Aplicaţie

CLUJ-NAPOCA
ORAŞ CANDIDAT PENTRU CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021

East of West

În urmă cu cinci ani, Cluj-Napoca s-a angajat într-un proces care a dus la realizarea aplicaţiei pentru titlul de Capitală
Europeană a Culturii. A fost un proces complex şi plin de roade. Suntem astăzi mai deschişi înspre noi înşine şi înspre
Europa.

Îi invităm pe artiştii şi pe cetăţenii întregii Europe să ni se alăture într-un laborator urban în care experimentele şi
inovaţiile noastre la scară mică sunt înălţate pe o nouă treaptă. Una în care vitalitatea culturală asigură tuturor temelia
unei vieţi împlinite. În care sfera publică este imaginată şi construită pe principiul participării. În care principalele noastre
atuuri - performanţa academică şi artistică, inovaţia socială, o populaţie tânără, diversitatea culturală şi o economie
dinamică - pot fi catalizate, prin cultură, astfel încât să devină un model pentru viaţa urbană europeană. Cultura este
calea noastră spre vindecare, conectare şi dezvoltare în ipostaza de comunitate, de oraş, de Europa.

Emil Boc
PRIMARUL MUNICIPIULUI
CLUJ-NAPOCA

Introducere – Consideraţii generale
0.1 De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de
Capitală europeană a culturii?
Cuprins Cluj-Napoca este „inima Transilvaniei” dintotdeauna, iar, de 100
de ani încoace, este şi unul dintre cele mai importante oraşe ale
României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opţiune,
ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl
gestionăm adesea vizionari şi curajoşi, sub tensiunile, dramele
şi tragediile istoriei. Secolul scurs din 1918 până azi, deşi a
traversat regimuri şi ideologii diferite, unele dramatice, este,
din perspectiva convieţuirii, unul al echilibrării permanente şi
asidue.
Introducere – Consideraţii generale 3 împreună. Ea ne-a ajutat să ne cunoaştem mai bine. Câştigarea
Dacă te apropii de „sufletul oraşului”, descoperi imediat că
există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor,
1. Contribuţia la strategia pe termen lung 10 al romilor, al evreilor; un Cluj al bătrânilor şi un Cluj al tinerilor,
unul al studenţilor, altul al muncitorilor, un Cluj al femeilor şi
un Cluj al bărbaţilor, un Cluj al centrului şi unul al periferiei.
2. Dimensiunea europeană 21 Fiecare comunitate înalţă un turn al iubirii de Cluj, ignorându-
le pe celelalte, astfel încât Cetatea noastră este şi o alăturare,
câteodată litigioasă, de monumente ale apartenenţei.
3. Conţinutul cultural şi artistic 31
Imediat după 1989 am descoperit că, deşi ne-a eliberat de
comunism, Revoluţia română nu ne-a transformat cu adevărat
4. Capacitatea de a produce rezultate 45 în oameni liberi. Am început să ne căutăm libertatea, fiecare
pe a lui, ignorând că trebuie să căutăm o libertate a noastră,
să construim o comunitate liberă. Ne-am lăsat împinşi spre
5. Implicarea publicului 53 o competiţie de cucerire a locurilor simbolice, spre teama de
celălalt. Am construit, în locul unei comunităţi, o federaţie de
comunităţi.
6. Gestionare 61
Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că
vrem să transformăm această federaţie de comunităţi într-o
„uniune” clujeană.
În urmă cu zece ani, o analiză sociologică spunea despre
Cluj că neîncrederea este un virus care a dezmembrat
solidaritatea colectivă. După 1990, fiecare dintre multele
parohii construite pe orgolii, în locul unei comunităţi veritabile,
Informaţii suplimentare 79 au consolidat diagnosticul: oraşul nostru era mort. Un oraş
unde politeţea ţinea loc de relaţie şi poate doar escrocii
reuşeau să lucreze în echipe. Indiferenţa noastră a ucis acest
oraş minunat al Transilvaniei.
În ultimul deceniu, mentalitatea noastră a suferit o mare
transformare. Cetăţenii au înţeles atunci că oraşul pierde pasul
cu istoria şi se izolează.
Introducere – Consideraţii generale 3
Astăzi simţim că oraşul nostru se trezeşte, comunitatea devine
din ce în ce mai vie. Nu ştim dacă trecutul nu se va întoarce, dar
suntem hotărâţi să mergem mai departe.
Ne privim cu mândrie, dar ne cercetăm şi cu teamă - încă nu
ştim dacă am reuşit pe deplin.
Participarea la competiţia pentru titlul de Capitală Europeană
a Culturii ne-a unit. Este prima provocare căreia îi răspundem
titlului ar fi prima victorie împreună care ne-ar confirma că
suntem o Europă în miniatură aflată în procesul definirii şi
reconstrucţiei identităţii sale.
Recunoaştem că procesele noastre de reconstrucţie identitară
sunt europene şi că procesele de reconstrucţie a identităţii
europene sunt ale noastre. Recunoaşterea faptului că ce e mare
se răsfrânge în ce e mic, iar ce este mic se răsfrânge în ceea ce
este mare generează un spaţiu al întrepătrunderii, al învăţării
şi al sinergiei, al experienţei comune, al memoriei comune şi al
unei viziuni comune în viitor.
Privindu-ne în oglinda trecutului şi în cea a prezentului, dar
gândind mereu la viitor, am descoperit că istoria noastră
comună se întemeiază pe o veritabilă artă de a trăi împreună.
Noi, clujenii, vrem să aprofundăm această artă, să o definim, să-i
conştientizăm şi să-i perfecţionăm manifestările, astfel încât
să poată deveni un model – de păstrat, pentru noi, şi de urmat,
pentru ceilalţi. Pentru Europa însăşi.
Vrem să ducem mai departe acest model al convieţuirii.
Ne-am trezit şi nu vrem să recădem în somnul suspiciunii. Iar
titlul de Capitală Europeană a Culturii poate fi o garanţie.
„Între oameni, dacă anulezi pe celălalt, te anulezi şi pe tine“.
(Constantin Noica)
Din respect pentru diferenţă, continuăm să evidenţiem uneori
ceea ce ne desparte, dar am aflat împreună că aceste diferenţe
pot genera armonizări neaşteptate, benefice pentru toată
lumea. Dorim să găsim echilibrul, să evităm uniformizarea ca
risc de pierdere a identităţii.
Vrem să fim o comunitate a egalilor.
 Introducere – Consideraţii generale 5

Fondat ca o colonie romană în secolul II d.Hr., distrus de invazia
tătară în secolul XIII, asediat şi cucerit în secolul XV, mistuit de
foc în secolul XVII şi lovit de ciumă o sută de ani mai târziu,
oraşul nostru a renăscut mereu şi s-a modelat datorită unor
populaţii foarte diverse. Fiecare dintre acestea a adăugat
propriile cărămizi zidurilor văzute şi nevăzute ale cetăţii.
Astăzi, pe lângă majoritatea românească, etnicii maghiari
reprezintă 15,8% din populaţia oraşului, dar avem şi minorităţi
semnificative de romi, nemţi şi evrei. În centrul oraşului, pe o
rază de un kilometru, se înalţă catedrale şi biserici ale celor 6
culte creştine (ortodox, romano-catolic, greco-catolic, reformat,
unitarian şi luteran), plus o sinagogă. Acest fapt este unic în
Europa.
Diversitatea noastră reprezintă o infinită sursă de energie
pozitivă. Aceste comunităţi – separate de limbă, religie, avere
sau educaţie – învaţă, prin mijlocirea culturii, să comunice şi să
se înţeleagă una pe cealaltă.
Omului; de aceea a fost asimilată firesc ca una dintre
priorităţile strategice pe termen lung ale oraşului.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii, cu rezonanţa sa
internaţională şi reţeaua de activităţi pe care le presupune,
nu reprezintă doar o şansă, ci o ocazie rară de a ne activa
potenţialul cultural şi de a mobiliza întreaga comunitate.
Pentru prima dată în istoria recentă, toate partidele politice din
oraş şi-au dat mâna într-un proiect comun. Acesta. Pentru prima
dată, datorită acestei candidaturi, reprezentanţii diferitelor
culte ar putea să se roage împreună. Mai bine de 300 de
operatori culturali au contribuit la elaborarea strategiei pe
termen lung a municipalităţii.
Conceptul candidaturii noastre, East of West, vorbeşte despre
această redescoperire de sine. Despre punţile pe care le poţi
clădi spre ceilalţi. Istoria ne trimite un mesaj paradoxal: numele
de Cluj provine din latinescul [Castrum] clus, care înseamnă
„spaţiu închis”, dar simbolul istoric al oraşului este o cetate cu
porţile ridicate.

