Eni Ion S1904

Tema 14: Materiale compozite. Generalități. Clasificare. Rășini

compozite cu inițiere chimică.
Lucru pentru acasa:
1. De notat în caietul de lucru proprietățile de bază a compozitelor cu
întărire chimică și compoziția acestora.

Proprietățile de bază a compozitelor cu întărire chimică și compoziția acestora.

Compozitele autopolimerizabile, care se polimerizează pe cale chimică sau chimice, sunt

alcătuite din două paste sau din lichid și pulbere (primele generaţii ) . Repartizarea lor în două
părţi se datorează faptului că în compoziţia pastei de baza intră monomerul, umplutura și
acceleratorul aminic, iar în compoziţia pastei catalitice umplutura și iniţiatorul polimerizării.
Iniţiatorul polimerizării este peroxidul de benzoil sau BPO care este activat de către acceleratorul
aminic polimerizare: N, N-bis (2-dihidroxietil)-p-toluidină cu formarea radicalilor liberi ce
iniţiază polimerizarea.

Avantajul compozitelor autopolimerizabile :

 polimerizarea uniformă a întregului strat de material după amestecarea unor părţi egale
de paste.

Dezavantaje:

 erori la prelevarea cantităţii necesare de paste

 formarea microporilor în timpul amestecării materialului -timpul pentru modelarea

obturaţiilor din compozite autopolimerizabile au un numar mic al nuanţelor de culori ale
materialului:

 dificultatea alegerii unei culori și transparenţei potrivite a materialului.

 adezivul amelar (de smalţ) nu permite crearea unei adeziuni sau bonding solid cu dentina
- întunecarea la culoare a obturaţiei numită "colorare amină”

 după polimerizare în obturaţie rămâne activatorul (termoamina) , care în timp suferă

transformări chimice.
 2. Răspundeți la întrebările din elaborarea metodică.

1.Noțiune de materiale compozite.

Este un material adeziv polimer pe baza de rășini artificiale folosite pentru obturarea
cavităților carioase sau pentru fixarea adezivă a restaurărilor protetice de substructurile dentare
preparate sau nepraparate.Acest material a suferit mai multe etape:rășini acrilice clasice,specifice
pentru începuturile adezive până la cimenturi diacrilice și cimenturi adezive.

2. Clasificarea materialelor compozite.

Conform ADA (American Dental Association) nr. 27 şi ISO (International Standard

Organization) 4049 se descriu următoarele clase de rășini :

 clasa 1-rășini (compozite) autopolimerizabile

 clasa 2- rășini (compozite) fotopolimerizabile

 clasa 3 -rășini (compozite) cu dublă polimerizare: autopolimerizabile şi

fotopolimerizabile ( în limba engleză dual-cure)

după Lutz și Phillips:

- Compozite cu macroumplutură – particule de la 0,1-100 microni
- Compozite cu microumplutură – particule de 0,04 microni
- Compozite hibride – umplutură de diferite dimensiuni
Dupa Willems:
 Compozite dense; midiumumplutură
 Compozite dense; umplutură compactă
 Compozite microfine omogene
 Compozite eterogene
 Compozite amestecate
 Compozite tradiționale
 Compozite armate cu fibră

3.Faza organică (BIS-GMA, UDMA, DGMA, TGDMA).

Faza organică este un sistem chimic compus din monomer de bază, monomer de diluție,sistem
de inițiere.
 -- Monomer de bază-compuși dimetacrilici cu masă moleculară mare aromatici de tipul Bis
GMA(rășini Bowen 2,2 difenil propan) Bis MA,Bis PMA,UDMA-dimetil acrilat al unui uretan
alifatic,care introduși îmbunătățesc prop.

 -contracție la polimerizare mică

 -absorbție redusă la apă

 -aderență la țesuturi dentare

 -toxicitate minimă la țesuturi dentare

 -Viscozitate mică

- Monomer de diluție reprezintă aprox.25% din totalul mesei organice și sunt compuși
din 2 sau 3 grupe polimerizabile care au masa moleculară mică și vâscozitate (ce
permite o umectare ușoară a suprafeței de smalț gravată)

 Sistem de inițiere al reacției de polimerizare reprezentat de către substanța care pune în

libertate radicali liberi.

