Recapitulare, combinatorică – probleme de numărare 8) Pentru m  n , numărul funcţiilor bijective f : A  B este egal cu

Pn  n! .
Pn  n ! reprezintă numărul permutărilor unei mulţimi cu n elemente. 9) Pentru A, B  şi n  m , numărul funcţiilor strict
n! crescătoare/descrescătoare f : A  B este egal cu C mn .
Ank  reprezintă numărul submulţimilor ordonate cu k elemente
 n  k !
dintr-o mulţime cu n elemenete. Binomul lui Newton
n! Pentru orice a, b şi n  * avem
Cnk  reprezintă numărul submulţimilor cu k elemente dintr-o
k !  n  k  !  a  b
n
 Cn0 a n  Cn1 a n 1b1  ...  Cnk a n  k b k  ...  Cnnb n .
mulţime cu n elemenete.
Proprietăţi.
În mod evident, pentru buna definire a combinărilor şi aranjamentelor, Cnk şi 10) Dezvoltarea binomială are n  1 termeni.
n, k  11) Al  k  1 -lea termen al dezvoltării este Tk 1  Cnk a n  k b k ( se mai
Ank se impun condiţiile  .
n  k numeşte şi termenul general al dezvoltării sau termenul de rang k+1) ; Cnk
Proprietăţi importante: se numeşte coeficientul binomial al termenului Tk 1 .
1) Pn1  Pn   n  1 .
2) Cnk  Cnn  k - formula combinărilor complementare. Exerciţii
3) C  C
k
n
k 1
n C k 1
n 1 - formulă de recurenţă pentru combinări 1. Se consideră o clasă cu 15 băieţi şi 18 fete.
Se formează echipe cu 5 elevi.
4) C  C  ...  C  2n , adică, numărul tuturor submulţimilor unei
0
n
1
n
n
n
a) Determinaţi numărul echipelor cu 3 băieţi.
mulţimi cu n elemente este 2n .
b) Determinaţi numărul echipelor cu 3 fete.
5) Cn0  Cn2  Cn4  ...  Cn1  Cn3  Cn5  ...  2n 1 , adică numărul Se formează echipe cu 7 elevi.
submulţimilor cu un număr par de elemente este egal cu numărul a) Determinaţi numărul echipelor cu 3 băieţi.
submulţimilor cu un număr impar de elemente, dintr-o mulţime cu n b) Determinaţi numărul echipelor cu 3 fete.
elemente, fiecare fiind 2n1 . 2. Se consideră un poligon convex cu 23 de vârfuri.
Numărat funcţii a) Determinaţi câte drepte se pot duce prin vârfuri.
Fie A o mulţime cu n elemente şi B o mulţime cu m elemente. Atunci b) Determinaţi câte segmente orientate se pot forma cu extremităţile
6) Numărul funcţiilor f : A  B este egal cu m n . în vârfuri.
7) Pentru n  m , numărul funcţiilor injective f : A  B este egal cu c) Determinaţi câte diagonale are piligonul.
Amn . d) Determinaţi câte triunghiuri se pot duce prin vârfuri.
3. Se consideră două drepte paralele. Pe prima dreaptă sunt n puncte şi pe a
doua sunt m puncte.
a) Determinaţi câte drepte se pot duce prin puncte.
b) Determinaţi câte triunghiuri se pot forma.
4*. Se consideră triunghiul ABC, iar pe interioarul fiecărui segment se iau 7
puncte.
a) Determinaţi câte drepte se pot duce prin cele 21 de puncte (se
exclud vârfurile).
b) Determinaţi câte drepte se pot duce prin cele 24 de puncte ( se
incul şi vârfurile).
c) Determinaţi câte triunghiuri se pot forma cu vârfurile în cele 21
puncte.
d) Determinaţi câte triunghiuri se pot forma cu vârfurile în cele 24
puncte.
5. Se consideră o clasă cu 18 fete şi 10 băieţi. Se formează echipe de câte 7
elevi. Determinaţi
a) în câte moduri putem alege echipele;
b) în câte moduri putem alege echipele astfel încât să fie exact 2
băieţi;
c) în câte moduri putem alege echipele astfel încât să fie exact 5 fete;
d) în câte moduri putem alege echipele astfel încât să fie cel mult 4
băieţi.
6. Se consideră o clasă cu 14 fete şi 15 băieţi. Determinaţi probabilitatea ca:
a) alegând un elev acesta să fie băiat;
b) alegând 2 elevi aceştia să fie băieţi;
c) alegând doi elevi aceştia să fie fete;
d) alegând doi elevi aceştia să fie un băiat şi o fată.
b) câte submulţimi cu 3 elemente are mulţimea A;
c) câte submulţimi cu cel mult 3 elemente are mulţimea A;
d) câte submulţimi cu un număr par de elemente are mulţimea A;
e) câte submulţimi cu un număr impar de elemente are mulţimea A;
f) probabilitatea ca alegând o submulţime cu 5 elemente, acestea să
fie în progresie aritmetică;
g) probabilitatea ca alegând o submulţime cu 5 elemente, produsul
elementelor să fie egal cu 0;
h) probabilitatea ca alegând o submulţime cu 3 elemente, acestea să
fie în progresie aritmetică;
8. Se consideră mulţimea A  0,1, 2,3, 4,5, 6 . Determinaţi
a) câte numere de 3 cifre se pot forma cu elemente din mulţimea A;
b) câte numere de 3 cifre, cu toate cifrele pare, se pot forma cu
elemente din mulţimea A;
c) câte numere pare de 3 cifre se pot forma cu elemente din
mulţimea A;
d) câte numere de 3 cifre, cu toate cifrele diferite, se pot forma cu
elemente din mulţimea A;
e) câte numere de 3 cifre, cu toate cifrele impare şi diferite, se pot
forma cu elemente din mulţimea A;
f) probabilitatea ca alegând o submulţime cu 3 elemente, acestea să
fie în progresie aritmetică;
g) probabilitatea ca alegând o submulţime, produsul elementelor să
fie egal cu 0;
h) probabilitatea ca alegând o submulţime, suma elementelor din
submulţime să fie egală cu 2;