Vrem să le arătăm străinilor, prietenilor, tuturor celor care
vor să vadă ce înseamnă strădania unei comunităţi de a se
redescoperi pe sine.
Înainte se spunea despre Cluj că este Orașul-Comoară
al Transilvaniei. Acum credem cu toţii că, în fond, oamenii
reprezintă marea comoară.
Vrem să spunem Europei povestea noastră din care am putea
învăţa cu toţii fiindcă este o poveste despre construcţia
europeană. Despre oameni care reclădesc oraşul din suflete,
dărâmând zidurile dintre ei.
Suntem o comunitate care este pe cale să uite momentele in
care ne intorceam spatele unii altora. Nu mai vrem să vorbim
limba neîncrederii, ci limba culturii.
Avem nevoie de o temelie comună, mai puternică decât
hărţuirile istoriei, o temelie pe care să putem construi încredere
pe termen lung şi să perfecţionăm mecanismul unităţii în
diversitate şi a artei convieţuirii. De aceea ne dorim să fim
Capitală Europeană a Culturii.
Avem nevoie de o experienţă comună prin care să construim
o poveste comună, marea noastră istorie comună. Și acesta
nu poate fi decât propriul nostru proiect identitar. În oglinda
titlului de Capitală Europeană a Culturii ne vedem, ne
recunoaştem şi ne înţelegem pe noi înşine în relaţia noastră cu
Celălalt.
Prin această experienţă vom avea posibilitatea să construim
o memorie colectivă comună, fără de care nu vom avea o
identitate. Titlul ne va ajuta s-o clădim. Avem nevoie de o
istorie a Clujului întreg. Doar Clujul cultural poate asigura
această integritate.
Fiind oraş universitar, Cluj-Napoca are, prin tinereţea şi
deschiderea spre lume a zecilor de mii de tineri care studiază
aici, o şansă în plus de a menţine atmosfera echilibrată şi
optimistă. Prin ei, oraşul este mereu tânăr. Are proiecte pentru
viitor şi planuri îndrăzneţe.
Dar calitatea de oraş universitar cu tradiţie seculară nu rezolvă
de la sine integrarea în comunitate a zecilor de mii de studenţi
români şi străini care învaţă şi trăiesc aici. În ciuda iubirii lor de
Cluj, mulţi tineri sunt siliţi să-şi caute în altă parte viitorul. De
aceea avem nevoie de titlu - pentru a discuta deschis şi pentru
a găsi, prin cultură, soluţii pentru a-i păstra acasă şi pentru a-i
putea aduce acasă.
Oraşul nostru se trezeşte şi vrem să rămânem treji. Vrem
ca apartenenţa noastră la Cluj-Napoca să nu fie o iluzie, ci o
realitate la care am pus umărul cu toţii.
Astfel, candidatura noastră este o invitaţie adresată cetăţenilor
Europei de a participa şi de a se implica în complexul proces de
descoperire şi recunoaştere reciprocă înăuntrul acestui „acasă
în continuă construcţie”, înăuntrul laboratorului urban numit
Cluj-Napoca.
„Văd Clujul ca pe o mulţime mare de oameni călătorind
spre Cluj. O călătorie fără sfârşit, deoarece oraşul acesta e
ca o oglindă sferică. Nimeni nu cred să fi ajuns în el. Cunosc
clujeni din tată-n fiu care încă mai caută Clujul. Încă mai
rătăcesc fericiţi printre ipostazele mereu înşelătoare ale
oraşului, rob fiecare al altei iluzii.” (Ion Mureşan, Oraşul din
oglindă, în antologia Clujul din cuvinte, 2008).
E vremea să fim îndrăzneţi. Împreună.
Credem că a venit timpul să spunem Europei povestea noastră, Ne dorim să fim Capitală Europeană a Culturii pentru a ne
pentru ca, împreună, să găsim soluţii noi. Pentru noi, pentru deschide nu doar înspre exterior, către străinii care ne vizitează,
Europa şi alături de Europa. ci şi înspre interior, către noi înşine, ca să putem spune Europei
ce am aflat unii despre alţii, iar Europa să se vadă reflectată în
Cultura este cea mai puternică poveste pe care o putem diversitatea de la noi.
spune împreună. Cultura este valoarea pe care, cu toate că o
înţelegem diferit, o recunoaştem cu toţii căci ea se adresează Aceasta e viziunea noastră.
0.2 Oraşul dumneavoastră are în plan implicarea zonei limitrofe?
Explicaţi această opţiune.
Candidatura este a oraşului, dar presupune o reţea, deoarece
spiritul Clujului nu poate fi despărţit de cel al judeţului şi nici
de modul de viaţă specific Transilvaniei. La fel ca legăturile
noastre sentimentale sau de rudenie, nici programul cultural pe
care l-am conceput pentru 2021 nu se poate opri la însemnele
care marchează ieşirile din oraş. Ca atare, candidatura noastră
include şi proiecte care urmează să fie realizate pe o rază de 60 Judeţul Cluj
de kilometri în jurul municipiului Cluj-Napoca.
Straturile culturale ale oraşului se contopesc cu cele ale zonei
metropolitane şi se regăsesc într-o populaţie de circa 450.000
de locuitori. Dacă extindem la nivelul judeţului, ajungem la
un total de 691.000 de locuitori în care avem încredere că vor
menţine dinamismul fluxului cultural.
De altfel, candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii
este susţinută de Consiliul Judeţean Cluj, membru fondator
al Asociaţiei care a pregătit acest dosar. Consiliul Judeţean
furnizează logistica şi fondurile necesare pentru ca programul
nostru să poată fi organizat în toate localităţile, satele care vor
fi partenere oraşului Cluj-Napoca în 2021.
6 Introducere – Consideraţii generale
0.3 Explicaţi pe scurt profilul cultural general al oraşului dumneavoastră
Oraş proeminent în România şi în Sud-Estul Europei, Cluj-
Napoca are un profil cultural cu multiple faţete.
Fondat ca aşezare romană, refăcut ca fortăreaţă sub influenţa
coloniştilor germani, Clujul a devenit o cetate înfloritoare în
timpul Evului Mediu şi avea să fie regândit în stil baroc în
secolul XVIII. E un oraş cu vocaţie central-europeană, multe
dintre reperele sale culturale fiind construite în timpul
Imperiului Austro-Ungar. Până la Unirea din 1918, dintre marile
oraşe din Transilvania, Clujul fusese cel mai puţin accesibil
românilor. În ciuda numărului semnificativ, aceştia nu sunt
acceptaţi intra muros decât în secolul al XIX-lea, însă cu
drepturi limitate şi cu extrem de puţine şanse de emancipare.
În perioada interbelică, românii adaugă noi repere Clujului,
legiferând structura lui cosmopolită şi încercând să armonizeze
diferenţele, etnice sau de orice altă natură. Modernismul şi
realismul socialist şi-au pus ulterior amprenta pe un peisaj
urban care a ajuns, astăzi, eclectic în zona centrală şi post-
industrial la periferii.
La fel ca toate oraşele importante din Europa, Cluj-Napoca s-a
ridicat pe straturi succesive de civilizaţie, însă incapacitatea de
a-ţi recunoaşte istoria ca un întreg reprezintă o „specialitate
locală”. Într-un spaţiu ale cărui tradiţii şi ritualuri cotidiene sunt
definite de români, maghiari, germani, evrei sau romi, precum şi
de mai multe credinţe religioase, discursul public a minimalizat
în permanenţă contribuţia pe care una sau alta dintre aceste
culturi au avut-o la istoria oraşului.
Pentru a înţelege identitatea Clujului, e nevoie de o incursiune
în istorie. Numele „Napoca” apare pe o bornă de hotar datând
din anul 108 d.Hr., după cucerirea Daciei de către romani. În
anul 180, filosoful-împărat Marcus Aurelius a ridicat Napoca la
rangul de colonia, iar aşezarea avea să fie una prosperă pentru
cel puţin 100 de ani, până la retragerea romanilor.
În secolele IX şi X, ungurii au supus cnezatele formate în
această regiune şi le-au încorporat în regatul lor. Fosta colonia
romană a renăscut odată cu venirea germanilor, în secolele
XII-XIII - fiind atestată pentru prima dată sub denumirea de
Castrum Clus („spaţiu închis”) -, şi a primit statutul de oraş
liber regal la începutul secolului XIV.
Clujul are o biserică catolică în stil gotic încă din secolul
XIV şi este singurul oraş din România în care a fost fondată
o denominaţiune creştină recunoscută la nivel mondial -
unitarianismul (secolul XVI). Clujul şi-a deschis porţile pentru
evrei la începutul secolului XVII şi le-a permis să-şi practice
religia şi activităţile comerciale.
Școli publice există aici de peste 600 de ani. Prima instituţie
de învăţământ superior din oraş a fost înfiinţată de iezuiţi la
sfârşitul secolului XVI. Prima şcoală românească datează din
1853, iar o universitate „multiculturală” - cum se spune în zilele
noastre -, având cursuri în română, maghiară şi germană a
funcţionat la Cluj începând din 1872. În primii ani ai secolului
XX, Jenö Jánovics, pionier al cinematografiei clujene a jucat sau
a ajutat la producerea a peste 60 de filme de ficţiune, dintre
care 32 au fost regizate de către acesta. În 1919, se înfiinţează
Universitatea Regele Ferdinand I, iar în perioada interbelică
aici au studiat sau au fost profesori personalităţi care au avut
contribuţii deosebite la progresul ştiinţei şi culturii europene,
precum Emil Racoviţă, Lucian Blaga, Constantin Daicoviciu,
Hermann Oberth, Petre Sergescu şi alţii.
În secolul XX, oraşul trăieşte experienţe istorice şi culturale
caracteristice pentru întreaga Europă Centrală şi de Est,
incluzând aici curentele artistice ale epocii, dar şi tragediile
războiului, apoi instaurarea regimului comunist şi apoi tranziţia
spre democraţie.
Întorcându-ne în prezent, Cluj-Napoca este al doilea centru
universitar din România: avem 11 universităţi la care sunt
înscrişi peste 80.000 de studenţi. De altfel, tradiţiei universitare
şi trecutului multietnic li se datorează dinamismul şi bogăţia
culturală ale Clujului de azi. În ceea ce priveşte vitalitatea
culturală, Clujul se află pe locul 2 în ţară, după Bucureşti, care
însă are o populaţie de 6 ori mai mare.
Scena culturală a oraşului, ca peste tot în Estul Europei, este
definită de două „lumi” distincte: sectorul public şi sectorul
independent. Instituţiile de stat - care se axează pe producţii
clasice - se confruntă cu probleme cauzate de infrastructura
învechită şi de modele rigide de management. De cealaltă
parte, independenţii, chiar dacă sunt foarte activi, sunt lipsiţi de
susţinere constantă şi nevoiţi prea adesea să se concentreze pe
supravieţuire.
Anual, circa 2.000 de tineri absolvă universităţi de artă din
Cluj-Napoca – Universitatea de Artă şi Design, Academia de
Muzică „Gheorghe Dima” sau specializări de artă – Facultatea
de Teatru şi Televiziune, Facultatea de Litere, Istoria Artei de la
Universitatea „Babeş-Bolyai” sau Facultatea de Film şi Media de
la Universitatea Sapientia.
Însă cultura este unul dintre cele mai vitregite domenii la Cluj-
Napoca: salariile sunt mici, oamenii sunt siliţi să lucreze
peste program, iar majoritatea contractelor sunt pe durată
scurtă. Prea des, numeroşi finanţatori se aşteaptă ca artiştii să
muncească gratis.
Clujul are o tradiţie teatrală care datează din 1792. Avem patru
instituţii de anvergură naţională: Teatrul Naţional, Opera
Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Acestea
operează în două clădiri, una dedicată limbii române, cealaltă,
limbii maghiare. Această realitate înseamnă, pe de o parte, că
cele două culturi majore ale Clujului sunt vii şi fertile, dar, pe
de altă parte, şi-au dezvoltat practici artistice diferite.
De asemenea, instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală
a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de
Păpuşi „Puck”, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei - care deţine
şi o spectaculoasă colecţie de case tradiţionale expuse în aer
liber.
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în
ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice. Muzeul de Artă se
confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea i-a
fost retrocedată. De altfel, retrocedările de imobile confiscate
abuziv în timpul regimului comunist au reprezentat un proces
dureros la Cluj şi în România, la fel ca în toate celelalte ţări
ex-comuniste. Ca atare, există o seamă de clădiri de patrimoniu
lăsate în paragină din cauza statutului juridic incert.
Primul şi cel mai important proiect românesc de transformare
a unui spaţiu industrial într-un centru de artă, Fabrica de
Pensule, s-a născut la Cluj-Napoca în 2009, ca o iniţiativă
independentă a circa 60 de artişti şi organizaţii. Spaţiul conţine
acum şapte galerii, două spaţii pentru arte performative, o
bibliotecă şi circa 30 de ateliere individuale - toate axate pe
artă contemporană şi pe activităţi cu impact social.
Datorită acestui nucleu artistic, Clujul a fost desemnat
ca unul dintre cele „12 oraşe de artă ale viitorului”,
aflate în avangarda secolului XXI (Phaidon, 2013).
Introducere – Consideraţii generale 7
Galerii internaţionale de renume şi muzee celebre, precum
Centre Pompidou şi MOMA San Francisco, au inclus în
colecţiile lor lucrări ale unor artişti care fac parte din aşa-
numita „Școală de pictură de la Cluj”: Adrian Ghenie - cel mai
bine vândut artist din lume sub 40 de ani în 2014, Ciprian
Mureşan, Victor Man, Șerban Savu şi alţii.
Cluj-Napoca este un oraş în plină expansiune, din perspectiva
numărului de manifestări artistice. În 2014, de pildă, aici s-au
desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 festivaluri
propun în fiecare an spectacole de teatru, literatura, dans,
muzică, arte vizuale - atât tradiţionale, cât şi contemporane.
Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la
a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri
din Estul Europei. Datorită TIFF, Cluj-Napoca are acum cei
mai mulţi spectatori de film din ţară, raportat la populaţie, şi
se conturează ca un viitor punct de atracţie pentru producţia
cinematografică. TIFF s-a alăturat clubului festivalurilor de
elită, fiind acreditat de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor
Producătorilor de Film (FIAPF). Această acreditare îl
poziţionează printre 40 cele mai importante festivaluri din
lume. De asemenea, Festivalul de film Comedy Cluj, ajuns la
ediţia a 7-a, este considerat unul dintre cele mai reprezentative
festivaluri de comedie din Europa. Prin urmare, Cluj-Napoca
are în prezent cea mai mare audienţă de film din ţară şi
într-un mod constant devine un hotspot pentru producţia
cinematografică. Un fond regional pentru producţie de film
urmează să fie înfiinţat pentru a transforma Clujul într-unul
dintre marile centre de producţie din Europa de Est, astfel
atrăgând producători străini şi români, precum şi dezvoltând
resursele şi profesioniştii locali Astfel, în comparaţie cu alte
oraşe din ţară, Cluj-Napoca are o puternică infrastructură de
cinema – patru săli renovate şi aduse la standarde moderne,
plus două multiplexuri., însumând un numar de 24 de sali de
cinema. Din păcate, alte patru foste cinematografe sunt prea
degradate sau au fost modificate pentru scopuri non-artistice.
Spaţiul public al oraşului - care fusese închis pentru
evenimente culturale înainte de 2006 - a devenit în ultimii 5
ani scena a sute de concerte, festivaluri şi intervenţii artistice.
Zilele Clujului, Zilele Culturale Maghiare, Colours of Cluj, Photo
Romania sau Scena Urbană sunt doar câteva dintre acestea.
Într-un oraş tanăr şi dinamic, festivaluri de muzică precum
Electric Castle, Jazz in the Park, Untold Festival, Mioritmic,
Delahoya sau Transilvania Jazz Festival au redat vitalitate
unor străzi care fuseseră lipsite de viaţă în timpul verii.
Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în
comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a
devenit în numai 3 ani unul dintre cele mai mari festivaluri
din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015
ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului,
Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000
de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.
8 Introducere – Consideraţii generale
Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat
la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.
Într-un oraş căruia i-a lipsit multă vreme o strategie culturală,
entuziasmul pentru manifestări ample în spaţiul public a atins
un punct de maxim care poate periclita echilibrul fragil dintre
cerere şi ofertă, dintre calitate artistică şi distracţie banală,
precum şi sprijinul acordat unor producţii proaspete. Mai
mult, finanţarea culturii, atât din surse publice, cât şi private,
s-a orientat în special spre aceste evenimente „vizibile”, în
detrimentul acelor demersuri care sunt critice, experimentale,
de nişă, sau care se concentrează pe educaţie şi pe grupurile
dezavantajate.
Cele mai importante 45 de instituţii şi organizaţii din Cluj-
Napoca ating anual o audienţă de circa 1,3 milioane de
persoane şi cumulează un buget de 18 de milioane de euro (la
nivelul lui 2014) pentru activităţi cu profil cultural.
Industriile culturale înregistrează o creştere accentuată,
în special în domeniul jocurilor computerizate, al realităţii
augmentate, cartografiere şi SIG (Sisteme Informaţionale
Geografice). În timp ce sectorul IT atrage capital şi angajează
mii de tineri (majoritatea absolvenţi ai unor universităţi
clujene), celelalte segmente performante ale sectorului creativ
- design, foto-video, publicistică, traduceri, arhitectură şi modă -
nu sunt capabile să susţină contracte pe termen lung şi nici să
ofere salarii atrăgătoare. Mulţi absolvenţi ai unor departamente
artistice îşi găsesc cu dificultate locuri de muncă, majoritatea
studenţilor de la Arte îşi câştigă pâinea în zona serviciilor şi
puţini îşi permit să aibă răbdare sau să nu renunţe la cariera
artistică.
Oraşul are o deschidere europeană, cu un procent mare
de mobilitate şi numeroase cooperări externe. 45% dintre
activităţile culturale din Cluj-Napoca au un impact naţional, iar
38% dimensiune internaţională. Cu toate acestea, conexiunile
europene se traduc preponderent în schimburi de experienţă
de scurtă durată: 37% dintre evenimente implică artişti
internaţionali, dar numai 5% lansează artişti şi iniţiative locale
peste hotare, şi doar 4% iau forma unor co-producţii.
0.4 Explicaţi conceptul programului care va fi lansat în cazul în care oraşul este
nominalizat Capitală europeană a culturii.
Cluj-Napoca este un oraş dual, precum Ianus Bifrons zeul
cu două feţe, una privind înainte, cealaltă, înapoi. Zeu al
porţilor deschise, al riturilor de trecere şi al fenomenelor de
tranziţie, poate fi preluat ca simbol al Clujului aflat, ca situare
geografică destinală, între Est şi Vest, iar ca situare culturală,
la o intersecţie de perspective şi atitudini. Cei care vin dinspre
Est remarcă mai întâi atmosfera de burg „imperial”, specifică
tuturor oraşelor aflate cândva sub stăpânire „cezaro-crăiască”.
Cei care vin dinspre Vest recunosc patina occidentală a oraşului,
păstrată, dar remarcă şi concreşterile şi modelările pe care le-
O contribuţie majoră la aducerea unor artişti internaţionali la
Cluj-Napoca o au cele şapte centre culturale străine, precum
şi cele 17 biblioteci şi centre de limbi străine care activează
în oraş. Ţările cu care Clujul artistic colaborează cel mai mult
sunt Germania, Franţa, Ungaria, Marea Britanie şi Statele Unite.
Oraşele europene cu care avem cele mai frecvente conexiuni
culturale sunt Budapesta, Berlin şi Paris.
Dincolo de toate acestea - dinamism, creativitate şi atmosferă
universitară, o altă caracteristică a Clujului cultural este
participarea. Acţiuni de tip social sunt vizibile în tot oraşul,
îmbunătăţind viaţa celor vulnerabili, lansând modele de trai
sustenabil şi impulsionând autorităţile să adopte politici
urbane. Cea mai importantă mişcare socială din ultimul
deceniu, campania „Salvaţi Roşia Montană” (mişcare civică
şi ecologică împotriva exploatărilor aurifere cu cianuri), care
a fost lansată şi coordonată de la Cluj-Napoca, a mobilizat
milioane de persoane şi a ridicat gradul de responsabilitate al
populaţiei în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător.
Peste 2000 de organizaţii non-guvernamentale sunt active
în Cluj-Napoca. Iniţiative remarcabile, precum Fundaţia
Comunitară, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Youth Bank,
Tedx sau Critical Mass, contribuie într-o măsură semnificativă
la formarea unei comunităţi active, libere şi implicate. Ca
dovadă, oraşul nostru este primul din România unde s-a aplicat
bugetarea participativă, un proces aflat în faza de pionierat la
nivel european.
Suntem, totuşi, destul de departe de a ne considera o
comunitate care a căzut de acord asupra principiilor şi
valorilor sale. Mari segmente din populaţia Clujului rămân
disparate: mediul de afaceri şi sectorul cultural nu comunică
suficient, instituţiile publice şi asociaţiile private se înhamă
rareori la un proiect comun, iar cercetarea academică este ruptă
de teme locale.
Cultura continuă să fie percepută în Cluj-Napoca ca fiind
mai ales un sector al elitelor, legat puţin sau chiar deloc de
viaţa de zi cu zi. Noua paradigmă a culturii, aceea de motor al
transformării sociale şi regenerării urbane, se află încă în stadiu
incipient.
au adus oraşului cei o sută de ani de administraţie românească,
trecând prin trei epoci distincte: exuberanţa interbelică, „elanul
muncitoresc” al perioadei comuniste şi racordarea la mileniul
trei din anii de după 1989, şi ei caracterizaţi printr-o atitudine
dublă: nostalgie faţă de vechi, cu gesticulaţii „retro”, specifice
bătrânei Europe în întregul ei, şi pariu decis, îndrăzneţ pe nou.
Dacă vorbim despre deschidere, vitalitate culturală sau
atitudinea locuitorilor, Cluj-Napoca este, probabil, cel mai
occidental oraş din România. Cu toate astea, suntem şi
rămânem estici. De pildă, ştim mai bine decât mecanicul să ne
reparăm maşina şi ne place în continuare să stăm pe bancă,
în faţa blocului, la fel cum bunicii noştri stăteau la poartă, pe
înserat, urmărind cine mai trece pe uliţă.
Conceptul candidaturii noastre, East of West, spune că suntem
în aceeaşi măsură un oraş cosmopolit şi occidental în Estul
Europei pe cât suntem un oraş răsăritean de mărime medie în
Vestul Europei.
Trebuie să ne întrebăm: unde în Europa se întâlnesc
Vestul şi Estul? În ce condiţii o frontieră fizică influenţează
prejudecăţile? Cum se percep reciproc un european din Vest
şi unul din Est? Ne vor purta asemenea întrebări numai la
despărţirea istorică de după cel de-al doilea război mondial,
avem de-a face, deci, cu o Cortină de Fier a sărăciei sau cu ceva
mult mai adânc, cum ar fi permanentele contacte şi coliziuni ale
est-europenilor cu Orientul?
Denumindu-ne conceptul East of West, şi nu West of East - aşa
cum s-ar fi aşteptat unii -, suntem decişi să punem în discuţie,
însă neapărat cu umor, clişeele referitoare la acest spaţiu
geografic şi mental. Nu ne interesează să lansăm noi ideologii.
East of West este misiunea pe care ne-am asumat-o de
a face cunoscută mai bine înţelegerea noastră răsăriteană
asupra vieţii. Vrem să investigăm şi să prezentăm cultura est-
europeană, felul nostru specific de trai şi capacitatea noastră
unică de a ne adapta unor evenimente şi contexte neprevăzute.
Sociologul Paul Watzlawick analiza cu umor (în best-seller-ul
The Situation is Hopeless but not serious. The Pursuit of
Unhappiness) „zona cea mai densă în atitudini absurde a
lumii: fostul imperiu habsburgic”, cel compus dintr-o mulţime
de culturi atât de diferite, încât nici o soluţie de bun simţ la
vreo problemă nu putea fi sperată vreodată. Locuitorii acestei
zone paradoxale ştiu că „viaţa e disperată, dar nu e gravă”,
de aceea problemele cele mai simple îi depăşesc, iar pe cele
imposibile le rezolvă, stupefiant, ca-ntr-o doară, absurdul fiind
pâinea de fiecare zi a minţii lor.
East of West vorbeşte şi despre scopul nostru de a crea un
cadru de dialog cu vecinii estici ai UE (Ucraina şi Moldova),
precum şi cu acele ţări din Balcani care îşi doresc o nouă
extindere a UE. Intenţionăm, de asemenea, să folosim şansa
că împărţim titlul cu un oraş din Grecia pentru a contribui la
o dezbatere profundă privind provocările unei noi identităţi
europene.
East of West înseamnă că, trăind pe acest hotar simbolic, ne
putem redefini identitatea colectivă prin forţa pe care ne-o
oferă întâlnirea dintre culturile noastre.
Ca exemplu pentru orice dialog nesperat, putem crea spaţii de
confluenţă între realităţile duale ale oraşului nostru: români şi
maghiari, ortodocşi şi catolici, studenţi şi muncitori, centru şi
Introducere – Consideraţii generale 9
periferii, oameni de afaceri pragmatici şi artişti visători.
Aceste spaţii de re-cunoaştere se pot transforma în factori
de influenţă reciprocă şi de creaţie comună, care, în cele din
urmă, pot duce la surmontarea unora dintre dihotomiile care
ne definesc. Și asta deoarece culturile nu se opun una alteia, ci
se completează. Și, cel mai important, cultura este capabilă să
determine cele mai temeinice transformări sociale.
Cultura are un rol catalizator în schimbarea societăţii. Numai
aşa Estul şi Vestul pot învăţa să se asculte reciproc. Și, la o
adică, să găsească drumul spre reconciliere.
East of West vorbește despre noi, clujenii.
Cluj-Napoca se poate mândri cu faptul că viaţa culturală a
oraşului este puternic legată de transformările sociale. Această
conexiune va reprezenta coloana vertebrală a programului
pentru 2021: cetăţeni aparţinând unor culturi diferite vor
colabora pentru a crea noi forme de expresie culturală.
East of West alimentează excelenţa.
Conceptul nostru încurajează cercetarea noilor curente artistice
şi culturale. De pildă, programul nostru se va baza pe forţa
Școlii de pictură de la Cluj, unul dintre cele mai elogiate
fenomene artistice de la nivel mondial, şi care s-a conturat aici
în ultimii 10 ani.
East of West este interdisciplinar.
Prin conectarea unei largi palete de practici culturale, conceptul
nostru încurajează abordarea critică, reforma şi inovaţia,
impulsionând noile expresii ale artei multi- şi inter-disciplinare.
East of West este incluziv.
Conceptul nostru nu e relevant doar pentru „lumea artei”, ci şi
pentru societate ca atare. El solicită permanenta conectare a
grupurilor dezavantajate cu manifestările culturale.
East of West încurajează colaborarea.
Ne propunem să realizăm cu partenerii din ţară şi din Europa
coproducţii care să problematizeze diversele modalităţi
de creaţie culturală. Festivalul Internaţional „Interferenţe”,
organizat de Teatrul Maghiar, este un exemplu notoriu pentru
prezenţa oraşului nostru pe scena Europei.
East of West este scalabil.
Conceptul nostru este suficient de flexibil pentru a funcţiona
la multiple niveluri, începând de la cel individual, trecând prin
microcomunităţi, până la nivelul oraşului şi al regiunii, ceea ce
va constitui o provocare pentru culturile noastre şi le va ajuta
să se îmbogăţească.
East of West este european.
Europa, la fel ca noi toţi, are nevoie de noi modele de implicare
civică, de coexistenţă şi mai ales de colaborare. Vom produce
programul nostru pentru 2021 împreună cu Europa şi, astfel,
ne vom asigura că a discuta despre identitatea europeană
reprezintă cheia de boltă a conceptului nostru.

