Omenirea se confrunta în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale

energiei, apei si alimentatiei, rezolvarea corecta a lor fiind esenta preocuparilor pentru o
dezvoltare durabila.
O dezbatere despre energiile regenerabile trebuie sa porneasca de la problemele
schimbarilor climatice si disponibilitatii resurselor, în conditiile unei importante cresteri
demografice si a necesitatii de a permite accesul la energie a miliarde de persoane care în
prezent sunt privati de acesta.
Studiile oamenilor de stiinta au devenit în ultimii ani din ce în ce mai unanime în
a aprecia ca o crestere puternica a emisiilor mondiale de gaze cu efect de sera va
conduce la o încalzire globala a atmosferei terestre de 2-6
o
C, pâna la sfârsitul acestui
secol, cu efecte dezastroase.
Prin schimbul natural dintre atmosfera, biosfera si oceane pot fi absorbite circa 11 miliarde
de tone de CO
2
(sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce reprezinta circa
jumatate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o crestere permanenta a
concentratiei de CO
2
din atmosfera de la 280 de ppm înainte de dezvoltarea industriala la
360 ppm în prezent.
In cel de al treilea raport al Grupului Interguvernamental de Evolutie a Climatului GIEC,
prezentat în 2001, emisiile din anul 1990 au fost evaluate la 6,29 miliarde de tone
echivalent carbon ( Tabelul 1)
Rezervele conventionale de petrol si de gaze naturale (Tabelul 3),potrivit aceluiasi raport, la
nivelul actual de cons um, vor fi disponibile aproximativ 40 de ani. Tinând seama si de
resursele care vor mai fi descoperite în anii urmatori, expertii apreciaza ca pâna în anul 2020,
productiile de petrol si gaze vor mai creste, pretul petrolului pastrându-se în jur de 25 de
USD/baril, dupa aceasta data productia urmând sa scada si pretul sa creasca spre 2040-2050
spre 50 USD/baril. Resursele neconventionale de petrol (sisturile bituminoase si nisipurile
asfaltice) estimate la 600 miliarde tep, vor reprezenta resurse suplimentare cu costuri
superioare si emisii de CO
2
.
GIEC a încercat sa stabileasca legatura între utilizarea disponibilului de carbon din resursele
existente si restrictiile impuse de limitarea concentratiei de gaze cu efect de sera din
atmosfera.( Figura1). Rezulta ca în perioada 1880-1998 a fost utilizata o cantitatea de carbon
relativ mica fata de resursele înca existente. Cumulul emisiilor pe parcursul secolului XXI
pentru sase scenarii de concentratii a gazelor cu efect de sera la sfârsitul secolului :
350,450,550,650,750,1000 ppm, evidentiaza ca în afara primului scenariu (350 ppm), putin
realist tinând seama de concentratia actuala, în toate celelalte scenarii se pot arde toate
resursele conventionale de petrol si gaz. Utilizarea în întregime a resursele de carbune,
precum si a celor neconventionale de gaz si petrol, nu se va putea realiza decât în cazul
rezolvarii problemei capturii si stocarii CO2
Prognoza consumului de energie primara realizata de Consiliul Mondial al Energiei pentru anul
2050, in ipoteza unei cresteri economice de 3% pe an , fara o modificare a tendintelor actuale
de descrestere a intensitatii energetice si de asimilare a resurselor energetice regenerabile
evidentiaza un consum de circa 25 Gtep, din care 15 Gtep din combustibili fosili (Figura
2).Emisiile de CO2
In acest scenariu sunt inadmisibile . Pentru a se pastra o concentratie de
CO2
de 450 ppm, ceea ce reprezinta circa 6 Gt carbon, cantitatea maxima de combustibili fosili
utilizabila nu trebuie sa depaseasca 7 Gtep, rezultând un deficit de 18 Gtep care ar trebui