-- Aditivi sunt compuși chimici alcătuiți din inhibitori de polimerizare,stabilizatori de radiație

UV,pigmenți și coloranți care asigură aspectul fizionomic.

4. Faza anorganică.

Cunoscută și sub denumirea de umplutură unele compozite conțin un tip de umplutură altele 2
sau mai multe.Compozitul fotopolimerizabil TETRIC(firma Vivadent)conține 4 tipuri de
umplutură sunt alc din:

 -cuarț cristalin

 -silice coloidală

 -aluminosilicați

 -florură de bariu

 -particule sintetizate din fibră de sticlă

5.Agenți de cuplare silanici inițiatori de polimerizare, stabilizatori, coloranți și

pigmenți.

Aceștia sunt compuși biofuncționali capabili să realizeze legături chimice atât cu

matricea organică cit și cu umplutura.

6.Rășini diacrilice compozite cu macroumplutură (clasice și moderne).

 Cele clasice.Conțin pulberi de granulație de cuarț de 2-25microni.Nu se utilizează datorită
dezavanajelor.

 -datorită particulelor mari nu se poate realiza duprafețe netede prin finisarea lor.

 -coeficient înalt de expasiune termică,mai mare ca la țesuturile dentare

 -matricea de rășini se uzează prin abraziune mult mai repede decit particulele anorganice
dure ceia ce duce la suprafețe neregulate și schimbarea coloristici în timp prin
impregnare.

Cele moderne.Se utilizează cu mai multe tipuri de umplutură(aluminoborosilicat de

bariu,)Acestea reprezintă o duritate mai mică,rezistență la compresiune mai bună.Dar
dezavantajul fiind nu permite obținerea prin șlefuire a unei suprafețe suficient de netede.

7.Rășini diacrilice compozite cu microumplutură.

Conțin particule cu granulații de 0,01-0,1microni din silice coloidale

Avantaje fiind că permit o finisare mai netedă și mai puțin vulnerabile la depunerea plăcii
bacteriene și la impregnarea coloristică.

Dezavantajul lor fiind că nu dispun de proprietăți mecanice bune fiind vulnerabile la abraziune
cu un modul de elasticitate scăzut.Dar pentru a evita acest lucru se utilizează în compoziție
soluții tehnologice prin care se realizează particule de 20-30microni(sunt complexe ce permit o
împachetare mai densă).Aceste particule sunt polimerizabile sub formă de așchii sau sferice ce
sunt încorporate în rășini ce conțin microparticule de silice coloidale ceia ce crește rezistența
mecanică.

8.Compozitele autopolimerizabile.

Modul de prezentare. Sunt alcătuite din pulbere și lichid sau din 2 paste.Reprezentarea in 2
paste se datorează faptului ca in compoziția pastei intră monomerul(umplutura și acceleratorul
chimic),iar în pasta catalitiză-monomerul ,umplutura și inițiatorul polimerizării.

Avantajul fiind că compozitele autopolimrizabile constă în polimerizarea uniformă a intregului

strat de material după amestecarea unor părți egale de paste.

Dezavantajul fiind:

 -la utilizarea lor sunt posibile erori la prelevarea cantități necesare de paste și formarea
micronilor în timpul amestecării materialului.

 -timpul pentru modelarea obturațiilor din compozitelor autopolimerizabile este scurt

 -număr mic de nuanțe de culori al materialului,completarea seturilor standarte de

compozite autopolimerizabile și dificultatea alegerii unei culori și a unei transparențe
potrivite.

 -adezivul amelar nu permite crearea unui bolding solid cu structurile dentinare.

  -după polimerizare in obturație rămine activatorul(termoamina)care cu timpul suferă
transformări chimice ceia ce duce la intunecarea culorii a obturației(culoarea amină).

Compozitele autopolimerizabile sunt utilizate în obturarea unor carii mici.La obturarea cariilor
mari pentru consolidarea bondingului cu structurile dentinare trebuie utilizați adezivi amelo-
dentinari.

