UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul de Drept Public

Facultatea de Drept

Lucru individual
La Tema: Autoritatea competenta sa solutioneze cauza contraventionala.

Art. 393

Elaborat de: Dubalari Natalia

Verificat de: Nichita Rodica

Chisinau 2015
Obiective:
Auditorul trebuie sa cunoasca:
 1. Organele imputernicite sa constate faptele contraventionale.
2. Organele abilitate de a constata, examina si aplica sanctiunea contraventionala.
3. Organele competente de a solutiona cazul contraventional.
4. Competenta acestor organe.
5. Rolul instantelor judecatoresti in sistemul organelor competente sa examineze cauzele
contraventionale.
6. Rolul procurorului procedura contraventionala
7. Situatiile in care cazurile contraventionale urmeaza a fi examinate in sedinta inchisa.

Scopul:
Scopul lucrarii consta in reflectarea cunostintelor asupra sistemului autoritatilor competente
sa solutioneze cauzele contraventionale, si anume: perceperea instantei de judecata ca autoritate
care infaptuieste justitia in cauzele contraventionale, caracteristica autoritatilor competente,
autoritatile extrajudiciare si agentului constatator. Scopul este de a contribui la perfectionarea si
imbunatatirea reglementarilor juridice, ceea ce rezida in evidentierea aportului, esentei, sau
contributia in parte a fiecarui organ in cadrul procesului contraventional, in special. Acest rol
fiind de o semnificatie majora.

Actualitatea:
Tema este foarte actuala, deoarece nu oricare persoana poate fi un bun judecator. Aceasta
din motiv ca pentru a fi judecator, acesta trebuie sa dispuna de o anumita competenta atribuita
conform legii, trebuie sa se supuna intocmai ei, respectind cerintele privind infaptuirea justitiei,
sa fie impartial si independent in aplicarea uniforma a justitiei. Indiscutabil, ca judecatorii din
componenta instantelor judecatoresti, indiferent de gradul acestor instante, nu si-ar putea
indeplini misiunea daca, in activitatea de judecata, ar fi supusi unor indicatii din partea unor
organe judiciare. Capacitatile profesionale ale procurorului sunt la fel de importante, deoarece in
realizarea sarcinilor privind controlul legalitatii, punerii in executare a hotaririlor judecatoresti
definitive, procurorul verifica activitatea organelor competente in acest sens. In judecata,
procurorul este organul care sustine invinuirea, din punct de vedere a contradictionalitatii,
procurorul putind in general exercita toate drepturile pe care le au si celelalte parti. Si nu in
ultimul rind, atributiile comisiei administrative si agentului constatator sunt decisive, dat fiind
faptul ca acestea contribuie in linii mari la constatarea si examinarea cauzei contraventionale.

Cuprins:
1. Notiunea de justitie si insemnatatea ei la etapa actuala.

2. Autoritatile competente de a solutiona cauza contraventionala.

3. Instanta de judecata ca autoritate care infaptuieste justitia in cauzele contraventionale.

4. Calea ordinara de ataca. Recursul.

5. Calea extraordinara de atac. Ravizuirea.

6. Competenta organelor de urmarire penala.

7. Caz.

8. Bibliografia.

1.Notiunea de justitie si insemnatatea acesteia la etapa actuala.

Justitia reprezinta una dintre formele fundamentale ale activitatii statului, ce rezida in
judecarea cauzelor penale, civile, economice, de contencios administrativ, precum si a cauzelor
contraventionale, de catre instante judecatoresti, in rezultatul careia apare si se realizeaza
drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, ale asociatiilor acestora, ale intreprinderilor,
institutiilor si organizatiilor. Justitia este o activitate de jurisdictie infaptuita de catre instantele
judecatoresti investite cu o plenitudine de competenta, si anume capacitatea de a solutiona orice
litigiu juridic, daca printr-o dispozitie expresa a legii litigiul nu apartine spre rezolvarea
competentei altui organ.

