GESTIONAREA DEŞEURILOR MEDICALE, REZULTATE DIN

ACTIVITATEA MEDICALĂ

Deşeuri medicale - reprezintă orice substanţă sau obiect, care sunt eliminate sau sunt supuse
eliminării sau trebuie supuse eliminării în corespundere cu cerinţele legislaţiei naţionale. La
deşeuri se atribuie produsele neutilizate rezultate după finalizarea unui proces/acţiuni şi sunt
produse nesolicitate pentru acest proces/acţiune.
Deşeuri medicale sunt toate categoriile de deşeuri (solide şi lichide), care provin din
instituţiile de asistenţă medicală, centrele de cercetare şi laboratoare. De asemenea, la deșeuri
medicale se referă deșeurile produse în cantități mici din alte surse, ca urmare a procedurilor
medicale, inclusiv în condiții habituale (injecții de insulină, etc.) și rezultate din activitățile
curative și profilactice se referă la categoria de deșeuri medicale. Definirea tipurilor de deșeuri
constituie baza tuturor activităților de colectare, tratare, eliminare, începând cu procedura de
segregare a deșeurilor pe categorii. Clasificarea deșeurilor, de regulă, este definită de actele
normative.
Clasificarea neadecvată poate cauza:
 utilizarea procedurilor neadecvate de eliminare a deșeurilor periculoase cu efect potențial
nociv asupra sănătății și mediului
 deteriorarea echipamentului pentru tratarea deșeurilor ca rezultat al tratării categoriilor de
deșeuri necorespunzătoare
 tratarea deșeurilor nepericuloase cu creșterea semnificativă a costurilor nejustificate
Scopul de bază a clasificării deșeurilor constă în determinarea dacă deșeurile sunt periculoase
sau nu. Deșeurile periculoase pot prezenta pericol biologic, chimic, radioactiv sau pericol fizic.
Deşeurile nepericuloase sunt deșeuri neinfecțioase, componența și natura cărora sunt
asociate cu componența și natura deșeurilor menajere, ele nu conțin componenți periculoși și nu
posedă proprietăți, care potențial ar putea avea efect chimic, toxic sau patogen pentru sănătate și
mediu (resturi de produse alimentare, deșeuri similare celor menajere, ambalajul și hârtia
necontaminată).
Locurile de formare a deșeurilor nepericuloase pot fi toate subdiviziunile instituțiilor medicale,
spre exemplu: saloane, bloc alimentar, birourile, spațiile și teritoriul comun, structurile tehnice.
Deșeuri periculoase sunt deșeurile care conțin substanțe sau compuși care prezintă un risc
direct sau indirect pentru sănătate și mediu.
Deșeurile periculoase pot fi: explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive pentru sănătate și
mediu, toxice, infecțioase, teratogene, mutagene, cancerogene, ecotoxice, corozive și radioactive.
Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale. Noțiunea de “colectare, tratare și
eliminare a deșeurilor medicale” include activități cu referire la clasificare, colectare,
transportare, tratare, reciclare sau eliminare a deșeurilor, monitorizare a acestor activități și
supraveghere a obiectivelor de eliminare/tratare a deșeurilor medicale.
Scopul acestor activități este de a minimiza:
 impactul deșeurilor asupra sănătății
 impactul deșeurilor asupra mediului
 riscurilor asociate cu tratarea deșeurilor
 costurilor pentru gestionarea deșeurilor
Aceste activități se realizează în strictă corespundere cu legislația și sub supravegherea
permanentă.
Deșeuri infecțoase de obicei, conțin agenți patogeni (bacterii, virusuri, paraziți, ciuperci) în
cantitatea și concentrația suficientă care poate provoca maladii la om. Această categorie se referă
la deșeuri periculoase care includ: deșeuri contaminate cu sânge sau alte fluide biologice, culturi
şi seturile de agenţi infecţioşi din laboratoare, deşeuri de la pacienţii contagioşi din secţiile
infecţioase (boxuri).
Exemple: sânge, componentele lui și alte fluide biologice umane, comprese, pansamente, măști,
mănuși, alt material care au contactat cu sângele sau alte fluide biologice umane, obiectele
contaminate cu sângele pacienților supuși dializei (echipamentul pentru dializă – tuburi, filtrele,
prosoapele, halatele, șorțurile, mănușile getabile, etc.). Locurile de formare a deșeurilor sunt
încăperile unde se efectuează diagnosticarea și tratamentul pacienților.
Clasifirea deșeurilor
Deșeuri extrem de infecțioase - culturile și substanțele extrem de contaminate, materialul
patalogo-anatom, cadavrele animalelor și alte produse și deșeuri contaminate, sau care au
contactat cu substanțe extrem de contaminate. Această subcategorie necesită să fie atribuită la
deșeuri extrem de periculoase.
Deșeuri tăietor-înțepătoare - articole, care pot provoca răni și înțepături ale pielii, indiferent
de faptul, este infecțios sau nu. Această subcategorie de deșeuri necesită a fi considerată ca
deosebit de periculoasă (ace, seringi, inclusiv autoblocante sisteme pentru transfuzii, bisturii,
cioburi din sticlă, etc).
Deșeuri farmaceutice - nivelul de risc al deșeurilor farmaceutice depinde de componență. Nu
trebuie de exclus și utilizarea potențial incorectă a produselor (exemple: medicamente cu termen
de valabilitate expirat, medicamente și materiale contaminate - mănuși, cutii și flacoane).
Locurile de formare a deșeurilor sunt încăperile unde se efectuează diagnosticarea și tratamentul
