Sunteți pe pagina 1din 6

r .:.._ .

'

czu 692.15: 711.71

DE

STAT

I

__ ·1_ STAS 1O~07/1.90

I 1 nlocuieste :

I __ '_S T_A_S _1_0 1 0 7/1-8 0

I Clasiticarea alfanurnericli

STANDARD

EDITIE OFICIALA

-----_._._---_._--_._----

ROM A N iA

CONSTRUCTII CIVILE, INJ,lUSTRIALE ~I AGROZOOTEHNICE

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE

PLAN~EE DI~ BETONARMAT ~I HETON P RECOlUPIUJ\iIAT

Preserlptii generale de proieetare

G 41

Constructions civiles. industriclles et

agrtcoles l"LANCHEHS EN BETON ARMF~ ET EN BETON PHECONTHAINT Prescriptions g{merales en Vue de

I'Hablissement des prolets

I'paaurancrore, lIPOMblUl,WllllhlO H arpouoorcxaauecxae IWHCTpyJ(I~lIJ{ JItE..iIE30BE'fOHHbIE 11 IIPE,a;BAPH'l'EJlbHO HAIIPHJl{EHHbIE BETOHHhIE fIEPE'hPbI-

TUB

~)61l\l1e IIOJI01HeHHSl IIO npoexrapoBaRHIO

Non industrial, industrial and agricultural buildings REINFORCE]) AND PRESTRESsEJ.) CONCHETE FLOORS General design s pecifica tlons

1 GENEHALIT A'l'I

a

.... o ...... I::: o (J

1.1 Obiect!;Oi domeniu de aplieare

1.1.1 Prezentnl standard stabileste prescriptiile generale de proiectare a planseelor din beton armat ~i beton precomprimat, realizate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate intre ele, pentru constructii civile, industriale ~i agrozootehnice.

Prevederile prezentulni standard se aplica 1a planseele de acoperis ~i intermediare ale cladirilor: adaptate conditiilor specifice pot fi aplicate ~i la calculul ~i aleatuirea altor parti de struetura care pot fi asimilate 'planseelor din punct de vedere geometric ~i mecanic (elemente de ziduri de sprijin, radiere de fundatii etc.) .

1.1.2 Prezentul standard nu se refera la planseele solicitate de incarcari predominant dinamice sau supuse unoI' conditii deosebitede exploatarc (temperaturi peste +80 °0 sau sub -3500, medii corosive etc.).

1.2 Clusiflearea p.lanseelor

1.2,1 Dupa modul de realizare: plansee monolite;

- plansee prefabricate;

- plansee mixte (din elemente prefabricate ~i beton monolit).

1.2.2 Dupa modul de rezemare ~i alcatuire :

plansee eu pillci rezemate continnu pedoua san mai multe laturi :

• plansee cu placi;

• plansee en plact ~i grinzi;

• plansee eu nervuri dese ;

• plansee casetate;

plansee cu placi rezemate pe stilpi :

• plansee eiuperei ; ,

• plansee-dala (cu dala plina san nervurata).

1.2.3 Dupa modul de transmitere a incard1rilor la reazeme :

_:_ plansee care transmit incarcarile dupa 0 aingura directie ; - plansee care transmit incarcarile dupa dona directii,

1.3 Alegerea tipului de planseu se face pe considerente tehnico-economice, cu respeetarea

conditiilor de rezistenta, de rigiditate ~i de fnnctionalitate privind :

- izolarea foniea ;

-- izolarea termica ;

izolarea hidroruga in cazul aeoperieurilor ~i teraselor ; proteetda anticorosiva ;

protectia contra incendiilor,

o >n

C'i

§

Elaborat de :

INSTJTUTUL CENTRAL DE CERCETARE .

$I PROIECTARE IN CONSTRUCTIJ Ji MINlSTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUI Inltitutul de Cercetiiri in Conltrucfii ,i IcoDcmria <:0 ... liln"stitubll·.

1990-12-01

Aprobat de:

INSTITUTUL ROMANI DE STANDARDIZARE Bd. Llie Pintilie nr. 5 BUCURE$TI

I

Data intriirii In vigoare:

~TAS 10107/1-90

2 -

2 PRESORIP'.fIl DE PROfEOTARE

2.1 Prevederi generale

2.1.1 Oalculul planseelor se face luindin considerate componentcle normals pe planul acestora ale indi,rcarilor verticale ~i tintnd seama de actiunea incarcarilor'din planul lor (seism, vint, temperatura).

