Sunteți pe pagina 1din 5

6.10.

2021
Curs ISDR

Introducere

Știința dreptului reprezintă un ansamblu de categorii, concepte, reguli și


principii exprimate într-un limbaj care îi este specific și care este distinct de limbajul
obișnuit.
Dreptul ca știința și limbajul propriu acesteia sunt creația romanilor care au
acționat asupra dreptului civil pe două căi - pe cale procedurala și pe cale de
interpretare. Aceasta dubla actiune asupra dreptului civil a fost necesara, intrucat la
sfarsitul republicii, pe fondul expansiunii statului roman, economia romana devine o
economie de schimb și de la proprietatea comuna la proprietatea privată.
În aceste condiții, dreptul civil roman devenise anatomic si trebuia modificat,
adica adaptat la noile realități economice, dar, intrucat romanii erau conservatori,
aceasta adaptare nu se putea face în mod direct, căci romanii dictasera că dreptul e
de origine divina si nu poate fi modificat. Pe de-o parte, pretorii au actionat pe cale
procedurala prin intermediul formulei si prin intermediul celorlalte mijloace
procedurale care le-au fost puse la dispoziție, iar jurisconsultii romani, care erau
oameni de stiinta, au acționat pe cale de interpretare. Prin analiza pretorului se
extinde sfera de reglementare juridica, aparand alaturi de dreptul civil, dreptul
pretorial, iar prin acțiunea jurisconsultilor se creeaza reguli și principii de drept noi
utilizate în reglementarea relațiilor sociale în acord cu noile realități economice.
Modul în care romanii au creat știința dreptului, creând în același timp un
limbaj propriu, pentru ca orice știința se defineste printr-o terminologie care îi este
caracteristică. Dreptul nu este doar o știință, ci este și un sistem de norme juridice.
Stiinta dreptului este elementul static care a fost creata de romani si nu se
modifica. Dreptul privit ca sistem cu ramuri, instituții, norme este elementul dinamic,
este elementul perisabil, pentru ca el se modifica tot timpul în acord cu nevoile
sociale, în acord cu realitățile economice. De altfel, un mare om de cultura franceza
Paul Valerie spunea ca civilizatia europeana de la care noi ne revendicam are un
fundament tripartit, și anume filosofia greaca, dreptul roman și religia creștină.
Orice popor are o identitate națională, iar aceasta identitate națională a
poporului este data de următoarele elemente:
❖ credința;
❖ tradiții;
❖ instituții;
❖ memoria poporului - istoria acelui popor

In absența istoriei, poporul nu-si poate cunoaste originea și evoluția și pe cale


de consecință nu-si poate determina în mod conștient viitorul. Efim Tarlapan- “Un
popor care isi pierde memoria colectiva, adica un popor care isi pierde istoria
va pierde și geografia.” Octavian Paler - un mare om de cultura roman - ne spune
ca o tara fara statui și fără istorie și fără trecut nu are viitor.
6.10.2021
Curs ISDR

ISDR:

1 . Originea și evoluția istorică a instituțiilor juridice și politice ale poporului roman


incepand cu strămoșii noștri, tracii si romanii
2 . Etnogeneza românească - procesul istoric care a dus la formarea poporului
român și a instituțiilor sale, precum și a dreptului național al poporului român
care se numeste “Legea tarii”
3. Dreptul scris pe care îl vom infatisa în toate etapele evoluției sale

Etnogeneza românească este expresia unei sinteze între doua mari civilizații
ale antichității : civilizația traca și civilizația romană. Aceasta sinteza s-a desfășurat și
la nivel instituțional, iar în cadrul acestei sinteze, evident ca influența dominantă a
revenit dreptului roman. Analizând istoria statului și a dreptului românesc vom
surprinde faptul ca aceasta evolutie istorică s-a realizat sub influența directă sau
mediată a dreptului roman în decursul a patru perioade istorice:

● Prima perioada istorică o reprezinta insasi etnogeneza românească în care


influența romana a fost directă, nemijlocită.
● A doua etapa a reprezentat apariția si evolutia dreptului scris în Evul Mediu
românesc, precum și evoluția instituțiilor politico-statale românești, iar în
aceasta etapa, influența romana nu a mai fost o influență directă, și indirectă,
mediată, adică ea s-a realizat pe filiera bizantină, pentru ca bizanțul a
reprezentat adaptarea statului și a dreptului roman la realitățile economice și
sociale ale evului mediu.
● A treia etapa o reprezinta Epoca Moderna, perioada în care instituțiile politice
românești au evoluat din nou sub pecetea directă a Romei în sensul ca
majoritatea codurilor adoptate în timpul domniei lui A. I. Cuza, precum și
multe dintre elementele de organizare politică ale statului român modern care
sunt consacrate în constituția noastră de la 1966 și în legislația ulterioară au
avut ca fundament dreptul roman, și mai exact dreptul roman postclasic
exprimat de legislația împăratului Justinian.
● A patra etapa după cel de-al doilea Război Mondial, în contextul instaurării și
consolidării regimului de ocupație sovietică, multe dintre instituțiile politice și
juridice tradiționale au fost abandonate în favoarea celor de inspirație străină,
iar după prăbușirea sistemului socialist în 1989 și atragerea României în
structurile instituționale ale Europei asistăm la un alt proces de abandonare,
uneori forțată a traditiilor juridice și politice românești de origine romana în
favoarea celor de inspirație anglo-saxona, astfel incat rand pe rand legile
organice adoptate în timpul lui A. I. Cuza și apoi cele adoptate în timpul lui
Carol I, Codul civil, Codul de procedura civila, Codul comercial au fost
înlocuite cu noi coduri, care în scurt timp s-au dovedit a fi ineficiente în
reglementarea relațiilor sociale din tara noastra.
6.10.2021
Curs ISDR

Organizarea socială și normele de conduită ale tracilor în


epoca prestatală

Aceste formatiuni geografice reprezinta instrumente naturale de aparare pe


de-o parte, iar pe de alta parte oferă multiple posibilități de exploatare din punct de
vedere economic.
Poporul trac s-a afirmat in istorie încă din Neolitic pe un intins areal geografic
care este străbătut de doua lanțuri muntoase și de trei fluvii. Lanțurile muntoase sunt
muntii Carpati și munții Balcani, iar cele trei fluvii sunt Tisa, Istru (Dunăre) și Nistru.
Acest areal geografic în care s-a afirmat civilizația traca este tocmai arealul geografic
european care a rămas în afara calotei glaciare în cadrul ultimei glaciatiuni care a
avut loc în Europa numita glaciațiunea Wurm. Asta înseamnă ca teritoriul pe care s-a
constituit civilizatia traca reprezinta vatra Vechii Europe. Nicolae Iorga spune că
tracii sunt un popor în mișcare, un popor fără hotare. Iorga se referă la faptul ca
după terminarea glaciatiunii Wurm și după retragerea ghetarilor din celelalte zone
ale Europei are loc o intensă colonizare tracă către celelalte regiuni, inclusiv Asia
Mica. În Europa, tracii s-au extins pe un areal geografic imens mărginit la vest de
Bratislava și Dunărea panonică la est de fluviul Bug (Hipanis) și fluviul Nipru (..). La
nord tracii s-au întins până la munții … și Cracovia, iar în sud pana la Marea Egee.
Tracii au dezvoltat o strălucită civilizație, ei fiind creatorii și purtătorii culturilor
eneolitice (eneolitic - neoliticul tarziu) Cultura boian, hamangia si cucuteni.
Totodată, tracii sunt în egala masura creatorii și purtătorii epocii bronzului și ai
epocii fierului pe arealul geografic pe care l-au locuit. Tracii sunt autohtoni pe
arealul geografic de formare și extindere.
Prima relatare a unui scriitor antic cu privire la traci aparține părintelui istoriei
Herodot - “neamul tracilor este cel mai numeros după acela al inzilor”, iar a
doua relatare - “tracii poarta diferite denumiri după regiunea în care trăiesc”. Atat
Herodot, cat și ceilalți scriitori antici, ne oferă informații despre denumirilor diferitelor
triburi trace pe baza cărora au fost identificate peste 100 de triburi trace. Cele mai
importante triburi trace, dacă ne referim la triburile care au locuit pe teritoriul actual al
României, acestea sunt în număr de 2 : GETII - triburi trace care locuiau în exteriorul
arcului carpatic, fiind denumite ca atare de către autorii greci, și DACII care locuiau
in interiorul arcului carpatic, fiind denumiti ca atare de scriitorii latini. Și aceste
denumiri sunt denumiri generice.
Nu este vorba de popoare diferite, ci este vorba despre triburi ale aceluiași
popor pentru ca Strabo, în lucrarea lui “Geografia” arată limpede ca dacii și geții
vorbeau aceeași limbă și constituiau același popor.
6.10.2021
Curs ISDR

