INGRIJIRI IN IMA
Definitie:sindrom clinic provocat de necroza
ischemica a unei portiuni de miocard determinate
de obstruarea brusca a unei artere coronare
printr-un tromb sau printr-un spasm prelungit.
Etiologie:Ateroscleroza coronariana in 90-95%
din cazuri
Factori de risc:sedentarism, obezitate, hiperlipemia
fumat , stress, varsta.
Factori declansatori:effort, emotii, stress, frig
mese copioase, pneumonii severe la batrani.
mese
Simptomatologie:1.Perioada de debut:
Debutul poate fi precedat de o perioada prodromala
caracterizata prin crize de angina pectorala.
Debutul infarctului este brutal,apare in repaus sau somn
si este o perioada critica datorita mortalitatii si
complicatiilor.Se caracterizeaza prin:durere
localizata retrosternal sau precordial.
Are caracter constrictiv(ca o gheara)sau de presiune
(ca un corset).Iradiaza in umarul stang, pe marginea
cubitala a bratului stang pana la ultimele doua degete
sau,,in bratara,,.Poate iradia in epigastru,mandibula,
la baza gatului,in coate, in membrul superior drept
sau interscapular.Este insotita de senzatia de moarte
iminenta, anxietate, agitatie extrema, transpiratii reci.
Poate apare dispnee si edem pulmonar acut.Dureaza
Intre 30 min si cateva ore.Nu cedeaza la Nitroglicerina.
Hipotensiunea apare frecvent indicand socul cardiogen
compensate(tahicardie, oligurie,cianoza periferica).
apoi decompensat(prabusirea tensiunii arteriale, puls
mic, apatie, anurie.) Subfebrilitatea: 38 grade C apare
la 12-24ore de la debut si dureaza cateva zile( febra de
resorbtie).Semne de iritatie gastrica: dureri epigastrice
greata, varsaturi 2. Perioada de stare: Dureaza4-5 sapt
starea generala se amelioreaza, febra dispare, tensiunea
se normalizeaza.Pot persista dureri precordiale si modificari
EKG. 3.Convalescenta: Incepe dupa5-6 sapt si se
caracterizeaza prin restabilirea fortei de munca.
Complicatii: tulburari de ritm sau de conducere(fibrilatie
atriala, flutter, blocuri), insuficienta cardiaca, tromboembolii
pulmonare sau cerebrale, moarte subita.
Modificari EKG. Infarctul miocardic acut poate evolua cu
prezenta undeiQ, sau fara undaQ.Caracteristic apare unda
Pardee formata din unda Q profunda si larga=necroza,
segmental ST subdenivelat= leziune, unda T negative=ischemie.
Conduita de urgenta: Se aseaza bolnavul in decubit dorsal
si se interzice orice miscare.Se linisteste bolnavul, se face
psihoterapie.Se calmeaza durerea cu Mialgin sau Fortral
intramuscular sau intravenous la indicatia medicului.
Se permeabilizeaza caile respiratorii superioare, se aspira
secretiile.Se instituiePEV cu glucoza5%(NaCl 9 la mie in
caz de diabet).Se administreaza HHC in caz de hipotensiune,
Xilina de uz cardiologic in caz de aritmii.Transport pe targa
de urgenta in terapie pentru coronarieni,in ambulanta care
permite monitorizarea si defibrilarea si are posibilitati de
reanimare.
Conduita la spital: Se trasfera bolnavul in pat cu cat mai
putine eforturi din partea bolnavului( fara zdruncinaturi)
Se aseaza in pozitie decubit dorsal, va ramane in repaus
Absolute.Se asigura un mediu linistit, cu temperature si
umiditate optima,se evita vizitele, stresul, .zgomotele.
Se monitorizeaza bolnavul:EKG, puls, respiratie,temp.,
diureza( adaptare la monitor)se noteaza in foaia de obs.
Se continuie sau se instituiePEV, pe branula.Se calmeaza
durerea cu mialgin 1f Mialgin de 2 ml+8 ml NaCl 9 la mie
intramuscular sau intravenous.Se recolteaza probe de laborator
HLG, VSH, timp Quick,INR, fibrinogen, glicemie,creatinina
Ionograma,CK si CK-MB.colesterol(HDL si LDL),trigliceride.
Se administreaza sedative( Diazepam), antidepresive
(Xanax).Se administreaza tratamentul la indicatia
medicului, la pat,in decubit dorsal.In primele 6 ore de la
debut se administreaza trombolitice-Streptokinaza,
Actilyse.Xilina in bolus pt combaterea tulburarilor de
ritm..Pentru combaterea socului cardiogen se adm.
Dopamina, HHC,Dextran70.Anticoagulante la 4-6ore:
Heparina(Calciparina, Fraxiparina)..Antitermice-
Algocalmin.Se asigura alimentatia pasiva a bolnavului
La inceput regim hidrozaharat, apoi regim hipocaloric
hipolipidic,hiposodat.(alimente semiconsistente, in
mici si dese)apoi alimentatie active la pat in pozitie
sezand, cand permite medical.Se asigura deservirea la
pat cu plosca sau urinar si se combate constipatia cu
laxative sau clisma uleioasa..Se asigura igiena la pat a
bolnavului, schimbarea lenjeriei de pat si de corp,
toaleta partiala fara sa fie ridicat.Mobilizarea treptata:
Dupa 48 or ese pot face masaje si miscari passive.Dupa
cateva zile poate sta in pozitie sezand, face miscari
active.Treptat se poate misca prin camera si merge la
toaleta..Educatia sanitara:administrarea corecta a
tratamentului, renuntarea la fumat, alcool, cafea.
Regim hiposodat, hipolipidic, bogat in fructe si legume.
Controlul colesterolului, tratamentul diabetului
Mentinerea tensiunii si greutatii normale.Combaterea
obezitatii, exercitii fizice moderate.Evitarea stresului,
a eforturilor fizice mari si a frigului.
INGRJ. IN ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA
Definitie:Encefalopatia hipertensiva este un sindrom
clinic care consta in semen si simptome neurologice cu
caracter acut, tranzitoriu determinat de o criza
hipertensiva.Datorita cresterii bruste a tensiunii arteriale
se produce vasoconstrictie arteriolara cerebrala, scade
fluxul sanguine cerebral ducand la ischemie cerebrala.
Ischemia produce fenomenele neurologice de baza ale
encefalopatiei hypertensive.
Etiologie:Glomerulonefrita acuta, toxemia gravidica
(criza de eclampsie), HTA esentiala maligna,
Feocromocitomul.
Simptomatologie:HTA, cefalee intense, violenta,
pulsatila, varsaturi in jet,nealimentare, tulburari auditive
( acufene, hipoacuzie), tulburari de vedere( diplopie,
fotofobie, vedere incetosata), ameteli, stare confuzionala,
obnubilare, convulsii si chiar coma.
Conduita de urgenta:Supravegherea bolnavului in caz
de convulsii(evitarea muscarii limbii, protectia, aspirarea
secretiilor) si administrare de\Diazepam, scaderea
tensiunii arteriale cu adm de hipotensoare, combaterea
edemului cerebral cu Manitol 20%, Glucoza 20%, ,
Furosemid intravenous.Transport de urgenta la spital.
Conduita la spital: Monitorizarea tensiunii arteriale
EKG, puls.Se continua perfuzia cu Manitol, Glucoza
20% pt scaderea edemului cerebral.. Se administreaza
hipotensoare si diuretice, hipotensorul de electie este
Nitroprusiatul de sodium( Niprid).Se combate anxietatea
cu Diazepam, se recolteaza analize.Se supravegheaza
functiile vitale si starea mentala a bolnavului. Se face
bilantul ingesta-excreta. S e asigura repaus la pat si
tratament de intretinere in functie de cauza.
Se compenseaza nevoile fundamentale afectate.
Oxigenoterapie 4-6 l/min.Se combate anxietatea, se linisteste
INGRJ.IN CONVULSII LA COPIL
Definitie:Convulsiile sunt contractii involuntare bruste
tonice,clonice sau tonico-clonice ale uneia sau mai multor
grupe de muschi care apar in abcese si se insotesc sau nu
de pierderea cunostinteiConvulsia este un simptom, este un
process patologic,nu o boala.
Clasificare etiologica:Convulsii febrile:apar in cursul unor
afectiuni febrile intre 6 luni-3,5 ani la copil fara antecedente
neurologice cu febra peste38 grade, dureaza sub 15 min,este
o criza generalizata.Convulsii metabolice: produse prin
hipocalcemie-se adm Ca gluconic, hipo/hipernatremie,
hipoglicemie, hipercaliemieprin deficit depiridoxina(vit.B6)
in alcaloza(cresterea ionilor de bicarbonate) hipoMg.
Convulsii de cause infectioase cerebrale:edem cerebral acut
infectios, apar in meningite, encefalite.Convulsii din cauza
altor boli organice cerebrale:post-traumatice( cand se produce
hemoragie intracraniana subdurala),abces cerebral, tumori,
hidrocefalie congenitala sau encefalopatie cronica infantile
congenitala, tulb circulatorii cerebrale.convulsii din intoxicatii
acute:medicamentoase( miofilin, atropine, efedrina, salicilati).
organo-fosforice, alcool, monoxide de carbon.Convulsii in
epilepsie. Tabloul crizei tipice: Cele mai frecvente forme clinice
la copii sunt convulsiile tonico-clonice generalizate care evolueaza
in 3 faze:Faza tonica:se instaleaza brusc cu pierderea cunostintei,
concomitant apar contracturi tonice,facies palid, ochi”plafonati”
capul este in hiperextensie, maxilarele sunt inclestate9 trismus),
copil rigid, membrele sunt intepenite, antebrate flectate( pumni
stransi, coapse si gambe in extensie) toracele este imobilizat,
apare apnee, cianoza.Daca este surprins in ortostatism copilul cade.
Durata fazei este de la cateva secunde la cateva zeci de secunde.
Faza clonica:Capul se misca ritmic, lateral sau in extensie,
musculature fetei se contracta ritmic, globii oculari se misca in
toate directiile,pleoapele se palpita, apare midriaza, maxilarul
inferior are miscari insotitede scrasnetul dintilor, limba are miscari
de propulsie si poate fi muscata, saliva nu este inghitita si se evacueaza
din gura subforma de “spuma la gura”,aceasta este sangvinolenta cand
este muscata limba.Membrele executa miscari bruste de flexie, extensie.
a
Respiratia este sacadata, neregulata, zgomotoasa.Puls accelerat si slab,
Facies vultuos, cyanotic, apara emisia involuntara de urina, materii
fecale.Dureaza 1-2 min pana la 10-15 min sau chiar mai mult de o ora.
Faza de rezolutie: Contracturile inceteaza, respiratia se normalizeaza,
faciesul se recoloreaza, uneori copilul intra in coma urmata apoi de un
somn de cateva ore.La trezire are comportament normal, uneori
oboseala si confuzie.Pot apare modificari neurologice, trecatoare
(pareze, semnul Babinski pozitiv).Alte tipuri de convulsii: exista
forme toxice pure( cele mai frecvente)., forme clinice pure, hemiconvulsii
uretrali
convulsii localizate( crize Jacksoniene), starea de rau convulsive, convulsii
evacuare
subintrante).Convulsiile nou-nascutului sunt atipice.
Conduita de urgent: Nespecifica:Se asigura securitatea copilului
evitand autotraumatizarea( se supravegheaza san u casa, san u se loveasca)
Se introduce intre dinti o spatula sau o batista.Se elibereaza caile respiratorii
prin aspirarea secretiilor.Se mentine permeabilitatea cailor respiratorii,
se aseaza in decubit lateral cu fata usor in jos, se poate introduce pipa
Guedel pt a evita caderea limbii in hipofaringe.
