PREZENTAREA S.C. ALCOSIN S.A.

S.C. ALCOSIN S.A. Bucureşti a fost înfiinţată prin H.G. nr.

1329/1990 publicată în M.O. nr. 31/8 februarie 1990.

FIŞĂ INFORMATIVĂ

Sediul social: România, Bucureşti, Str. Şerban Vodă, nr. 134,

sector 4.
Forma juridică: societatea este persoană juridică română,
având forma juridică de societate pe acţiuni şi desfăşurându-şi
activitatea în conformitate cu legile române şi cu propriul statut.
Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data de 7
martie 1991 când a fost înmatriculată la Oficiul Registrul Comerţului
al Municipiului Bucureşti sub nr. J40/898/1991.
Capital social actual: 2.049.076 RON.
Nivelul capitalului social a fost aprobat prin Hotărârea nr. 2/3
mai 2001 a şedinţei A.G.A.
Valoarea nominală a unei acţiuni: 0,1 RON.
Numărul total de acţionari: 27.682.
Mărimea societăţii: societatea are în folosinţă terenuri în
suprafaţă totală de 431.334 mp, dispersate pe raza Municipiului
Bucureşti (sectorul 4) şi Sectorul Agricol Ilfov (comuna Chitila şi
Otopeni) după cum urmează:
- Chitila (SAI) 360.408 mp;
- Otopeni (SAI) 15.191 mp;
- Bucureşti (sectorul 4) 55.735 mp.

2
 OBIECTUL DE ACTIVITATE

În conformitate cu statutul social al societăţii comerciale şi

ulterior prin modificările efectuate cu cererea de menţiuni înregistrată
sub nr. 13502/24 septembrie 1991, obiectul de activitate al societăţii
este definit astfel:
- asigurarea materiilor prime, producerea şi comercializarea
vinului spumant, vermutului, bitterului, vinului spumos şi altor
băuturi alcoolice şi nealcoolice, în lei şi în valută;
- confecţionarea de dispozitive şi utilaje de mică
complexitate, activitate de marketing, realizarea de prestări de
servicii pentru terţi;
- efectuarea de operaţii de import - export, transport
internaţional şi orice alte activităţi legate de obiectul de activitate al
societăţii.
Societatea este titulară a unui brevet de intervenţie nr. 99511/6
octombrie 1987 „procedeu de obţinere a unei băuturi spumante slab
alcoolice” menţinut în vigoare şi aplicat anual în perioadele de
creştere a cererii pe piaţă (noiembrie – ianuarie).

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

Structura organizatorică a unităţii economice reprezintă

ansamblul posturilor compartimentelor de muncă din care este
constituită unitatea, modul lor de subordonare, precum şi legăturile ce
se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunzător a tuturor
sarcinilor de muncă.
Structura organizatorică a fiecărei unităţi are două mari părţi:
 structura de conducere sau funcţională - reuneşte
persoanele şi compartimentele care asigură cadrul şi condiţiile
tehnice, economice, de personal necesare desfăşurării proceselor
de conducere şi de execuţie. Aici se încadrează personalul de
conducere reprezentat de manager, director tehnic, director
comercial, director economic.
 structura de producţie sau operaţională cuprinde
persoanele, compartimentele şi relaţiile organizaţionale ce asigură
realizarea directă şi nemijlocită a obiectului de bază pentru care
este constituită unitatea. Ponderea în cadrul acesteia o are
personalul direct productiv, operator din cadrul secţiilor de

3
 producţie: şampanie – Şerban Vodă, şampanie – Chitila,
şampanie – Otopeni, coniac, vermut bitter şi vin spumos, cât şi
sectorul mecano – energetic – investiţii.
Elementele de bază ale structurii organizatorice sunt:
- postul de muncă reprezintă cea mai simplă subdiviziune
organizatorică, definit ca un ansamblu de sarcini şi responsabilităţi
ce revin în mod regulat şi permanent unui salariat din unitate.
Totalitatea posturilor de muncă care prezintă aceleaşi caracteristici
principale urmează o funcţie ;
- norma de conducere sau ponderea ierarhică prezintă
numărul de persoane sau de compartimente pe care trebuie să le
coordoneze nemijlocit conducătorul;
- compartimentele, care prezintă grupuri coerente de
persoane reunite sub o autoritate unică pentru a efectua în mod
permanent sarcini precise de muncă;
- nivele ierarhice, care reprezintă succesiunea de
subordonare a organelor de conducere de sus în jos.
Conducerea tuturor activităţilor este repartizată în scară,
salariaţii cu aceleaşi atribuţii, sarcini şi răspunderi considerându - se
pe acelaşi nivel ierarhic. Luând în general ca element de bază
numărul de conducători pe acelaşi nivel şi reprezentând grafic
nivelele ce se pot obţine rezultă o formă piramidală numită piramidă
ierarhică, ce se caracterizează prin baza piramidei, înălţimea
piramidei şi numărul de nivele ierarhice.
Piramida ierarhică în cazul S.C. ALCOSIN S.A. este aplatizată
conţinând doar trei nivele ierarhice. Acest tip de piramidă asigură
comunicaţii directe, permite apropierea managerilor de locul de
producţie, sistemul informaţional funcţionează rapid şi dă dovadă de
operativitate în adoptarea deciziilor.
Structura organizaţională a S.C. ALCOSIN S.A. este de tip
mixtă, adică la nivelul superior şi cel inferior al piramidei există relaţii
ierarhice, iar la nivelurile intermediare relaţiile sunt funcţionale.
Se poate aprecia că structura organizatorică este corelată cu
structura de producţie, iar personalul care asigură conducerea
operativă este activ şi cu largă experienţă profesională, realizând
coordonarea operaţională a tuturor activităţilor.
Cu toate acestea trebuie remarcată prudenţa excesivă a
managerului strategic, preocupat mai puţin de restructurare în
vederea valorificării maxime a capacităţilor existente şi apelând doar

