Alimentatia in bolile digestive

Alimentatia in bolile digestive este diferentiata in functie de tipul de afectiune la care ne

referim. Haideti sa aflam impreuna care sunt cele mai importante sfaturi in ceea ce priveste
alimentatia in cele mai frecvente boli digestive.
1. Alimentatia in bolile digestive - refluxul gastro-esofagian
2. Alimentatia in bolile digestive - boala celiaca
3. Alimentatia in bolile digestive - colita ulcerativa
4. Alimentatia in bolile digestive - gastroenterita
5. Alimentatia in bolile digestive - indigestia
6. Alimentatia in bolile digestive - ulcer
7. Alimentatia in bolile digestive - sindromul colonului iritabil

Alimentatia in bolile digestive - refluxul gastro-esofagian

Desi exista in continuare o serie de controverse pe plan medical cu privire la alimentele care
cauzeaza simptomele refluxului, multi cercetatori consimt faptul ca evitarea anumitor tipuri
de alimente si bauturi poate contribui la prevenirea indigestiei, a senzatiei de arsura in piept
si a altor simptome. Expertii recomanda evitarea alimentelor cu continut ridicat de grasime:
alimentele prajite si grase pot scadea presiunea asupra sfincterului esofagian inferior si
intarzia golirea stomacului, expunandu-va la un risc crescut pentru aparitia simptomelor.
Pentru a minimiza episoadele de boala, reduceti aportul zilnic de grasimi. Urmatoarele
alimente trebuie evitate sau consumate sporadic:
- cartofii prajiti sau ceapa prajita.
- produsele din lapte integral cum sunt laptele, branza si smantana.
- carnea grasa sau prajita de vita, porc sau miel.
- grasimea din slanina, din sunca sau din untura.
- deserturile cu nivel mare de grasime sau inghetata, chips-uri.
- sosurile, cremele si dressing-urile.
Desi fructele si legumele sunt recomandate in cadrul unei alimentatii sanatoase, unele
pot cauza sau agrava simptomele refluxului gastro-esofagian. Acestea sunt: portocalele,
grapefruitul, lamaile, ananasul, rosiile, sosul de rosii si derivatele salsa, chili, pizza.
Facultatea de Medicina Harvard a identificat si ciocolata drept factor declansator,
deoarece contine un ingredient numit metixantina, care relaxeaza muschiul neted din
sfincterul esofagian inferior. Clinica Mayo a constatat faptul ca si usturoiul sau
ceapa produc senzatia de arsura in piept si chiar deranjamente stomacale si balonare.
Iata insa si cateva alimente care ajuta la ameliorarea simptomelor: iaurt si
probiotice, datorita bacteriilor "prietenoase" ce se afla in iaurt, ajutand la procesul de
digestie si oferind protectie impotriva altor bacterii daunatoare. Untul de arahide
reprezinta o sursa de proteine cu continut lipidic scazut, singura problema putand
aparea in ce priveste intoleranta prezenta la unele persoane sau chiar alergia (in
acest caz, se agraveaza simptomele). Fibrele consumate in cantitati sporite reduc cu
20% riscul aparitiei manifestarilor refluxului, desi nu se cunoaste inca modalitatea
exacta in care influenteaza metabolismul. Deoarece fiecare persoana tolereaza
anumite alimente este bine sa apelati la sfatul medicului in ce priveste o alimentatie
echilibrata.

Alimentatia in bolile digestive - boala celiaca

Trecerea la o dieta fara gluten reprezinta o schimbare majora si in astfel de situatii
este necesara o perioada de acomodare. Desi initial va veti simti privati de anumite
placeri alimentare, veti descoperi cat de multe alimente fara gluten exista, chiar paine
sau paste si alimente deja ambalate. Iata si o enumerare orientativa a alimentelor
permise care nu contin gluten: fasole, seminte, nuci in forma naturala si
neprocesata, oua proaspete, carne, peste si pui proaspat (nu cu aluat sau marinat),
fructe si legume, majoritatea produselor lactate. Este important sa va asigurati ca nu
sunt procesate sau amestecate cu cereale ce contin gluten, aditivi sau
conservanti. Cerealele care nu contin gluten sunt: stir, arorut, hrisca, porumb, in,
faina fara gluten (orez, soia, porumb, cartof, fasole), malai, mei, quinoa, orez, sorg,
soia, tapioca.
De evitat urmatoarele: orz (malt, aroma de malt si otet de malt), secara, triticale,
grau. Poate fi dificila identificarea produselor care le contin deoarece apar sub
diverse denumiri. Iata in acest sens cateva denumiri sub care le puteti regasi: bulgur,
faina durum, faina, faina de graham, grau mare, gris, alac. Daca nu contin pe
ambalaj mentiunea "fara gluten" sau fabricat cu porumb, orez, soia evitati
urmatoarele: bere, paine , prajituri si placinte, bomboane, cereale, biscuiti si fursecuri,
crutoane, cartofi prajiti, sosuri, imitatie de carne sau peste, paste, carne procesata,
dressing-uri, sosuri (inclusiv sos de soia), amestecuri de orez condimentat, chips-uri
condimentate (cele de cartofi si tortilla), pui gata preparat, supe si amestecuri pentru
supe, legume in sos.