Specifica: La nou-nascut se adm Diazepam, poate fi adm intravenous lent,
diluat cu apa distilata sau intramuscular.In lipsa de Diazepam se adm
Fenobarbital strict intramuscular, glucoza 20% intravenous rapid, Ca
Gluconic10% intravenos lent, vitaminaB6 intravenos lent, manitol10-20%.
La sugar si copilul mare se adm Diazepam intravenous intre 1 si 6 ani.
Jumatate fiola peste7 ani, o fiola peste12 ani.In lipsa de Diazapam se adm
Fenobarbital la copilul mare strict intramuscular.Nu se asociaza Diazepam
cu Fenobarbital..In caz de hipocalcemie se adm Ca gluconic.In caz de edem
cerebral se adm manitol, furosemid.In febra se adm antitermice
(paracetamol, algocalmin, supozitoare, solutie).Sunt contraindicate
Impachetarile.Se supravegheaza functiile vitale( puls, resp,TA, temp).,
Conduita la spital: Se recolteaza sange pt
ionograma(Na, K,Mg), calcemie, glicemie
hemocultura( in puseu febril),uree,
hemoleucograma,Se efectueaza investigarea
examenului fund de ochi, punctie lombara
examen LCRradiografie craniana, EEG,
Compuer tomografic, tratament etiologic.
INGRIJ. IN RETENTIA ACUTA DE URINA
Definitie:Imposibilitatea evacuarii vezicii urinare
datorita unei obstructii mecanice sau datorira
perturbarii functionale a contractiei musculare a
vezicii urinare sau a sfincterelor uretrale.Apare
brusc,fiind un accident trecator, dupa tratament
functia renala isi revine.Etiologie: 1.Obstacole
mecanice:a. obstacole pe uretra-stricturi uretrale,
calculi inclavati in uretra,- tumori, malformatii ale
uretrei, rupture de uretra .b Obstacole intravezicale:.
calcul sau cheaguri de sange ce astupa colul vezical,
tumori in colul vezical, corpi straini intravezical.
c.obstacole extravezicale si extrauretrale: adenom
sau cancer de prostate, inflamatie acuta a prostatei,
prolaps genital avansat, tumori pelvine sau perineale
2.Perturbari functionale- retentii acute, reflexe aparute
postoperator dupa interventii abdominale, genitale,
dupa rahianestezie,posttraumatic( traumatisme
abdominale, genitale, medulare),tumori genitale sau
cerebrale, dupa AVC, in come si meningoencefalite.
Simptomatologie: glob vezical= tumoare elastica
palpabila in hipogastru ce se pune in evidenta prin
palpare suprapubiana_ sau prin tuseu vaginal-femeie
sau rectal barbate).Se face diagnosticul diferential
intre retentia de urina( cu glob vezical si rinichiul
formeaza urina) si anurie( nu se palpeaza glob vezical,
rinichiul nu formeaza urina iar la sondaj vezical nu
apare urina.
Durere sub forma de tenesme( senzatie imperioasa de
urina) localizata in hipogastru.Paloare, transpiratii,
anxietate.
Conduita de urgenta: Sondaj vezical de evacuare a
a vezicii urinare cu respectarea masurilor de
asepsie( sonda Foley, Nelaton).Nu se evacueaza
brusc si total continutul vezicii urinare datorita
pericolului de contractare brusca si aparitia
hemoragiei.In cazul traumatismelor cu rupture de
uretra, tumori uretrale, stricturi sau calculi
se poate practica punctia vezicii urinare pt
Se rad pilozitatile, se dezinfecteaza, se aseaza boln.
in decubit dorsal, se executa de medic suprapubian,
se panseaza steril dupa punctie, se poate adapta un
cateter intravezical pt drenaj mai indelungat.
Accidente: perforare de instestin.Dupa montarea
sondei urinare se recolteaza urina pt examene de
laborator.Dupa rezolvarea urgentei se
investigheaza bolnavul in functie de anamneza
si se acorda ingrijiri adecvate.
Culoarea tegumentelor, semen neurologice, starea de constienta, se face
Toaleta partiala, schimbarea lenejeriei in caz de emisiune involuntara de
Scaun sau urina..Se transporta la spital.
INGRJ. IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
Definitie:Sindrom clinic caracterizat prin crize
de dispnee paroxistica expiratorie provocate de
bronhospasm.Bronhospasmul este datorat
contractiilor musculaturii, edemului mucoasei
bronsice si hipersecretiei bronsice.Acestea duc la
obstrctie bronsica ce opreste eliminarea aerului
in expiratie.Etiologie: Factori determinanti si
predispozanti:1Factori alergeni(astm extrinsec)
praf, polen insecte, par sau puf de animale,
alergeni alimentari.(albus, carne,oua,capsuni),
medicamentosi(penicilina, algocalmin),detergent
miros de tei.2Factori infectiosi(astm intrinsic):
bronsite cronice, sinuzite, rinite.
3Factori declansatori: poluanti atmosferici, fumatul,
hematemeaza
efortul fizic, frigul, ceata, stresul.
Simptomatologie:Debutul crizei de astm este brusc,
Mai ales noaptea, fiind precedat de o stare prodromala.
Prodroma consta in stranut, rinoree,tuse uscata,
lacrimare, prurit al pleoapelor.Criza de astm se
caracterizeaza prin:dispnee expiratorie, cu expir prelungit,
suierator(Weezing), bradipnee, tuse urmata de
expectoratie mucoasa, filanta si eliberatoare.Bolnavul sta
in ortopnee(sezand la marginea patului, cu mainile sprijinte
de pat, cu capul in hiperextensie), anxietate-faciesul exprima
spaima:ochii injectati, exoftalmici, nari dilatate, gura
deschisa, jugulare turgescente.Tegumente palide, cenusii,
cu transpiratii reci.Hipersonoritate pulmonara, murmur
vesicular diminuat, raluri sibilante.Criza dureaza intre
15 min si 3 ore si se termina brusc cu eliminarea sputei
(vascoasa, gri-albicioasa, perlata).
Diagnostic diferential:Se face diagnosticul diferential
al crizei de astm cu:Astmul cardiac- dispneea este
inspiratorie cu polipnee, tahicardie.Edemul pulmonary
acut:cianoza, expectoratia este spumoasa, rozata.
Starea de rau astmatic-crize prelungite, violente, durand
peste 24 de ore, cu asfixie, polipnee, fara expectoratie.
Conduita de urgenta: Se aseaza bolnavul in pozitie sezand.
Se adm:bronhodilatatoare- Miofilin, antispastice-Papaverina
simpaticomimetice(la astmaticii cunoscuti):Astmopent,
Berotec,Alupent spray, contraindicate la hipertensivi,
coronarieni,hipertiroidimie.
Conduita la spital: Se continua adm de Miofilin inravenos
Lent, 5 minute, pt a preveni tulburarile de ritm.
Oxigenoterapie6 -8l /min, umidificat.Se adm HHC intravenous
cand criza nu cedeaza la Miofilin.Se continua adm de
simpaticomimetice sub forma de inhalatii, sublingual.
Se monitorizeaza functiile vitale.Se asigura suportul psihic
al pacientului.Este ajutat in satisfacerea nevoilor fundamentale.
INGR. PAC.CU HEMOPTIZIE
Definitie:Hemoptizia este hemoragia exteriorizata
provenita din caile respiratorii.Etiologie:tuberculoza
pulmonara, bronsiectazia sau bronsita cronica, cancer
bronhopulmonar, stenoza mitrala si staza pulmonara
din insuficienta cardiaca, anevrismul aortic,traumatisme
toracice si pulmonare., afectiuni cardiovasculare,
intoxicatii.Simptomatologie: caldura retrosternala,
senzatie de gadilare a laringelui, gust de sange in gura,
tuse iritativa care expulzeaza sangele-sangele expectorat
este de culoare rosu deschis, aerat, spumos, uneori
amestecat cu mucus sau secretii mucopurulente.In
hemoragiile medii si masive bolnavul este palid, anxios,
transpirat, are tahicardie, tahipnee, hipotensiune
arteriala..Diagnostic diferential:Se face cu
( sange negru, macerat, cu resturi alimentare), epistaxis,
gingivoragii).Conduita de urgenta:Repaus absolute la
pat, semisezand, in camera aerisita, cu temp.18-20 grade.
repaus vocal absolute( vorbeste prin semen), se invata
pacientul sa respire lent si profound, p enas.Punga cu
gheata pe regiunea sternala, sau pe zona de unde se stie
k sangereaza( effect vasoconstrictor).Se administreaza
lichide reci, chiar cu gheata, in cantitati mici si repetate.
Se supravegheaza functiile vitale.In hemoragiile mari
( stenoza mitrala) se face ligature celor 4 membre(cate 3
alternative) cu garou, cate 20-30 min, pt a diminua
circulatia de intoarcere.Degarotarea se va face progresiv
lent, pt a nu mari brusc circulatia de intoarcere spre
inima.Se instaleaza o linie venoasa de intretinere, cu
glucoza 10-20%.Se administreaza hemostatice intravenos
Etamsilat, Fitomenadion( vit K),Adrenostazin,Vit.C
Ca gluconicSe combate tusea cu codeine, Calmotusin.
Se mobilizeaza minim bolnavul, se trasporta de urgenta
la spital.Conduita la spital: Se continua perfuzia de
solutii hipertone( glucoza 10-20%, NaCl 58 la mie) si
hemostatice, tratament etiologic.Se recolteaza analize:
grup se sange,Rh, hemoleucograma( hematocrit si
hemoglobina), glicemie.Se adm.sange izogrup, izoRh
proaspat, in cantitati miciNu se adm preparate
preparate morfinice( dau pareza bronsica si retentia
sangelui in bronsii) Bolnavul va sta in repaus la pat,
mobilizare minima.Va fi deservit la pat cu plosca sau
urinar.Se asugura igiena, schimbarea lenjeriei de corp
si de pat, toaleta partiala.La spital se pot efecctua manevre
ca:producerea artificiala de emfizem subcutanat,
producerea de pneumoperitoneu, producerea de
pneumotorax artificial, sangerare 400-500 ml in stenoza
mitrala.In functie de etiologie se indica tratamnet
chirurgical de urgenta: traumatisme toraco-pulmonare,
cancer bronsic, chist hidatic, eroziuni arteriale.
INGRJ.IN EDEMUL PULM.AC
Definitie: inundarea brutala a alveolelor pulmonare
cu un transsudat sangvinolent, necoagulabil din
capilarele pulmonare datorita cresterii presiunii
sangelui in capilarele venoase pulmonare sau
datorita cresterii permeabilitatii membranei alveolo-
capilare.Etiologie:Edem pulmonar acut cardiogen si
lezional.Edem pulmonar acut cardiogen(hemodinamic)
apare in: insuficienta ventriculara stanga, infarct
miocardic acut, cardiopatie ischemica, hipertensiune
arteriala, cardiopatii valvulare, tulburari de ritm
paroxistice.Edemul pulmonar acut lezional apare in:
intoxicatii cu clor, benzen, monoxid de carbon,
organofosforice, infectii pulmonare:gripa, bronsiolita,
pneumonii, cause neurologice:traumatisme cranio-cerebrale,
accident vascular cerebral, abces cerebral, tumori,encefalite
hepatice
acute, cause iatrogene:hipervolemie prin supraincarcarea
sistemului vascular prin perfuzii, transfuzii.Edem pulmonary
acut la inecati.Edemul pulmonar acut in uremia.Edemul
pulmonar acut in alveolita de deglutitie la copii,, etilici, comatose.