4
la investiţii de menţinere şi la modernizări punctiforme ale proceselor
de producţie.
Sistemul informaţional – decizional al societăţii este organizat
tradiţional şi insuficient asistat de tehnica de calcul.
S.C. ALCOSIN S.A. beneficiază de un management competitiv,
în care manageriatul a mers pe ideea de transparenţă pe piaţa de
capital şi a reuşit să adapteze la cerinţele societăţii actuale, depăşind
toate dificultăţile economiei româneşti şi realizând o evoluţie
ascendentă a societăţii în ansamblul său.
Conducerea societăţii este asigurată de un Consiliu de
Administraţie format din 5 membri, ingineri şi economişti. În cadrul
acestuia se iau hotărâri asupra activităţii societăţii, se stabileşte
politica economică şi socială. La încheierea exerciţiului financiar,
Consiliul de Administraţie aprobă bilanţul, contul de profit şi pierdere,
fixează dividendele, stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi
programul de activitate pe exerciţiul următor, hotărăşte închiderea
sau desfiinţarea uneia sau mai multor unităţi subordonate
nerentabile.
Hotărârile se iau prin vot deschis şi sunt obligatorii chiar şi
pentru cei care nu au luat parte la consiliu sau au votat contra.
Resursa umană este cea mai pretenţioasă, ea fiind singura
dotată cu capacitatea de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite.
Dinamica şi structura personalului pe categorii este prezentată
în tabelul nr. 1.

TABELUL NR. 1

Nr. Categorii de personal 2003 2004 2005

crt. număr % număr % număr %
1. 274 50,9 237 55,8 234 59,8
Personal direct productiv
2. Personal indirect productiv 172 32 120 28,4 104 26,6
3. Personal de adm. şi 92 17,1 67 15,8 53 13,6
conducere
4. TOTAL PERSONAL 538 100 424 100 391 100

Comparativ cu anul 2003, în anul 2005 personalul s-a redus (de

la 538 la 391) în condiţiile sporirii cifrei de afaceri, producându-se
schimbări pozitive în structura acestuia, respectiv creşterea ponderii
personalului direct productiv (de la 50,9% la 59,8%).

5
 Reducerea numărului efectiv de personal s-a făcut prin ieşirea
la pensie a unora, precum şi prin aplicarea O.G. 98/ 29 iunie 1999 cu
privire la închiderea operaţională parţială, în speţă fiind cazul secţiei
16 Şampanie Chitila.
Mişcarea şi structura forţei de muncă şi a productivităţii muncii
este prezentată în tabelul nr. 2.

TABELUL NR. 2
Nr. Indicatori U.M. Perioadă
crt. 2003 2004 2005
1. TOTAL PERSONAL pers. 538 424 391
Dinamică 100 78,8 72,7
2. Cifra de afaceri RON 13.254.884,4 16.151.277,8 16.814.758,7
Dinamică 100 121,8 126,8
3. Cifra de afaceri pe RON 24.637,33 38.092,64 43.004,5
salariat
Dinamică 100 154,6 174,6
4. Fond salarii RON 761.415 1.012.580,3 1.014.009,4
Dinamică 100 132,9 133,1
5. Salariu mediu pe o RON 1.415,27 2.388,161 2.593,374
persoană anual
Dinamică 100 168,7 193,2
6. Corelaţie productivitate coef. - 0,92 0,90
– sal mediu

Pentru a pune în evidenţă eficienţa muncii se realizează

corelaţia dintre productivitatea muncii şi dinamica salariului mediu.
Principala cerinţă a corelaţiei este ca dinamica productivităţii muncii
să devanseze pe cea a salariului mediu. Caracterul necesar al
respectării acestei corelaţii decurge din faptul că la creşterea
productivităţii muncii concură şi ceilalţi factori de producţie, pentru
care trebuie asigurate premise. Această cerinţă ce trebuie respectată
este pusă în mod sintetic în evidenţă cu ajutorul indicelui de corelaţie:

I c = Is / Iw ,

unde: Ic – indicele de corelaţie;

Is – indicele salariului mediu;
Iw – indicele productivităţii muncii.

6
 În cazul societăţii analizate, corelaţia productivitate – salariu
mediu este necorespunzătoare în sensul că indicele productivităţii
muncii este inferior indicelui salariului mediu şi în uşoară creştere.
În graficul nr. 1 este prezentată evoluţia cifrei de afaceri,
numărului de personal, salariului mediu anual şi productivităţii muncii,
în perioada analizată, de unde se poate vedea evoluţiei productivităţii
muncii faţă de salariul mediu anual.

GRAFICUL NR. 1

200
180 183,2
168,7 174,6
160 154,6
140 Număr personal
132,9 133,1
120 121,8 126,8 Cifra de afaceri
100 100 Productivitatea muncii
80 78,8 Fond salarii
72,7
60 Salariul mediu
40
20
0
2003 2004 2005

Se observă că productivitatea muncii înregistrează în anul

2005 faţă de anul 2003 o creştere de 74,6%, evoluţie inferioară însă
sporirii salariilor medii anuale pe o persoană (83,2%). O asemene
evoluţie reprezintă un aspect negativ subliniat şi de evoluţia cifrei de
afaceri, indicator care a înregistrat o creştere în anul 2005 faţă de
anul 2003 de 26,8%, creştere inferioară faţă de fondul de salarii
(33,15). Astfel, pentru viitor se impun măsuri de creştere a
productivităţii muncii, de redimensionare a personalului şi de
raţionalizare a costurilor.

PIAŢA ŞI COMERCIALIZAREA

7
 Piaţa de desfacere:
Principala piaţă de desfacere a societăţii o reprezintă Municipiul
Bucureşti şi judeţele limitrofe (Buzău, Prahova, Olt, Constanţa,
Suceava, Argeş).
Cei mai importanţi clienţi ai S.C. ALCOSIN S.A. sunt:
- Servcomex Grup;
- Siga & Co Câmpina S.R.L.;
- Muntenia S.R.L.;
- Alexio M. 80 Impex S.R.L.;
- Ramos Distrib S.A.;
- Crismar Com Impex 2000;
- Hermes S.R.L.