Contribuţia la strategia pe termen lung
1.
1.1 Descrieţi strategia culturală existentă în oraşul dumneavoastră la momentul
candidaturii, precum şi planurile oraşului de consolidare a capacităţii sectoarelor
culturale şi creative, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen lung între
aceste sectoare şi sectoarele economice şi sociale din oraşul dumneavoastră. Care
sunt planurile pentru sprijinirea activităţilor culturale după perioada pentru care
este acordat titlul?
Actuala Strategie de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca a
fost elaborată în 2013 şi vizează perioada 2014-2020, pentru a
coincide cu exerciţiul bugetar al Uniunii Europene. Documentul
ţinteşte însă orizontul anului 2027, asigurând continuitatea
principalelor direcţii de acţiune.
Spre deosebire de viziunile multor alte oraşe, care sunt
concepute de un mic grup de specialişti, noua Strategie a
municipiului Cluj-Napoca este rezultatul efortului coordonat a
peste 300 de experţi locali. Și asta pentru că municipalitatea
a înţeles că dispunem de o expertiză vastă şi foarte diversă,
datorită universităţilor, a mediului de afaceri şi a sectorului
independent.
Strategia generală este gândită pe trei piloni - Inovaţie,
Universitate şi Participare, consideraţi factori-cheie pentru
dezvoltarea oraşului. Dat fiind acest profil, Clujul are aspiraţii
comparabile cu ale unor oraşe europene de mărime medie
precum Graz, Linz, Karlovy Vary sau Szeged, care sunt similare
prin dinamism, mediu universitar puternic, sectoarele culturale
şi creative, precum şi prin societatea civilă.
Cultura este considerată o valoare transversală, fiind asumată
astfel chiar în Viziunea oraşului: „Clujul va fi un reper
european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care
sprijină experimentarea și iniţiativa. Cultura va reprezenta
un factor transversal în organizarea comunităţii, devenind
motorul transformării sociale și regenerării urbane.”.
Mai mult decât atât, una dintre direcţiile strategice menţionate
în document o constituie mobilizarea culturii pentru
regenerare urbană şi transformare socială.
Două dintre cele 25 de capitole ale Strategiei de Dezvoltare
sunt dedicate culturii şi creativităţii: Strategia Culturală şi
Strategia pentru Industriile Creative.
Conceptul-cheie al Strategiei Culturale se înscrie în linia
alegerilor făcute de cele mai dinamice oraşe europene. Acest
concept se rezumă astfel: cultura are potenţialul de a fi unul
dintre catalizatorii dezvoltării oraşului, din perspectiva
progresului urban, social şi economic Această idee constituie
temelia puternicei legături dintre sectorul cultural şi alte arii
de interes precum urbanism/arhitectură, incluziune socială,
participare, educaţie, tineret şi dezvoltare economică locală.
Au fost identificate nouă priorităţi strategice, iar întărirea
sectorului cultural este una dintre cele mai importante.
Pentru că anul 2021 coincide cu sfârşitul actualei Strategii de
Dezvoltare a oraşului, titlul de Capitală Europeană a Culturii
devine o treaptă între actualul statut cultural al oraşului şi
obiectivul pe termen lung.
Programele Operaţionale incluse în Strategia Culturală se
referă la procese evolutive (de pildă, Percent-for-Art, City
Card, Voucher cultural), ceea ce reprezintă o garanţie a
faptului că municipalitatea va continua să susţină sectorul
cultural şi după anul 2021.
Contribuţia la strategia pe termen lung 11
Priorităţi strategice Măsuri / Programe operaţionale
1. Creşterea accesului la cultură/ Plan integrat pentru dezvoltarea publicului şi educaţie culturală
Dezvoltarea publicului Acces la cultură – City Card, Voucher cultural
Activarea unor spaţii destinate culturii la periferia oraşului
2. Întărirea sectorului cultural Program de granturi
Mărirea sumei alocate din bugetul local pentru proiecte culturale şi de tineret de la 0,6% în 2013 la 3% în 2020
Percent-for-Art / Fond pentru artă publică
Calendarul cultural al oraşului
Observatorul statistic - cercetări privind cultura şi participarea culturală
3. Încurajarea noii producţii artistice Program de granturi, rezidenţe artistice, granturi pentru mobilitate
Program de stimulare a excelenţei în artele contemporane - cercetare, arhivare, Centrul European de Artă Contemporană
4. Creşterea cooperării europene şi Calendar de rezidenţe, granturi de mobilitate
internaţionale în sectorul cultural Fond pentru coproducţii internaţionale
5. Creşterea cooperării dintre sectorul Platformă de cooperare inter-sectorială – sesiuni de networking, conferinţe, premii
cultural şi alte sectoare Proiecte de cooperare: City Card, Voucher cultural, Percent-for-Art, Fondul InJoy
6. Dezvoltarea infrastructurii culturale şi Managementul infrastructurii culturale – acces la spaţii publice, reabilitarea şi deschiderea unor noi spaţii pentru cultură
protejarea patrimoniului (Turnul Pompierilor)
Dezvoltarea infrastructurii culturale - Centrul European de Artă Contemporană, Centrul Cultural Transilvania
Reabilitarea şi protejarea patrimoniului tangibil şi intangibil
7. Dezvoltarea profesională a operatorilor Sesiuni de instruire pentru conceperea unor strategii instituţionale / Plan integrat pentru acces la cultură şi dezvoltarea
culturali publicului
Program de granturi, Rezidenţe artistice, Granturi de mobilitate pentru artişti/operatori culturali locali pentru a participa
la evenimente internaţionale
8. Dezvoltarea unei culturi de utilizare a Ghid destinat organizatorilor de evenimente în spaţii publice
spaţiului public Percent-for-Art / Fond pentru artă publică
9. Îmbunătăţirea comunicării culturale Sistem integrat de comunicare – panouri de afişare, ecrane urbane, indicatoare
în oraş
Este demn de remarcat că unele dintre aceste măsuri se Alte două capitole ale Strategiei oraşului - unul dedicat
află deja în fază de implementare. Astfel, prima variantă a Industriei cinematografice, celălalt sectorului TIC (Tehnologia
Calendarului Municipal (un sistem online care urmăreşte să Informaţiei şi Comunicării) - fixează repere privind dezvoltarea
devină o agendă completă a evenimentelor culturale din oraş municipiului Cluj-Napoca ca hub (punct nodal) al industriilor
şi un instrument de planificare a locaţiilor şi spaţiilor publice) creative, prin intermediul a două proiecte majore:
a fost lansată în 2015 cu ocazia titlului de Capitală Europeană
a Tineretului. Un nou Sistem integrat de comunicare (panouri, 1. Fondul regional pentru producţie cinematogrfică în
totemuri, ecrane urbane digitale, semne) a fost adoptat în cadrul Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative
urma unui concurs de design în spaţiul public - în momentul (CREIC);
de faţă se află în etapa de implementare. Și, cel mai important 2. Cluj Innovation City - proiect care urmăreşte dezvoltarea
de menţionat este faptul că suma anuală alocată din bugetul eco-socială a Clujului pe baza cercetării în patru domenii:
oraşului către proiectele culturale a crescut, în ultimii 2 ani, biotehnologie, IT, sănătate, energie sustenabilă şi mediu.
cu 1,54 milioane de euro (de la 1,26 milioane în 2013 la 2,8
milioane în 2015). În rezumat, prin intermediul strategiei pe termen lung,
municipalitatea clujeană se angajează să utilizeze mai eficient
Strategia pentru Industriile Creative se bazează pe conceptul cultura şi creativitatea pentru a îmbunătăţi nivelul de trai
de Smarter City. Bunăstarea oraşului este gândită în strânsă şi colaborarea între locuitorii oraşului, precum şi pentru a
legătură cu creativitatea, dar nu doar cea din mediul de îmbunătăţi profilul internaţional al Clujului. Din această
business sau artistic, ci chiar o creativitate a cetăţenilor înşişi. perspectivă, politicile locale susţin direct un sector cultural mai
Acesta este un pas înainte faţă de conceptul de Smart City: puternic, precum şi o viaţă culturală mai dinamică. Titlul de
vizează un oraş creat împreună. Astfel, Strategia regândeşte Capitală Europeană a Culturii este considerat un catalizator al
creativitatea şi inovaţia - concepte-cheie în industriile creative acestor procese şi toate proiectele gândite pentru candidatură
- în termeni de urbanitate şi spaţiu social, furnizând măsuri de constituie manifestări ale acestei viziuni pe termen lung.
transformare a oraşului într-un laborator urban viu. Acest scop
este vizat în două dintre liniile de program ale candidaturii
noastre, Explore şi Activate, care se referă la experiment şi
creativitate socială.
12 Contribuţia la strategia pe termen lung
1.2 Cum este integrată acţiunea Capitală europeană a culturii în această strategie?
Obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii este
una dintre căile prin care vrem să atingem o parte dintre
obiectivele pe termen lung: „Clujul se va defini ca un oraș
european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate
cu caracter unic, intercultural. Cluj-Napoca va fi o reţea
de comunităţi interconectate, un laborator al creativităţii
sociale, un oraș cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos și
responsabil.” Conceptul candidaturii noastre, East of West, îşi
propune să contribuie la această viziune.
Chiar dacă Strategia de Dezvoltare a oraşului este concepută
pentru perioada 2014-2020, faptul că documentul defineşte
o viziune pe termen lung (cu orizontul 2027) garantează
continuitatea principiilor pe care se întemeiază actualele
politici culturale, cât şi candidatura la titlul de Capitală
Europeană a Culturii pentru următoarea etapă strategică
2021-2027.
Această candidatură este asumată ca proiect strategic al
oraşului, fiind una dintre puţinele iniţiative care coagulează
interes şi energie din partea mai tuturor sectoarelor Clujului.
În plus, candidatura este considerată temă transversală în
Strategia Culturală a Clujului, ceea ce înseamnă că proiectele
concepute în acest context sunt în sinergie cu măsurile
prevăzute în documentul municipalităţii.
Strategia de Dezvoltare a oraşului pentru 2014-2020 conţine
un capitol special dedicat candidaturii la titlul de Capitală
Europeană a Culturii. Acest capitol:
ƒ defineşte candidatura ca proiect prioritar al oraşului pentru
perioada 2014-2027;
ƒ precizează obiectivele programului Capitalei Culturale şi
subliniază că acestea sunt strâns legate de direcţiile pe
care municipalitatea şi le-a asumat prin actuala Strategie;
ƒ îşi asumă efortul colectiv pe care-l presupun activităţile
legate de candidatură şi recomandă, în consecinţă, ca
proiectele majore pentru 2021 să fie incluse în portofoliul
de priorităţi al oraşului;
ƒ enumeră sectoarele-cheie care, pe lângă Cultură şi
Industrii Creative, vor fi implicate în programul cultural
din 2021 şi asupra cărora acest program ar urma să aibă un
impact semnificativ: tineret, educaţie, participare, turism,
cercetare şi inovare, economie, arhitectură şi urbanism,
marketing, incluziune socială, filantropie, IT şi relaţii
internaţionale.
Acest capitol special asigură, de asemenea, continuitate între
actuala Strategie Culturală şi cea gândită pentru perioada
2021-2027. Elementele-cheie ale candidaturii vor fi menţinute
printr-un mecanism de monitorizare bazat pe un Observator
Statistic, care va permite o analiză longitudinală a datelor
privind participarea publicului şi dezvoltarea sectorului cultural
şi a industriilor creative din Cluj-Napoca. Documentul mai
prevede că un grup de experţi se va întâlni anual pentru a
monitoriza progresele obţinute în implementarea Strategiei şi
pentru a decide ce măsuri trebuie să fie actualizate în funcţie
de evoluţiile din domeniile cultural, economic şi social. Printre
aceste evoluţii se pot număra eventuala câştigare a titlului de
Capitală Europeană a Culturii, dar şi angajamentele Clujului
faţă de alte programe internaţionale precum European Green
Capital, Intercultural City şi Special Olympics.
Contribuţia la strategia pe termen lung 13
În rezumat, noi, clujenii, considerăm această candidatură ca mediul de afaceri, universităţile şi clasa politică totodată, de
un moment de cotitură care va genera masa critică pentru ca a-i impulsiona să-şi imagineze noi conexiuni atât înăuntrul
oraşul să se aşeze pe direcţia de dezvoltare dorită. Capitala comunităţii, cât şi în relaţie cu Europa.
Europeană a Culturii este ACEL proiect unic al oraşului care
are potenţialul de a mobiliza cetăţenii, sectorul cultural,
1.3 În cazul în care titlul se acordă oraşului dumneavoastră, care este, în opinia
dumneavoastră, impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra
oraşului (inclusiv din punct de vedere al dezvoltării urbane)?
Din perspectivă culturală, se va îmbunătăţi nivelul de educaţie Vom crea oportunităţi, prin intermediul proiectelor COM’ON
culturală a publicului şi calitatea actului de cultură. Noi Cluj-Napoca - Fondul InJoy şi Academia Deschisă a
programe curatoriale şi noi producţii, legate de prezenţa artei Schimbării, pentru ca microcomunităţile să preia iniţiativa
în spaţiul public, vor întări relaţia dintre oraş şi cetăţeni. Zeci de când vine vorba despre îmbunătăţirea condiţiilor de trai din
mii de clujeni vor intra în contact, pentru prima data în viaţă, cartiere. În plus, programul nostru destinat voluntarilor va
cu artişti şi manifestări a căror existenţă poate nici nu şi-o aduce laolaltă mii de clujeni şi de cetăţeni europeni care vor
imaginează. Cluj-Napoca devine locul ideal pentru activităţi experimenta şi făuri împreună un adevărat laborator urban.
culturale şi artistice, un creuzet pentru cultură şi artă. Astfel,
proiectul CEaC se adresează locuitorilor Clujului, Transilvaniei Prin implementarea unui program complex şi foarte conectat,
şi întregii Românii. profilul european al Clujului va aduce notorietate pentru
cultura locală şi va atrage vizitatori în plus. Anul Capitalei ne va
Datorită titlului, oraşul va avea propriul Centru European ajuta şi să articulăm mai bine atributele cetăţeniei europene.
pentru Artă Contemporană, ceea ce va diversifica drumul Cu atât mai mult cu cât, aşa cum am menţionat, una dintre
deschis de Școala de Pictură de la Cluj. Programul de mizele majore ale candidaturii noastre este să propunem noi
cercetare şi de expoziţii al acestui Centru, precum şi programul modele de identitate europeană.
de Arte ale Spectacolului, bazat pe coproducţii şi pe mobilitatea
europeană a artiştilor şi operelor, va îmbogăţi spaţiul artei În fine, din perspectivă economică şi a dezvoltării urbane,
contemporane din Europa. Acestea vor contribui şi la o programul pentru 2021 va ajuta oraşul să obţină maximum
notorietate sporită a scenei culturale est-europene. posibil din creativitate şi inovaţie. Planul de regenerare a
râului Someş va fi una dintre schimbările majore: atrăgând
Relaţia Clujului cu Europa va avea de câştigat din ridicarea atenţia oraşului către acest curs de apă, se vor crea oportunităţi
standardelor în diplomaţia culturală (expoziţii itinerante, în domeniul transportului, al ariilor ecologice, sportului şi
schimburi, coproducţii). În ceea ce-i priveşte pe cetăţeni, ne activităţilor recreative.
aşteptăm la îmbunătăţirea înţelegerii din oraş, la asumarea
valorilor europene, la o cunoaştere mai temeinică a limbilor de Proiectul pe care îl dedicăm industriilor creative, Cluj Media
circulaţie internaţională şi la creşterea numărului de localnici City, sprijină deschiderea de afaceri în domeniul designului, în
care devin membri ai unor reţele culturale şi de voluntariat new media şi producţie cinematografică. Vor fi încurajate, de
europene. asemenea, idei care să ducă la furnizarea unor servicii de care
sectorul IT are nevoie pentru a face pasul de la outsourcing la
Din perspectivă socială, mecanismul-cheie pe care-l urmăreşte statutul de industrie sustenabilă.
candidatura noastră este responsabilizarea socială prin
intermediul responsabilizării culturale. Viziunea noastră se Manifestările care fac parte din programul cultural vor scoate în
referă la crearea unui model bazat pe incluziunea minorităţilor, evidenţă şi infrastructura soft - reţelele de creativitate, inovaţie
a persoanelor defavorizate şi a celor cu nevoi speciale. Vom şi cunoaştere. Organizarea unor evenimente internaţionale
propune o Platformă Interculturală pentru a stimula grupurile (expoziţii, concerte, conferinţe, festivaluri, spectacole) va spori,
etnice din Cluj-Napoca, să creeze proiecte comune. de asemenea, impactul economic şi turistic al programului.
Programul nostru va declanşa procese de incluziune care
vor duce la soluţii durabile pentru unele dintre problemele
comunităţii de romi: programe educaţionale pentru adulţi şi
copii, formare profesională, implicare civică. Aceste procese vor
creşte încrederea reciprocă între actorii implicaţi: comunităţile
de romi, autorităţi, sistemul educaţional, mediul de business,
ONG-uri.
14 Contribuţia la strategia pe termen lung
1.4 Descrieţi planurile dumneavoastră de monitorizare şi de evaluare a impactului
titlului asupra oraşului dumneavoastră şi de diseminare a rezultatelor evaluării.
Pot fi avute în vedere în special următoarele problematici:
“Non scholae sed vitae discimus”.
Învăţăm pentru viaţă, nu pentru școală - spune o vorbă
celebră. Această idee e valabilă şi în cazul candidaturii noastre,
care are nevoie să cuprindă calitatea de cetăţean şi urbanitatea
în sensul lor deplin.
Candidatura noastră este un proces de responsabilizare socială
prin responsabilizare culturală.
Pentru o structurare a abordării noastre, am dezvoltat o teorie
a schimbării denumită WEAST (care implică cinci etape pentru
a produce schimbare în comunitate; aceste etape reprezintă şi
cele 5 linii de program) şi o Academie Deschisă a Schimbării
ca reţeaua cunoaşterii şi interacţiunii.
Dacă Academia Deschisă ar fi o şcoală - şi, mai mult, un
laborator unde se creează noi modele de participare strâns
legate de viaţa oraşului -, atunci aceste procese ar reprezenta
felul în care învăţăm. La urma urmei, după cum zice şi citatul
latinesc de mai sus, tot ceea ce facem e pentru viaţă, nu
pentru şcoală, aşadar se naşte întrebarea: unde se termină
şcoala şi unde începe viaţa - cu alte cuvinte, unde tragem linia
de demarcaţie dintre procesele Capitalei Culturale şi viaţa
oraşului? Care sunt, în acest caz, limitele responsabilităţii
noastre? Cum putem evalua impactul acţiunilor noastre în
contextul tuturor celorlalte procese aflate în desfăşurare în
oraş? Cum definim şi cum măsurăm succesul şi eşecul? Am
avut mereu în minte aceste dileme când am conceput sistemul
de evaluare şi monitorizare menit să măsoare contribuţia
candidaturii la dezvoltarea oraşului.
Cine va desfăşura evaluarea?
Evaluarea se va baza pe o strategie care combină evaluarea
externă - asigurată de o echipă de evaluare şi monitorizare
formată din experţi de la Facultatea de Știinţe Politice,
Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) de la Universitatea
„Babeş-Bolyai” - cu evaluarea internă, care va fi efectuată de
echipa de implementare a programului. În timp ce evaluarea
