Indrumar TD Comunicatia Pe Fir

4.3.1 Alocarea numerelor interioare....................................................................
58
4.3.2. TABEL DE RESTRICŢII ALE FUNCŢIONĂRII CENTRALEI AMEX 802.................... 64
Cuprins 4.4 PRECIZĂRI PRIVIND UTILIZAREA TELEFOANELOR
CONECTATE LA ECHIPAMENTUL AMEX ............................................................... 65
4.5 REPREZENTĂRILE GRAFICE PENTRU SEMNALELE ACUSTICE

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE ................................................................... 3 FOLOSITE DE AMEX 802:..................................................................................... 66
4.6 MANUAL DE PROGRAMARE ................................................................................ 67

CAPITOLUL 2: INTERFAŢA SERIALĂ RS 232C ............................................. 5
4.7 FORMULAR DE PROGRAMARE PENTRU CENTRALA AMEX 802 ............................. 72
2.1 PARITATE ŞI VITEZĂ DE TRANSMISIE..................................................................... 5 4.8 INSTRUCŢIUNI DE MONTARE A CENTRALEI AMEX 802......................................... 75
2.2 UNITATE DE DATE SERIALE (SDU) ŞI SERIALIZARE .............................................. 6
CAPITOLUL 5: DISPOZITIV DE TESTARE PENTRU INTERFAŢA RS 232C ......... 77
2.3 INTERFAŢA RS-232 C .......................................................................................... 9
2.3.1 Conexiunea Simplex .................................................................................. 12 CAPITOLUL 6: MODUL DE EFECTUARE A LUCRĂRILOR .............................. 79
2.3.2 Conexiunea semiduplex ............................................................................. 13
6.1 TESTAREA CONEXIUNII DIRECTE DTE – DTE ÎNTRE DOUĂ CALCULATOARE .... 79
2.3.3 Conexiunea duplex..................................................................................... 14
6.2 TESTAREA CONEXIUNII DTE - DCE ÎNTRE CALCULATOR ŞI MODEM ................ 82
2.3.4 Nivelurile logice şi vitezele de transfer pentru RS-232C........................... 17
6.3 CONFIGURAREA REŢELEI TELEFONICE ................................................................ 84
2.3.5 Conexiune Zeromodem .............................................................................. 18
6.4 CONFIGURAREA ŞI TESTAREA COMUNICAŢIEI LA DISTANŢĂ DTE – DTE,
2.4 ACCES DIN DOS................................................................................................. 19
FOLOSIND MODEMURI ......................................................................................... 89
2.5 ACCES DIN BIOS................................................................................................ 20
2.6 REGISTRE ŞI PROGRAMARE DIRECTĂ PENTRU 8250/16450/16550 ...................... 24 BIBLIOGRAFIE..................................................................................... 93
CAPITOLUL 3: MODEM – PREZENTARE FUNCŢIONALĂ ............................ 36
3.1 CARACTERISTICI TEHNICE .................................................................................. 36

3.1.1 Descrierea panoului frontal ........................................................................ 36
3.1.2 Descrierea panoului spate........................................................................... 37
3.2 COMENZI ............................................................................................................ 37
3.3 TABELUL COMENZILOR PENTRU VOCE ................................................................ 46
3.4 FOLOSIREA FUNCŢIEI AUDIOSPAN/DSVD.......................................................... 47
3.5 CODURILE REZULTAT ......................................................................................... 48
3.6 DEFINIŢIILE REGISTRELOR - S............................................................................ 52
CAPITOLUL 4: CENTRALA TELEFONICĂ (AMEX 802) .................................. 57
4.1 CARACTERISTICI TEHNICE ALE CENTRALEI ......................................................... 57

4.2 CARACTERISTICI ALE ELEMENTELOR DE LEGĂTURĂ ........................................... 57
4.3 MANUAL DE UTILIZARE PENTRU CENTRALA "AMEX 802" ................................... 58
1 2
Echipamentele folosite la construirea reţelei sunt prezentate în detaliu în capitolele ce
Capitolul 1 urmează.
Introducere TELEFON TELEFON
CENTRALA
La elaborarea acestui set de lucrări de laborator am pornit de la faptul că sistemele de TELEFONICA
comunicaţie cu fir sunt în continuare cele mai utilizate. Acest lucru se datorează în primul
rând reţelei de telefonie fixă care se „întinde” în toată lumea. De la Bell încoace au fost MODEM MODEM
amplasate din ce în ce mai multe posturi telefonice, iar reţelele care le deservesc cuprind şi
marile oraşe şi micile localităţi izolate. O bună bucată de vreme telefoanele au fost folosite
DISPOZITIV
numai pentru comunicaţia prin voce. Odată cu evoluţia tehnicii de calcul a apărut necesitatea TESTARE
RS 232C
comunicaţiei de date între utilizatorii de calculatoare, comunicaţie pentru care era nevoie de o
infrastructură. Bineînţeles că toată lumea s-a gândit la reţeaua telefonică, a cărei infrastructură
RS 232C DISPOZITIV RS 232C
era deja bine pusă la punct. Mai rămâneau de construit dispozitivele care să permită legarea
CALCULATOR TESTARE CALCULATOR
calculatoarelor la liniile telefonice. Prin urmare, după ce s-au „inventat” modem-urile, reţelele RS 232C
telefonice s-au dovedit de două ori mai utile, fiind folosite şi pentru voce şi pentru date.
Fig. 1 Schema bloc a minireţelei telefonice
Diversificarea modalităţilor de comunicare prin reţele telefonice a determinat şi
extinderea gamei de specialişti implicaţi. Astfel, dacă proiectarea şi construcţia reţelelor
telefonice a rămas în continuare în seama specialiştilor în telecomunicaţii, problemele legate
de schimbul de date (codificare, compresie) trec în sarcina specialiştilor în automatică şi
calculatoare.
Indrumarul propune un set de trei lucrări de laborator care permit realizarea unei
minireţele telefonice de laborator, prin care se pot schimba atât mesaje vocale, cât şi date.
Fiecare lucrare va constitui o etapă în construirea reţelei. Astfel, în prima etapă se realizează
interconectarea echipamentelor de calcul între ele şi cu modemuri folosind interfeţele seriale
RS 232C. Se vor efectua operaţii de configurare şi stabilire a comunicaţiei folosind
dispozitive de testare dedicate. A doua etapă cuprinde configurarea modem-urilor şi realizarea
legăturii de date calculator – modem (DTE – DCE). In cea de-a treia etapă se asamblează
reţeaua de voce/date, folosind o centrală telefonică pentru gestiunea posturilor de
comunicaţie. Schema bloc a reţelei este prezentată în fig. 1.
3 4
Există 5 moduri de apreciere a parităţii :
- fără paritate – bitul de paritate lipseste din pachet;
Capitolul 2
- paritate pară – bitul de paritate este setat pe „1” atunci când cuvântul de transmis, şi
Interfaţa serială RS 232C bitul de paritate, împreună, conţin un număr par de biţi de „1” (bitul de paritate va fi
„1” dacă cuvântul conţine un număr impar de biţi „1”);
Utilitatea interfeţei seriale pentru un microsistem sau pentru un microcalculator se - paritate impară – bitul de paritate este setat pe „1” atunci când cuvântul de transmis şi
datorează flexibilităţii ei. Există o mulţime de echipamente care pot fi conectate pe interfaţa bitul de paritate, împreună, conţin un număr impar de biţi de „1” (bitul de paritate va fi
serială: plotter, modem, mouse, imprimantă. In continuare sunt prezentate structura, „1” dacă cuvântul conţine un număr par de biţi „1”);
funcţionarea şi programarea interfeţei seriale. - mark (setat) – bitul de paritate este setat la „1”;
Transferul serial al datelor înseamnă transmiterea succesivă a biţilor pe aceeaşi linie - space (resetat) – bitul de paritate este setat la „0”;
de date şi poate fi făcut în două moduri: sincron şi asincron. Diferenţa constă în aceea că la
transferul sincron se transmit unul sau mai multe semnale adiţionale care indică momentul în Se impun câteva comentarii legate de ultimele două variante de paritate. „Mark” şi
care următorul bit este valid pe linia de date. Aceste semnale pot fi semnale de tact (ceas) sau „Space” folosesc pentru detectarea erorilor asupra bitului de paritate însuşi. Astfel, atunci
semnale de protocol de tip cerere şi confirmare. Principalul avantaj al transferului sincron este când o unitate de date serială cu bit de paritate resetat/setat ajunge la destinaţie, în regim de
acela că receptorul „răspunde” la diferite frecvenţe de ceas, atâta timp cât nu este depăşită configurare a parităţii „Mark”/„Space”, înseamnă că a apărut o eroare a bitului de paritate.
frecvenţa maximă. Sincronizarea transmiţător receptor se poate face, spre exemplu, prin Acest fapt nu spune nimic despre „calitatea” biţilor de date. Invers, dacă biţii de date sunt
detectarea tranziţiilor semnalului de ceas. alteraţi, receptorul nu remarcă nimic dacă bitul de paritate este corect.
Viteza de transmisie (baud rate) se defineşte ca fiind numărul de schimbări de semnal
Prin contrast, într-un transfer de date asincron biţii de date poartă cu ei informaţia de
pe canalul de transfer într-o secundă. Pentru interfeţele seriale obişnuite, schimbările de
sincronizare; receptorul şi transmiţătorul trebuie să lucreze la aceeaşi frecvenţă de ceas.
semnal sunt echidistante în timp, iar codificarea este binară (mark=1, space=0). În acest caz,
Informaţia de sincronizare „inclusă” cuprinde un bit de start, care marchează începutul
viteza de transmisie este echivalentă cu numărul de biţi transferaţi într-o secundă (biţi pe
unităţii de date şi un bit de stop, care indică sfârşitul unităţii. Dacă se ia în considerare şi
secundă = bps), dacă au fost incluşi şi biţii de start, paritate şi stop. Pentru codificări mai
calculul de paritate, atunci o unitate de date serială (SDU – Serial Data Unit) constă dintr-un
complicate şi prin folosirea metodelor de compresie, viteza datelor (în bps) poate fi
bit de start, biţi de date, eventual un bit de paritate şi un bit de stop. Se constată că, spre
semnificativ mai mare decât viteza de transmisie.
deosebire de transmisia sincronă, apare un număr mai mare de biţi de transferat datorită biţilor
adiţionali necesari pentru resincronizare.
2.2 Unitate de date seriale (SDU) şi serializare
Pentru ca un transfer serial asicron între două dispozitive să poată avea loc este
2.1 Paritate şi viteză de transmisie
necesar ca transmiţătorul şi receptorul să folosească aceleaşi convenţii. Acestea cuprind:
Calculul parităţii reprezintă o metodă simplă de detectare a erorilor de transmisie.
numărul de biţi de date, tipul de paritate şi numărul de biţi de stop. Pentru numărul de biţi de
Metoda poate detecta numai erorile singulare (de un bit). Avantajul utilizării parităţii este dat
date, valorile valide sunt 5, 6, 7, 8. Dacă s-a optat pentru 5 biţi de date, atunci circuitul setează
de faptul că aproape toate circuitele de interfaţă serială permit generarea şi testarea biţilor de
automat numărul de biţi de stop la 1½. Pentru celelalte valori numărul de biţi de stop poate fi
paritate la nivel hardware.
1 sau 2. În acelaşi timp este necesară fixarea aceleiaşi viteze de transmisie pentru transmiţător
şi receptor.
5 6
Ca un exemplu, în fig. 2 este prezentată o unitate de date seriale (SDU – serial data cu cea configurată. În continuare, biţii de date sunt transferaţi în registrul tampon al
unit) cu 1 bit de start, 7 biţi de date, paritate impară şi un bit de stop. De remarcat că bitul de receptorului, de unde pot fi citiţi de procesor. Schema recepţiei este ilustrată în fig. 4.
start are întotdeauna valoarea „0” (space), iar biţii de stop au valoarea „1” (mark).
Fig. 3 Transmisia unei unităţi de date seriale

Fig. 2. Unitatea de Date Seriale care conţine un bit de start, şapte biţi de date, un bit
de paritate şi un bit de stop. La valoarea aleasă de 2400 a ratei de transfer, fiecare bit este
transferat în 417 µs.
Cum sunt generate şi recepţionate SDU ?

În fig. 3 este prezentată o schemă pentru „asamblarea” unei SDU. Astfel, datele
furnizate de procesor sunt preluate de registrul tampon al transmiţătorului. Conform
formatului de configurare selectat, SDU adaugă bitul de start în faţa biţilor de date, calculează
bitul de paritate (dacă este necesar) şi îl adaugă împreună cu biţii de STOP. Unitatea astfel
formată este transferată în registrul de deplasare a transmiţătorului. Registrul de deplasare
este, în continuare, descărcat prin intermediul unui tact conform cu viteza de transmisie. În
acest fel, la ieşirea registrului, unitatea apare serial, începând cu bitul de start şi cu cel mai Fig. 4 Recepţia unei unităţi de date seriale
puţin semnificativ bit de date.
Din descrierile celor două procese (emisie şi recepţie) rezultă clar că transmiţătorul şi
Recepţia unei unităţi de date se petrece invers. Bitul de start cu valoarea logică 0 receptorul trebuie să funcţioneze la aceeaşi viteză de transmisie. Mai mult, şi restul
(space) defineşte începutul unei unităţi de date care „vine”. Astfel, bitul de start acţionează ca caracteristicilor (numărul de biţi de date, paritatea şi numărul de biţi de stop) trebuie să
un impuls de declanşare care porneşte circuitul de recepţie. Biţii unităţii de date sunt încărcaţi coincidă, pentru că altfel receptorul va asambla un octet diferit fata de cel transmis.
în registrul de deplasare al receptorului conform ratei de transmisie prestabilite. Biţii sosesc
începând cu cel mai puţin semnificativ. Blocul logic al receptorului separă bitul de start, bitul
de paritate (dacă există) şi biţii de stop, calculează paritatea biţilor recepţionaţi şi o compară
7 8
Semnificaţia liniilor (semnalelor) este prezentată în continuare.
În timpul recepţionării unui octet pot să apară următoarele erori:
eroare de cadru – dacă receptorul a detectat un bit de stop invalid, ceea ce inseamnă că 25 pini 9 pini Semnal Direcţie Descriere
unitatea recepţionată nu se potriveşte cu „cadrul” configurat; 1 – – – Împământare

2 3 TD DTE → DCE Transmisie date
eroare „break” – dacă la recepţie linia rămâne în „0” (space) pentru un interval de timp 3 2 RD DCE → DTE Recepţie date
prea lung, atunci receptorul presupune că s-a întrerupt conexiunea, întrucât 4 7 RTS DTE → DCE Cerere de transmisie
transmiţătorul plasează de obicei linia în „1” (mark) pe durata în care nu se transmit 5 8 CTS DCE → DTE Gata de recepţie
date; 6 6 DSR DCE → DTE DCE valid pentru transfer

7 5 – – Masă
eroare de depăşire – dacă datele sosesc la receptor mai repede decât pot fi citite de
8 1 DCD DCE → DTE Detecţie purtătoare
procesor, atunci datele se acumulează în buffer; dacă diferenţa de timp este prea mare, 20 4 DTR DTE → DCE DTE valid pentru transfer
datele mai noi vor fi suprascrise peste cele mai vechi nu au fost citite încă; 22 9 RI DCE → DTE Semnalizare apel
23 – DSRD DCE → DTE Detecţie viteză de transfer
eroare de paritate – apare la recepţie, dacă paritatea calculată nu coincide cu cea
recepţionată. Ea este determinată fie de alterarea unităţii de date în timpul transmisiei
Pentru gestionarea transferului de date între DTE şi DCE se folosesc 5 linii de
(de zgomot spre exemplu), fie de o configurare diferită a parităţii la emiţător şi
comandă (RTS, CTS, DCD, DTR, DSR). Semnificaţia şi utilitatea vor fi detaliate în cele ce
receptor.
urmează (precizăm din nou: DTE = calculator, DCE = modem).
RTS – Request to Send