Piaţa de aprovizionare:
Principalii furnizori de materii prime sunt:
 pentru vin: Vinalcool Buzău, Alimec, Agronad, Prodalcool,
Selena, Ghedegeni etc.;
 pentru alcool: Vie Vin Gherla, Moldoimpex;
 pentru zahăr: fabricile de zahăr de la Ţăndărei şi Buzău;
 pentru sticle: Angeles;
 pentru capsule: Romplast;
 pentru acid citric: Aprodex.
Ca urmare a lipsei lichidităţilor pentru procurarea materiilor
prime şi cheltuielilor suplimentare de depozitare în condiţiile
dobânzilor ridicate practicate de băncile comerciale, societatea a
redus treptat volumul producţiei la sortimentele cu ciclu lung de
fabricaţie (coniac, şampanie) sortimente a căror calitate superioară ar
fi putut permite menţinerea firmei în topul producătorilor de marcă.
În ceea ce priveşte furnizorii, societatea nu s-a confruntat cu
greutăţi în aprovizionarea cu resurse, pe piaţă existând suficient de
multe oferte. Totuşi, uneori din cauza lipsei mijloacelor de plată,
determinate de blocajul financiar, fluenţa în aprovizionarea
societăţilor comerciale cu unele din resursele necesare a fost
întreruptă, cu implicaţii negative asupra desfăşurării proceselor de
producţie şi a eficienţei economice a activităţii în ansamblu.

EVOLUŢIA PATRIMONIULUI NET ŞI A SURSELOR DE

FINANŢARE

8
 Patrimoniul net reprezintă din punct de vedere economic
totalitatea fondurilor materiale şi băneşti care aparţin societăţii şi sunt
gestionate de aceasta. Sub aspect juridic, patrimoniul net reprezintă
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor ce revin societăţii. În esenţă,
patrimoniul net al societăţii reprezintă averea acesteia la un moment
dat.
Pentru calculul patrimoniului net se foloseşte următoarea
formulă:

Patrimoniul net = Active imobilizate + Active circulante – Datorii

TABELUL NR. 3
-RON-
Nr. Elemente de 2003 2004 2005 2004/ 2005/
crt. calcul 2003 2003
1. Active imobilizate 1.848.765,3 2.296.245,2 2.210.921,7 124,2 119,5
(AI)
2. Active circulante 4.216.433,5 4.527.160,8 5.228.664,1 107,3 124,0
(AC)
3. AI + AC 6.065.198,8 6.823.406,0 7.439.585,8 112,5 122,6
4. Datorii 4.092.049,7 5.062.146,2 5.376.929,5 123,7 131,3
5. Patrimoniul net 1.973.149,1 1.761.259,8 2.062.656,3 98,2 104,5

În ultimul an patrimoniul net înregistrează, comparativ cu

perioadele anterioare, o creştere de 11,7% şi, respectiv,10,4%, ceea
ce se consideră o situaţie normală şi pozitivă în acelaşi timp.
Această creştere a patrimoniului net se datorează creşterii
rapide a activului societăţii. Într - o asemenea situaţie, se poate
spune că în final averea întreprinderii a crescut şi că există
posibilitatea de acoperire a datoriilor pe care le are societatea.
Patrimoniul net al societăţii a înregistrat o scădere de la
1.973.149,1 RON (2003) la 1.761.259,8 RON (2004) din cauza
creşterii volumului obligaţiilor faţă de stat si diverşi furnizori şi
blocajului financiar care a condus la majorarea imobilizărilor în
stocuri, cu efecte negative asupra rezultatelor economico-financiare.
Din punct de vedere al surselor financiare de acoperire a
patrimoniului net, putem spune că acestea sunt evidenţiate de
capitalul propriu (societatea nu dispune de elemente din grupa
conturilor de regularizare şi asimilate şi nici nu are constituite
provizioane pentru riscuri si cheltuieli). Patrimoniul net reflectă, de

9
altfel, capacitatea societăţii de a face faţă obligaţiilor băneşti pe care
le are. Deci, cu cât dimensiunea acestuia este mai mare, cu atât
societatea este caracterizată ca fiind solvabilă în raport cu partenerii
de afaceri.

Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent

destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de
exploatare.
Nevoia de fond de rulment este un element de activ, şi
reprezintă activele circulante care trebuie să fie finanţate din fondul
de rulment.
Trezoreria netă sau disponibilul bănesc este partea din fondul
de rulment care depăşeşte nevoia de fond de rulment; constituie
activele circulante lichide care staţionează între două rotaţii.
În cazul societăţii analizate situaţia se prezintă astfel:

TABELUL NR.4
-RON-
Nr. Elemente de calcul 2003 2004 2005
crt.
1. Capitalul permanent 1.976.979,1 1.761.792,1 2.063.411,6
2. Imobilizări corporale nete 1.848.791,8 2.295.914,8 2.210.634,4
3. Fond de rulment 128.187,3 -534.122,7 - 147.222,8
4. Active circulante 4.216.433,5 4.527.160,8 5.228.604,1
5. Disponibilităţi 622.003,5 486.145,5 928.173,1
6. Active circulante fără 3.598.230 4.041.878,3 4.300.431
disponibilităţi
7. Datorii curente 4.092.049,7 5.062.146,2 5.376.929,5
8. Nevoia de fond de rulment - 493.816,2 -1.020.268,2 - 1.075.395,9
(6 – 7)
9. Trezoreria neta (3 – 8) 622.003,5 486.145,5 928.173,1

În anul 2005 societatea are un fond de rulment negativ, ceea ce

înseamnă că activele imobilizate depăşesc, ca valoare, capitalul
permanent, iar activele circulante sunt în totalitate finanţate de surse
atrase (datorii curente).
În anul 2006 este necesar a se desfăşura o activitate mai
eficientă care să ducă la creşterea profitului net pentru a permite

10
constituirea surselor necesare finanţării unor activităţi sau stingerii
unor obligaţii.
Pe baza datelor din tabelul nr. 5 se poate determina Cash - flow
- ul societăţii. Acesta reprezintă totalitatea fluxurilor de numerar care
ies şi intră într-o societate, într-o anumită perioadă de timp.
Cash – flow - ul se calculează ca diferenţă între trezoreria netă
la sfârşitul exerciţiului şi trezoreria netă la începutul acestuia.