7. Se consideră mulţimea A  0,1, 2,3, 4,5, 6 . Determinaţi

a) câte submulţimi are mulţimea A;
9. Un tren are 10 vagoane, dintre care trei sunt de clasa 1 şi o locomotivă. 12. Calculaţi
În câte moduri se poate organiza garnitura de tren astfel încât: a) C190  C19
1
 ...  C19
19
;
a) fără restricţii;
b) C190  3  C19
1
 32  C19
2
...  319  C19
19
;
b) Cele trei vagoane de clasa 1 să fie lipite;
c) cele trei vagoane de clasa 1 să fie aranjate astfel încât două sunt c) C190  3  C19
1
 32  C19
2
 ...  319  C19
19
;
lângă locomotivă, iar al treilea este la finalul trenului; d) 519  C190  3  518  C19
1
 32  517  C19
2
 ...  319  C19
19
;
d) cele trei vagoane de clasa 1 să fie aranjate astfel încât două sunt e) 519  C190  3  518  C19
1
 32  517  C19
2
 ...  319  C19
19
;
lângă locomotivă, iar al treilea este undeva printre celelalte, nelipit de
primele două; f) C190  C192  C194 ...  C19
18
;

10. Se consideră mulţimea A  0,1, 2,3, 4,5,6 . 13. Considerăm dreptele d1 || d 2 , 5 puncte pe d1 , 3 puncte pe d 2 şi că un
a) Determinaţi câte numere de trei cifre se pot forma cu cifrele din A punct astfel încât oricare trei să fie necoliniare.
astfel încât produsul cifrelor este multiplu de 5. a) Determinaţi numărul de drepte care trec prin cele 9 puncte.
b) Determinaţi câte numere de trei cifre multiplii de 5 se pot forma b) Determinaţi numărul de triunghiuri cu vârfurile în cele 9 puncte.
cu cifrele din A. 14. Se consideră mulţimile A  0,1, 2,3, 4 şi B  0,1,2,3,4,5,6 .
c) Determinaţi câte numere de trei cifre cu toate cifrele pare se pot Determinaţi număru funcţiilor f : A  B cu proprietatea că:
forma cu cifrele din A. a) fără restricţii;
d) Determinaţi câte numere de trei cifre cu toate cifrele pare se pot b) injective;
forma cu cifrele din A astfel încât produsul cifrelor este multiplu de 5. c) f  0   1 ;
e) Determinaţi câte numere de patru cifre se pot forma cu cifrele din
d) f injectivă şi f  0  3 ;
A astfel încât produsul cifrelor este egal cu 0.
e) f injectivă şi f  0   f 1  3 ;
11. a) Determinaţi câte numere sunt de trei cifre cu toate cifrele pare. f) f este crescătoare;
b) Determinaţi câte numere sunt de trei cifre cu toate cifrele impare astfel g) f  0   f 1  ...  f  4   0 ;
încât produsul cifrelor este multiplu de 5. h)
c) Determinaţi câte numere sunt de trei cifre sunt multipli de 5.
d) Determinaţi câte numere sunt de patru cifre şi sunt divizibile cu 7.
e) Determinaţi câte numere sunt de cinci cifre cu toate cifrele pătrate
perfecte.
Bliţy (50p) Numele şi prenumele ................................... Bliţy (50p) Numele şi prenumele ...................................
Se consideră mulţimea A  3, 2, 1,0,1,2,3 . Se consideră mulţimea A  4, 3, 2, 1,0,1, 2,3, 4 .
Numărul submulţimilor lui A cu 2 elemente este egal cu ... Numărul submulţimilor lui A cu 4 elemente este egal cu ...