pacienților, laboratoare, farmacii.
Deșeuri citotoxice – subcategoria deșeurilor farmaceutice, care necesită considerată ca
deosebit de periculoasă. Aceste deșeuri pot avea efecte mutagene, teratogene sau cancerigene.
Aceste tipuri de deșeuri prezintă o problemă majoră atât în instituțiile medicale, cât și după
colectare și eliminare. Din aceste motive, gestionarea deșeurilor farmaceutice necesită o atenție
deosebită pentru a garanta siguranţa.
Exemple: articole și materiale contaminate, rezultate din prepararea/pregătirea și inocularea
medicamentelor - seringi ace, dispozitive pentru dozare, flacoane, ambalaj; medicamente cu
termen de valabilitate expirat, excesul de soluții, medicamentele returnate din secții; urina,
masele fecale, masele vomitive ale pacienților, care pot conține cantități potențial periculoase de
medicamente citotoxice inoculate sau a metaboliților acestora, și care trebuie considerate
genotoxic cel puțin 48 de ore, iar în unele cazuri - până la 1 săptămână după injectare).
Deșeuri chimice - includ substanțe solide, lichide, găzoase care necesită eliminare. Substanța
chimică se atribuie la deșeuri periculoase dacă are una din următoarele caracteristici: toxicitate,
corozivitate (pH<2 sau pH>12), inflamabil, reactivitate (exploziv, care reacţionează cu apa,
sensibil la lovituri).
Exemple: substanţe chimice fotografice, solvenți halogenați, solvenți nehalogenați, substanțe
dezinfectante, aldehide, alcooli, acizi, soluții de bază, oxidanți. Locurile de formare a deșeurilor
sunt secțiile rentgheno-diagnostice, laboratoare, farmacii.
Deșeurile radioactive se produc, de regulă, în rezultatul activităților de cercetare, diagnostic și
tratament al pacienților oncologici. Majoritatea deșeurilor radioactive au o durată de înjumătățire
scurtă. Deșeurile radioactive sunt deosebit de periculoase. Locurile de formare a deșeurilor,
preponderent în secţiile pentru tratamentul pacienţilor oncologici, radioterapie, laboratoarele de
medicină nucleară, laboratoarele de cercetări.
Exemple: surse de radiații închise, deşeuri cu nivel scăzut de radiații (exemple:
hârtia, absorbante, tampoane, sticlă, seringi, flacoane), resturi de materiale radioactiv și soluţiile
neutilizate în timpul sesiunilor, resturi de reactivi, utilizați în radio-imunoanaliză, precum și
uleiurile de pompă contaminate, scurgerile substanţelor  radioactive şi a materialelor utilizate 
pentru decontaminare, urina şi masele fecale ale pacienţilor supuşi unui  diagnostic  sau  
tratament cu surse închise de radionucliizi, lichide cu un nivel mic de radioactivitate rezultate ca
urmare a procesului de curăţare, decontaminare a echipamentelor.
Deșeuri anatomo-patologice: Materiale, pentru eliminarea cărora sunt prevăzute proceduri
speciale, dictate de considerente bioetice. De regulă, materialul anatomo-patologic nu prezintă
pericol, dar necesită o atenție deosebită.
Exemple: țesuturi, organe, sânge și fluide, alte rezultate a intervențiilor chirurgicale și
autopsii, embrionii umani, cadavrele animalelor. Locurile de formare a deșeurilor sunt secțiile
curative, chirurgicale, pato-morfologice, băncile de sânge.
Transportarea şi depozitarea deşeurilor:
 transportarea deşeurilor va fi organizată cu regularitate, ținând cont de volumul generat de
deşeuri şi aducerea acestora la punctele de colectare şi punctele de depozitare intermediară
 transportarea va avea loc în orele de activitate redusă în instituţiile medico-sanitare
 transportarea trebuie să fie efectuată doar pe rutele stabilite
 pentru transportarea deşeurilor se vor folosi doar cărucioarele desemnate special acestor
scopuri
 e necesar de elaborat un plan de deservire tehnică şi curăţare a mijloacelor de transport
 operaţiunile de colectare şi transportare a deşeurilor medicale vor fi realizate separat: iniţial
va fi finalizată operaţiunea de colectare a deşeurilor, ulterior acestea vor fi transportate
Spaţiul pentru depozitarea centralizată a deşeurilor trebuie să corespundă următoarelor exigenţe:
 să asigure păstrarea sigură, fapt pentru care la intrarea în încăpere trebuie să fie plasat un
indicator, marcând spaţiul pentru depozitarea materialelor contaminate
 să nu fie accesibil pentru insecte şi paraziţi, să fie bine iluminat şi aerisit
 încăperea va fi amplasată separat de alte zone de depozitare a deşeurilor şi să asigure o
curăţare şi dezinfectare rapidă
 încăperea va avea o suprafaţă suficientă pentru depozitarea cantităţilor corespunzătoare de
deşeuri
 inventarul pentru curăţare, costumele de protecţie, pungile şi recipientele vor fi păstrate în
apropierea spaţiului pentru depozitarea centralizată
 punctul pentru depozitarea centralizată va fi accesibil pentru mijloacele de transport
(cărucioare) şi pentru efectuarea dezinfectării
 curăţarea şi dezinfectarea vor fi efectuate cu regularitate
 durata maximală de aflare în depozitul ce nu este echipat cu instalaţii frigorifice - 24 ore
 pentru a marca depozitarea deşeurilor contaminate în spaţiul dat, la intrarea în încăpere va fi
plasat simbolul ce indică hazard biologic
 spaţiul va fi racordat la sistemul de canalizare al instituţiei medico-sanitare în cauză