CF = TN1 - TN0

TABELUL NR.5
-RON-
Nr. Elemente de calcul 2003 2004 2005
crt.
1. Disponibilităţi băneşti la începutul 389.785 622.003,5 486.145,5
perioadei
2. Disponibilităţi băneşti la sfârşitul 622.003,5 486.145,5 928.173,1
perioadei
* Cash - flow 232.218,5 - 135.858 442.027,6

Conform rezultatelor obţinute în perioada analizată, firma a

generat un cash - flow pozitiv în anii 2003 şi 2005 şi un cash – flow
negativ în anul 2004.

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor

Contul de profit şi pierdere exprimă fluxurile de venituri şi

cheltuieli care au marcat evoluţia firmei în perioada exerciţiului
financiar. Cheltuielile constituie elementele de cost suportate de
întreprindere (consumuri de materii prime, cheltuieli de personal,
amortismente, provizioane etc.). Veniturile cuprind ca parte
preponderentă, cifra de afaceri (vânzările), dar şi creşterea stocurilor
de producţie şi lucrări în curs de execuţie, dobânzi etc.
În perioada analizată s-a înregistrat următoarea evoluţie a
veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare.

TABELUL NR. 6
-RON-
Nr. Indicatori 2003 2004 2005

11
crt.
1.1 Venituri din exploatare 13.428.298,3 16.435.497,4 16.675.513,5
1.2 Cheltuieli pentru exploatare 12.442.092,3 15.631.721,5 15.546.444,7
1.3 Rezultat din exploatare
- profit 986.206 803.775,9 1.129.068,8
- pierdere -- -- --
2.1 Venituri financiare 7.631,4 8.596,9 150.014,8
2.2 Cheltuieli financiare -- 18.594,1 163,3
2.3 Rezultat financiar
- profit 7.631,4 -- 149.851,5
- pierdere -- 9.997,2 --
3. Rezultat curent al
exerciţiului: 993.837,4 793.778,7 1.278.920,3
- profit -- -- --
- pierdere
4.1 Venituri excepţionale 1.224,7 -- --
4.2 Cheltuieli excepţionale 489.790,8 686.329,6 635.855,7
4.3 Rezultat excepţional:
- profit -- -- --
- pierdere 488.566,1 686.329,6 635.855,7
5.1 Venituri totale 13.437.154,4 16.444.094,3 16.825.528,3
5.2 Cheltuieli totale 12.931.883,1 16.336.645,2 16.182.463,7
5.3 Rezultat brut al
exerciţiului 505.271,3 107.449,1 643.064,6
- profit -- -- --
- pierdere
6. Impozit pe profit 386.420,7 322.634,9 335.414
7. Rezultatul net al
exerciţiului: 118.850,6 -- 307.650,6
- profit -- 215.185,8 --
- pierdere

12
 Contul de profit şi pierdere

14.000.000

12.000.000

10.000.000

8.000.000

6.000.000

4.000.000

2.000.000

0
2003 2004 2005

rezultat din exploatare profit rezultat din exploatare pierdere

rezultat financiar profit
rezultat curent profit
retultat exceptional profit
rezultat brut profit
impozit pe profit
rezultat net pierdere
rezultat financiar pierdere
rezultat curent pierdere
rezultat exceptional pierdere
rezultat brut pierdere
rezultat net profit

În anul 2004, S.C. ALCOSIN S.A. a realizat un profit brut din

activitatea de exploatare în sumă de 803.775,9 RON, profit care a
fost influenţat negativ cu valoarea de 686.329,6 RON, reprezentând
contravaloarea majorărilor calculate şi vărsate la bugetul de stat

13
pentru neplata la termen sau deloc a impozitelor datorate şi
eşalonate de Ministerul Finanţelor.
În anii 2003, 2005 S.C. ALCOSIN S.A. a încheiat fiecare
exerciţiu financiar cu profit brut şi respectiv profit net care, deşi ca
valoare este redus faţă de întregul volum de activitate sau faţă de
valoarea capitalului social, duce la concluzia că societatea
desfăşoară o activitate rentabilă.
Punctul de plecare în stabilirea rezervelor îl reprezintă veniturile
şi cheltuielile, de nivelul acestora depinzând volumul beneficiului sau
al pierderii. De aici rezultă concluzia de importanţă hotărâtoare pentru
firmă, de a stabili în aşa fel strategia şi tactica de a lua măsuri
sistematice într-un orizont mai îndelungat sau mai apropiat pentru
creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor.
Pentru o diagnosticare corectă a situaţiei firmei este necesar
calculul următorilor indicatori.

TABELUL NR. 7
Nr. Indicatori 2004/2003 2005/2003
crt.
1. Indicele aferent creşterii veniturilor 122,37 126,21
2. Indicele aferent creşterii cheltuielilor 126,32 125,12
3. Coeficientul corelaţiei venituri - cheltuieli -3,95 +1,09

Pe parcursul perioadei de analiză s-au înregistrat creşteri atât

ale veniturilor, cât şi ale cheltuielilor. Astfel, veniturile au crescut în
2004 faţă de 2003 de 1,22 ori, iar în 2005 faţă de 2003 de 1,26 ori, iar
cheltuielile au crescut în 2004 faţă de 2003 de 1,26 ori, iar în 2005
faţă de 2003 de 1,25 ori.
Coeficientul corelaţiei venituri – cheltuieli pentru anul 2005 este
pozitiv, ceea ce denotă faptul că de-a lungul perioadei veniturile au
crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile, situaţie care reflectă
preocupările managementului societăţii pentru reducerea cheltuielilor
şi creşterea eficienţei economice.
Creşterea veniturilor totale de la an la an poate fi pusă numai
pe seama creşterii volumului de activitate. Ea reprezintă creşterea
preţurilor de vânzare a produselor firmei ca urmare a procesului
inflaţionist de pe piaţa românească.