CONCLUZII:

Erau o populație sedentară care practica agricultura pe scara largă, ridica


impunătoare construcții și dispunea de armate puternice și bine echipate.
Tracii au dezvoltat o strălucită civilizație a bronzului și o strălucită civilizație a
fierului, în special în cadrul varstei celei de-a doua a fierului, care se numește laten.
Formele de organizare și conducere ale tracilor în epoca prestatala prezinta
trasaturile societății gentilice aflate în plin proces de descompunere, și mai exact în
ultimul stadiu al acestui proces care se numește democrația militară a triburilor și a
uniunilor de trib. În cadrul acestui sistem de organizare socială toate atribuțiile
conducerii sociale aparțin poporului înarmat constituit în adunarea poporului, care,
intrucat își expunea viața în lupta, era îndrituit să decidă în toate problemele majore
ale societății.
Regii traci pe care izvoarele tracice îi menționează nu erau monarhi, nu erau
șefi de state, ci erau simpli conducatori militari ai unor triburi și ai unor uniuni de
triburi. Însă, se manifesta tendinta pe care autorii antici o surprind ca acești
conducători militari sprijiniți de aristocratia gentilico-tribala , tendința de a-și
consolida poziția și chiar de a-și transmite aceasta pozitie cu titlu ereditar și de a-și
subordona adunarea poporului, tendinte care marchează trecerea de la organizarea
gentilico-tribala la organizarea politico-statala.

Formarea statelor trace

Saltul calitativ de la comuna primitiva la stat, adică de la democrația militară la


organizarea politică, a fost determinat în mod dialectic de acumulările cantitative
reprezentate de transformările economice și sociale pe care societatea traca le-a
suferit la sfarsitul comunei primitive. Exista o lege a dialecticii potrivit careia
acumulările cantitative lente duc la schimbări calitative bruste. Tocmai aceasta lege a
dialecticii s-a aplicat aici.

Pe plan economic:

➔ perfecționarea uneltelor de muncă;


➔ creșterea productivității muncii;
➔ creșterea producției agricole;
➔ apariția și dezvoltarea schimbului de mărfuri;
➔ apariția și intensificarea circulatiei monetare;
Moneta este un echivalent general al mărfurilor.
6.10.2021
Curs ISDR

Pe plan social:

➔ stratificarea societății - împărțirea în bogați și săraci;


➔ formarea celor două clase antagoniste;
➔ apariția relațiilor de exploatare;
➔ trecerea de la proprietatea comuna la proprietatea privata prin deposedarea
obstilor satesti de pamanturile acestora.
Acesta este contextul în care apare statul trac ca un instrument aflat în mână
bogaților menit sa asigure exercitarea dominației acestora asupra săracilor, adică
asupra clasei dominate.