Compozitele microumplute au oferit posibilitatea de a atinge în obturarea dinților un

efect cosmetic destul de înalt - grație lustruirii fine (aproape până la luciu de oglindă). Dar ele
prezentau o rezistență mecanică insuficientă pentru a rezista solicitărilor masticatorii
considerabile, la care sunt supuse suprafețele masticatorii ale dinților laterali și marginile incizale
ale dinților frontali. Deaceea au fost întreprinse încercări de a spori rezistența compozitelor
microumplute prin introducerea în compoziția lor a unor particule de umplutură anorganică de
dimensiuni mari.- .Aceste materiale au primit denumirea de compozite hibride.

Materialele compozite hibride sunt fotopolimerizabile.

Avantaje:
 Materialele se lustruiesc bine,
 sunt puțin toxice.
Compozitele hibride fac parte din materiale de obturatie universale, deci folosirea lor la
obturarea cavităților de clasa a II-a și a IV-a nu este întotdeauna eficientă.

Dezavantajele sunt similare cu cele ale compozitelor macrofile:

rezistența mecanică joasă a suprafeții obturației (cu timpul ea încetează a mai fi netedă, devine
rugoasă), modificarea (cu timpul) a culorii (din contul absorbției pigmenților alimentari),și
abrazia dinților antagoniști.

9. Clasificarea rășinilor diacrilice după reacția de polimerizare.

 termică;
 auto- (chimică);
 foto- (cu lumină), - cu radiație UV (cu interes istoic), cu radiație vizibilă incoerentă sau
coerentă (laser);
 dublă (dual-cure; auto- și foto),, - pentru unele CD.

10.Rășini compozite cu inițiere chimica. Tehnica de malaxare.

 Compozitele autopolimerizabile, care se polimerizează pe cale chimică sau chimice, sunt
alcătuite din două paste sau din lichid și pulbere (primele generaţii ) . Repartizarea lor în două
părţi se datorează faptului că în compoziţia pastei de baza intră monomerul, umplutura și
acceleratorul aminic, iar în compoziţia pastei catalitice umplutura și iniţiatorul polimerizării.
Iniţiatorul polimerizării este peroxidul de benzoil sau BPO care este activat de către acceleratorul
aminic polimerizare: N, N-bis (2-dihidroxietil)-p-toluidină cu formarea radicalilor liberi ce
iniţiază polimerizarea.

Tema 15: Materiale compozite fotopolimerizabile. Proprietăți.

Lucru pentru acasa:

1. Desenați o schemă în caietul de lucru în care să fie părțile principale ale

lămpii fotopolimerice.

În general, o lampă de fotopolimerizare se compune din:

 unitatea de bază, cu rol și de suport
 piesa de mână care se poate prezenta sub formă de „creion" sau sub formă de
„pistol". Când are formă de „pistol" becul de halogen se găseşte în interiorul
acestuia; forma de „creion" are doar rolul de ghid luminos, becul de halogen
găsindu-se în interiorul unității de bază.
 sistemul de conectare unitate de bază - piesă de mână care poate fi:
 cablu optic pe bază de fibre de sticlă conductori fluizi, baghet de cuarț, etc.
 cablu de sârmă cu rol de conductor electric
 wireless (fără fir), cele 2 componente fiind independente. În acest caz în piesa de
mână există un acumulator electric.
 Ghidul optic, care este o tijă cilindrică curbată la extremitatea liberă, prin care
fluxul luminos părăsește piesa de mână, fiind proiectat pe suprafața rășinii de
polimerizat. El poate fi rotit în jurul axei sale cu 360 °C uşurând manipularea
aparatului. Unele ghiduri optice pot fi demontate în vederea sterilizării.
Autoclavarea repetată poate determina degradarea acestora afectând calitatea
fluxului luminos. Anumite firme oferă posibilitatea utilizării unor ghiduri
optice din material plastic, de unică folosință, presterilizate.
 Paravanul cu rol de filtru optic este de obicei o plăcuță din material plastic
semitransparent, de culoare portocalie, de diferite forme și dimensiuni, care se
 ataşează la ghidul optic. Rolul său este de a se interpune între fasciculul de
lumină albastră reflectată şi ochiul practicianului, protejând retina de radiația
opacă intensă şi permițând în acelaşi timp vizualizarea locului de incidență a
spotului luminos.
 Diferite accesorii, în funcțic de sistem.