Alimentatia in bolile digestive - colita ulcerativa

Alimentatia in cazul colitei ulcerative trebuie bazata pe o dieta bine echilibrata bogata
in proteine, carbohidrati complecsi si grasimi bune, oferindu-va energie si mentinand o
stare buna de sanatate. Puteti include in meniul zilnic carne, peste, pui si produse
lactate (daca nu suferiti de intoleranta la lactoza), paine si cereale, fructe si legume,
margarina si uleiuri. Pentru vegetarieni, produsele lactate si proteinele din plante
(cum este soia) pot oferi nutrimentele necesare aflate in carne, peste si pui.
Alimentele (ca si in cazul bolii lui Crohn) nu reprezinta un factor major in procesul
inflamator, insa unele pot afecta simptomele si joaca un rol in inflamatie. Le puteti
descoperi singuri urmarind manifestarile concrete. Unele persoane au identificat
cofeina sau legumele crude, iar altii opteaza periodic pentru diete reduse in fibre
(prelungesc tranzitul intestinal). Iata o lista cu cele constatate pana in prezent: alcool,
cofeina, bauturi carbogazoase, produse lactate (daca este vorba de intoleranta la
lactoza), fasole boabe, mazare si leguminoase, fructe uscate, fructe de padure,
fructe cu pulpa sau seminte, alimente ce contin sulf sau sulfat, alimente bogate in
fibre (inclusiv produse cu cereale integrale), sos fierbinte, piper, fructe cu coaja
lemnoasa sau unt din acestea, popcorn, produse ce contin sorbitol (guma fara zahar
si bomboane), legume crude, zahar rafinat, seminte, alimente/sosuri picate.

Alimentatia in bolile digestive - gastroenterita

Iata ce trebuie sa includa alimentatia in cazul unui episod de gastroenterita: banana,
orez brun, carne slaba sau de pui, cereale integrale, cartofi, cartofi, mere coapte
(neindulcite si cu moderatie), legume. Trebuie evitate urmatoarele: cafea,
mancaruri grase, alimente picante sau extrem de condimentate, alimente dulci (in
special bauturi sau sucuri deoarece au un nivel ridicat de zahar), bauturi
carbogazoase, supa de pui. Unii adulti si copii mai mari tolereaza mai greu in timpul
episodului de gastroenterita produsele lactate si, prin urmare acestea ar trebui
evitate. In general dieta recomandata este cea indicata in cazul diareei. Consumul
sporit de lichide este vital in prevenirea deshidratarii, de aceea urmariti ca urina sa nu
fie de culoare inchisa (semn al deshidratarii, alaturi de ameteala si confuzie). Cand
reveniti la alimentatia uzuala, introduceti treptat alimente cu gust fad, usor de digerat,
cum sunt painea prajita, orezul si puiul. Evitati cofeina, alcoolul, nicotina si alimentele
grase timp de cateva zile.

