ferate
17.5 Transportul feroviar, pe tipuri de mãrfuri
17.6 Transportul portuar, pe grupe de mãrfuri, în anul 2007
17.7 Transportul portuar, pe tipuri de mãrfuri
17.8 Transportul rutier de mãrfuri, pe destinaþii ºi tipuri de transport
17.9 Transportul rutier de mãrfuri, pe tipuri de autovehicule,
capacitãþi de transport ºi tipuri de transport
17.10 Transportul rutier, pe grupe de mãrfuri ºi tipuri de transport,
în anul 2007
17.11 Transportul rutier, pe tipuri de mãrfuri ºi categorii de transport
17.12 Transportul rutier de mãrfuri, pe categorii de mãrfuri
periculoase ºi tipuri de transport
17.13 Transportul de pasageri, pe moduri de transport
17.14 Autovehicule înmatriculate în circulaþie ºi accidentele
de circulaþie rutierã (la sfârºitul anului)
17.15 Drumurile publice (la sfârºitul anului)
17.16 Aeronavele civile înmatriculate (la sfârºitul anului)
17.17 Transportul aeroportuar
17.18 Unitãþile de poºtã ºi telefonie (la sfârºitul anului)
17.19 Activitãþile de poºtã ºi telefonie
17.20 Mijloacele de radiocomunicaþii (la sfârºitul anului)

Teritorial

17.21 Drumurile publice, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009


17.22 Liniile de cale feratã în exploatare, în profil teritorial,
la 31 decembrie 2009
17.23 Activitãþile de poºtã, în profil teritorial, în anul 2009
17.24 Activitãþile de telefonie, în profil teritorial, în anul 2009
COMERÞ
INTERNAÞIONAL

INTERNATIONAL
TRADE
18
SURSA DATELOR DATA SOURCE

 Pentru perioada 2004 - 2006:  For 2004 - 2006:


– Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care – The National Customs Authority (NCA) which
colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de collects and processes export and import customs
export ºi import. declarations.
– Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã pe – National Institute of Statistics, which collects and
formulare statistice ºi prelucreazã datele de import ºi processes data for imports and exports of electricity
export de energie electricã ºi gaze naturale de la and natural gas from importing/exporting companies
societãþile importatoare/exportatoare. Aceste date based on statistical forms. These data are
sunt transmise la ANV pentru prelucrare ºi întregirea subsequently submitted to NCA in order to be
datelor obþinute din declaraþiile vamale. processed and to complete the data obtained from
customs declarations.

 Începând cu anul 2007:  Starting with 2007:


 Pentru comerþul EXTRA-UE:  For EXTRA-EU trade:
– Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care – The National Customs Authority (NCA) which
colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de collects and processes export and import
export ºi import. customs declarations.
– Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã – National Institute of Statistics which collects and
pe formulare statistice ºi prelucreazã datele de processes data for imports and exports of
import ºi export de energie electricã ºi gaze electricity and natural gas from
naturale de la societãþile importatoare/ importing/exporting companies based on
exportatoare. Aceste date sunt transmise la ANV statistical forms. These data are subsequently
pentru prelucrare ºi întregirea datelor obþinute din submitted to NCA in order to be processed and
declaraþiile vamale. to complete the data obtained from customs
declarations.
 Pentru comerþul INTRA-UE:
– declaraþiile statistice INTRASTAT colectate de  For INTRA-EU trade:
cãtre INS direct de la operatorii economici care – INTRASTAT statistical declarations collected by
au realizat un volum valoric al expedierilor NIS directly from the trade operators which
intracomunitare de bunuri mai mare de achieved a value volume of intra-community
900000 lei sau un volum al introducerilor dispatches of goods higher than lei 900000 or a
intracomunitare de bunuri mai mare de 300000 lei. volume of intra-community arrivals of goods
– declaraþiile vamale colectate ºi prelucrate de higher than lei 300000.
cãtre ANV, pentru comerþul intracomunitar privind – customs declarations collected and processed
bunuri pentru prelucrare internã sau prelucrare by National Customs Autority (NCA) for intra
sub control vamal; bunuri care se miºcã din/cãtre community trade regarding goods for internal
pãrþi ale teritoriului statistic al UE dar, care nu processing or processing under customs control,
aparþin teritoriului fiscal al UE. goods from/to the parts of EU statistical territory
which do not belong to EU fiscal territory.
Gradul de colectare a datelor INTRASTAT a fost de
peste 95,0% atât pentru introduceri cât ºi pentru The percentage of collected data was over 95.0% of
expedieri intracomunitare de bunuri, din volumul total al total volume of trade, both for intra-community arrivals
introducerilor ºi respectiv expedierilor intracomunitare de and dispatches of goods. Data estimations were
bunuri. Pentru restul de cca 5,0% reprezentând valoarea performed for the rest of 5.0 % representing the trade
comerþului sub pragurile INTRASTAT ºi non-rãspunsuri value below the INTRASTAT thresholds and non-
au fost realizate estimãri de date. responses.
PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