Pe de o parte, conform art. 114 din Cosntitutie, justitia se infaptuieste numai de instantele de
judecata, iar statutul judecatorilor instantelor judecatoresti e determinat de independenta,
inamovibilitatea si imartialitatea acestora potrivit legii. In toate instantele judecatoresti, sedintele
de judecata sunt publice. Judecarea proceselor in sedinta inchisa se admite numai in cazurile
stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedura. Justitia se infaptuieste in numele
legii si in stricta conformitate cu legea, potrivit art.1 al.2 si art.5 din Legea privind organizarea
judecatoreasca, iar neexecutarea hotaririlor instantei judecatoresti atrage dupa sine raspunderea
stabilita in limite ei.Legea se aplica fata de cel care a violat-o sau n-a recunoscut-o. Instanta fiind
competenta sa anuleze actul invalid, sa condamne sau sa repare prejudicial cauzat.

Persoanelor vinovate de savirsirea unor contraventii, unor fapte (actiune sau inactiune)
ilicite ce cauzeaza daune intereselor persoanei si societatii prin incalcarea normelor de drept li se
aplica legea. Faptele cu un grad de pericol social mai redus decit infractiunea, savirsite cu
vinovatie si pasibila de sanctiune contraventionala necesita a fi prevazute de codul
contraventional, atentind la valorile sociale ocrotite de lege precum: drepturile si libertatile
legitime ale persoanei, proprietatea, ordinea publica si altele. Intr-un stat bazat pe drept,
cetatenilor le revin un arsenal de drepturi, libertati si obligatii stabilite prin Constitutie si alte
legi, care sunt garantate. Cetatenii fiind responsabili de a respecta cu strictete conduita prescrisa,
de a se conforma, de a se supune vointei legiuitorului. In caz contrar, prin nerespectarea unei
norme juridice, incalcarea unei asemenea reguli de conduita determina aplicarea sanctiunii
prevazuta de lege, interventie ce nu poate avea loc decit prin desfasurarea unor activitati de catre
organele imputernicite. Conform art.393 al Codului Contraventional al Republicii Moldova, sint
competente sa solutioneze cauzele contraventionale: instanta de judecata, procurorul, comisia
administrativa si agentul constatator. Autoritatile mai sus mentionate detin un rol major si o
importanta decisiva in cadrul desfasurarii procesului contraventional, prin prisma atributiilor
sale, contribuind astfel la examinarea, cercetarea si solutionarea cauzelor contraventionale.

2. Autoritatile competente de a constata cauza contraventionala.

 Constatarea contraventiilor tine de competenta unor anumite persoane. Constatarea faptei
contraventionale reprezinta activitatea desfasurata de agentul constatator, de colectare si de
administrare a probelor privind existenta contraventiei, de incheiere a procesului-verbal cu
privire la contraventii, de aplicare a sanctiunii contraventionale sau de trimitere, dupa caz, a
dosarului in instanta de judecata sau in alt organ spre solutionare. Potrivit legislatiei romane, pot
fi agenti constatatori: primarii, ofiterii, subofiterii din cadrul Ministerului de Interne special
abilitati, persoane imputernicite de minister si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei
publice centrale, de prefecti. Conform art. 385 din Codul contraventional al RM – agent
constatator este reprezentantul autoritatii publice care solutioneaza, in limetele competentei sale,
cauza contraventionala in modul prevazut de cod.