Alimentatia in bolile digestive - indigestia

In termeni medicali este cunoscuta drept dispepsie, pacientii asociind adesea
simptomele sale cu anumite alimente (cum sunt salatele si grasimile). Desi anumite
alimente pot agrava simptomele, ele nu reprezinta cauza (intoleranta la anumite
alimente si alergiile la grau, oua, soia si proteine din lapte nu sunt considerate
afectiuni functionale). O dieta bogata in fibre este adeseori recomandata pentru
indigestie, mai ales daca este insotita de constipatie. Intoleranta la lactoza este
adeseori responsabila, prin urmare restrictionarea aportului de produse ce o contin
vor contribui la ameliorarea simptomelor. Multe persoane elimina insa produsele
lactate fara a avea o certitudine in ce priveste intoleranta la lactoza, fapt ce afecteaza
semnificativ aportul de calciu necesar organismului.
O alta substanta asociata cu aparitia indigestiei este grasimea, neexistand insa
dovezi stiintifice in acest sens (doar studii clinice). Grasimea tinde sa incetineasca
functionarea musculaturii gastro-intestinale, in timp ce determina contractia vezicii
biliare. Prin urmare, si aceasta poate agrava indigestia, chiar daca nu a cauzat-o, si
de aceea reducerea cantitatii de grasime ingerata reprezinta solutia optima. Un alt
factor dietetic sunt fructoza si zaharurile conexe, considerate drept cauza a indigestiei,
deoarece multe persoane nu le digera complet si nu le pot absorbi inainte ca acestea
sa ajunga in intestine. In consecinta, este indicat sa fie eliminate din dieta, insa sunt
destul de raspandite intre fructe si legume si se gasesc in concentratii ridicate in
multe produse indulcite cu sirop de porumb, facand excluderea mai dificila.

Alimentatia in bolile digestive - ulcer

Conform Centrului Medical al Universitatii Maryland, nu exista vreo dieta care sa
trateze sau sa agraveze ulcerele stomacale, deoarece in general sunt cauzate
de infectia cu bacteria H.Pylori sau de stres. Pentru unele persoane, insa, consumul
anumitor alimente si evitarea altora poate reduce disconfortul. De obicei se
recomanda mese mici si dese pe parcursul unei zile si trebuie evitate alimentele care
cresc aciditatea (pot irita ulcerul, cauza durere si prelungi timpul de recuperare).
Uneori mese usoare, lichide, cum sunt smoothies din legume si fructe pot fi ingerate
in locul alimentelor solide.
Ce este bine sa mancati: adeseori o dieta cu fibre este extrem de importanta in
mentinerea sanatatii tractului gastro-intestinal si poate ajuta in procesul de
recuperare a ulcerului peptic. Unele alimente bogate in fibre: fructe si legume
proaspete, paine, tortilla sau rulouri/chifle din faina integrala, fulgi de ovaz, orz,
popcorn cu unt sau alti aditivi. Fructele si legumele nu ofera numai fibre, ci sunt si
surse importante de vitamine, minerale si antioxidanti de care organismul are nevoie
pentru a combate ulcerul. Iata si cateva exemple de alimente bogate in
antioxidanti: afine, capsuni, dovleac, ardei, legume cu frunze verde inchis (spanac
si kale), legume marine (alge si varec). Flavonoidele sunt antioxidanti puternici care
ajuta la reglarea bacteriei H.Pylori si se pot gasi in: mere, telina, afine, ceapa,
usturoi, ceai verde.
Nu optati insa pentru citrice (lamai, portocale, grapefruit, mandarine), deoarece
aciditatea lor poate irita si agrava ulcerul. Fumatul trebuie evitat deoarece
incetineste procesul de vindecare si agraveaza simptomele, chiar mareste sansele
de aparitie a ulcerului. Alimentele picante conduc la probleme de tranzit intestinal si
este mai bine sa le excludem. Alcoolul este prin natura sa un aliment inflamator si
este mai bine sa nu-l consumam, iar cafeaua este o bautura acida (irita musculatura
stomacului), ca si bauturile carbogazoase. Alimentele care contin grasimi saturate
si trans, cum sunt carnea rosie grasa si produsele de patiserie cauzeaza inflamatie in
organism.