Simptomatologie:debut brusc cu:dispnee severa, respiratie
polipneica, zgomotoasa, ortopnee, insuficienta respiratorie,
anxietate extrema,transpiratii, cianoza, tuse uscata initial
apoi cu expectoratie spumata, rozata, aerate caracteristica,
tensiunea arteriala normala, crescuta sau scazuta, tahicardie,
turgescenta jugularelor.Conduita de urgenta:pozitie sezand,
cu gambele atarnand.Permeabilizarea cailor respiratorii prin
aspirarea secretiilor.Aplicarea garourilor la radacina a trei
member, fara a comprima arterele, si din zece in zece minute
se muta un garou la al patrulea membru..Scoaterea garoului
se face progesiv.Metoda scade circulatia de intoarcere si
contribuie la decongestionarea circulatiei pulmonare.
Oxigenoterapie pe sonda nazala, oxigen umidificat cu 2/ 3
apa distilata+ 1/ 3 alcool, aerosoli cu bronhodilatatoare,
la nevoie intubatie orotraheala si respiratie artificiala.
Conduita la spital In edemul pulmonar acut cardiogen: 1. cu
tensiune arteriala normala sau crescuta se adm diuretice:
Furosemid intravenos, digitalice si Nitroglicerina la
coronarieni, hipotensoare in caz de hipertensiune arteriala,
venesectie emisie de sange 300-500 ml (nu se face in infarctul
se
miocardic acut, ateroscleroza), Mialgin, Atropina, intubatie
orotraheala si ventilatie mecanica. 2.cu tensiune arteriala
scazuta: se aseaza bolnavul in decubit dorsal( nu se adm.
hipotensoare, nu se face emisie de sange). In edemul pulmonary
acut lezional. 1.EPA din intoxicatii: se scoate bolnavul din mediul
toxic, adm de antidote, ventilatie artificiala.EPA de origine
infecioasa:se adm HHC intravenous, antibiotice, tonicardiace,
oxigenoterapie, emisie de sange 300-500 ml. EPA de origine
neurological:se adm diuretice osmotice(Manitol), Furosemid,
emisie de sange 300-500 ml, tratament etiologic. EPA prin
hipovolemie( iatrogen): Furosemid intravenous, emisie de
sange 300-500ml. EPA la inecati:intubatie orotraheala,
aspiratie bronsica si ventilatie mecanica, oxigenoterapie
10-12 l/ min, la inecati in apa dulce se face emisie de sange
se adm Furosemid, la inecati in apa sarata se corecteaza
hipovolemia cu Dextran 70( nu se face sangerare si Furosemid)
calculi.
EPA la uremici:oxigenoterapie, aerosoli, se adm tonicardiace,
Aplicare de garouri, hemodializa. EPA in bronhoalveolita
de deglutitie: respiratie asistata.
INGRJ.IN COLICA BILIARA
Definitie:Colica biliara( veziculara sau hepatica)
reprezinta o durere acuta violenta, localizata in
hipocondrul drept, cu iradiere in coloana
vertebrala, umarul si omoplatul drept, survenita in
cadrul colecistopatiilor litiazice sau nelitiazice.
Etiologie:litiaza biliara=prezenta calculilor in
vezicula biliara sau in caile biliare intra si extra
hepatice. colecistita acuta= inflamatia acuta a
peretilor veziculei biliare datorate obstructiei
canalului cistic( litiaza cistica), colecistita
cronica= inflamatia cronica a veziculei biliare
secundare unor focare cronice la distanta,
diskinezii biliare= tulburari ale motricitatii
veziculei biliare,. angiocolite= afectiuni
inflamatorii ale cailor biliare intra si extra
parazitozele intraveziculare= giardioza
Simptomatologie: durere datorata contractiilor
spastice reflexe ale veziculei biliare sau cailor
biliare urmate de cresterea presiunii in arborele
biliar.Apare dupa mese colecistochinetice( prajeli
maioneza, smantana) postprandial tardiv.Apare in
epigastru sau hipocondrul drept, accentuandu-se
progresiv.Iradiaza sub rebordul costal drept in
regiunea dorso-lombara, scapulara si umarul drept
Are caracter colicativ.Este exacerbate de respiratia
profunda.Dureaza cateva ore, cedeaza brusc sau
lent.Greturi si varsaturi alimentare apoi bilioase.
Icter- prin edem sau spasm al sfincterului Oddi
Frison si traspiratii abundente( infectii ale cailor
biliare).Febra (colecistite acute, angiocolite
bacteriene).Semne locale: semnul Murphy pozitiv=
durere la presiunea pe punctual cistic cand bolnav
tuseste sau respire adanc. Conduita de urgenta:
Repaus la pat, la domiciliu.regim alimentar
hidrozaharat.Se adm antispastice( No-spa, Piafen,
Scobutil) intramuscular si analgetice( Algocalmin)
intramuscular.Se combat varsaturile cu
Metoclopramid intramuscular.In colicile biliare cu
varsaturi abundente si tulburari hidroelectrolitice
indica internarea in spital. Conduita la spital; Se
asigura conditii de mediu, repaus la pat. Se
recolteaza analize in urgenta: sange: bilirubinemie,
hemoleucograma, ionograma,TGO-TGP,
amilazemie, glicemie, uree., urina:pigmenti biliari,
urobilinogen.Se calmeaza durerea cu antispastice
parenteral- Scobutil,No-spa,Piafen,Atropina.
analgezice-Algocalmin, Fortral, nitroglicerina-
sublingual sau injectabil( reduce spasmul
sfincterului Oddi si hipertonia veziculei biliare)
Mialgin- parenteral nu produce spasmul
musculaturii netede.Nu se adm Morfina-produce
spasmul sfincterului Oddi si al cailor biliare.Se
combat varsaturile cu Metoclopramid, Emetiral
parenteral.Se efectueaza echografia hepato-biliara
care evidentiaza morfologia colecistului sau
Regim alimentar hidrozaharat( ceai). Se combate
infectia cu antibiotice( Ampicilina, Penicilina) intra
muscular, intravenous.Se combat tulburarile
hidroelectrolitice si acidobazice in functie de
ionograma, si de pierderi.Se calmeaza inflamatia
locala prin aplicarea de punga cu gheata pe

INGRJ.IN SOCUL SEPTIC
Socul este un sindrom clinic grav caracterizat prin
scaderea brusca a debitului cardiacsi instalarea
insuficientei circulatorii acute avand ca expresie
clinica prabusirea tensiunii arteriale.Socul este o
reactie organica decompensate ca raspuns la actiunea
unui agent agresiv.Ca urmare se produce o perturbare
a circulatiei si a proceselor metabolice la nivel
tisular= anoxie tisulara, ce duce la leziuni celulare.
Socul septic se produce in urma patrunderii bruste
in circulatie de bacterii si toxinele acestora in cantitati
mari ce determina instalareainsuficientei vasculare acute.
Socul septic este un sindrom de raspuns inflamator systemic.
Se mai numeste soc bacterian, septic.Etiologie: Apare in
infectii cu poarta de intrare urinara, genitala, biliara,
pulmonara, digestive sau meningeala. 1. soc septic gram
negative: cel mai grav si mai frecvent, apare in infectii cu
Escherichia Coli, Klebsiella, Proteus, Salmonela.
2.soc septic gram pozitiv: mai rar si mai putin grav, apare in
infectii cu stafilococi si streptococi.
Simptomatologie: Caracteristica este prezenta unei infectii
locale sau generale cu hipotensiune.Stadiul I- perioada de
hipotensiune calda( soc compensate) febra, frison, hipotensiune
arteriala, tegumente calde, uscate, palide, tahicardie, tahipnee,
anxietate. Stadiul II- perioada de hipotensiune rece( soc
decompensate )tulburari psihice, tahipnee, tahicardie, hipotensiune
arteriala, tegumente reci, umede si cianotice, oligoanurie,
somnolenta. Stadiul III- perioada de soc ireversibil:hipotermie
stupoare, confuzie, coma, prabusirea tensiunii arteriale,
tulburari metabolice si exitus. Conduita de urgenta: controlul
functiilor vitale:tensiune arteriala, puls, respiratii, temperature.
La nevoie intubatie orofaringiana cu pipa Guedel si respiratie
artificiala. Oxigenoterapie 8-10l/ min.Combaterea hipovolemiei
prin instituire de PEV cu Glucoza 5% sau NaCl 9 la mie.
Recoltare de grup de sange si Rh apoi adm de Dextran, HHC.
Transport de urgenta la spital in trendelunburg.
Conduita la spital: Internare in ATI, monitorizarea functiilor
vitale:tensiune arteriala, puls, respiratie, temperature, diureaza
EKG, pulsoximetrie si supravegherea bolnavului.Combaterea
Hipovolemiei prin perfuzare de Dextran, plasma, sange, solutie
Ringer,Glucoza 5%,NaCl 9 la mie.Combaterea acidozei cu
Bicarbonat de sodiu 84 la mie.oxigenoterapie 8-10 l/ min.
Recoltare de analize de sange, recoltare de produse biologice
si patologice pt izolarea germenilor patogeni cauzali:
hemoculturi, uroculturi, secretii vaginale, puroi, sputa, exudates
si antibiograma.Camera aerisita, linistita, aer umidificat,
incalziore constanta.Tratament cu anitbiotice intravenous sau in
perfuzie, initial cu spectru larg apoi conform antibiogramei.
Adm de Dopamina, HHC, antitermice.Adm de Heparina in caz
de coagulare intravasculara diseminata.Tratament chirurgical
pt indepartarea sursei de infectie, deservire la pat, compensarea
nevoilor fundamentale afectate.
glucoza5%
hipocondrul drept.Se combate agitatia prin adm de
sedative: Diazepam ( barbiturice).Daca dupa 24-36
de ore fenimenele nu cedeaza se indica tratament
chirurgical.
INGRJ.IN SOCUL ANAFILACTIC
Socul este un sindrom clinic grav caracterizat prin
scaderea brusca a debitului cardiac si instalarea
insuficientei circulatorii acute avand ca expresie
clinica prabusirea tensiunii arteriale.Socul este o
reactie organica decompensate ca raspuns la actiunea
unui agent agresiv.Ca urmare se produce o perturbare
a circulatiei si a proceselor metabolice la nivel tisular,
anoxie tisulara ce duce la leziuni celulare.Socul
anafilactic se datoreaza introducerii in circulatie a
unor substante straine care produc o reactie antigen
anticorp, cu eliberare de histamine, care produce o
vasodilatatie periferica masiva si apoi colaps.In socul
anafilactic se produce o exudare mare de lichid de
interstitiu care alaturi de vasodilatatie determina
prabusirea tensiunii arteriale ce poate duce la exitus.
Etiologie:Socul anafilactic apare in cursul reactiilor
alergice la: medicamente, alimente, substante
chimice, intepaturi de insecta, adm de seruri.