Bunurile ce fac obiectul schimburilor internaþionale Goods which are subject to international exchanges
sunt clasificate potrivit Nomenclatorului Combinat (NC), are classified according to the Combined Nomenclature
care stã la baza tarifului vamal comunitar. Datele (CN), on which the community customs tariff is also
statistice sunt prezentate ºi pe grupe de bunuri din based. Statistical data are also presented by commodity
Clasificarea Standard de Comerþ Internaþional (CSCI, groups of Standard International Trade Classification
Rev.4), Marile Categorii Economice (MCE) ºi conform (SITC, Rev. 4), Broad Economic Categories (BEC) and
Clasificãrii Produselor pe Activitãþi (CPA), care se according to Classification of Products by Activities (CPA),
stabilesc pe baza unor chei de conversie între NC ºi which were set up based on conversion tables between
aceste clasificãri. these nomenclatures and the Combined Nomenclature.
Sfera de cuprindere: The scope:
Pentru comerþul INTRA-UE: se cuprind expedierile For INTRA-EU trade: are included dispatches of
de bunuri din România cu destinaþia alt stat membru UE goods from Romania to another EU Member State and
ºi introducerile (intrãrile) de bunuri în România având ca arrivals in Romania having as country of dispatch
þarã de expediþie un alt stat membru UE. another EU Member State.
Expedierile din România includ: Dispatches from Romania include:
– bunuri în liberã circulaþie care pãrãsesc teritoriul – goods released for free circulation which leave the
statistic al României cu destinaþia alt stat membru UE; statistical territory of Romania with another EU
Member State as destination;
– bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de – goods which were placed under customs procedure
prelucrare activã (în interiorul þãrii) sau prelucrare of inward processing (inside the country’s territory)
sub control vamal în România ºi care sunt destinate or processing under customs control procedure in
altor state membre. Romania with other Member States as destination.
Introducerile în România includ: Arrivals in Romania include:
– bunuri în liberã circulaþie într-un stat membru UE – goods released for free circulation in a member state
care intrã pe teritoriul statistic al României; of EU which enter the statistical territory of Romania;
– bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de – goods which were placed under customs procedure
prelucrare activã sau prelucrare sub control vamal în of outward processing or processing under customs
alt stat membru UE ºi care intrã pe teritoriul statistic control procedure in another EU Member State
al României. which enter the statistical territory of Romania.
Pentru comerþul EXTRA-UE: se cuprind schimburile For EXTRA-EU trade: are included exchange of
de bunuri între România ºi statele nemembre UE, având goods between Romania and non-EU Member States,
ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, having as object: direct import of goods for consumption,
bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau imported goods released from customs warehouses or
zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de free zones for consumption, export of national goods and
bunuri de origine naþionalã, precum ºi exportul de bunuri export of goods imported declared for internal
importate, declarate pentru consumul intern. consumption.
Se cuprind, de asemenea: There are also included:
– importurile temporare de bunuri strãine pentru – temporary imports of foreign goods for inward
prelucrare activã (în interiorul þãrii); processing (inside the country’s territory);
– exporturile de produse compensatoare rezultate – exports of compensatory products which result
dupã prelucrare activã; following the inward processing;
– exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare – temporary exports of goods for outward processing
pasivã (prelucrare în alte þãri); (processing outside the country’s territory);
– importurile de produse compensatoare rezultate – imports of compensatory products which result
dupã prelucrarea în afara þãrii ºi bunurile importate following processing outside the country’s territory
sau exportate în sistemul de leasing financiar (la and imported or exported goods for financial leasing
valoarea integralã a bunurilor). (at total value of goods).
În comerþul internaþional nu sunt cuprinse: The international trade does not include: goods in
bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase transit, goods temporarily admitted/released in/from the
în/din þarã (cu excepþia celor pentru prelucrare), bunurile country (except those subject to processing), goods
achiziþionate de organizaþii internaþionale pentru utilizãri purchased by international organizations for own use in
proprii în România, bunurile pentru ºi dupã reparaþii ºi Romania, goods for and after repairs and afferent spare
piesele de schimb aferente. parts.