2.1.2 Valorile normate ale incarcarilor se sta'bilesc conform STAS 1010l/pe parti ~i reglementarilor tehnice specitice.

Ooeficientii inc3rcarilor, valorile de calcul ale ineikcariloI' ~i modul lor de grupare se stabilesc conform STAS 10101/0A-77.

2.1.3 Eforturile sectionale produse de incarcs.n se determina tintnd seama, unde este cazul, ~i de efectele starii de precomprimare,

Eforturile sectionale se determina printr-un ealcul :

- in domeniul elastic sau in domeniul post-elastic eu metoda echilibrului limita, 130 stares Iimita de rezistenta ;

- in domeniul elastic, Ia starile limita ale exploatarii normale.

2.1.4 La planseele alcatuite din elemente prefabricate, monolit.izate intre ele, trebuie fill, se faea:

- calculul sub actiunea rncarcariior care se aplicarnainte de realizarea continuitatii in imbinari, pe sehemele statice corespunzatoare acestei sit-aatii;

- calculul cu luarea in considerare a continuitatu in Imbinari, la eforturile sectionale provenite din insumarea color produse de 1ncarearile permanente aplicate inainte de realizarea continuitatii in tmbinari, cu cele produse de incarcrile aplicate dupa realizarea continuitatdi, determinate potrivit sehemelor statice corespunzatoare acestor dona situatii.

OBSERVATIE - Etectele de durata ale incii.rcllrilor pot fi calculate pe schema staticii de dupa realizarea conttnuitati], pentru tntrcaga lncarcare.

Elementele prefabricate trebuie verificate prin calcul ~l III to ate Iazele intermediare earacterisice de executie . decofrare, depozitare, transport, manipulare, montaj, eonstructia partial montata.

'IJa elementele prefabricate din beton precomprimat trebuie luate masur! de limitare a contrasagetilor diterentiate sau excesive, respeot.ind prevederfle din STAB 10107/0-76.

2.1.5 Deschiderile de calcul l ale placilor ~i grinzilor se iau conform tabelului, tinind seams ~i de eventualele preeizari suphmentare din reglementarile tehnice specifice referitoare la calculul ~i alcatuirea constructive a planseolor de diferite tipuri,

Pentru grinzile principale care conlucreazli cu stilpii ~i la care eforturile se deterrnina printr-un caleul de cadru, deschiderile de ealcul se stabilesc conform reglementarilor tehnice speeif'ice.

I'

'.t i'

.',: .

,

I

I

\

L __

-3-

STAS 10107/1-90

I

I

, Se~ema de rezernare

Grinc/a

I Reazeme I

lalc5t~itedin

!· D_e_s_ch_i_d_er_i,d_e_C_a_!C_U_l_I _

Pliicl I Grinzi

Zidarii,ccn-

turl sau grinzi fiira Iegatura monolita

Grinzi, centuri sau stiJpi eu lega" turii ntonolit:l

Deschiderea de calcul se mascara de hi. tata zidului adaugindu-se de fieeare parte Iungimea :

Deschiderea de calcul se milsoara de la rata z tdului sau a crestiiturii adaugtndu-se de fiecare parte lungimea :

h /:;.=- 2

/:;. = 0,02510

dar nu mai mult decit

b dar nu mal mutt deeit '"2

b 2"

Deschiderea de calcul se miisoarii de la fata Iaterala agrinzii sau a centurii monolite

Deschlderea de calcul se mascara de la Iata lateraIii a grinzii principale sail '

a stilpului '

2.1.6 Caleulul ~i alcatuiree, elementelor componente ale planseelor din beton armat ~i beton precomprimat se face conform STAS 10107/0-76.

Caleulul static 'in domeniul elastie

Calculul in domeniul elastic al eforturilor aectionale produse de incarcari se face: - la grinzi si placi armate pe 0 direetie, pe baza regulilor staticii constructhlor ;

- la plaei armate pe doua direetii, pe baza teoriei placilor plane.

2.2.2 La determinarea eforturilor sectionale in elementele planseelor trebuie sa se aiba in vedere ca indLrcarile aplicatepe suprafate. plan~eel.or sa fie dispuse, pentru calculul diferitelor elemente ale acestora, in una sau mai multe scheme de tncarcare, pentru a se pune in evidenta. situatda cea mai defavorabila de solicitare.