2.3 Interfaţa RS-232 C
Semnalul, transmis de DTE, informează DCE că trebuie să se pregătească să
Cele mai multe interfeţe seriale se conformează standardului RS-232C, elaborat de
recepţioneze datele trimise de DTE. În acest fel DTE îi semnalizează DCE că intenţionează să
EIA (Electronic Industries Association). Europenii folosesc termenul V.24 pentru standardul
furnizeze (să transmită) date care trebuie să fie recepţionate de DCE. DCE îşi va activa
RS-232C în abordarea CCITT. Standardul defineşte caracteristicile mecanice, electrice şi
frecvenţa purtătoare pentru a transmite datele la destinaţie.
logice ale interfeţei între un echipament „producător de date” (DTE – Data Terminal
Equipment) şi un echipament „purtător de date” (DCE – Data Carrier Equipment). DTE este
CTS – Clear to Send
cel mai adesea reprezentat de un microsistem sau microcalculator, iar DCE este un modem.
Semnalul, transmis de DCE, indică DTE că DCE este gata să accepte datele trimise.
De cele mai multe ori, DCE activează CTS ca răspuns la activarea de către DTE a semnalului
Standardul RS-232C defineşte 25 de linii de legătură între DTE şi DCE. Cele mai
RTS. Dacă DCE a activat semnalul CTS, DTE poate începe transferul de date.
multe dintre aceste linii sunt rezervate pentru transferul sincron. Pentru transmisia asincronă
sunt necesare numai 11 linii de legătură. Mai mult, IBM a definit o conexiune restrânsă la
RTS şi CTS joacă rolurile celor doi parteneri de comunicaţie, ca transmiţător şi
numai 9 linii pentru interfeţele proprii.
receptor, pentru o conexiune semiduplex, şi determină comutarea fiecăruia dintre cei doi
parteneri între emisie şi recepţie. Astfel, RTS şi CTS formează o pereche de semnale de
protocol (handshake).
9 10
Conectorul de 25 de pini poate vehicula încă un semnal de comandă suplimentar,
DCD – Data Carrier Detect numit DSDR (Data Signal Rate Detection). Semnalul permite comutarea între două viteze de
DCE activează semnalul DCD dacă a detectat purtătoarea de la destinaţia transmisiei transmisie diferite. El poate fi vehiculat între DTE şi DCE în ambele sensuri, astfel încât este
şi este pe cale să se realizeze conexiunea. DCD rămâne activ atât timp cât conexiunea există. posibil ca DTE să impună DCE să aleagă o viteză de transmisie ridicată, sau DCE să
În modul semiduplex numai DCE de la recepţie activează semnalul DCD. informeze DTE despre viteza de transfer a canalului. Folosirea celor 5 semnale de comandă
diferă în funcţie de tipul conexiunii. În continuare sunt prezentate semnificaţiile lor pentru
DSR – Data Set Ready conexiunile simplex, semiduplex şi duplex.
DCE (de obicei un modem) informează DTE, prin activarea semnalului DSR, că este
pornit, că şi-a terminat pregătirile pentru conectarea cu dispozitivul destinaţie şi că poate 2.3.1 Conexiunea Simplex
comunica. Pentru această conexiune există două posibilităţi: transfer de la DTE la DCE sau
invers.
DTR – Data Terminal Ready În primul caz, numai DTE transferă date către DCE prin „linia” de transmisie (TD).
Semnalul, generat de DTE, precizează că acesta este pregătit pentru comunicare. Linia de „recepţie” (RD) nu este conectată. DCE nu foloseşte RTS, sau DTE ţine semnalul
Semnalul este activat la punerea sub tensiune a DTE. DCE poate fi conectat la linie după RTS activ tot timpul. În acelaşi fel, DTE nu foloseşte semnalul de retur CTS de la DCE, sau
aceea, dar DTR nu indică explicit conectarea, această sarcină revenind RTS. Dacă a fost DCE ţine CTS activ tot timpul. DCE generează permanent semnalul DCD inactiv, întrucât el
stabilită conexiunea între DCE şi DTE, atunci DTR trebuie să rămână activ pe toată durata poate numai să primească date de la DTE şi să le transfere la destinaţie, fără să poată
conectării. recepţiona semnalul purtător de la destinaţie. DSR este fie mereu inactiv, fie activat atunci
când este apelată destinaţia. Prin intermediul DTR, DTE poate indica dispozitivului DCE că
DTR şi DTS sunt responsabile pentru stabilirea legăturii, aşa cum RTS şi CTS sunt este gata de lucru şi poate activa sau dezactiva DCE. Semnalul RI nu are semnificaţie pentru
responsabile pentru transferul de date (şi pentru sensul transferului în cazul unei conexiuni conexiunea simplex, pentru că în mod normal transmiţătorul cheamă receptorul. Cu toate
semiduplex). Dacă semnalul DTR nu este activ, atunci semnalele RTS şi CTS nu au nici un acestea este posibil ca destinaţia să solicite DTE să transmită date prin DCE, prin activarea
efect: DCE nu răspunde la semnalele de comandă, nu generează şi nu acceptă date. Se vede semnalului RI.
deci că DTR joacă rolul unui comutator principal pentru acest sistem. Dezactivarea DTR sau Un exemplu de conexiune simplex este accesul la o imprimantă prin interfaţa serială.
DSR determină întreruperea conexiunii. De remarcat că semnalul RI lucrează independent de În această situaţie, imprimanta răspunde cu un semnal de retur (DSR de exemplu) numai
DTR (RI poate fi activat, chiar dacă DTR este inactiv). pentru a controla transferul de date aşa încât bufferul intern să nu fie depăşit.
În cel de-al doilea caz, numai DCE transferă date către DTE prin linia RD. Linia TD
RI – Semnalizare apel nu este conectată. DCE fie nu foloseşte RTS, fie DTE ţine permanent semnalul RTS activ. În
Acest semnal informează DTE că a apărut un semnal la nivelul DCE. Acesta se acelaşi fel, DTE nu foloseşte semnalul de retur CTS de la DCE, sau DCE ţine permanent CTS
întâmplă, spre exemplu, atunci când un sistem extern apelează modemul prin intermediul activ. DCE poate genera un semnal DCD activ deoarece dispozitivul poate detecta purtătoarea
liniei telefonice în vederea comunicaţiei între sisteme. (De exemplu: dacă sistemul conţine o emisă de un dispozitiv extern şi va transfera date către DTE. DSR este fie mereu activ, fie este
bază de date publică, atunci clienţii vor apela la aceasta prin intermediul reţelei telefonice activat atunci când dispozitivul extern este gata de lucru. Prin intermediul DTR, DTE poate
publice). indica faptul că este pregătit de lucru şi că poate activa sau dezactiva DCE. Semnalul RI are
11 12
din nou semnificaţie, deoarece dispozitivul extern poate apela DTE prin DCE. În fig. 5 este 2.3.3 Conexiunea duplex
prezentată evoluţia semnalelor pentru o conexiune DTE-DCE. Multe modem-uri sunt duplex şi transferă date în ambele sensuri simultan; în acest fel
DTE şi DCE acţionează simultan ca receptor şi transmiţător. Din punct de vedere funcţional
2.3.2 Conexiunea semiduplex nu are importanţă dacă se lucrează pe două linii de date sau pe două canale logice separate.
Într-o conexiune semiduplex, atât DCE cât şi DTE pot lucra ca receptor şi Important este ca nici unul dintre cei doi transmiţători/receptori să nu fie nevoiţi să aştepte
transmiţător, dar numai pe o linie de date disponibilă, care este folosită alternativ de DTE şi validarea transmisiei de către partener. Semnalele RTS şi CTS nu au semnificaţie în acest caz.
DCE. Liniile TD şi RD generează şi recepţionează date într-o ordine bine definită. Pentru Semnalul DSR este activat tot timpul la majoritatea modem-urilor; există şi variante de DCE
atribuirea rolurilor de transmiţător şi receptor între DTE şi DCE se folosesc semnalele de la care DSR este activ numai dacă pregătirile pentru apelarea dispozitivului destinaţie au fost
comandă RTS şi CTS. Dacă DTE intenţionează să fie transmiţător, atunci el activează terminate. Semnalul este, în mod normal, activat numai de DCE dacă acesta a detectat o
semnalul RTS şi acceptă confirmarea de la DCE prin semnalul CTS. În aceste condiţii, purtătoare de la destinaţie. Şi în acest caz semnalul DTR se comportă ca un comutator
schimbul de date se poate efectua, cu DTE ca transmiţător şi DCE ca receptor. Altfel, DCE se principal, iar RI precizează că un dispozitiv extern intenţionează să stabilească o legătură cu
activează ca transmiţător şi DTE ca receptor. DCE poate genera un semnal DCD activ întrucât DTE prin DCE. O conexiune duplex este foarte confortabilă, întrucât programatorul nu
transferul de date poate fi realizat de către DTE. DSR este fie activ, fie activat atunci când trebuie să ţină cont de funcţiile de receptor şi transmiţător, adică se poate fixa semnalul RTS
este apelată destinaţia. Semnalul DTR indică intrarea în funcţiune a DTE şi activarea sau activ tot timpul şi se pot ignora semnalele CTS şi DSR.
dezactivarea DCE. Semnalul RI este important pentru că informează DTE că un dispozitiv
extern doreşte să stabilească o conexiune prin intermediul DCE. Figurile care urmează prezintă succesiunea de activări ale semnalelor dacă soseşte un
apel de comunicare duplex.
Fig. 5 Evoluţia nivelurilor de semnal în cazul conexiunii dintre DTE şi DCE Fig. 6(a). Condiţiile de stand-by dintre PC(DTE) şi modem(DCE)
13 14
Fig. 6(b). O unitate externă încearcă să acceseze PC-ul prin modem; modemul
Fig. 6(d) După de modemul a terminat toate pregătirile, activează semnalul DSR şi iniţiază
activează semnalul RI de fiecare dată când o unitate externă sună.
conexiunea cu unitatea care sună.
Fig. 6(c) PC-ul detectează semnalul RI şi activează DTR-ul pentru a arăta că este Fig. 6(e) Dacă s-a realizat legătura dintre modem şi unitatea care sună, modemul
liber şi gata să activeze şi să controleze modemul pentru a primi datele; de asemenea, activează semnalul DCD pentru a informa PC-ul că legătura este pregătită, iar calculatorul
modemul trebuie să realizeze o legătură cu unitatea care sună. poate primi şi transmite date. Calculatorul activează RTS-ul pentru a furniza date, şi apoi
execută schimbul de date bidirecţional. Modemul răspunde cu CTS pentru a indica că este
pregătit să primească datele de la PC.
15 16
2.3.5 Conexiune Zeromodem
O aplicaţie interesantă este conexiunea directă între două calculatoare care
intenţionează să schimbe date între ele. Modalitatea de conectare a celor două calculatoare
este prezentată în fig. 7.
Fig. 6(f) PC-ul trimite date către unitatea care a sunat cu ajutorul modemului sau primeşte
date de la această unitate până când legătura este întreruptă prin dezactivarea DCD, DSR
sau DTR.
Fig. 7 Conexiunea zeromodem, utilizată pentru schimb de date între două DTE.
2.3.4 Nivelurile logice şi vitezele de transfer pentru RS-232C
Se constată legarea „în cruce” a liniilor TD şi RD (TD de la calculatorul 1 cu RD de la
Spre deosebire de semnalele logice obişnuite, RS-232C utilizează semnale bipolare.
calculatorul 2 şi invers). În acest fel datele transmise de un calculator devin date recepţionate
Aceasta înseamnă că un nivel de tensiune 0V (care corespunde la GND) nu indică valoarea
la celălalt şi invers.
logică „0” – aceasta fiind desemnată de o tensiune negativă. În acest fel, „1” este reprezentat
De precizat că într-o conexiune DTE (calculator) – DCE (modem), datele transmise de
de o tensiune pozitivă faţă de masă.
DTE reprezintă date recepţionate de DCE şi invers, fără însă a fi necesară încrucişarea liniilor
Pentru semnalele de ieşire, valorile de tensiune pentru „1” sunt cuprinse între
TD şi RD. Acest lucru se întâmplă pentru că DCE procesează datele venite pe linia TD ca
+5V şi +15V, iar pentru „0” sunt cuprinse între -5V şi -15V.
date recepţionate şi transmite date pe linia RD. Aplicaţia pe care o prezentăm se deosebeşte de
Semnalele de intrare la receptor sunt cuprinse între +3V şi +15V pentru „1” şi între
standard prin aceea că leagă între ele două dispozitive DTE, şi nu un DTE cu un DCE.
-3V şi -15V pentru „0”.
Celelalte semnale se comportă conform standardului RS-232C. Privind figura 7 se
Aceste valori sunt numite niveluri de semnal EIA.
constată că activarea RTS pentru începerea unui transfer de date determină activarea CTS
Domeniul mare de tensiuni şi valoarea ridicată a tensiunii maxime (15V) permit o
local şi activarea DCD la celălalt DTE. Acest tip de legătură simulează ceea ce se întâmplă
transmisie mai puţin sensibilă la zgomot chiar şi pentru distanţe mari.
frecvent între un DCE şi un dispozitiv extern. Mai mult, activarea lui DTR conduce la
Standardul RS-232C permite o viteză de transfer de până la 20.000 baud - în
creşterea semnalelor DSR şi RI ale celuilalt DTE, aşa că este înregistrat un apel. Prin
conformitate cu specificaţia tehnică. Circuitele de interfaţă din PC permit viteze de transfer de
conexiunea prezentată în figură se simulează câte un DCE ca şi corespondent al fiecărui DTE,
până la 115.200 baud, dacă lungimea cablului nu este prea mare. Această valoare maximă este
deşi legătura reală este între două DTE.
limitată şi de posibilităţile de lucru ale UART 8250/16450/16550.
17 18
Pentru stabilirea legăturii de date este suficient, în principiu, să se conecteze o ieşire fără erori nu depăşesc 4800 baud. Pe de altă parte, o programare directă la nivel de registre
de comandă de la un DTE (RTS de exemplu) la o intrare de comandă a celui de-al doilea DTE (fără a utiliza driver-ul DOS) permite viteze de până la 115200 baud.
(CTS de exemplu) şi să se încrucişeze liniile de date (TD şi RD). Programele care deservesc
cele două DTE trebuie să fie structurate aşa încât să detecteze când DTE destinaţie este Pentru gestionarea interfeţei seriale prin întreruperea 21h sunt disponibile 4 funcţii,
pregătit să recepţioneze date. Avantajul conexiunii din figură este dat de faptul că semnalele prezentate mai jos.
de gestiune respectă întru totul cerinţele RS-232C. În acest fel, o conexiune Zeromodem poate − Funcţia 03h – citeşte un caracter de la interfaţa serială
fi implementată folosind funcţiile standard DOS sau BIOS. Orice alt tip de conexiune Exemplu: citirea unui caracter de la AUX cu ajutorul funcţiei 03h
(nestandard) necesită un program de gestiune special. Un astfel de exemplu este conectarea MOV ah, 03h ; încarcă numărul funcţiei în ah
Int 21h ; întrerupere DOS, caracterul este citit în al
unui mouse pe serială. Pentru integrarea unui mouse în sistem este necesar un driver special,
deoarece interfaţa nu respectă specificaţia RS-232C. Pentru transferul de semnal se foloseşte − Funcţia 04h – trimite un caracter prin interfata serială
numai linia RD. Celelalte linii sunt, de obicei, invalidate, adică se află la „0 logic”. Acest − Funcţia 3fh – citeşte fişier/dispozitiv
nivel înseamnă –12V pentru liniile DTR şi RTS, pe care mouse-ul le foloseşte ca linii de − Funcţia 40h – scrie fisier/dispozitiv
alimentare.
Prin intermediul unei conexiuni de tip Zeromodem, şi folosind comanda DOS CTTY, Principalul avantaj al funcţiilor 3fh şi 40h este dat de posibilitatea citirii sau
de exemplu, se poate comanda un al doilea PC de la tastatura proprie. Folosindu-se CTTY transmiterii unui şir întreg de caractere şi obţinerea unui cod de eroare în registrul AX. Ca de
COM1 la cel de-al doilea PC, COM1 devine dispozitivul standard de intrare-ieşire pentru obicei, pentru astfel de funcţii de nivel mai înalt nu există posibilitatea de a determina direct
acesta: va citi comenzile de pe prima interfaţă serială, le va executa şi rezultatele generate vor starea interfeţei seriale sau cea a modemului conectat. Acest lucru este posibil numai la nivel
fi direcţionate către COM1. BIOS.
2.4 Acces din DOS 2.5 Acces din BIOS

Posibilităţile de acces la interfaţa serială folosind funcţiile sistemului DOS sunt relativ O altă posibilitate de gestionare a interfeţei seriale este dată de funcţiile întreruperii
limitate. Întreruperea 21h nu permite iniţializarea interfeţei şi nici configurarea vitezei de 14h din BIOS:
transfer. La nivel DOS, acest lucru este posibil cu comanda externă MODE, care foloseşte un - Prin funcţia 00h se poate iniţializa interfaţa serială şi se pot configura formatul SDU
apel la întreruperea 14h din BIOS. Prin funcţii DOS se pot comanda numai două acţiuni: şi rata de transfer.
transmisia unui singur caracter prin interfaţă sau citirea unui caracter de pe această interfaţă. - Funcţiile 04h şi 05h, permit extinderea iniţializării, precum şi accesul direct la
O altă soluţie se bazează pe faptul că DOS gestionează interfaţa serială, la fel ca şi registrul de comandă al modemului.
interfaţa paralelă, printr-un driver. Astfel, se pot folosi COM1 până COM4 la fel ca orice - Prin funcţiile 01h şi 02h se poate transmite sau recepţiona un caracter.
device DOS – de exemplu, o comanda de genul type file.txt > COM1 va scrie pe linie serială - Folosind funcţia 03h se poate determina starea interfeţei seriale respective.
conţinutul fişierului respectiv.
Un programator poate utiliza INT 21h pentru transmiterea/recepţia de date prin Fiecare funcţie întoarce un octet de stare a transferului plasat în registrul AH. Unele
interfaţa serială. Nu trebuie însă să se aştepte performanţe semnificative de la interfaţa serială funcţii furnizează şi un octet de stare a modemului în registrul AL. Structura acestor octeţi de
atunci când ea este gestionată din DOS. De exemplu, vitezele maxime de transfer pentru lucru semnalizare este prezentată în fig. 8 şi detaliată în continuare.
19 20
- O eroare de paritate este marcată prin setarea bitului PAR
Octetul de stare a transmisiei Octetul de stare a modemului - O eroare de depăşire se semnalizează prin setarea bitului OVR. Eroarea de depăşire
7 6 5 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 0
apare numai dacă datele vin prin interfaţă mai repede decât pot fi citite de procesor.
OVR
FRM
BRK
DCD
DDC
PAR
THR
DTR
DDT
DCT
RxD
TSR
CTS
TIM
DRI
RI
- Dacă datele recepţionate sunt disponibile şi au fost asamblate de către interfaţă într-un
octet complet de date, atunci este setat bitul RxD pentru a informa procesorul că poate
TIM: depăşire de timp (time-out) DCD: detectare purtătoare citi octetul.
1=eroare de depăşire 0=fără eroare 1=detectat 0=nedetectat
TSR: registrul de deplasare al transmiţătorului RI: indicator de apel Valorile biţilor din octetul de stare a transferului, cu excepţia TIM, reflectă valorile
1=liber 0=ocupat 1=nedetectat 0=nedetectat
THR: registrul temporar de ieşire DTR: DTE valid pentru transfer biţilor din registrul de stare a serializării. Informaţii suplimentare cu privire la registrul de
1=liber 0=ocupat 1=pregătit 0=nepregătit
BRK: întrerupere a căii de transfer CTS: gata de recepţie stare a serializării şi semnificaţiile biţilor vor fi prezentate în continuare.
1=a avut loc 0=fără pauză 1=pregătit 0=nepregătit
FRM: eroare de cadru
Octetul de stare a modemului reprezintă, într-o formă nemodificată, conţinutul
DDC: variaţie DCD
1=a avut loc 0=fãrã eroare de cadru 1=detectat 0=nedetectat registrului de stare a modemului.
PAR: eroare de paritate DRI: variaţie RI
1=a avut loc 0=fãrã eroare de paritate 1=detectat 0=nedetectat Dintre cele 7 funcţii ale întreruperii 14h, vor fi discutate în continuare numai cele
OVR: eroare de depăşire DDT: variaţie DTR
1=a avut loc 0=fără eroare de depăşire 1=detectat 0=nedetectat responsabile cu iniţializarea interfeţei seriale, determinarea stării interfeţei şi citirea unui
RxD: date recepţionate DCT: variaţie CTS
1=da 0=nu 1=detectat 0=nedetectat caracter de la interfaţă. Semnificaţia şi programarea celorlalte funcţii este în mare parte
asemănătoare.
Fig. 8 Octeţii de stare ai modemului şi transmisiei
Înainte de a putea folosi o interfaţă serială (de exemplu, după pornirea PC, pentru
transmiterea sau recepţionarea unui caracter) ea trebuie iniţializată. Această operaţie se
Pentru DCE sau pentru interfeţele seriale se poate defini o valoare de time-out (20s
realizează cu funcţia 00h urmată de transferul unui octet de stare care defineşte precis
este configurarea standard), pe care BIOS-ul o foloseşte pentru a determina cât de mult se
configuraţia interfeţei. Figura următoare defineşte formatul acestui octet de parametri.
poate aştepta pentru răspuns. Dacă nu poate fi stabilită nici o legătură, sau dacă nu poate fi
transmis/recepţionat nici un caracter în tot acest timp, atunci bitul TIM este setat. La nivel
7 6 5 4 3 2 1 0
DOS există posibilitatea de a fixa o valoare oricât de mare pentru acest interval folosind Rata de
STP
Paritate D-bit
comanda externă MODE COMx, P. transfer
Restul de 7 biţi, TSR la RxD, definesc starea curentă a interfeţei şi semnalele

Rata de transfer: 000=110 baud 001=150 baud 010=300 baud 011=600 baud
implicate: 100=1200 baud 101=2400 baud 110=4800 baud 111=9600 baud
Paritate: 00=fără paritate 01=impar 10=fără paritate 11=par
- Dacă bitul TSR este setat, atunci registrul de deplasare al transmisiei este gol. STP: numărul biţilor de stop
0=1 bit de stop 1=2biţi de stop
- Dacă bitul THR este setat, atunci numai registrul tampon al transmisiei (cel care reţine D-Bit: număr de biţi de date
10=7 biţi 11=8 biţi
următorul caracter de transmis) este gol.
- Dacă interfaţa detectează o întrerupere a conexiunii între DCE şi DTE, atunci este Fig. 9 Octetul parametrilor
setat bitul BRK.