Competenta agentilor constatatori difera in functie de categoria acestora. Agentii constatatori

pot fi divizati in doua grupe: agenti imputerniciti doar sa constate fapte contraventionale
(Inspectia Muncii, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pietei, Metrologie si
Protectia Consumatorilor e.t.c.). si agenti imputerniciti sa constate, examineze si sa aplice
sanctiunea contraventionala (Organele afacerilor interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, Organele de control financiar si fiscal ale Ministerului Finantelor,
Serviciul Vamal e.t.c ). Aceasta grupa de agenti realizeaza o activitate procesuala larga privind:
depistarea abaterii antisociale ilicite, constatarea ei, cercetarea ampla a cauzei, emiterea deciziei
asupra cazului, aducerea ei la cunostinta persoanelor interesate, organizarea executarii deciziei.
Prima categorie de agenti constata cauza, incheie procesul-verbal si remite cauza spre solutionare
autoritatii competente de a solutiona cauza. De competenta agentului constatator tine, dupa ce a
luat cunostinta despre o incalcare a dispozitiilor legale, stabilirea cu exactitate daca fapta
respectiva este contraventie sau nu, e responsabil sa stabileasca identitatea contravenientului,
imprejurarilor in care a fost savirsita fapta, constatarea pagubelor materiale, existenta lucrurilor
ce vor fi supuse confiscarii. La emiterea deciziei

Agentul constatator fiind competent si de aplicarea santiunii contraventionale, respectindu-

se termenele de prescriptie, aplicarea pedepsei numai in limetele competentei sale si in limetele
santiunii contraventiei imputate, incalcarea cu vinovatie a unei norme material concrete din
Codul Contraventional. Agentul constatator care efectueaza cercetarea cazului, cu privire la fapta
antisociala comisa si personalitatea faptuitorului, trebuie sa precizeze: care norma juridica a fost
incalcata; daca a aparut vreun raport juridic nou; in care articol din Codul contraventional se
incadreaza fapta comisa; daca faptuitorul este vinovat de comiterea unei fapte contraventionale,
care e forma vinovatiei. Astfel, vor fi doua variante de decizii, si anume de a inceta procedura
contraventionala si de a intocmi un proces-verbal cu privire la contraventie.

Regulamentul comisiei administrative in art.1 prevede ca pentru examinarea cazurilor cu

privire la faptele stabilite prin lege ca fiind contraventii, se formeaza comisii administrative.
Comisia este competenta privind pregatirea pentru examinarea cauzei contraventionale,
cercetarea cauzei in sedinta, emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare. Ea detine
competenta materiala si teritoriala. Competenta materiala este stipulata in art.398, Codul
contraventional, in care se indica ca comisia administrativa examineaza contraventiile: tainuirea
circumstantelor care impiedica incheierea casatoriei; divulgarea informatiei confidentiale privind
examenul medical de depistare a contaminarii cu virusul imunodificientei umane (HIV) ce
provoaca maladia SIDA; eschivarea bolnavului de tuberculoza, eliminator de bacilli, de la
tratament sau incalcarea regimului prescris.
 Competenta teritoriala reprezinta cercetarea si examinarea cauzelor contraventionale avind
la baza principiul teritorial, determinate de structura admisistrativ-teritoriala a tarii. Fiecare
unitate administrativ-teritoriala, raion sau municipiu este deservit de organe de ocrotire a
dreptului avind competenta teritoriala.Comisia administrativa se formeaza de catre consiliul local
satesc, communal, orasenesc, municipal. Comisia administrativa examineaza cauza in termen de
30 de zile de la data inregistrarii cauzei de catre secretarul responsabil. La examinarea cazului,
comisia se conduce de normele procesuale ale Codului contraventional.

Structura deciziei comisiei trebuie sa corespunda structurii hotaririi judecatoresti, constind

din partea introductiva, descriptiva, dispozitiva. Deciziile se adopta cu o majoritate simpa a
voturilor membrilor comisiei prezenti la sedinta. Se semneaza de catre presedintele sedintei,
secretarul responsabil, semnaturile se confirma prin stamplila autoritatii administratiei publice
locale, executive pe linga care este constituita comisia. Decizia comisiei administrative se
pronunta in sedinta publica imediat dupa adoptare. In termen de trei zile de la data pronuntarii,
copia deciziei se transmite partilor care nu au fost prezente la sedinta.

