Darea de seamă

la disciplină: TPI

Lucrarea de laborator nr. 2

Tema: Elemente de teoria probabilităţii

Varianta 7
Scopul lucrării de laborator:

Rezolvarea problemelor din teoria probabilităţii cu ajutorul sistemului

Mathematica.

Sarcina şi rezolvarea lucrării:

De rezolvat următoarele probleme (conform variantei) utilizînd facilităţile puse la
dispoziţie de sistemul Mathematica. De vizualizat rezultatele.

1. Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor

aleatoare: 1) A=suma numerelor apărute nu întrece m, 2) B=suma numerelor
apărute este egală cu r, 3) G=produsul numerelor apărute este mai mare ca n .
Valorile parametrilor m, n şi r sunt date pe variante.
7) m=5, n=12 , r=6;

A={11,12,13,14,21,22,23,31,32,41}, A=10
B={15,24,33,41,51}, B=5
C={35,36,44,45,46,53,54,55,56,63,64,65,66}, C=13
=36;
Calculam probabilitatea evenimentelor dupa formula: N=[card eveniment/ card ]:

2. Într-un lot care conţine n piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva defect. Se
extrag fără revenire 6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt calitative, atunci lotul
este acceptat, iar în caz contrar este refuzat. Să se calculeze probabilitatea
evenimentului A=lotul este acceptat. Parametrul n este egal cu 100 plus numărul
variantei.
Parametrul este egal cu 100+7(nr .variantei)=> n=107
d-piesa cu defect
b-piesa fara defect
1) {b,b,b,b,b,b} – cazul favorabil
2) {b,b,b,b,b,d}
3) {b,b,b,b,d,d}
4) {b,b,b,d,d,d}
5) {b,b,d,d,d,d}
6) {b,d,d,d,d,d}
7) {d,d,d,d,d,d}
 3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot să se
deterioreze independent unul de altul. Notăm: Ai=elementul i se deteriorează, i=1,
2, 3. Se cunosc probabilităţile acestor evenimente: p 1=P(A1), p2=P(A2), p3=P(A3),
valorile cărora sunt date pe variante după enunţul exerciţiului. Să se calculeze
probabilităţile evenimentelor: A=nu se deteriorează nici un element, B=se
deteriorează un singur element, C=se deteriorează două elemente, D=se
deteriorează toate elementele, E=primul element nu se deteriorează.
7) p1=0,7, p2=0,8, p3=0,6;

q1=0,3, q2=0,2, q3=0,4

P(A)= q1 q2 q3

P(B)= p1 q2 q3 + q1 p2 q3 + q1 q2
p3

P(C)= p1 p2 q3 + p1 q2 p3 + q1 p2
p3

P(D)= p1 p2 p3

P(E)= q1 q2 q3 + q1 p2 q3 + q1 q2
p3 + q1 p2 p3

4. Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice fabricate

la trei uzine în proporţie de: n1% de la uzina nr.1, n2% de la uzina nr.2 şi n3% de la
uzina nr.3. Procentele de articole defectate sunt: m 1 pentru uzina nr.1, m2 pentru
uzina nr.2 şi m3 pentru uzina nr.3. Valorile parametrilor se conţin, pe variante, după
enunţul exerciţiului. 1) Care este probabilitatea ca un articol cumpărat să fie
calitativ?2) Un articol luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea că
acest articol a fost fabricat la uzina nr.k.
7) n1=30, n2=30, n3=40, m1=4, m2=6, m3=3; k=1;

1) H1={articolul este din uzina nr.1}

H2={articolul este din uzina nr.2}
H3={articolul este din uzina nr.3}
P(H1)=0,3; P(H2)=0,3; P(H3)=0,4;
m1=0,04; m2=0,06; m3=0,03;
Conform formulei P(A\H)=1-m, aflam P(A|H1), P(A|H2), P(A|H3):
P(A|H1)=0,96; P(A|H2)=0,94; P(A|H3)=0,97

P(A)=0.958;
2) Pentru a afla P(H1|B) Aplicăm formula lui Bayes:

P(H1|B)=0,266667.

6. O monedă se aruncă de n ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:

A=valoarea a apărut de k ori, B=stema a apărut nu mai mult de 2 ori, C=stema
nu a apărut nici o dată. Numărul n este egal cu 25 plus numărul variantei, iar k este
egal cu 10 plus numărul variantei.
k=17, n=32
p=1/2, q=1/2, p – apariţia valoarei, q – apariţia stemei

P(A) =

P(A)=0.131718

P(B) =

P(B)=1.22935*107

P(C) =

P(C)=7.45058*10-9
 7. Probabilitatea ca un aparat electric să se defecteze în perioada de garanţie
este p=0,12. Să se calculeze probabilitatea ca din 1000 aparate cumpărate, în
perioada de garanţie, să se defecteze m aparate. Numărul m coincide cu numărul
variantei adunat cu 100.

p=0,12, q=0,88, n=1000, m=107

P(A) =

8. Într-o urnă sunt n bile de trei culori: n 1 bile albe, n2 bile negre şi n3 bile
albastre. Se extrag succesiv cu revenire m bile. Să se calculeze probabilităţile
evenimentelor: A=toate bilele sunt albe, B=m1 bile sunt albe, m2 sunt negre şi m3
sunt albastre, C=m1 bile sunt albe iar restul sunt de alte culori.
7) n=15, n1=5, n2=6, n3=4, m=9, m1=2, m2=5, m3=2;

P(A) =

P(A)= 0.0132121

p1=5/18, p2=6/18, p3=4/18

P(B) =

P(B) = 0.0611669

Luăm cazul cînd extragem cele 3 bile albe, 2 negre şi 4 albastre.