2. Răspundeți la întrebările din elaborarea metodică.

1. Rășini compozite cu inițiere prin radiații ultraviolete.

Răşinile compozite cu inițiere prin radiații ultraviolete au fost primele răşini cu inițiere
prin radiații (fotopolimerizare),utilizate la începutul anilor 1970. Faza organică a acestor
compozite conține un fotosensibilizator (esterul etilic sau metilic al benzoinei) în proporție de
2%. La iradierea cu ultraviolete fumizate de o lampă specială, fotosensibilizatorul absoarbe
radiația ultravioletă 365 nm și se descompune în radicali liberi care inițiază polimerizarea
monomerilor,deci întărirea rășinii.
Compozitele cu acest sistem de inițiere sunt livrate sub forma unei singure paste
introdusă într-o seringă.
Avantajele acestor compozite față de cele cu inițiere chimică sunt:
stabilitate cromatică mai mare și toxicitate pulpară redusă datorită lipsei aminei terțiare și un
timp nelimitat pentru aplicarea și modelarea răşinii.
Nocivitatea radiațiilor ultraviolete determină existența unor dispozitive pentru protecția
medicului și a pacientului. De asemenea aceste radiații nu pot fi folosite pentru polimerizarea
compozitelor cu microumplutură, datorită puterii mici de penetrare(maxim 1,5 mm) și a
dispersiei crescute.

2. Rășini compozite cu inițiere prin radiație vizibilă incoerentă

( halogen).

Răşinile compozite cu inițiere cu radiație vizibilă incoerentă (halogen) au fost introduse

datorită apariției compozitelor cu microumplutură, care necesită o putere de pătrundere în
profunzime mai mare decât radiațiile ultraviolete.Lampa de ultraviolete a fost înlocuită cu o
lampă ce furnizează o radiație cu lungime de undă cuprinsă între 420-450 nm deci în domeniul
lungimei vizibile (400-800 nm).
Faza organică a compozitului conține un sistem de inițiere specific (dicetonă) care
absoarbe lumina cu lungimea de undă 420-480 nm şi reacționează cu amina organică furnizând
radicali liberi ce inițiază polimerizarea monomerilor. Fotopolimerizarea cu lumină vizibilă
incoerentă reprezintă la ora actuală cea mai răspândită metodă de polimerizare a răşinilor
compozite restaurative, dar şi a o serie extrem de largă de materiale utilizate în cabinetul de
medicină dentară, în structura cărora a fost introdusă o matrice răşinică pentru a uşura utilizarea
lor la nivelul cavității orale: materiale pentru sigilarea şanțurilor și fosetelor, cimenturi
modificate, lineri, adezivi, materiale de amprentă etc.

3. Componentele principale a lampei de fotopolimerizare (9

componente)

1. Unitatea de bază cu rol de support

2. Piesa de mină sun forma de creion sau pistol unde becul de halogen se găsește in
interiorul lui
3. Sistemul de conectare care poate fi
4. cablu optic,
5. cablu de sirmă
6. wireless
7. Ghidul optic
8. Paravanul cu rol de filtru optic,acesta se prezintă sub formă de plăcuță de material
de plastic semitransparent de culoare portocalie(rolul lui este de a se interpune
intre fasciculul de lumină albastră refrectată și ochiul practicianului)
9. Diferite accesori in funcție de sistem
4. Compozite cu inițiere cu radiații vizibile coerente (laserul).

Laserul reprezintă soluția cea mai bună pentru polimerizarea rășinilor

diacrilice,deoarece acesta emite coerent,monocromatic,unidirecțional și are o putere de
penetrabilitate mult mai mare (5-6 mm).Pentru polimerizarea compozitelor sunt utilizați
laserii cu argon care asigură un grad înalt de polimerizare,îmbunătățind calitățile
mecanice ale compozitului.
 5. Rășini diacrilice cu sistem dublu de inițiere.

Atât auto- cât și fotopolimerizabile (cimenturile diacrilice) se prezintă sub ca două

paste.Fotoactivarea inițiază polimerizarea,iar activarea chimică o continuă și activează reacția de
priză.Necesitatea inițierii foto determină posibilitatea unui timp de lucruprelungit,iar zonele
profunde la care nu ajung radiațiile luminoase sunt polimerizate cu ajutorul sistemelor de inițiere
chimică.