- O eroare de cadru duce la setarea bitului FRM. O cauză probabilă poate fi setarea Cei mai semnificativi 3 biţi precizează viteza de comunicaţie. Cu funcţia 00h se poate
incorectă a ratei de transfer (rate diferite de transfer la transmiţător şi receptor), aşa stabili o viteză de transfer maximă de 9600 baud; cu funcţia extinsă 04h se poate ajunge până
încât receptorul primeşte, de exemplu, mai mulţi biţi de semnal decât ar trebui să fie la 19200 baud. Pe de altă parte, programarea la nivel de registre poate ridica acest nivel
prezenţi conform formatului SDU definit. maxim al vitezei de transfer până la 115200 baud. Cei doi biţi de paritate stabilesc tipul de
21 22
paritate al transferului; funcţia 04h permite suplimentar şi parităţile „mark” şi „space”. Bitul
Exemplu: citeşte un caracter cu ajutorul BIOS-ului de la COM3
STP precizează numărul de biţi de STOP. În final, cei doi biţi D precizează numărul biţilor de MOV ah, 02h ; încarcă funcţia cu numărul 02h în AH
date. Valorile acceptate sunt 7 sau 8 biţi de date. Dar prin 04h pot fi precizaţi şi 5 sau 6 biţi de MOV dx, 02h ; preia caracterul de la COM2
date. În general, funcţia 04h reflectă valorile registrelor circuitului de interfaţă UART INT 14h ; întreruperea
; funcţia aşteaptă şi va returna caracterul în AL
8250/16450/16550 mai direct decât funcţia 00h.
Exemplu: Iniţializează COM2 cu 4800 baud, paritate pară, 2 biţi de stop, 7 biţi de date. Tabelul care urmează listează secţiunile importante din zona de date BIOS care se
MOV ah, 00h ; încarcă funcţia cu numărul 00h în AH referă la interfaţa serială. Adresele de bază indică adresa de început a zonei registrelor
MOV al, deh ; octetul de parametri 11011110b
interfeţei. Prin modificarea limitei de timp se poate determina cât de mult va insista BIOS
MOV dx, 01h ; COM2
pentru apelarea DCE. În sfârşit, octetul pentru hardware instalat precizează câte interfeţe
INT 14h ; apelează întreruperea
seriale sunt instalate în sistem. Rutina de start din BIOS determină adresele de bază şi
Octetul de transfer este returnat în registrul AH cu orice comandă, octetul de stare al numărul de interfeţe pe durata pornirii şi scrie valorile respective în zona de date BIOS.
modemului pe de altă parte, este furnizat numai cu funcţia 00h. Cu funcţia 03h a întreruperii
Structura
14h se poate determina starea ambilor octeţi fără nici o acţiune suplimentară. Acest lucru este Adresa Dimensiune Conţinut Semnificaţie
76543210
avantajos, de exemplu, în cazul în care se doreşte să se determine dinainte dacă un modem
40:00 cuvânt adresă de bază COM1
este pregătit pentru următoarea operaţie. 40:02 cuvânt adresă de bază COM2
Exemplu: determină starea primei interfeţe seriale. 40:04 cuvânt adresă de bază COM3
MOV ah, 03h ; încarcă funcţia cu numărul 03h în ah 40:06 cuvânt adresă de bază COM4
MOV dx, 00h ; determină starea COM1 numărul de interfeţe seriale: (000=0,
40:11 octet ....xxx. hardware instalat
INT 14h ; apelează întreruperea 001=1, 010=2, 011=3, 100=4)
; starea transferului este returnata în AH, 40:7c cuvânt time-out COM1 valoare depăşire timp în secunde
; starea modemului este returnata în AL
40:7d cuvânt time-out COM2 valoare depăşire timp în secunde
40:7e cuvânt time-out COM3 valoare depăşire timp în secunde
În acest fel, întreruperea 14h din BIOS furnizează mult mai multă informaţie de stare 40:7f cuvânt time-out COM4 valoare depăşire timp în secunde
legată de interfaţa serială şi dispozitivele conectate la ea decât funcţiile 03h, 04h, 03fh, 040h
ale INT 21h. (Trebuie acordat un interes deosebit funcţiei 03h care indică şi cauzele de
nefuncţionare a interfeţei.) 2.6 Registre şi programare directă pentru 8250/16450/16550
Cu întreruperea 14h din BIOS se poate citi un caracter de la interfaţa serială. În acest
scop, funcţia 02h aşteaptă până când fie soseşte un caracter, fie expiră timpul limită de UART 8250 are 10 registre de comandă şi stare, iar 16450/16550 are în plus un
aşteptare. Important, legat de performanţele funcţiei 02h, este că pentru fiecare caracter BIOS registru auxiliar de tip buffer. Toate aceste registre au adrese consecutive şi pot fi accesate
stabileşte conexiunea cu dispozitivul destinaţie conform standardului RS-232C. Acest prin 3 biţi de adresă, adică offsetul este cuprins între 0 şi 7. Adresele de bază pentru UART şi
mecanism alterează semnificativ rata de transfer, aşa încât cu greu pot fi atinse viteze de astfel şi adresele registrelor sunt memorate în aria de date a BIOS. Valorile de bază pentru
19.200 baud folosind funcţiile BIOS. Devine evident că programarea directă la nivel de adrese şi IRQ sunt prezentate în tabelul următor :
registru duce la performanţe superioare.
23 24
După receptarea succesiunii de biţi, aceştia sunt asamblaţi într-un octet care este
Interfaţă Adresă de bază Linie IRQ transferat în bufferul de recepţie. R0 este ultimul bit de date recepţionat. Din bufferul de
COM1 3f8h IRQ4 recepţie octetul poate fi preluat de către procesor. Dacă numărul de biţi utili este mai mic
COM2 2f8h IRQ3 decât 8, octetul se completează la citire cu valori aleatoare. Din acest motiv, la citire, aceşti
COM3 3e8h IRQ4 (*)
biţi sunt mascaţi. Prin citire, bufferul se goleşte şi se poate primi un nou octet.
COM4 2e8h IRQ3 (*)
(*) or polling
Exemplu: citeşte registrul buffer de intrare al portului COM1
MOV dx, 3f8h ; încarcă adresa registrului buffer al receptorului în dx
Pornind de la adresa de bază a interfeţei în discuţie, pentru a obţine adresele reale ale
IN al, dx ; citeşte conţinutul registrului buffer al receptorului în AL
registrelor sunt necesare offset-urile acestora, prezentate în cele ce urmează:
Dacă se încarcă un octet în bufferul de transmisie, el este transferat automat în
Registrul Offset DLAB A1 A1 A0 registrul de deplasare transmisie şi transformat într-o succesiune de biţi transferaţi la ieşire.
Registrul buffer de intrare De reţinut că T0 este transmis primul. Blocul de comandă a transmisiei inserează automat biţii
00h 0 0 0 0
Registru temporar de ieşire
de start, stop şi paritate.
Registrul de control a întreruperilor 01h 0 0 0 1
Registrul de identificare a întreruperilor 02h - 0 1 0
Registrul de format a datelor 03h - 0 1 1 Exemplu: scrie în registrul temporar de ieşire al portului COM1 pentru a transmite
Registrul de control al modemului (ieşire RS 232) 04h - 1 0 0 caracterul ‘a’.
Registrul de stare a serializării 05h - 1 0 1 MOV dx, 3f8h ; încarcă adresa registrului temporar de ieşire în DX
Registrul de stare a modemului 06h - 1 1 0 MOV al, ‘a’ ; încarcă octetul ‘a’ pentru transmitere în AL
OUT dx, al ; scrie ‘a’ în registrul temporar de ieşire
Registrul scratch-pad 07h - 1 1 1
; şi îl transmite pe ieşirea serială
Registrul memorare divizor (octetul cel mai puţin semnif.) 00h 1 0 0 0
Registrul memorare divizor (octetul cel mai semnif.) 01h 1 0 0 1
DLAB=bitul de acces la memoria pentru divizor Registrul de control al întreruperilor
În anumite condiţii, circuitul UART poate solicita o întrerupere hardware. Cererile de
Registrele tampon de recepţie şi trasnsmisie (offset 00h) întrerupere sunt gestionate de registrul de validare întreruperi. Primii 4 biţi (mai semnificativi)
Cu offset 00h se pot apela atât registrele tampon de la recepţie cât şi registrul tampon sunt întotdeauna 0 şi nu pot fi modificaţi. Valorile celorlalţi biţi impun cazurile în care UART
de la transmisie, presupunând că cel mai semnificativ bit DLAB din registrul de format a generează întreruperi hardware.
datelor este resetat. Astfel, dacă se setează bitul SINP, atunci UART activează linia INTRPT dacă starea
unuia dintre semnalele de intrare CTS, DSR, DCD, RI se schimbă. În acest caz, de exemplu,
Registrul tampon recepţie Registrul buffer transmisie activarea semnalului RI va genera o întrerupere hardware.
7 6 5 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 0 Setarea bitului ERBK va determina UART să genereze o întrerupere dacă blocul de
R7 R6 R5 R4 R3 R2 R1 R0 T7 T6 T5 T4 T3 T2 T1 T0
comandă al recepţiei generează o eroare - de paritate, de depăşire sau de cadru - sau dacă
detectează o întrerupere a conexiunii pe durata recepţiei.
R7-R0: biţi recepţionaţi 7 - 0 T7-T0: biţi de transmis 7 - 0
Biţii TBE şi RxRD participă la comunicaţia dintre CPU şi UART în cazul unui
Fig. 10 Bufferul de recepţie şi registrul temporar de transmisie (offset 00h)
transfer normal de date. Dacă se setează TBE, atunci UART generează o întrerupere de îndată
25 26
ce octetul de date de transmis a fost transferat din bufferul de transmisie în registrul de
deplasare, iar bufferul de transmisie poate primi următorul caracter. Bitul RxRD are o funcţie 7 6 5 4 3 2 1 0
similară: dacă RxRD este setat, atunci UART generează o întrerupere hardware de îndată ce
PND
ID1
ID0
0 0 0 0 0
un octet este disponibil în bufferul de recepţie. Octetul trebuie preluat de procesor pentru că
altfel apare o eroare de depăşire (prin suprascriere). ID1, ID0: bit de identificare
00=schimbarea unui semnal de intrare al RS 232 (prioritate 3)
01=bufferul de transmisie gol (prioritate 2)
10=date recepţionate (prioritate 1)
7 6 5 4 3 2 1 0 11=eroare de serializare sau BREAK (prioritate 0)
0=prioritatea cea mai mare 3=prioritatea cea mai mică
ERBK
RxRD
SINP
TBE
0 0 0 0 PND=bit de aşteptare
1=fără întrerupere în aşteptare 0=întrerupere în aşteptare, ID1 şi ID0 precizează sursa
SINP: intrare RS-232

Fig. 12 Registrul de identificare a întreruperilor (offset 02h)
1=întrerupere la schimbarea stării unei linii de intrare RS-232
0=fără întrerupere
ERBK: eroare şi break
1=întrerupere la paritate, depăşire, eroare de framing sau break Sursa de întreruperi ID1 ID2 Achită întreruperea în aşteptare prin
0=fără întrerupere
TBE: bufferul de transmisie gol Schimbarea unui semnal de intrare RS 232C 0 0 Citirea registrului de stare a RS 232C
1=întrerupere la buffer de transmisie gol Registrul temporar de ieşire gol Scrierea octetului de date în registrul
0=fără întrerupere 0 1 temporar de ieşire sau citirea registrului
RXRD: date recepţionate de identificare întreruperi
1=întrerupere când un octet este pregătit în registrul de intrare
0=fără întrerupere Un octet de date primit în registrul buffer de Citirea octetului de date din registrul buffer
1 0
intrare de intrare
Eroare la intrare sau break 1 1 Citirea registrului de stare a serializării
Fig. 11 Registrul de activare a întreruperilor (offset 01h)
Întreruperile în aşteptare trebuie achitate. Acţiunile necesare sunt prezentate în tabelul

Exemplu: emite o întrerupere generată de registrul temporar de ieşire gol, sau dacă un octet este gata
de mai sus. După cum se vede, întreruperea poate fi rezolvată prin citirea registrului de stare
în registrul buffer de intrare al portului COM1, adică setează biţii TBE şi RxRD.
asociat sau a bufferului de recepţie, sau prin scrierea în bufferul de transmisie. În cazul unei
MOV dx, 3f9h ; încarcă adresa registrului de control
; al întreruperilor în DX întreruperi cauzate de bufferul de transmisie sunt două posibilităţi de achitare: scrierea unui
IN al, dx ; citeşte registrul în AL nou octet în buffer sau citirea registrului de identificare a întreruperii. Prima soluţie nu este
OR al, 03h ; setează TBE şi RxRD validă pentru că ar duce la o transmisie infinită.
OUT dx, al ; scrie registrul
Exemplu: determină dacă o întrerupere este în aşteptare pe COM1 şi sare la rutina de
achitare conform cu adresele din tabelul de salt jp_tab.
Registrul de identificare a întreruperii MOV dx, 3fah ; încarcă adresa registrului de identificare
; întreruperi în DX
Cu registrul de identificare a întreruperii (fig. 12) se poate determina, folosind o
IN al, dx ; citeşte registrul în AL
instrucţiune IN, dacă o întrerupere este în aşteptare sau nu. O întrerupere activă este marcată TEST al, 01h ; testează bitul PND
prin resetarea bitului PND. Biţii ID1 şi ID0 indică sursa cererii de întrerupere. Acestor surse li JNZ further ; sare la funcţia further dacă PND este setat
MOV bx, jp_tab[al] ; încarcă în bx D1,D0 ca index pentru tabelul de adrese
se atribuie priorităţi diferite : nivel 0 = prioritate maximă, nivel 3 = prioritate minimă. De
; de salt
remarcat faptul că întreruperile de nivel scăzut sunt blocate atâta timp cât se află în aşteptare JMP bx ; sare la adresa corespunzătoare rutinei de achitare
întreruperi de nivel mai ridicat.
27 28
Registrul de format date biţi de date, un bit de stop, rezultă o rată de transfer de 11250 octeţi/s. Aceasta înseamnă că
Registrul de format date defineşte formatul SDU şi selectează registrele accesate cu CPU are la dispoziţie 86 µs pentru a citi bufferul de recepţie fără erori de depăşire.
offset-uri 00h şi 01h. Dacă bitul DLAB este resetat, atunci accesul cu offset 00h înseamnă
citirea bufferului de recepţie sau scrierea în bufferul de transmisie. Accesul cu offset 01h Exemplu: setează COM1 la 300 baud; divizorul=384
adresează registrul de activare întreruperi. Dacă se setează bitul BRK, atunci semnalul de la MOV dx, 3fbh ; încarcă adresa registrului de format de date în dx
IN al, dx ; citeşte registrul de format de date în al
ieşirea serială este menţinut în stare de break, adică în nivel logic 0. La resetarea lui BRK,
OR al, 80h ; setează DLAB
ieşirea serială redevine activă. Pentru că valoarea semnalului de ieşire este 1 în situaţia lipsei OUT dx, al ; scrie registrul de format de date
transmisiei, setarea BRK simulează o întrerupere a conexiunii pentru receptor. MOV dx, 3f8h ; încarcă adresa registrului de memorare divizor
; (octetul cel mai puţin semnificativ) în DX
7 6 5 4 3 2 1 0
MOV al, 80h ; încarcă octetul mai puţin semnificativ
DLAB
SOTP
BRK
; al divizorului în AL
Paritate D-Bit
OUT dx, al ; scrie registrul de memorare divizor (LSB)
DLAB: bitul de acces la locaţia de memorare divizor