De competenta procurorului tine si examinarea cauzelor, cele pe care le-a depistat in

exercitarea functiunii. In cazul refuzului inceperii urmarii penale, incetarii urmarii penale din
cauza ca fapta constituie o contraventie, precum si in cazul liberarii de raspundere penala a
persoanei cu tragerea la raspundere contraventionala, procurorul dispune pornirea procesului
contraventional si ori examineaza cauza in limitele competentei sale, ori expediaza materialele
accumulate, conform competentei, altor organe pentru examinare. Prin ordonanta motivata,
procurorul poate aplica orice sanctiune contraventionala, cu exceptia sanctiunii a carei aplicare e
de competenta instantei de judecata.

3. Instanta de judecata ca autoritate care infaptuieste Justitia in cauzele contraventionale.

In conformitate cu art. 456 din Codul contraventional al Republicii Moldova judecatorul

conduce sedinta de judecata a cauzei contraventionale, asigura ordinea si solemnitatea sedintei.
La judecarea cauzei, judecatorul e competent de a anunta cauza, de a verifica prezenta
persoanelor citate, de a verifica respectarea procedurii de citare in cazul absentei vreunei
persoane citate. De competenta acestuia tine si interprinderea unor masuri dupa caz pentru
participarea interpretului, indepartarea martorilor din sala de sedinta, identificarea persoanei in a
carei privinta a fost pornita procedura contraventionala, anuntarea completului de judacata,
lamurirea dreptul partilor de recuzare, lamurirea de catre acesta participantilor la sedinta a altor
drepturi si obligatii.

In cazul manifestarii lipsei de respect fata de judecator sau de neindeplinire a dispozitiilor

presedintelui completului de judecata, instanta de judecta, printr-o incheiere care poate fi inclusa
in procesul-verbal al sedintei de judecata, poate decide aplicarea sanctiunilor cuprinse in art. 317.
Incheierea poate fi contestata cu recurs de catre persoana interesata.La judecarea cauzei
contraventionale in instanta, judecatorul solutioneaza urmatoarele chestiuni: daca examinarea
cazului respectiv este de competenta lui. Instantele judeca toate cauzele cu privire la raporturile
juridice civile, administrative si penale. Verifica daca au fost intocmite corect procesul-verbal si
celelalte materiale din dosarul cu privire la contraventie. Deasemenea, daca persoanele ce trebuie
sa participle la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinarii cazului si drepturile lor
cu privire la participarea in procesul de examinare a cazului. Reactia agentului constatator la
demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul verbal, partii vatamate,
reprezentantilor legali, avocatului.

In functie de rezultatul acestor actiuni, judecatorul emite una din urmatoarele decizii:
dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie sau fixeaza data
examinarii cauzei contraventionale, dispune citarea partilor si altor participanti la sedinta,
interprinde alte actiuni pentru buna examinare. Cauza contraventionala se judeca in termen de
treizeci de zile de la data inregistrarii dosarului in instanta. Determinind temeiurile rezonabile,
judecatorul prin incheiere motivata, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu
cincisprezece zile, iar in cazul retinerii persoanei conform art. 376 si 433 Codului
Contraventional al Republicii Moldova, judecarea cauzei contraventionale se face de urgenta cu
precadere.

Instanta de judecata e obligata sa determine caracterul veridic al contraventiei imputate,

existenta cauzelor care inlatura caracterul contraventional al faptei, vinovatia persoanei in a carei
privinta a fost pornit procesul contraventional, existenta circumstantelor atenuante si agravante,
necesitatea sanctionarii, si dupa caz caracterul sanctiunii contraventionale, alte aspecte
importante pentru solutionarea justa a cauzei. Cercetarea judecatoreasca este condusa de instanta
de judecata , care o si efectueaza cu participarea procurorului, daca e cazul, a aparatorilor, a
partilor si a tuturor persoanelor chemate la judecata, in scopul administrarii oricaror probe
concludente in solutionarea corecta a cauzei. Cercetarea judecatoreasca are drept scop crearea
conditiilor necesare pentru solutionarea prin judecata a cauzelor contraventioale.