Alimentatia in bolile digestive - sindromul colonului

iritabil
Aceasta afectiune este extrem de des intalnita in prezent si, datorita individualitatii
fiecarui organism, este dificil de identificat alimentele ce agraveaza problemele pe
care le presupune. S-a constatat insa ca alimentele grase, cele prajite, alimentele
picante, alcoolul si cafeaua/ceaiul (ce contin cofeina) sunt problematice. Unele
alimente cum sunt fasolea, varza, broccoli, varza de Brussels, conopida, mazarea,
ceapa si covrigii pot conduce la balonari, gaze si durere abdominala in cazul
persoanelor afectate de sindromul colonului iritabil.
Nu exista din pacate o dieta general valabila, insa se considera ca o alimentatie
bogata in fibre este ideala pentru majoritatea bolnavilor, iar in cazul persoanelor
afectate de constipatie cantitatea de fibre poate include pana la 25 g zilnic in cazul
femeilor si 38 g in cazul barbatilor (in functie de toleranta proprie). Provocarea consta
in identificarea solutiei optime pentru fiecare, fara a experimenta dureri abdominale si
balonare sau apelarea urgenta la toaleta.
Iata alimentele care pot agrava constipatia: cereale si produse de panificatie
rafinate, alimente rafinate cum sunt chips-urile si fursecurile, bauturi precum cafeaua,
bauturile carbogazoase si alcoolul, diete bogate in proteine, produse lactate (in
special branza). Cele care conduc la diaree: prea multe fibre (in special fibre
insolubile ce se gasesc in coaja fructelor si legumelor), alimente si bauturi ce contin
ciocolata, alcool, cofeina, fructoza sau alte zaharuri ce substituie sorbitolul, bauturi
carbogazoase, alimente prajite si grase, alimente si bauturi pe baza de lapte (in
special pentru persoanele intolerente la lactoza), alimente cu grau (unele persoane
sunt alergice sau manifesta o reactie negativa fata de gluten).

Dieta pentru afectiunile

gastrointestinale
Publicat la data de: 10 August 2012
Generalitati
Sus
Persoanele care experimenteaza probleme gastrointestinale,
cum ar fi ulcerul gastroduodenal, gastrita cronica, esofagita de
reflux sau dispepsia, sunt adesea instruite de catre medic sa
urmeze un regim alimentar, o dieta specifica. O astfel de dieta
este compusa in principal din alimente moi, cu aciditate scazuta
si cu un minim de condimente.
Produsele alimentare cum ar fi cafeaua, ciocolata, sucurile
carbogazoase, fasolea uscata, carnea prajita, produsele
din cereale integrale, fructele si legumele crude sunt total
interzise.
Cei care vor urma dieta pentru afectiunile gastrointestinale vor
consuma alimente precum budinca de gris, piure de cartofi sau
orez fiert, in loc de alte surse de amidon (biscuiti, paine, cereale). Portiile sunt controlate
in scopul imbunatatirii digestiei alimentelor (care trec prin tractul digestiv) si a miscarilor
intestinale, proces denumit peristaltism intestinal.

Persoanele care se afla in perioada de convalescenta dupa anumite interventii

chirurgicale sau sufera de diverse afectiuni medicale, cum ar fi hemoroizii, s-ar putea
bucura de o digestie mai buna.

Cuprins articol
1. Generalitati
2. Alimente permise
3. Alimente de evitat
4. Carnea si proteinele
5. Fructe si legume
6. Cereale
7. Produse lactate
8. Alte sfaturi dietetice
9. Program alimentar al dietei pentru afectiunile gastrointestinale
10. Dieta pentru afectiunile gastrointestinale la copii
11. Citeste pe aceeasi tem
Alimente permise
Sus
Printre alimentele pe care le puteti consuma in cadrul acestei diete se numara:

 lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasimi

 legume fierte, conservate sau congelate
 fructe si legume
 fructe fierte sau conservate dupa ce coaja si semintele au fost indepartate
 paine, biscuiti, paste fainoase preparate cu faina alba rafinata
 cereale proaspete rafinate, cum ar fi faina de ovaz si gris
 carne slaba de pasare, fructe de mare cum ar fi scoicile (gatite fara grasime adaugata)
 unt de arahide
 budinci
 oua
 tofu
  supe
 ceai slab

Alimente de evitat
Sus
Alimentele pe care nu trebuie sa le consumati cand suferiti de afectiuni gastrointestinale;

 lactatele cu grasimi cum ar fi frisca, inghetata cu multa grasime

 branzeturile tari, cum ar fi branza cu mucegai sau Roquefort
 legume crude
 legume care produc flatulenta (broccoli, varza, conopida, castravetii, ardeiul verde si
porumbul)
 fructe de padure si alte fructe proaspete
 fructe uscate
 cereale integrale sau tarate din cereale
 paine, biscuiti sau paste din cereale integrale
 muraturi, varza si alte produse similare
 condimente, cum ar fi ardeiul iute si usturoiul
 alimente care contin cantitati mari de zahar si miere
 seminte si nuci
 mezeluri si peste, condimentate si afumate
 alimente prajite.
Se vor evita medicamentele care contin aspirina sau ibuprofen. De asemenea, se va
evita consumul de alcool, bauturi cu cofeina si energizante.

