Fraza

Fraza este o îmbinare de propoziţii legate prin înţeles. Componentele sintactice ale frazelor sunt propoziţiile. Numărul propoziţiilor într-o frază este egal cu
numărul predicatelor din fraza respectivă. Din acest punct de vedere, fraza se defineşte ca o unitate sintactică cu două sau mai multe predicate.

 Felurile propoziţiei din cadrul frazei

 În funcţie de importanţa pe care o au în structura frazei şi după conţinutul lor, propoziţiile sunt de două feluri: a) propoziţii principale şi b) propoziţii
secundare.

Propoziţiile principale au un caracter de sine stătător. În cadrul frazei, ele nu depind de altele, constituind nucleul central în jurul căruia se organizează
propoziţiile secundare.

Propoziţiile secundare sunt insuficiente ca înţeles, ele depinzând de alte propoziţii din frază. De exemplu, în frază  Nu tulbura fântâna  1/ care ţi-a potolit
setea.  2/ (Folclor), propoziţia Nu tulbura fântâna este principală, iar care ţi-a potolit setea secundară.

După raportul sintactic stabilit între ele, se disting: a) propoziţii regente şi b) propoziţii subordonate.

a) propoziţia regentă este cea de care depinde o altă propoziţie în frază.

b) propoziţia subordonată este propoziţia care depinde sintactic de altă propoziţie (regentă).

În fraza de mai sus prima propoziţie este principală şi, totodată, regentă pentru propoziţia a doua, care este o subordonată.

Termenul de propoziţie regentă nu este echivalent cu cel de propoziţie principală. Astfel, propoziţiile principale pot fi numai propoziţii regente. În acelaşi timp,
propoziţiile secundare pot apărea atât ca subordonate, cât şi ca propoziţii regente pentru alte propoziţii subordonate.

Tipuri de fraze

 În cadrul frazei propoziţiile sunt legate prin aceleaşi relaţii sintactice ca şi cele de la nivelul propoziţiei. Acestea sunt următoarele două tipuri de relaţii:

a) relaţia de coordonare se stabileşte între propoziţiile de acelaşi fel (ambele principale sau ambele secundare): Vântul bate,1/ câinii latră. 2/(Folclor);

b) relaţia de subordonare leagă două propoziţii aflate pe planuri diferite, propoziţii care depind una de alta. Acest tip de relaţie se stabileşte între o subordonată
şi regenta ei: Nu trezi şarpele  1/ care doarme.  2/ (Folclor).
 În funcţie de relaţiile stabilite între propoziţiile care intră în componenţa frazelor, acestea se împart în următoarele tipuri:

 
Tipul de fraze Propoziţiile din cadrul frazei Exemplu Mod de marcare în schemă

1) fraze formate prin – două sau mai multe propoziţii Vântul aţâţă focul  1/ şi vorba aţâţă cu linii orizontale:
coordonare principale vrajba  2/. (Folclor)
P(1)  ─  P(2)
1 2
2) fraze formate prin – o propoziţie principală şi una sau Vulpea,  / când n-ajunge la struguri,  / cu linii verticale sau oblice:
subordonare mai multe subordonate zice  1/ că sunt acri.  3/ (Folclor)
P(1)

 S(2)        S(3)
3) fraze mixte, formate prin – una sau mai multe propoziţii Leului nu i-a fost ciudă  1/ că l-a lovit cu linii de ambele feluri:
raporturi de ambele feluri principale şi una sau mai multe vânătorul,  2/ ci că l-a lovit
subordonate măgarul.  3/ (Folclor) P(1)

S(2)   ─  S(3)