Rezultatele cercatarii judecatoresti voi fi determinate la emiterea deciziei supra cazului,

conditionind necesitatea si limetele aplicarii principiilor raspunderii contraventionale si
procedurii contraventionale, cum ar fi: aflarea adevarului obiectiv, inevitabilitatea raspunderii
contraventionale pentru fapta comisa culitatea aplicarii raspunderii contraventionale, legalitatea
aplicarii raspunderii contraventionale, individualizarea raspunderii. Dupa terminarea cercetarii
judecatoresti instanta anunta dezbaterile judiciare. Inceperea cercetarii judecatoresti se anunta de
catre presedintele sedintei a incaperii judecatoresti, care poate sa intrerupa cuvintarile ce depasec
limitele cauzei ce se judeca.

Instanta de judecata in asa fel judeca toate cazurile cu privire la contraventii, cu exceptia
celor atribuite de lege, altor organe, cum ar fi: cauzele contraventionale in privinta minorilor,
cauzele contraventionale in care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sanctiuni
dintre cele prevazute la art. 393 al Codului Contraventional, contestatiile impotriva hotaririlor
autoritatilor competente sa solutioneze cauzele contraventionale, procurorului. Instanta de
judecata e competenta sa aplice masuri de siguranta si amenda judiciara. Instanta de recurs
judeca recursul pronuntindu-se prin decizie.

4.Calea ordinara de atac.Recursul.

Odata cu aducerea la cunostinta a actului juridic prin care este explicata sanctiunea
contraventionala, apare dreptul persoanei sanctionate de a ataca actul juric respectiv. In cazul in
care rezultatele examinarii cauzei contraventionale vor fi atacate, urmeaza ca rezultat revizuirea
cauzei. Aceasta faza a procedurii contraventionale include o serie de activitati: atacarea deciziei
asupra cazului, examinarea contestatiei sau a recursului, adoptarea si pronuntarea deciziei in
recurs asupra cazului contraventional, punerea in executare a deciziei definitive cu privire la
aplicarea sanctiunii contraventionale.

Subiect cu drept de atac cu recurs al hotaririi judecatoresti asupra cauzei, potrivit legii
contraventionale, poate fi: persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala,
agentul constatator, victima, procurorul, aparatorul, sotul/ sotia persoanei arestate. Subiecti cu
dreptul de a declara recursul pot fi recunoscuti reprezentantii legali ai persoanei trase la
raspundere contraventionala si a victimei, precum si reprezentantul persoanei juridice fata de
care este aplicata sanciunea contraventionala sau este recunoscuta ca victima in urma unei
actiuni contraventionale.

Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de

cincisprezece zile. Acest termen incepe a curge din momentul aducerii la cunostinta persoanei
interesate a hotaririi judecatoresti. Recursul se judeca de un complet format din trei judecatori,
cu citarea partilor. Nereprezentarea la sedinta a partilor legal citate nu impiedica judecarea
recursului. Instanta de recurs e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate de
recurs. Presedintele completului de judecata conduce sedinta de judecare a recursului impotriva
hotaririi asupra cauzei contraventionale, asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.

Presedintele completului de judecata anunta recursul ce urmeaza a fi judecat , anunta

completul de judecata, numele procurorului, aparatorului, interpretului si a altor persoane
participante la judecarea recursului, verifica prezenta persoanei citate, primeste cererile de
recuzare sau alte cereri pe care le solutioneaza prin incheiere, dupa enuntarea recursului ofera
cuvint recurentului, apoi intimatului si la urma procurorului. Daca printe recursurile declarate se
afla si recursul procurorului, primul cuvint i se ofera lui. Procurorul si partile au dreptul la
replica referitor la problemele aparute in dezbateri. Persoana fata de care a fost aplicata
sanctiunea contraventionala are dreptul la ultimul cuvint. Instanta de recurs hotaraste asupra
cauzei contraventionale in camera de deliberare.