Carnea si proteinele
Sus
La acest segment trebuie sa optati pentru alimente cu un continut scazut de grasimi,
cum ar fi carnea de pui, oua ochiuri in apa, moluste, crustacee, somon. Indicat ar fi ca
mancarurile sa le preparati la abur, grill sau sa le pregatiti in cuptor. Tofu este o alta
alegere pentru cei care urmeaza dieta vegana sau vegetariana.
Fructe si legume
Sus
La desert, consumati fructe si legume. Sucurile, conservele de piersici, merele si
bananele sunt recomandate. Ar trebui insa sa evitati citricele si fructele de padure sau
altele asemanatoare. Va puteti bucura de conserve de legume, de legume fierte sau
congelate, dar nu crude.

Piureul de cartofi ar trebui sa aiba doar o cantitate minora de unt adaugat. Evitati rosiile
si sosurile de tomate, dar si legumele care produc flatulenta.

Cereale
Sus
Alegeti painea alba pentru sandwichuri, in locul celei din cereale integrale. Optati pentru
produse proaspete din cereale rafinate, cum ar fi crupe, fulgi de ovaz si gris. Pregatiti-le
cu apa in loc de lapte integral.

Produse lactate
Sus
Alegeti produsele lactate cu putine grasimi, cum ar fi laptele, iaurtul, branza de vaci,
toate degresate. Evitati orice branza cu multe grasimi. Adaptati reteta preferata, cum ar fi
macaroanele cu branza, adaugand branza cu continut scazut de grasimi.

Alte sfaturi dietetice

Sus
Printre recomandarile pe care le puteti urma in timpul acestei diete sunt:

 mancati mese mici, de mai multe ori pe parcursul zilei

 mestecati mancarea incet si bine
 nu fumati
 nu mancati cu 2 ore inainte de a merge la culcare
 beti lichidele incet

Program alimentar al dietei pentru afectiunile

gastrointestinale
Sus
- Mic dejun
Este foarte important sa nu va iritati sistemul digestiv, asa ca eliminati grasimile de la
micul dejun. Cerealele integrale nu sunt potrivite, dar cele fierte sunt recomandate. Puteti
prepara budinca de gris sau de ovaz, dar nu folositi unt. Adaugati fructe fara coaja si
seminte, cum ar fi sos de mere sau pere conservate. Mancati oua fierte moi sau oua
ochiuri pregatite in apa.
- Pranz
Supa este foarte hranitoare, indiferent ce dieta urmati. Fierbeti legumele in apa pana dau
in clocot si apoi pasati-le cu un pic de lapte degresat pentru a face o supa crema.
Sparanghel, mazare, ciuperci sau cartofi dulci sunt legumele care ofera un gust deosebit
supelor. Evitati legumele care provoaca flatulenta (broccoli, porumb, ardei, conopida).

- Cina
Prin prepararea la aburi, legumele isi pastreaza mare parte dintre substantele nutritive si
aroma. Indicate ar fi fasolea verde, morcovii sau sparanghelul. Coaceti dovleac sau
faceti un piure din cartofi dulci cu putin lapte, fara unt. Carnea trebuie sa fie slaba,
indiferent ca este din pui, porc sau peste. Alegeti pestele alb, cum ar fi codul. Nu prajiti
alimentele.

- Gustari
Gustarile sunt adesea o componenta importanta a unui regim alimentar bland.
Consumati mai multe mese mici pe zi, mai degraba decat traditionalele trei mese.
Fructele conservate cum ar fi perele si piersicile conservate in apa, se vor servi cu iaurt
fara grasimi.

Dieta pentru afectiunile gastrointestinale la copii

Sus
O dieta de acest tip poate trata multe dintre problemele de sanatate ale copiilor si ajuta
la imbunatatirea digestiei. Atunci cand copilul urmeaza un plan alimentar alcatuit din
alimente blande, unele dintre simptomele bolilor de care sufera copilul se vor ameliora.
In cazul in care micutul are boli cronice, discutati cu medicul daca ar putea fi folositoare
schimbarile impuse de aceasta dieta.
Desi sunt importante alimentele pe care le va consuma copilul in cadrul dietei, la fel de
important este si modul in care acesta mananca. Oferiti-i alimente blande in cantitati
mici, de mai multe ori pe zi, pentru ameliorarea disconfortului intestinal.