principală este realizată de către echipa externă, cea internă
se focalizează pe supravegherea proceselor interne şi pe
progresul implementării planurilor CEaC, urmărind astfel să
îmbunătăţească programul de management pe parcurs.
FSPAC nu este doar o structură universitară de top, ci şi
organismul care a coordonat elaborarea Strategiei de
Dezvoltare a oraşului şi evaluarea programului Cluj-Napoca
2015 Capitala Europeană a Tineretului.
În planul dumneavoastră de evaluare, vor
fi incluse obiective şi etape concrete între
nominalizare şi anul pentru care este acordat
titlul?
2016 Formarea echipei de experţi.
Recorelarea cu planurile de dezvoltare strategică ale oraşului.
Contactarea oraşului câştigător din Grecia şi a celui din a treia ţară.
Stabilirea setului de indicatori de bază.
2017 Angajarea echipei de supraveghere, efectuarea evaluării.
Redactarea primei analize (Raport de evaluare Ex-Ante).
2018 Măsurarea anuală a indicatorilor principali.
Compararea ţintelor rezultate din analiză cu stadiul procesului,
comparaţii cu alte Capitale în aceeaşi fază, ajustarea planului.
Publicarea rezultatelor (referitoare la sectorul universitar, cultural şi la
nivelul cetăţenesc), conferinţă – Raportul de Evaluare Formativ I.
2019 Măsurarea anuală a indicatorilor principali.
Revizuirea evoluţiei şi a schimbărilor, prognoze pentru 2021, ajustări
ale planului, recomandări pentru acţiuni.
Măsurarea anuală a indicatorilor principali.
2020 Punerea la punct a sistemului de măsurare al procesului din 2021.
Redactarea şi publicarea analizei evolutive, conferinţă - Raportul de
Evaluare Formativă II.
2021 Efectuarea de cercetări extensive pe tot parcursul anului.
Redactarea şi publicarea rezultatelor preliminare, conferinţă de presă,
până în noiembrie 2021.
2022 Redactarea raportului final până în septembrie 2022.
Comunicarea rezultatelor către părţile implicate (universităţi, sectorul
cultural, cetăţeni) - conferinţă de diseminare.
2026 Redactarea şi publicarea evaluării de impact, conferinţă.
Ce studii sau anchete de referinţă – dacă
există asemenea studii – intenţionaţi să
utilizaţi?
Intenţionăm să folosim ca studii de referinţă:
ƒ Barometrul de Calitate a Vieţii – FSPAC, ediţie recentă
2013
ƒ Studiu asupra dimensiunii internaţionale a activităţilor
culturale din Cluj-Napoca - Asociaţia Cluj-Napoca 2021,
ediţiile 2012, 2014
ƒ Diagnoza sectorului cultural din Cluj-Napoca - Asociaţia
Cluj-Napoca 2021, ediţii: 2012, 2014
ƒ Cluj-Napoca 2021. Atitudini şi percepţii. Consum
cultural în Cluj-Napoca – Institutul Român pentru
Evaluare şi Strategie, ediţii: 2013, 2015
ƒ Vitalitatea culturală a oraşelor din Romania – Institutul
Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, ediţia:
2010
ƒ Barometrul de consum cultural - Institutul Naţional
pentru Cercetare şi Formare Culturală, ediţii recente: 2012,
2014, realizat bianual
ƒ Eurobarometru – Comisia Europeană, DG COMM, efectuat
de 2 ori pe an
ƒ Barometre ale Opiniei Publice în România – efectuate de
diverse institute de cercetare
ƒ Date furnizate de Institutul Naţional de Statistică
Ce fel de informaţii veţi urmări şi monitoriza?
Pentru a stabili cadrul teoretic prin care va fi evaluat tot
demersul Capitalei Culturale, trebuie să ne întoarcem încă o
dată la zicala „non scholae sed vitae discimus”. Academia
Deschisă a Schimbării este principala noastră metaforă pentru
şcoala înscrisă în viaţa oraşului. Apoi, logica după care am
gândit liniile de program WEAST reprezintă curriculum-ul
Academiei, în timp ce activităţile efectuate în laboratorul urban
al oraşului constituie procesul de învăţare propriu-zis.
Candidatura noastră este construită în jurul ideii de schimbare
- prin stimularea actualelor modele de acţiune culturală
şi socială şi dezvoltarea unora noi. În acest sens, trebuie
să subliniem atât capacitatea de producţie a Academiei
Schimbării - producţie culturală şi socială -, cât şi capacitatea
de inovare (spre exemplu inovarea socială şi culturală). Cadrul
de evaluare va ţine cont de ambele aceste procese, pentru a
realiza o judecată nuanţată a programului nostru.
De jos în sus, componentele Wonder, Explore, Activate, Share
şi Trust vor servi drept cursuri în curriculum-ul WEAST, care
este unul atât de producţie, cât şi de inovare. De fiecare dată
când un număr de actori, cetăţeni sau producători culturali îşi
definesc combinaţia optimă de participare la procesul Capitalei
Culturale, ei produc şi forme de acţiune socială şi culturală, dar,
simultan, testează posibilitatea unora noi.
Cele cinci linii de program se intersectează şi se completează
una pe cealaltă, astfel că performanţa fiecăreia va fi evaluată
în contextul general al WEAST. Viziunea noastră asupra
evaluării include o metodologie calitativă bazată pe interviuri,
testimoniale şi focus-grupuri, menite să abordeze această
dimensiune.
Contribuţia la strategia pe termen lung 15
(1) Ţinem cont că evaluarea producţiei poate fi abordată şi
măsurată nemijlocit. Metodologiile europene - European
Capitals of Culture (ECoC) 2020-2033, Guidelines for the
cities’ own evaluations of the results of each EcoC, An
international framework of good practice in research and
delivery of the European Capital of Culture programme -
constituie un îndrumar foarte util pentru noi.
(2) În ceea ce priveşte inovarea (privind crearea de prototipuri
pentru acţiunea socială şi culturală), să notăm că nu există, nici
măcar în contextele universitare cele mai „pure”, un standard
de evaluare a capacităţii de inovare. Întorcându-ne la „non
scholae sed vitae discimus”, măsurarea rezultatelor şcolii
(CEaC) fără a ţine cont de efectele sale asupra vieţii oraşului se
poate dovedi o sarcină dificilă. Dat fiind că Academia Deschisă
a Schimbării este ea însăşi „scufundată” în laboratorul urban
Cluj-Napoca, în ce condiţii apariţia unor noi forme de expresie
culturală în anul titlului ar putea fi atribuită procesului
declanşat de CEaC?
În construirea setului de indicatori şi a metodologiei de
evaluare, niciuna dintre întrebările care trebuie luate în
considerare nu are un răspuns uşor de dat.
În fine, dată fiind diversitatea experienţelor individuale şi
microsociale pe care le presupune programul nostru, am
realizat că datele cantitative s-ar putea dovedi insuficiente
pentru a cuprinde specificităţile procesului nostru. În
consecinţă, evaluarea va fi efectuată folosind un model hibrid
de abordări calitative şi cantitative.
Datele cantitative vor fi colectate prin chestionare şi interviuri,
din informaţii furnizate de structuri instituţionale (organizaţii
culturale, agenţii de turism, administraţie publică ş.a.),
monitorizare de presă, sondaje şi barometre de opinie, precum
şi cu ajutorul unui sistem local de numărare şi diferenţiere a
segmentelor de public bazat pe carduri de acces şi brăţări de
culori diferite. Strategia Culturală prevede că va fi înfiinţat un
Observator Statistic menit să definească un set de indicatori
şi de instrumente de monitorizare pentru uzul producătorilor
culturali. Datele vor fi studiate de un Comitet pentru
Dezvoltare Strategică, care va avea misiunea de a produce
anual o analiză a progreselor obţinute în implementarea
strategiei. O altă sarcină a Comitetului va fi să evalueze
progresul în implementarea planului referitor la Capitala
Europeană a Culturii.
Sursele datelor calitative vor include relatări personale,
jurnale, bloguri, colectate prin interviuri, focus-grupuri ş.a. Un
grup de 15 persoane cu preocupări diferite vor fi monitorizate
de-a lungul intervalului de evaluare de zece ani, prin interviuri
şi fotografii, pentru a produce o colecţie de istorii personale
care să reflecte dinamica relaţiilor şi impactul procesului CEaC
asupra vieţilor lor.
16 Contribuţia la strategia pe termen lung Contribuţia la strategia pe termen lung 17
Surse de informare /
Surse de informare / Obiective / Scopuri Indicatori / Succes Instrumente de evaluare
Obiective / Scopuri Indicatori / Succes Instrumente de evaluare Transformare socială • Fondul InJoy Cluj – valoare în euro, numărul proiectelor finanţate, număr de participanţi • Baza de date şi Programul CEaC
Dezvoltare culturală • Numărul de evenimente culturale din oraş / de la media actuală, de 1.500 pe an, la 4.000 în • Studiu asupra sectorului cultural Participarea și responsabilizarea cetățenilor • Proiectul de bugetare participativă şi componentele sale culturale / operaţional în 2018 • Baza de date şi Programul CEaC
Arie, diversitate, calitatea artelor şi culturii 2021 şi la o medie de 2.500 în anii următori - chestionar, rapoarte anuale • Numărul proiectelor și numărul participanţilor
• Observatorul statistic • Creşterea numărului de cetăţeni care se implică în luarea deciziilor (bugetare participativă, • Sondaje şi barometre de opinie
• Diversitatea programelor culturale / • Studiu asupra sectorului cultural dezbateri şi consultări publice) / +30% publică
60% dintre operatorii culturali locali îşi diversifică programele până în 2022 - chestionare, rapoarte anuale • Creşterea numărului de cetăţeni implicaţi în iniţiative de dezvoltare comunitară / +40% • Sondaje şi barometre de opinie
• Observatorul Statistic publică / Baza de date CEaC
• Programe în mediul rural / 5% din programul cultural din 2021 este dezvoltat în mediul rural • Studiu asupra sectorului cultural • Numărul de facilitatori activi în cadrul Programului Facilitatorilor / >40 • Baza de date şi Programul CEaC
• Programul CEaC • Numărul iniţiativelor sprijinite • Baza de date şi Programul CEaC
• Evenimente artistice în cartiere, în zona metropolitană şi în judeţul Cluj / + 100 % • Programul CEaC • Numărul de cetăţeni şi de organizaţii care beneficiază de ajutorul procesului de facilitare • Baza de date şi Programul CEaC
• Valoarea totală a programelor culturale CEaC • Programul CEaC Transformare socială • Numărul proiectelor culturale, educative şi sociale destinate grupurilor etnice, confesionale, • Programul CEaC
Dezvoltare culturală • La nivelul anului 2022, participarea operatorilor culturali locali în reţele internaţionale/+ 20% • Studiu asupra sectorului cultural Intensificarea legăturilor între comunităţile profesionale şi de vârstă / 25%
Profilul european (al sectorului cultural) şi • Activităţi culturale în oraş cu participarea unor artişti europeni / +15% • Observatorul Statistic locale • Numărul spaţiilor de întâlnire dinamice şi al oportunităţilor din oraş (adunări regulate, • Baza de date şi Programul CEaC
cooperare europeană / transnaţională • Numărul şi calitatea proiectelor care reflectă temele şi diversitatea Europei, coproducţii • Studiu asupra sectorului cultural evenimente de conectare etc) / +40%
europene / 50% din programul Capitalei, 25% în 2022, numărul și procentajul cronicilor pozitive • Programul CEaC • Numărul colaborărilor între actori ai comunităţii locale /+50% • Baza de date şi Programul CEaC
• Prezenţa artiştilor şi a produselor culturale din Cluj-Napoca la nivel internaţional / +20% • Studiu asupra sectorului cultural • Studiu asupra sectorului cultural
Dezvoltare culturală • Creşterea participării (număr total şi frecvenţă) localnicilor în proiectele culturale • Studiu participare culturală • Calitatea colaborărilor • Interviuri, Focus-grupuri
Dezvoltarea publicului (acces & participare) • Observatorul Statistic Transformare socială • Numărul proiectelor de creativitate socială lansate / >30 • Baza de date şi Programul CEaC
• Numărul oportunităţilor sustenabile de participare culturală oferite publicului cu nevoi • Programul CEaC Creativitate socială / Noi modele de • Numărul persoanelor implicate în proiecte-pilot / >2500 • Baza de date şi programul CEaC
speciale (tineret, vârstnici, grupuri dezavantajate şi marginalizate, inclusiv minorităţi) / +50% producţie socială (dezvoltare & lansare) • Calitatea şi durata proiectelor • Studii de caz, 5 ani după
• Efectele noii politici de ticketing şi rezervări / 10% care o folosesc în primul an, • Observatorul Statistic Notorietate şi implicare europeană • Numărul artiştilor şi profesioniştilor implicaţi în activităţile Est-Vest • Baza de date şi Programul CEaC
creştere de 7% / an • Baza de date a CEaC Dinamica Est-Vest (diversitate culturală, • Publicul atins de aceste activităţi • Baza de date şi Programul CEaC
• Numărul şcolilor din județul Cluj înscrise în programul de educație culturală / 80% • Programul CEaC înţelegere, valorizare)
• Numărul operatorilor culturali care concep o strategie de dezvoltare a publicului / +300% • Studiu asupra sectorului cultural Notorietate şi implicare europeană • Numărul activităţilor de colaborare experimentală care folosesc Estul ca sursă de excelenţă • Baza de date şi Programul CEaC
Dezvoltare culturală • Numărul organizaţiilor care-şi dezvoltă capacitatea internă (criterii stabilite de Echipa • Studiu asupra sectorului cultural Cultura est-europeană (înţelegere, • Numărul de lucrări axate pe cultura est-europeană • Baza de date şi Programul CEaC
Sustenabilitatea sectorului cultural local de Monitorizare: creşterea bugetului, a numărului de angajaţi, acumularea de cunoştinţe, • Programul CEaC valorizare, promovare) • Conștientizarea cetățenilor cu privire la diversitatea culturilor europene și apartanența la un • Sondaje
parteneri noi etc.) / +70% • Numărul artiştilor şi specialiştilor din Europa de Est • Baza de date şi Programul CEaC
• Procent pentru Artă / Mecanism local de susținere a artei în spațiul public lansat în 2018 • Programul CEaC • Audienţa acestor activităţi • Baza de date şi Programul CEaC
• Numărul angajaţilor din sectorul cultural / + 20% • Studiu asupra sectorului cultural Notorietate şi implicare europeană • Numărul ocaziilor de dezbatere publică pe teme europene - număr de evenimente, de • Baza de date şi Programul CEaC
• Observatorul Statistic Viitorul UE (generarea dezbaterii, noi teme) participanţi, număr de ţări europene implicate
• Procent din bugete susţinut din alte surse (corporate, fonduri UE, bilete, colectare de fonduri • Studiu asupra sectorului cultural Notorietate şi implicare europeană • Numărul coproducţiilor internaţionale cu parteneri din vecinătatea UE • Baza de date şi Programul CEaC
etc.) / + 20% • Observatorul Statistic Îmbunătăţirea relaţiilor dintre UE şi vecinii • Numărul turiştilor care vizitează Clujul / +100% în 2021 • Studii privind turismul
• Numărul colaborărilor între operatori locali prin intermediul Academiei Deschise a Schimbării • Baza de date şi Programul CEaC estici • Date ale agenţiilor turistice
Dezvoltare culturală • Numărul inţiativelor de conservare şi protejare a patrimoniului cultural / 10% din programul • Programul CEaC Dezvoltare economică • Creşterea duratei medii a şederii /de la 2 la 3 zile • Studii privind turismul
Patrimoniul cultural CEaC Dezvoltare turistică • Date ale agenţiilor turistice
• Numărul siturilor de patrimoniu (rural, tradiţional, istoric, spiritual, industrial etc.) şi al • Programul CEaC • Extinderea ofertei turistice • Date ale agenţiilor / focus-grupuri
spaţiilor activate în timpul evenimentelor culturale / +25 • Biroul de Turism
• Numărul colaborărilor care combină patrimoniul local şi formele tradiţionale de artă cu • Programul CEaC • Calitatea serviciilor (satisfacerea clientului) • Studii privind turismul
expresii experimentale sau inovatoare / 5% • Date ale agenţiilor turistice
Dezvoltare culturală • Construirea şi amenajarea Centrului European de Artă Contemporană până în 2020 • Programul CEaC • Numărul de legături directe (oportunităţi de călătorie) spre regiune şi spre Europa • Date ale agenţiilor turistice
Infrastructura culturală • Construirea şi amenajarea Centrului Cultural Transilvania până în 2021 • Programul CEaC • Biroul de Turism / Agenţii turism
• Noi spaţii dedicate artei, transformarea în spaţii artistice a unora folosite actualmente în alte • Programul CEaC • Aeroportul Internaţional Avram Iancu
scopuri (temporar şi permanent) / +7 • Studiu asupra sectorului cultural • Numărul de locuinţe implicate activ în reţele turistice alternative • Date ale agenţiilor turistice
• Numărul facilităţilor prin care se îmbunătăţeşte accesul în spaţii culturale al persoanelor cu • Studiu asupra sectorului cultural (Airbnb, Couchsurfing etc.) • Statistici de pe internet
dizabilităţi / +30% • Creşterea numărului de ghizi voluntari • Date ale agenţiilor turistice
Dezvoltare urbană • Popularizarea brandului Cluj-Napoca în Europa • Studiu privind percepţia • Biroul de Turism
Profilul european al oraşului • Numărul turiștilor și percepția acestora europeană (înainte şi după) Dezvoltare economică • Creșterea PIB-ului și ocupării forței de muncă în sectoarele culturale și creative din oraș • Observatorul Statistic
• Numărul și procentajul cronicilor pozitive despre oraș Dezvoltarea industriilor creative • Înfiinţarea Fondului Cinematografic/ valoarea în euro • Primăria Cluj-Napoca
• Conștientizarea CEaC în rândul rezidenților • Date ale Biroului de Relaţii • Numărul filmelor independente produse si co-produse pe plan local • Baza de date şi Programul CEaC
• Numărul acordurilor în vigoare dintre Cluj-Napoca şi alte oraşe europene / +20% Externe din Primărie • Numărul de start-up-uri sprijinite de activităţile CEaC • Programul CEaC
Dezvoltare urbană • Numărul spaţiilor urbane regenerate (zona râului Someş, spaţii industriale şi aflate la periferia • Programul CEaC • Numărul de persoane care lucrează în activităţile sprijinite • Baza de date şi Programul CEaC
Regenerare urbană oraşului) / >3 • Date de la Direcţia de Urbanism • Centrul de Producţie Multimedia - oportunităţi - fonduri, spaţii, echipament pt. producători • Baza de date şi Programul CEaC
(Dezvoltare şi regenerare a spaţiilor urbane) a Primăriei • Numărul de creativi implicaţi / numărul de produse multimedia • Programul CEaC
• Numărul proiectelor de locuire urbană sustenabilă (şi numărul persoanelor implicate) / >10 • Baza de date CEaC Dezvoltare economică • Numărul oportunităţilor de colaborare interdisciplinară (locale + europene) (rezidenţe etc.) • Focus-grupuri şi interviuri
proiecte, >500 persoane Operatori economici (creşterea colaborării cu • Baza de date şi Programul CEaC
• Spaţii publice reabilitate, numărul clădirilor vechi reabilitate / potrivit planului din Capitolul 6 • Programul CEaC comunitatea locală şi cu partenerii din UE) • Numărul de specialişti din diferite sectoare care lucrează pe bază de colaborare • Baza de date şi Programul CEaC
• Date de la Direcţia de interdisciplinară (artişti, meşteşugari, programatori, cercetători, designeri de modă, ingineri,
UrbanismBaza de date CEaC arhitecţi etc.) în programul CEaC
• Facilităţi de transport pentru evenimente din Programul Cultural / +100% • Baza de date şi Programul CEaC • Numărul târgurilor de inovaţie şi al produselor inovative finanţate • Baza de date şi Programul CEaC
18 Contribuţia la strategia pe termen lung Dimensiunea europeană 19

