TESTUL P.N AVENTURILE LUI LABUTA NEAGRA Istoric Aventurile lui Patt Blum, de Louis Corr vo oat Testul PLN, eate constrult pomind de ki Blum Seana OSIM struit pornind de la experient dinamicd noua a proieciar tentia de w objine in sensul teoriei psihanalitice, 4 Teorie Autorul foloseste © metoda Sy 2 metodi nou creat, denumiti metoda preferinta — identificare, prin i eului cit $i tendinfelor instinctive orde © importanta atit. api @ reusi astfel si aprecieze conflictele care se opun acestor ‘unoastere ne va revela motivatiile profunde ale tulburarilor de , prin metoda sa, analiza discriminativa va fi mult pe care incearc’ si Intentia autorului este de instante, conflicte a c&ror ct comportament. Corman considera Pentru ca se poate ajunge sa se disocieze forjele prezente le alta Eul. Testul il conduce pe subiect, dup’ expunerea deo parte tendintele, pe tendintelor si ituati sale, la situatia de a pune in joc mecanismele de aparare intr-o manier4 mai decis’, facuta in fe i Sees Panisediae unei prize de constiinté mai mult sau mia putin completa. in loc eae gului sansa de a descoperi personajul cu care se identifica subiectul, si u care 0 face, este intrebat chiar subiectul care traieste problema si conflictele. Identificarile subiectului sunt in g enere multiple. Corman consider& ci existi o identificare de tendinta, care rezulta din centrarea Povestirii pe un personaj anume, eroul. Pe de alta parte, exist o identificare de aparare, care arati daca isi asumd bine tendinta pe care doar subiectul este capabil si o releve, exprimaté (situatie in care cele doua planuri de identificare nu sunt unul si acelasi) sau daca, dimpotriva, subiectul scap de ea prin mecanisme de aparare. determine in ce masura subiectul isi Metoda preferinta — identificare permite autorului asumi aceasta identificare, sau dimpotriva, intervin apararile, si se poate pune intrebarea contra cui gi de ce se apard. Proiectia este permis datorit transpozitiei simbolice a tuturor actiunilor asupra personajelor animale. in unele planse, chipul lui P.N. este desenat neutru si subiectul este liber s& interpreteze sentimentele eroului in sensul care ii face placere. In multe planse PLN. este plasat astfel c& laba sa neagri nu este vizibil&, fie c& este prezentat pe partea lui dreapta, fie cd se minjeste si pata nu mai este vizibila. Copilul este astfel liber s& vada sau nu eroul. Sau in plansa 9, porcul mare este lasat cumva neclar, cea ce permite subiectului sé-si descarce agresivitatea cum vrea, fie pe P (tat), fie pe M (mama). Statistic, frecventa este de exemplu, in Franta P: 114, M: 86. jului pentru c& ar putea influenta raspunsurile. Au si un numar gi se expun 16 imagini — initial erau 30, adaugind in final plansa Zina, 1. Grajdul. Tema sadismuluiuretrar. Manifest: scena se petrece in interior iar in primplan P.N. face pipi in troaca mare. fn plan secund, cei doi porei mari si cei doi Descrierea planselor Plansele au nume care nu este dat copil mici de o parte si de alta a barierei.anita, Wresivititi fas de imaginile parentale Hest: in. prim plan, lor d i tia celor doi porci mari. 4 otis iP Satele unui gard de 2 sadion® Oedipian ‘ @ sadismului oral mlb eeheua 'al de rivalitate fraternal est: P. porei man slbi Se muses. AT tei tale fraternalé. Manifest: P.N. si unul dinte ae leparteazi. in plan secund, cuplul din cei do: “arpa. Tema sadicg Pee A adesea cu reintoa tins in paie. Deasupra, in aye mt omeetea Punitiva contra propriei persoane. P.N hee eTtorul incercuit, un barbat impinge un purcelus in Latent: poate trimite la Capra. Tema ance Separarii gi sau la agresivitatea in relafii de familie. atent: poate trimite la relay oe one a einlocuirli. Manifest: P.N. suge de la 0 capré 6. Plecarea. Tema nie Rae un substitut maternal. Latent: poate trimite eae ts un purcelus pe un drum, la tard. 7. Ezitarea, Tema setae, lependenta si la angoasa de separare. stings, porcul mare ca sree Sau Fivaitaji fraternale sau a excluderii. Manifest: la porcul alb si un puresiug mice alipteaz4 unii dintre purcelusii albi. La dreapta, eee ia eae din troaca. P.N. este la mijloc. eerie ictul dintre regresie si maturizare in contextul alegerii 8. gis A 5 . nee Rares cu reintoarcerea punitiva contra proprie persoane — saua 2 Baeaias es inga lun giscan apucd de coada un purcelus. La dreapta, un alt hee eee ee spatele unui gard de ciramida. turdare. Tema sadic& anal. Manifest: in apropierea unei pubele de gunoi.doi purcelusi se baga intr-o api murdara. Unul dintre ei azvirle din picioare pe fata unui pore mare apa murdard. Al treilea purcelus este deoparte. Latent: poate trimite la agresivitatea fata de imagine parental intr-un context incarca’ de analitate. 