FAMILIA

Din punct de vedere sociologic, familia se defineşte drept grupul social primar
constituit pe baza relaţiilor de căsătorie (dar şi consensual), membrii grupului
împărtăşind sentimente, aspiraţii şi valori comune.
Dacă ar trebui totuşi, ca aceşti termeni diferiţi să fie reduşi, în continuare, la un termen
comun acesta ar fi cel de organizaţie sau de instituţie socială. Ne naştem în organizaţii,
suntem crescuţişi educaţi în organizaţii,suntem influenţaţi de organizaţii pe tot parcursul
vieţii (se apreciază că o treime din viaţă ne-o petrecem în organizaţii). Un rol important în
acest sens revine familiei.
Familia poate fi analizată dintr-un dublu sens: ca instituţie socială (abordare
macrosociologică) şi ca grup social (abordare microsociologică). Insistând pe primul
dintre aceste sensuri, se poate aprecia că familia este una dintre principalele instituţii
socializatoare ale societăţii.
În cadrul familiei se realizează socializarea de bază sau primară: copilul învaţă că
indivizii au interese, dorinţe şi obiceiuri de care ceilalţi trebuie să ţină seama, învaţă că
trebuie să împartă resursele limitate, învaţă cum se aşteaptă societatea ca elsă se poarte,
învaţă cum să acţioneze pentru a-şisatisface un scop, o dorinţă etc. Socializarea realizată în
cadrul familiei este esenţială pentru integrarea socială a copilului, eşecurile socializării
în familie având, de obicei, consecinţe negative la nivelul comunităţilor şi al societăţii.
Deşi, comparativ cu familiile din societăţile tradiţionale, funcţia socializatoare a
familiei a fost preluată în mare măsură de alte instituţii sociale (şcoală, instituţii sociale,
mijloace de comunicare în masă), familia continuă să rămână una dintre principalele
instituţii de socializare.
Familia din societăţile contemporane, ca instituţie socială, a cunoscut în ultimele
decenii transformări profunde, care privesc:
- relaţia familie-societate: reducerea importanţei funcţiei economice a familiei, laicizarea şi
dezinstituţionalizarea parţială, accentuarea mobilităţii sociale, intensificarea participării
femeii la activităţi extrafamiliale, preluarea unor funcţii familiale de către societate,
diminuarea relaţiilor de rudenie şi de vecinătate, sporirea preocupărilor familiale faţă de
problemele sociale etc;
- comportamentul tinerilor căsătoriţi: extinderea experienţei sexuale premaritale,
controlul fecundităţii, extinderea celibatului definitiv şi a menajelor de o singură persoană,
creşterea toleranţei pentru comportamentele premaritale ale tinerilor etc.;
- comportamentele nupţiale: desacralizarea căsătoriei, reducerea motivaţiei economice a
căsătoriilor, tendinţa de egalizare a poziţiilor la căsătorie între bărbaţi şi femei, scăderea ratei
nupţialităţii, diminuarea natalităţii datorită scăderii ratei nupţialităţii etc.
- comportamentele familiale: creşterea importanţei relaţiilor emoţionale şi afective dintre
parteneri, diversificarea formelor de convieţuire, modificarea relaţiilor dintre parteneri,
modificarea diviziunii rolurilor în cadrul familiei, creşterea instabilităţiifamiliei nucleare etc.
Într-adevăr, familia şi-a pierdut mult din caracterul ei de instituţie socială, membrii
cuplului familial fiind tot mai interesaţi de satisfacerea propriilor interese şi mai puţin de
realizarea funcţiilor pe care societatea le atribuie familiei, dar indiferent de complexitatea şi
profunzimea modificărilor care au avut şi au loc, familia ca instituţie socială continuă să fie
privită favorabil în toate societăţile, încercându-se susţinerea acesteia submultiple forme.
 Funcţiile familiei
Familia îndeplineşte următoarele funcţii:
- funcţia biologică de sexualitate şi reproducere are ca finalitate procrearea şi creşterea
copiilor;
- funcţia economică constă în crearea condiţiilor materiale necesare vieţii şi dezvoltării
membrilor familiei. Familia trebuie să întreţină gospodăria, să acumuleze un venit etc. În
familiile tradiţionale, specifice economiei naturale, bunurile necesare traiului familiei sunt
obţinute prin autoconsum, în timp ce în economiile de schimb, bunurile necesare traiului
sunt obţinute atât prin intermediul schimbului, dar şi al autoconsumului (într-o măsură mai
mică);
- funcţia psihoafectivă constă în oferirea unui cadru favorabil pentru recreere, adaptare şi
integrare socială, un cadru care satisface nevoile emoţionale ale omului şi îi asigură
echilibru, familia fiind locul de manifestare a bucuriilor şi a necazurilor;
- funcţia educativă sau de socializare care asigură transmiterea limbii, obiceiurilor, a
modelelor comportamentale, a valorilor sociale.
Societatea are un rol important în ceea ce privește stabilirea dreptului de căsătorie cu
unul sau mai mulți parteneri, astfel societatea românească promovează monogamia serială.
Tot în cadrul monogamiei, distingem alte trei tipuri de familii: familii nucleare, familii
extinse și familii de origine.
Familiile nucleare sunt formate din cei doi soți și copiii lor necăsătoriți. Acest tip de
familie este cel mai întâlnit și mai dorit în toate societățile pentru că există un grad mai mare
de intimitate, de satisfacere a nevoilor sexual-afective, de siguranță și stabilitate și unde
relațiile democrate și stabilirea propriilor reguli de funcționare familială sunt realizate mai
ușor.
Familiile extinse sunt formate din mai mulți membrii ai familiei ce locuiesc în același
spațiu și care reprezintă două sau trei generații:frați, părinți, bunici, copii și nepoți. Acest tip
de familie este format în cele mai multe cazuri din două familii nucleare, de exemplu doi soți
cu unul sau doi copii care locuiesc împreună cu părinții unuia dintre soți sau doar cu un
părinte sau un alt exemplu poate fi o familie nucleară care locuiește cu o sora sau un frate
căsătorit sau nu, cu sau fără copii.
Temă:
Problema distanţei sociale dintre familie şi şcoală se pune atunci când cultura de
origine a familiei diferă de cea a şcolii. Dacă există contradicţie între cele două culturi,
în general cea a familiei va continua să domine, făcând reuşita şcolară mult mai dificilă.
a. Formulaţi ideea principală a textului.
b. Precizaţi înțelesul a două dintre conceptele sociologice la care se face referire în text.
c. Explicaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, modul specific în care interacţionează
cele două concepte sociologice.