Simptomatologie: debut brusc dupa adm substantei,
cu stare de rau general, semen cutanate: eruptii,
eriteme difuze, prurit, edem al fetei, edem palpebral,
transpiratii reci, tulburari respiratorii: dispnee cu
tahipnee, edem laringian, respiratie suieratoare data
de bronhoconstrictive, insuficienta respiratorie acuta.
tulburari cardiovasculare: hipotensiune arteriala,
cianoza periferica, tahicardie, tulburari digestive:
greturi, varsaturi, diaree, dureri abdominale,
tulburari neurologice: anxietate, vertij, acufene,
convulsii,coma, tulburari renale: oligurie pana la
anurie.Conduita de urgenta: Scoaterea pacientului de
sub influienta agentului etiologic: intreruperea adm
medicamentului sau serului.Aplicarea de garou,
respectand regulile de aplicare a garoului, deasupra
intepaturii de insecta sau deasupra locului injectiei pt
stoparea reactiei generale.Pozitie trendelenburg pt a
asigura irigarea cerebrala si a preveni ischemia si
leziunile cerebrale.Adm de adrenalina-medicament de
electie,o fiola de Adrenalina 1 mg+ 10 ml ser fiziologic
Se poate adm subcutanat, in jurul locului inocularii
( efect antihistaminic local), intramuscular sau
intravenous lent..Pt reechilibrare volemica se instituie
PEV cu Dextran 70.( substituient coloidal de plasma)
500-1000 ml si Glucoza5% cantitate dubla sau tripla.
oxigenoterapie 6-8 l/ min pe sonda nazala.Controlul
functiilor vitale:tensiune arteriala, puls, respiratie,
temperature.Se adm la indicatie:cortizon: HHC 250
mg pana la maxim 1000 mg inravenos sau in perfuzie.
Miofilin I f intravenous, lent in caz de bronhoconstrictie
Ca gluconic intravenous sau in perfuzie.Conduita la sp:
internare in sectia de terapie intensive, se continua
combaterea hipovolemiei prin perfuzarea de
ser fiziologic, Dextran70. oxigenoterapie, recoltare de
analize. Adm de antihistaminice, Adrenalina. Se
monitorizeaza tensiune arteriala, puls, respiratie,
diureza,EKG, pusoximetrie, starea generala a boln.
In caz de edem glotic se practica traheostomie de
necessitate.In caz de bronhospasm sau laringospasm se
practica intubatie orotraheala si ventilatie artificiala.
sigurarea microclimatului, deservire la pat,compensarea
nevoilor afectate.In caz ca tensiunea arteriala se mentine
 scazuta se adm Dopamina.Tratament cu antihistaminice
cu efect preventive.
Sindromul de deshidratare acuta la copii (SDA)
Definitie:Tulburare a echilibrului hidroelectrolitic si
acidobazic datorita pierderii unei mari cantitati de apa
si electroliti ducand la o scadereacuta in greutate(5-10%)
in timp scurt de 24-48 de ore si cu agravarea starii
generale.Clasificare: Deshidratarea poate fi: 1.deshidratare
izotona( izonatremica), pierderea de sodium si de apa este
in cantitati egale, apare in gastroenterite acute.
2. deshidratare hipotona-extracelulara( hiponatremica),
Pierderea de sodiu este mai mare decat cea de apa,
apa trece din sectorul extracelul spre sectorul intracellular.
Apare colaps precoce 3. deshidratare hipertona- intracelulara
(hipernatremica), pierderea de apa este mai mare decat de
sodiu, apa fuge din sectorul intracellular spre sectorul
extracelular.Sindromul de deshidratare acuta prezinta 3 forme
clinice: a. SDA usoara- fara semen de deshidratare, pierderea
in greutate este sub 5%. b. SDA medie- apar manifestari
digestive si semne de deshidratare acuta, pierderea in greutate
este intre 6-9%. c. SDA grava-apar semne digestive si de
deshidratare severa si semne neurologice( convulsii), pierderea
in greutate este peste 10%.Etiologie: Deshidratarea acuta apare
cu atat mai frecvent cu cat copilul este mai mic.Deshidratarea se
poate produce prin: pierderi hidroelectrolitice crescute din cauza:
a.digestive: prin varsaturi sau diaree, in intoxicatii, boli
infectioase, stenoza pilorica. b. renala:in insuficienta renala, diabet
adm excesiva de diuretice. c. cutanata si pulmonara: prin
transpiratii abundente si perspiratie in arsuri, caldura excesiva,
hipertermie, bronhopneumonie, soc caloric. 2. insuficienta de
aport prin: erori dietetice prin supra sau subalimentatie( anorexie)
abolirea deglutitiei, coma 3. translocatia de lichide intre sectoarele
intra si extracelulare, fara pierdere ponderala in: ascita, edeme,
ileus paralitic Cauzele cele mai frecvente ale SDA sunt:toxicoza
(forma clinica cea mai grava a tulburarilor de nutritie si digestie a
sugarului) , gastroenterite acute, cetoacidoza diabetica, boli febrile,
arsuri. Simptomatologie:Deshidratarea intracelulara( hipertona)
SDA medie: starea generala se altereaza progresiv, neliniste,
agitatie, sete vie, febra de deshidratare, tegumente si mucoase uscate,
buze si limba arse, facies cu obraji excavati, ochi incercanati si
infundati in orbite, nas ascutit, pliu cutanat lenes( consistenta
’’ de coca’’), lacrimi reduse, fontanela anterioara deprimata,
bilioase
tahipnee, tahicardie, oligurie, urini concentrate, tensiune arteriala
de
moderat scazuta Deshidratare extracelulara( hipotona) SDA grava:
debut brusc, starea generala se altereaza rapid, apatie, letargie, colaps,
coma, absenta setei, refuzul lichidelor, buze si limba uscate,
extremitati reci, cianotice, facies imobil, privire fixa, pliu cutanat
persistent, lacrimi absente, oasele craniene infundate la suture,
fontanela anterioara deprimata, tahicardie( 180-200 / min., anurie,
tensiunea arteriala foarte scazuta. Conduita de urgenta: In
deshidratarea usoara si moderata: se face reechilibrare hidroelectrolitica
cu Gesol- 1 pachet la 1 l apa fiarta si racita- contine NaCl, KCl, glucoza,
inflamator
bicarbonate de sodium.In lipsa se da ser glucozat 5% + ser fiziologic.
Hidratarea se face cu cantitati mici de lichide si frecvent- 5 ml / min,
abdomen
chiar daca nu exista varsaturi. Cand varsaturile diminua, se adm
cantitati mai mari de lichid. Se incearca stabilirea greutatii anterioare
imbolnavirii si se calculeaza necesarul de lichide conform varstei si
pierderile din scaun si varsaturi. Necesarul de lichide la sugar se
considera 150-200 ml / kilocorp/ 24 ore. Se imparte in 7-10 mese pe zi
realimentarea cu alimente de tranzitie( supa de
morcovi, mucilagiu de orez), si lapte dietetic,
sugarul alimentat natural va fi pus la san la cerere
Salon cu temperatura si umiditate optima.
compensarea nevoilor fundamentale afectate..
INGRJ. IN PANCREATITA ACUTA
Definitie: Sindrom abdominal grav datorat
autodigestiei pancreasului, determinate de actiunea
enzimelor propii si revarsarea acestora in sange
( amilaza si lipaza crescute in sange si urina).
Clinic se caracterizeaza prin durere abdominala
acuta violenta si uneori stare de soc. Pancreasul
este o glanda cu dubla secretie: exocrine- secreta
fermentii digestive( amilaza, lipaza, tripsina) care
se varsa prin sfincterul Oddi in duoden), endocrina
-elaboreaza insulina si glucagonul cu rol in
metabolismul glucidic( insulele lui Langerhans)
Etiologie:litiaza biliara( coledociana), obstructia
canalului pancreatic sau a ampulei Vater( calculi,
tumori, inflamatii), consum excesiv de alcool,
modificari ale vaselor pancreatice, cauze toxice
( intoxicatii cu ciuperci), factori metabolici( diabet,
hiperlipemia, hipercalcemia, obezitatea), infectii,
traumatisme, ulcer duodenal. Fiziopatogenie:
pancreatita debuteaza cu edemul accentuat al
pancreasului urmat de leziuni hemoragice si
necroza consecutive rezultand un revarsat sero-
sangvinolent.Pancreatita poate fi edematoasa
edem si inflamatie) sau hemoragica( hemoragie si
necroza).Comcomitent apar revarsate regionale
(peritoneale, pleurale) si stare de soc(hipotensiune
arteriala, hipovolemie)apoi insuficienta respiratorie
acuta sau insuficienta renala acuta. Simptomat:
debut brusc, durere continua, de intensitate mare
caracterisitica “in bara” situate in etajul abdominal
superior( supraombilical), cu iradiere in spate si
mai rar hipocondrul si umarul stang, pozitie
antalgica( ghemuind, apasand cu antebratele
regiunea dureroasa), varsaturi(alimentare,
hemoragice)meteorism, greturi, sughit, tulburari
transit( constipatie, ileus dinamic)anxietate, facies
vultuos, stare de soc in forme grave: paloare,
extremitati reci, transpiratii, tahicardie, tahipnee,
hipotensiune arteriala, in formele necrotice apar pe
abdomen pete cianotice. Diagnostic diferential :
cu ulcer perforat si abdomenul acut chirurgical.
Conduita de urgenta: Nu se adm nimic peros,Nu
se adm Morfina sau Mialgin( produc spasmul
sfincterului Oddi si mascheaza procesul
acut), se calmeaza durerea cu analgetice-
Algocalmin, se aplica punga cu gheata pe
se pune sonda gastrica pt aspiratie continua si
spalaturi gastrcie cu bicarbonate, se instituie
perfuzie cu glucoza5% sau sol. macromoleculara
Dextran(recoltare de grup sanguine), transport de
urgenta la spital. Conduita la spital: Internare in
Se pot adm lichide si prin gavaj( gastrocliza= perfuzie pe sonda gastrica)
In deshidratarea severa: ( > de 10%).Se adm intravenos Dextran70,
lent, 15 ml/ kilocorp in 10-15 min.Transport de urgenta la spital.
In timpul transportului se vor urmari functiile vitale( puls, temperature,
respiratie, diureza), aspectul tegumentelor, semen neurologice.
Conduita la spital: Recoltare de analize: ionograma(Na, K,Ca,Mg),
Proteine totale, HLG cu hematocrit si hemoglobina,Ph sanguine, uree,
glicemie.Examen de urina, examen coprocultura, instalarea PEV cu
solutie Ringer, ser fiziologic, glucoza5%, bicarbonat de sodium 8,4%
si se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice si acidobazice in functie
de rezultatele de laborator.Tratament: antibiotice in etiologia infectioasa,
simptomatice;Metoclopramid( combaterea varsaturilor, antitermice
Masurarea functiilor vitale, evaluarea curbei ponderale la 6 ore,
INGRJ. IN HDS
Definitie: Hemoragia digestive superioara( HDS) este
sangerarea care are loc in esofag, stomac duoden,
jejunul proximal si se exteriorizeaza prin varsaturi=
hematemeza si/ sau scaun= melena.Hematemeaza=
sange eliminate din stomac, de culoare de la rosu deschis
(hemoragie masiva,fulgeratoare), pana la rosu cu
cheaguri sau brun inchis( ca drojdia de cafea) cu resturi
alimentare=sange digerat.Hematemeza apare brusc cu
greata, senzatie de greutate epigastrica, slabicune,
ameteli, transpiratii, anxietate. Melena= scaun negru ca
pacura, lucios,cu miros specific( sange digerat) pana la
sange rosu deschis nedigerat, hemoragie masiva din intestine
care declanseaza un transit exagerat), Melena apare cand in
intestinal superior patrund cel putin 50-80 ml sange..