533
Valoarea bunurilor exportate ºi importate s-a The value of exported and imported goods was
stabilit pe baza preþurilor efective FOB la exporturi ºi a set up based on actual FOB prices for exports and on
preþurilor efective CIF la importuri. actual CIF prices for imports.
Preþul FOB (în limba englezã Free on Board - Liber FOB price (Free on Board) represents the price at
la bord) reprezintã preþul la frontiera þãrii exportatoare, exporter country border, including the value of goods, all
care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport expenditure until the embarking point, as well
transport pânã la punctul de îmbarcare, precum ºi toate as all the taxes paid for the goods to be loaded on board.
taxele suportate pentru ca bunul sã fie încãrcat la bord.
Preþul CIF (în limba englezã Cost, Insurance, CIF price (Cost, Insurance, Freight) represents the
Freight-Cost, Asigurare, Navlu) reprezintã preþul la price at importer country border, including both the
frontiera þãrii importatoare, care cuprinde atât components of FOB price, as well as the insurance and
elementele componente ale preþului FOB, cât ºi costurile international transport costs.
asigurãrii ºi transportului internaþional.
Datele valorice sunt exprimate în lei, euro ºi dolari Value data are expressed in Lei, Euro and USD. The
SUA. Conversia în euro, respectiv în dolari, a datelor conversion for the data in Lei (collected through Intrastat
valorice exprimate în lei (colectate prin declaraþiile statistice statistical declarations and customs declarations) in
INTRASTAT ºi declaraþiile vamale), se face utilizând: Euro, respectively USD, is made using:
– cursul de schimb mediu lunar lei/euro, respectiv – average monthly exchange rate Lei/Euro,
lei/dolar, comunicat de Banca Naþionalã a României, respectively Lei/USD, published by National Bank of
pentru sistemul INTRASTAT; Romania, for INTRASTAT system;
– cursul de schimb lei/euro, respectiv lei/dolar, – exchange rate Lei/Euro, respectively Lei/USD
comunicat de Banca Naþionalã a României pentru published by National Bank of Romania for the
penultima zi de miercuri a lunii, pentru sistemul penultimate Wednesday of the month, for
EXTRASTAT. EXTRASTAT system.
Indicii valorii unitare pentru export ºi import se Unit value indices for international trade on data
calculeazã având la bazã valorile unitare (medii) expressed in euro are calculated based on the average
exprimate în euro, pentru un nomenclator de bunuri unit values, for a representative goods nomenclature
reprezentative din Nomenclatorul Combinat (NC), la from the Combined Nomenclature (CN), at 8 digits level,
nivel de 8 cifre, conform formulei Paasche. according to Paasche formula.
Pentru agregarea indicilor de valori unitare calculaþi la For the agregation of unit value indices, calculated at
nivel de 8 cifre pe diverse nivele din NC ºi total exporturi, 8 digits level, on different levels, from CN and total
respectiv total importuri, se utilizeazã ca element de exports, respectively total imports, it is used as weighting
ponderare valoarea bunurilor din perioada curentã. element the goods value from the current period.
Baza de calcul utilizatã pentru calculul indicilor de The used calculation base for the calculation of unit
valori unitare este anul precedent, iar indicii de valori value indices is the previous year, and unit value indices
unitare cu alte baze se calculeazã prin înlãnþuire. with other bases are calculated by chaining.
Datele cantitative sunt exprimate în general în “tone”, Quantitative data are generally in “tonnes” and for
iar pentru unele bunuri în unitãþi de mãsurã specifice some goods in specific measurement units (pieces, m3,
(bucãþi, m3, kwh etc.). kwh a.s.o.).
Gruparea exporturilor/importurilor pe moduri de The grouping of exports/imports by modes of
transport se realizeazã pe baza identitãþii ºi naþionalitãþii transport is made on the basis of both identity and
mijlocului de transport care trece frontiera de stat cu nationality of the means of transport which pass the state
mãrfurile exportate/importate. frontier with the exported/imported goods.
Repartizarea pe þãri a schimburilor internaþionale se Foreign exchanges of goods are distributed by
realizeazã astfel: countries as follows:
– pentru comerþul INTRA-UE pe baza principiului – for INTRA-EU trade, based on the principle
„þara de destinaþie” (la expedieri) ºi „þara de “country of destination” (for dispatches) and
expediþie” (la introduceri); “country of dispatch” (for arrivals);
– pentru comerþul EXTRA-UE pe baza principiului – for EXTRA-EU trade, based on the principle
„þara de destinaþie” (la export) ºi „þara de origine” “country of destination” (for export) and “country
(la import, cu excepþia cazului în care þara de origine of origin” (for import, except the situation when the
este un stat membru UE-caz în care se ia în country of origin is a EU Member State – when the
considerare þara de expediþie). country of dispatch is taken into account).
Se considerã „þara de destinaþie” þara în care “Country of destination” is considered the country
bunurile vor fi consumate, „þara de expediþie” þara din where goods will be consumed, “country of dispatch” the
care bunurile au fost expediate ºi „þara de origine” þara în country from where the goods were dispatched and
care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima “country of origin” is the country where the commodity was
transformare substanþialã. produced or last substantial transformation was performed.
Gruparea þãrilor pe continente ºi pe zone economice The groups of countries by continents and economic
se face conform recomandãrilor Oficiului de Statisticã al zones are made according to the recommendations of
Uniunii Europene (EUROSTAT). Grupãrile pe þãri au European Union Statistical Office (EUROSTAT). The
urmãtoarea componenþã: economic groups by countries have the following
components:
– Uniunea Europeanã (UE): Austria, Belgia, Bulgaria, – European Union (EU): Austria, Belgium, Bulgaria,
Republica Cehã, Cipru, Danemarca, Estonia, Czech Republic, Cyprus, Denmark, Estonia,
Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Finland, France, Germany, Greece, Ireland, Italy,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, United
Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Kingdom of Great Britain and Northern Ireland,
Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria. Netherlands, Poland, Portugal, Romania, Slovakia,
Slovenia, Spain, Sweden, Hungary.
– Asociaþia Europeanã a Liberului Schimb (AELS): – European Free Trade Association (EFTA): Iceland,
Islanda, Norvegia, Elveþia, Liechtenstein. Norway, Switzerland, Liechtenstein.
– Organizaþia þãrilor Exportatoare de Petrol – The Organization of Petroleum Exporter
(OPEC): Algeria, Arabia Sauditã, Emiratele Arabe Countries (OPEC): Algeria, Saudi Arabia, United
Unite, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar, Arabian Emirates, Iraq, Iran, Kuwait, Libya, Nigeria,
Venezuela, Angola. Qatar, Venezuela, Angola.
– OECD-UE: SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua – OECD-EU: USA, Canada, Japan, Australia, New
Zeelandã, Turcia, Mexic, Islanda, Norvegia, Elveþia, Zeeland, Turkey, Mexico, Iceland, Norway,
Republica Coreea, Insulele Virgine Americane. Switzerland, Republic of Korea, Virgin Islands
(United States).

– Comunitatea Statelor Independente (CSI): – Commonwealth of Independent States (CIS):


Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia (Gruzia), Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia (Gruzia),
Kazahstan, Kirghizstan, Republica Moldova, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Republic of Moldova,
Federaþia Rusã, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Russian Federation, Tajikistan, Turkmenistan,
Uzbekistan. Ukraine, Uzbekistan.
– Þãri din bazinul mediteranean-UE: Albania, – Countries from Mediterranean Area-UE: Albania,
Bosnia-Herþegovina, Algeria, Egipt, Gibraltar, Bosnia-Herzegovina, Alger, Egypt, Gibraltar, Croatia,
Croaþia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Israel, Jordan, Libya, Lebanon, Morocco, Macedonia,
Macedonia, Teritoriile Palestiniene Ocupate, Siria, Occupied Palestinian Territories, Syria, Tunisia,
Tunisia, Turcia, Ceuta, Kosovo, Melilla, Muntenegru, Turkey, Ceuta, Kosovo, Melilla, Montenegro, Serbia.
Serbia.