14
 Pentru creşterea veniturilor conducerea trebuie să vizeze două
grupe mari de rezerve interne:
- rezerve interne menite să contribuie la creşterea
volumului producţiei marfă;
- rezerve interne menite să contribuie la creşterea preţului
mediu de vânzare.
Pentru diminuarea ritmului creşterii cheltuielilor se au în vedere
măsuri cum ar fi:
- dimensionarea optimă a personalului în funcţie de
necesităţile societăţii ceea ce duce la economisirea cheltuielilor cu
personalul;
- economii la cheltuielile de transport;
- economii la cheltuielile cu reparaţiile utilajelor, printr-o
utilizare raţională a acestora;
- preocuparea pentru eliminarea pierderilor de producţie.

Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute de către

societate prin vânzarea producţiei proprii şi a mărfurilor.
Evoluţia cifrei de afaceri este prezentată în tabelul nr. 8.

TABELUL NR. 8
- RON -
Nr. Indicatori Perioada Dinamica
Crt. 2003 2004 2005 2004/2003 2005/2003
1. Producţie 11.208.329,5 14.882.202,5 15.248.309,9 132,7 136,0
vândută
2. Vânzări 2.046.554,9 1.269.075,3 1.566.448,8 62,0 76,5
mărfuri
3. Cifra de 13.254.884,4 16.151.277,8 16.814.758,7 121,8 126,8
afaceri

Cifra de afaceri a crescut de-a lungul perioadei analizate

datorită creşterii volumului producţiei marfă. De asemenea, volumului
producţiei a avut un rol important în creşterea cifrei de afaceri prin
creşterea preţurilor de vânzare ale produselor.
Veniturile din producţia vândută au crescut de 1,36 ori pe toată
perioada de analiză, în schimb veniturile din vânzări de mărfuri au

15
scăzut cu 23,5%, ceea ce denotă o preocupare mai accentuată în
sectorul productiv.
În concluzie, cifra de afaceri a crescut de 1,26 ori în această
perioadă, ceea ce înseamnă că societatea a fost preocupată
extinderea domeniului de activitate.

Productivitatea factorilor

În tabelul nr. 9, situaţia producţiilor fizice realizate în anii 2003,

2004, 2005 este redată pe grupe de produse. Din acest tabel se
observă o scădere a producţiei la toate sortimentele.

TABELUL NR. 9
Nr. Grupa de produse U.M. Producţie realizată 2005/2003
crt. 2003 2004 2005 %
1. Vin spumant + vin mii st. 1.289 1.777 982 -23,82
spumos
2. Aperitive mii st. 6.941 5.808 4.780 -31,14
3. Băuturi alcoolice tari mii st. 9.132 8.349 5.764 -36,89
4. TOTAL GENERAL mii st. 17.362 15.334 11.526 -33,62

Pe baza volumului producţiei fizice şi a costurilor directe şi

indirecte au fost stabilite costurile unitare pentru principalele produse
ale societăţii.

Cost unitar = cheltuieli de producţie / producţia fizică

În tabelul nr. 10, din cadrul grupelor de produse s-a luat, pentru
exemplificarea costurilor medii unitare obţinute, un sortiment
reprezentativ.

TABELUL NR. 10
Nr. Sortimente U.M. Costul unitar 2005/2003
crt. 2003 2004 2005 %
1. Vin spumant premiat 750 1.080,2 1.728,5 2.414,7 +123,5
2. Vin spumos Athene 750 936,5 1.361,4 1.835,5 +95,9
Palace alb
3. Vermut Florentino 1.000 640,8 1.040,2 1.348,1 +98,3
4. Rachiu Moldova 500 491,6 873,5 1.091,4 +122,0

16
 După cum se poate observa din tabelul de mai sus, toate
produsele au înregistrat o creştere a costurilor, datorită creşterii
preţurilor de achiziţie şi complexităţii procesului tehnologic.
Unitatea economică va trebui să pună accent deosebit pe
reducerea costului unitar. Reducerea costurilor de producţie trebuie
să fie rezultatul efortului propriu al unităţii şi să asigure respectarea
sau chiar îmbunătăţirea calităţii producţiei.
Pentru a reduce costul de producţie, unitatea trebuie să aibă în
vedere:
 creşterea productivităţii muncii – influenţa ei fiind aceea a
reducerii cheltuielilor cu munca vie pe unitatea de produs – prin:
introducerea şi extinderea progresului tehnic;
perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii;
creşterea calificării şi a pregătirii profesionale a
salariaţilor;
o mai bună folosire a personalului;
folosirea unei structuri optime a personalului întreprinderii,
prin creşterea ponderii personalului direct productiv, concomitent
cu diminuarea personalului din domeniile serviciilor şi
administraţiei.

 diminuarea cheltuielilor, concomitent cu sporirea

cantitativă şi calitativă a producţiei.

Orice economie făcută în dauna calităţii echivalează cu o

pierdere irecuperabilă pentru unitatea economică.
Nivelul costului de producţie reflectă interesul unităţii de a folosi
cât mai bine mijloacele fixe şi circulante, de a creşte nivelul tehnic şi
calitativ al producţiei, de a folosi la maxim capacităţile de producţie
(costurile convenţional constante pe unitatea de produs se reduc pe
măsura creşterii gradului de folosire a capacităţilor de producţie), de
a reduce consumurile specifice şi de a folosi raţional forţa de muncă.
Una din cele mai importante căi de amplificare a profitului, este
cea care are în vedere realizarea activităţii unităţii economice cu
cheltuieli cât mai mici. Rezultatele financiare ale unităţii se vor
îmbunătăţi, asigurându-se astfel sursa investiţională certă pentru
dezvoltarea şi extinderea activităţii proprii, pentru stimularea
suplimentară a salariaţilor.
Totodată, trebuie să se formeze sursa de finanţare a extinderii
activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, pentru

17
accentuarea muncii creativ – inovatoare, ca şi pentru aplicarea
efectivă a rezultatelor pozitive ale acestor acţiuni de mare eficacitate
pentru sporirea rentabilităţii activităţii generale a unităţii economice.