10. Noapte. Tema cedipiana, cu voiorism al camerei parintilor. Manifest: scend de interior. Un grajd luminat de luna, impartit in doud de un perete de scinduri. De-o parte doi porci unul linga altul. De cealalta, doi purcelusi culcati si un al treilea in picioare sprijinit de peretele despartitor. Latent: poate trimite la curiozitatea sexual si la fantasmele scenei primitive. 11. Tema nasterii si a rivalit&tii fraternal. Trei nou-niscuji sug de la purcic ‘din troaca care este umpluté de fermier. in spate, un alt fermier intinde jn spatele unui gard de scinduri, trei purcelusi privese scena, jar ea. maninca paiele. fn prim plan, ridicati in picioare. : ; Latent: ea Pais Ja nastere $i la relatii precoce cu imaginea materna, eventual int-ur t de rivalitate intre frati. 3 : ; (evisu (visul mama). Manifest: P.N. culcat. fn buld, un pore mare cu o pats neagr trimit relatia cu imaginea materna. i sa ‘ Latent: trimite la relat cr a idealului de eu sau a dragostei obiectuale (in func de i isu] tata). 2 bos Ses dintre sexe). Manifest: la fel, P.N. culcat, dar cu un pore mare alb desenat in bula. : i imaginea paterna. ENGR de la purcica mare cu pata neagra. Latent: trimite la relat i 14. Suptul 1. Tema orala. Manifest: P.N. sugeLaten ent: trimite | 1S. Suptut 9, 2 2Ppierea de mn, ma int Bee 4 oral cu 4 n context de relatie privilegiath Latent: srimite fy MPI, doi puree, HMETAIL, Manion ‘acd fraternala "0 apropierea de imag Dian secund i ; imaginea mateenls, inr-un cont Punitici. Manifest: in noapte, P.N. se afla intr-o i itul testului gi subiectul este invitat N. le va face tema orala, tema anala, tema oedipiand, tema conflctului dependonia Tivalitate fraternai, rivalitate oedeipiana, tema Acestora, mai putin canoe PeneeMtss tema cuplabilitati gi tema depresivi. in afara rae Scute apar: tema sexelor inversate: tema tatilui care hraneste, Administrare ae Beis ie peas Probei consti in metoda in patru etape de aplicare a testului I: se prezinté imaginea totalitat si i a ele gi itatii familiei si se cere copilului sa identifice toti Etapa II: se propune copilului s& Poveste ar dori si o spund. Etapa III: metoda alegerii si identificarilor ofer& copilului posibilitatea sé fac& o diferent intre plansele placute si plangele care nu ii plac si s& verbalizeze dorintele de identificare. Etapa IV: se prezint& plansa Zina si se povesteste copilului ci Labuti Neagra a intilnit Zina care i-a propus si-i indeplineasca 3 dorinte. Copilul trebuie si le ghiceasca. Priveascd toate plangele si sa aleaga pe cele a cAror in final, intrebitrile de sinteza: ,Cine este cel mai fericit?”, ,Cine este cel mai blind si cel mai putin blind?”, ,,Ce se va intimpla cu Labutd Neagra?”, ,Ce gindeste Labuta Neagra despre pata sa neagri?” initial si proba alegerilor si it, punind in evident migcarile Este utilé confruntarea alegerii plangelor retinute identificarilor pentru cA se aseamana cu o anchet& impli defensive, in special exprimarea conflictului care, desi existent la inceput, este pus in scena prin invitarea d a alege si respinge. Valoarea probei P.N. i Permite studiul capacitatilor de diferentiere, de individuare si de identificare ale copilului. Permite observarea capacitafii copilului de a distinge sau confrunta intre imagourile parentale, a capacitiii de a observa clar sau nesigur diferenta intre generatii sau diferents intre sexe. Ofer posibilitatea de a aprecia specificitatea relatiilor cu obiectul din perspectiva dinamica gi economici. Anzieu noteazd inst deschiderea mai redus& spre registrul relatiei materne in aspectele sale pregenitale sau in ceea ce priveste problematica oedipiana si relatiile in cuplul familial.