Diferenþele între datele pe total ºi valorile The differences between total data and data
obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate obtained by cumulating the different structures used
sunt datorate rotunjirilor. are due to rounding up.
Exporturile ºi importurile în comerþul internaþional al României
18.G1 Exports and imports in international trade of Romania

Comerþul internaþional / International trade


milioane dolari S.U.A. / USD million

56149 68193 83442 110885 133960 94923

37,1% 42,7%
36,5%
38,8%
40,7%
41,8%
61,2% 63,5% 62,9% 57,3%
58,2% 59,3%

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Comerþul internaþional / International trade


milioane euro / euro million

45216 54823 66596 80871 90965 68037

37,1% 42,7%
36,5%
38,8%
40,6%
41,9%
61,2% 63,5% 62,9% 57,3%
58,1% 59,4%

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Exporturi FOB Importuri CIF


FOB Exports CIF Imports
Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilor
de comerþ internaþional (FOB/CIF)
Exports (FOB), imports (CIF) and balance of international
18.G2 trade operations (FOB/CIF)

milioane euro / euro million

60000 57240
51322
50000
40746 38953
40000
32568 33725
29549 29084
30000 26281 25850
22255
18935
20000

10000

-10000 -7346
-10313 -9869
-20000 -14896
-21773 -23515
-30000
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Export FOB Import CIF Sold FOB / CIF


FOB / CIF Balance

Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilor de


comerþ internaþional (FOB/CIF) cu Uniunea Europeanã (UE)
Exports (FOB), imports (CIF) and trade balance (FOB/CIF) with
18.G3 European Union (EU)

milioane euro / euro million

39838
40000

28472
30000
23765
21600
20000

10000

-10000 -6872

-20000 -16073
2008 2009

Export FOB Import CIF Sold FOB / CIF


FOB / CIF Balance
Partenerii comerciali ai României, pe principalele grupe de þãri, în anul 2009
18.G4 Romania’s trade partners, by main groups of countries, in 2009

TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084 TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953
TOTAL FOB EXPORTS (euro million) TOTAL CIF IMPORTS (euro million)

11,5% 16,3%
2,3%
1,2%

11,9% 9,4%

74,3% 73,1%

Uniunea Europeanã (UE-27) A.E.L.S.


European Union (EU-27) E.F.T.A.

Alte þãri din Europa Alte þãri


Other European countries Other countries

Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF) pe principalele secþiuni


conform CSCI, Rev. 4, în anul 2009
Exports (FOB) and imports (CIF), by main sections according
18.G5 to SITC, Rev. 4, in 2009
TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084 TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953
TOTAL FOB EXPORTS (euro million) TOTAL CIF IMPORTS (euro million)

12,0% 11,4%

5,1% 42,9% 34,0%


9,4%

6,0%

9,8%

15,7%

14,0%
18,3% 21,4%
Maºini ºi echipamente pentru transport Combustibili minerali, lubrifianþi
Machinery and transport equipment ºi materiale derivate
Mineral fuels, lubricants
Articole manufacturate diverse and related materials
Miscellaneous manufactured articles Produse chimice ºi produse derivate,
nespecificate în altã secþiune
Mãrfuri manufacturate clasificate Chemicals and related products, n.e.s.
mai ales dupã materia primã
Manufactured goods classified Alte bunuri
mainly by the raw material Other goods
Principalele þãri partenere, în anul 2009
18.G6 The main partner countries, in 2009

TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084 TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953
TOTAL FOB EXPORTS (euro million) TOTAL CIF IMPORTS (euro million)

Germania Germania
Germany Germany
18,7% 17,3%
Alte þãri
Alte þãri Other countries
Other countries
48,4% 51,6%
Italia
Italia Italy
Italy
11,7%
15,3%

8,3%
Franþa Ungaria
France Hungary
8,2% 6,2%
Franþa
5,0% 4,9% France
4,4% China
Ungaria Turcia China, People’s Rep. of
Hungary Turkey

Orientarea geograficã a exporturilor ºi importurilor României, în anul 2009


18.G7 Geographical distribution of Romanian exports and imports, in 2009

EXPORTURI IMPORTURI
EXPORTS IMPORTS

2,1% 2,7%
2,4% 0,1% 0,7% 0,1%
7,0% 12,8%

14,1%
10,6%

74,3% 73,1%

Uniunea Europeanã Africa


European Union
Alte þãri din Europa America
Other European countries

Asia Oceania
18 COMERÞ INTERNAÞIONAL

18.1 Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor


de comerþ internaþional
18.2 Indicii valorii unitare în comerþul internaþional
18.3 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni conform CSCI, Rev.3
Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni
conform CSCI, Rev. 4
18.4 Comerþul internaþional, pe marile categorii economice (MCE)
18.5 Comerþul internaþional, conform clasificãrii produselor
pe activitãþi (CPA 2002), comerþul internaþional,
conform clasificãrii produselor pe activitãþi (CPA 2008)
18.6 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe moduri de transport
18.7 Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (1999 - 2006)
Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (2006 - 2009)
18.8 Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele
capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (lei)
Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele
capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (euro)
18.9 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene
(UE-15), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC),
în anii 1998-2003
18.10 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene
(UE-25), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC),
în anii 2004, 2005 ºi 2006
18.11 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene,
pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC),
în anul 2007
18.12 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene,
pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC),
în anul 2008
18.13 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene,
pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC),
în anul 2009
COMERÞ INTERIOR ªI
SERVICII DE PIAÞÃ

DOMESTIC TRADE AND


MARKET SERVICES
19
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Ancheta structuralã în întreprinderi.  Structural business survey.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