P(C) =

P(C) = 0.0377574
 9. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor A, B şi C din exerciţiul 8 cu
condiţia că bilele extrase nu revin în urnă.

P(A) =

P(B) =

P(B)=0.0719281

Luăm cazul cînd extragem cele 3 bile albe, 2 negre şi 4 albastre.

P(C) =

P(C)=0.02997

10. 1) Care este probabilitatea că numărul 3 va apărea pentru prima dată la a

m-a aruncare a zarului? 2) Care este probabilitatea că la primele m aruncări ale
zarului numărul 3 nu va apărea? Numărul m este numărul variantei adunat cu 4.

m=11
La aruncare zarurilor putem primi urmatoarele fete: 1 2 3 4 5 6
p=1/6, q=5/6
1) P(11)=pq10

P(11) =

2) Evenimentul poate fi definit şi astfel: numărul 3 va apărea pentru prima dată la

aruncarea a douăzeci şi prima, sau a douăzeci şi a doua, sau a douăzeci şi treia, ....
Deci...
 11. Probabilitatea unui eveniment A într-o experienţă aleatoare este p: p=P(A).
1) Să se calculeze probabilitatea ca în decursul a 1000 repetări a acestei experienţe
evenimentul A se va realiza de k ori (să se folosească formula care rezultă din
teorema locală Moivre-Laplace şi formula care rezultă din teorema Poisson). 2) Să se
calculeze probabilitatea ca numărul de realizări ale evenimentului A să fie cuprins
între k1 şi k2.
7) p=0,009, k=11, k1=8, k2=14
Valoarea exactă a probabilităţii cerute este dată de formula Bernoulli:

P1000(11) =

a) rezolvăm cu ajutorul formulei care rezultă din teorema locală Moivre-Laplace:

2
1
 k  np



1 2 npq 
Pn ( k )  e  

2npq

P1000(11) =

rezolvăm cu ajutorul formulei care rezultă din teorema Poisson:

a k a
Pn (k )  e ,
k!

P1000(11) =
b)

P1000(11) =

Răspuns la întrebările de control:

1. Care este formula clasică a probabilităţii?

În matematică, probabilitatea este un raport între numărul cazurilor favorabile de

realizare unui eveniment întimplător şi numărul total de cazuri posibile.
P(A) = N(A)/N(Ω), unde
N(A) – nr. de cazuri favorabile;
N(Ω) – spaţiu de evenimente elementare.

2. Scrieţi formula probabilităţii totale (formula lui Bayes) şi explicaţi-o.

Fie  un spaţiu de evenimente elementare, H1, H2, ..., Hn este un sistem complet de
evenimente şi A este un eveniment aleator. Atunci are loc formula probabilităţii totale
P(A)=P(H1)P(A|H1)+...+P(Hn)P(A|Hn)
şi formula lui Bayes
P( H j ) P( A | H j )
P ( H j | A) 
P ( H1 ) P ( A | H1 )  ...  P ( H n ) P ( A | H n )
 3. Definiţi formula Bernoulli.

Fie că în fiecare din n experienţe independente E1, E2,..., En evenimentul A poate să

se realizeze cu probabilitatea p: p = P(A). Atunci probabilitatea ca evenimentul A să nu
se producă este q=P()=1P(A)=1p. Notăm această probabilitate cu Pn(k)
probabilitatea ca evenimentul A să se realizeze de k ori în decursul al acestor n
experienţe. Se demonstrează că această probabilitate poate fi calculată conform formulei
Bernoulli:
Pn ( k )  Cnk p k q n  k , k = 0, 1,..., n.
4. Ce numim variabilă aleatoare şi funcţie de repartiţie?

O variabilă aleatoare este o atare variabilă, care în experienţa aleatoare dată poate
lua valori din careva mulţime de numere reale, dar nu se poate prezice, înainte de
terminarea experienţei, care anume valoare o va lua.
Sau putem da o definiţie strictă.
Fie (, K, P) un câmp de probabilitate. Se numeşte variabilă aleatoare pe acest
câmp o funcţie  : R, care verifică condiţia
:  şi ()  xK pentru orice xR.

Fie (, K, P) un câmp de probabilitate şi R o variabilă aleatoare. Funcţia

F:RR, definită prin relaţia F(x) = P(  x), xR, se numeşte funcţie de repartiţie a
variabilei aleatoare .

5. Scrieţi formula de calcul a dispersiei.

Formula de calcul a dispersiei este următoare

unde N este numărul de valori a variabilei aleatoare, X este valoarea unei variabile
aleatoare, iar M este aşteptarea matematică a variabilei aleatoare, care se află după
formula .

Concluzii:

Mathematica economiseşte timpul nostru. Cu ajutorul acestei programe noi putem

să verificăm rezultatele noastre de calculare. Ne oferă posibilitatea să calculăm într-o
ecuaţie mai multe operaţii. Interfeisul acestei programe este simplu, creat pentru
însuşirea softului.