acoperit din nuclear si surse regenerabile. Rezulta ca pentru o dezvoltare energetica
durabila nu ar trebui sa se depaseasca la nivelul lui 2050 un consum de 13-18 Gtep,
acoperit din combustibili fosili 7 Gtep , din nuclear 2-3 Gtep si restul de 4-9 Gtep din
resurse regenerabile.
Pentru atingerea obiectivului ambitios propus de tarile Uniunii Europene de a reduce de patru
ori emisiile la orizontul lui 2050 [2] presupune o puternica « decarbonizare » a sistemului
energetic, prin apelare atât la energia nucleara prin noi filiere, dar mai ales la sursele
regenerative de energie. Tinând seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii si de
înlocuire a instalatiilor existente este necesar sa se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor
tehnologii curate Si cu consumuri energetice reduse. In acelasi timp este necesara o profunda
evolutie a stilului de viata si o coerenta a factorilor politici catre o dezvoltare durabila.
2.Perspectivele surselor regenerabile de energie
Utilizarea surselor de energie regenerabile SER au avantajul perenitatii lor si a impactului
neglijabil asupra mediului ambiant, ele ne emitând gaze cu efect de sera. Chiar daca prin
ardere biomasa elimina o cantitate de CO
2,
aceasta cantitatea este absorbita de aceasta pe
durata cresterii sale, bilantul fiind nul. In acelasi timp aceste tehno logii nu produc deseuri
periculoase, iar demontarea lor la sfârsitul vietii , spre deosebire de instalatiile nucleare, este
relativ simpla.
A orice tehnologie energetica si utilizarea SER prezinta unele inconveniente. Impactul
instalatiilor eoliene asupra peisajului, riscul de contaminare a solului si al scaparilor de metan
la gazeificare, perturbarea echilibrului ecologic de catre micro hidrocentrale sunt câteva dintre
acestea. Cele mai discutate inconveniente sunt însa cele legate de suprafata de teren
necesara si de intermitenta si disponibilitatea lor.
Este cunoscut faptul ca pentru producerea unei puteri de 8 MW în instalatii eoliene este
necesara o suprafata de km
2
, însa din aceasta numai 1% este efectiv ocupata de instalatii,
restul putând fi utili zata în continuare pentru agricultura. Si pentru producerea de energie
fotovoltaica sunt necesare suprafete importante. Astfel pentru o putere de 1 kW si o energie
anuala de 1000 kWh sunt necesari 10 m
2
, dar suprafata acoperiselor locuintelor ar permite
instalarea câtorva mii de MW.
Intermitenta energiei solare si eoliene poate fi compensata prin instalatii de acumulare a
energiei electrice sau termice sau prin producerea unor „vectori energetici „ intermediari, cum
este hidrogenul obtinut prin electroliza . Pentru energia hidraulica stocarea e3ste mai facila prin
crearea unor lacuri de acumulare, iar pentru biomasa aceasta poate fi stocata atât înaintea
recoltarii cât si dupa aceasta în depozite sau sub forma de biocarburanti.
Utilizarea SER a cunoscut un prim avânt dupa crizele petroliere din 1973 si 1980, dar a
cunoscut o stagnare de circa 12 ani dupa contra socul petrolier din 1986. Abia dupa încheierea
protocolului de la Kyoto din 1998, tarile dezvoltate au început sa-si propuna programe e4xtrem
de ambitioase. Astfel la Samitul de la Johannesburg tarile Uniunii Europene si-au propus o
crestere anuala de 1% pentru ponderea SER în balanta energetica pâna în anul 2010 Si o
crestere a ponderii biocarburantilor pâna la 5,75 % în acelasi an.
Aceste obiective nu pot fi atinse fara dezvoltarea cercetarii si colaborarii internationale în doua
directii principale [3]:

Reducerea costurilor (eolian în largul marilor, fotovoltaic) si a fezabilitatii industriale (
geotermia de mare adâncime , biocarburanti de sinteza.

Stocajul energiei electrice ( centrale de pompare acumulare, producere de hidrogen) si
termice (acumulatoare la temperatura înalta) precum si ameliorarea prognozei pentru aceste
energii si multiplicarea numarului de unitati distribuite în teritoriu pentru echilibrarea sistemului
electroenergetic. In paralel cu acestea sunt posibile sisteme de gestiune a cererii, de exemplul
la nivelul „imobilelor inteligente”, care produc, stocheaza si utilizeaza energia.
In România potentialul anual al SER, potrivit datelor comunicate de Ministerul Industriei si
Resurselor era estimat în anul 2002 la circa 9 miloane tep energie termica si 65 TWh energie
electrica tabelul 4, distribuit pe suprafata tarii asa cum reiese din figura 3.

Din pacate acest potential este utilizat în extrem de mica masura , cu exceptia energiei
hidraulice si a biomasei ( lemn de foc), acesta din urma fiind arsa în majoritatea cazurilor
în instalatii neperformante energetic.

Energiile conventionale (petrol, carbune, gaze naturale) precum si energia nucleara au cea mai
mare contributie la încalzirea globala si poluarea mediului. Ele necesita dezvoltarea unor in-
frastructuri foarte scumpe, precum instalatiile de prelucrarea combustibililor fosili, conductele
pentru transportul acestora si centralele electrice. Pericolele sunt mari: reziduurile rezultate din
prelucrarile industriale care sunt deversate Нn mod accidental ucid Нntreaga regiune pentru zeci
de ani, zonele contaminate prin accidente nucleare ramБn radioactive pentru zeci de mii de ani.
Disponibilitatea acestor resurse duce chiar la razboaie datorita valorii lor economice ridicate si a
vietii lor scurte. Guvernele subventioneaza aceste energii cu miliarde de dolari pe an (din banii
contribuabililor, desigur!), dar pretul lor ridicat continua sa saraceasca oamenii pe tot cuprinsul
PamБntului.
Energia solara este libera, nelimitata (cel putin pentru urmatoarele miliarde de ani...!) si
nepoluanta. Este perfecta pentru zonele rurale izolate, departe de retelele nationale de energie
electrica. O mica centrala proprie, cu baterii, poate sa Нnmagazineze energie suficienta pentru
patru-cinci zile. Prin tehnologie moderna, eficienta sistemelor solare se Нmbunatateste zi de zi.
Impactul asupra PamБntului este mic - nu exista practic poluare si nu se impune dezvoltarea unei
infrastructuri uriase.
нn momentul de fata nu suntem Нncurajati sa fim atenti la energia folosita, prin aceasta
contribuind la decesul ecologic al PamБntului. нn realitate, consumul casnic energetic al celor
mai multi oameni este relativ mic - gatit, iluminat, mici consumatori electrici si poate Нncalzire
(desi pentru aceasta este des folosit lemnul). Folosind propriul sistem de energie solara devenim
mult mai constienti de consumul de energie si trebuie sa adaptam acest consum la conditiile de
vreme si anotimpuri.
нn Mongolia (care are de asemenea o populatie rurala nu-me-roasa, izolata la munte), au fost
instalate peste 3000 de sisteme solare de iluminat pentru consumul unor familii si, de asemenea,
au fost rea-lizate sisteme solare pentru centre sportive, tabere scolare si centre turistice.

Tehnica solara moderna cucereste piata

Tehnica solara are o mare valoare de prezentare in Germania si este promovata in majoritatea
zonelor. Un program special cu efecte stimulative sprijina construirea de instalatii termice solare cu
mijloace publice.
Dupa ce, in trecut, modificarile frecvente ale principiilor de promovare au provocat iritatia
consumatorilor si a meseriasilor de profesie, politica a stabilit acum semnale clare: in anul 2001 s-
au marit fondurile de promovare pentru anul 2002 de la 150 milioane euro la 200 milioane euro. In
plus, la 25 martie 2002 s-a marit gradul de promovare de la 87 la 92 euro pe metru patrat de
suprafata colectoare instalata.
A profita de pe urma soarelui