COMERÞ INTERIOR DOMESTIC TRADE

Comerþul cu amãnuntul - activitatea de vânzare a Retail - the activity of selling the goods to the final
mãrfurilor cãtre consumatorii finali, în general în cantitãþi consumers, generally in small quantities and as they
mici ºi în starea în care ele au fost cumpãrate, precum ºi were bought, as well as retail through own shops of the
vânzãrile cu amãnuntul prin magazine proprii ale enterprises producing the goods.
întreprinderilor producãtoare de bunuri.
Comerþul cu amãnuntul se desfãºoarã prin Retail is developed through specialised shops, non-
magazine specializate, magazine nespecializate, prin specialised shops, by mail, market outlets, kiosks and
corespondenþã, standuri în pieþe, chioºcuri ºi alte forme other types of trade.
de comerþ.
În valoarea comerþului cu amãnuntul nu se includ: The value of retail does not include:
– vânzãrile directe cãtre populaþie de produse agricole – direct sales of agricultural products made by
de cãtre producãtorii agricoli (vânzãrile pe piaþa agricultural producers to the population (sales on the
þãrãneascã); peasant market);
– vânzãrile de produse care nu sunt utilizate ca bunuri – sales of products not used as consumption goods
de consum (cereale, seminþe, petrol brut etc.); (cereals, seeds, crude oil a.s.o.);
– vânzãrile de alimente ºi bãuturi pentru consumul pe – sales of food and beverages for immediate
loc; consumption;
– valoarea materialelor ºi pieselor de schimb aduse de – value of materials and spare parts brought by the
populaþie sau operatori economici unitãþilor pentru population or by economic operators for repairs and
reparaþii ºi transformãri de îmbrãcãminte, transformations of clothing, footwear, electronic and
încãlþãminte, produse electronice ºi electrice, de electric products, transport means a.s.o.;
mijloace de transport etc.;
– valoarea obiectelor supuse reparaþiilor sau – value of objects to be repaired or transformed.
transformãrilor.
Comerþul cu ridicata - activitãþile de vânzare a Wholesale - the activities of selling the goods
mãrfurilor (fãrã ca acestea sã sufere transformãri (without suffering essential changes as compared to the
esenþiale faþã de starea în care ele au fost cumpãrate) în situation as they were bought) in great quantities, to retail
cantitãþi mari, cãtre comercianþi cu amãnuntul, utilizatori sellers, industrial and commercial users, collectivities
industriali ºi comerciali, colectivitãþi ºi utilizatori and professional users, other wholesale or intermediate
profesionali, alþi comercianþi cu ridicata sau intermediari sellers and not to final users.
de comerþ cu ridicata ºi nu cãtre consumatori finali.
În comerþul cu ridicata se includ ºi activitãþile de Wholesale also includes trade activities provided by
comerþ prestate de intermediari de comerþ cu ridicata intermediaries of wholesale (activities of commissioners,
(activitãþile comisionarilor, intermediarilor de mãrfuri, intermediaries of goods, as well as all intermediate
precum ºi toate intermedierile care se realizeazã în numele activities on own account or on behalf of thirds) no matter
sau în contul terþilor) indiferent dacã vânzarea se face pe if the sale is on domestic market or for exports.
piaþa internã sau pentru export.
Valoarea vânzãrilor cu ridicata reprezintã volumul The value of wholesale represents the amount of
veniturilor rezultate din vânzarea mãrfurilor cu ridicata income resulted from goods wholesale and/or the
ºi/sau comisionul încasat de comisionari din activitatea commission cashed by the commissioners from the
de intermediere a comerþului cu ridicata. activity of intermediate wholesale.
În valoarea comerþului cu ridicata nu se includ: The value of wholesale does not include:
– vânzãrile de produse proprii efectuate de unitãþile – sales of own products carried out by producing units
producãtoare direct cãtre unitãþile comerciale sau directly to commercial units or other producers;
alþi producãtori;
– activitatea de bursã a mãrfurilor; – the activity of stock market;
– exporturile de produse proprii realizate direct de – exports of own products directly performed by
cãtre unitãþile producãtoare. producing units.
Comerþul cu amãnuntul ºi comerþul cu ridicata Retail and wholesale comprise the income
cuprind veniturile realizate, atât în întreprinderile care au achieved both by the enterprises having trade as main
ca activitate principalã comerþul, cât ºi în întreprinderile cu activity and by the enterprises having other activities,
alte activitãþi, care obþin venituri din activitatea de comerþ. getting income from trade activity.
Datele valorice privind veniturile realizate sunt Value data on achieved income are presented in
prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv current prices of each year, including VAT for retail and
TVA la comerþul cu amãnuntul ºi exclusiv TVA la excluding VAT for wholesale.
comerþul cu ridicata.
Reþeaua comercialã a întreprinderilor cu Commercial network of retail enterprises
activitate de comerþ cu amãnuntul reprezintã numãrul represents total number of shops existing at the end of
total de magazine existent la sfârºitul anului. the year.
Indicii de volum ai comerþului cu amãnuntul au Volume indices of retail were calculated under
fost calculaþi în preþuri comparabile. comparable prices conditions.

SERVICII DE PIAÞÃ MARKET SERVICES

Serviciile de piaþã - activitãþi care fac obiectul Market services - activities which are subject to
vânzãrii ºi cumpãrãrii pe piaþã, indiferent de momentul sale and purchase on the market, no matter of payment
plãþii, tipul de preþ practicat (preþ de vânzare, tarif etc.) ºi moment, type of practised price (sale price, tariff a.s.o.)
modalitãþile de încasare. and ways of cashing.
Activitãþile de servicii de piaþã: Activities of market services:
– servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie; – market services mainly rendered to the population;
– servicii de piaþã prestate în principal pentru – market services mainly rendered to enterprises.
întreprinderi.
Serviciile de piaþã prestate în principal pentru Market services mainly rendered to the
populaþie ºi pentru întreprinderi cuprind veniturile population and to enterprises include income
realizate, atât de întreprinderile care au activitate principalã achieved both by enterprises having services as their
de servicii, cât ºi de întreprinderile cu alte activitãþi main activity and by enterprises having other main
principale, care obþin venituri din activitãþi de servicii. activities, which obtain income from service activities.
Serviciile de piaþã prestate în principal pentru Market services mainly rendered to the
populaþie cuprind urmãtoarele activitãþi, conform population include the following activities, according to
CAEN Rev.2: hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare CANE Rev.2: hotels and other accomodation units
(diviziunea 55), restaurante ºi alte activitãþi de servicii de (division 55), restaurants and other catering services
alimentaþie (diviziunea 56), activitãþi ale agenþiilor (division 56), tourism agencies activities and tour -
turistice ºi ale tur - operatorilor, alte servicii de rezervare operators, other accomodation services and tourist
ºi asistenþã turisticã (diviziunea 79). assistance (division 79).
Serviciile de piaþã prestate în principal pentru Market services mainly rendered to enterprises
întreprinderi cuprind urmãtoarele activitãþi, conform comprise the following activities, according to CANE Rev.2:
CAEN Rev.2: transporturi ºi depozitare (diviziunile: 49 - transport and storage (divisions: 49 - 52), mail and courier
52), poºtã ºi curier (diviziunea 53), informaþii ºi (division 53), information and communications
comunicaþii (diviziunile: 58 - 63), tranzacþii imobiliare (divisions: 58 - 63), real estate transaction (division 68),
(diviziunea 68), activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice professional, scientific and technical activities
(diviziunile: 69 - 75), activitãþi de servicii administrative ºi (divisions: 69 - 75), activities of administrative services
de servicii suport (diviziunile: 77, 78, 80 - 82), activitãþi de and support services (divisions: 77, 78, 80 - 82), showbiz,
spectacole, culturale ºi recreative (diviziunile: 90 - 93), cultural and recreation activities (divisions: 90 - 93), other
alte activitãþi de servicii (diviziunile: 95 - 96). activities of services (divisions: 95 - 96).
Datele valorice privind veniturile realizate sunt Value data on income are presented in current
prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv TVA. prices of each year, including VAT.
Indicii de volum ai serviciilor de piaþã prestate în Volume indices of market services mainly
principal pentru populaþie au fost calculaþi în preþuri rendered to the population were calculated under
comparabile. comparable prices.
Structura serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi
19.G1 Structure of market services mainly rendered to the population, by activity
2008 2009