Gravitatea unei hemoragii nu de pinde numai de cantitatea
de sange pierdut ci si de rapiditatea pierderii.Clasificare:
Dupa cantitatea de sange pierdut:1. HDS mica-se pierd
pana in 250 ml sange si nu apar efecte sistemice.2. HDS
moderata: se pierd intre 250-1000 ml sange, tensiunea
arteriala nu scade semnificativ, hemoblobina> 10 gr/ dl
evacua,
3.HDS masiva- pierderile sunt mai mari de 1000 ml, hipoTA
hemoglobina<8 g/ dl, soc hemoragic. Etiologie: Boli ale
esofagului : varice esofagiene,tumori,ulcer peptic al
esofagului,diverticul esofagian,hernie hiatala.Boli ale
stomacului si intestinului:ulcer gastric si duodenal in 80%
din cazuri, ulcer de stress,gastrite hemoragice,tumori,
varice gastrice,traumatisme.Boli ale intestinului.
Hipertensiune portala( ciroza hepatica).Boli de sange si boli
Ale vaselor.Boli ale organelor invecinate: anevrisme, tumori.
Simptomatologie: In hemoragiile digestive mici-semne clinice
absente, sau uneori slabicune, transpiratii reci,hipotensiune
arteriala.Iin hemoragiile digestive moderate-tahicardie, ameteli,
hipotensiune arteriala, lipotimie, nu apar in clinostatism.
In hemoragiile digestive massive-paloare anxietate, extremitati
reci, transpiratii reci, puls rapid si filiform, sete intense, adinamie,
hipotensiune arteriala, pierderea cunostintei. Diagnostic diferential
se face cu: hemoptizia( hemoragie provenita din caile respiratorii-
sange rosu deschis, aerat), epistaxis( hemoragie din fosele nazale)
gingivoragii, hemoragia mucoasei bucale( sange inghitit si apoi
eliminate prin varsaturi sangvinolente), anorectoragii(hemoragii
provenite din rect sau anus- sange rosu nedigerat, proaspat).
Scaune modificate la culoare datorita unor medicamente( pe baza de
bismut ,fier, carbune)sau alimente( afine).Conduita de urgenta:
repaus strict la pat, fara perna, in hemoragiile massive pozitie
Trendelemburg, se interzice orice efort fizic, linistirea bolnavului,
Psihoterapie, se face toaleta cavitatii bucale, cu capul intr-o parte,
Perfuzie cu ser fiziologic sau glucoza5%, cu hemostatice,
Supravegherea functiilor vitale( tensiune arteriala, puls), transport de
urgenta la spital si internare in ATI. Conduita la spital: repaus total
la pat, monitorizarea functiilor vitale( pe monitor sau la o ora)-
tensiune arteriala, puls, respiratie, temp.,aspiratie gastrica, diureza,
si bilant ingesta-excreta., recoltare de analize in urgenta:hemoleucograma
cu hematocrit si hemoglobina, grup de sange si Rh, teste de coagulare,
TGO-TGP, uree, ionograma,azotemie,din scaun se face proba Adler,
Se aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica, se face reechilibrarea
ATI,repaus la pat, monitorizarea functiilor vitale
( tensiune arteriala, puls, respiratie, temperature,
diureza,aspiratie gastrica)recoltare de analize in
urgenta-sange:amilazemie, HLG,VSH,ionograma,
Bilirubinemie, fosfataza alcalina,TGO-TGP,
glicemie, calcemie, uree, din urina:amilazurie,
glicozurie, se efectueaza radiografie abdominala pe
gol,ecografie pancreas,colecist, ficat, cai biliare.
calmarea durerii cu Atropina,Mialgin,Fortral,nitro
glicerina, oxigenoterapie si combaterea socului
(HHC,Dextran,Dopamina)se adm inhibitori ai
tripsinei(Trasylol),Quamatel,antispastice,antibiotice
( in infectii) reechilibrare hidroelectrolitica si
INGRIJI.IN COLICA RENALA ( NEFRETICA)
Definitie:Sindrom dureros, acut provocat de
spasmul musculaturii cailor urinare superioare
cu iradiere uretero-vezico-genitale.Spasmul se
se datoreaza migrarii unui calcul sau
inflamatiei urogenitala( rar) Etiologie: litiaza
renala-calculii din cavitatile renale care migreaza
pe ureter sau uretra produc spasmul musculaturii
caliceale, bazinetale, si ureterale, musculature
cailor urinare se contracta pt a evacua calculul.
Inflamatii urogenitale( pielonefrita, pionefroza,
TBC renal)- prin inflamatie si obliterare ureterala
cu mucus si puroi sau datorita tumorilor renale-
prin compresiune.Simptomatologie:-durerea are
sediul in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere
caracteristica de-a lungul ureterului spre organele
genitale externe si radacina coapsei.Este intense,
profunda si are character de rupture, torsiune,
arsura.Poate fi continua, vie sau apare sub forma
de crize.Se accentueaza pe masura ce se aduna
urina in calice si basinet si nu se mai poate
provocand hipertensiunea locala.Se intensifica la
atingerea zonei lombare- semnul Giordano-la tuse,
stranut, miscari..Pozitie antalgica-decubit lateral
cu membrul inferior flectat pe abdomen.Anxietate,
neliniste, agitatie.Disurie, polakiurie, tenesme
vezicale prin retentie de urina sau uneori anurie.
Hematurie macroscopica( la sfarsitul colicii apare
poliurie cu urini clare).Greturi, varsaturi,
meteorism, oprirea tranzitului intestinal(diagnostic
pozitiv cu abdomenul acut)Bolnavul este palid,
transpirat, cu extremitati reci, tahicardic, uneori
febril.In forme grave apar hipotensiunea arteriala,
lipotimie,stare de soc, convulsii la copil, delir la
adulti.Colica dureaza de la cateva minute la2-6ore.
Conduita de urgenta:Repaus la pat, calmarea
durerii, aplicatii calde locale( in loja lombara, adm
de antispastice(Scobutil, Papaverina,Atropina,
Piafen, No-spa) intramuscular sau intravenous,
analgetice(Algocalmin, Analgin, Fortral),antiinfla
(Ketoprofen, Profenid)Dupa ce a trecut colica se
adm ceaiuri diuretice(matase de porumb, codite de
cirese)si lichide in cantitati mari,2-3 l/zi.In colicele
rebele la tratament sau cand se suspecteaza ileus
dinamic asociat se indica internarea.Conduita la
spital: La internare se face Radiografie renala pe
gol si echografie renala.Se recolteaza analize in
urgenta.Din sange: uree, creatinina, ionograma,
HLG,glicemieTGO-TGP,amilazemie, bilirubinemie
Examen complet de urina:evidentiaza hematurie
micro sau macroscopica, volumul, densitatea si
prezenta in sediment a albuminei,puroi, pigmenti
biliari,cristale de urati, oxalate sau fosfati.A doua
zi se recolteaza pt proba Addis Hamburger si pt
si pt urocultura.Se adm tratamentul:antispastice,
analgetice, antiinflamatoare, sedative(Diazepam,
volemica cu:solutie macromoleculara( Dextran), glucoza5%, ser fiziologic,
se face reechilibrare hematologica cu sange izogruo, izoRh, se adm
tratament hemostatic:Adrenostazin,Etamsilat, Vitamina K,Ca gluconic.
Se calmeaza starea de agitatie cu Diazapam, se monteaza sonda gastrica
( pt evacularea sangelui)- favorizeaza hemostaza si opreste greata si
Varsaturile, se fac spalaturi pe sonda cu apa de la gheata, se poate
dietetic
introduce Trombina sterile pe sonda, cand hemoragia provine de la
ruperea esofagiene se monteaza sonda Sengstaken-Blackmore, se
evacueaza intestinal prin clisme evacuatoare, cand bolnavul iese din
socul hemoragic se practica endoscopie digestive pt precizarea
diagnosticului,daca hemoragia nu cedeaza se practica interventie
chirurgicala(ligature varicelor esofagiene), alimentatia peros este
suprimata la inceput, cand hemoragia sa oprit se dau lichide reci cu
lingurita(apa cu gheata sau lapte), treptat se reia alimentatia cu lichide
INRIJ. IN ARSURI
Definitie:Arsura este o leziune patologica provocata
de
de temperature ridicata, de substante chimice sau de
curentul electric determinand direct o afectiune
chirurgicala a intregului organismprin amploarea
suprafetei,profunzimii si a modului de evolutie a
leziunilor locale.
Boala se desfasoara dinamic, stadial cuprinzand
minore
sindroame majore ca:sindrom de deshidratare,
sindrom hipoxic, sindrom anemic,sindrom dismetabolic,
sindrom toxemic, infectios, sindrom de denutritie si
prabusire imunitara.Etiologie:In fuctie de agentul
traumatic care le-a provocat sunt:1.Arsuri termice-
datorate unor lichide fierbinti, gaze sau vapori,
corpuri solide incandescente, flacara, radiatie termica.
2.Arsuri chimice- datorate unor acizi, baze sau saruri
minerale. 3.Arsuri electrice- prin flama electrica.
Clasificare-aprecierea gravitatii unei arsuri se face in
fnctie de suprafata ei si de gradul de profunzime.
Clasificare in functie de profunzime: Gradul I eritem-
hieremie si hipertermie locala, edem usturime,
intereseaza epidermu( superficiala).Gradul II flictena
‘’alba’’-flictene cu continut serocitrin, limpede transparent,
eitem accentuat, edem, intereseaza si dermul( mai profunda)
spargerea veziculelor produce durere vie, arsura se infecteaza
rapid.Gradul III flictena’’rosie’’-flictena cu continut
sanguinolent, tulbure, apare necroza tesuturilor( profunda),
arsura se vindeca greu si se infecteaza usor, prin vindecare
antitetanic
se formeaza tesut cicatricial.Gradul IV escara dermica totala
-epidermul si dermul distruse in totalitate, musculature si
Vasele sunt carbonizate, culoarea variaa de la alb la negru,
In raport cu gradul de temperature.Clasificare in functie de
suprafata. Regula lui Wallace-se face calculul suprafetei dupa
regula cifrei 9.Capul si gatul= 9%, Fiecare membru toracic=9%
Fcare membru pelvin=18%, Trunchiul anterior=18%,
Trunchiul posterior=18%.Pubele=1%.Total= 100%.Arsuri peste
5% din suprafata- leziunile afecteaza toate organelle.Arsuri peste
15%- genereaza soc.Arsuri peste 30%- prognostic rezervat.
Prognostic- se calculeaza Indicele Prognostic = I.P., inmultind
suprafata arsa cu gradul de profunzime. Ex:20% arssuri gradul
III-20 x 3= 60 I.P.Orice arsura de gradul II sau III care
straini
depaseste 15% din suprafata corpului adultului si 5% din suprafata
corpului unui copil trebuie ingrijita rapid pt prevenirea socului.
Arsura cu I.P pana la 40 cu tratament local correct evolueaza fara
Afectare generala si fara complicatii.I.P peste 60 denota risc
proteinele,anestezic
vital, necesita tratament general energic si tratament local
correct si evolueaza frecvent cu complicatii.Gravitatea si
prognosticul unei arsuri depinde si de: varsta, sex, afectiuni
cornice si localizate9 mai grave arsurile capului, gatului si
organelor genitale).Arsurile, in functie de profunzimea si
Fenobarbital).In colici prelungice se adm Mialgin,
Atropina,Procaina 1% in perfuzie lent,antibiotice.
Se face reechilibrare hidroelectrolitica si acido-
bazica la nevoie.Se linisteste pacinetul, se face
psihoterapie.Se combate starea de soc.Se observa
aparitia complicatiilor( febra, anurie)Regim
bogat in lichide 2-3l/ zi.In cazuri complicate cu
suferinta renala se indica tratament urologic
( litotritie,ureteroscopie)sau interventie chirurgicala
Dupa calmarea durerii se fac investigatii pentru
precizarea diagnosticului etiologic:urografie,
cistoscopie, pielografie.Se asigura confortul, igiena,
deservirea la pat, se face educatia sanitara.