Indicii profitului

1. Marja brută de exploatare = Rezultatul exploatării / Cifra de afaceri

2. Marja profitului net = Rezultatul net / Cifra de afaceri

3. Marja profitului brut = Rezultatul brut / Cifra de afaceri

4. Rentabilitatea capitalurilor proprii = Rezultatul exploatării * 100 /

Valoarea medie a capitalurilor proprii

5. Rentabilitatea activelor = (Rezultatul brut + Dobânzi) * 100 / Active

6. Rentabilitatea vânzărilor = (Rezultatul brut + Dobânzi) *100 / Cifra

de afaceri

7. Rata de reinvestire = (Rezultat net – Dividende) * 100 / Rezultat net

8. Creşterea estimată = Rata de investire x Rentabilitatea capitalurilor

proprii.

Analiza factorială a profitului

Scopul analizei este de a stabili care este sfera capacităţii

beneficiului ce urmează a fi luat în calcul în proiecţiile pentru
intervalul de prognoză. Principalul model de analiză a profitului brut
este dat de relaţia:

 Ch   Ch   Ch 
P = V 1 −  ∆P = P1 − P0 = V1 1 − 1  − V0 1 − 0 
 V   V1   V0 

18
 1. Influenţa veniturilor asupra profitului:

 Ch 
∆P (V ) 2000 / 2001 = V1 1 − 0  − P0
 V0 
 Ch 
∆P (V ) 2001 / 2002 = V1 1 − 0  − P0
 V0 

2. Influenţa cheltuielilor asupra profitului:

 Ch 
P(Ch )2000 / 2001 = P1 − V1 1 − 0 
 V0 
 Ch 
∆P (Ch )2001 / 2002 = P1 − V1 1 − 0 
 V0 

Analiza factorială a rentabilităţilor

1. Rata rentabilităţii financiare = Profit net * 100 / Total capital propriu

2. Rata profitului = Profit brut * 100 / Cifra de afaceri

3. Rata rentabilităţii economice = Profit brut * 100 / (Total cap. propriu

+ Provizioane + DTL)

4. Rata rentabilităţii cheltuielilor = Profit brut * 100 / Cheltuieli totale

5. Rata rentabilităţii veniturilor = Profit brut * 100 / Venituri totale

6. Rata rentabilităţii activelor totale = Profit brut * 100 / Total activ

19
 Pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă

Cunoaşterea sa este utilă activităţii practice întrucât se pot face

anumite analize asupra comportamentului firmei în cazul modificării
unor variabile care finisează mecanismul de funcţionare a acesteia.
Pragul de rentabilitate = Cheltuieli fixe / [1- Σ (q*cv) / V(CA) ]
Intervalul de siguranţă = (1- Pragul de rentabilitate) *100 / V

Rate de rentabilitate

Rentabilitatea demonstrează capacitatea unei întreprinderi de a

realiza profit, ceea ce înseamnă că îşi acoperă cheltuielile din
veniturile proprii şi obţine totodată un venit net sub forma profitului.
Acesta din urmă este un indicator absolut al rentabilităţii şi constituie
premisa şi consecinţa unei "afaceri".
Analiza rentabilităţii are loc pe baza informaţiilor din contul
"Profit şi pierdere", care demonstrează modul în care s-a ajuns la o
anumită stare patrimonială, care au fost fluxurile de venituri şi
cheltuieli.
Din punct de vedere managerial, rentabilitatea reprezintă (prin
profit si rata rentabilităţii) un instrument de fundamentare a tuturor
deciziilor care privesc atât gestiunea internă a unităţilor economice,
cât şi relaţiile cu partenerii de afaceri, fiind în acelaşi timp, un element
determinant al eficienţei economice.
Rentabilitatea este o categorie economică ce aparţine activităţii
la nivel microeconomic. Ea se exprimă prin doi indicatori sintetici:
- profitul – ca mărime absolută a rentabilităţii, obţinut ca
diferenţă între venituri şi costuri sau, la nivel de produs, diferenţa
dintre preţul de vânzare şi cost;
- rata rentabilităţii – care reprezintă gradul în care capitalul
şi celelalte resurse ale întreprinderii aduc profit.
În conformitate cu sistemul actual de planificare şi de evidenţă
economico-financiară, indicatorii rentabilităţii pot fi grupaţi astfel:
1. indicatori care reflectă rentabilitatea netă a unităţii
economice, din care fac parte:
1.1. profitul net, calculat ca diferenţă între profitul brut
şi impozitul pe profit;
1.2. rata rentabilităţii nete, calculată ca raport între
profitul net şi diversele surse luate în considerare;

20
 2. indicatori care reflectă rentabilitatea brută, calculată ca
raport între profitul brut şi diversele surse luate în
considerare.
Rata rentabilităţii se poate analiza prin câţiva indicatori foarte
importanţi:
 rata rentabilităţii financiare, care se determină ca raport
între profitul net şi capitalul propriu:

Rf = Rn / Cpr * 100

TABELUL NR.11
- RON -
Nr. Indicatori 2003 2004 2005/2003
crt.
1. Profitul net 111.850,6 307.650,6 2,58
2. Capitalul propriu 1.976.979,1 2.063.411,6 1,04
* Rata rentabilităţii 6,01% 14,90% 2,47
financiare

Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor

proprii şi prezintă interes pentru acţionari.
Nivelul indicatorului a crescut de la 6,01% la 14,90% ca urmare
a creşterii profitului net de 2,58 ori în anul 2005 faţă de anul 2003.
Acest nivel al indicatorului este foarte bun, ceea ce denotă o utilizare
eficientă a capitalului propriu.
 rata rentabilităţii economice, caracterizează
eficienţa elementelor materiale angajate în activitatea firmei.
Alegerea acestei rate este determinată de faptul că tot capitalul folosit
de firmă este investit în elemente de activ, care, într-o formă sau alta,
direct sau indirect, contribuie la obţinerea profitului.
Aceasta se poate calcula sub formă de coeficient sau sub
formă procentuală, ca raport între rezultatul exploatării şi activele
economice aferente exploatării (active fixe + active circulante) sau ca
raport între rezultatul net şi capitalul permanent, conform relaţiilor:

Re = Pn / Cp * 100

Re = RE / A *100

Rata rentabilităţii economice este identică cu rata rentabilităţii

financiare, din motivul că nu există credite pe termen mediu şi lung

21
contractate în această perioadă. În acest caz se poate miza pe
posibilităţile viitoare de sporire a rentabilităţii economice.
 rata rentabilităţii resurselor consumate, se
calculează sub formă de coeficient sau sub formă procentuală, ca
raport între rezultatul exploatării si cheltuielile de exploatare.