Dupa examinarea recursului, instanta de recurs adopta una din urmatoarele decizii: respinge
recursul si mentine hotarirea atacata daca recursul este tardiv, inadmisibil, nefondat sau admite
recursul casind hotarirea atacata si dispune rejudecarea cauzei in prima instanta. Decizia semnata
de membrii completului de judecata, inclusiv de judecatorul care are o opinie separata, se
pronunta in sedinta integral sau doar dispozitivul, decizia urmind a fi redactata in cel mult trei
zile. Decizia pronuntata in recurs e irevocabila daca, spre exemplu recursul persoanei sanctionate
a fost respins si a fost mentinuta hotarirea judecatoreasca, aceasta persoana obtine statut de
contravenient si se purcede la faza procesuala – executarea hotaririi privind aplicarea sanctiunii
contraventionale.

5.Calea extraordinara de atac. Revizuirea.

Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult sase

luni. Procurorul General si adjunctii lui au dreptul de a inainta cererea de reviruire a deciziei sau
hotaririi emise in cauza contraventionala daca se constata in actiunile contravenientului sint
prezente elementele constitutive ale infractiunii prevazute de cod penal. In acest caz cererea de
revizuire se depune in instanat a carei decizie sau hotarire a ramas definitiva.
 Procedura de revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de
judecata, conform competentei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresate instantei care
a judecat cauza contraventionala sau contestatia. In cazul existentei procedurii pornite in cauza
data in fata unei instante internationale, procedura de revizuire se deschide la cererea
Procurorului General sau adjunctii lui. Cererea de revizuire se face in scris, cu invocarea
motivului revizuirii si a datelor doveditoare. In procedura de revizuire, instanta sesizata poate
dispune suspendarea hotaririi neexecutate. Dupa examinarea cererii de revizuire, instanta de
revizuire adopta una dintre urmatoarele hotariri: respinge cererea de revizuire daca este tardiva,
inadmisibila, neintemeiata sau admite cererea casind hotarirea atacata si pronuntind o noua
hotarire.

Instanta dispune, dupa caz, repunerea in drepturi, restituirea amenzii platite si a bunurilor,
precum si a cheltuiellilor judiciare pe care persoana in a carei favoare s-a admis revizuirea nu era
obligata sa le suporte, includerea, la cerere, in vechimea neintrerupta in munca a duratei
sanctiunii arestului contraventional. Hotaririle emise in procedura de revizuire, cu exceptia celor
emise de curtile de apel, pot fi atacate cu recurs de catre persoana sanctionata, agentul
constatator, victim sau procuror in termen de cinci zile si se judeca in ordinea procedurii de
recurs, in conformitate cu prevederile capitolului trei din Partea generala a Cartii a doua din
Codul contraventional.

6.Competenta organelor de urmarire penala

In dreptul processual penal, exista urmatoarele forme ale competentei organelor de urmarire
penala: competenta functionala, materiala, personala, teritoriala. Competenta functionala prevede
cadrul de atributii ce-I revin fiecarui organ de urmarire penala in faza urmarii penale in raport cu
atributiile procurorului si cu atributiile judecatorului de instructie. Competenta materiala e
determinate de obiectul cauzei penale, adica de faptul juridic care a produs conflictual de drept
penal. Competenta personala e prevazuta pentru procurer ca organ de urmarire penala.
Repartizarea cauzelor penale in competenta diferitor organe de urmarire penale si abilitarea
legala a acestor organe de a efectua acte de urmarire penala in cauzele respective asigura
activitatii de urmarire, pentru fiecare categorie de cauza penala, privitor naturii lor , in fata unor
organe cu pregatire corespunzatoare si cu abilitati adecvate.