2 luni).Cresc sansele de vindecare, se pot aplica grefe
piele.Stadiul IV- per de convalescenta sau de soc
cronic.Este perioada de convalescenta pt arsurile
corect tratate.In cazul in care persista plagi granulare
intinse, acestea epuizeaza rezervele biologice ale
organismului, apare socul cronic si organismul se
decompenseaza ireversibil in fata unor agresiuni
Conduita de urgenta: Sustragerea bolnavului de sub
actiunea agentului causal- se imobilizeaza pt k fuge, se
acopera cu o patura pt stingerea focului, nu este stropit
cu apa sau rostogolit prin nisip, resuscitare cardioresp.
daca e nevoie, linistirea bolnavului si calmarea durerii
pt evitarea socului( Mialgin,Fortral,Algocalmin,
parenreral), nu se indeparteaza hainele de pe bolnav,
decat in cazul arsurilor chimice, lenjeriei din plastic
care continua sa arda sau in cazul arsurilor cu lichide
fierbinti.Se inveleste bolnavul cu un cearceaf curat pt
protectie antiinfectioasa, nu se aplica nici un tratament
local( unguente sau pulberi)La arsurile de gradul I cu
suprafata mica se poate badijona cu alcool dublu
rafinat, se transporta rapid la spital.In timpul
transportului se umezesc buzele, nu se adm lichide
peros, se recolteaza grup sanguine, se monteaza o
perfuzie cu glucoza 5% sau ser fiziologic, se adm oxigen
se supravegheaza functii vitale, pt prevenirea edemului
glotic se adm HHC Conduita la spital: Se face
profilaxia antitetanica cu ATPA 0,5 ml si ser
3000 u.i.Se face combaterea durerii, Se pregateste boln.
pt toaleta locala primara.Bolnavul se dezbraca sub
anestezie intravenous( Mialgin).Se spala in cada,
tegumentele nearse se spala cu sapun sau detergent
medical.Se inveleste bolnavul cu cearceaf steril si se
transporta in sala de operatie aseptica, Se adm oxigen
Se recolteaza analize:HLG, grup sanguine si Rh, uree,
glicemie, probe hepatice,ionograma,Se monteaza
perfuzie, daca nu are, cu glucoza 5%, se instituie
anestezie generala( intodeauna toaleta primara a
arsurilor se face sub anestezie generala) Se spala
suprafata arsa cu bromocet1%, ser fiziologic, apa sterila
si solutie sterile de sapun pt indepartarea corpilor
de pe plaga, medicul executa toaleta chirurgicala,
Indeparteaza flictenele( sparte sau nesparte) si
tegumentul sau tesuturile arse, se badijoneaza cu alcool
70-90 grade( actiune tripla: precipita
si antiseptic)Se apreciaza intinderea si profunzimea
arsurilor, se calculeaza I.P.Se aplica comprese sterile
uscate, depasind cu 10 cm zona arsa si se acopera cu fesi
sterile.Nu se panseaza fata si regiunea perianala.Se
instaleaza sonda vezicala permanenta( I.P mai mare de
intinderea lor, pot duce la afectiuni grave ale organismului:
stare de soc, tulburari circulatorii- pierdere mare de plasma si
hemoconcentratie, tulburari renale- oligurie sau anurie, dispnee
si insuficienta respiratory- datorita lezarii mucoasei respiratorii
prin inhalarea de vapori fierbinti, tulburari hepatice, tulburari
nervoase- agitatie, neliniste, somnolenta, apatie, infectii prin
nerespectarea regulilor de asepsie.Stadii evolutive. Evolutia
unui bolnav cu arsuri este impartita in 4 perioade:Stadiul I-
de soc postcombustional- primele 3 zile, se caracterizeaza prin:
sindrom de deshidratare, hipovolemie, hipoxie, edem, oligoanurie
si sindrom digestive( varsaturi, hemoragii),Stadiul II-perioda
toxic-infectioasa- intre ziua a 4-a si ziua 21( primele 3 saptamani)
Pt arsurile severe este o faza critica in care apar complicatii dupa
Invazia microbiana si toxemic ace pot duce la septicemia si soc
poate
toxic si septic.Pot apare complicatii grave hepatice, digestive
(ileus, hemoragii), tromboembolice, insuficienta renala acuta,
edem pulmonary( prin supraincarcare).Cand evolutia este buna
pana la 21 de zile arsurile de gradul I si II pot fi vindicate, iar cele
complicatiile(ileus,hemoragii
de gradul III cu escarole eliminate sau in curs de eliminare.
Stadiul III- perioada chirurgicala- intre ziua 22 si ziua 66( primele
INGRJ.IN RETENTIA ACUTA DE URINA
Definitie: Imposibilitatea evacuarii vezicii urinare datorita
unei obstructii mecanice sau datorita perturbarii
functionale a contractiei musculare a vezicii urinare sau
a sfincterelor uretrale.Apare brusc, fiind un accident
trecator, dupa tratament functia renala isi revine.
Etiologie: 1. Obstacole mecanice: a. obstacole pe uretra
-stricturi uretrale, calculi inclavati in uretra, tumori,
-malformatii ale uretrei, rupture de uretra. b. obstacole
intravezicale:- calcul sau cheaguri de sange ce astupa colul
vezical, tumori in colul vezical,corpi straini intravezicali
c. obstacole intravezicale si extrauretrale- adenom sau
cancer de prostate, inflamatie acuta a prostatei, prolaps
genital avansat, tumori pelvine sau perineale. 2. Perturbari
functionale-retentii, acute, reflexe aparute postoperator
dupa interventii abdominale, genitale, dupa rahianestezie,
posttraumatic( traumatisme abdominale, genitale, medulare),
tumori genitale sau cerebrale, dupa AVC, in come si
meningoencefalite.Simptomatologie: -glob vezical= tumoare
elastica palpabila in hipogastru ce se pune in evidenta prin
palpare suprapubiana( sau prin tuseu vaginal la femei sau
rectal la barbati).Se face diagnosticul diferential intre retentia
de urina( cu glob vezical si rinichiul formeaza urina) si anurie
( nu se palpeaza glob vezical, rinichiul nu formeaza urina iar
La sondaj vezical nu apare urina.Durere sub forma de tenesme
( senzatie imperioasa de a urina) localizata in hipogastru.
Paloare, transpiratii, anxietate.Conduita de urgenta: Sondaj
vezical de evacuare a vezicii urinare cu respectarea masurilor
de asepsie(sonda Foley, Nelaton), nu se evacuzeaza brusc si
total continutul vezicii urinare datorita pericolului de
contractare brusca si aparitia hemoragiei.In cazul traumatismelor
cu rupture de uretra, tumori uretrale, stricturi sau calculi uretrali
se poate practica punctia vezicii urinare pt evacuare.Se rad
pilozitatile,se dezinfecteaza, se aseaza bolnavul in decubit dorsal,
se executa de medic suprapubian, se panseaza steril dupa punctie,
se poate adapta un cateter intravezical pt drenaj mai indelungat,
accidente:perforatie de intestine, dupa montarea sondei urinare se
recolteaza urina pt examene de laborator, dupa rezolvarea urgentei
se investigheaza bolnavul in functie de anamneza si se acorda
ingrijiri adecvate.
1 Care este prioritatea rezolvarii in politraumatisme?
d)resucitarea cardio-respiratorie
2 Scorul Apgar reflecta calitatea: d)toate de mai sus
3 Educati un pacient cu TBC pulonar si ai spuneti ca testul cel mai
elocvent pentru diagnostic este: c) cultura sputei
4 Metoda cea mai eficienta de tratare a insuficientei renale acute
15) pt urmarirea diurezei orare.Se transporta in salon
curat, temperatura de 24 grade,, aerisit, lenjerie sterile.
Oxigenoterapie,4 l/ min cu intermitenta( 20 min cu pauza
de 15-30 min).Supravegherea functiilor vitale:T.A, P, R,
diureza orara( 50 ml/ ora).Se face reechilibrare hidroelect.
si volemica administrandu-se totalul de lichide in functie
de diureza orara( 50 ml/ ora),greutatea bolnavului si
suprafata arsa,se calculeaza bilantul hidric.Total lichide
=G( greutatea corporala) x S( suprafata arsa) x 2,5
1/2 din canitatea de lichide solutii macromoleculare
( sange, plasma, proteine,Dextran, si ½ solutii
micromoleculare.Ritmul adm lichidelor in primele 24 ore
se face astfel:50% din totalul de lichide in primele 8 ore si
25% din total lichide in urmatoarele 8 ore.Daca nu se
asigura diureza orara de 50 ml pe ora se adm diuretice
(Manitol, Furosemid).Se adm medicatia:anticoagulante
(Heparina), vitamine, antibiotice, tonicardiace,Trasylol.Nu
se adm nimic peros pt a evita
varsaturi).In zilele urmatoare(a doua si a treia zi) se
schimba pansamentul in sala de operatie aseptica sub
6 Efectele imobilizarii indelungate la pat asupra
sistemului respirator poate fi: d) stagnarea
secretiilor in arboreal traheo-bronsic.
7 Simptomele care insotesc o hemoragie medie/
mare pot fi: a) paloare, ameteli, lipotimie,
hipotensiune arteriala.
8 Ce factori luati in considerare atunci cand hotarati
pozitia in care veti transporta un pacient: d) 1, 2, 3, 4
9 Raspunsul pacientului la oxigenoterapie se det cel
mai usor prin: b) observarea culorii pielii
10 Ce rezultat al examenelor de laborator indica
prezenta unei infectii? b)leucocitoza
1 Pentru depistarea hemoragiilor oculte din scaun se
recomanda un regim alimentar compus din:
b) lactate si fainoase
2 Unui pacient i s-a recomandat regim desodat pe
perioada tratamentului cu: b) prednison
3 Alimentarea pacientului prin gastrostoma repr:
a) o alternativa pt intubatia nazograstrica, de
alimentare de lunga durata, estetica.
4 Revenirea sensibilitatii, dupa rahianestezie are loc:
d) treptat, de la radacina coapsei spre haluce
5 Cea mai eficienta cale de a preveni infectiile
nosocomiale sunt:b) spalarea pe maini inainte si
dupa orice contact cu pacientul
6 Pentru a aprecia distensia vezicii unui pacient cu
retentie de urina, asistenta trebuie: c) sa palpeze
deasupra sinfizei pubiene
7 Pentru metabilizarea glucozei hipertone adm prin
perfuzie se recomanda tamponarea cu insulina:
a) o unitate de insulina la 5 g glucoza.
8 Pentru stabilirea gradului( profunzimii) unei come
se utilizeaza scala Glasgow, care evalueaza:
a) 1,reactia oculara 2,raspunsul verbal 3raspunsul
motor.
9Ingrijiti un pacient cu SIDA.riscul de transmitere a
este mare.Ce faceti pt a evita riscul infectarii:
d) se poarta manusi de cauciuc cand se manipuleaza
sange si secretii ale bolnavului.
10 Se indica sa se adm 250 mg dintr-un medicament,
i.m Medicamentul se gaseste sub forma de solutie
injectabila, in fiole de 0,5g/ ml.Cati ml veti adm:
b) 2,5 ml.
1 Mecanisme care regleaza echilibrul acidobazic:
b,c,d (chimic, renal, pulmonar)
2 Grupa OI cu a, d (aglutinina alfa, aglutinina beta)
este: c) hemodializa
5 Cand se aplica un aparat gipsat pentru imobilizarea unei fracturi,
acesta trebuie sa cuprinda:d) articulatiile de deasupra si de
dedesubtul focarului de fractura.