Segregarea deşeurilor înseamnă păstrarea diferitor tipuri de deşeuri pe categorii definite, şi

anume facilitarea gestionării sigure ale deșeurilor, separarea deșeurilor reciclabile de deșeurile
periculoase, cu certitudinea că deșeurile vor fi tratate în conformitate cu gradul lor de
periculozitate şi reducerea costurilor pentru transportare, tratare și eliminare.
Diferite tipuri de deşeuri necesită diferite tipuri de ambalare, gestionare, depozitare și
transportare.
Segregarea la locul de generare reprezintă unul din elementele cheie în gestionarea deșeurilor.
 Segregarea trebuie să fie aplicată de la punctul de generare, pe parcursul colectării complete,
transportării, depozitării, tratamentului și eliminării finale.
 Calitatea sistemului de segregare depinde de nivelul de implementare și supervizare și poate fi
atinsă prin instruirea permanentă a specialiștilor care acordă asistență medicală.
 Deșeurile segregate nu trebuie să fie amestecate pe parcursul transportării și depozitării.

Daca deșeurile periculoase și nepericuloase sunt amestecate, trebuie să fie considerate

și tratate ca deșeuri periculoase.

Segregarea corectă este responsabilitatea clară a fiecărui specialist la locul de generare a

deșeurilor indiferent de post (principiul „obligația de vigilență“).
Pentru a determina dacă deșeul este periculos sau nepericulos este obligator respectarea
principiului de “Precauțiune”:
 pacientul se consideră infecțios dacă nu sunt dovezi pentru negarea afirmației
 sângele și alte fluide biologice sunt considerate ca potențial infecțioase
 dacă sunt suspiciuni cu referire la periculozitatea unor sau alte deșeuri, ele trebuie atribuite
grupului de deșeuri cu cel mai înalt risc
Componentele segregării. Pentru asigurarea siguranței, procesul de segregare a deșeurilor
include câteva activități:
 ambalarea
 folosirea sistemului codurilor de culori
 etichetarea și marcarea cu simboluri
Ambalarea. Diferite tipuri de deșeuri necesită diferite modalități de ambalare și depinde de:
 riscurile determinate de deșeuri (exemplu: folosirea containerelor cu pereți impenetrabili
pentru deșeuri ascuțite, folosirea containerelor cu ecrane de plumb pentru deșeuri radioactive)
 proprietăți fizico-chimice diferite ale deșeurilor (exemplu: folosirea containerelor rezistente
pentru păstrarea substanțelor chimice)
 metode diferite necesare pentru tratare (exemplu: folosirea pungilor autoclavabile pentru
deșeurile infecțioase la tratarea cu aburi, ambalarea materialelor trebuie să asigure siguranță în
gestionare și transportare
Codul de culori - înseamnă combinarea diferitor grupuri de deşeuri cu caracteristici ,,similare”
ale pericolului într-un grup mai mare și permite identificarea rapidă și simplă a grupului de
deșeuri după culoarea corespunzătoare a ambalajului. Această metodă facilitează procesul de
segregare a deșeurilor, permite ca procesul de sortare să fie clar, chiar și pentru specialiștii cu un
nivel de calificare și instruire generală scăzut și se va folosi pe întregul lanț al gestionării
deșeurilor (segregare, colectare, depozitare, transportare, eliminare).
Recomandări generale pentru utilizarea codurilorde culori:
 culori aprinse pentru deșeuri periculoase (roșu, galben, oranj)
 culori reci pentru cele reciclabile (albastru, verde, etc.)
 culori neutre pentru deșeuri generale (negru, etc.)
Etichetarea. După segregare, deșeurile periculoase necesită etichetare. Personalul responsabil
pentru lucru și colectarea deșeurilor trebuie să cunoască caracteristica deșeurilor periculoase și ce
pericol prezintă acestea. Este necesar ca eliminarea deșeurilor să fie efectuată în conformitate cu
înscrierile pe etichetă. Etichetele vor permite identificarea trasabilității deșeului de la punctul de
producere până la eliminarea finală. Eticheta trebuie sa fie completată cu acuratețe și trebuie să
conțină următoarele informații:
 tipul deșeurilor
 locul/sursa de generare (salon sau secție)
 data generării
 numele persoanei ce a completat eticheta
 simbolul pericolului
În cazul transportării în exterior se respectă numărul, specificațiile și simbolul pericolului în
conformitate cu cerințele și recomandările UN.