Rc = RE / ChE *100

În literatura de specialitate, o asemenea rată se regăseşte şi

sub denumirea de rata rentabilităţii costurilor. Aşa după cum rezultă
din denumire, caracterizează eficienţa costurilor. În activitatea
practică prezintă importanţă în estimarea şi negocierea preţurilor de
vânzare a produselor.

TABELUL NR.12
-RON-
Nr. Indicatori 2003 2004 2005 2005/2003
crt.
1. Rezultatul 986.206 803.775,9 1.129.068,8 1,14
exploatării
2. Cheltuieli de 12.442.092,3 15.631.721,5 15.546.444,7 1,24
exploatare
* Rata rentabilităţii 7,92% 5,14% 7,26% -8,34
resurselor
consumate

Se observă o scădere a ratei rentabilităţii resurselor consumate

în anul 2005 faţă de anul 2003 de la 7,92% la 7,26%. În ceea ce
priveşte mărimea acestei rate, în literatura de specialitate sunt
exprimate opinii potrivit cărora aceasta ar trebui să se încadreze între
9 –15%.
Este necesar sa fie întreprinse măsuri de reducere a costurilor
de producţie:
- rata rentabilităţii comerciale, caracterizează eficienţa politicii
comerciale, a procesului de aprovizionare, stocare şi vânzare şi mai
ales a politicii de preţuri practicate de întreprindere.
Se calculează sub formă de coeficient sau sub formă
procentuală, ca raport între rezultatul exploatării şi cifra de afaceri.

Rc = RE / CA *100

22
 TABELUL NR.13
-RON-
Nr. Indicatori 2003 2004 2005 2005/2003
crt.
1. Rezultatul 986.206 803.775,9 1.129.068,8 1,14
exploatării
2. Cifra de afaceri 13.254.884,4 16.151.277,8 16.814.758,7 1,26
* Rata rentabilităţii 7,44% 7,97% 6,71% -9,82
comerciale

Se observă o scădere a ratei rentabilităţii comerciale în anul

2005 faţă de anul 2003, de la 7,44% la 6,71%.
Principalele rezerve de creştere a ratei rentabilităţii comerciale
vizează:
 sporirea vânzărilor;
 creşterea puterii de negociere a întreprinderii cu furnizorii şi
obţinerea unor preţuri de achiziţie avantajoase;
 ameliorarea structurii vânzărilor în sensul creşterii ponderii
celor cu o marjă comercială individuală mai mare;
 accelerarea rotaţiei stocurilor;
 optimizarea cheltuielilor;
 maximizarea preţurilor de vânzare, etc.

- rata activelor totale, se calculează ca raport între profitul brut şi

activele totale ale firmei.

RA = Pb / AT * 100

TABELUL NR.14
- RON -
Nr. Indicatori 2003 2005 2005/2003
crt.
1. Profitul brut 505.271,3 643.064,6 1,27
2. Active totale 6.069.028, 7.440.341,1 1,22
8
* Rata activelor 8,32% 8,64% 1,03
totale

Profitul are o pondere cuprinsă între 8,32%, în anul 2003, şi

8,64%, în anul 2005, din totalul activelor, reflectând o situaţie bună.
- rata rentabilităţii generale, este dată de raportul dintre profitul
net şi cheltuielile totale ale firmei.

23
 Rg = Pn / Ch * 100
TABELUL NR.15
- RON -
Nr. Indicatori 2003 2005 2005/2003
crt.
1. Profitul net 118.850,6 307.650,6 2,58
2. Cheltuieli totale 12.931.883,1 16.182.463,7 1,25
* Rata rentabilităţii generale 0,91% 1,90% 2,08

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, nivelul

indicatorului a crescut în anul 2005 faţă de anul 2003, de la 0,91% la
1,90%. Ţinând cont de faptul că pentru o firmă din domeniul industriei
alimentare coeficientul de 5% al acestui indicator exprimă o bună
activitate, rezultă că firma studiată nu a desfăşurat o activitate
eficientă în această perioadă.

24
 PROPUNERI DE PERFECŢIONARE PENTRU ANUL 2006

Propunerile care pot fi conturate în vedere creşterii

rentabilităţii brute aferente producţiei marfă, în conformitate cu
cerinţele şi exigenţele economiei de piaţă din etapa actuală, trebuie
să vizeze următoarele obiective esenţiale:
 creşterea într-un ritm mai intens a producţiei marfă până la
nivelul cerinţelor ferme ale pieţei, pătrunderea pe noi pieţe de
desfacere şi îmbunătăţirea poziţiilor deţinute pe pieţele actuale;
 îmbunătăţirea radicală a calităţii producţiei marfă şi a modului
de prezentare a produselor, pentru a putea face faţă oricărei
concurenţe, antrenându-se în acest scop întreaga gamă de
posibilităţi care vizează forţa de muncă, mijloacele fixe şi circulante,
organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii etc.;
 reducerea substanţială a costului pe unitatea de produs ca
factor hotărâtor în creşterea rentabilităţii brute a oricărui produs, scop
în care este necesară mobilizarea unor rezerve interne care să ducă,
pe de o parte, la obţinerea producţiei în cantităţile de calitatea şi la
termenul prevăzute în contractele încheiate cu beneficiarii, iar pe de
altă parte, la raţionalizarea strictă a cheltuielilor de producţie astfel
încât să poată fi respectată corelaţia de eficienţă dintre indicele
cheltuielilor (ca efort) şi indicele producţiei (ca efect).
Pentru reducerea cheltuielilor se impun următoarele măsuri:
- reducerea normelor de consum, introducerea noilor
tehnologii, folosirea de înlocuitori de materii prime;
- valorificarea superioară a materiilor prime şi
materialelor;
- reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea şi expedierea
produselor;
- reducerea cheltuielilor cu amortizarea utilajelor;
- economii la fondul de salarii, ca urmare a creşterii
productivităţii muncii;
- economii la cheltuieli cu caracter administrativ –
gospodăreşti.
Nivelul costului de producţie reflectă:
- interesul unităţii de a folosi cât mai bine mijloacele fixe şi
circulante;
- de a creşte nivelul tehnic şi calitativ al producţiei;