Cum definiţi „reuşita”?

Există două niveluri la care măsurăm succesul.

Mai întâi, atingerea tuturor ţintelor din tabelul de mai sus ar însemna, fără îndoială, un succes. Echipa de implementare e hotărâtă
să realizeze acest lucru. Mai mult, dat fiind că proiectul nostru urmăreşte să aplice un model de schimbare alcătuit din cei cinci
paşi ai procesului WEAST, succesul ar însemna un impuls pentru toate cele cinci dimensiuni din viaţa oraşului:

Wonder – să ne cunoaştem reciproc şi să ne înţelegem mai bine, ca şi culturi locale, dar totodată europene

Explore – să sporim numărul şi calitatea proiectelor experimentale

Activate – să obţinem o participare mai largă a cetăţenilor la viaţa oraşului şi o implicare mai activă în chestiunile europene;

Share – mai multe oportunităţi de învăţare şi folosire în comun a resurselor;

Trust – o răspândire amplă a ideilor şi produselor locale validate, precum şi o notorietate sporită a Clujului ca oraş european.

Acesta este nivelul la care măsurăm relevanţa, eficacitatea şi

eficienţa, sustenabilitatea şi impactul, folosind instrumente Pentru ce perioadă şi cât de des se va
verificate de evaluare şi monitorizare. desfăşura evaluarea?

Pe de altă parte, bazându-ne pe principiul „non scholae sed

vitae discimus”, succesul Capitalei Europene Cluj-Napoca va Evaluarea va fi realizată de-a lungul unui deceniu, 2016-2026,
trebui să fie măsurat şi dincolo de cifre sau de grafice. şi va include patru studii:

1. Evaluarea Ex-ante - înainte de implementarea programului,

Printre instrumentele calitative pe care intenţionăm să le
lansăm pentru a măsura impactul se numără o evaluare pe trei
niveluri a relaţiilor sociale care se vor dezvolta în legătură cu
procesul de candidatură:
1. la nivel individual
2. la nivelul microgrupurilor (familii, membri ai un spaţiu
artistic)
3. la nivel de grup (cartier, breaslă etc).
În consecinţă, vrem să alegem şi să monitorizăm 15 persoane,
cinci microgrupuri şi trei grupuri în timp ce participă la
producerea unui eveniment cultural, la procesul CEaC şi,
respectiv, la viaţa culturală a oraşului. Studiile care vor rezulta
(etnografii) vor evidenţia aspectele calitative ale candidaturii
noastre. La acest nivel, vom lăsa deschisă definiţia succesului,
deoarece va depinde de interpretarea acestor persoane şi
grupuri
2016-2017
2. Evaluarea formativă I – în timpul perioadei de pregătire,
2018
3. Evaluarea formativă II – în timpul perioadei de pregătire,
2020
4. Evaluarea Ex-post – la sfârşitul anului CEaC, 2022
5. Evaluarea impactului – la 5 ani de la anul CEaC, 2026
Monitorizarea va reprezenta o activitate continuă şi va sta la
baza evaluării.
Vom publica, în format fizic şi online, un raport al fiecărei
evaluări. Vom organiza evenimente speciale de diseminare la
publicarea celei de-a doua Evaluări Formative, a Evaluării
Ex-post şi a Evaluării Impactului. Pentru a face cunoscute
rezultatele întregului proces, dar şi pe cele ale evaluării,
intenţionăm să publicăm un album CEaC, un film documentar
bazat pe etnografii, precum şi un Catalog CEaC - un rezumat al
tuturor proiectelor şi al rezultatelor acestora.
20 Contribuţia la strategia pe termen lung
2. Dimensiunea europeană
Europa constituie esenţa candidaturii noastre tot aşa cum
Cluj-Napoca este, în esenţă, un oraş european. Istoria noastră,
destinul, atitudinile, cultura, mentalitatea şi realităţile
cotidiene sunt europene. Vrem să luăm în dezbatere cele
mai fierbinţi teme ale Europei. Temele proiectelor noastre
reprezintă preocupări ale oricărui european, iar spaţiul lor
de desfăşurare e locuit de europeni. În fine, intenţionăm să
propunem noi înţelesuri faptului de a fi european şi să
furnizăm modele verificate pentru traiul în această nouă
Europă.
Provocarea pe care ne-o asumăm prin programul nostru este să
contribuim la re-semnificarea Europei, la redefinirea valorilor
şi perspectivelor europene. Chiar dacă majoritatea termenilor
pe care îi folosim pentru a descrie „europenitatea” provin din
tradiţia vest-europeană - democraţie liberală, domnia legii,
prosperitate, drepturile omului -, prin intermediul conceptului
East of West şi al proiectelor care-i sunt subsumate vom
adăuga Europei noi sensuri.
2.1 Furnizaţi detalii cu privire la sfera de cuprindere şi calitatea activităţilor:
de promovare a diversităţii culturale a Europei, a dialogului intercultural şi a unei mai
bune înţelegeri între cetăţenii europeni;
East of West şi WEAST sunt cheile cu ajutorul cărora vrem
să eliberăm realităţile multidimensionale ale Europei.
Culturile locale în atenţia Europei
Intenţionăm să aducem culturile oraşului Cluj-Napoca, a
Transilvaniei, a României şi a Europei de Est, în general, în
atenţia unei largi comunităţi europene. Abordarea noastră este
să aşezăm specificul local într-o perspectivă europeană, pentru
a crea un sentiment de familiaritate între participanţi cu bagaje
culturale diferite.
Satul Transilvan nu se referă doar la viaţa de la ţară în nord-
vestul României, ci vorbeşte despre istoria Europei Centrale şi
de Est şi despre paleta multiculturală a acestei zone. Proiectul
îşi propune să evidenţieze stilul de viaţă şi tradiţiile din toate
regiunile Europei şi să genereze, prin rezidenţe deschise unor
artişti internaţionali, o reflecţie asupra legăturii dintre urban şi
rural în Europa de azi.
Dimensiunea europeană 21
Trei atitudini estice
ƒ În satele din România se mai întâlneşte o formă de
solidaritate denumită „clacă”: sătenii se adună, la nevoie,
să ajute o familie care are multă muncă de făcut într-o
singură zi, cum ar fi culesul viei ori pregătirea mâncării la
nuntă sau la înmormântare.
ƒ În oraşe, bătrânii se strâng, mai ales seara, pe bănci
instalate în faţa blocului, unde stau la poveşti sau se îmbie
cu un pahar de socată făcută în casă.
ƒ În România e o practică uzuală ca oamenii să-şi împrumute
aparate precum maşini de găurit sau să-şi ajute vecinii în a
găsi o soluţie provizorie atunci când se strică maşina.
Identitatea noastră de „estici” va fi sursa acestui proces de
resemnificare a Europei. În realităţile complexe de astăzi,
afectate de rupturi sociale, economice şi de mediu, gândirea
strategică de tip clasic se dovedeşte a fi insuficientă. Experienţa
noastră în a străbate crizele şi a supravieţui în condiţii de
sărăcie ne-a învăţat să acţionăm solidar, să fim creativi când e
vorba de soluţii la probleme neaşteptate, să improvizăm, dar,
totodată, să rămânem conectaţi la tradiţii. Iar Europa de azi are
nevoie de această inventivitate.
Invităm cetăţeni europeni de toate vârstele să guste din cultura
locală înscriindu-se în programele noastre de voluntariat şi de
practică. Experienţele turistice şi culturale pe care le oferim
nu constau doar în prezentarea obiceiurilor şi a patrimoniului
acestor sate, ci îi permit vizitatorului să participe concret la
viaţa românilor, maghiarilor, romilor şi a altor comunităţi care
sunt parte din istoria noastră comună.
Multilingvismul este pentru noi atât un obiectiv tematic, cât
şi o metodă de incluziune. Proiectele noastre de Literatură şi
de Arte ale Spectacolului îşi propun să strângă, într-o colecţie
cuprinzătoare, autori şi lucrări din tot Estul Europei. Am pus
la punct un ambiţios program de traduceri pentru a face
cunoscute unei audienţe europene, precum şi producătorilor de
profil, literatura şi dramaturgia din această regiune.
Pe de altă parte, multilingvismul este modalitatea de
expresie pe care ne-o dorim pentru întregul nostru plan de
comunicare şi promovare. Vrem să folosim limbile română,
maghiară, engleză, franceză şi germană în vederea comunicării
programului nostru cultural din 2021
22 Dimensiunea europeană
Activarea sentimentului european
Pentru tineri, frontierele deschise şi libertatea de mişcare
înăuntrul Europei, pentru turism, educaţie sau lucru, sunt
de domeniul firescului. Spre deosebire de ei, mari segmente
ale populaţiei n-au călătorit niciodată în străinătate. Acestor
oameni şi, de altfel, tuturor cetăţenilor din oraşul şi regiunea
noastră dorim să le oferim şansa de a înţelege şi experimenta
bogăţia şi diversitatea culturii europene.
Programul nostru pune în valoare patrimoniul material şi
imaterial, subliniind totodată specificul cultural din Nord în Sud
şi de la Vest la Est.
Câştigarea titlului şi implicarea într-unul sau altul dintre
proiectele comunitare - prin voluntariat sau prin Universitatea
Deschisă - îi va ajuta pe cetăţenii din oraşul nostru şi din
această zonă să devină mai conştienţi şi mai mândri de
identitatea lor europeană.
Mai mult decât atât, prin intermediul proiectelor culturale
şi de creativitate socială vom experimenta noi abordări ale
realităţilor europene. Astfel, vrem să găsim modalităţi pentru
Care pun în evidenţă aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei
europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale;
Programul pe care l-am pregătit se fundamentează pe
realităţile şi pe etosul european. Unele dintre aceste realităţi
şi experienţe sunt parte integrantă din proiectele noastre, iar
altele sunt abordate ca teme de dezbatere şi reflecţie artistică.
un trai urban mai sustenabil cu ajutorul unor proiecte de
Creativitate Socială, să promovăm dialogul prin intermediul
Platformei Interculturale şi să lansăm noi forme de participare
a cetăţenilor la deciziile administrative prin proiectul Bugetării
Participative.
Promovarea înţelegerii reciproce
Începând cu a patra extindere a UE, integrarea europeană a
fost, în fapt, o expansiune către Est. Aceasta este o dovadă în
plus că Europa trebuie să se redefinească pentru a reflecta atât
valorile Vestului, cât şi pe cele ale Estului. Ţările care aspiră
să devină membre ale UE se află în Balcani, în nordul şi estul
României. Conceptul nostru, East of West, înseamnă că vom
aduce laolaltă artişti şi cetăţeni din aceste teritorii în proiecte
menite să exploreze ce înseamnă Europa pentru ei şi, totodată,
să investigheze ceea ce au ei de oferit Bătrânului Continent.
Aceasta face parte din strategia noastră de a promova
înţelegerea reciprocă şi reflecţia de sine printre cetăţenii
europeni.
Proiectele incluse în linia de program denumită Wonder
prezintă şi valorifică o bogată moştenire înrădăcinată în
istoria europeană. Linia Explore priveşte viitorul Europei, iar
celelalte trei, Activate, Share şi Trust reflectă prezentul nostru
european.
Excelenţa cu care artiştii, cercetătorii şi profesorii noştri se
prezintă în faţa comunităţii globale este ilustrată în programul
din 2021 prin intermediul unor expoziţii, spectacole şi proiecte
interdisciplinare. De pildă, anul Capitalei reprezintă o şansă
foarte bună de a promova în Europa Școala de Pictură de la
Cluj sau strădaniile colectivului de chimişti de la Universitatea
Babeş-Bolyai care încearcă să producă sânge artificial.
Mobilitatea europeană este felul de a fi al unei întregi
generaţii. Operatorii şi antreprenorii locali sunt activi în
reţele profesionale europene, iar activitatea lor cotidiană este
europeană. Programul nostru evidenţiază această mobilitate şi
această interconectare. În plus, unul dintre principiile pe care
am construit programul este ca majoritatea producţiilor să fie
realizate de artişti locali în coproducţie cu artişti europeni.
Circa 75% din populaţia Europei trăieşte în mediul urban,
iar această pondere este în creştere. Viitorul Europei - aşa
cum se spune în Strategia Europa 2020 - e strâns legat de
potenţialul oraşelor de a se dezvolta într-un mod inteligent,
de a deveni poluri de inovaţie, de a oferi standarde de calitate
mai înalte cu ajutorul oportunităţilor de angajare, al educaţiei,
culturii şi incluziunii. Toate acestea, într-o formă sustenabilă.
Plecând de la premisa că Cluj-Napoca face parte din galeria
oraşelor europene, Laboratorul Urban pe care l-am conceput
va funcţiona nu doar în serviciul concitadinilor noştri, ci
al Europei în general. În acest cadru, Cluj Media City este
proiectul-cheie, ale cărui obiective sunt angajarea mai multor
tineri în sectoarele creative (unde, actualmente, există puţine
locuri de muncă pentru absolvenţii de arte şi media), precum şi
sprijinirea cercetării, dezvoltării şi inovării în sectorul IT.
Academia Deschisă a Schimbării vizează, de asemenea,
problemele mai multor generaţii, creând platforme de
participare şi incluziune, furnizând cursuri de IT pentru
vârstnici şi aducând pe agenda publică temele bătrâneţii,
îmbolnăvirii şi a morţii.
Mobilitatea forţei de muncă şi migraţia se numără, de
asemenea, printre preocupările noastre. În Transilvania, Cluj-
Napoca este un magnet pentru cei care caută un loc de muncă
sau care vor să studieze. Populaţia oraşului e în permanentă
schimbare: un mare număr de tineri vin şi pleacă, în calitate de
absolvenţi ai universităţilor clujene, există o migraţie masivă
de specialişti către Vest, dar şi o tendinţă inversă - români
care se întorc acasă sau cetăţeni străini care se stabilesc aici.
Un mare procent dintre absolvenţii Universităţii de Medicină
din Cluj-Napoca emigrează în Franţa, Germania şi alte ţări
occidentale atraşi de salariile mult mai mari de acolo. Pe
termen scurt şi mediu, această migraţie afectează calitatea şi
costul serviciilor de sănătate. În plus, la ora actuală peste 3
milioane de cetăţeni români sunt plecaţi la muncă în ţări din
UE şi, în multe cazuri, ei sunt nevoiţi să-şi lase familiile acasă.
Din această cauză, una dintre cele mai alarmante probleme
sociale ale României ultimilor ani o reprezintă copiii rămaşi să
crească singuri sau supravegheaţi de rude ori vecini.
Dimensiunea europeană 23
La universităţile din Cluj-Napoca învaţă anual peste 3.000
de studenţi străini, vin peste 600 de tineri prin programul
Erasmus şi au loc sute de schimburi culturale şi academice. Din
nefericire, studenţii originari din Republica Moldova, Franţa
şi Tunisia sunt într-o stare relativă de autoizolare. Unii dintre
ei, mai ales cei francezi, se luptă cu depresia şi anxietatea, din
cauza dublei presiuni de a trăi într-un oraş dintr-o ţară străină
şi de a face faţă la cursuri. Programul nostru pentru 2021
îşi propune să dezvolte reţele prin intermediul cărora aceşti
studenţi străini să se integreze mai bine şi să devină parte
din viaţa oraşului. Vom aborda aceste probleme în proiectul
intitulat InClujing You.
Migraţia şi politicile referitoare la refugiaţi se numără
printre cele mai dureroase probleme la care UE caută soluţii.
Împărtăşim aceste îngrijorări şi ne asumăm răspunderea de
a facilita dezbaterea pe aceste subiecte în cadrul proiectului
denumit Future Fabulators. Susţinut de o reţea transnaţională
de organizaţii de artă experimentală, Future Fabulators
încurajează participanţii să-şi imagineze şi să investigheze
o multitudine de variante ale vieţuirii în Europa viitorului.
Asta poate însemna că un student îşi trimite o scrisoare
din viitor sau că-şi imaginează o zi din viaţa sa din 2045 în
eventualitatea, de pildă, că UE ar înceta să existe până atunci.
Sau că un grup de arhitecţi proiectează planul unui oraş de
peste 50 de ani, când habitatele urbane ar putea avea graniţe
cu puncte de control al migraţiei. Toate aceste idei reprezintă
modalităţi de conştientizare a unor teme de actualitate, cum ar
fi practica muncii, migraţia şi demografia, teme care sunt direct
legate de viaţa noastră de zi cu zi.
Criza pe care o traversează Europa nu este doar economică sau
structurală, ci mai ales una a modelelor şi, până la un punct, a
democraţiei însăşi. Europa are astăzi nevoie de un nou scenariu,
iar iniţiativa New Narrative for Europe a lui José Manuel
Barroso, fost preşedinte al Comisiei Europene, a confirmat
această nevoie şi a încercat să ofere o soluţie. Știm însă că
scenariile au o putere limitată cât timp nu sunt puse în practică.
Clujul poate să ofere Europei inspiraţie, modele şi o nouă
poveste. O poveste despre o nouă Europă, mai extinsă ca
suprafaţă, dar mai ales ca întindere mentală, mai interesată de
incluziune şi mai primitoare, mai rezistentă şi mai temeinică,
mai conştientă de sine şi mai bine conectată. Pe lângă povestea
acestei Europe „reinventate”, programul nostru cuprinde
experimente care o şi exemplifică.