Procurorul este organ de urmarire penala de competenta personala, unde exercita exclusive
urmarirea penala in cazul infractiunilor savirsite de: Presedintele tarii, deputati, membri ai
guvernului, judecatori, procurori, generali, ofiteri de urmarire penala, procurorul general.
Deasemenea in competenta procurorului, a fost data efectuarea urmarii penale privind
infractiunile contra pacii si securitatii omenirii. Acesta e competent sa efectueze conducerea
activitatii de urmarire penala de la procuratura de acelasi nivel cu instant careia, potrivit legii ii
revine judecarea cauzei in prima instanta. Procurorul procuraturii ierarhic superioare poate sa
exercite urmarirea penala sis a efectueze conducerea actiunilor de urmarire penala in aceste
cazuri, daca aceasta este necesar in interesul urmarii penale.

Organul de urmarire penala poate fi sesizat prin plingere, denuntn autodenunt, depistarea
infractiunilor nemijlocit de catre angajatii organului de urmarire penala. Pe linga modurile de
sesizare obisnuita potrivit art. 273 din Codul Procesual Pena, combinat cu alin. (1) al art. 274 din
Codul Procesual Penal, este prevazuta o modalitate specifica de sesizare- prin intermediul actelor
de constatare. In functie de organul sesizat, se poate distinge o sesizare primara ( nu a fost sesizat
anterior un alt organ de urmarire penala) si complementara ( sesizarea se face de un alt organ de
urmarire penala care isi declina competenta)

7.Caz

Dosarul nr. 4A-2417/13

HOTĂRÎRE
În numele Legii
05 iulie 2013
mun. Chişinău

Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău, în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iurie Potînga

Grefier Cristina Dolinţă

examinând în şedinţa de judecată publică cauza contravenţională intentată împotriva lui

Ţurcanu Simion, născut la 29.04.1957, domiciliul mun. Chişinău, str. N.Minulescu
Spataru nr. 9/2, ap. 63, b/i seria A 48081114, c/p 0961104545773, diriginte de şantier la
SRL „Reconscivil- învinuit în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 177 alin. (2) lit.
(f) şi alin. (1) lit.i) Cod Contravenţional