25,2% 32,3% 24,6% 36,4%

21,3% 18,6%

21,2% 20,4%

Restaurante Activitãþi ale agenþiilor turistice


Restaurants ºi ale tur - operatorilor
Travel and tour operator agencies activities
Hoteluri ºi alte facilitãþi de Alte servicii de piaþã prestate în
cazare similare principal pentru populaþie
Hotels and other similar Other market services mainly rendered
accommodation facilities to the population
19 COMERÞ INTERIOR ªI SERVICII DE PIAÞÃ

COMERÞ INTERIOR

19.1 Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri


19.2 Comerþul cu amãnuntul, pe forme de proprietate
19.3 Indicii comerþului cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri
19.4 Reþeaua comercialã a întreprinderilor cu activitate
de comerþ cu amãnuntul
19.5 Indicii privind comerþul cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea
ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor, în anul 2009
19.6 Vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor
ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul al carburanþilor
19.7 Indicii privind vânzarea, întreþinerea ºi repararea
autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul
al carburanþilor
19.8 Comerþul cu ridicata, pe forme de proprietate

SERVICII DE PIAÞÃ

19.9 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie,


pe forme de proprietate
19.10 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie,
pe activitãþi
19.11 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie,
pe activitãþi ºi forme de proprietate
19.12 Indicii serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie,
pe activitãþi
19.13 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori
economici, pe forme de proprietate
19.14 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi,
pe forme de proprietate
19.15 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori
economici, pe activitãþi ºi forme de proprietate
19.16 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi,
pe activitãþi
19.17 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii,
pe forme de proprietate
19.18 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii,
pe activitãþi ºi forme de proprietate
TURISM

TOURISM
20
SURSA DATELOR DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Statistical surveys:


 Cercetãri statistice exhaustive privind activitatea de  Exhaustive statistical surveys on tourist activity of
turism a persoanelor juridice ºi fizice (activitatea de natural and legal persons (touristic accommodation
cazare turisticã ºi activitatea agenþiilor de turism). activity and travel agencies activity).
 Cercetare statisticã selectivã, referitoare la cererea  Sample statistical surveys on tourist demand of
turisticã a rezidenþilor în România, cu vârsta de cel residents in Romania aged 15 years at least, based
puþin 15 ani împliniþi, dintr-un eºantion reprezentativ on a representative sample of dwellings.
de locuinþe.
Surse administrative: Administrative sources:
 Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele  Ministry of Administration and Interior, for data on
privind cãlãtoriile internaþionale înregistrate la international trips registered at Romania’s borders.
frontierele României.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METHODOLOGICAL NOTES

ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICÃ TOURISTIC ACCOMMODATION ACTIVITY

Structurã de primire turisticã cu funcþiuni de Establishment of touristic reception with