La care participă artişti europeni, care vizează cooperarea cu operatori sau oraşe din
ţări diferite, precum şi parteneriate transnaţionale. Numiţi artişti, operatori şi oraşe
din Europa şi din afara Europei cu care aveţi de gând să cooperaţi şi specificaţi despre
ce tip de colaborare este vorba. Numiţi parteneriatele transnaţionale pe care oraşul
dumneavoastră le-a instituit deja sau pe care intenţionează să le instituie.
Cooperarea europeană este o prioritate a programului nostru.
Toate proiectele emblematice şi cel puţin 65% dintre cele de
portofoliu se bazează pe o cooperare internaţională. Partenerii
europeni ai acestor proiecte lucrează de mult timp cu operatorii
locali - Kulturzentrum Klausenburg (Institutul Cultural German),
Institut Français (Centrul Cultural Francez), British Council,
Magyar Filmunió (Uniunea Filmului din Ungaria), Salon du Livre
(Paris), Fundaţia Internaţională Mozart din Salzburg, Time’s Up
(Austria), Bunker (Slovenia), FoAM (Belgia), Madeira Interactive
Technologies Institute (Portugalia), Arts admin (Marea Britanie)
- cărora li se adaugă noi parteneri contactaţi prin intermediul
reţelelor şi apelurilor internaţionale.
Am ales să includem artişti şi companii din ţări europene
pentru a susţine coproducţii cu instituţii culturale din Cluj-
Napoca, şi nu „importul” unor evenimente singulare.
Potrivit unei cercetări pe care am realizat-o pentru candidatură,
artiştii internaţionali au fost implicaţi, în ultimii ani, în 38%
dintre evenimentele culturale din Cluj-Napoca, iar 4% dintre
acestea au fost coproducţii cu parteneri din alte ţări. Ne
propunem ca, până în 2022, 60% dintre evenimentele de pe
agenda culturală a Clujului să aibă o dimensiune europeană
şi cel puţin 25% să fie coproduse cu parteneri europeni. În
acest scop, 65% din programul nostru cultural include artişti
europeni, iar jumătate dintre evenimente sunt coproduse de
cel puţin doi parteneri europeni.
Astfel, se conturează un amplu program de rezidenţe artistice.
Acest demers include facilităţi de cazare şi producţie pentru
perioade de la 4 săptămâni la 8 luni şi este deschis artiştilor
europeni şi internaţionali din toate ariile culturale. Toate
rezidenţele vor avea drept gazdă o organizaţie/instituţie locală
şi un partener local de coproducţie. O atenţie specială va fi
acordată rezidenţelor colective inter- şi multi-disciplinare.
În programul nostru este inclusă şi o platformă de schimburi
artistice europene. Astfel, operatorilor culturali din Cluj-Napoca
li se va da şansa unor rezidenţe şi a unor stagii în companii şi
instituţii artistice europene, cu scopul de a întări cooperarea şi
mobilitatea artiştilor şi a operelor lor.
Grupuri de artişti, curatori şi manageri de artă din mai multe
ţări ale UE sunt implicaţi într-o Academie Nomadă care
va călători prin ţări din Estul Europei, într-un program care
va include instruire şi explorare a scenelor locale, stagii
de practică şi experimente curatoriale ale unui program
reprezentativ în artele vizuale, muzică şi artele spectacolului.
Premiul „East of West” va răsplăti contribuţiile majore în
conectarea Estului cu Vestul şi în promovarea cooperării
artistice dintre cele două feţe ale Europei.
Parteneri-cheie în aceste demersuri ne sunt reţelele europene
din care fac parte Universitatea de Artă şi Design şi Academia
de Muzică „Gheorghe Dima": Centrul European pentru Programe
de Studii Universitare - CEEPUS, Asociaţia Europeană a
Universităţilor - EUA, Asociaţia Europeană a Conservatoarelor -
AEC şi Liga Europeană a Institutelor de Artă – ELIA.
Programul artistic cuprinde artişti, instituţii şi reţele de primă
mână din Europa. Balkan Express, Uniunea Teatrelor Europene,
A Soul for Europe, Create to Connect, Reţeaua Europeană a
Institutelor Culturale Naţionale sunt doar câteva dintre reţelele
implicate în acest program.
Proiectul Young and Famous Orchestra va forma o orchestră
de tineri muzicieni din toată Europa care vor cânta la Cluj-
Napoca, dar şi în alte oraşe europene. Proiectul major al
Etnografiei Intergalactice va fi realizat de artişti media locali
în colaborare cu artişti din oraşele înfăţite. Spre exemplu,
intenţionăm să invităm compania franceză La Machine din
Nantes, oraş înfrăţit cu Cluj-Napoca.
Ca alegere curatorială, o parte importantă a programului
artistic va propune o viziune europeană. Inclusiv expoziţiile
şi manifestările în care vor fi implicaţi artişti sau teme locale
vor aşeza acel artist sau acea temă în context european. De
pildă, expoziţia care va sărbători Școala de Pictură de la Cluj
va cerceta legăturile dintre apariţia acestui nou val şi celelalte
curente europene din pictură. De asemenea, va lua în discuţie
modul în care opera acestor artişti se întemeiază pe realităţile
istorice şi sociale de aici, în această perioadă şi în acest context
european.
În acest spirit, Centrul European de Artă Contemporană
este gândit să creeze un cadru pentru o mai bună valorificare
a artei contemporane nu doar în Cluj sau în România, ci dintr-o
perspectivă europeană, cu parteneri europeni, propunând
artişti europeni şi folosind un model de management care este,
în esenţă, european.
Cluj-Napoca este înfrăţit cu zece oraşe europene: Dijon (FR);
Köln (D); Korçë (ALB); Namur (BE); Nantes (FR); Pécs (HU);
Provincia Parma (IT); Rotherham (UK); Viterbo (IT) and Zagreb
(HR). Un program de cooperare cu toate aceste oraşe a fost
conceput în cadrul anului de Capitală Europeană a Culturii.
Proiectul „Young and Famous Orchestra” - despre care am
vorbit mai devreme - se află în faza de testare în Cluj-Napoca şi
în două oraşe înfrăţite, având ca obiectiv crearea unei orchestre
europene până în 2021. Am luat legătura cu cele zece oraşe
înfrăţite şi toate au confirmat intenţia de a contribui activ la
programul nostru cultural.
2.2 Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a trezi interesul unui public larg
european şi internaţional?
Pentru Cluj-Napoca, titlul de Capitală Europeană a Culturii ar
reprezenta, cu certitudine, o şansă unică de a-şi întări profilul
internaţional, precum şi de a fi gazda unui număr mult mai
mare de vizitatori europeni decât de obicei. Suntem conştienţi
că oraşul nostru nu este foarte cunoscut în Europa şi că, pentru
aceia care au auzit totuşi de el, Clujul riscă să fie învăluit în
misterul celor două branduri cu care este asociat cel mai des:
România şi Transilvania. Vom folosi aceste două asocieri atât
în folosul publicului european, cât şi al campaniei noastre de
marketing.
Cluj-Napoca este un oraş est-european. Din păcate, Europa
occidentală se raportează negativ la mai tot ce înseamnă
„est” şi „estic”. În general, vesticii cred că oraşele din Est sunt
nesigure, că au o rată mare de infracţionalitate şi că nivelul
serviciilor este sub standardele europene. Astfel, pentru a
trezi interesul publicului european este important să sporim
încrederea privitoare la ceea ce este un oraş din Est, situat în
spatele fostei Cortine de Fier.
În acest scop vom apela la rezultatele mai multor cercetări
sociologice potrivit cărora Cluj-Napoca este unul dintre cele
Dimensiunea europeană 25
Una dintre dimensiunile conceptului East of West vizează
cooperarea transnaţională. Vom colabora cu operatori din
Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Moldova, în proiecte care
pun în valoare aspectele comune ale culturii est-europene:
Ungaria - Zsolnay Kulturális Negyed, Bulgaria – Festivalul de
Teatru Independent ACT, Varna 2017 Capitală Europeană a
Tineretului, Serbia – Kulturni Center Beograda, Walking Theory,
Ucraina – Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea
şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi,
Asociaţia Meşterilor Populari din Cernăuţi, Societatea pentru
Cultură Românească „Mihai Eminescu” şi Republica Moldova –
Filarmonica Naţională Serghei Lunchevici (Chişinău).
Ţinând cont de aşezarea României pe graniţa estică a Uniunii
Europene, programul nostru urmăreşte să ofere vizibilitate
europeană culturilor din ţările învecinate care aspiră la statutul
de membru al Uniunii. Implicarea Balkan Express reprezintă
cheia acestor acţiuni transfrontaliere, care constau în caravane
- întâlniri de reţea nomade, participări la festivaluri, coproducţii.
Toate acestea completează Academia Nomadă, Premiul East
of West şi programul de Publicare și Traduceri.
Cluj-Napoca întreţine relaţii oficiale cu oraşele Pécs şi
Nyíregyháza din Ungaria, cu oraşul bulgăresc Varna, precum şi,
în Republica Moldova, cu Chişinău, Ungheni şi Cimişlia, toate
acestea generând schimburi culturale permanente.
mai sigure oraşe din Europa, precum şi cel mai prietenos oraş
de pe continent în ceea ce-i priveşte pe străini. Intenţionăm ca,
în campania de comunicare, să combinăm misterul şi aventura
asociate cu această zonă a Europei cu datele referitoare la
deschidere şi ospitalitate.
Datorită poziţiei geografice şi evoluţiei sale istorice, Clujul
este capabil să genereze o schimbare a felului în care turiştii
occidentali percep oraşele est-europene ca destinaţii turistice.
În strategia noastră de comunicare vom redefini această
percepţie.
Implicarea
Strategia noastră se va baza pe diversitatea şi calitatea
programului cultural, pe oferta turistică şi pe impactul planului
de marketing. Nota originală a abordării noastre constă în
principiul participării, care este atât o provocare, cât şi o şansă
oferită publicului de a se implica în tot ceea ce va însemna
Capitala Europeană a Culturii. De pildă, prin proiectul InClujing
You le vom propune tuturor clujenilor care călătoresc, muncesc
26 Dimensiunea europeană
sau locuiesc în străinătate să revină în oraşul lor de suflet
pentru câteva zile şi, cu această ocazie, să aducă aici cel
puţin un prieten din altă ţară. Un alt exemplu este proiectul
Împreună - propus de cultele religioase din oraş -, în cadrul
căruia coruri religioase de pe continent se vor reuni într-o
Europă a Muzicii.
Obiectivul nostru este să furnizăm informaţii atrăgătoare şi de
calitate publicului european, pentru a-i convinge să vină aici, să
ne cunoască şi să se cunoască între ei. Știm că numai unii vor
ajunge la Cluj-Napoca în următorii ani, dar ambiţia noastră este
să sporim semnificativ numărul europenilor care 1) ştiu câteva
lucruri de bază despre Cluj-Napoca şi 2) nu renunţă la ideea de
a afla mai multe şi, deci, de a ne face o vizită.
Site-ul nostru oficial (www.clujnapoca2021.ro) prezintă
programul cultural, tradiţiile noastre şi oferta turistică. Atât
programul, cât şi întreaga ofertă turistică sunt concepute pe
principiul participării: oamenii pot trece din postura de
observatori în cea de participanţi, astfel încât să nu asiste
pasiv, ci să experimenteze. Prin intermediul programelor de
Voluntariat, Facilitare şi Schimburi, din cadrul Academiei
Deschise a Schimbării, ne vom asigura că publicul se va
implica într-adevăr în diferite manifestări ale programului
cultural. Oferta turistică nu presupune doar admirarea unor
privelişti, ci oferă posibilitatea de a cunoaşte în mod nemijlocit
specificul unic al oraşului şi al zonei (de pildă, în proiectul
Satul Transilvan). Îi vom îndemna pe turişti să devină vizitatori
rezidenţi, adică să trăiască experienţe personale şi de durată
mai lungă în Cluj-Napoca. Ca atare, Cluj-Napoca 2021 CEaC nu
va însemna pentru vizitatorii noştri europeni doar o ocazie de
a călători, ci o şansă de a fi părtaşi la obiceiurile noastre - de
exemplu cu ajutorul proiectului Etnografia Intergalactică.
Programul nostru cultural se adresează unui public foarte
divers, în funcţie de preocupări, vârstă şi locaţie:
ƒ După preocupări: am conceput o agendă atât pentru
consumatorii de cultură înaltă, cât şi pentru amatorii de
evenimente populare, manifestări pentru fiecare domeniu
al artei, dar şi programe participative, turistice, dar şi de
relaxare.
ƒ După vârstă: atât programul cultural, cât şi oferta turistică
sunt gândite pentru copii şi tineri, dar şi pentru cei cu
suflet tânăr;
ƒ După locaţie: principalele noastre mesaje de comunicare
(şi proiectele la care se referă) sunt diferenţiate pentru
publicul naţional, cel din estul Europei şi cel european, în
general;
ƒ În plus faţă de cele de mai sus, am pregătit o serie de
activităţi pentru persoanele cu nevoi speciale.
Oferta turistică
Din centrul vechi al oraşului, care trepidează de viaţă, până în
paşnicele sate din apropiere, şi din Grădina Botanică până pe
Cetăţuia care veghează Someşul, Cluj-Napoca îşi va întâmpina
oaspeţii cu un amestec fermecător de Est şi Vest. Locuri precum
pădurea bântuită de la Hoia sau spectaculoasa mină de sare de
la Turda se numără printre favoritele publicaţiilor de călătorie
din Occident, la fel cum Transilvania şi poveştile sale reprezintă
un magnet pentru tot mai mulţi europeni.
În Cluj-Napoca se ajunge cu uşurinţă, având o infrastructură
culturală şi o capacitate de cazare bună, iar preţurile sunt
mai mult decât rezonabile pentru un turist european. Potrivit
European Backpacker Index 2015, Bucureştiul este, ca
accesibilitate, a doua destinaţie dintre capitalele Europei,
bugetul minim necesar pentru o zi fiind de 27 de dolari. Mai
mulţi evaluatori consideră că, în Cluj-Napoca, această sumă
scade cu 10-30%. Aici trebuie să adăugăm că numeroase
activităţi incluse în programul nostru cultural vor fi gratuite.
Toate acestea fac din Cluj-Napoca o destinaţie foarte accesibilă
turiştilor europeni.
Calitatea vieţii la Cluj-Napoca
Potrivit site-ului numbeo.com, care măsoară în
toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii,
poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri
imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca
pare a fi orașul cu cea mai bună calitate a vieţii din
România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor
metropole precum Tel-Aviv (locul 59), Ankara (61),
Budapesta (67), Milano (69) sau București (74).
Avem o capacitate considerabilă pentru comunicarea cu
publicul european, dar esenţa nu constă în canale, metode
sau bugete, ci în conţinut. Promisiunea pe care le-o facem
cetăţenilor Europei este că sejurul la Cluj-Napoca va fi special
şi foarte accesibil: vor descoperi aici un spaţiu şi un timp în
care Estul îşi dă întâlnire cu Vestul, unde cultura coboară în
stradă, iar modernitatea se combină cu tradiţia. Campania
noastră de comunicare va prezenta oportunităţile de implicare
în programul cultural şi posibilităţile de a experimenta
moştenirile culturale şi turistice ale oraşului.
O atenţie specială o vom acorda publicului din Europa de Est.
Vecinătatea şi istoria noastră comună, în special în ceea ce
priveşte ţările din Balcani, sunt motive suficiente pentru a spera
că cetăţenii est-europeni vor fi interesaţi să descopere
Cluj-Napoca 2021 CEaC.
Pentru a ajunge în atenţia unei largi audienţe europene, ne
propunem să anunţăm cele mai interesante momente ale
programului cultural pe canale precum Arte, Mezzo, EuroNews,
Deutsche Welle şi să prezentăm temele europene pe care le
vom aborda prin intermediul unor ziare, portaluri media şi
a unor reţele cum este Networking for Reporting on Eastern
Europe. În plus, intenţionăm să comunicăm programul nostru
cultural la est de graniţele României în Ucraina cu ajutorul
Real TV, Media Meridian Club şi Gazeta de Herţa.
Un element-cheie al Campaniei de Comunicare, îl reprezintă
componenta neconvenţională a strategiei de marketing:
2.3 În ce măsură intenţionaţi să dezvoltaţi legături între programul dumneavoastră
cultural şi programul cultural al altor oraşe care deţin titlul de Capitală europeană
a culturii?
Începând din 1985, peste cincizeci de oraşe au primit titlul
de Capitală Europeană a Culturii. Alte zece l-au câştigat deja
şi îl vor deţine până în 2020. În perspectiva anului 2021, prin
programul nostru cultural ne propunem să creăm conexiuni
Dimensiunea europeană 27
Comunicarea Intergalatică bazată pe proiecte media cu
potenţial viral şi cascadorii de PR.
În concluzie:
ƒ Obiectivele noastre sunt:
• Să informăm 25.000.000 de cetăţeni europeni cu
privire la programul Cluj-Napoca 2021 CEaC
• Să implicăm 15.000 dintre aceştia ca participanţi
direcţi şi voluntari în program
• Să aducem 500.000 de vizitatori străini în 2021
(comparativ cu cei 250.000 de vizitatori înregistraţi în
mod curent)
• Să creştem media anuală de vizitatori străini după
2021 la cel puţin 300.000
ƒ Strategii principale:
• Program cultural variat şi adaptat unui public foarte
divers
• Strategie de participare:
••Programele de Voluntariat, Facilitare şi Schimburi
••Promovarea programului destinat vizitatorilor
rezidenţi
••Reţea de ambasadori de la om la om
• Strategie turistică bazată pe conceptul de vizitatori
rezidenţi
• Strategie de marketing şi comunicare
ƒ Etape:
• Etapa 1: atragerea atenţiei cu ajutorul strategiei de
comunicare şi marketing, în special prin intermediul
campaniei Comunicarea Intergalactică
• Etapa a 2-a: furnizarea de conţinut relevant pentru
publicul european, în funcţie de preocupări
• Etapa a 3-a: promovarea oportunităţilor de implicare
în Cluj-Napoca 2021 CEaC (schimburi şi voluntariat,
apel de proiecte, oferta de turism etc)
• Etapa a 4-a: informarea privind accesibilitatea
participării la Cluj-Napoca 2021 CEaC
• Etapa a 5-a: livrarea promisiunii unei experienţe unice
şi accesibile
peste timp cu cel puţin 20 dintre aceste oraşele CEaC, precum
şi să discutăm despre toate oraşele care au deţinut acest titlu.
28 Dimensiunea europeană
În acest scop, principalul nostru proiect se numeşte REMAKE.
Curatoriat de Carlos Martins - director executiv la Guimarães
2012, acest proiect implică reconstituirea unor producţii-reper
din fostele Capitale Europene ale Culturii. Vom reface expoziţii,
instalaţii şi spectacole, însă nu doar pentru a „clona” intenţiile
operelor originale, ci mai ales pentru a descoperi cum s-au
transformat între timp producţia artistică, echipa şi, în general,
societatea în care au fost realizate. Acest proiect va solicita
consultanţă din partea Reţelei Capitalelor Europene ale
Culturii şi va fi coprodus cu partenerii din aceste oraşe.
Sibiu este primul oraş românesc care a deţinut titlul, în 2007.
Pe lângă celebrarea celor mai importante momente ale acelui
an, vom realiza o serie de interviuri cu sibieni: îi vom ruga să
rememoreze experienţa din 2007 pentru a-i ajuta pe clujeni
să-şi „calibreze” aşteptările referitoare la 2021. Asociaţia Cluj-
Napoca 2021 a iniţiat o comunicare oficială cu cei implicaţi în
programul Sibiu 2007 CEaC în vederea dezvoltării unui cadru
de colaborare prin proiectul Remake.
CJX este iniţiativa a doi bloggeri clujeni care, în 2014 şi