Soarele este un furnizor natural si practic inepuizabil de energie. El este sursa de care depinde
orice viata. Dar el are o importanta din ce in ce mai mare si ca furnizor al necesarului nostru zilnic
de energie.
Soarele, aflat la o distanta de 150 milioane kilometri de pamant, reprezinta o adevarata sursa de
energie. El ofera zilnic energie gratuita in cantitati nelimitate. Utilizarea energiei solare este, spre
deosebire de arderea carburantilor, complet lipsita de substante toxice si de alte riscuri.
Avem deci cele mai bune argumente pentru a accepta oferta naturii facuta civilizatiei noastre.
La aceasta lucreaza cercetatorii si producatorii echipamentelor care utilizeaza energia solara,
aflandu-se intr-o apriga concurenta. In ultimii 10 ani s-au diminuat substantial ciclurile de viata ale
echipamentelor solare. Tot timpul apar pe piata sisteme din ce in ce mai performante, care
utilizeaza energia solara. Pe de o parte exista instalatiile termice solare, care sunt utilizate pentru
incalzirea apei potabile si, eventual, pentru incalzirea locuintei. A doua categorie privind obtinerea
energiei solare o reprezinta modulele fotovoltaice, care produc curent electric.
Numarul producatorilor particulari de instalatii este in continua crestere.

60% din energie pentru incalzirea apei calde de consum

Instalatiile solare sunt utilizate cel mai adesea pentru incalzirea apei calde de consum. Necesarul
de apa calda, aproximativ constant pe durata intregului an, poate fi bine combinat cu oferta de
energie solara. In lunile de vara, instalatia solara poate acoperi in mod satisfacator cantitatea de
energie necesara. Instalatia de incalzire conventionala trebuie insa pastrata ca rezerva, deoarece
chiar si vara exista perioade cu vreme proasta. De-a lungul unui an, instalatiile solare livreaza pana
la 60% din energie solara necesara pentru incalzirea apei calde de consum.

Functie dubla: incalzirea apei calde de consum si sustinerea incalzirii conventionale

Utilizarea instalatiilor solare pentru sustinerea incalzirii are un efect pozitiv asupra mediului
inconjurator. In cazul unei exploatari corespunzatoare, instalatiile solare combinate acopera pana la
30% din consumul anual de energie, necesar prepararii apei calde de consum si incalzirii. Un metru
patrat de suprafata colectoare economiseste pana la 50 l motorina pe an.

Curent electric fotovoltaic provenit din lumina solara

Cuvantul "fotovoltaic" este format din cuvantul grecesc pentru lumina si din numele fizicianului
Allesandro Volta. Acest cuvant desemneaza transformarea directa a luminii solare in energie
electrica prin intermediul celulelor solare. Celulele solare se compun din doua straturi electrice
incarcate diferit: intr-un strat exista o lipsa de electroni liberi, iar in celalalt strat un surplus. Indata
ce energia luminii intalneste celula, se produce o tensiune electrica. La racordul unui utilizator,
acesta beneficiaza de curent electric. Cu cat mai multe celule solare compun modulele fotovoltaice,
cu atat mai mare va fi randamentul instalatiei. Curentul continuu produs va fi transformat in curent
alternativ cu ajutorul unui transformator si apoi va fi inmagazinat in reteaua electrica nationala.
Chiar daca producerea curentului electric solar va fi pentru o perioada de timp mai costisitoare, ea
reprezinta una dintre optiunile viitorului pentru societatea moderna. De indata ce instalatiile vor fi
fabricate in serie mare, costurile curentului electric solar vor scadea considerabil. Astfel va creste
aportul sau in producerea curentului electric, care in prezent se situeaza sub 1%. Teoretic, s-ar
putea acoperi, in ciuda putinelor ore de insolatie, circa 20% din necesarul de curent electric, daca
s-ar inveli cu celule solare toate acoperisurile si suprafetele indreptate spre sud si lipsite de umbra.