6 Prin aplicarea regulii lui 9, a lui Wallace, in ingrijirea pacientului
cu arsuri. se determina: a) marimea suprafetei arse
7 Toti angajati din sistemul de sanatate expusi contactului cu sange
si secretii, trebuie sa primeasca vaccine: b) antihepatita B
8 Cand un diabetic se plange de transpiratii, cefalee, palpitatii, cea mai
potrivita interventie a asistentei este: b) sa-i dea o lingurita de
gem/ dulceata.9 Primul ajutor in caz de plaga penetranta consta in:
c) dezinfectia tegumentelor din jurul plagii centrifug si aplicarea de
comprese sterile pana la spital 10 Dupa un traumatism vertebromedular,
asistenta stie ca trebuie:c) sa cerceteze sensibilitatea extremitatilor
1 In socul anafilactic se administreaza: b)tratament antihistaminic si
antiinflamator 2 Care dintre urmatoarele grupe de medicamente necesita
supravegherea indeaproape a pacientului deoarece altereaza perceptia?
c) analgezicele narcotice si sedativele. 3 In gonoree diagnosticul se pune
pe: d) examenul bacteriologic al secretiei genitale
4 Primoprofilaxia TBC se face in maternitate cu vaccine: c) BCG
5 valoarea normala a calcemiei este: c) 9-11 mg%
1 1peniciline cu alergii (c), 2 anticoagulante cu hemoragii (b)
3 Anticonceptionale orale cu tromboze (d), 4 AIS cu edeme(a)
2 1sange rosu, deschis in fibrom uterin (c), 2 sange negricios in
sarcina extrauterina(a), 3 sange spalacit in cancer uterin (b)
3 efectele imobilizarii: a, b, d (tromboza venoasa, scade
peristaltismul, scade amplitudinea respiratorie)
efectele exercitiului fizic: c, e, f (creste peristaltismul, creste
amplitudinea respiratory, creste oxigenarea tesuturilor.
4 1Urocultura cu (d) pozitiva/negative. 2 Hemoglobina normala
la barbate cu (c) 15,5mg/ 100ml. 3 Glicemie normala cu (b)
90 mg/ 1ooml 4 VSH crescut cu (a) 52 mm/ 1h
5 1 virusul HIV cu(b,c) parenterala, sexuala 2 virusul hepatica
Cu (d) urinara 3 virusul hepatic B cu(b,c) parenterala, sexuala
4 virusul gripal cu (a) aerogena.
1 solutii hipotone 2 solutii izotone cu (b,d) glucoza 5%, ser
fiziologic 9 la mie 3 solutii hipertone cu (a,c) glucoza 33%,
manitol 20%
2 regim hepatic cu(b) hipolipidic 2 regim renal cu (a,c)hipoprotidic,
hipo/ desodat 3 regim cardiac cu(b,c) hipolipidic,hipo/ desodat
4 regim diabetic cu(d)hidrocarbonate cantarite
3 1 Soc hipovolemic cu pierderi lichidiene ( c) 2 soc anafilactic cu
alergeni (a) 3 Soc septic cu cu infectii (d) 4 soc traumatic cu dureri
intense (b)
4 1 Fracturi cu impotenta functionala, durere, crepitatii osoase,
deformarea regiunii (c,d,e,f ) 2 entorsa cu suprafetele articulare
raman in contact direct dupa traumatism,, impotenta functionala,
durere( a,c,d) 3 luxatia cu suprafetele articulare pierd raporturile
normale dupa traumatism, impotenta functionala, durere, deformarea
regiunii (b,c,d,f)
5 1 Semnele Trousseai sau Chvostek positive cu hipocalcemie (b)
2 Tulburari cardiace si neuromusculare cuhipokaliemie si
hipomagneziemie( a,d)
1 Investigatiile complementare in anemia feripriva arata: (a,b,c)
Hematii scazute, hemoglobina scazuta, sideremie scazuta.
2 Tabloul clinic in anemia Biermer arata: (a,b,d) glosita, paloare,
tulburari neurologice
3 Se contraindica adm de betablocante in (a,b) bradicardie, hipoTA
4 Pentru diagnosticul pozitiv de bronsiectazie pledeaza (a,c)
expectoratie abundenta stratificata, aspect tomografic de linii de
chirurg.
tramvai.
5 Criteriile de prognostic nefavorabil in abces pulmonary sunt( a,c,d)
aspectul de pneumonie necrozanta, febra ridicata, cavitate peste 6 cm
6 Diagnosticul de certitudine al cancerului pul,onar se bazeaza pe (c )
examenul histopatologic
7 In tabloul clinic al pleureziei intalnim (a, b) durere toracica,dispnee.
Grupa AII cu b, d (aglutinogen A, aglutinina beta)
Grupa BIII cu a,c (aglutinina alfa, aglutinogen B)
Grupa ABIV cu b,c (aglutinogen A,aglutinogen B)
3 comprese reci cu antiinflamator(a), comprese
calde cu ana;lgezic si antispastic(b), punga cu
gheata cu hemostatic(c).
4 1Prematur gradul I cu 2000- 2500g (d)
Prematur gradul II cu 1500- 2000g (b)
Prematur gradul III cu 1000- 1500g (a)
Prematur gradu IV cu sub 1000g ( c)
5 1 coleretice (a) inainte de masa
2 antibiotic (c ) inainte de masa
3 antisecretorii inainte de masa (a)
4 preparate de Fe (b) in timpul mesei
5 fermenti digentivi (a) inainte de masa
6 diuretice dimineata (d)
22 Complicatiile adm de insulina sunt (a,b)
lipodistrofie, hipoglicemie,
23In acidoza lactica investigatiile de laborator
arata (b,c) ph<7,2, acid lactic crescut.
24 In tabloul clinic al hipoglicemiei intalnim
(b,c) tegumente umede si reci, irascibilitate
25 Caracteristicile modificarilor articulare din
RAA sunt (b,c) interesarea articulatiilor mari,
prezenta caracterelor inflamatorii acute.
26 Cauzele anemiei feriprive sunt (b,c,d)
malabsortia fierului, hemoragii mici repetate,
aport deficitar de fier.
27 Investigatiile complementare in leucemia ac
arata (b) forme blastice pe frotiul periferic
28 In astmul bronsic se evita adm de (c )
tranchilizante.
29 Din grupa tuberculostaticelor majore fac
parte (d) hidrazida acidului izonicotinic
30 Tratamentul etiologic in pleurezia TBC se
face cu ( c) tuberculostatice
31 Investigatiile complementare in reumatism
articular acut arata(b,c,d) VSH crescut, ASLO
crescut, fibrinogen crescut.
32 Profilaxia RAA se face cu (b) penicilina
33 Caracteristicile manifestarilor articulare in
PR sunt ( a,b,d) localizare simetrica, localizare
predominant la articulatiile mainii, ritm
nictemeral.
34 Terapia de fond in PR include (c,d)
methotrexat, salazopirina
35 Sindromul infectios din leukemia acuta
include (a,c,d) febra, amigdalita ac supurata
ulceratii ale valului palatin
36 Sindromul neurologic din anemia Biermer
include (c,d) tulburari de sensibilitate, parestezi
37 In leukemia limfoida cronica intalnim (b,c)
splenomegalie, adenopatii
38 Din grupa biguanidelor fac parte (a,b)
meguan, metformin
39 Indicatiile tratamentului cu insulina sunt
(b,d) coma hiperosmolara , interventii
cu narcoza.
40 In acidoza lactica investigatiile de laborator
arata (b,c,d) acid lactic crescut, glicemie
crescuta, ph< 7,10.
41Din grupa alimentelor consummate cantarit
In diabet zaharat fac parte (c,d) paine, cartofi
 8 Profilaxia TBC se face prin (b, d) vaccinare BCG, dezinfectie in focar
9 Tratamentul tuberculozei se bazeaza pe urmatoarele principii (a,d)
include asocieri de tuberculostatice, tratamentul este de lunga durata
mictiune
si strict supravegheat.
10 In coma hiperosmolara se adm (a) insulina
11 Complicatiile cornice ale diabetului zaharat sunt (b, c,d)
Glomerulonefrita acuta, , retinopatia, piciorul diabetic
12 In tabloul clinic al leucemiei acute intalnim (a,b,c) manifestari
hemoragice , febra ridicata, gingivite.
13 In leucemie mieloida cronica intalnim (a,c,d) splenomegalie,
hepatomegalie, dureri osoase.
14 Sindromul hemolitic se caracterizeaza prin (a,b,c) paloare cu tenta
icterica, splenomegalie, bilirubina indirecta crescuta
15 In tabloul clinic al talasemiei majore intalnim (a, b,d) craniu in turn,
facies mongoloid, tulburari de crestere.
16 Simptome datorate neuroglicopeniei sunt (a,b) convulsii, tulburari de
Vedere,
17 Monitorizarea tratamentului hipolipemiant se face prin (c,d) TGP, CK
18 Tofii gutosi intereseaza (b,c) halucele, lobul urechii
19 In atacul de guta se adm (d) colchicina+ indometacin
20 Controlul pe termen lung in diabetul zaharat se realizeaza prin
urmarirea (c ) hemoglobina glicozilata.
21 In hipoglicemie se adm (a,c,d) glucoza, glucagon, sucuri indulcite.
1 F Socul reprezinta o tulburare a constientei
2 A Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop
prevenirea complicatiilor
3 A Hormonii secretati de cortexul suprarenalei
influienteaza adaptarea la stress
4 A Mamografia reperezinta principala metoda de
depistare a cancerului de san
5 F Osteoporoza apare mai frecvent la femei tinere
6 F Colposcopia este explorarea prin care se masoara
cavitatea uterine
7 A Pace-maker-ul se foloseste pentru a mentine un ritm
mieloide
adecvat inimii
infectios
8 A Pacinetii cu SIDA se interneaza in sectia cu profilul
infectiilor oportuniste pe care le prezinta
9 F Examenului sedimentului urinar este cel mai important
pentru stabilirea diagnosticului de infectie urinara
simetric
10 A Cateterle scurte, rigide favorizeaza aparitia tromboflebitelor
1 A Pentru explorarea maduvei hepatoformatoare se efectueaza
cu
punctia sternala.
2 F Determinarea bilirubinemiei are semnificatie etiopatogenica
in bolile hepatice
3 F Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonara
se efectueaza vaccinarea BCG
4 A Pentru spirografie se intrerupe adm medicatiei sedative sau
excitante a centrilor respiratori
5 A Pacientul operat cu rahianestezie va fi instalat in pat in
pozitie de DD, fara perna
6 F Antibioticele se pot adm subcutanat
7 A Virusul hepatic este active cateva saptamani in afara corpului
8 A Materialul moale se sterilizeaza la autoclave 30 minute, la2,5
atmosfere.
9 A Ritmul rapid de adm a solutiilor perfuzabile poate determina
Accidente grave.
10 F Colapsul vascular se caracterizeaza prin tegumente calde,
primele
hiperemice.
1A Pentru intreruperea ventilatiei mecanice, pacinetul trebuie sa
fie in expiratie
2 F Profilaxia antitetanica in cazu arsurilor nu este ogligatorie
3 F Pacientul cu hemoragie acuta se transporta in sezand, cu
42 Neuropatia sistemului nervos vegetative din
DZ se manifesta prin (a,c,d) pareza gastrica,
hipotensiune ortostatica, tulburari de
43 In spondilita anchilozanta se recomanda
(a,c,d) repaus pe pat tare, exercitii de postura,
hidrochinetoterapie.
44 In spondilita anchilozanta se recomanda
(b,c) antiinflamatorii, ergoterapie
45 Spondiloza juvenila se caracterizeaza prin
(b,c) rigiditatea coloanei, cifoza.