2015, au traversat Europa vizitând foste şi viitoare Capitale
ale Culturii. Scopul lor a fost să întâlnească artişti şi localnici,
pentru a afla cum s-au schimbat aceste oraşe datorită titlului.
În plus, cei doi bloggeri au transmis dorinţa Clujului de a
fi Capitală în 2021 şi au adus acasă informaţii utile privind
fostele deţinătoare ale titlului. Inspiraţi de acest proiect,
intenţionăm să creăm platforma CJX, care să faciliteze contacte
şi deplasări în foste şi viitoare CEaC ale unor profesionişti în
media (de la ziarişti de presă scrisă la bloggeri şi pasionaţi
de social media). În anii premergători titlului, proiectul este
destinat în special presei româneşti, urmând ca în 2021, să îi
vizeze mai ales pe jurnaliştii străini care călătoresc în celelalte
două oraşele CEaC din acel an.
Echipa noastră a luat legătura atât cu oraşele candidate din
Grecia, cât şi cu oraşe din Serbia şi Muntenegru - aspirante la
integrarea în UE - care şi-au exprimat, de asemenea, intenţia de
a candida: Belgrad şi Cetinje.
Am discutat cu reprezentanţii a 14 oraşe din Grecia care se
află pe lista candidatelor - Pireu, Syros, Nauplion - Argos,
Kalamata, Ioannina, Xanthi, Kavala, Volos, Rodos, Messolongi,
Sparta, Chalkida, Tripoli , Larissa- şi ne pregătim să semnăm
Memorandumuri de Înţelegere cu toate cele care ne vor
răspunde afirmativ.
ƒ Proiectele pe care vrem să le dezvoltăm împreună se
împart în proiecte bilaterale şi proiecte de cooperare în
reţea. Ele vizează următoarele tematici sau genuri artistice:
ƒ Industria filmului (ateliere, profesori invitaţi, schimburi de
experienţă);
ƒ Rezidenţe artistice bilaterale destinate tinerilor artişti atât
din România, cât şi din ţara parteneră;
ƒ Proiecte culturale şi educative în parteneriat cu şcolile;
ƒ Platformă internaţională de curatoriat, cu accent pe artişti
greci şi români, urmată de o expoziţie comună dedicată
artei contemporane;
ƒ Program internaţional de dramaturgie contemporană
(WRite of Spring), cu accent pe scena de artă din
respectivele oraşe, având ca scop coproducerea a cel puţin
o piesă rezultată din acest program;
ƒ Schimb de costume tradiţionale pentru expoziţii şi
festivaluri, plus dezbateri privind influenţa costumului
tradiţional asupra modei de azi (ateliere, conferinţe, defilări
de modă)
Acordurile-cadru de cooperare dintre Cluj-Napoca şi foste CEaC
sau oraşe-candidate includ până acum Pécs, Siena şi Perugia.
De asemenea, am stabilit legături cu echipe care coordonează
sau vor coordona CEaC: Pilsen 2015, Pafos 2017, Plovdiv 2019,
Matera 2019. Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală
Europeană a luat legătura şi cu celelalte candidate din
România, cărora le-a propus o colaborare care să reflecte şi să
onoreze viziunea artistică şi programul cultural al fiecăruia.
Cele mai importante idei din scrisoarea trimisă de Asociaţia
noastră sunt:
ƒ propunerea ca un proiect reprezentativ al fiecărui oraş să
fie inclus în programul final al oraşului câştigător;
ƒ proiecte pe care vrem să le realizăm împreună:
• producerea la Cluj-Napoca a unui spectacol de teatru/
dans cu artişti din toate celelalte oraşe, spectacol care
ulterior să plece în turneu prin ţară sub titulatura de
„produs cultural al oraşelor-candidate”;
• schimburi de studenţi, pentru o lună, între
departamente de artă din oraşele noastre. Aceşti
studenţi ar avea şansa de a învăţa metode noi şi de
a stabili parteneriate care pot duce chiar la o reţea
universitară;
• concurs de fotografie referitoare la candidatura fiecărui
oraş, urmat de o expoziţie itinerantă;
• gală de design vestimentar în Cluj-Napoca, cu
participarea unor creatori de modă din toate oraşele-
candidate;
• scurte rezidenţe artistice pentru absolvenţii
specializărilor de artă, în oraşe candidate;
• o săptămână în care universităţile să găzduiască 20-
30 de liceeni din toată ţara, cărora să li se ofere astfel
şansa de a se familiariza cu viaţa de student şi cu
mediul cultural;
• expoziţie de scenografie, costume şi desene - fiecare
oraş va alege cele mai bune produse realizate în
industria spectacolului.
 Conţinutul cultural şi artistic
3.
3.1 Care este viziunea şi strategia artistică pentru programul cultural din anul
pentru care este acordat titlul?
Viziunea artistică
Viziunea noastră artistică activează conceptul East of West:
conectăm comunităţi pentru a încuraja dezvoltarea lor culturală,
socială şi economică. Căutăm să realizăm un echilibru între
autonomia actului cultural şi arta şi cultura implicate social.
Suntem conştienţi de importanţa promovării excelenţei culturale
şi artistice ca atare şi credem că procesul Capitalei Europene a
Culturii trebuie, în acelaşi timp, să demonstreze modul în care
cultura acţionează în transformarea comunităţii şi catalizarea
regenerării urbane. În acest sens, implementăm o serie de
experimente de fuziune culturală care să conecteze comunităţi
pentru a genera noi energii - producătoare de valori culturale,
sociale şi economice - care să favorizeze un nou tip de socialitate.
Depăşind statutul de beneficiari sau participanţi, cetăţenii oraşului
sunt co-autori ai acestor procese care au potenţialul de a asigura
creşterea bunăstării comunităţii din Cluj-Napoca, din România
şi, mai mult decât atât, de a deveni o sursă de inspiraţie şi de
transfuzie de noi energii pentru întreaga Europă.
În viziunea noastră artistică, elementele care catalizează
schimbarea rezidă în necesitatea de a ne cunoaşte unii pe alţii, de
a ne înţelege istoria şi aspiraţiile. Pentru a trăi schimbarea, trebuie
să devenim conştienţi de calităţile şi lipsurile pe care le avem, să
Linia de program …reprezintă etapa:
Wonder Descrie prima etapă, a „ceea ce este”, descrierea situației de la care
pornim
Explore Căutarea de noi posibilități, de noi perspective, imaginarea unor noi
posibilități de schimbare
Activate Testarea și implementarea schimbării la o scală redusă
Share Lansarea publică a prototipului
Trust Producerea în masă a noului, implementarea lucrurilor la scală largă
Academia Deschisă a Schimbării
Academia Deschisă a Schimbării este hub-ul în care cele cinci
etape, WEAST, devin convergente. Academia este o platformă
care facilitează conectarea, învăţarea, împărtăşirea şi activarea
diferiţilor stakeholderi din comunitatea noastră şi de pretutindeni
din Europa, în vederea creşterii capacităţii acestora de a deveni
actori ai schimbării. Aceştia au rolurile de (W) a produce şi de
a recontextualiza cunoaşterea, (E) a explora, (A) a experimenta,
(S) a împărtăşi şi a promova noi modele funcţionale şi de (T) a
asigura accesul şi participarea largă a comunităţii la această nouă
cunoaştere.
Academia Deschisă a Schimbării este locul în care şi procesul
prin care actorii schimbării îşi pot identifica şi îndeplini rolul în
contextul mai larg al comunităţii, îşi pot dezvolta capacitatea de a
îndeplini unul sau mai multe dintre aceste roluri şi pot crea alianţe
31
ne regândim valorile şi să ne redefinim, în strânsă relaţie cu cei
de lângă noi. În această relaţionare, permitem limitelor noastre
să se dizolve şi căutăm să explorăm zonele de intersecţie, astfel
încât aceste noi întâlniri să ne alimenteze imaginaţia şi forţa
creatoare. Ne luăm libertatea de a explora şi de a experimenta, de
a face greşeli şi de a învăţa din ele. Dorim să ne lărgim orizontul
cunoaşterii pentru a genera noi sensuri şi noi modele de a produce
şi de a fi. Împreună. Împreună cu oraşul nostru. Împreună cu Europa.
Și, pentru aceasta, facilităm dezvoltarea unor noi relaţii între
cetăţeni şi oraş, între oraş şi Europa, între Europa şi cetăţeni.
WEAST
În efortul nostru de a înţelege şi de a produce schimbări, am
dezvoltat o teorie a schimbării în cinci paşi - WEAST - prin
intermediul căreia ne-am definit programul cultural. WEAST descrie
cele cinci etape ale procesului de transformare şi este reprezentativ
pentru conceptul East of West, fiind o combinaţie sugestivă a
energiilor Estului şi Vestului. Fiecare literă este acronimul unei
acţiuni prin care actorii schimbării (artişti, cercetători, lucrători
cu tineretul, antreprenori, administratori şi, desigur, cetăţeni) pot
contribui la transformarea comunitară. Aceste acţiuni/roluri definesc
structura de bază a programării noastre culturale:
Asociem această etapă cu…
Curiozitate, cunoaștere, descriere, cartografiere,
introspecție și reflecție
Cercetare, imaginare, căutare, schițarea unor noi
modele
Dezvoltare, prototip, funcționalitate,
exemple de bună practică
Diseminare, distribuire, punerea în circulație a
noului spre a deveni un bun comun
Producție socială, adăugarea de noi modele în
patrimoniul comunității
cu alţi actori. Academia Deschisă a Schimbării este o structură
informală, care funcţionează ca o reţea, în cadrul căreia toate
nodurile sunt deschise atât pentru a oferi, cât şi pentru a absorbi
cunoaştere. Principiile de bază ale Academiei sunt deschiderea,
împărtăşirea şi învăţarea.
Academia Deschisă a Schimbării este mai mult decât o metaforă
vizionară: este platforma de întâlnire pentru a aduce la realitate
viziunea proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC, pentru a ne conecta
unii cu alţii spre a deveni o comunitate şi de a funcţiona ca un
laborator pentru noi modele de producţie culturală, socială şi
economică, adecvate realităţilor complexe cu care România şi
Europa se confruntă în prezent. Iar WEAST, cele cinci linii de
program, constituie însăşi curricula Academiei Deschise a
Schimbării.
32 Conţinutul cultural şi artistic
Oricine - de la cetăţeni, la organizaţii şi instituţii culturale, O altă parte a programului va fi selectată în urma unor apeluri
companii şi universităţi - poate fi membru al Academiei sau pentru propuneri de proiecte prevăzute pentru 2017 şi 2020.
poate participa la activităţile ei. Printr-un amplu Program de Un prim apel pentru idei de proiecte a fost deja organizat în
voluntariat, ne propunem să facilităm tuturor actorilor, fie ei 2014, ideile relevante propuse fiind fie elaborate sub forma
turişti europeni sau cetăţeni ai Clujului, accesul la căi pentru unui proiect emblematic, fie adăugate la portofoliul de proiecte,
a-şi găsi în programul nostru nu doar un loc de spectator pasiv, în cadrul uneia dintre liniile de program.
ci şi un rol activ, semnificativ.
În plus, câteva proiecte speciale pe care le propunem creează,
Strategia programului de fapt, cadrul pentru susţinerea iniţiativelor desfăşurate de
Strategia prin care construim programul cultural combină organizaţiile din sfera culturală şi de cetăţenii înşişi. În acest
practicile curatoriale tradiţionale cu cele participative. sens, Fondul InJoy este deschis pentru proiecte comunitare, în
Coerenţa per ansamblu a programului cultural, precum timp ce Procent pentru Artă creează un mecanism regulat de
şi selecţia anumitor proiecte sunt coordonate de către finanţare pentru proiecte de artă publică.
un Director Artistic, secondat de un Consiliu Artistic. În
acelaşi timp, o parte a programului se bazează pe un design Sub umbrela Academiei Deschise a Schimbării, programul
participativ, prin ateliere/grupuri de lucru și apeluri deschise. cultural prevede, de asemenea, şi instrumente/stimulente
pentru dezvoltarea orizontală a unor activităţi şi abilităţi
Pentru a ne asigura că nucleul programului reflectă în mod specifice:
direct conceptul şi viziunea artistică, am dezvoltat o serie de ƒ Un program de Rezidențe Artistice - pentru a promova
proiecte emblematice. Aceste proiecte au fost identificate şi cooperarea şi co-producţia europeană şi transfrontalieră.
apoi elaborate în cadrul unor grupuri de lucru şi dezbateri ƒ Fondul de Mobilitate - pentru a facilita artiştilor şi
publice care au implicat 70 de operatori culturali într-un proces producătorilor locali conectarea cu parteneri europeni
care a durat peste şase luni. Ele reflectă alchimia pe care o şi accesul la realităţile altor ţări, precum şi promovarea
considerăm necesară pentru stimularea transformării dorite: muncii la nivel internaţional şi dezvoltarea profesională.
toate proiectele emblematice presupun cooperarea între mai ƒ Facilitatori culturali - care oferă o mână de ajutor oricărui
mulţi actori locali, implică un nivel ridicat de participare şi au organizator de evenimente care doreşte să abordeze cu
ca scop generarea unor procese emancipatoare, au abordări succes comunităţi şi grupuri speciale de public.
interdisciplinare, lansează co-producţii la nivel european şi/ ƒ Eticheta ”comunitară” - un ghid pentru operatorii culturali
sau transnaţional, implică utilizarea mai multor limbi, au o care doresc să adopte standarde în abordarea publicului cu
componentă educaţională şi prevăd facilităţi sau activităţi nevoi speciale, implicarea şcolilor şi dezvoltarea publicului.
dedicate pentru categorii speciale de public (tineri, persoane în
vârstă, persoane cu dizabilităţi).
3.2 Descrieţi structura programului cultural, inclusiv gama şi diversitatea
activităţilor/principalelor evenimente care vor celebra anul. Pentru fiecare, vă
rugăm să furnizaţi următoarele informaţii: data şi locul/partenerii din proiect/
finanţare.
Programul cultural este structurat pe cinci linii de program, dintre cetăţeni, oraş şi Europa şi transpun conceptul East of
definite de WEAST: West în acţiuni.
ƒ Evenimente consacrate - proiecte culturale şi artistice
deja existente care sunt reprezentative pentru agenda
W E A S T culturală a oraşului. Producătorii acestor evenimente şi-
au exprimat interesul de a dezvolta, pe lângă activităţile
Wonder Explore Activate Share Trust obişnuite, şi o serie de activităţi special concepute pentru
programul CEaC - fie prin abordarea unor teme relevante
< < < Open Academy of Change > > > pentru conceptul candidaturii, prin focalizarea asupra
unor zone geografice specifice, fie prin planificarea unor
noi tipuri de activităţi, cum ar fi: activităţi educaţionale,
În plus, sub umbrela Academiei Deschise a Schimbării sunt evenimente comunitare, co-producţii sau rezidenţe
grupate activităţi transversale, care servesc activităţile din europene.
toate cele cinci linii de program (de exemplu, Programul de ƒ Proiecte de portofoliu - proiecte mici, mijlocii şi mari
Voluntariat, Programul de Facilitatori). selectate de către Consiliul Artistic fie direct, fie în urma
unor apeluri de proiecte deschise la nivel internaţional.
Programul include mai multe tipuri de proiecte: ƒ Ceremonii - evenimente tematice festive de amploare, care
ƒ Proiectele emblematice - reflectă relaţia triunghiulară marchează începutul, mijlocul şi închiderea anului CEaC.
WONDER
Cunoaștere | Istorie | Patrimoniu | Tradiții |
Diversitate | Documentare | Arhivare
SATUL TRANSILVAN
Wonder | Patrimoniu | Artă | Calătorie | Artă Culinară | # Proiect
Emblematic
Parteneri în implementare: Muzeul Etnografic al Transilvaniei,
Consiliul Judeţean Cluj, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca,
USAMV Cluj-Napoca, Asociaţia Meşterilor Populari din Transilvania,
Fundaţia Transylvania Trust, Asociaţia Meşterilor Populari din
Cernăuţi, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, Cluj.Com.
Descriere: Scopul proiectului este de a pune în valoare patrimoniul
cultural al satelor din Transilvania şi de a consolida, din această
perspectivă, legăturile culturale, artistice, sociale şi turistice dintre
Europa, Cluj-Napoca şi lumea satului. Proiectul are loc în perioada
2018-2021, în mai multe sate din zonă, şi include activităţi care
prezintă şi re-interpretează o serie de teme de inspiraţie rurală:
obiceiuri şi tradiţii, arte şi meserii, gastronomie şi băuturi tradiţionale,
muzică, patrimoniu, agro-turism, ecologie şi agricultură tradiţională.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, una dintre cele mai importante
instituţii de acest gen din România, este unul dintre spaţiile
principale de desfăşurare ale proiectului. Muzeul şi satele din zonă
vor găzdui o serie de activităţi multi- şi trans-disciplinare precum:
rezidenţe artistice, proiecte educaţionale, proiecte de cercetare,
evenimente festive şi activităţi turistice.
Componente principale:
ƒ Proiectul conectează atelierele şi meşterii populari din oraş şi
din zona Clujului într-un program educaţional adresat publicului
larg. Meşteri tradiţionali şi artişti contemporani lucrează
împreună pentru a oferi publicului noi moduri de a spune
poveşti vechi şi noi prilejuri de a obţine inspiraţie din tradiţii.
De asemenea, proiectul urmăreşte trasarea şi dezvoltarea mai
multor trasee culturale şi turistice în formă de stea, cu centrul
în Cluj-Napoca şi conectând satele din Transilvania cu cea
mai mare relevanţă culturală. Câteva exemple de evenimente
rurale incluse în proiect sunt Ritualul pălincii sau Festivalul
Internațional al Tulnicelor (un instrument tradiţional utilizat
atât în Munţii Carpaţi, cât şi în Alpi).
ÎMPREUNĂ
Wonder | Spiritualitate | Dialog Intercultural | # Proiect Emblematic
Parteneri în implementare: cultele creştine din Cluj-Napoca -
ortodox, greco-catolic, romano-catolic, Facultatea de Teologie din
cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, comunitatea evreiască, cultele
religioase neo-protestante
Descriere: Cluj-Napoca găzduieşte nu mai puţin de cinci episcopii:
ortodoxă, greco-catolică, reformată, luterană şi unitariană. Acest lucru
este unic în lumea creştină. Comunitatea creştină romano-catolică şi
comunităţile evreieşti şi musulmane sunt de asemenea active în oraş.
Această diversitate confesională este o oportunitate majoră pentru
a pune bazele unui dialog cultural semnificativ cu întreaga Europă.
Proiectul propune implicarea episcopiilor istorice din Cluj precum
şi a comunităţilor catolice, evreieşti şi musulmane, în dezvoltarea
Conţinutul cultural şi artistic 33
unui program de-a lungul anului 2021, care cuprinde atât proiecte
individuale, cât şi evenimente comune.
Componente principale:
Proiectul este structurat în patru sezoane:
ƒ Dialogul Tradițiilor reprezintă programul de primăvară al
acestui proiect. El cuprinde: expoziţii itinerante în diferite oraşe
europene, târguri, sărbători populare şi religioase organizate în
Cluj-Napoca pentru turiştii europeni, tururi ghidate ale bisericilor
de lemn româneşti, vizite ale satelor cu diferite tradiţii religioase
din Transilvania etc.
ƒ Europa Muzicală cuprinde seria de activităţi de vară, oferind
evenimente muzicale locale şi itinerante, cum ar fi Zilele artei
bizantine - un proiect cu o tradiţie de zece ani, dezvoltat în
colaborare cu Biserica Ortodoxă Greacă - Cluj-Napoca devenind
astfel o ambasadă culturală în relaţia cu Grecia în 2021.
ƒ Via Maria este programul de toamnă al proiectului inter-