O crestere puternica a vanzarilor

In Germania, tehnica solara indica rate de crestere ca nici o alta latura a economiei. Ea se dezvolta
crescand de la o nisa la o piata larga. Cea mai mare parte a suprafetelor colectoare se va instala
pe case pentru una sau doua familii. Aceasta utilizare ecologica a energiei solare va fi sustinuta
prin mijloace publice de promovare si prin credite avantajoase. Programul "100000 acoperisuri cu
energie solara" si programul pentru promovarea energiilor regenerabile asigura de ani de zile o
evolutie crescatoare a cererii. De asemenea, perspectivele pe termen lung pentru utilizatorii
instalatiilor tehnice solare sunt avantajoase: instalatiile solare vor fi achizitionate printr-o singura
plata iar costurile energiei pot fi calculate in avans cu o durata medie de viata pe o perioada de 25
de ani. In afara de aceasta, utilizatorul instalatiei solare nu depinde de caderea sistemelor de
aprovizionare. Un ultim amanunt, dar cu siguranta nu si cel din urma, este ca in viitor valoarea unei
cladiri va fi estimata si in functie de costurile energiei.

Buderus are un program complet

Tehnica solara este un domeniu vast pentru inovatii, in cadrul caruia firma Buderus este foarte
competenta. Pozitia tehnologica competitiva a intreprinderii este demonstrata si de cifre de afaceri
surprinzatoare: in anul 2001 cifra de afaceri obtinuta din vanzarea sistemelor solare a fost in
crestere fata de anul precedent.
Filiala Buderus Solar Diamant Systemtechnik GmbH s-a dezvoltat in mediul concurential din
Nordrheinwestfallen si produce sistemul complet Logasol cu colectoare solare de randament ridicat
si toate componentele necesare. Sistemele solare Logasol produse de Buderus pot fi utilizate
pentru incalzirea apei calde de consum si, eventual, pentru sustinerea incalzirii conventionale.
Colectorul solar Logasol SKS 3.0 realizeaza un randament deosebit de ridicat datorita straturilor
absorbante inovative si datorita constructiei izolate ermetic a colectorului plat umplut cu argon.
Rezultate mai bune pot fi obtinute numai prin utilizarea colectoarelor cu tevi cu vacuum oferite de
Buderus.
Din punct de vedere al sistemului de constructie, Logasol permite implementarea sistemelor
individuale, in functie de marimea cladirii si de necesarul de energie. Toate componentele
instalatiei solar-termice pot fi combinate perfect cu instalatiile de incalzire Buderus. Astfel se
asigura incorporarea perfecta a instalatiilor solare in sistemele de incalzire.
Avantajele energetice cele mai importante rezulta din integrarea optima a componentelor solare in
instalatiile de incalzire. Prin reglajul instalatiei centrale Buderus se realizeaza reglarea instalatiei
solare. Reglajul instalatiei poate sesiza prezenta radiatiei solare, pornind cazanul de incalzire
numai atunci cand este absolut necesar. Datorita solutiei oferite de sistemele Buderus, in
comparatie cu instalatiile solare conventionale, se realizeaza economii.
Designul joaca de asemenea un rol important.
Colectoarele solare care pot fi observate de la departare si se armonizeaza perfect pe suprafata
acoperisului fiecarei cladiri.
Tobias Geibel, directorul de la Solar Diamant Systemtechnik, descrie filozofia intreprinderii sale:
"Pentru noi dorintele si necesitatile clientilor nostri au o importanta deosebita in ceea ce priveste
dezvoltarea produselor.
Realizarea noilor produse se efectueaza intotdeauna cu respectarea tuturor competentelor, capitol
la care noi suntem lideri de piata si tehnologie". Caracteristicile pentru orientarea clientilor si pentru
cea de piata este succes obtinut de programul solar. Din 2002 a fost lansat pe piata sistemului
fotovoltaic propriu Logasol PV. Sistemul corespunde dimensiunilor colectorului solar SKS 3.0 si
dispune de acelasi sistem de montare, ceea ce face posibila combinatia ideala de instalatii solare
termice si fotovoltaice.
Dezvoltarea actuala urmareste, pe langa imbunatatirea continua a produselor, o montare deosebit
de usoara, pentru a usura munca intreprinderilor specializate care trebuie sa lucreze la inaltime. De
asemenea, in actualitate se afla si optimizarea continua a instalatiilor in ceea ce priveste robustetea
fata de greutatea zapezii si de forta vantului. "De aceea se anunta o evolutie in locul unei revolutii",
este de parere Tobias Geibel. El este optimist ca noile produse livrate pe piata vor avea succes si
vor contribui la o alimentare cu energie ecologica si economica. [Revista Instalatorul nr.7, 2002]