constată:
Conform procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria AA nr. 0001477 din 19
februarie 2013, întocmit de către agentul constatator al Insoecţiei de Stat în Construcţii
rezultă că în urma controlului efectuat la şantierul de construcţie la data de 15.02.2013 s-
a constatat executarea lucrărilor de construcţie a unui centru comercial în baza
autorizaţiei de construire nr. 645 din 10.08.2011. lucrările de construcţie se execută în
lipsa documentaţiei de proiect avizată, coordonată şi verificată conform legislaţiei în
vigoare. Lipseşte cartea tehnică a obiectivului capitolul „B”, documentaţia de execuţie,
fapt prin care se încalcă cerinţele Legii nr. 721-XIII din 02 februarie 1996 privind
calitatea în construcţii. Pe cale de consecinţă, Ţurcanu Simion se învinuieşte de
încălcarea legislaţiei şi documentelor normative în construcţii, alin. (2) lit, f), alin. (1) lit.
i) Cod Contravnţional al RM.
Reprezentantul agentului constatator, în bază de procură Rabei Viorel, în şedinţa de
judecată a susţinut procesul verbal cu privire la contravenţie, a solicitat admiterea
acestuia şi aplicarea sancţiunii sub formă de amendă în limitele prevăzute de art. 177 Cod
Contravenţional. Careva obiecţii sau o contestaţie la proces –verbal, contravenientul nu a
a vut.
 Contravenientul şi reprezentantul acestuia în bază de mandat Roşca Vladislav, în şedinţă
de judecată au solicitat încetarea procesului contravenţional întrucît în procesul-verbal cu
privire la contravenţie lipseşte încadrarea juridică a faptei constatate.
Audiind reprezentantul părţile, studiind materialele cauzei contravenţionale în raport cu
legislaţia în vigoare, instanţa de judecată ajunge consideră necesar de a declara
procesul – verbal nul din următoarele considerente:
Conform art. 443 alin. (1) lit. e) Cod Contravenţional al RM, procesul-verbal cu privire la
contravenţie va cuprinde: e) încadrarea juridică a faptei, norma materială
contravenţională şi indiciile calificative ale elementelor constitutive ale contravenţiei;
Conform art. 445 Cod Contravenţional, neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la
contravenţie a datelor şi faptelor indicate la art.443 are ca efect nulitatea acestuia.
În speţă s-a stabilit că la data de 19.02.2013 în privinţa lui Ţurcanu Simion a fost întocmit
procesul-verbal cu privire la contravenţie seria AA nr. 0001477.
Instanţa stabileşte că în procesul-verbal cu privire la contravenţie, la rubrica “încadrarea
juridică” este făcută menţiunea “încălcarea legislaţiei şi documentelor normative ale
contrucţiei alin. (2) lit. f) şi alin. (1) lit. i)”, însă, ?ncadrarea juridică propriu-zisă a faptei
contravenţionale, în special a articolului din Codul Contravenţional lipseşte.
Instanţa de judecată apreciază critic argumentul reprezentantului agentului constatator că
încadrarea juridică este făcută în blancheta standartă. Codul Contravenţional al RM
prevede expres ?n art. 443 că procesul-verbal cu privire la contravenţie urmează în mod
obligatoriu să conţină date privind încadrarea juridică a faptei, neconsemnarea datelor şi
faptelor au ca efect nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenţie. Or, instanţa de
judecată, verificînd caracterul veridic al faptei imputate, nu poate să emită o hotărîre care
să se bazeze pe presupuneri atît timp cît nu este încadrată juridic fapta contrvenţională şi
anume nu este concretizat articolul din Codul Contravenţional.
În astfel de circumstanţe, instanţa de judecată ajunge la concluzia că procesul-verbal cu
privire la contravenţiei întocmit în privinţa lui Ţurcan Simion urmează a fi declarat nul,
iar procesul contravenţional urmează a fi încetat.
În conformitate cu art. 460, 462-463 Cod contravenţional, instanţa de judecată
hotărăşte:
Se declară nul procesul-verbal cu privire la contravenţie seria AA nr. 0001477 din 19
februarie 2013 ?ntocmit de agentul constatator al Inspecţiei de Stat în Constructii şi se
încetează procesul contravenţional intentat în privinţa lui Ţurcanu Simion , diriginte de
şantier la SRL „Reconscivil pe semnele contravenţiei prevazute de 177 alin. (2) lit. (f) şi
alin. (1) lit.i) Cod Contravenţional.
Hotărîrea cu drept de recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile prin
intermediul Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău.
Preşedinte de şedinţă,
Judecător Potinga Iurie
8.Bibliografia:
 Constitutia Republicii Moldova
 Codul contraventional
 Legea privind statutul judecatorului
 Legea privind organizarea judecatoreasca
 Tratat de Drept Contraventional Victor Gutuleac
 Chisinau 2009
 Manual Raspunderea Contraventionala ca forma dinstincta a raspunderii juridice
Chisinau 2011
 Suporturi de curs Administrarea cauzelor de contecios administrative,
Administrarea cauzelor contraventionale
Chisinau 2009
 Manual de Drept Contraventional de Sergiu Furdui
 Manual de Drept Administrativ (note de curs) de Viorel Rusu, Sergiu Cobaneanu,
Elena Bobeica
Chisinau 2012
 Manual privind Organizarea si activitatea organelor de ocrotire a normelor de
drept in Republica Moldova de Dumitru Roman, Adrian Cerbu, Tatiana Vizdoaga,
Sergiu Ursu
Chisinau 2004
 Manual de Drept Procesual Penal de Igor Dolea, Tatiana Vizdoaga, Igor Sedletchi,
Vasile Rotaru, Adrian Cerbu, Sergiu Ursu, Dumitru Roman
Chisinau 2006
 Manual Justitia Penala si Drepturile Omului Igor Dolea, Victor Zaharia, Sorin
Hanganu
Chisinau 2004