25
 - de a folosi la maximum capacităţile de producţie (costurile
convenţional constante pe unitatea de produs se reduc pe măsura
creşterii gradului de folosire a capacităţilor de producţie);
- de a reduce consumurile specifice şi de a folosi raţional
forţa de muncă.
 obţinerea unor preţuri medii de vânzare superioare
costurilor unitare, în care scop trebuie avute în vedere acele
posibilităţi interne ale unităţilor de industrie alimentară cum ar fi:
 optimizarea structurii producţiei marfă pe beneficiari,
precum şi pe perioade de obţinere şi de livrare;
 îmbunătăţirea radicală a calităţii produselor în conformitate
cu cele mai exigente cerinţe ale pieţei şi ale consumatorilor, stabilirea
celei mai avantajoase conjuncturi de pe piaţă în ceea ce priveşte
cererea şi oferta.
În vederea reducerii cheltuielilor ce revin pe fiecare unitate de
produs propunem achiziţionarea unei maşini de ambalat în folie care
să fie pusă în funcţiune la Secţia III Vermut (diferenţa de preţ dintre
cutia de carton şi folia necesară ambalării este substanţială).
Din cauza lipsei de lichidităţi cauzate de neîncasarea în mod
ritmic a livrărilor către clienţi, asigurarea de stocuri mari de materii
prime şi deoarece nu s-a apelat la credite bancare, societatea a fost
în imposibilitatea de a achita obligaţiile către bugetul de stat, fapt ce a
generat calcularea la majorări de către organele de control.
Profitul net realizat de S.C. ALCOSIN S.A. de 307.650,6 RON
a fost afectat cu suma de 238.305,6 RON din cauza impozitării cu
38% a majorărilor calculate pentru nelivrarea la termen a obligaţiilor
de plată către bugetul de stat (accize, TVA, impozit pe profit etc.) şi
care, conform metodologiei în vigoare, sunt nedeductibile la
calcularea impozitului pe profit.
Astfel, pentru a preveni majorările care se calculează pentru
neplata la termene a obligaţiilor către bugetul de stat, majorări care
influenţează la calculul impozitului pe profit, propunem ca societatea
să apeleze la credite bancare, întrucât dobânzile bancare sunt
deductibile la calculul acestui impozit.
Societatea trebuie să constituie o sarcină permanentă a
Consiliului de Administraţie privind încasarea facturilor pentru livrările
efectuate, astfel ca stocul de facturi să fie diminuat, prin aceasta
putându - se asigura mărimea volumului de lichidităţi - pentru
lichidarea furnizorilor şi obligaţiilor de plată către bugetul de stat şi
implicit evitarea plăţilor de majorări.

26
 Ciclul lung de fabricaţie al şampaniei, produs reprezentativ
pentru S.C. ALCOSIN S.A., în condiţii de recesiune economică
generală nu a mai permis scurtarea circuitului marfă – bani şi
achitarea la timp a obligaţiilor la bugetul de stat. Ţinând cont de acest
aspect, propunem reorientarea producţiei pe produse cu ciclu scurt
de fabricaţie: Arad, Moldova, Olimpia, Carpaten Bitter, Vişinată care
permit un rulaj rapid al fondurilor circulante şi achitarea la timp la
buget atât a datoriilor curente atât şi a restanţelor.
Pentru clienţi neîncasaţi:
 să se întocmească notificări care să fie transmise clienţilor
respectivi, documente necesare pentru acţionarea în judecată a
acestora în cazul de neachitare a facturilor;
 pentru clienţii care au dosare de acţionare în judecată să fie
înregistraţi în contul „Clienţi incerţi”;
 pentru clienţii care au hotărâri definitive să se treacă de urgenţă
la executarea silită a acestora;
Să se ia măsuri împotriva celor care practică o concurenţă
neloială în sensul că au folosit în mod fraudulos etichetele privind
mărcile de băuturi aparţinând S.C. ALCOSIN S.A. precum şi a celor
care au folosit banderole false cu însemnele S.C. ALCOSIN S.A.
În vederea majorării capitalurilor proprii, în special pentru
cheltuieli de investiţii, propunem ca în anul următor profitul net
realizat să fie repartizat ca sursă de finanţare a investiţiilor (necesare
atât la prelucrarea materiilor prime şi la prelucrarea acestora, cât şi la
vânzarea produsului finit), fapt ce ar duce la obţinerea unui fond de
rulment pozitiv în anul următor.

27
 BIBLIOGRAFIE

1. O. Calin, I. Văduva, M. Ristea, N. Neamţu – "Bazele contabilităţii",

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
2. N. Feleagă, I. Ionaşcu - "Tratat de contabilitate financiară", Vol. I şi
II, Editura Economică, Bucureşti, 1997
3. N. Georgescu - "Analiza bilanţului contabil", Editura Economică,
Bucureşti, 1997
4. A. Işfănescu, C. Stănescu, A. Baicuşi - "Analiza economico-
financiară", Editura Economică, Bucureşti, 1999
5. M. Niculescu - "Diagnostic global strategic", Editura Economică,
Bucureşti,1997
6. M. Ristea - "Contabilitatea societăţilor comerciale", Vol. I, Editura
C.E.C.C.A.R, Bucureşti, 1995
7. M. Ristea - "Contabilitatea rezultatului întreprinderii", Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 1997

28