cazare turisticã - orice construcþie sau amenajare, care functions of touristic accommodation - any building or
furnizeazã în mod permanent sau sezonier serviciul de settlement which permanently or seasonally provides the
cazare ºi alte servicii specifice pentru turiºti. tourists with accommodation and other specific services.
Vilele turistice, bungalourile ºi pensiunile Touristic villas, bungalows and boarding houses
turistice - structuri de primire turisticã cu funcþiuni de - establishments of touristic reception with functions of
cazare distincte pentru fiecare clãdire în parte, chiar accommodation, distinct for each building, even if they
dacã au o recepþie comunã pentru mai multe vile, have the same reception desk for several villas,
bungalouri sau pensiuni. bungalows or touristic boarding houses.
Bungalourile - structuri de cazare turisticã de Bungalows - low capacity establishments of
capacitate redusã, realizate, de regulã, din lemn sau touristic accommodation, usually made of wood or
materiale similare. Sunt amplasate în perimetrul similar materials. They are placed inside campings,
campingurilor, satelor de vacanþã, ca unitãþi holiday villages, as independent units inside spas or
independente în cadrul unor staþiuni sau zone turistice touristic areas, or as complementary spaces besides
sau ca spaþii complementare pe lângã alte structuri de other structures of touristic accommodation.
cazare turisticã.
Unitatea de tip cãsuþã - grup independent de Houselet - type unit - independent group of touristic
cãsuþe turistice care are recepþie ºi conducere houselets which has the same reception desk and
administrativã comunã. administrative management.
Pensiunile turistice - structuri de primire turisticã, Touristic boarding houses - establishments of
având o capacitate de cazare de pânã la 20 de camere touristic reception with an accommodation capacity of up
în mediul rural, totalizând maxim 60 de locuri, to 20 rooms in rural area, with maximum of
funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în clãdiri 60 accommodation places, operating in the houses of
independente, care asigurã în spaþii special amenajate citizens or in independent establishments that provide
cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi servire a accommodation and conditions to prepare and serve
mesei. meals for tourists in spaces properly designed.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire Agro-touristic boarding houses are tourist reception
turisticã, având o capacitate de cazare de pânã la establishments having an accommodation capacity of up
8 camere, funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în to 8 rooms, functioning in citizens’ dwellings or independent
clãdiri independente, care asigurã în spaþii special buildings providing tourist accommodation in special
amenajate cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi spaces as well as lunch preparation conditions and
servire a mesei, precum ºi posibilitatea participãrii la possibility to take part in household and handicraft
activitãþi gospodãreºti sau meºteºugãreºti. activities.
Nu se cuprind în cercetarea statisticã, structurile The establishments of touristic reception having
de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã cu o functions of touristic accommodation with
capacitate de cazare instalatã de mai puþin de 5 locuri. accommodation capacity of less than 5 places are not
included in the statistical survey.
Nu se cuprind în structurile de primire turisticã Establishments of touristic reception with
cu funcþiuni de cazare turisticã: structurile de cazare functions of touristic accommodation do not
folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaºi, pe o include: establishments of accommodation used
duratã mai mare de un an, indiferent de clasificarea exclusively by owners or tenants, during more than one
acestora; locuinþele secundare ale populaþiei, utilizate year, no matter their classification; secondary dwellings
în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii of population used for touristic purposes exclusively by
acestora; cãminele, internatele ºcolare pe perioada their owners; hostels, boarding - schools during school
anului ºcolar; unitãþile spitaliceºti (cu excepþia year; hospital units (except for sanatoria and other
sanatoriilor ºi altor spaþii similare ce practicã în mod similar units exclusively practising touristic activities);
exclusiv activitãþi turistice); vagoanele dormitor; sleeping cars; mountain shelters and refuges and
adãposturile ºi refugiile montane ºi similare; barãcile ºi similar; huts and bedrooms for workers; elderly people
dormitoarele pentru muncitori; cãminele de bãtrâni ºi hostels and orphanages.
casele de copii.
În numãrul structurilor de primire turisticã cu Establishments of touristic reception with
funcþiuni de cazare turisticã au fost cuprinse structurile functions of touristic accommodation were included
existente la 31 iulie, din anul respectiv. Se exclud the establishments existing on July 31, of the respective
structurile a cãror activitate a fost întreruptã în vederea year. The establishments whose activity was interrupted
realizãrii unor reparaþii capitale sau pentru modificãri for capital repairs or for changing the accommodation
importante ale capacitãþii de cazare sau / ºi a categoriei capacity and / or category were excluded.
de încadrare.
Locurile aferente structurilor de primire turisticã Basic unit also includes places afferent to the
cu funcþiuni de cazare turisticã complementare establishments of touristic reception with functions of
(cãsuþe, terenuri de campare etc.) la o structurã de touristic accommodation (houselets, camping grounds
cazare turisticã de bazã (hotel, motel, camping etc.) ºi a.s.o.) complementary to a basic establishment of
utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de touristic accommodation (hotel, motel, camping a.s.o.)
bazã. and their use.
Capacitatea de cazare turisticã existentã Existing (installed) touristic accommodation
(instalatã) reprezintã numãrul de locuri de cazare de capacity represents the number of touristic
folosinþã turisticã înscrise în ultimul act de recepþie, accommodation places recorded in the last reception,
omologare sau clasificare al structurii de primire turisticã homologation or classification document of the
cu funcþiuni de cazare turisticã, exclusiv paturile establishment of touristic reception with functions of
suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. touristic accommodation, the additional beds that can be
Sunt luate în calcul numãrul de locuri din structurile fixed if necessary, excluded. The number of places in the
existente la 31 iulie, din anul respectiv. establishments existing on July 31, of the respective year
are taken into calculation.
Capacitatea de cazare turisticã în funcþiune Touristic accommodation capacity in operation
(exprimatã în locuri-zile) reprezintã numãrul de locuri (by places-days) represents the number of available
de cazare puse la dispoziþia turiºtilor de cãtre structurile accommodation places for tourists in establishments of
de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, touristic reception with functions of touristic
înmulþit cu numãrul de zile cât sunt deschise structurile accommodation, multiplied with the number of days when
în perioada consideratã. Se exclud locurile din camerele the establishments are opened during the respective
sau structurile închise temporar din lipsã de turiºti, period. The places in rooms or establishments temporarily
pentru reparaþii sau pentru alte motive. closed because of lack of tourists, for repairs or other
reasons, are excluded.
Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazare Indices of net using the touristic accommodation
turisticã în funcþiune se calculeazã prin raportarea capacity in operation are calculated by dividing the total
numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de number of overnight stays with the touristic
cazare turisticã în funcþiune, din perioada respectivã. accommodation capacity in operation, in the respective
period.
ACTIVITATEA AGENÞIILOR DE TURISM TRAVEL AGENCIES ACTIVITY

Agenþiile de turism tour operatoare sunt acele Tour operator travel agencies are those travel
agenþii de turism specializate în organizarea de agencies specialized in the organisation of tourism
programe ºi acþiuni turistice, pe care le comercializeazã actions and programs, traded directly or by means of
direct sau prin intermediul altor agenþii de turism, pe other travel agencies based on contracts and
bazã de contracte ºi convenþii. conventions.
Agenþiile de turism cu activitate de vânzare sunt Travel agencies with sale activity are those travel
acele agenþii de turism care vând programele ºi acþiunile agencies selling tourism actions and programs of tour
turistice ale tour operatorilor. operators.
Acþiunea turisticã reprezintã modalitatea specificã Touristic action represents the specific way and
de desfãºurare ºi condiþiile asigurate de operatorul conditions ensured by the organising economic operator
economic organizator pe parcursul cãlãtoriei turistului. along the tourist’s travel.
Turiºtii participanþi la o acþiune turisticã sunt Tourists participating to a touristic action are the
persoanele care beneficiazã de serviciile oferite ºi persons who benefit of the services provided and sold by
vândute de operatorul economic care organizeazã the economic operator organizing the respective touristic
activitatea turisticã respectivã. activity.
Numãrul turiºtilor - zile pentru o acþiune turisticã Number of tourists - days for a touristic action is
se determinã prin înmulþirea numãrului persoanelor determined by multiplying the number of the participating
participante, cu durata efectivã în zile a acþiunii persons with the effective duration, in days, of the
respective. respective action.
Durata medie a sejurului s-a calculat din împãrþirea The average duration of the travel was calculated
numãrului de turiºti-zile la numãrul de turiºti. by dividing the number of tourists - days to the number of
tourists.