1=acces la locaţia de memorare divizor INC dx ; setează adresa registrului de memorare divizor
0=acces la registrele receptor / transmiţător şi la registrul de activare întreruperi ; (octetul mai semnificativ)
BRK: BREAK MOV al, 01h ; încarcă octetul cel mai semnificativ
1=activat
0=dezactivat ; al divizorului în AL
Paritate: 000=nefolosit 001=impar 011=par 101=mark 111=space OUT dx, al ; scrie registrul de memorare divizor (MSB)
STOP: numărul biţilor de stop
1=2 biţi de stop 0=1 bit de stop
D-Bit: numărul biţilor de date MOV dx, 3fbh ; încarcă adresa adresei registrului format de date în dx
00=5 biţi de date 01=6 biţi de date 10=7 biţi de date 11=8 biţi de date IN al, dx ; citeşte registrul de format de date în al
AND al, 7fh ; şterge DLAB
Fig. 13 Registrul de format a datelor (offset 03h) OUT dx, al ; scrie registrul de format de date
Cei trei biţi de paritate folosesc la determinarea tipului de paritate pe care o generează Registrul de comandă modem
transmiţătorul. Bitul STOP precizează numărul de biţi de stop, iar D-bit numărul de biţi de 7 6 5 4 3 2 1 0
LOOP
OUT2
OUT1
DTR
RTS
date. 0 0 0
Cu bitul DLAB setat, se pot accesa registrele care conţin divizorul (00h – octetul mai
puţin semnificativ, 01h – octetul mai semnificativ). Registrul pentru divizor este un numărător
LOOP: testare în buclă închisă
pe 16 biţi care conţine divizorul pe care îl foloseşte generatorul din UART pentru a genera 1=activat 0=mod de lucru normal
OUT2: ieşire generală 2
frecvenţa de referinţă. Rata de transfer rezultă din divizarea frecvenţei de referinţă cu 16.
1=activat 0=dezactivat
OUT1: ieşire generală 1
frecvenţa principală de referinţă frecvenţa de referinţă 1=acctivat 0=dezactivat
rata de transfer [baud] = = RTS: request to send
16 · divizor divizor 1=activat 0= dezactivat
DTR: data terminal ready
1=activat 0= dezactivat
În calculator, frecvenţa principală de referinţă = 1,8432 MHz. Aceasta înseamnă că
frecvenţa de referinţă = 115200 Hz. Deci, rata de transfer = 115200/divizor. Aceasta implică Fig. 14 Registrul de comandă modem (offset 04h)
imediat că pentru un transfer la 115200 Hz, divizorul va fi 1. Dacă socotim un bit de start, opt
29 30
Registrul de comandă modem controlează logica de comandă modem conţinută în Exemplu: setează bitul principal de întrerupere pentru a activa întreruperile individuale
UART. Cei mai semnificativi 3 biţi nu sunt folosiţi; la citire aceşti biţi „întorc” valori 0. Prin MOV dx, 3fch ; încarcă adresa registrului de comandă al modemului în dx
IN al, dx ; citeşte registrul de comandă al modemului în al
setarea bitului LOOP se permite o testare în buclă închisă a UART. Acesta este un mod
OR al, 08h ; setează OUT2
special de testare şi diagnosticare implementat în 8250/16450/16550, prin care cele 4 ieşiri de AUT dx, al ; scrie în registrul de comandă al modemului
comandă sunt conectate intern la intrările RS 232C ale logicii de comandă a modemului
astfel: RTS la CTS, DTR la DSR, OUT1 la RI şi OUT2 la DCD. Mai mult, ieşirea Registrul de stare a serializării
transmiţătorului este setată (MARK), intrarea receptorului este separată de restul UART, iar Registrul de stare a serializării (fig. 15) conţine informaţii despre starea blocurilor de
registrul de deplasare de la transmisie este conectat direct la registrul de deplasare de la recepţie şi transmisie ale UART. Bitul cel mai semnificativ nu este definit şi întoarce
recepţie. Astfel, prin setarea bitului LOOP se pot testa funcţiile de comandă modem, întotdeauna valoarea 0. Bitul TxE setat indică buffer de transmisie şi registru de deplasare
generarea întreruperilor de către modem şi serializările de la transmisie şi recepţie. Dacă se transmisie goale. Dacă TxE este 0 atunci datele sunt încă prezente într-unul dintre registre
scrie, spre exemplu, un octet în bufferul de transmisie, el va fi transferat în registrul de Dacă bitul TBE este setat, atunci bufferul de transmisie este gol. Dacă TBE este 0, atunci în
deplasare de la transmisie; se poate genera şi o întrerupere TBE, după o validare a buffer se află un octet.
întreruperilor; succesiunea de biţi este transferată direct, conform formatului configurat în
7 6 5 4 3 2 1 0
registrul de format date, în registrul de deplasare de la recepţie şi convertită într-un octet.
FRME
OVRE
BREK
PARE
RxRD
TBE
TXE
Octetul este, în continuare, transferat în bufferul de la recepţie şi în final este generată o
0
întrerupere RxRD, dacă registrul de validare întreruperi a fost programat corespunzător.
Comparaţia între octetul înscris la transmisie şi cel recepţionat precizează corectitudinea de TXE: transmiţător liber
1=nici un octet în registrul temporar de ieşire şi în registrul de deplasar
operare a blocurilor de transmisie şi recepţie. transmisie
0= un octet în registrul temporar de ieşire sau în registrul de deplasare
Dacă bitul LOOP este resetat, atunci UART lucrează normal ca receptor şi transmisie
TBE: bufferul transmiţătorului gol
transmiţător serial asincron. In această situaţie, cei 2 biţi OUT1 şi OUT2 comandă nivelul 1= nici un octet în registrul temporar de ieşire
0= un octet în registrul temporar de ieşire
logic pe care UART îl furnizează la ieşire: un bit setat înseamnă nivel logic jos, un bit resetat BREK: break
înseamnă nivel logic sus. Astfel, valorile biţilor şi nivelele de semnal de la ieşirile UART sunt 1=detectat 0=fără break
FRME: eroare de cadru
complementare. De reţinut că în calculator semnalul de ieşire OUT2 este combinat cu 1=eroare 0=fără eroare de cadru
PARE: eroare de paritate
semnalul INTRPT printr-o poartă logică; în acest fel bitul OUT2 acţionează ca un bit master 1=eroare 0=fără eroare de paritate
OVRE: eroare de depăşire
de validare întreruperi. Nu se pot masca intern întreruperile folosind OUT2 (adică biţii 1=eroare 0=fără eroare de depăşire
RxRD: datele primite gata
corespunzători din registrul de identificare întreruperi sunt configuraţi obişnuit), dar folosind 1=s-au primit date în registrul buffer de intrare 0=nu s-au primit date
poarta logică se poate bloca transmiterea semnalului INTRPT către controlerul de tratare a
Fig. 15 Registrul de stare a serializării (offset 05h)
întreruperilor (8259) şi astfel generarea de întreruperi hardware cu bitul OUT2 resetat. Pe de
altă parte, bitul OUT1 nu este folosit în calculator. Următorii 4 biţi se referă la starea conexiunii şi la eventuale erori de recepţie. Dacă
Cei 2 biţi RTS şi DTR controlează direct nivelurile semnalelor de ieşire UART: RTS bitul BREK este setat, atunci blocul logic al receptorului a detectat o întrerupere a conexiunii.
şi DTR . Un bit setat determină un semnal jos de ieşire din UART şi, cu inversarea introdusă Acest lucru se întâmplă dacă intrarea serială este la nivel logic jos (space) pentru mai mult
de driverele de linie, un nivel înalt (+12V). timp decât cel corespunzător unei SDU. Bitul FRME setat indică o eroare de cadru. Bitul
PARE setat indică o eroare de paritate, iar bitul OVRR setat indică o eroare de depăşire la
31 32
nivelul bufferului de recepţie. Dacă bitul RxRD este setat, atunci în bufferul de recepţie se 7 6 5 4 3 2 1 0
DDCD
DDSR
DCTS
află un octet disponibil. Astfel, se poate folosi registrul de stare a serializării, spre exemplu
DCD
DSR
DRI
CTS
RI
împreună cu registrul de identificare a întreruperii, pentru a determina în detaliu cauza unei
întreruperi de eroare, sau pentru a determina starea UART în mod polling (prin sondaj), chiar DCD: detector de purtătoare
1=DCD activ 0=DCD inactiv
dacă întreruperile sunt mascate. RI: indicator de apel
1=RI activ 0=RI inactiv
DSR: setul de date pregătit
Exemplu: determină dacă este disponibil vreun octet în registrul buffer de intrare şi îl citeşte dacă este 1=DSR activ 0=DSR inactiv
CTS: gata de trimitere
disponibil. 1=CTS activ 0=CTS inactiv
MOV dx, 3fdh ; încarcă adresa registrului de stare a serializării în dx DDCD: variaţie DCD
1=DCD s-a schimbat de la ultima citire 0=DCD nu s-a schimbat
IN al, dx ; citeşte registrul de stare a serializării în al
DRI: variaţie RI
TEST al, 01h ; testează RxRD 1=RI s-a schimbat de la ultima citire 0=RI nu s-a schimbat
JZ further ; sare la further dacă RxRD este gol DDSR: variaţie DSR
1=DSR s-a schimbat de la ultima citire 0=DSR nu s-a schimbat
MOV dx, 3f8h ; încarcă adresa registrului buffer de intrare în dx
DCTS: variaţie CTS
IN al, dx ; citeşte octetul din registrul buffer de intrare în al 1=CTS s-a schimbat de la ultima citire 0=CTS nu s-a schimbat
Fig. 16 Registrul de stare al modemului (offset 06h)
Registrul de stare modem

Folosind registrul de stare modem (fig. 16) se poate determina starea semnalelor de Biţii DDCD, DRI, DDSR şi DCTS indică, în final, dacă semnalele DCD, RI, DSR şi
intrare ale RS-232C. Primii 4 biţi, mai semnificativi, furnizează nivelurile curente de semnal, CTS din conector (sau corespunzător aceiaşi biţi din registrul de stare modem) au fost
iar biţii mai puţin semnificativi dau informaţii despre schimbările de nivel de la ultima citire a modificaţi de la ultima citire a registrului. Un bit Dxxx setat marchează o modificare.
registrului. O instrucţiune IN privind registrul de stare MODEM resetează cei 4 biţi mai puţin
Exemplu: determină dacă bitul din DCD s-a schimbat şi transferă , eventual, un nou DCD pe bitul cel
semnificativi.
mai puţin semnificativ al registrului al.
Cei 4 biţi DCD, ⎯RI, ⎯DSR, ⎯CTS indică direct nivelurile de semnal ale terminalelor MOV dx, 3feh ; încarcă adresa registrului de stare a modemului în dx
de intrare în UART: un bit setat corespunde unui nivel de semnal „jos”, un bit resetat IN al, dx ; citeşte registrul de stare a modemului în al
TEST al, 08h ; testează DeltaDCD
corespunde unui nivel de semnal „sus”. De precizat că nivelurile de semnal sunt inversate de
JZ further ; sare la further dacă DeltaDCD este resetat
driverele de linie EIA. De aceea, în conector, un bit 1 corespunde unui nivel de semnal „sus”, AND AL, 08h ; şterge toţi biţii cu excepţia DCD
iar un bit 0 corespunde unui nivel de semnal „jos”. Dacă bitul DCD este setat atunci modemul CLC ; şterge transportul
RCL al ; transferă DCD din bitul cel mai semnificativ al
a detectat o purtătoare. Dacă la modem soseşte un apel, acesta ridică linia RI la nivel „sus”,
; registrului al în bitul de transport
iar UART setează bitul RI. Similar, bitul DSR semnalează că modemul este gata, iar bitul RCL al ; transferă DCD din bitul de transport
CTS setat semnalează că UART este gata să trimită date modemului. ; în cel mai puţin semnificativ bit al lui al
33 34
Registrul suplimentar Capitolul 3
Registrul suplimentar (fig. 17) este implementat numai la variantele 16450/16550 şi
Modemul – prezentare funcţională
poate fi folosit ca o memorie suplimentară de un octet, pentru date temporare – spre exemplu,
dacă nu se doreşte folosirea memoriei principale la manevrarea întreruperilor. Valorile biţilor
Modemul de voce/date/fax este un echipament de conectare a computerului la Internet,
din registru nu afectează în nici un fel funcţionarea şi comportarea UART.
toate felurile de BBS (Bulletin Board System) şi alte echipamente de tip modem.
7 6 5 4 3 2 1 0
Modemul folosit suportă standardul de comunicaţie ITU-T (CCITT).
SPR7
SPR6
SPR5
SPR4
SPR3
SPR2
SPR1
SPR0
3.1 Caracteristici tehnice
SPR7 - SPR0: biţii 7 - 0 din registru
Acest modem suportă următoarele standarde de comunicaţie (ITU-T mai este cunoscut
Fig. 17 Registrul suplimentar. ca CCITT):
Date
• ITU-T V.90 (valabil doar pentru modemul care suportă 56Kbps)
• Rockwell K56flex (valabil doar pentru modemul care suportă 56Kbps)
• ITU-T V.34, V.32bis, V.32, V.22bis, V.22
• Bell 103 & 212A
• V. 42bis & MNP 5 (Compresie de date)
• V. 42 & MNP2-4 (Corecţie de eroare)
Fax
• V.17 (14400bps FAX)
• V.29 (9600bps FAX)
• V.27ter (4800bps FAX)
Voce
• Mod Voce/Audio
• Full-Duplex speakerphone
• AudioSpan (Audio/Voce/Date simultan; SAVD)
3.1.1 Descrierea panoului frontal

• PW - Indicator alimentare (Power)
• MR - Indicator de semnal modem disponibil (Modem Ready)
35 36
• DTR - Indicator de semnal date pregătite (Data Terminal Ready)
• HS - Indicator de semnal viteză ridicată (High Speeh) A/ Reexecută ultima comandă. Folosită în general pentru redial.
• AA - Indicator de răspuns automat (Auto Answer) A Intră în stare activă şi încearcă să răspundă la telefon.
• CD - Indicator de detectare purtătoare (Carrier Detect) AT? Citeşte Registrul-S Selectat. Această comandă citeşte şi afişează Registrul-S
selectat. Un Registru S poate fi selectat prin comanda ATSn.
• TD - Indicator de semnal transmisie date (Transmitted Data)
Bn Secvenţa de răspuns Bell/ITU-T .
• RD - Indicator de semnal primire date (Received Data)
B0 Selectează conexiunea V.22 la 1200 bps.
• SPK - Mufa audio (Speaker jack)
B1 Selectează conexiunea Bell 212A la 1200 bps.
• MIC - Mufa microfon (Microphone jack) Cn Comandă purtătoare
C1 Returnează mesajul OK
3.1.2 Descrierea panoului spate Dn Formează număr (dial)
• PHONE - Mufa ton 0-9 Numerele DTMF(Dual-Tone Multi-Frequency) de la 0 la 9
• LINE - Mufa linie telefonică * Caracterul „stea” (doar în convorbirile în ton)
• RS232 - Conector pentru cablu RS 232 # Caracterul „diez” (doar în convorbirile în ton)
A-D Caracterele A,B,C şi D. În unele ţări este interzisă folosirea acestor taste în
• AC-IN - Intrare AC
timpul convorbirii.
• ON/OFF - Buton de alimentare (Power) L Formează ultimul număr: modemul va forma din nou ultimul număr de
telefon valid. Caracterul L trebuie să apară imediat după D iar toate
caracterele care urmează după el sunt ignorate
P Formează în puls (rotativ).
3.2 Comenzi
T Formează în ton.
Cei mai mulţi utilizatori folosesc rutine software specializate pentru a comunica prin R Această comandă va fi acceptată dar nu se va executa
intermediul modemului şi de aceea comenzile prezentate în acest capitol sunt folosite de S=n Formează numărul memorat în agendă (n de la 0 la 3). (Vezi &Z)
foarte puţini utilizatori. Dar în cazul în care se doreşte o comunicare directă cu modemul, W Aşteaptă al doilea ton de apel (X3 sau mai mare); legat de registrul S6
aceste comenzi sunt extrem de utile. @ Formează, aşteaptă sa se răspundă şi continuă (X3 sau mai mare); legat de
Pentru a scrie o comandă trebuie avute în vedere următoarele reguli: registrul S6
• se foloseşte tasta Backspace pentru a şterge erorile de tastare; , Pauză în timpul formării numărului; modemul va aştepta o perioadă
specificată de S8 după care va forma următoarele numere de după “,”.
• dacă comanda conţine o opţiune numerică şi nu se include un număr în comandă
; Întoarcere în fereastra de comandă după formarea numărului.
modemul va presupune că numărul este 0; - Setează tonul activat/dezactivat.
• toate comenzile (cu excepţia /A şi + + +) trebuie să înceapă cu prefixul AT sau at şi En Comanda echo
se execută după apăsarea tastei Enter (de exemplu pentru a executa comanda V, se va E0 Dezactivează comanda echo
tasta ATV şi se va apăsa Enter); E1 Activează comanda echo
• În cazul în care apare un n, se va înlocui n-ul cu una din literele sau opţiunile Hn Deconectare (Închide)
numerice ale comenzii respective (de exemplu, pentru comanda En, se va tasta H0 Închide
ATE1). H1 Apelează
37 38
In Identificare Wn Controlul mesajului de conectare
I0 Raportează codul produsului W0 Raportează viteza DTE în mod EC
I1 Raportează „OK” W1 Raportează viteza liniei, protocolul EC şi viteza DTE
I2 Raportează „OK” sau „EROARE” W2 Raportează viteza DCE în mod EC
I3 Raportează revizia Xn Codurile de răspuns extinse
I4 Raportează identificatorul OEM X0 Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi anume:
I6 Raportează modelul modemului şi codul intern de revizie OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO ANSWER şi ERROR.
Ln Volumul sunetului X1 Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi viteza de

conectare OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO ANSWER,
L0 Fără sunet CONNECT xxxx şi ERROR.
L1 Volum mic X2 Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi vitezele de
L2 Volum mediu conectare, de exemplu OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO
ANSWER, CONNECT xxxx şi ERROR.
L3 Volum mare
X3 Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi ratele de
Mn Controlul difuzoarelor conectare, de exemplu OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO
M0 Difuzoare întotdeauna închise ANSWER, CONNECT xxxx, BUSY şi ERROR.
M1 Difuzoare pornite până la conectare X4 Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi rata de
conectare, de exemplu OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO
M2 Difuzoare tot timpul pornite ANSWER, CONNECT xxxx, BUSY, ERROR şi NO DIAL TONE.
M3 Difuzoare închise în timpul formării numărului, primirea purtătoarei şi Yn Deconectare
difuzoare pornite în timpul convorbirii.
Y0 Activează
Nn Controlul modului de lucru automat
Y1 Dezactivează
N0 Dezactivează mod de lucru automat
Zn Resetare soft şi reactivare profil.
N1 Activează mod de lucru automat
Z0 Reactivează profilul memorat 0 după resetare software.
On Revenire On-Line în mod date
Z1 Reactivează profilul memorat 1 după resetare software.
O0 Intră on-line
&Cn Controlul purtătoarei (Carrier Detect).
O1 Intră on-line şi reconfigurează conexiunea (retrain)
&C0 Ignorare semnal CD.
P Activează formare în puls (pentru linia de telefon care nu suportă formare
touch-tone) &C1 Operaţii normale cu semnalul CD.
Qn Controlul codurilor de răspuns mut &Dn Opţiuni DTR.
Q0 Acceptă codurile de răspuns la DTE &D0 Ignorarea trecerii de la starea activat la dezactivat a semnalului DTR.
Q1 Nu accepta codurile de răspuns la DTE &D1 Trecerea la modul de comandă on-line fără deconectare.
Sr=n Setează registrul r ca n &D2 Operaţii normale cu semnalul DTR
Sn? Afişează conţinutul Registrului S n &D3 Reiniţializare modem. &Y determină ce profil este activat.
T Setează formare număr în ton &Fn Încarcă configuraţia iniţială (din fabrică) (Profil)
Vn Forma codului de răspuns &F0 Încarcă configuraţia iniţială 0
V0 Coduri numerice &F1 Încarcă configuraţia iniţială 1
V1 Coduri verbale &Gn Selectare ton de gardă
39 40
&G0 Dezactivează ton de gardă. (Pentru USA) &Zn=x Memorează numărul de telefon
&G1 Dezactivează ton de gardă. &Zn=x n este de la 0 la 3 şi numărul un şir de caractere.
&G2 Selectează ton de gardă de 1800Hz %Cn Activează/Dezactivează Compresia de Date
&Kn Controlul fluxului de date %C0 Dezactivează compresia de date.
&K0 Dezactivează controlul fluxului de date. %C1 Activează compresia de date MNP5.
&K3 Activează controlul fluxului de date cu ajutorul semnalelor RTS/CTS. %C2 Activează compresia de date V.42bis.
(Implicit pentru modemurile de date) %C3 Activează ambele compresii de date, MNP5 şi V.42bis.
&K4 Activează controlul de date cu XON/XOFF. %En Activează/Dezactivează Monitorizarea Calităţii Liniei şi Auto-Retrain
&K5 Activează controlul transparent de date cu ajutorul semnalelor XON/XOFF. (reconfigurarea automată) sau scăderea/creşterea vitezei.
&K6 Activează ambele moduri de control al fluxului de date şi RTS/CTS şi %E0 Dezactivează monitorizarea calităţii liniei şi auto-retrain
XON/XOFF. (Implicit pentru fax-modemuri) %E1 Activează monitorizarea calităţii liniei şi auto-retrain
&Mn Selectarea modului sincron/asincron %E2 Activează monitorizarea calităţii liniei şi scăderea/creşterea vitezei
&M0 Selectează operare direct asincronă %L Nivelul semnalului liniei
&M1 Selectează modul de conectare sincron cu mod de comandă off-line asincron Returnează o valoare de indică nivelul semnalului primit. Valoarea returnată
&M2 Selectează modul de conectare sincron cu mod de comandă off-line asincron este un indicator direct al nivelului semnalului primit. De exemplu,
&M3 Selectează mod de conectare sincron 009=-9dBm, 043=-43dBm etc.
&Qn Modul Sync/Async %Q Calitatea semnalului liniei
&Q0 Selectează operare direct asincronă Raportează calitatea semnalului liniei. Returnează octetul de ordin superior
al valorii de EQM. Pe baza valorii EQM, se poate iniţia procedura de retrain
&Q4 Selectează modul Hayes AutoSync sau scăderea/creşterea vitezei.
&Q5 Modemul negociază o legătură cu corecţie de erori dacă este activat de %E1 sau %E2.
&Q6 Selectează operare asincronă implicită. Exemplu: AT%Q
&Rn Opţiuni RTS/CTS 015
&R0 CTS urmăreşte RTS(async) sau acţionează conform V.25(sync) %Un Selectează u-Law sau A-Low (Doar pentru modemul K56flex)
&R1 CTS activ permanent %U0 Selectează u-Law
&Sn Control DSR %U1 Selectează A-Law
&S0 DSR activ permanent \An Selectează mărimea maximă a blocului MNP
&S1 DSR acţionează conform V.25. \A0 64 caractere
&V Afişează Configuraţia Curentă \A1 128 caractere
&V1 Afişează Statisticile Ultimei Conexiuni \A2 192 caractere
&Wn Afişează Configuraţia Curentă \A3 256 caractere
&W0 Memorează configuraţia curentă ca profil 0. \Bn Pauza de Transmisie către destinaţie
&W1 Memorează configuraţia curentă ca profil 1. \B1-\B9 Pauza în unităţi de 100ms. (Dacă nu se specifică este 3)
&Yn Indică un profil implicit la Reset \Nn Modul de operare
&Y0 Modemul va folosi profilul 0. \N0 Selectare mod de viteză normală cu buffer
&Y1 Modemul va folosi profilul 1. \N2 Selectare mod de legătură sigură (cu corecţie de erori)
41 42
\N3 Selectare mod cu corectare automată 10
\N4 Forţare mod de corecţie a erorilor LAPM V.32bis
\N5 Forţare mod de corecţie a erorilor MNP 14400, 1200, 9600, 7200
+MS Selectarea modulaţiei
Această comandă selectează modulaţia, opţional activează sau dezactivează 11
modul de lucru automat şi tot opţional specifică ratele minime şi maxime de V.34
corecţie folosind parametrii.
33600, 31200, 28800, 26400, 24000, 21600, 19200, 16800, 14400, 12000,
Formatul este: 9600, 7200, 4800, 2400
AT + MS = <mod>, <mod automat>, <rata_min>, <rata_max>
12
Mod V.90
Modulaţie 56000, 54667, 53333, 52000, 50667, 49333, 42667, 41333, 40000, 38667,
Rata de transfer (bps) 37333, 36000, 34667, 33333, 32000, 30667, 29333, 28000
0 56
V.21 K56flex
300 56000, 54000, 52000, 50000, 48000, 46000, 44000, 42000, 40000, 38000,
36000, 34000, 32000
1
V.22 64
1200 Bell 103