2.2.3 La calcnlul eforturilor seetionale se ia in considerare modulul de rigiditate stabilit conform STAS 10107/0-76, considerind betonul din zona intins.a fisurat.

2.2.4 La grinzile ell sectiunea in T valorile momentelor de inertie necesare pentru determinarea valorilor modulilor de rigiditate 130 ineovoiere ai seetiunilor, se determina eu luarea in considerare a 1i11;irnii active a placilor, stabilita conform STAS 10107/0-76.

2.2

2.2.1

S!f.A.S 10107/1-90

-(-

. )

2.3 Caleulul static in domeniul post-elastic en metoda eehilibrului limitii

2.3.1 Oaleulul planseelor in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului limita. nu se apUca. in cazul planseelor solicitate de incat:cari tehnologice en earaeter dina.mic.

2.3.2 Oalculul capacitatii portante a planseelor in ansamblu I}i a elementelor componente ale aeestora se efectueaza in ipoteza cedarii lor, prin formarea de mecanisme cinematice, sub actiunell, inearc-arilor de caleul.

2.3.2.1 Transformarea in mecanisme a grinzilor se produce prin formarea de artieulatii plastice, in cimpuri ~i pe reazemele intermediare san marginale, tncastrate.

Transformarea in mecanisme a placilor se produce prin formarea de linii de curgere, in cimpurile ~i pe reazemele intermediare sau marginale, incastrate, cu respectarea conditiilor cinematice de coneurenta a axelor de rotatie absoluta ~i relativiL

2.3.2.2 Positiile artieulatiilor pla stice care se formeaza in cimpurile grinzilor, precum ~i cele ale Iiniilor de curgere care se produc in cimpurile plaeilor se obtin :

- la dimensionare, din eonditia de maximum al valorilor momentelor ca pa bile din sectiunile critice ale grinzilor si placilor ;

- la verificarea capacitatii portante, din conditia de minimum al valorilor incarcarilor la starea limita de rezistenta.

2.3.3 In calculele la startle limite ale exploatarii normale se considera ea elementele componente ale planseelor se comporta elastic pina la atingerea momentului capabil in una din sectiunile lor critiee, iar stabilirea eforturilor aectionale corespunzatoare se face conform pct. 2.2.

2.3.4 In cazul in care se dispune de modele de caleul omologate ale elementelor planseelor, care refleeta mai riguros comportares lor ca elemente din beton armat, eforturile seetionale ~i deformatiile se stabileso in baza acestor modele.

2.4 Caleulul In strapungere

2.4.1 Placile planseelor din beton armat secaleuleasa la strapungere in dreptul incsrcarilor aplicate local, preoum ~i in zonele de rezemare directa a lor pe stilpi.

2.4.2 Stabilirea capaeitatii portante ~i aleatuirea constructiva a plaeilor din beton armat solicitate la strapungere se face conform STAS 10107/0-76 ~i reglementarilor tehnice specifice r eferitoare la calculul ~i alcatuirea constructlva a planseelor de diferite trpuri.

2.5 Rezemlirile planseelor

2.5.1 Planseele pot fi rezemate pe stilpi din beton armat, san pe peNti portanti din beton, din beton armat, din zidarie (de carl1mida, blocuri ceramice, bloeuri mtct de beton cu agregste usoare etc.).

Rezemarea planseelor pe elementele verticale se poate face fie direct, fie indirect, prin

intermediul unor elemente din beton armat (centuri, euzineti, noduri de cadru). .

2.5.2 Reazemele elementelor planseelor pot fac€ corp comun cu elementul rezemat (exemplu rezema rea grinzii secundare pe grinds prineipala 180 un planseu din beton armat monolit), sau pot sa nu faca corp comun eu acesta (exemplu rezemarea pe zidarie So unei placi izolate san continue).

In primul caz, calculul eforturilor sectionale se face la fata reazemelor intermediare iar in celalalt eaz in axul' reazemelor.

2.5.3 Incastrarile placilor ~i grinzilor din beton annat in zidaria de dtramida se iau in considerare conform STAS 10104-83 ~i STAS 10109/1-82. Sectiunile marginale de reazem se dimensloneaea la valoarea momentelor de incastrare perfecta, iar sectiunile din cimp ale deschiderilor marginale se dimensioneaza luind in considerare numai 50 % din valoarea momentului de ineastrare perfecta.