Numărul submulţimilor cu A cu cel puţin 4 elemente este egal cu ... Numărul submulţimilor cu A cu cel puţin 6 elemente este egal cu ...

Numărul submulţimilor lui A cu exact 2 numere pare este egal cu ... Numărul submulţimilor lui A cu exact 3 numere pare este egal cu ...

Numărul permutărilor lui A cu proprietatea că primul element este număr Numărul submulţimilor permutărilor lui A cu proprietatea că primul element
impar. este număr impar.

Numărul permutărilor lui A cu proprietatea că primul element este număr Numărul permutărilor lui A cu proprietatea că primul element este număr
par, iar ultimul element este număr impar. impar, iar ultimul element este număr impar.

Numărul submulţimilor lui A cu 4 elemente astfel încât produl elementelor Numărul submulţimilor lui A cu 4 elemente astfel încât produl elementelor
este un număr negativ. este un număr negativ.

Numărul submulţimilor lui A cu produsul elementelor egal cu 0. Numărul submulţimilor lui A cu produsul elementelor egal cu 0.

Numărul submulţimilor lui A de forma a, b, c cu a  b  c  0 şi a  b  0 . Numărul submulţimilor lui A de forma a, b, c cu a  b  c  0 şi a  b  0 .

Numărul funcţiilor pare f : A  A este egal cu ...

Numărul funcţiilor pare f : A  A este egal cu ...
Numărul funcţiilor strict crescătoare f : 1, 2,3  A este egal cu ...
Numărul funcţiilor strict descrescătoare f : 1, 2,3  A este egal cu ...
Bliţy restanţieri
Se consideră mulţimile A  1, 2,3,..., 2018 , B  1, 0,1 şi C  1,1 . Se consideră mulţimile A  1, 2,3,..., 2018 , B  1, 0,1 şi C  1,1 .
1) Determinaţi numărul funcţiilor strict crescătoare f : C  A . 1) Determinaţi numărul funcţiilor strict crescătoare f : C  A .

2) Determinaţi numărul funcţiilor f : A  B cu propeietatea că 2) Determinaţi numărul funcţiilor f : A  B cu propeietatea că

f 1  f  2   ...  f  2018   2016. f 1  f  2   ...  f  2018   2016.

3) Determinaţi numărul funcţiilor f : A  B cu propeietatea că 3) Determinaţi numărul funcţiilor f : A  B cu propeietatea că

f 1  f  2   ...  f  2016   2016. f 1  f  2   ...  f  2016   2016.

4) Determinaţi numărul funcţiilor f : A  B cu propeietatea că 4) Determinaţi numărul funcţiilor f : A  B cu propeietatea că

f 1  f  2   ...  f 10   1 . f 1  f  2   ...  f 10   1 .

5) Determinaţi numărul funcţiilor crescătoare f : A  B cu propeietatea că 5) Determinaţi numărul funcţiilor crescătoare f : A  B cu propeietatea că
f 1  f  2   ...  f 10   1 . f 1  f  2   ...  f 10   1 .

6) Determinaţi numărul funcţiilor descrescătoare f : A  B cu propeietatea 6) Determinaţi numărul funcţiilor descrescătoare f : A  B cu propeietatea
că f 1  f  2   ...  f  2018   1 . că f 1  f  2   ...  f  2018   1 .

7) Numărul sumbmulţmilor lui A cu proprietatea că produsul elementelor

7) Numărul sumbmulţmilor lui A cu proprietatea că produsul elementelor este număr impar.
este număr impar.
8) Numărul fumcţiilor injective f : A  C .

8) Numărul fumcţiilor injective f : A  C . 9) Numărul fumcţiilor pare f : B  C .

9) Numărul fumcţiilor pare f : B  C . 10) Numărul fucţiilor surjective f : B  C .

10) Numărul fucţiilor surjective f : B  C .