300
2
V.22bis 48
2400, 1200 Bell 212

1200
3
V.23 V.90 şi K56flex sunt valabile numai pentru Modemul de 56000bps.
1200 (mod automat)

Opţiunea selectată
9 0
V.32 Mod automat dezactivat
9600, 4800
1
Mod automat activat
43 44
De exemplu: 3.3 Tabelul comenzilor pentru voce
AT + MS = 11,1,300,33600 ATA Răspuns în mod voce/audio
unde: 11 : selecţie V.34 ATD Comenzi de apel în mod voce/audio
1 : activare mod automat ATH Termină convorbire în mod voce/audio
300 : viteza de transfer minimă 300 bps ATZ Resetare din mod voce/audio
33600 : viteza de transfer maximă 33600 bps #BRD Selectare rată de transfer (închide mod de selectare automat)
Pentru selectarea V.34 cu 28800 se introduce: AT + MS = 11,1,28000,28000
#CID Activare detecţie ID şi selectare format raport
-SSE = n Activare/Dezactivare DSVD (opţional)
#CLS Selectare fax, date sau voce/audio
Această comandă activează sau dezactivează DSVD (Digital Simultaneous
Voice and Data) pentru modemurile care suportă DSVD. Sintaxa este #MDL Identifică model
AT-SSE = n, unde n este un număr între 0 şi 1. #MFR Identifică constructor
-SSE = 0 Dezactivează DSVD #REV Identifică nivelul reviziei
-SSE = 1 Activează DSVD #SPK Setări difuzor telefon
-SMS=x,z,y,t Selectează Modul AudioSpan/DSVD (Doar pentru modem de voce). #TL Nivelul de transmisie audio
x: #VBQ Dimensiune buffer de interogare
x
#VBS Număr biţi pe eşantion (ADPCM sau PCM)
Mod
#VBT Cronometru ton beep
#VCI Identificare metodă de compresie (ADPCM)
0
#VLS Selectare linie de voce (ADPCM sau PCM)
Mod date
#VRA Cronometru semnal ringback emis (ringback goes away)
#VRN Cronometru semnal ringback n-a fost primit (ringback never came)
1
#VRX Mod de recepţie voce (ADPCM sau PCM)
Mod DSVD (Un modem care nu suportă DSVD va răspunde cu ERROR)
#VSD Comutator de control recepţionare voce (recepţie de voce sau ADPCM)
#VSK Setare buffer skid
2
Modul AudioSpan (Un modem care nu suportă AudioSpan va răspunde cu #VSP Perioada de detecţie tăcere (recepţie de voce sau ADPCM)
ERROR) #VSR Selectare rată de eşantionare (ADPCM sau PCM)
#VSS Comutator de control recepţionare voce (recepţie de voce sau ADPCM)
3 #VTD Controlul capabilităţii de raportare a tonului DTMF
Selectare mod automat #VTM Activare plasare repere pentru cronometrare
#VTS Generare semnale de ton
y: Viteza minimă (4800) admisibilă pentru modul AudioSpan #VTX Mod de transmisie a vocii (ADPCM sau PCM)
z: Viteza maximă (14400) admisibilă pentru modul AudioSpan
t: Viteaza introdusă (Dacă nu se introduce se consideră 0.Selecţie automată)
45 46
3.4 Folosirea funcţiei AudioSpan/DSVD Modemul transmiţător Modemul receptor Comentarii
DTE DCE DTE DCE
AudioSpan şi DSVD sunt două tehnologii care permit operaţii cu date şi voce simultan AT&F- AT&F- Modemurile transmiţător şi receptor
folosind un modem Rockwell conectat la o linie telefonică. Implementarea funcţiilor SMS = 2 SMS = 2 sunt configurate pentru apel DSVD
#VLS = 5 #VLS = 5 difuzor-telefon
AudioSpan şi DVSD diferă prin modul în care vocea şi datele modemului sunt combinate. OK OK
ATDT RING
Datele şi vocea sunt combinate într-un domeniu analogic pentru AudioSpan şi într-un
Xxxxxx
domeniu digital pentru DSVD. ATA
CONNECT CONNECT Se stabileşte conexiunea de tip DSVD
În cazul folosirii funcţiilor AudioSpan sau DSVD comunicaţia vocală se poate realiza xxxx xxxx şi se foloseşte MIC/SPK pentru
cu ajutorul unor căştilor sau a unui microfon/difuzor. conversaţie
<data> <data> Modemurile schimbă date
Rata de transfer la DTE trebuie să fie egală sau mai mare decât rata anticipată de DCE. +++ Pregătire pentru deconectare
În general, viteza de transmisie trebuie să fie de 38400bps sau mai mare. OK
ATH
NO NO Modemurile s-au deconectat
CARRIER CARRIER
AudioSpan
Exemplu: Realizarea unei conexiuni AudioSpan între două modemuri folosind 3.5 Codurile rezultat
funcţiile AudioSpan şi folosind MIC/SPK ca interfeţe audio. Numeric Caracter Descriere
0 OK Modemul a executat cu succes o comandă AT.
Modemul transmiţător Modemul receptor Comentarii 1 CONNECT S-a realizat conexiunea.
DTE DCE DTE DCE
2 RING Modemul a detectat un apel.
AT&F- AT&F- Modemurile transmiţător şi receptor
SMS = 2 SMS = 2 sunt configurate pentru apel 3 NO CARRIER Modemul a pierdut sau nu a putut detecta purtătoarea în
#VLS = 5 #VLS = 5 AudioSpan difuzor-telefon timpul dat de registrul S7.
OK OK
ATDT RING Modemul transmiţător apelează 4 ERROR Modemul a detectat o eroare în comanda AT
Xxxxxx modemul receptor 5 CONNECT 1200 Conexiune realizată la 1200bps.
ATA DTE răspunde la apel
CONNECT CONNECT Se stabileşte conexiunea de tip 6 NO DIALTONE Modemul nu a detectat tonul la activare.
xxxx xxxx AudioSpan şi se foloseşte MIC/SPK 7 BUSY Modemul a detectat un ton ocupat.
pentru conversaţie
<data> <data> Modemurile schimbă date 8 NO ANSWER Modemul nu a detectat 5 secunde de linişte la folosirea
+++ Pregătire pentru deconectare comenzii @, de modificare a apelului, în comanda de
OK
ATH apel.
NO NO Modemurile s-au deconectat 9 CONNECT 600 Conexiune realizată la 600bps
CARRIER CARRIER
10 CONNECT 2400 Conexiune realizată la 2400bps
DSVD 13 CONNECT 7200 Conexiune realizată la 7200bps
Exemplul: Realizarea unei conexiuni DSVD între două modemuri folosind funcţia 14 CONNECT 12000 Conexiune realizată la 12000bps
DSVD şi folosind MIC/SPK ca interfeţe audio. 15 CONNECT 14400 Conexiune realizată la 14400bps
47 48
17 CONNECT 38400 Conexiune realizată la 38400bps 67 COMPRESSION: Compresie de date de tip V.42bis conexiune realizată
18 CONNECT 57600 Conexiune realizată la 57600bps V.42bis
19 CONNECT 115200 Conexiune realizată la 115200bps 69 COMPRESSION: Conexiune realizată fără compresie de date.
20 CONNECT 230400 Conexiune realizată la 230400bps NONE
22 CONNECT 1200TX/ Conexiune realizată la 1200/75RX la transmisie şi 75bps 70 PROTOCOL: Conexiune realizată fără corecţie de eroare.
la recepţie NONE
23 CONNECT 75TX/ Conexiune realizată la 5/1200/RX la transmisie şi 77 PROTOCOL: Conexiune realizată cu corecţie de eroare de tip
1200bps la recepţie LAPM V.42/LAPM.
33 FAX Conexiune fax modem realizată 78 CARRIER 31200 Rata purtătoarei de 31200bps
35 DATA Conexiune de date realizată 79 CARRIER 33600 Rata purtătoarei de 33600bps
40 CARRIER 300 Rata purtătoarei de 300bps 80 PROTOCOL: ALT Conexiune realizată cu corecţie de eroare de tip MNP 3-
44 CARRIER 1200/75 Rata purtătoarei de 1200 la transmisie şi 75bps la 4.
recepţie 84 CONNECT 33600 Conexiune realizată la 33600bps
45 CARRIER 75T/1200 Rata purtătoarei de 75 la transmisie şi 1200bps la 91 CONNECT 31200 Conexiune realizată la 31200bps
recepţie
46 CARRIER 1200 Rata purtătoarei de 1200bps
Codurile rezultat pentru K56flex
Numeric Caracter Descriere
66 COMPRESSION: Compresie de date de tip MNP CLASS 5, conexiune
CLASS 5 realizată
49 50
169 CONNECT 40000 Conexiune realizată la 40000bps 181 CONNECT 29333 Conexiune realizată la 29333
187 CONNECT 41333 Conexiune realizată la 41333
Codurile rezultat pentru V.90
Numeric Caracter Descriere
186 CARRIER 38667 Rata purtătoarei de 38667bps 3.6 Definiţiile Registrelor - S
187 CARRIER 41333 Rata purtătoarei de 41333bps S0 Numărul de apeluri până la răspuns automat
188 CARRIER 42667 Rata purtătoarei de 42667bps Indică numărul de apeluri pe care modemul le aşteaptă înainte de a
189 CARRIER 45333 Rata purtătoarei de 45333bps răspunde automat.
190 CARRIER 46667 Rata purtătoarei de 46667bps Domeniu: 0-255 (apeluri)
158 CARRIER 48000 Rata purtătoarei de 48000bps Implicit: 0
191 CARRIER 49333 Rata purtătoarei de 49333bps S1 Contor apeluri
192 CARRIER 50667 Rata purtătoarei de 50667bps Contorizează numărul de apeluri pe care modemul le-a aşteaptat înainte
160 CARRIER 52000 Rata purtătoarei de 52000bps de a răspunde automat.
193 CARRIER 53333 Rata purtătoarei de 53333bps Domeniu: 0-255 (apeluri)
194 CARRIER 54667 Rata purtătoarei de 54667bps Implicit: 0
51 52
S2 Caracterul Escape S9 Timpul de răspuns la detectare purtătoare
Defineşte caracterul folosit pentru cele trei-caractere din secvenţa de Timpul în care un semnal detectat este considerat purtătoare. Valoarea
escape. acestui timp permite modemului să ignore alte semnale primite şi care au
Domeniu: 0-255 aceeaşi frecvenţă ca purtătarea. O valoare prea mare a registrului S9
Implicit: 43(„+”) reduce şansele de a fi detectată o purtătoare.
S3 Caracterul Carriage Return Domeniu: 0-255
Defineşte caracterul Carriage Return. Implicit: 6 (0.6 secunde)
Domeniu: 0-127 S10 Timpul dintre pierderea purtătoarei şi închiderea conexiunii
Implicit: 13 (Carriage Return) Timpul pe care modemul îl aşteaptă de la pierderea semnalului purtătoarei
S4 Caracterul Line Feed şi până la închiderea conexiunii.
Defineşte caracterul Line Feed. Domeniu: 0-255 (apeluri)
Domeniu: 0-127 Implicit: 14 (1.4 secunde)
Implicit: 10 (Line Feed) S11 Durata tonului DTMF
S5 Caracterul Backspace Timpul de apel cu ton DTMF şi timpul de spaţiere a tonului
Defineşte caracterul Backspace Domeniu: 50-255
Domeniu: 0-255 (apeluri) Implicit: 95 (0.95 secunde, în funcţie de ţară)
Implicit: 0 S12 Întârzierea promterului de escape (EPD)
S6 Timpul de aşteptare până la apel automat Timpul minim de aşteptare între ultimul cod escape de trei-caractere şi
Defineşte timpul de aşteptare după activarea modemului înainte de a face prima comandă de tip AT, care este „a” sau „A”.
un apel automat. Domeniu: 0-255
Domeniu: 2-255 Implicit: 50 (1 secundă)
Implicit: 2 (În funcţie de ţară) S18 Contorul de timp de test
S7 Timpul de aşteptare până la detectarea purtătoarei Timpul de testare în buclă.
Timpul de aşteptare a purtătoarei, de la modemul cu care s-a conectat, Domeniu: 0-255
până la închiderea conexiunii. Implicit: 0 (secunde)
Domeniu: 1-255 S25 Întârziere semnal DTR
Implicit: 50 (secunde) Durata în care modemul ignoră semnalul DTR înainte de închiderea
S8 Durata pauzei pentru întârziere apel conexiunii.
Timpul de întârziere a modificatorului de apel, „Comma”. Domeniu: 0-255
Domeniu: 0-255 Implicit: 5 (0.5 secunde)
Implicit: 2 (secunde) S30 Timpul de deconectare la inactivitate
Timpul de inactivitate permis până la închiderea conexiunii.
Domeniu: 0-255 (apeluri)
Implicit: 0(dezactivat)
53 54
S32 Caracterul XON Domeniu: 0, 4, 5, 9, 12, 13, 14
Setează valoarea caracterului XON Implicit: 0
Domeniu: 0-255 S91 Nivelul transmisiei PSTN
Implicit: 17 Setează nivelul transmisiei.
S33 Caracterul XOFF Domeniu: 0-15
Setează valoarea caracterului XOFF Implicit: 10 (-10dBm, în funcţie de ţară)
Domeniu: 0-255 S95 Codurile rezultat extinse
Implicit: 19 Biţii din acest registru pot fi setaţi pentru a rescrie unele dintre opţiunile de
S37 Viteza de conectare dorită comandă Wn. Un bit setat 1 din acest registru va activa codul rezultat
0 = Încercare de conectare automată corespunzător fără a ţine cont de setările Wn.
3 = Încercare de conectare la 300bps Bit 0 Codul general de comanda CONNECT indică viteza receptorului în
4 = Încercare de conectare la V.22 1200bps locul vitezei transmiţătorului (DTE)
6 = Încercare de conectare la V.22bis 2400bps Bit 1 Ataşează /ARQ la codul rezultat al comenzii CONNECT XXXX în
7 = Încercare de conectare la V.32bis/V.32 4800bps modul de lucru cu corecţie de erori (XXXX = rata de transfer)
8 = Încercare de conectare la V.32bis 7200bps Bit2 Activează codul rezultat al comenzii CARRIER XXXX
9 = Încercare de conectare la V.32bis/V.32 9600bps (XXXX = rata de transfer)
10 = Încercare de conectare la V.32bis 12000bps Bit2 Activează codul rezultat al comenzii PROTOCOL XXXX
11 = Încercare de conectare la V.32bis 14400bps (XXXX = rata de transfer)
12 = Încercare de conectare la V.34 Bit 4 Rezervat.
Implicit: 0 Bit 5 Activează codul rezultat al comenzii COMPRESSION
S38 Întârzierea până la închiderea forţată a conexiunii (XXXX = tip compresie)
Timpul de aşteptare dintre primirea unei comenzi de deconectare şi Domeniu: 0-255 (apeluri)
închiderea conexiunii Implicit: 0
Domeniu: 0-255
Implicit: 20 (secunde)
S86 Codul cauzei de întrerupere a conexiunii
Deconectare normală, nici o eroare
Pierderea purtătoateri
Negocierea de tip V.42 fără succes pentru că nu s-a detectat un modem cu
corecţie de erori la celălalt capăt al liniei
Nici un răspuns de încheiere a negocierii.
Modemul nu a putut găsi un protocol comun
Deconectare normală iniţiată de către modemul destinaţie
Modemul destinaţie nu răspunde după 10 re-transmisii ale aceluiaşi mesaj
Alterare a protocolului
Închiderea conexiunii datorită expirării timpului de inactivitate
55 56
Capitolul 4 Tensiunea de apel intern este de 35 Veff cu frecvenţa de 50 Hz.
Puterea absorbită de amex 802 din reţeaua de 220 V este de max. 23 W.
Centrala telefonică (amex 802)
Pentru situaţiile în care tensiunea de reţea este perturbată din diverse cauze, sau are variaţii
mari (> +/- 10 %) se impune montarea unui stabilizator de tensiune de reţea.
4.1 Caracteristici tehnice ale centralei
− tensiune de alimentare internă a interioarelor: 24 V cc ± 5%; Repartitorul centralei amex 802
− rezistenţa maximă a liniei de interior: max 2 x 30 ohmi respectiv ca mai jos;
− pentru cablu de 2 x 0,4 mm: poate asigura apel la max. 150 m;
− pentru cablu de 2 x 0,6 mm: poate asigura apel la max. 350 m;
− mod de formare a numerelor pe liniile int. ext.: puls sau ton;
Fig. 18. Structura repartitorului centralei amex 802.
− semnalizarea: cu tasta R configurată ca tastă flash cu durata de 90 ms;
− recunoaştere frecvenţă semnale de apel pe liniile externe: 23...54 Hz; Echipamentul telefonic de secretariat amex 2i este autorizat pentru funcţionarea pe
− semnale de apel intern: 35 V eff, 50 Hz; liniile telefonice ale S. N. Romtelecom cu autorizaţia de tip Nr. T.F. 467/96 cf. cu Ordinul
− frecvenţe de semnalizări interne: 425 Hz +/- 3%; Ministerului Comunicaţiilor Nr. 363/93.
− memorarea programărilor la întreruperea alimentării: nelimitat în EEPROM
− telefoane de avarie la întreruperea alimentării;
− pentru linia externă 1: int. 21; 4.3 Manual de utilizare pentru centrala "amex 802"
− pentru linia externă 2: int. 22;
4.3.1 Alocarea numerelor interioare
− alimentarea la reţeaua de: 220 V c.a. 50 Hz;
Numerele abonaţilor sunt 21..28; int. 21 are funcţia de consolă de programare a
− putere absorbită din reţea: max. 23 VA;
echipamentului (pentru companii se recomandă ca alocarea acestui număr sa fie la secretariat,
− temperatură de lucru: 0...40 °C
conducere, recepţie).
− temperatură de depozitare: - 20...70 °C;
Amex 802 nu poate fi folosit ca echipament subsidiar al altei centrale. De exemplu, o
− dimensiuni de gabarit: (L x l X H): 300 x 260 x 65 mm;
variantă de tipul "subcentrală" tip amex 802 în centrală "bază" de tip Hicom 1XX nu este
− masă proprie: cca. 2 Kg;
funcţională.
− carcasă din ABS alb.
NU utilizaţi telefoane celulare în imediata apropiere a echipamentului amex 802.
4.2 Caracteristici ale elementelor de legătură Notă:

Tipul cablului folosit pentru legătura cu abonaţii si distanţele pe care poate opera "nn" = numărul (abonatului) care trebuie tastat după codul-program al operaţiei curent
amex 802 (pentru asigurarea unei rezistenţe a liniei de max. 2 x 30 ohmi) sunt: adresate (ex.: codul xxxnn se referă la: cod-program xxx şi int. nn).
- pentru cablu bifilar de 2 x 0,4 mm .... max. 150 m, în marea majoritate a cazurilor prezentate mai jos, după formarea unui cod de
- pentru cablu bifilar de 2 x 0,6 mm .... max. 350 m. comandă, se aude un ton de confirmare; pentru cazul în care se aude ton de infirmare,
Frecvenţa semnalelor pentru diverse semnalizări interne: 425 Hz +/- 3%. consultaţi tabelul din capitolul 4.4.
57 58
Facilităţi suportate de centrala telefonică: 10. Transferul unei convorbiri externe cu anunţarea abonatului (în timpul unei convorbiri
1. Legătură internă: ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi numărul dorit externe pe un singur trunchi):
(21..28), efectuaţi convorbirea, închideţi telefonul. ridicaţi receptorul, formaţi 21..28, (pentru telefon în ton formaţi R 21..28)
2. Legătură externă pe oricare dintre cele 2 trunchiuri: orice abonat autorizat la ieşire, anunţaţi abonatul că este căutat, închideţi telefonul, (in acest moment se face
ridică receptorul, aşteaptă tonul de interior, formează 0, aşteaptă tonul extern, automat legătura între abonat şi trunchi).
formează numărul dorit, efectuează convorbirea, închide telefonul. 11. Predarea unei convorbiri externe cu anunţarea abonatului, în timpul altei convorbiri
3. Preluarea unui apel extern/intern: telefonul sună, ridicaţi receptorul, vorbiţi, închideţi externe cu cel de-al doilea trunchi ţinut în HOLD:
telefonul. sunteţi în convorbire externă cu partenerul A, şi alt partener -B- este în
4. Activarea apelării pentru convorbiri externe: HOLD, formaţi 21..28, (pentru telefon în ton formaţi R 21..28), abonatul extern
ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi "53", apoi clasa de semna- răspunde, îl anunţaţi că este căutat, închideţi telefonul, amex 802 va suna, şi
lizare doră (11= semnalizare pe ext. l, 21 = idem pe ext. 2, 31 = ambele linii), sunteţi în legătura cu cel de-al doilea partener -B-.
se aude ton de confirmare, închideţi telefonul. 12. Predarea unei convorbiri externe unui abonat fără 'anunţarea abonatului:
5. Dezactivarea apelării pentru apeluri externe: sunteţi în convorbire externă cu un abonat, formaţi 21..28 (pentru telefon In.
ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi "53", apoi clasa de semna- ton formaţi R 21..28), închideţi telefonul.
lizare dorită (10 = semnalizare pe ext. l, 20 = idem pe ext. 2, 30 = ambele linii), 13. Predarea unei convorbiri externe unui abonat ocupat fără anunţarea lui:
se aude ton de confirmare, închideţi telefonul. sunteţi în convorbire externă cu un abonat, formaţi 21..28 (pentru telefon in ton
6. Transferul automat al unei convorbiri fără ridicarea receptorului: formaţi R 21..28), amex 802 semnalează ocupat, închideţi telefonul.
telefonul sună, NU ridicaţi receptorul, după 20 sau 40 sec.(cf. cu programarea) dacă abonatul va închide telefonul, amex 802 îl va reapela,
apelul se transferă automat altui telefon programat să preia apelul. (facilitatea dacă abonatul nu închide telefonul, apelul revine automat după 20 sau 40 sec.
se numeşte "hunting"). în ambele cazuri abonatul continuă convorbirea, apoi închide telefonul.
7. Telefonarea pe trunchiul l sau 2:
Notă: pentru transferul unei convorbiri externe iniţiate de la un interior al
ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "71" pentru selecţia tr. l sau
echipamentului trebuie aşteptat cca 12 sec. înaintea formării numărului
"72" pentru selecţia tr. 2, aşteptaţi tonul ext., formaţi numărul extern, efectuaţi
interior dorit.
convorbirea, închideţi telefonul.
Dacă interiorul este cu funcţionare în ton, transferul se poate face imediat.
8. Rezervarea unui trunchi în vederea unei convorbiri externe:
14. Iniţierea unei legături interne în timpul unei legături externe:
ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "0", "71" pentru selecţia tr. 1 sau
sunteţi în convorbire externă, formaţi 21..28 (pentru, telefon în ton formaţi R
"72" pentru tr. 2, dacă amex 802 semnalează ocupat, formaţi "4", (pentru
21....28), primul corespondent extern trece în HOLD, efectuaţi noua convorbire
telefon in ton formaţi "flash" sau R4), închideţi telefonul; imediat ce se
internă cu noul partener.
eliberează un trunchi, amex 802 vă va apela, ridicaţi receptorul, formaţi "0",
15. Revenirea la corespondentul extern iniţial:
aşteptaţi ton ext., formaţi numărul dorit, efectuaţi convorbirea, închideţi
fără să "închideţi telefonul, formaţi "0" (pentru telefon în ton formaţi R O) şi
telefonul.
sunteţi iar în legătură cu primul corespondent extern.
9. Anularea rezervării trunchiului:
ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "50", închideţi telefonul. Notă: procedura poate fi repetată de câte ori este necesar.
59 60
16. Preluarea unui apel de la alt telefon (oricare din abonaţii care nu sună) : ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "50", se aude ton de confirmare,
un alt telefon interior sună, ridicaţi receptorul, formaţi "4", veţi fi în legătură cu închideţi telefonul.
corespondentul intern/extern. 24. Activarea facilităţii de "redirecţionare a apelului" (follow me) :
17. Parcarea unei convorbiri externe: aţi plecat la alt abonat, şi doriţi ca apelurile destinate Dvs. să vă "urmeze" la
sunteţi într-o convorbire externă, doriţi să puneţi corespondentul în HOLD for- acel interior:
maţi "73" (pentru telefon în ton formaţi R 73), puteţi închide telefonul. înainte de a pleca, ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "77" şi
18. Reluarea unei convorbiri (de oricare din abonaţi) din starea "parcata": numărul "nn" -interior- unde vă veţi afla (ex. 7723 int. 23;, închideţi telefonul;
doriţi să preluaţi convorbirea lăsată "parcata", formaţi la orice telefon "74", în continuare la apel pe numărul Dvs. apelul se transferă direct la "nn".
aveţi legătură cu corespondentul parcat. 25. Dezactivarea redirecţionării apelului de la telefonul propriu:
19. Apel codificat pentru abonaţi (funcţia, de căutare sau paging) : ridicaţi receptorul, aveţi ton intern special, formaţi "770", închideţi telefonul.
doriţi să apelaţi un anume abonat, care nu răspunde la apel pe numărul său, 26. Activarea facilităţii de redirecţionare a apelului -"follow me"- de la alt telefon decât
formaţi "791" sau "792" cf. codului convenit iniţial cu el (pentru telefon în ton cel propriu: efectul e identic cu funcţia anterioară, diferă programarea, adică puteţi
formaţi R 791 sau R 792); apelul se menţine până când abonatul răspunde. activa funcţia de la abonatul unde sunteţi:
20. Apel codificat iniţiat în timpul unei legături externe: ridicaţi receptorul, auziţi ton intern, formaţi "78" apoi numărul dorit al
sunteţi în convorbire externă şi doriţi să vorbiţi cu o anume persoană, puteţi interiorului "nn" (ex. 7823) , ton de confirmare, închideţi telefonul.
folosi facilitatea precedentă, astfel: 27. Dezactivarea "redirecţionării apelului" de la telefonul la care l-aţi activat:
formaţi "791" sau "792" -după codul convenit- (pentru telefon în ton formaţi R ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "780", închideţi telefonul.
791 sau R 792); abonatul va răspunde, vorbiţi, apoi reveniţi la primul corespon- 28. Activarea funcţiei "Do not disturb" -DND- (blocarea interiorului la apel):
dent (extern) tastând "0" (pentru telefon în ton formaţi R 0), ridicaţi receptorul, formaţi "521", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul.
21. Stabilirea unei legături de tip conferinţa internă: 29. Dezactivarea funcţiei "Do not disturb" -DND- (puteţi fi din nou apelat):
sunteţi în convorbire, doriţi sa cooptaţi în convorbire un alt abonat; formaţi ridicaţi receptorul, formaţi "520", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul.
21..28 (pentru telefon în ton formaţi R 21..28), efectuaţi convorbirea, formaţi 30. Stabilirea unei a doua legături externe:
"4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), sunteţi în conferinţă telefonică internă dacă în timpul unei convorbiri externe doriţi să stabiliţi încă o legătură externă
(max. 3 abonaţi şi doar intern!) . procedaţi astfel:
22. Activarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat (doriţi să apelaţi un abonat • formaţi "6" (pentru telefon în ton formaţi R 6), aşteptaţi tonul de linie
ocupat, vreţi reapelare automată la eliberarea liniei lui; procedaţi astfel: externă, formaţi numărul extern, apoi vorbiţi.
ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi 21..28, amex 802 semnalează 31. Comutarea legăturii pe trunchiuri:
ocupat, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), închideţi telefonul; prin această facilitate se înţelege posibilitatea de a vorbi alternativ cu fiecare
îndată ce abonatul se eliberează, veţi fi apelat atât Dvs. cât şi abonatul, ridicaţi corespondent extern de la acelaşi abonat. Procedura este:
receptorul şi efectuaţi convorbirea. • sunteţi în legătură cu linia 2 (v. situaţia precedentă), doriţi să reluaţi
23. Dezactivarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat: dacă aţi terminat de legătura cu linia 1: formaţi "6" (pentru telefon în ton formaţi R 6), sunteţi in
vorbit, dezactivaţi facilitatea precedentă astfel: legătură cu linia 1.
32. Ieşirea din comutare a legăturii pe trunchiuri:
61 62
închideţi telefonul, amex 802 vă reapelează automat, ridicaţi receptorul, reluaţi, ridicaţi receptorul telefonului din camera supusă supravegherii, formaţi "57",
convorbirea pe linia rămasă în legătură (ex. anterior: linia 2). puneţi receptorul lângă telefon.
33. Preluarea unei a doua legăturii externe: sunteţi în convorbire externă, şi auziţi ton de 42. Ascultarea telefonului din camera supusă supravegherii:
avertizare, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), preluaţi convorbirea. formaţi de la un interior numărul interiorului supus supravegherii, ascultaţi şi
34. Avertizarea unui abonat ocupat ("knocking"): apoi închideţi telefonul.
ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi interiorul dorit, auziţi semnal 43. Dezactivarea funcţiei de supraveghere:
"ocupat"; formaţi "2" (pentru telefon în ton formaţi R 2), abonatul ocupat va fi închideţi telefonul din camera supusă supravegherii.
semnalizat acustic cu ton de avertizare. 44. Activarea echipamentului pentru apel interior direct (fără formarea numărului interior):
35. Stabilirea unei legături cu un abonat ocupat: sunteţi în convorbire internă, auziţi tonul acest apel este util de ex. la secretariate: dacă în timp de 8 sec. de la ridicarea
de avertizare, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R4),vorbiţi, reveniţi la primul receptorului, nu aţi apelat un interior, atunci amex 802 va apela automat un anume
abonat cu "0 (pentru telefon în ton formaţi R 0), continuaţi convorbirea, închideţi interior, programat anterior de Dvs. după necesităţi
telefonul. procedura: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi 56, si numărul
36. Activarea avertizării cu ton special a abonaţilor (ocupaţi): dacă se formează numărul abonatului ales 21..28), auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul.
unui abonat, care este ocupat acesta va fi avertizat; 45. Utilizarea apelului interior direct:
ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "511", auziţi ton de confirmare, ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, aşteptaţi 8 sec., amex 802 va apela automat
închideţi telefonul. interiorul dorit, vorbiţi, închideţi telefonul.
37. Dezactivarea avertizării cu ton special a abonaţilor (ocupaţi):
ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi auziţi ton de confirmare,
4.3.2. Tabel de restricţii ale funcţionării centralei amex 802
închideţi telefonul.
38. Preluarea unui apel de la robotul telefonic conectat la amex 802: dacă aveţi un robot Sunt situaţii în care doriţi să activaţi o funcţie si amex 802 răspunde cu ton de
telefonic conectat la amex 802 si doriţi preluarea apelului procedaţi astfel: infirmare a programării dorite. În aceste situaţii consultaţi tabelul prezentat în continuare,
ridicaţi receptorul, formaţi "75", aveţi legătură cu cel care apelează. care conţine, marcate cu X, interdicţiile funcţionale.
39. Activarea "serviciului de noapte" al echipamentului "amex 802": (amex 802 NU

solicită introducerea unei programări de oră în prealabil (Ex.: preluarea apelurilor cu Follow me de Follow me de
Apel Direct Knocking DND
la int. propriu la alt int.
un robot telefonic pe una din liniile externe şi cealaltă dedicată transmisiilor de FAX.). Protecţie la apel X X X
procedura: ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "541", închideţi tele- Conectare robot X X X X X
fonul; din acest moment, amex 802 va respecta programarea specifică Conectare FAX/modem X X X X X
Serviciu de noapte X X
"serviciului de noapte".
Supraveghere camere X
40. Dezactivarea serviciului de noapte: Protecţie la knocking X
ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "540", închideţi telefonul. Conferinţă X
41. Activarea funcţiei de supraveghere a unei camere (ex.: dormitorul unui copil,
camera unui bolnav):
63 64
4.4 Precizări privind utilizarea telefoanelor conectate la echipamentul
amex 4.5 Reprezentările grafice pentru semnalele acustice folosite de amex 802:
În principiu, echipamentul amex 802 acceptă orice tip de telefon analogic pe două fire 1 = ton intern al amex 802.
(a/b) conectat pe interioarele sale. Datorită diversităţii aparatelor disponibile mai ales 2 = ton extern (Romtelecom)
dispersiei parametrilor de funcţionare se recomandă pentru compatibilitate deplină utilizarea 3 = semnal de interior ocupat
telefoanelor de producţie Siemens şi care se pot cumpăra de la S.C. Romservice Internaţional 4 = semnal de apel intern
S.R.L. 5 = ton intern special
Ca structură standard de utilizare a amex 802 se recomandă următoarea: 6 = ton de declarare (după RESET general)
7 = ton de confirmare (după coduri de comandă corecte)
Int. nr. Telefon recomandat Observaţii 8 = ton de infirmare (după coduri de comandă incorecte)
Consolă de programare, telefon de 9 = semnal de knocking intern (de la alt interior)

Int. 1 IQ-Tel 2,3, ACTRON AB
secretariat. 10 = semnal de knocking extern (de la un apel pe o linie externă)
IQ-Tel 2 ACTRON C1, C2 ACTRON B, 11 = semnal de apel în cod tip l
Int. 2 --
SIGMA 2, EUROSET 12 = semnal de apel în cod tip 2
alocat special din construcţia
Int. 3 Telefax sau MODEM (PC)
pentru FAX/modem aparatului
SIGMA, SIGMA 2, ACTRON B, STREGA,
Int. 4.. 6 --
EUROSET
Aceste aparate pot realiza prin programare funcţii specifice echipamentului, dar şi alte
funcţii care se cer curent, în special în companiile mici:
- Programarea introducerii automate a unei pauze de prefix de obţinere a tonului de linie
externă.
- Recunoaşterea automată a prefixelor de ieşire pe linie: 0, 71, 72.
- Redial, Redial extins, pentru telefoane dacă au fost programate prefixele de linie
externă şi pauzele, de prefix (3 sau 6 secunde).
- Memorarea unor coduri de comandă ale echipamentului pe tastele de memorie ale
telefoanelor şi memorarea numerelor unor interioare des utilizate pe tastele de
memorie (pentru interioarele care au funcţie de secretariat, ex.: IQ-Tel 2,3, ACTRON
AB) .
- Tasta R configurabilă ca tastă FLASH cu impuls de cca. 90 msec., compatibil cu amex
802
65 66
4.6 Manual de programare Iniţializarea echipamentului
Centrala telefonică "amex 802" nu poate funcţiona corect decât cu un semnal de apel a
cărui frecvenţă minimă este de 25 Hz! Proceduri Semnalizări acustice
După instalarea echipamentului telefonic de secretariat şi înaintea începerii primei - Ridicaţi receptorul telefonului 21 ton intern
operaţiuni de programare a echipamentului telefonic de secretariat, procedaţi după cum - tastaţi "88", aşteptaţi cca.5 sec., ton confirmare
- tastaţi iar "88" ton confirmare
urmează:
- tastaţi codurile de programare ton confirmare
NU introduceţi încă ştecherul în priză,
dorite, si aşteptaţi confirmarea
ridicaţi receptorul telefonului 21, verificaţi prezenţa tonului de oraş pe prima linie
ton confirmare după fiecare tastare
(trunchi), - continuaţi programarea
corectă de cod-program.
ridicaţi receptorul telefonului 22, verificaţi prezenţa tonului de oraş pe a doua linie
- după ultima instrucţiune ton confirmare, închideţi telefonul.
(trunchi),
în cazul când nu se aude tonul, verificaţi legăturile la amex 802, sau verificaţi direct cu un
telefon trunchiul respectiv. La tastarea unor coduri incorecte veţi auzi ton de infirmare. Tonurile de lucru ale
notaţi cu atenţie numerele de telefon asociate celor 2 trunchiuri. echipamentului telefonic se dau în anexă, ca grafice.
Odată verificată prezenţa tonului pe ambele trunchiuri, introduceţi ştecherul în priză şi în continuare se dau codurile instrucţiunilor de programare (pe grupuri).
ridicaţi receptorul telefonului 21, veţi auzi tonul de declarare al centralei, formaţi 9, veţi auzi "nn" = numărul (abonatului) ce trebuie tastat după codul-program al operaţiei curent
un semnal de confirmare; închideţi telefonul. adresate (ex.: codul XXX23 se referă Ia abonatul 23)
Repetaţi procedura la fiecare telefon conectat la amex 802. nu este necesară o anume succesiune în operaţiile de programare ale amex 802 dar se
recomandă ţinerea unei evidenţe scrise a operaţiilor de programare.
Atenţie! Definirea telefoanelor de va face în puls dacă trunchiurile sunt în puls,
respectiv ton (DTMF) dacă trunchiurile sunt în frecvenţă.
Iniţializări ale echipamentului telefonic şi posturilor abonat
programarea echipamentului telefonic de secretariat amex 802 se face exclusiv de la
telefonul 21, alocat de echipamentul telefonic de secretariat drept consolă de programare. Cod Rezultatul efectiv al codului tastat
programările rămân valabile şi la căderea tensiunii de reţea. RESET general al echipamentului telefonic şi programărilor tuturor telefoanelor
90
programările făcute de la interior 21 nu se pot modifica de la alte telefoane. (=nedefinite)
echipamentul telefonic amex 802 se livrează iniţializat astfel: RESET al parametrilor introduşi de la telefoanele de abonat. RĂMÂN valabile
91
♦ toate telefoanele declarate în puls, programările tel. 21.
♦ se poate vorbi pe interioare, toate telefoanele nerestricţionate, 9nn RESET al telefonului cu nr. "nn"
♦ la un apel extern, toate telefoanele sună.