2.5.4 Pentru dale prefabricate Ia care se realizeaza 0 legatura rigida consbructiva eu peretii strncturali, trebuie sa se tina seama de efectul ineastrarii elastice, prevazind armaturi la partea auperioara a elementelor, pentru a se evita aparitia unor fisuri cu deschideri mai mari decit cele admisibile, precizate in STAS ;10107/0-76. Aceste armaturi se dimensioneaza pentru un moment incovoietor cu valoarea de 50 % din momentul de incastrare perfecta, sub actiunea inearcacilor aplicate dupa realizarea monolitizarilor. Se reeomenda ca la dimensionarea armaturilor din cimp sa se fin a sea-rna de efectul favorabil al descarcarti cimpurilor, asociat momentelor capabile din sectiunile de reazem.

'··.·1:·

,~

,

-f)-

STAS 10107/1-9

/:

2.6 Ineereari locale pe plaei

2.6.1 In vederea eteetuarii calculuhii la ineovoiere al unei placi, se admits ca oriee incareare aplieata local pe suprafata unui dreptunghi cu laturile U fli 'V, actionind direct pe fata superioara a unei pla.ci eu grosimea hp san indirect, prin intermediul unui stn1Jt de repartitde de grosime hr, sa, fie echivalenta eu 0 tncarcare uniform distribuita actionind pe suprafata unui dreptunghi situat in planul median al placii, ale carui laturi ul ~iv~ (fig. 1) so determine cu relatiile .

"1 = U + h.; + 2 h, 'VI = V + h ; + 2 h,

Suprafata pe care se aplica incarcarea echivalenta nu poate depa~i conturul de calcul al plaeii.

Fig. 1

2.6.2 In vederea efectuarti verifiearii la strapungere a placilor, se admite ca orice tncarcare aplicata local pe suprafata unui dreptunghi cu laturile U fli v, actionind direct pe suprafata superioara a unei placi ou grosimea hp, san indirect prin intermediul unui strat de repartitie eu grosimea hr, sa fie eehivalentacu 0 inelircare uniform diatribuita actiontnd pe supraf'ata unui dreptunghi situat la'fata plaeii, ale carui laturi u1 fli VI (fig. 2) se determina cu relatiile :

'/.Ii~ = '/.Ii + 2 h, 'V2 - V + 2 h,

u

SsTAS 10107/1-90

-6-

2.7 2.7.1 pect~

Goluri in placile planseelor



Placile planseelor prevazute cu goluri pot fi calculate ca plaei fara goluri daea se res-

urmatoarele conditii s

- supratata totala a golurilor nu depaseste 5 % din suprafata placii ;

- dimensiunea fiecaru; gol, respectiv suma laturilor san diametrelor golurilor deealate

intre ele, daca sint mai multe golnri, nu depaseste pe fiecare directde 1/5 din dimensiunea laturii respective a plaeii (fig. 3). Inacest eaz armature, de rezistenta rezultata ca necesara in dretul golurilor se a~aza de 0 parte ~i de alta a aeestora, respeetind prevederile dill STAS 10107/0-76 privind distantele minime dintre bare si aeoperirea cu beton.

I
",j ~
e- I I
~ ...
-
0'" ~
'!"t
0,
- . _
.,
2
._ .. _ Fig. 3

2.7.2 Placile planseelor care nu respecta conditiile de Ia pet. 2.7.1,. se alcatuiese $i se calculeaza eu lnarea in considerare . a efectelor golurilor.

Responsabllul proteemlut :

ICCPC - Institutul de Cercetart In 'Constructtl ~i Economia Construettflor ~i

MI - Institutul de Constructtl Bueurestl Ing, UmbertQ Pancaldi

prof. dr, ing. Dan Dumilrescm dr, tng, TudorPostelnlcu

Redaetat final: Instltutul Roman de Standardizare tng, Mauda Ionescu

Colaboratori:

Instttutul de Proiectare pentru Constructti Tipizate Institutul de Proiectare Protect - Bucurestl Institutul Polrtehntc Train Vuia T'imisoara - Facultatea de constructlt

<0
"
If)
"
0
.:Q
-
c;j
S
....
0
'H
.s
p.;
.....
X
...
,_ ~.
""
+
0
M
'"
'"
I
>-4
.:Q
...,-
:a
r:.J
0
'"
'"
....
<ci
0
c6
""
..:!!
+'
. .:
.c;j
o,
~
<:>
0>
0\
..... ,
.~
....
<h-
Ili
....
;;J
o
;;J
~
·co~
o
.~
s::
.s::
<U
E-<