Codul de culori pentru diferite categorii de deşeuri.

Negru
Ambalarea: Pungi de plastic din polietilenă sau polipropilenă, container de calitate acceptabilă
cu capacitate suficientă.
Etichetarea: În cazul efectuării investigării - sursa de generare a deșeului, cantitatea deșeului
Simbol: lipsește

Verde
Ambalarea: container de plastic, pungi de plastic, cutii carton utilizate
Etichetare: tipul deșeului reciclabil, sursa de generare, cantitatea deșeurilor
Simbol:

Galben
Ambalarea: pungi impermiabile, containere sau alte vase
Etichetarea: deșeuri patologice, notă
Simbol: lipsește

Galben
Ambalarea: pungi puternice de plastic de bună calitate, pungile se plasează în containere, dotate
cu pedală, sau cu capac în care punga este suspendat, pe parcursul transportării în exterior
containere rigide trebuie să servească ca ambalaj secundar.
Etichetare: Pericol! Deșeuri infecțiose.
Notă: pentru transportarea în exterior - informații în conformitate cu recomandările UN.
Simbol:

Cafeniu
Ambalarea: depende de caracteristicele specifice și pericole (cutii de carton specifice, containere
sau alte ambalaje sigure).
Etichetarea: “Pericol! Deșeuri farmaceutice periculoase”.
Notă: pentru transportarea în exterior - informații în conformitate cu recomandările UN.
Simbol: depinde de tipul de pericol cum ar fi: Toxic, Ușor inflamabil, Pericole Mixte, Periculos
pentru mediu.

Cafeniu
Ambalarea: container impermeabil din plastic.
Etichetarea: “Pericol! Deșeuri farmaceutice periculoase”.
Notă: pentru transportarea în exterior - informații în conformitate cu recomandările UN.
Simbol: celulă în fază de telofază, deșeuri mixte.

Cafeniu
Ambalarea: containere rigide cu capac etanș, destinate special pentru substanțe chimice (vase
care au fost folosite la vânzarea substanțelor chimice). E necesar de evitat amestecarea diferitor
tipuri de deșeuri periculoase, pentru a preveni reacțiile indezirabile.
Etichetarea: “Pericol! Deșeuri chimice periculoase”.
Notă: pentru transportarea în exterior - informații în conformitate cu recomandările UN.
Simbol: depinde de tipul de pericol, cum ar fi : Toxic, Ușor inflamabil, Pericole Mixte, Periculos
pentru mediu.

Codul culorii: Lipsește

Ambalarea: containere aprobate.
Etichetarea: ,,Atenție! Deșeuri Radioactive”, Tipul de radionucleid, Nivelul de radiații la data
stocării (la data începerii stocării), Perioada necesară de stocare.
Notă: pentru transportarea în exterior - informații în conformitate cu recomandările UN.
Simbol:

Sunt supuse riscului persoanele care se află în instituția medicală: asistenții medicali, medicii,
personalul tehnic şi administrativ, pacienţii, vizitatorii, angajaţii serviciilor auxiliare (spălătorii,
activitatea cu deşeurile, de transport).
De asemenea riscului sunt supuse persoanele din afara instituției medicale: populaţia locală,
angajaţii serviciilor de salubrizare, angajaţii poligoanelor de deşeuri și măturători.