CÃLÃTORIILE INTERNAÞIONALE ÎNREGISTRATE INTERNATIONAL TRIPS REGISTERED


LA FRONTIERELE ROMÂNIEI AT ROMANIA’S BORDERS

Vizitator internaþional este, din punct de vedere International visitor is, from the statistical point of
statistic, orice persoanã care cãlãtoreºte cãtre o þarã, view any person who travels to a country, other than the
alta decât aceea în care îºi are reºedinþa, pentru o one of residence, for a period not exceeding 12 months;
perioadã care sã nu depãºeascã 12 luni, scopul principal the main purpose of his visit being other than carrying
al vizitei fiind altul decât exercitarea unei activitãþi out remunerated activity in the visited country.
remunerate în þara vizitatã.
Sosirile cuprind numãrul vizitatorilor strãini Arrivals include the number of foreign visitors
înregistraþi la intrarea în þarã. Plecãrile cuprind numãrul registered at the borders. Departures include the
vizitatorilor români care cãlãtoresc în strãinãtate ºi sunt number of Romanian visitors who travel abroad,
înregistraþi la ieºirea din þarã. Aceeaºi persoanã din registered at the borders. The same foreign person can
strãinãtate poate realiza, în perioada respectivã, mai make several trips to the country in the respective period,
multe cãlãtorii în þarã, fiind înregistratã de fiecare datã ca every new arrival being registered. The same applies for
o nouã sosire. În acelaºi mod se procedeazã la plecãrile the departures of the Romanian visitors abroad, too.
vizitatorilor români în strãinãtate.
Urmãtoarele categorii de cãlãtori sunt excluse The following categories of travellers are
din sosirile ºi plecãrile vizitatorilor internaþionali: excluded from arrivals and departures of the
persoanele care intrã sau ies din þarã ca migranþi; international visitors: persons who enter or leave the
diplomaþii, reprezentanþii consulari ºi membrii forþelor country as migrants; diplomats, consular representatives
armate când se deplaseazã spre/dinspre locul unde and members of the armed forces when travelling from
trebuie sã-ºi exercite misiunea într-o altã þarã; refugiaþii their country of origin towards their mission place in
sau nomazii. another country; refugees or nomads.
CEREREA TURISTICÃ A REZIDENÞILOR ÎN TOURISM DEMAND OF THE RESIDENTS IN
ROMÂNIA ROMANIA

Sfera de cuprindere a anchetei o constituie The coverage of the survey consists of the
persoanele rezidente în România, cu vârsta de cel puþin Romanian residents aged at least 15 years, within in a
15 ani împliniþi, din cadrul unui eºantion reprezentativ de representative sample of households.
gospodãrii.
Înregistrarea datelor se face prin metoda interviului The data are registered by face to face interviews,
faþã în faþã, rolul principal revenind anchetatorilor, care se the main role being played by surveyors who visit the
deplaseazã la locuinþele cuprinse în eºantionul anchetei. dwellings included in the survey sample. There, they
Se obþin informaþii referitoare la numãrul de turiºti, obtain information on the number of tourists, trips and
cãlãtorii ºi înnoptãri efectuate de rezidenþii din România overnight stays of the residents in Romania as to the
pentru plecãrile în vacanþe (odihnã, recreere, vizite la holidays (rest, recreation, visits to friends and relatives)
prieteni ºi rude) ºi pentru afaceri ºi motive profesionale. as well as to business and professional reasons.
Eºantionul anchetei cuprinde 8728 locuinþe/ The survey sample includes 8728 dwellings/
trimestru, volumul lui fiind calculat pentru o probabilitate quarter, its volume being calculated for 95% probability
de garantare a rezultatelor de 95% ºi o eroare de of results guarantee and ±5% representativity error,
reprezentativitate de ±5%, asigurând reprezentativitatea providing the representativeness at national level for key
la nivel naþional pentru variabilele esenþiale ale anchetei variables of the survey (persons aged 15 years and over,
(persoanele de 15 ani ºi peste, pe sexe ºi medii de by gender and residence area - urban, rural).
rezidenþã - urban, rural).
Se exclud cãlãtoriile având ca scop exercitarea unei The trips having as purpose a remunerated activity
activitãþi remunerate în locul vizitat, precum ºi cãlãtoriile as well as the trips without overnight stay in the visited
fãrã înnoptare în locul vizitat. place are excluded.

20.G1 Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune, în anul 2009


Structure of touristic accommodation capacity in operation, in 2009

9,7%

5,2%

7,7%

8,0%

69,4%

Hoteluri ºi moteluri Pensiuni agroturistice


Hotels and motels Agro-touristic boarding houses

Pensiuni turistice Vile turistice ºi bungalouri


Touristic boarding houses Touristic villas and bungalows

Alte structuri de primire turisticã


Other establishments of touristic reception
Înnoptãrile în structurile de primire turisticã, pe categorii de confort, în anul 2009
Overnight stays in the establishments of touristic reception, by category
20.G2 of comfort, in 2009

mii înnoptãri / thou overnight stays

8000 7674

7000

6000

5000

4000
3373
3000

2000
1394 1451
794 950
1000 583
460
182 389 67 8
0
5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificat
5 stars 4 stars 3 stars 2 stars 1 star Not classified

Turiºti români / Romanians Turiºti strãini / Foreigners

Înnoptãrile pe categorii de confort, în anul 2009


20.G3 Overnight stays, by category of comfort, in 2009

3,4% 3,3%
5 stele / 5 stars
8,8% 12,6%