Esential este si consumul de fluide pe care micutul le va bea incet. Copilul nu trebuie sa
manance aproape de ora de culcare, intrucat pozitia culcat dupa masa, determina
probleme ale sistemului digestiv. Dieta aceasta este recomandata si copiilor
supraponderali, pentru a-i ajuta sa scada in greutate.

Dieta in afectiunile gastrice

Bolile aparatului digestiv au ajuns tot mai frecvente. Incidenta gastritelor şi a ulcerelor, din cauza
ritmului de viaţă trepidant, stresului sau agresiunilor de alta natura, sunt din ce in ce mai des
intilnite. În cazul în care suntem stresaţi aciul gastric în exces, pe un stomac gol, atacă mucoasa
gastrică şi astfel în timp apare ulcerul. Următoarele sfaturi ajută, şi dacă sunt respectate întocmai
ajută la scăderea hipersecreţiei gastrice şi vindecarea leziunilor.
 alcoolul şi tutunul sunt interzise;
 evitarea meselor abundente – se recomandă mese reduse cantitativ şi frecvente,
ideal ar fi trei gustări pe zi fără alimente intermediare;
 masa să aibă un orar respectat cu stricteţe, adică să fie luate la ore fixe în fiecare zi;
 masa nu se ia în grabă, ci în linişte şi dupa masa de prânz o mică pauză pentru
odihnă este recomandată;
 nu se mănâncă târziu în noapte şi întotdeauna ultima masă trebuie să fie luată cu 3
ore înainte de culcare;
 trebuie evitate alimentele şi băuturile care conţin cofeină : cafea, cola şi ceai negru-
acestea pot produce secreţia gastric;
 se evită citricele, roşile, ciocolata dacă aceste alimente produc discomfort;
 aspirina şi antiinflamatoarele antisteroidiene se evită;
 alimentele prea reci sau prea fierbinţi, deasemeni, trebuie evitate
Alimente permise
 lapte şi iaurt degresat; lapte cu făinoase, fulgi de ovăz, griş, fidea, orez; brânzeturi
degresate: urdă, caş, brânză de vaci, telemea desărată;
 pâine din cereale integrale fără seminţe; brioşe, chifle, lipie; cereale, orez şi orz;
tăieţei, spaghete, macaroane şi alte paste; biscuiţi cu conţinut redus în grăsimi;
 banane, fructe preparate în compoturi şi cuptor;
 legume proaspete şi congelate, conservate; legume proaspete ca supe, piureu,
soteuri;
 carne fără grăsime, vită, porc, miel, viţel şi pasăre ( fără piele); peşte proaspăt;
 ouă fierte, ochiuri în apă, ouă în budinci;
 unt proaspăt şi nesărat; margarina cu conţinut redus în grăsimi; sosuri cu conţinut
redus de grăsimi şi puţine condimente;
  jeleu, gem fără seminţe, şerbet, îngheţată de fructe ( in special cea cremoasa care
este mai mult spre o crema nu spre „gheata”), gelatină, biscuiţi din graham, covrigi,
prăjituri de orez;
 toate băuturile, cu excepţia celor interzise;
 mâncăruri necondimentate.
Alimente interzise
 lapte integral, lapte bătut din lapte integral; smântână, chefir, iaurt gras; brânzeturi
fermentate, sărate, sau foarte condimentate;
 zeama de carne (zeama in care a fiert carnea) ciorbe cu carne etc.;
 pâine şi cereale pregătite cu ingrediente cu conţinut ridicat de grăsimi : croissante,
pâine sau produse de panificaţie cu nuci sau fructe confiate;
 sucuri de citrice; smochine, curmale, stafide, caise confiate; portocale, grapefuit,
mandarine etc
 legume crude :ceapă, usturoi, hrean, ardei iute, castraveţi, roşii; murături;
 carne foarte condimentată şi sărată; mezeluri : salam, crenvurşti şi alte tipuri de
cârnat; peşte condimentat şi afumat; carne grasă şi prăjită;
 ouă prăjite în untură sau ulei;
 sosuri grase şi condimentate, supe cremă, unt de arahide brut;
 tort, prăjituri, plăcinte, produse de patiserie, gogoşi, ciocolată, prăjituri de cofetărie;
 băuturi carbozificate;
 condimente picante.