6. Biocompatibilitatea (răspunsul pulpar, mircrofisurile,

iritația datorată luminii activatoare, răspunsul țesutului
gingival).
Rasinile compozite au o toxicitate redusa pentru pulpa dentara, dar care nu trebuie
neglijata. Pentru actiunea toxica este incriminata faza organica si in special monomerii de
dilutie ramasi nepolimerizati dupa priza. Un astfel de monomer este hidroxi-etil-
metacrilatul (HEMA), folosit frecvent in formula rasinilorcompozite fotopolimerizabile,
care poate traversa canaliculele dentinare din cavitatile profunde si ajunge in pulpa unde
declanseaza reactii alergice. Este necesara astfel aplicarea in cavitatile profunde a unei
baze de hidroxid de calciu sau ionomer de sticla.
Rasinile polimerizate incomplet par a fi iritante si pentru tesuturile gingivale. In aceste
conditii orice rugozitate sau porozitate a materialului va determina acumularea de placa
bacteriana determinand inflamatia tesutului gingival sensibilizat deja prin prezenta
monomerilor nepolimerizati.

7. Absorbția apei și solubilitatea.

Compozitele cu microumplutură și miniparticule absorb apa în cantinate crescută având

efect negativ asupra proprietăților mecanice.

8. Degradarea în mediul bucal.

Rasinile compozite în mod normal nu sunt solubile în salivă, dar o polimerizare

necorespunzatoare va afecta legsturile silanice dintre faza organica si cea anorganica,
saliva determinand in timp scindarea celor 2 faze cu consecinte nefaste pentru rezistenta
la uzura si abraziune a obturatiei.

9. Stabilitatea coloristică.
Rasinile compozite prezinta o mult mai buna stabilitate a culorii in timp comparativ cu
rasinile diacrilice simple. Totusi in timp pot aparea modificari extrinseci, intrinseci sau
mixte ale culorii. Coloratiile extrinseci se datoreaza unor alimente precum ceaiul, cola,
cofeina sau unor bacterii colorante din placa bacteriana si sunt favorizate de existenta
unor suprafete rugoase ale obturatiei. Coloratiile intrinseci sunt datorate in cazul
compozitelor cu initiere chimica a prizei oxidarii aminelor in exces in sistemul de initiere
ceea ce se traduce printr-o ingalbenire a obturatiei dupa 1-3 ani. compozitele
fotopolimerizabile sunt mai stabile coloristic, daca polimerizarea a fost facuta corect, dar
si in cazul lor se poate observa o deschidere a culorii si o transluciditate crescuta dupa
24-48 ore.

10. Contracția de polimerizare.

Rasinile compozite sufera o contractie de polimerizare care poate afecta legatura dintre
obturatie si tesuturile dure dentare. Compozitele cu macroumplutura au o contractie de
20-35%. Compozitele autopolimerizabile prezinta o contractie lenta si spre centru
restaurarii, ceea ce determina un stres relativ scazut la marginea obturatiei. 60% din
contractia compozitelor fotopolimerizabile are loc in primul minut dupa fotoinitiere, iar
prelungirea timpului de activare va duce la cresterea contractiei totale, contractia se va
realiza spre sursa de lumina, ceea ce tinde sa indeparteza materialul din cavitate. Pentru a
reduce aceste probleme este indicata utilizares in cazul obturatiilor voluminoase a unor
obturatii de baza din ionomeri de sticla, aplicarea compozitelor fotopolimerizabile in
straturi mici, de maxim 2mm si directionarea spotului luminos in functie de directia de
contractie.

11. Proprietățile mecanice (duritatea, uzura,

rigiditatea, rezistența la fracturare, deformarea, rezistența).

 duritatea inferioară a amalgamelor și smalțului. Valori apropiate de duritatea

amalgamului.
 rezistență la rupere, abraziune scăzută acestor materiale
 friabilitate scăzută
 12. Proprietățile termice.

Conductivitatea și difuzibilitatea asemănătoare cu cele a smalțului, dentinei. Nu transmit injuriile

termice organului pulpar.

NB! În caz de plagiat, se apreciază cu notă negativă. Temele trebuie să fie îndeplinite până la
data limită. În caz de neîndeplinirea sarcinilor, nu ve-ți fi admiși pentru testare.