1 A Durerea din angina pectorala de efort cedeaza
la adm de nitroglicerina sublingual
2 A HTA esentiala este forma cea mai frecventa de
hipertensiune
3 A In glomerulonefrita acuta pacientul prezinta
hematurie
4 A Virusul hepatic C se poate transmite pe cale
sexuala
5 F Tratamentul tuberculozei este de scurta durata
6 A Meguanul se foloseste la diabeticii obezi
7 A In perioada de stare a leucemiei acute
intalnim triada: sindrom anemic +sindrom
+ sindrom hemoragic
8 F Artrita din RAA este afebrila
9 A Ciroticul decompensate are aspect de painajen
10 A In poliartrita reumatoida sunt afectate
articulatiile interfalangiene.
1A Cancerul pulmonary este mai frecvent asociat
fumatul
2A In tabloul clinic al pleureziei intalnim dispnee si
durere toracica
3 F Profilaxia hepatitei virale B se face prin igiena
alimentatiei
4 F Abcesul hepatic este o complicatie a ulcerului
duodenal
5 A Tratamentul radical al litiazei biliare consta in
tratament chirurgical
6 A Pneumonia bacteriana se trateaza cu antibiotice
7 F Abcesul pulmonary este o colectie purulenta
difuza in parenchimul pulmonar
8 A Valvulopatiile se pot complica cu endocarditele
9 A Angina instabila reprezinta o ischemie
miocardica severa
10 F In IMA, streptokinaza este benefica in
24 ore.
1 Tratamentul de electie al IMA presupune (a,d)
angioplastie, streptokinaza
2 Clinic in IMA apare (d-1 si4 ) durere precordiala
cu durata de 30 minute, moarte subita
 spatele sprijinit
4 A Pentru masajul cardiac extern pacinetul este asezat in DD,
pe plan dur
5 A Consistenta fecalelor eliminate printr-o ileostomie este lichida
6 F Primul ajutor ine degeraturi consta in aplicarea de pomezi grase
7 A Hemiplegia este o manifestare de dependenta specifica a
pacinetului cu AVC
8 A Tomografia vizulaizeaza organul pe sectiuni
9 A In meningita acuta pacinetul prezinta fotofobie si redoarea cefei
10 A Eforturile prelungite pot determina reactie hipoglicemica unui
Diabetic
1 A In IMA, EKG este utila pentru precizarea sediului infarctului
2 A Tabloul clinic in pielonefrita acuta arata polakiurie, disurie,
febra, frison
3 F Tratamentul etiologic in pielonefrita acuta se face cu prednisone
4 A Diagnosticul de certitudine al cancerului pulmonar se bazeaza pe
examenul histopatologic
5 A Reactia Rivalta este negative in caz de transsudat
6 F Semne subiective de tip digestive sunt tusea si dispneea
7 A In tratamentul bolii de reflux gastroesofagian utilizam inhibitori
ai pompei de protoni
8 F In hepatita cronica active transaminazele cresc de doua ori
9 F In pielonefrita acuta se contraindica repausul la pat
10 A In sangele periferic, in leukemia acuta mieloida, se gaseste
hiperleucocitoza marcata
2 Cancerul esofagian se caracterizeaza prin (b,c) disfagie
scadere ponderala
3 Factorii etiologici ai ulcerului gastric sunt (a,c)
Helicobacter pilori, hipersecretia clorhidropeptica
4 Tratamentul ulcerului gastric cu helicobacter pilori
(b,c) amoxacilina, omeprazol
5 Complicatiile ulcerului gastro-duedenal sunt (a,c,d)
stenoza pilorica, perforatie gastrica, penetratie gastrica
deshidrata
6 Clinic in ulcerul duodenal apare (a) hematemeza
7 Clinic pacientul cu cancer gastric (b,c,d) anorexie pt
carne, alternanta constipatie-dureri, anemie
8 Diagnostic de hepatita cronica cu virus C se pune pe
(a, d) AgHVC, biopsie hepatica
9 In cancerul colorectal (a,c) hemoragii oculte, sindrom ocluziv
10 Pacinetii cu hepatita cronica pot prezenta (b,c,d)
gingivoragii, astenie fizica, icter
11 Tratamentul hepatitei cornice cu virus B presupune adm de
(c,d) interferon, silimarina
12 Paraclinic in ciroza hepatica intalnim (c,d) hiperbilirubinemie,
albuminemie scazuta
13 Complicatiile cirozei hepatice sunt (b,d) cancer hepatic,
peritonita bacteriana spontana
14 Semnele de hipertensiune portala sunt (b,c,d) circulatie
abdominala, colaterala, splenomegalie, varici esofagiene
15 Clinic in encefalopatia portala apare (a,c,d) bradipsihie,
Flapping tremor, coma.
16 Pancreatita acuta se caracterizeaza prin (b) lipaza crescuta
17 Clinic in pancreatita acuta intalnim (b,c,d) colaps, peritonita,
durere violenta in bara.
18 Cauze de pancreatita cronica sunt (b,c) alcoolul, litiaza
biliara
19 Pacientii cu cap de pancreas prezinta (a,d) icter, hidrops
20 In litiaza de cai biliare apare (b,d) varsatura,icter
21 Rectocolita ulcero-hemoragica se caracterizeaza prin (b,c)
scaune diareice, leziuni mucoasei discontinue in piatra de pavaj
1 Sindromul nephritic presupune (a,b,d) hematurie, edeme,HTA
2 Cauze de glomerulonefrita sunt (b,c,d) streptococul betahemolitic
substante toxice, colagenoze
3 Paraclinic sindromul nefrotic cuprinde (b,c,d) proteinurie peste
3 Paraclinic in angina instabila se intalneste (b)
subdenivelarea segmentului in ST
4 Factori de risc a bolii cardiace ischemice sunt
(b,c,d) 2,3,4 1,3,4 1,2,4
5 Tratamentul anginei pectorale stabile presupune
(a,b) metroprolol, aspenter
6 Hipolipeminate sunt (b,d) simvastatin, sortis
7Antiagregante plachetare sunt (a,d) plavix, aspirina
8 In endocardita bacteriana subacuta intalnim (b,d)
vegetatii valvulare, emboli septice
9 Tratamentul endocarditei bacteriene subacute cup
(d) amoxicilina
10 Clinic in pericardita acuta apare (a,b,c) jugulare
turgescente, zgomote cardiace diminuate, hipoTA
11 Clinic in stenoza aortica intalnim (b,c) moarte
subita, angina
12 Stenoza mitrala presupune (c) urnitura diastolica
13 Complicatii HTA sunt (b,c,d) AVC, semnul Sallus
Gunen, boala cardiaca ischemica
14 Clinic in HTA (a,c,d) scotoame, epistaxis, acufene
15 Insuficienta cardiaca doza i.v NYHA presupune
(b,c) dispnee cu efort mic, ortopnee
16 Clinic in insuficienta cardiaca dreapta intalnim
(b,c,d) jugulare turgescente, hepatosplenomegalie,
edeme.
1Boala de reflux gastroesofagian se caracterizeaza
prin (b,c) pirozis,, regurgitatii
5 Un pacient inconstient in postanestezie devine
agitate,, dar functiile sale vitale sunt stabile.Ce
credeti ca se intampla (c ) pacientul incepe sa-si
revina dina nestezie.
6 In ingrijirea pacientului cu arsuri prin folosirea
regulii lui 9 a lui Wallace se det (a ) marimea
suprafetei arse.
7 O pacienta de 82 ani se interneaza cu
datorita unui aport insufficient.Asistenta anticip
ca diureza ei va fi ( c ) scazuta
8 Intr-o entorsa la sfarsitul accidentului cele 2
suprafete articulare( b) raman in contact normal
9 Diagnosticul in parazitozele intestinale se pune
pe (b) decelarea parazitului in scaun
10 Scopul ingrijirii unui pacient aflat in coma
dupa un TCC este (b) asigurarea nevoilor de
baza si securitatii.
1 Asistenta discuta cu pacientul obiectivele
necesare insanatosirii cu (c ) planificarea
2 Asistenta si pacientul apreciaza impreuna
masura in care au fost atinse obiectivele cu
( e) evaluarea
3 Asistenta colecteaza toate datele petinente
despre pacient su cazul sau (a) aprecierea
4 Asistenta indeplineste actiunile necesare
pt atingerea obiectivelor cu (d) aplicare,
implementare.
5 Asistenta identifica problemele actuale si
potentiale ale pacientului cu (b) analiza si
interpretarea datelor
1 Masura energiei de care are nevoie organismul
in conditii de repaus cu (d) metabolismul
2 Temperatura corpului intre 38-39 cu(a )
febra moderata
3 Temperatura corpului intre37-38 cu(b)
subfebrilitate
4 Complex de simptome care acompaniaza febra
cu © sindromul febril
3,5 g/dl, lipidurie, hipoproteinurie.
4 Tratamentul de baza al sindromului nefrotic presupune 9 c)
Prednisone
5 Clinic in pielonefrita acuta intalnim (b,d) febra, stare generala
Alterata
6 Paraclinic in pielonefrita acuta apare (c ) leucociturie
7 Pacientii cu colica renala etiologica prezinta ( c) manevra
Giordano pozitiva unilateral.
8 Tratamentul colicii renale presupune (b,c )No-spa, Prednison
prin
9 Complicatiile litiazei ureterale sunt ( c,d) hidronefroza,
pielonefrita acuta
10 IRA prerenala are drept cauze (a, b) socul, arsurile
11 Clinic in IRA pot apare (a,b,c) poliurie, anurie, edeme.
12 Indicatiile dializei in IRA sunt (b,c) uree peste 250 mg/ dl,
hiperproteinurie severa
13 Complicatii IRC sunt (b,c,d) anemie, encefalopatia uremica,,
HTA
14 Tratamentul IRC presupune (a,c,d) dializa, transplant renal,
Eritroproetina.
1 Modelul conceptual al ingrijirilor in nursing se refera la (b)
ansamblul de concepte care reprezinta filozofia privind ingrijirea
bolnavului.
2 Cantitatea lichidului introdus pentru spalaturi trebuie sa fie
intodeauna (c ) mai mica decat capacitatea organuuli spalat
3 Anestezia care det pierderea sensibilitatii in 1/2 inferioara a
corpului este anestezia (b) regionala
4 Complicatiile la care este predispus pacientul diabetic postoperator
este (d) intarzierea vindecarii plagii
1 Rol in promovarea vindecarii tesuturilor cu (d)
vitamina A
2 Creste rezistenta la infectii, stimuleaza apetitul
cu (c ) vitamina C
3 Rol in reproducere cu (b) vitamina E
4 Rol in sisnteza hemoglobinei cu (a) vit B12
1 Produce pierderea temporara a sensibilitatii
inhibarea conducerii nervoase cu (d) anestezia
locala
2 Derivate din opiu care calmeaza durerea cu (a)
Analgezice narcotice
3 Combate durerea prin explicarea suferintei cu
(b) psihoterapie
4 Calmeaza durerea moderata cu efecte secundar
putine cu (c ) analgezice nenarcotice.
1 Pozitia sezand cu spatele sprijinit cu (b)
Traumatizatul toracic
2 Pozitia de DD cu capul intr-o parte cu (a)
traumatizatul cranian
3 Pozitia DD pe plan dur cu( c) traumatizatul la
coloana vertebrala.
4 Pozitia sezand cu capul aplecat in fata cu (d)
traumatizatul la fata
5 Pozitia de DD cu genunchii flectati (e) trumatiz
abdominal.