Morile de vânt se foloseau în secolul al VI lea în Persia ( actualul Iran). Spre

deosebire de tipul care mai târziu a devenit răspândit în vest, aceste mori de vânt
aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi orizontale. Pietrele de
moara de la capătul inferior al axului măcinau cerealele pentru a obţine făina.
Prima menţionare a unei mori de vânt în Europa se referă la cea din Bury St
Edmunds din Suffolk, Anglia.
Primele mori de vânt din Europa erau de tipul moară stâlp. Velele se roteau pe
un plan aproape vertical, iar corpul morii de vânt era montat pe un stâlp central. O
pârghie lungă, numită manetă de întoarcere, se prelungea în spate. Când direcţia
vântului se schimba, morarul apăsa pe maneta de întoarcere pentru a roti din nou
moara cu faţa spre vânt.
Cu timpul, morarii ingenioşi au găsit căi de a folosi moara şi în alte scopuri,
precum ridicarea sacilor de cereale. Olandezii au început să folosească morile de
vânt pentru a drena apa de pe câmp. Un sistem consta dintr-o moară de vânt ce
acţiona un mecanism asemănător cu o roată de apă, care scotea apa. Principalul
dezavantaj al morilor de vânt este că, spre deosebire de roţile de apă, ele nu pot fi
folosite dacă este necesară energia continuă; daca vântul încetează, se opreşte şi
mecanismul.

Pompe de vânt

Morile de vânt se mai folosesc şi acum în unele ţări pentru măcinarea

cerealelor. Pompele cu palete multiple, acţionate de vânt, sunt folosite pentru a
obţine apa din puţuri în regiunile mai izolate, în special în Australia şi Africa de
Sud. Apa pompată este depozitată într-un turn din apropiere. Deşi în mod obişnuit
se numesc mori de vânt, aceste mecanisme sunt numite maşini de vânt şi pompe de
vânt. O pompă de vânt tipică are o roată cu diametrul între 3-4 m, cu circa 20 de
palete de oţel presate. Roata este montată pe un stâlp metalic având înălţimea de
aproximativ 8 m. Forţa vântului pe o derivă verticală din spate menţine roata cu
faţa spre vânt. Însă deriva este concepută să întoarcă roata când vântul devine
extrem de puternic, pentru a preveni vătămarea organismului.

Generatoare de vânt
Multă lume preferă generarea electricităţii din energie eoliană deoarece este un
proces curat şi nu foloseşte combustibil. În unele regiuni din Ţara Galilor şi Scoţia
şi în America de Nord funcţionează turbine de vânt experimentale conectate la
generatoare de electricitate. Este nevoie de un diametru al rotorului de circa 50 m
pentru a genera un MW (1.000.000 de Watt) de energie, deci 1.000 de astfel de
generatoare de vânt ar putea egala capacitatea unei centrale electrice uzuale. În
unele ţări s-au construit „ferme de vânt“, care constau din câmpuri de generatoare
de vânt, însă publicul ar putea obiecta dacă aspectul peisajelor ar avea de suferit.
Din acest motiv, viitorul energiei eoliene la scară largă este nesigur. Generatoarele
de vânt mici asigură însă o cale ieftină de reîncărcare a bateriilor electrice în zonele
izolate, fără alimentare de la reţea.