♦ continuaţi programarea echipamentului amex 802 după dorinţa beneficiarului,
conform instrucţiunilor de mai jos.
67 68
Definirea modului de lucru al trunchiurilor conectate la amex 802 22nn Abonat cu acces la liniile locale pe ambele trunchiuri.
231nn Abonatul "nn" semiautorizat pe Ext. 1 (primeşte apeluri, nu iese).
Atenţie!
232nn Idem, dar pentru trunchiul 2.
Pentru codurile-program 00 şi 01, interesaţi-vă în prealabil la serviciul tehnic al centralei
233nn Idem pentru ambele trunchiuri.
Romtelecom la care sunteţi arondaţi!
241nn Abonat "nn" neautorizat pe trunchiul 1 (nu primeşte/nu iese pe tr. 1).
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat 242nn Idem pentru trunchiul 2.
00 Apelul extern: 1 sec. ton apel şi 4 sec. pauză 243nn Abonat restricţionat la ieşire pe El, E2 (doar legături interne) .
01 Apelul extern: 1 sec. ton apel şi 9 sec. pauză 30nn Abonatul "nn" nu poate fi avertizat prin "knocking".
02 Apelurile externe se pot transfera la toţi abonaţii 31nn Abonatul "nn" poate fi avertizat prin "knocking" .
03 Apelurile externe nu se pot transfera la interioare

04 Trunchiul 2 este conectat (definit)
Programarea distribuţiei apelurilor
05 Trunchiul 2 nu este conectat (definit)
NOTA: Programările făcute pentru un trunchi NU afectează pe cele făcute pentru
celălalt trunchi.
Definiri pentru posturile abonat 22-28
Semnalizarea (direcţionarea) apelurilor externe
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat Cod Rezultatul efectiv al codului tastat.
Abonatul "nn" neconectat (utilizat fizic) ; INAPLICABIL PENTRU int. 21 4110nn Abonatul "nn" nu sună la apel pe trunchiul 1.
20nn
(1021 = cod eronat!).
4111nn Abonatul "nn" sună la apel pe trunchiul 1.
Abonatul "nn" este utilizat fizic. ("amex 802" recunoaşte automat modul
11nn 4120nn Abonatul "nn" nu sună la apelarea pe trunchiul 2.
de lucru -puls sau ton- al fiecărui telefon.
4121nn Abonatul "nn" sună la apelarea pe trunchiul 2.
Abonatul "nn" este telefon în ton; valabil doar pentru 22.. 28; pentru
12nn 4130nn Abonatul "nn" nu suna la apelarea pe oricare" trunchi.
telefoanele în ton nu mai e necesară o declarare a lor cu "9".
4131nn Abonatul "nn" sună la apeluri pe ambele trunchiuri.
13nn Abonatul "nn" este telefon în puls; valabil doar pentru 22.. 28.
14nn Abonatul "nn" poate fi un robot telefonic (doar 26, 27, 28).
Notă: Cel puţin un int. trebuie programat să preia apelul pe liniile externe.
Abonatul "nn" este FAX (odată declarat ca fax, acesta va avea ton intern
15nn
continuu, şi nu va mai fi avertizat prin Knoking.
Transferul apelurilor externe (hunting)
16nn Reprogramarea abonatului intern ca telefon simplu.
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat

Introducerea de restricţii la accesul pe trunchiuri
4210nn Abonatul "nn" nu sună la transfer de apel de pe trunchiul 1.
4211nn Abonatul "nn" sună la transfer de apel de pe trunchiul 1.
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat 4220nn Abonatul "nn" nu sună la transfer de apel de pe trunchiul 2.
20nn Abonat nerestricţionat la ieşire pe ambele trunchiuri. 4221nn Abonatul "nn" sună la transfer de apel de pe trunchiul 2.
Abonat cu acces la interurban pe ambele trunchiuri, dar interzis la 4230nn Abonatul "nn" nu sună la transfer de apel de pe trunchiurile 1,2.
21nn
internaţional (00).
4231nn Abonatul "nn" sună la transfer de apel de pe trunchiurile 1,2.
69 70
Notă: după codul 63 şi numărul de telefon extern, este obligatorie întreruperea (încheierea)
Dirijarea apelurilor pe timp de noapte (night-service) programării; alte programări se pot face prin reluarea procedurii de programare, şi tastarea
Notă: - "night service" semnifică faptul că amex 802 NU poate fi programat să preia/dirijeze
codurilor dorite.
automat apelurile după un orar (ex.: al unei firme) stabilit formal; această facilitate nu implică
o programare orară a echipamentului telefonic de secretariat (nu se cere introducerea unei Dezactivarea funcţiei de avertizare externe
ore!). Cod Rezultatul efectiv al codului tastat.

66 Funcţia de avertizare externă este dezactivată.
4310nn Abonatul "nn" nu sună la apel ext. pe trunchiul 1.
4311nn Abonatul "nn" sună la apel ext. pe trunchiul 1. Stabilirea temporizărilor (pentru regimul de hunting) al amex 802
4320nn Abonatul "nn" nu sună la .apel ext. pe trunchiul 2.
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat.
4321nn Abonatul "nn" sună la apel ext. pe trunchiul 2.
510 Transferul apelului extern ("hunting") se face după 20 sec.
4330nn Abonatul "nn" nu sună la apel ext. pe ambele trunchiuri.
520 Idem, dar după 40 sec.
4331nn Abonatul "nn" sună la apel ext. pe ambele trunchiuri.
540 Reapelarea se face după 20 sec.
541 Idem, dar după 40 sec.
Programarea funcţiilor de avertizare Apel de avertizare: imediat după activarea contactului

550
Starea de repaus a contactului conectat la amex 802.
Apelul de avertizare se face după 60 sec. de la activarea
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat 551
contactului conectat la amex 802.
61 Contactul de releu disponibil are starea normal închisă
62 Contactul de releu disponibil are starea normal deschisă
Modul de lucru "avertizare internă" 4.7 Formular de programare pentru centrala amex 802
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat Formularul se va completa prin marcare în căsuţa corespunzătoare a opţiunii fiecărui
Toţi abonaţii programaţi sună max. 60 sec. la acţionarea abonat (21..28) pentru codul dat în coloana din stânga. Pentru uşurinţa modificărilor este bine
64
contactului anexă de alarmare al amex 802. să completaţi cu creionul, înaintea completării faceţi 1-2 copii, ale formularului necompletat.
460nn Abonatul "nn" nu sună la acţionarea contactului. Pentru acele rubrici unde trebuie completat cf. codurilor duale (DA/NU) utilizaţi la fiecare
461nn Abonatul "nn" sună la acţionarea contactului. abonat două semne distincte (ex.: DA = +, NU = x).
Modul de lucru "avertizare externă" GRUPA l - Programări generale pentru amex 802
Cod Rezultatul efectiv al codului tastat Parametru programat Da Nu COD (Da/Nu)
47nn Avertizarea externă se va face de la abonatul "nn". Apel extern: l sec, apel, 4 sec, pauza 00
65 La avertizare se va face apel extern. Apel extern: l sec, apei 9 sec, pauză 01
Acesta este prefixul de introducere a numerelor externe (max. 16 Transfer apeluri la interioare 02/03
63
cifre; NU introduceţi prefix "0"!). Trunchiul 2 (linia ext. 2) inexistent 05/04
71 72
GRUPA 2 - Programări pentru contactul de alarmare admis de amex 802 GRUPA 5 - Restricţii referitoare Ia trunchiuri pentru abonaţi
Funcţia definită prin program Da Cod
Funcţie programată 21 22 23 24 25 26 27 28 Cod
Contact normal închis 61
Int. nerestricţionat pe L1, 2 20nn
Contact normal deschis 62
Int. restricţionat la 00 21nn
Număr extern apelat la acţionare contact (< 16 (internaţional)
Nr.: 63 Int. restricţionat la 0
poziţii, fără 0 pentru accesarea liniei externe) 22nn
(interurban)
Acţionarea semnalizată pe interioare 64 Int. restricţionat pe L1 231nn
Apelare externa activă 65 Int. restricţionat pe L 2 232nn
Apelare externa inactivă 66 Int. restricţionat pe L 1,2 233nn
Int. restricţionat total pe LI 241nn
Notă: Datorită faptului că S. N. Romtelecom NU asigură ton de linie instantaneu la accesarea (nu iese. nu primeşte)
Int. restricţionat total pe L2 242nn
automată a liniei de către amex 802 facilitatea de alarmare externă NU poate fi activată, în
(nu iese. nu primeşte)
această situaţie NU se poate utiliza facilitatea de alarmare externă, în această situaţie S. C. Int. restricţionat total pe
243nn
ambele linii
Romservice Internaţional S.R.L. NU îşi poate asuma răspunderea pentru grupa de Int. poate activa facilitatea
30/31nn
programări respective. "knocking" (DA/NU)
GRUPA 3 - Programări referitoare la temporizări GRUPA 6 - Preluarea si transferul apelurilor de la trunchiuri la abonaţi
Parametru programat DA COD Preluarea apelurilor externe:
Transfer automat (hunting) după 20 sec. 510
Funcţie programată 21 22 23 24 25 26 27 28 COD
Transfer automat (hunting) după 40 sec. 520
Int. apelat pe L1 4110nn/ 4111nn
Reapel din hunting după 20 sec. 540
NU/DA
Reapel din hunting după 40 sec. 541
Int. apelat pe L2 4120nn/ 4121nn
Avertizare externă la activarea contactului: imediată 550
NU/DA
Avertizare externă la activarea contactului:
551 Int. apelat pe Ll,2 4130nn/ 4131nn
după 60 sec.
NU/DA
GRUPA 4 - Programări pentru abonaţi

Funcţie programata 21 22 23 24 25 26 27 28 Cod
Transferul automat (hunting) al apelurilor ia abonaţi:
Int. neconectat 10nn Funcţie programată 21 22 23 24 25 26 27 28 COD (DA/NU)

Int. conectat/nedeclarat 11nn Abonatului nu i se transfera
4210nn/4211nn
apel pe L1
Int. declarat în ton (DTMF) 12nn
Abonatului i se transferă apel
4220nn/4221nn
Int. declarat în puls (DP) 13nn de pe L1
Abonatului i se transferă
Int. = robot telefonic 14nn 4230nn/4231nn
apeluri de pe L1, 2
Int = FAX/MODEM 15nn
Anulare declarare int. nn 16nn Notă: la programarea acestei grupe se va avea în vedere şi timpul de HUNTING (timpii
73 74
definiţi la grupa 3).
Foarte important la instalarea echipamentului de secretariat amex 802!
Regimul de preluare apeluri pentru "night-service": Pentru interioarele amplasate exterior clădirii în care este montat echipamentul telefonic
Funcţie programată 21 22 23 24 25 26 27 28 COD (DA/NU) este obligatorie montarea de elemente de protecţie la descărcări electrice (varistori, eclatoare)!
Int. primeşte apel pe L1 4310nn/4311nn Pentru fixarea echipamentului se vor face 3 găuri de d=6 mm cu bormaşina, se introduc
Int. primeşte apel pe L2 4320nn/4321nn 3 dibluri Φ 6 mm şi apoi 3 şuruburi (Φ 3,5 x 15 mm) autofiletante în dibluri. Pentru găurire
Int. primeşte apel pe L 1,2 4330nn/4331nn folosiţi un şablon de hârtie, confecţionat după carcasa (spate) a amex 802, aplicat pe locul unde
se montează. Celor 2 şuruburi de sus li se va lăsa capul afară 5 mm, celui de jos 15 mm; montaţi
Notă: Pentru programarea amex 802 în regim de night-service NU e necesară programarea aparatul începând cu suporturile de sus, apoi pe cel de jos.
unei ore, deoarece activarea sau dezactivarea funcţionării se face prin comandă de la orice Cablurile destinate legăturii la Romtelecom se introduc în mufele lor; cele destinate
telefon conectat ca interior la echipament. abonaţilor se introduc prin suporturile-şicană din plastic, cu cca. 30 cm rezervă de lungime;
capetele lor dezizolate pe cea 5 mm se introduc în conectorii special prevăzuţi, iar aceştia se vor
Regimul de lucru "avertizare internă" monta prin presare uşoară pe pinii (contactele) din şir, respectând numerotarea de pe conectori.
Deasupra mufelor-mamă se află orificiile prin care se acţionează comutatoarele de activare sau
Funcţie programată 21 22 23 24 25 26 27 28 COD (DA/NU)
Int. sună la activarea contactului dezactivare a muzicii -Moh l şi Moh 2- (la linie în HOLD).
460nn/461nn
de alarmare
Prin int. nn se face legătura
47nn (doar
externa la activarea contactului
un interior)
de alarmare
4.8 Instrucţiuni de montare a centralei amex 802

Instalarea echipamentului de secretariat amex 802 se face într-un loc unde se asigură
următoarele condiţii:
- racordul la liniile telefonice ale S. N. Romtelecom,
- racordul la reţeaua de 220 V, 50 Hz, printr-o priză deparazitată,
- min. 25 cm spaţiu sub aparat - loc pentru cabluri,
- temperatura ambientală de lucru: 0 °C. . . . + 40 °C,
- aerisirea (NU se instalează în boxe, debarale),
- absenţa: radiaţiei solare sau termice directe, a agenţilor corozivi, a pulberilor, a prafului, a
umidităţii, a şocurilor mecanice şi vibraţiilor,
- lipsa perturbaţiilor de natura electromagnetică generate de astfel de surse,
- accesul uşor pentru întreţinere şi service.
75 76
Una dintre secţiuni cuprinde şi un şir de perechi de LED-uri de semnalizare, care
Capitolul 5 precizează în orice moment starea logică a semnalelor pe care le reprezintă. Fiecare pereche
de LED-uri esle legată electric la borna de conexiune alăturată. Semnalizarea se face cu
Dispozitiv de testare pentru interfaţa RS 232C
perechi de LED-uri pentru că stările logice sunt reprezentate de semnale bipolare (tensiune
negativă pentru „0” logic, respectiv tensiune pozitivă pentru „1” logic).
Dispozitivul oferă utilizatorului posibilităţi de testare funcţională a interfeţei RS 232C
Pentru ca dispozitivul să devină operativ este necesar ca între şirurile de borne ale
şi de monitorizare a schimbului de informaţii între două echipamente interconectate serial.
celor două secţiuni să se realizeze legăturile electrice specifice conexiunii seriale dorite
Prezentat în fig. 19, dispozitivul este alcătuit din două secţiuni, dedicate celor două
(DTE – DTE, DTE – DCE, conexiune pe trei fire etc.). Legăturile electrice se realizează cu
echipamente interconectate.
firele de conexiune care însoţesc dispozitivul. Trebuie ştiut că, iniţial, între cele două şiruri de
Fiecare secţiune cuprinde:
borne nu există nici o legătură electrică.
conectori de 25 pini şi de 9 pini, legaţi în paralel; prin intermediul lor interfeţele seriale ale
echipamentelor se leagă la dispozitivul de testare;
un şir de borne de conexiune, legate la pinii corespunzători ai conectorilor de 25/9 pini şi
inscripţionate conform semnalelor pe care le reprezintă.
Fig. 19 Dispozitiv de testare pentru interfaţa RS 232C
77 78
Vizualizarea semnalelor se va efectua prin conectarea sondei unui osciloscop la fiecare
Capitolul 6 dintre bornele de legătură prezentate mai sus.

După realizarea montajului se va folosi programul HyperTerminal pentru a configura
Modul de efectuare a lucrărilor
şi testa comunicaţia între cele două calculatoare. Realizarea montajului şi testarea
comunicaţiei se va face pe baza unei teme de lucru elaborată de cadrul didactic îndrumător.
6.1 Testarea conexiunii directe DTE – DTE între două calculatoare Un exemplu de astfel de temă este prezentat în continuare.
Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv studierea posibilităţilor de
comunicaţie directă prin intermediul portului serial între două echipamente de calcul folosind
conexiunea zeromodem. Temă
Pentru realizarea obiectivului se folosesc două echipamente de calcul şi doua
Se va realiza o schemă de comunicaţie directă DTE-DTE între două calculatoare.
dispozitive de testare pentru interfata RS 232 (vezi capitolul 5) şi utilitarul HyperTerminal din
Structura este:
Windows.
- două calculatoare (conectarea se face prin intermediul portului serial COM 1);
Montajul de lucru este prezentat în fig. 20.
- două echipamente de testare a interfeţei seriale RS 232
dispozitiv dispozitiv - cabluri pentru conectarea COM 1 – echipament de testare RS 232
calculator testare testare calculator
1 RS 232 RS 232 2 - osciloscop (pentru vizualizarea semnalelor)
Fig. 20. Schema pentru testarea conexiunii directe între două calculatoare
Activitatea de implementare a conexiunii directe DTE-DTE se va desfăşura în paşi
succesivi programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare.
Conexiunea între calculatoare şi dispozitivele de testare a interfeţei RS 232 se
1. Realizarea montajului
realizează prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini.
2. Stabilirea parametrilor comunicaţiei. Pentru aceasta se va folosi opţiunea Properties din
Conexiunea dintre cele două dispozitive de testare a interfeţei RS 232 se realizează
meniul File al programului HyperTerminal. Se va afişa fereastra Properties (fig. 22).
folosind firele de conexiune puse la dispoziţie. Conectarea se va realiza conform schemei din
Selectaţi COM1 în lista Connect using şi apoi apăsaţi butonul Configure. În noua
figura următoare:
fereastră setaţi proprietăţile comunicaţiei comunicaţiei:
TD TD - viteza de transmisie – 110..115200 biţi pe secundă
RTS RTS
DTR DTR - lungimea câmpului de date din SDU – 5..8 biţi
RI RI - tipul de paritate folosită – None, Odd, Even, Mark, Space
DCD DCD
DSR DSR - numărul de biţi de stop – 1, 1.5, 2
CTS CTS - modul de control al transmisiei – None, Hardware, Xon/Xoff.
RD RD
GND GND Un exemplu de configuraţie este prezentat în figura 23.
DSRD DSRD
3. Testarea diferitelor situaţii care pot apărea în cadrul comunicaţiei – modificarea vitezelor
de transfer, testarea cazului în care formatul SDU nu este acelaşi între cele două
Fig. 21. Conexiunea zeromodem
dispozitive, etc.
79 80
6.2 Testarea conexiunii DTE - DCE între calculator şi modem
Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv studierea comunicaţiei între un

echipament de calcul şi un modem prin intermediul portului serial.
Pentru realizarea obiectivului se folosesc:
- un calculator
- un dispozitiv de testare pentru interfaţa RS 232 (vezi capitolul 5),
- un modem
- un utilitar software pentru a realiza dialogul cu modemul (sau utilitarul HyperTerminal
din Windows).
dispozitiv
Fig. 22. Selectarea portului prin care se va face comunicaţia calculator testare MODEM
RS 232
Fig. 24. Schema pentru testarea conexiunii DTE-DCE
Conexiunea între calculator şi dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 se realizează

prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini, prin intermediul
conectoarelor cu eticheta DTE.
Conexiunea dintre dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 şi MODEM se realizează
prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini folosind conectoarele cu
eticheta DCE.
Pentru vizualizarea semnalelor se va conecta sonda unui osciloscop la fiecare dintre
bornele de legătură ale dispozitivul de testare a interfeţei RS 232.
După realizarea montajului se va folosi programul dedicat MODEM.EXE pentru
pentru a studia modul de activare a semnalelor dintre DTE-DCE precum şi modul în care se
realizează setarea MODEM-ului folosind comenzile specifice acestuia.. Realizarea montajului
şi testarea comunicaţiei se va face pe baza unei teme de lucru elaborată de cadrul didactic
îndrumător. Un exemplu de astfel de temă este prezentat în continuare.
Fig. 23 Selectarea proprietăţilor comunicaţiei
81 82
Temă 3. Fereastra conţine trei zone distincte:
Să se realizeze o schema de comunicaţie directă DTE – DCE. Structura este: - zona Setari: se setează parametrii comunicaţiei
- calculator (conectarea se face prin intermediul portului serial COM 1); - zona Control: se controlează modul de funcţionare a modemului
- echipament de testare a interfeţei seriale RS 232 - zona Informatii: se afişează informaţii asupra stării curente.
- modem Fiecare operaţie efectuată de către program este urmată de afişarea rezultatului ei în
- cablu pentru conectarea COM 1 – echipament de testare RS 232 zona de informaţii.
- cablu pentru conectarea echipament de testare RS 232 – modem 4. Selectaţi portul serial la care este conectat modemul şi viteza de transmisie dorită şi apoi
- osciloscop (pentru vizualizarea semnalelor) apăsaţi butonul Conectare. După stabilirea legăturii (semnalată prin afişarea mesajului de
confirmare) puteţi tramsmite comenzi modem-ului, iar în zona Informatii se vor afişa
Activitatea de implementare a conectării DTE – DCE se va desfăşura în paşi succesivi răspunsurile acestuia.
programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare. 5. În cadrul programului sunt implementate căteva comenzi uzuale pentru tipul de modem
studiat. Pentru aceasta, selectaţi comanda dorita din lista Comenzi şi apăsaţi apoi butonul
1. Realizarea montajului
Executa. Pentru a trimite alte comenzi modemului, scrieţi-le în câmpul Text şi apoi
2. Studierea comunicaţiei cu modemul – comenzi/răspunsuri (vezi capitolul 3) Pentru
apăsaţi butonul Transmite (pentru a studia lista completă a comenzilor modemului, vezi
aceasta se va lansa în execuţie programul MODEM.EXE. În figura 25 este prezentată
capitolul 3).
fereastra aplicaţiei.
În final va rezulta o fişă de programare a modemului care va conţine modurile şi
condiţiile de lucru ale acestuia.
6.3 Configurarea reţelei telefonice

Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv realizarea de diverse
configuraţii de comunicaţie telefonică între mai mulţi utilizatori.
- centrala telefonică tip amex 802
- două modemuri conectate la echipamente de calcul
- două telefoane.
Caracteristicile funcţionale şi constructive ale centralei şi modemurilor au fost deja
prezentate. Telefoanele sunt analogice şi permit configurarea apelului în ton sau impuls
(selecţia se face printr-un comutator aflat pe panoul spate al telefonului);
Fig.25. MODEM.EXE - program pentru testarea comunicaţiei DTE-DCE
83 84
modem modem Activitatea de implementare a reţelei telefonice se va desfăşura în paşi succesivi
1 2
programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare.
Telefon
Bloc
Telefon 1. Iniţializarea centralei
1 2
legãturã
Proceduri Semnalizări acustice
- Ridicaţi receptorul telefonului 21 ton intern
21 22 23 24 25 26 27 28 - tastaţi "88", aşteptaţi cca.5 sec., ton confirmare
abonaţi interni L1 - linie externã 1
- tastaţi iar "88" ton confirmare
Centralã L1 L2 L2 - linie externã 2 ton confirmare
- tastaţi codurile de programare
dorite, si aşteptaţi confirmarea
Fig.26. Schema de conectare a centralei telefonice
ton confirmare după fiecare tastare
- continuaţi programarea
corectă de cod-program.
Este important ca unul dintre telefoane sa fie conectat pe linia internă 21, singura - după ultima instrucţiune ton confirmare, închideţi telefonul.
poziţie de la care centrala poate fi programată (vezi prezentarea tehnică). Cel de-al doilea
telefon poate fi conectat la oricare dintre liniile rămase.
In cadrul activităţii de iniţializare pot fi necesare operaţii de reset. Ele se vor efectua
Modemurile se conectează la centrală prin intermediul blocului de legătură (BL) care
folosind codurile:
face adaptarea conexiunilor RJ11 în conexiuni pe două fire. Adaptarea RJ11/pereche
telefonică se face prin intermediul a două prize telefonice ale căror contacte centrale sunt
RESET general al echipamentului telefonic şi programărilor tuturor
legate la perechile corespunzătoare de borne. De la aceste borne se face legătura la centrală, 90
telefoanelor (=nedefinite)
folosind o pereche torsadată telefonică. In acelaşi timp BL permite vizualizarea semnalelor
RESET al parametrilor introduşi de la telefoanele de abonat.
din linia telefonică prin conectarea sondei unui osciloscop la bornele de legătură. 91
RĂMÂN valabile programările tel. 21.
Asamblarea şi configurarea reţelei telefonice se va face pe baza unei teme de lucru 9nn RESET al telefonului cu nr. "nn"
elaborată de cadrul didactic îndrumător. Tema va preciza structura constructivă (liniile interne
folosite) şi caracteristicile funcţionale pentru fiecare post. Un exemplu de astfel de temă este 2. Definirea posturilor de abonat intern
prezentat în continuare.
20nn Abonatul "nn" neconectat (utilizat fizic) ; INAPLICABIL PENTRU int. 21

Temă (1021 = cod eronat!).
11nn Abonatul "nn" este utilizat fizic. ("amex 802" recunoaşte automat modul
Se va realiza o reţea telefonică cu 4 linii interne (abonaţi interni), dintre care două linii vor fi de lucru -puls sau ton- al fiecărui telefon.
pentru voce (telefoane) şi două linii vor fi pentru date (modemuri). Structura este: 12nn Abonatul "nn" este telefon în ton; valabil doar pentru 22.. 28; pentru
telefoanele în ton nu mai e necesară o declarare a lor cu "9".
- telefoanele se conectează pe liniile 21 şi 27; 13nn Abonatul "nn" este telefon în puls; valabil doar pentru 22.. 28.
- modemurile se conectează pe liniile 24 şi 25; 14nn Abonatul "nn" poate fi un robot telefonic (doar 26, 27, 28).
ATENTIE ! Liniile pe care se conectează modemurile vor fi programate în prealabil ca 15nn Abonatul "nn" este FAX (odată declarat ca fax, acesta va avea ton
intern continuu, şi nu va mai fi avertizat prin Knoking.
linii de fax pentru compatibilitatea de ton; 16nn Reprogramarea abonatului intern ca telefon simplu.
85 86
3. Preluarea unui apel de la alt telefon (oricare dintre abonaţii care nu sună) : ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "780", închideţi telefonul.
un alt telefon interior sună, ridicaţi receptorul, formaţi "4", veţi fi în legătură cu 11. Activarea funcţiei de blocare a interiorului la apel (Do not disturb – DND):
corespondentul intern/extern. ridicaţi receptorul, formaţi "521", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul.
4. Stabilirea unei legături de tip conferinţa internă: 12. Dezactivarea funcţiei DND – puteţi fi din nou apelat:
sunteţi în convorbire, doriţi sa cooptaţi în convorbire un alt abonat; formaţi 21..28 ridicaţi receptorul, formaţi "520", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul.
(pentru telefon în ton formaţi R21..28), efectuaţi convorbirea, formaţi "4" (pentru 13. Avertizarea unui abonat ocupat ("knocking"):
telefon în ton formaţi R4), sunteţi în conferinţă telefonică internă (max. 3 abonaţi şi ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi interiorul dorit, auziţi semnal
doar intern!). "ocupat"; formaţi "2" (pentru telefon în ton formaţi R2), abonatul ocupat va fi
5. Activarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat: doriţi să apelaţi un abonat semnalizat acustic cu ton de avertizare.
care este momentan ocupat şi doriţi reapelare automată la eliberarea liniei acestuia: 14. Stabilirea unei legături cu un abonat ocupat: sunteţi în convorbire internă, auziţi tonul
ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi 21..28, amex 802 semnalează de avertizare, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R4), vorbiţi, reveniţi la primul
ocupat, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), închideţi telefonul; îndată ce abonat cu "0" (pentru telefon în ton formaţi R0), continuaţi convorbirea.
abonatul se eliberează, veţi fi apelat atât dumneavoastră, cât şi abonatul, ridicaţi 15. Activarea avertizării cu ton special a abonaţilor ocupaţi: dacă se formează numărul
receptorul şi efectuaţi convorbirea. unui abonat, care este ocupat, acesta va fi avertizat;
6. Dezactivarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat: dacă aţi terminat de ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "511", auziţi ton de confirmare,
vorbit, dezactivaţi facilitatea precedentă astfel: închideţi telefonul.
ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "50", se aude ton de confirmare, 16. Dezactivarea avertizării cu ton special a abonaţilor ocupaţi:
închideţi telefonul. ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi auziţi ton de confirmare, închideţi
7. Activarea facilităţii de "redirecţionare a apelului" (follow me) : telefonul.
aţi plecat la alt abonat, şi doriţi ca apelurile destinate dumneavoastră să vă "urmeze" 17. Activarea funcţiei de supraveghere a unei camere (ex.: dormitorul unui copil,
la acel interior. camera unui bolnav):
înainte de a pleca, ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "77" şi numărul ridicaţi receptorul telefonului din camera supusă supravegherii, formaţi "57", puneţi
"nn" – interior – unde vă veţi afla (ex. 7723 int. 23), închideţi telefonul; receptorul lângă telefon.
în continuare, la orice apel pe numărul dumneavoastră, apelul se transferă automat 18. Ascultarea telefonului din camera supusă supravegherii:
direct la "nn". formaţi de la un interior numărul interiorului supus supravegherii, ascultaţi şi apoi
8. Dezactivarea redirecţionării apelului de la telefonul propriu. închideţi telefonul.
ridicaţi receptorul, aveţi ton intern special, formaţi "770", închideţi telefonul. 19. Dezactivarea funcţiei de supraveghere:
9. Activarea facilităţii de redirecţionare a apelului (follow me) de la alt telefon decât cel închideţi telefonul din camera supusă supravegherii.
propriu: efectul este identic cu cel al funcţiei de la (7), dar diferă programarea, adică 20. Activarea echipamentului pentru apel interior direct (fără formarea numărului interior):
puteţi activa funcţia direct de la abonatul unde vă aflaţi: dacă în timp de 8 secunde de la ridicarea receptorului nu aţi apelat un interior, atunci
ridicaţi receptorul, auziţi ton intern, formaţi "78" şi apoi numărul dorit al interiorului amex 802 va apela automat un anume interior, programat în prealabil
"nn" (ex. 7823), auziţi tonul de confirmare, închideţi telefonul. ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "56", şi numărul abonatului ales
10. Dezactivarea redirecţionării apelului de la telefonul la care l-aţi activat 21..28), auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul.
87 88
21. Utilizarea apelului interior direct: Conexiunea între fiecare calculator şi dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 se
ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, aşteptaţi 8 sec., amex 802 va apela automat realizează prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini.
interiorul dorit, vorbiţi. Conexiunea dintre dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 şi modem se realizează
cu un cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini, folosind conectoarele cu eticheta DCE.
În final, va rezulta o reţea telefonică funcţională şi o fişă de programare a centralei.
Vizualizarea semnalelor se va efectua prin conectarea sondei unui osciloscop la fiecare
care va conţine modurile şi condiţiile de lucru ale reţelei.
dintre bornele de legătură prezentate mai sus.
După realizarea montajului se va folosi programul HyperTerminal pentru a configura
şi testa comunicaţia între cele două calculatoare.
6.4 Configurarea şi testarea comunicaţiei la distanţă DTE – DTE, folosind Realizarea montajului şi testarea comunicaţiei se va face pe baza unei teme de lucru
modemuri elaborată de cadrul didactic îndrumător. Un exemplu de astfel de temă este prezentat în
Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv studierea posibilităţilor de continuare.
comunicaţie între doua echipamente de calcul (PC-uri) folosind modem-uri şi conectarea pe
linie telefonică.
Temă
Se va realiza o schema de comunicaţie DTE-DTE între două calculatoare folosind
modemuri şi conexiunea pe linie telefonică. Structura conţine:
- două calculatoare
- două calculatoare (conectarea se face prin intermediul portului serial COM 1);
- doua dispozitive de testare pentru interfaţa RS 232
- două echipamente de testare a interfeţei seriale RS 232
- două modemuri
- două modemuri
- o centrală telefonică
- centrală telefonică
- utilitarul HyperTerminal din Windows.
- cabluri pentru conectarea COM 1 – echipament de testare RS 232
- cabluri pentru conectarea echipament de testare RS 232 – modem
- cabluri telefonice pentru conectarea modem – centrală telefonică
calculator calculator - osciloscop (pentru vizualizarea semnalelor)
1 2
Activitatea de implementare a comunicaţiei se va desfăşura în paşi succesivi

dispozitiv dispozitiv
testare testare programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare.
RS 232 RS 232
1. Realizarea montajului. Montajul de realizat este prezentat în Fig.27. Cele două modemuri
modem 1 centrala modem 2 vor fi conectate la două interioare ale centralei telefonice (de exemplu, numerele 23 şi 24).
telefonica
Reţineţi numerele pentru că acestea vor trebui folosite la realizarea apelului telefonic.
Fig.27. Schema pentru testarea conexiunii între două calculatoare prin intermediul Pentru detalii privind conectarea la centrala telefonică vezi capitolul 6.3.
liniei telefonice 2. Porniţi programul HyperTerminal pe ambele calculatoare.
89 90
3. Selectaţi modul de comunicaţie şi parametrii acesteia. Pentru aceasta se va folosi opţiunea
Properties din meniul File al programului HyperTerminal. Se va afişa fereastra
Properties (vezi fig. 28).
4. Selectaţi modemul în lista Connect using. Închideţi apoi fereastra apăsând butonul OK.
5. Apăsaţi butonul Call din toolbarul programului HyperTerminal. Se va afişa fereastra
Connect To (vezi fig. 29).
6. Introduceţi numărul de apel pentru celălalt modem şi realizaţi apelul apăsând butonul OK.
7. Testaţi transmisia datelor între cele două calculatoare.
8. Pentru încheierea comunicaţiei închideţi legatura telefonica folosind unul dintre cele două
calculatoare.
În final va rezulta o fişă de concluzii care va conţine modurile şi condiţiile de lucru

pentru realizarea conexiunii pe linie telefonică între două calculatoare.
Fig. 29. Realizarea apelului telefonic
Fig.28. Selectarea modemului pentru realizarea comunicaţiei pe linie telefonică
91 92
Bibliografie
1. Hans Peter Messmer – „The indispensable PC hardware book”, ediţia a III-a, Addison-
Wesley, 1997.
2. Insrucţiununi de montare a echipamentului telefonic de secretariat amex 802.
3. „Fax/Modem users manual”, Version 2.0, 1999.
4. S. Popescu – „Comunicatii de date" - Lit. UPB, 1996
Siteuri web:
• http://www.arunet.co.uk/tkboyd/ele1sp.htm
• http://www.ctips.com/rs232.html
• http://www.beyondlogic.org/serial/serial.htm
• http://www.mdlive.com/d3k/delphi4
93

Indrumar TD Comunicatia Pe Fir

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar TD Comunicatia Pe Fir

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.3.1 Alocarea numerelor interioare....................................................................

4.5 REPREZENTĂRILE GRAFICE PENTRU SEMNALELE ACUSTICE

4.6 MANUAL DE PROGRAMARE ................................................................................ 67

CAPITOLUL 3: MODEM – PREZENTARE FUNCŢIONALĂ ............................ 36

3.1 CARACTERISTICI TEHNICE .................................................................................. 36

CAPITOLUL 4: CENTRALA TELEFONICĂ (AMEX 802) .................................. 57

4.1 CARACTERISTICI TEHNICE ALE CENTRALEI ......................................................... 57

Introducere TELEFON TELEFON

Fig. 3 Transmisia unei unităţi de date seriale

Cum sunt generate şi recepţionate SDU ?

unitatea recepţionată nu se potriveşte cu „cadrul” configurat; 1 – – – Împământare

date; 6 6 DSR DCE → DTE DCE valid pentru transfer

RTS – Request to Send

2.4 Acces din DOS 2.5 Acces din BIOS

Restul de 7 biţi, TSR la RxD, definesc starea curentă a interfeţei şi semnalele

setat bitul BRK.

SINP: intrare RS-232

Întreruperile în aşteptare trebuie achitate. Acţiunile necesare sunt prezentate în tabelul

întreruperi de nivel mai ridicat.

DLAB: bitul de acces la locaţia de memorare divizor

Fig. 16 Registrul de stare al modemului (offset 06h)

Registrul de stare modem

3.1.1 Descrierea panoului frontal

Ln Volumul sunetului X1 Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi viteza de

&Qn Modul Sync/Async %Q Calitatea semnalului liniei

1200 Bell 103

2400, 1200 Bell 212

1200 (mod automat)

4.2 Caracteristici ale elementelor de legătură Notă:

39. Activarea "serviciului de noapte" al echipamentului "amex 802": (amex 802 NU

S.R.L. 5 = ton intern special

Consolă de programare, telefon de 9 = semnal de knocking intern (de la alt interior)

♦ la un apel extern, toate telefoanele sună.

Cod Rezultatul efectiv al codului tastat 242nn Idem pentru trunchiul 2.

03 Apelurile externe nu se pot transfera la interioare

Cod Rezultatul efectiv al codului tastat

ore!). Cod Rezultatul efectiv al codului tastat.

Programarea funcţiilor de avertizare Apel de avertizare: imediat după activarea contactului

GRUPA 4 - Programări pentru abonaţi

Int. neconectat 10nn Funcţie programată 21 22 23 24 25 26 27 28 COD (DA/NU)

4.8 Instrucţiuni de montare a centralei amex 802

Fig. 19 Dispozitiv de testare pentru interfaţa RS 232C

Capitolul 6 dintre bornele de legătură prezentate mai sus.

Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv studierea comunicaţiei între un

Montajul de lucru este prezentat în fig. 24.

Fig. 24. Schema pentru testarea conexiunii DTE-DCE

Conexiunea între calculator şi dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 se realizează

- cablu pentru conectarea COM 1 – echipament de testare RS 232 zona de informaţii.

6.3 Configurarea reţelei telefonice

Fig.25. MODEM.EXE - program pentru testarea comunicaţiei DTE-DCE

20nn Abonatul "nn" neconectat (utilizat fizic) ; INAPLICABIL PENTRU int. 21

Activitatea de implementare a comunicaţiei se va desfăşura în paşi succesivi

În final va rezulta o fişă de concluzii care va conţine modurile şi condiţiile de lucru

Fig.28. Selectarea modemului pentru realizarea comunicaţiei pe linie telefonică

S-ar putea să vă placă și