confesional, constând într-un itinerar cultural ce conectează
Cluj-Napoca şi Europa, urmărind rutele şi tradiţiile de venerare
a Fecioarei Maria, atât în vestul catolic, cât şi în estul ortodox.
Itinerariul, numit Fecioara Maria de la Fatima la Nicula, oferă
acces la schimburi culturale, expoziţii şi evenimente religioase,
conferinţe şi pelerinaje.
ƒ Clujul întâlnirilor ecumenice reprezintă o serie de evenimente
care îşi propun să conecteze principalele confesiuni din Cluj-
Napoca şi din Europa prin dezbateri, concerte, tradiţii şi târguri
religioase, expoziţii de fotografie şi pictură, precum şi spectacole
de teatru. Punctul culminant al acestui sezon de iarnă va fi
Consiliul Mondial al Adunării Bisericilor.
CLUJUL COMOARĂ (Treasure Cluj)
Wonder | Artă urbană | Legende locale | Videografie | # Proiect
emblematic
Parteneri în implementare: Departamentul de Jurnalism al
Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Film şi Televiziune, Ordinul
Arhitecţilor din România, - Filiala Transilvania, Uniunea Scriitorilor,
Asociaţia Proiectul Pădurea Hoia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei,
Fundaţia Cluj Raving Society/Delahoya, Societatea pentru Cultură
Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi.
Descriere: Clujul Comoară este o platformă în cadrul căreia arhitecţi,
scriitori, documentarişti, artişti video şi alţi artişti, precum şi publicul
pot genera produse artistice şi culturale inspirate din istoria şi
legendele oraşului. Scopul proiectului este de a prezenta oraşul
Cluj-Napoca într-un mod unic, atât rezidenţilor, cât şi vizitatorilor
săi. Numele proiectului este inspirat din renumele vechi al oraşului,
Clujul fiind cunoscut în secolul al XVII-lea drept orașul comoară.
Componente principale:
Proiectul are trei componente principale: un site web arhivând filme
documentare independente, un program de intervenţii artistice în
spaţiul public şi un program dedicat Etnografiei Intergalactice.
ƒ Site-ul www.treasurecluj.com este coordonat de Departamentul
de Jurnalism al Universităţii Babeş-Bolyai şi oferă o platformă
deschisă pentru artişti şi alţi creatori interesaţi să genereze
materiale video documentare despre Cluj-Napoca (inspirate de
34 Conţinutul cultural şi artistic
eroi locali, istoria şi arhitectura locului sau alte teme locale), pe
care să le ofere unui public larg, la nivel naţional şi european.
ƒ A doua componentă, susţinută de Ordinul Arhitecţilor din
România - Filiala Transilvania,, este un program de intervenţii
artistice în spaţiul public, cum ar fi Ziua Curților Interioare
Deschise. Programul dezvoltă o serie de itinerarii tematice
de explorare urbană şi iniţiază demersurile necesare pentru
a încuraja deschiderea curţilor private şi a altor spaţii către
publicul larg.
ƒ A treia componentă majoră intitulată Programul de Etnografie
Intergalactică creează o legătură între Muzeului Etnografic al
Transilvaniei şi Pădurea Hoia - o zonă cunoscută ca unul dintre
cele mai stranii şi bântuite locuri din lume. Această componentă
va găzdui un program de rezidenţă interdisciplinară pentru
artişti şi alţi creatori europeni interesaţi să exploreze ideea de
etnografie modernă.
EXPLORE
Experimentare | Cercetare | Imaginație | Idei
inovatoare | Extinderea orizonturilor | Procese
de catalizare la intersecția dintre domenii
PLATFORMA CREATIVITĂȚII SOCIALE
Explore | Creativitate Socială | Oraşe Sustenabile | Cultura DIY
(lucru manual) | Laborator Urban | # Proiect Emblematic
Parteneri în implementare: Casa de Cultură Permanentă (o casă
deschisă creativităţii bazate pe economia darului, simplitate
voluntară, spirit de comunitate şi permacultură), Fundaţia Asociaţia
Colectiv A, La Terenuri, RAUM Arhitectură.
Descriere: Scopul proiectului este de a susţine şi canaliza energiile
unor iniţiative civice preocupate de micro-procesele sociale ale
spaţiului urban din Cluj-Napoca. Aceste structuri - fie că se ocupă de
promovarea unui stil de viaţă sustenabil, de adoptarea simplităţii
voluntare şi a unui comportament responsabil faţă de mediu, sau de
procese de regenerare urbană sau de urbanism inteligent - formează
deja reţele de practică datorită cărora oraşul Cluj-Napoca este
fără îndoială cel mai activ oraş din România, din punctul de vedere
al mişcărilor civice de tip grassroots. Proiectul pune bazele unui
laborator urban şi va cuprinde o serie de întâlniri la scară redusă,
dedicate schimbului de experienţă, experimentării şi generării de
prototipuri. Proiectul abordează teme şi scenarii specifice ţărilor din
Europa de Sud-Est şi Balcani, cu intenţia de a identifica şi testa soluţii
care apoi să poată fi aplicate şi în alte comunităţi care se confruntă
cu probleme similare.
Componente principale:
ƒ Platforma pentru creativitate socială – implică organizarea
unor sesiuni de dezvoltare de scenarii de viitor, simulări, ateliere
creative şi simpozioane, precum şi publicarea unui jurnal care
să promoveze ideile şi iniţiativele acestei scene experimentale.
Vor fi organizate workshop-uri practice dedicate inovaţiei şi
dezvoltării de prototipuri, precum şi o serie de rezidenţe şi
prezentări de specialitate desfăşurate împreună cu parteneri din
reţele europene de gen.
ƒ Laboratoarele urbane - spaţii temporare (pop-up spaces)
instalate în diferite locuri din oraş, atât în centru, cât şi în
cartiere, găzduiesc o serie de laboratoare urbane în care oameni
de orice vârstă, indiferent de nivelul de pregătire, pot testa
tehnologii noi şi pot interacţiona unii cu alţii în cadrul unor
ateliere practice (de tip DIY).
ƒ Garaje 2.0 - este un proiect pilot de regenerare urbană care
urmăreşte creşterea calităţii, funcţionalităţii, precum şi a gradului
de utilizare publică a spaţiilor dintre blocurile de locuinţe. Peste
tot în România, cartierele oraşelor sunt dominate de mici garaje
fără un design predefinit. Nu de puţine ori, ele ocupă tot spaţiul
util dintre blocuri, fără a lăsa loc unor spaţii care să poată fi
utilizate public. La iniţiativa unui grup de arhitecţi clujeni, va fi
derulat un proiect-pilot care va viza un spaţiu de acest gen, de
dimensiune mai mică, selectat în funcţie de disponibilitatea şi
interesul locuitorilor din zonă, prin care garajele actuale vor fi
înlocuite cu o structură pe două nivele, care să ofere spaţii de
parcare la nivelul solului şi spaţii verzi care să fie utilizate ca
locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior.
Într-o etapă ulterioară, acest model poate fi îmbunătăţit şi
adaptat pentru alte zone cu profil similar din întreaga regiune
(Europa de Sud-Est). Proiectul mai include o serie de ateliere
dedicate arhitecturii ecologice şi sustenabile, în cadrul cărora
participanţii pot învăţa cum să construiască structuri de lut şi din
paie, să utilizeze lână de oaie pentru izolaţii şi alte tehnologii
specifice.
EXPAND
Explore | Educaţie culturală | Școli | #Proiect emblematic
Partenerii în implementare: Inspectoratul Școlar Judeţean Cluj,
şcoli, instituţii culturale, organizaţii de artă.
Descriere: Proiectul implică şcolile clujene într-o serie de activităţi
menite să faciliteze educaţia culturală pentru copii şi tineri.
Componente principale:
Dezvoltarea curriculei școlare pentru educație culturală – include
pregătirea unui ghid, a unui manual cu exerciţii şi materiale suport
pentru profesori şi o serie de lecţii pe baza cărora educaţia culturală
să fie predată în şcoli, ca disciplină opţională.
ƒ Educație artistică în școli: în urma unui apel deschis, artişti
din diverse domenii - film, fotografie, muzică, dans, teatru, arte
vizuale - vor lucra pentru un semestru cu elevi cu vârste cuprinse
între 10 şi 16 ani, oferindu-le posibilitatea de a deprinde
abilităţile de bază în practicarea unei forme artistice, dar şi
ocazii concrete (ateliere, expoziţii, concerte) de a crea şi a se
exprima artistic.
ƒ Camera 20 / 21 - este un proiect prin care elevi din şcolile
clujene sunt implicaţi direct în realizarea şi prezentarea unui
spectacol profesionist. Spectacolul, regizat de Andreea Iacob, va
fi dezvoltat folosind o distribuţie dublă: o primă echipă include
actori, regizori şi producători profesionişti şi o a doua echipă
este formată din elevi. În realizarea spectacolului sunt implicate
ambele echipe, iar reprezentaţiile, prezentate pe o scenă
profesionistă, vor utiliza alternativ distribuţia cu artiştii adulţi şi
cea cu copiii/tinerii.
ACTIVATE
Proiecte Pilot | A realiza prototipuri| Exemple
de bună practică | Mobilizare cetățenească
| Activarea spațiilor | Acțiuni comunitare | A
demara | A motiva
SOMEȘ. DE LA VEST LA EST
Activate | Regenerare urbană | Proiecte comunitare | Spaţii verzi |
Locuri de întâlnire | Participare | # Proiect Emblematic
Parteneri în implementare: Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca,
Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania, RAUM
Arhitectură, Fundaţia Cărtureşti, Asociaţia Fapte, Fundaţia AltArt etc.
Descriere:
Someşul, râul care traversează oraşul Cluj-Napoca, împarte şi uneşte
oraşul în diferite moduri. Probabil cea mai importantă resursă
naturală a oraşului, râul Someş a fost în mare măsură neglijat sau
subapreciat: cea mai mare parte a clădirilor riverane sunt poziţionate
cu spatele la râu, configuraţia malurilor nu permite decât în puţine
locuri accesul la apă, iar oportunităţile de agrement şi podurile care
să faciliteze tranzitul dintr-o parte în alta a râului sunt insuficiente
pentru oraşul în continuă creştere. Someşul, care curge de la vest la
est, este o metaforă relevantă pentru conceptul candidaturii noastre,
East of West. Mai mult, însă, râul reflectă realitatea vie a oraşului,
cu toate contrastele lui. Proiectul se conectează şi se inspiră din
exemple de bune practici din diferite oraşe europene care au testat
deja soluţii sustenabile pentru cursurile de apă care le tranzitează.
Din suburbia Floreşti până în zona aeroportului, proiectul propune
o activare a vieţii urbane de-a lungul râului. Spaţii reziduale sunt
transformate în spaţii publice, parcuri şi puncte de interes de-a lungul
celor două maluri sunt amenajate şi devin locul de desfăşurare al
unor evenimente inspirate din folclorul urban local, spunând astfel
povestea oraşului Cluj-Napoca atât localnicilor, cât şi turiştilor, în
orice anotimp.
Componente principale:
ƒ Regenerare urbană – această componentă prevede:
• Reproiectarea şi modernizarea unor zone specifice de-a
lungul râului
• Extinderea şi îmbunătăţirea spaţiului public, inclusiv
generarea de noi funcţionalităţi (spaţii de întâlnire) şi
facilităţi (poduri)
• Extinderea şi îmbunătăţirea calităţii spaţiilor verzi
• Amenajarea de spaţii pentru activităţi în aer liber şi sport
• Creşterea accesibilităţii, atât de-a lungul apei (prin
construirea de piste pentru biciclete şi rute pietonale), cât şi
pe malul apei (scări, platforme, plaje)
• Îmbunătăţirea calităţii habitatului pentru flora şi fauna
endemică, precum şi crearea de spaţii pentru interacţiunea
om-animal (spre exemplu, parcuri pentru câini)
ƒ Activare Culturală – Proiectul prevede o serie de activităţi
culturale menite să inspire cetăţenii în a-şi redefini relaţia cu
râul. Proiecte comunitare desfăşurate în cartierele oraşului şi
care contribuie la animarea spaţiilor, consolidarea legăturilor
dintre locuitori şi cultivarea unui simţ al responsabilităţii faţă
de bunăstarea râului şi a mediului. Intervenţii culturale (pop-
Conţinutul cultural şi artistic 35
up events) - festivaluri, inserţii artistice, picnicuri, spectacole,
expoziţii şi jocuri sportive, care activează diferite spaţii de-a
lungul albiilor şi stimulează participarea cetăţenească.
FONDUL INJOY
Activate | Fond | Iniţiative comunitare | Asumare şi participare
cetăţenească
Parteneri în implementare: Fundaţia Comunitară Cluj, Primăria şi
Consiliul Local Cluj-Napoca, companii locale.
Descriere: Programul pune bazele unui fond care va susţine iniţiative
comunitare ale cetăţenilor şi ale operatorilor locali. Cel puţin 10
astfel de iniţiative vor fi susţinute în primii ani ai fondului, respectiv
2017-2019. Dimensiunea programului va creşte treptat, astfel încât
în 2020 să fie sprijinite 30 de proiecte, iar în 2021 să fie facilitată
realizarea a minimum 60 de proiecte comunitare. Pe lângă finanţarea
propriu-zisă, iniţiativele selectate vor fi sprijinite şi cu produse şi
servicii, precum şi cu asistenţă şi consiliere privind implementarea.
Fondul va colecta în mod special resurse din mediul privat,
mobilizând companiile locale să se implice în viaţa comunităţii, fiind
completat cu resurse publice.
SHARE
Bun public | Diseminare | Distribuire | Învățare |
Împreună
PLATFORMA INTERCULTURALĂ
Share | Dialog intercultural | Co-creare interculturală | Celebrarea
diversităţii | # Proiect Emblematic
Parteneri în implementare: Kincses Kolozsvár Egyesület/Asociaţia
Cluj Oraşul Comoară, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Universitatea
Sapientia, Universitatea Babeş-Bolyai, Asociaţia Házsongárd, Uniunea
Română a Comunităţilor Rome de Tineret/Asociaţia Tinerilor Romi,
Grupul de Iniţiativă Basarabeană din Cluj-Napoca, institutele
culturale străine prezente în Cluj-Napoca, ONG-uri ale comunităţilor
evreieşti şi rome.
Descriere: Proiectul îşi propune să treacă dincolo de cadrele
multiculturalismului, care sunt eficiente în prezervarea identităţii şi
a diversităţii, dar sunt relativ statice în ceea ce priveşte crearea de
relaţii între actori, prin promovarea unor procese relaţionale care
catalizează dialogul şi educaţia interculturală.
Proiectul creează o platformă interculturală bazată pe valorizarea
alterităţii şi cooperarea între diferite grupuri etnice. Platforma, bazată
pe un model de adeziune voluntară, defineşte o serie de bune practici
pe care instituţii şi producători culturali sunt invitaţi să le adopte
în activitatea lor curentă: cum ar fi utilizarea multilingvismului,
reprezentarea tuturor grupurilor etnice în structurile de management
şi implementare, precum şi creşterea vizibilităţii contribuţiei
grupurilor culturale minoritare în diferite sectoare de activitate, de la
muzică, la literatură sau medicină.
36 Conţinutul cultural şi artistic
Componente principale:
ƒ Castelul Intercultural / Tabăra Interculturală Gilău - Proiectul
are loc în special în spaţiul de circa trei hectare ale Castelului
Gilău, la doar 12 km de oraş, unde pune bazele unui centru
intercultural cu program continuu, care prezintă cultura
diferitelor etnii din zonă: română, maghiară, romă, evreiască,
germană etc. Centrul oferă, prin ateliere practice şi activităţi
bazate pe experimentare, cadrul pentru co-creare şi generarea
unor forme noi de expresie culturală, inspirate din diferitele
tradiţii culturale.
ƒ Tabăra Interculturală Gilău include cursuri de limbi, festivaluri
de muzică, arte şi meserii, ateliere de gătit şi evenimente
destinate turiştilor. Proiectul caută să inoveze şi la nivel de
format, prin crearea unor legături între activităţile derulate,
astfel încât rezultatele unui eveniment să fie utilizate în
următoarele acţiuni, pentru a menţine interesul publicului
şi grupurilor implicate şi pentru a facilita o continuitate a
experienţei interculturale.
ƒ Cercul Culturilor - este un cadru pentru desfăşurarea regulată
a unor activităţi interculturale care vor începe în 2017 şi vor
culmina în 2021 cu un Festival Intercultural. Cercul organizează
evenimente tematice în cadrul cărora culturile locale şi europene
se întâlnesc şi interacţionează, sub forma unor seri de lectură
de basme şi mituri, concursuri de poezie şi improvizaţie (slam
poetry), întâlniri muzicale (jam sessions). Pe lângă activităţile
care facilitează prezentarea artei şi folclorului specific fiecărei
culturi, cercul găzduieşte ateliere şi alte evenimente care
încurajează interacţiunea, dialogul şi co-crearea.
YOUNG AND FAMOUS ORCHESTRA
Share | Muzică | Orchestră Internaţională | Schimburi de tineret |
Participare
Parteneri în implementare: Asociaţia Young Famous, Universitatea
Babeş-Bolyai, Academia de Muzică Gheorghe Dima, Primăria şi
Consiliul Local Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania, Opera
Română şi Opera Maghiară.
Descriere: Young and Famous Orchestra a fost înfiinţată în 2015 cu
scopul de a reinventa şi împrospăta experienţa muzicii clasice. Pentru
a readuce publicul la concerte şi pentru a recrea o atmosferă vie în
sălile de spectacol este nevoie de talent, entuziasm şi deschidere.
Astfel, dirijorul Vlad Agachi, discipol al dirijorului Daniel Barenboim -
director muzical al Operei de Stat din Berlin şi La Scala din Milano, a
luat iniţiativa de a forma o orchestră din instrumentişti consacraţi şi
tineri. Young reprezintă tinereţea şi energia emanată de un colectiv
orchestral tânăr şi pasionat, iar Famous, renumele construit prin
muncă şi devotament al unor nume consacrate. Pe scenă, dar şi în
cadrul reprezentaţiilor în spaţii neconvenţionale, aceştia intră în
dialog cu artişti din alte domenii şi cu oameni de ştiinţă şi generează
interacţiuni neaşteptate, reducând astfel distanţa dintre scenă şi
public. Capitala Europeană a Culturii este cadrul în care orchestra
Young and Famous capătă caracter european.
Componente principale:
ƒ Anual, în perioada 2017-2021, timp de o săptămână, muzicieni
din universităţi şi orchestre de pretutindeni din Europa se
alătură orchestrei Young and Famous. După patru zile de
repetiţii comune, membrii orchestrei susţin concerte în diferite
locuri din Cluj-Napoca: în săli de concerte, spitale, închisori şi
spaţii publice. Tinerii muzicieni participă la cursuri susţinute
de mari maeştri (master classes), la diferite ateliere şi susţin
activităţi de educaţie muzicală pentru elevii din şcolile locale.
Punctul culminant al programului este, în fiecare an, un concert
de muzică clasică interpretat de Young and Famous Orchestra,
în distribuţia sa europeană. Pentru a conecta experienţa
Capitalei Europene a Culturii cu cea a Capitalei Europene a
Tineretului, găzduită de Cluj-Napoca în 2015, concertul este
urmat de un spectacol în cadrul căruia muzicienii din orchestră
cântă împreună cu DJs.
INCLUJING YOU
Share | Participare | Europa | Reconectare
Parteneri în implementare: Universităţile din Cluj-Napoca, Junior
Chamber International, Cluj-Napoca, Grupul de Iniţiativă Basarabeană,
AIESEC - organizaţie internaţională de studenţi.
Descriere: Circa 400.000 dintre cei care în ultimii 25 de ani au
absolvit şcolile şi universităţile din Cluj-Napoca trăiesc acum în
diferite locuri din România şi din străinătate. Dat fiind faptul că
oraşul nostru este – conform unui studiu Eurostat din 2014 - oraşul
european cel mai prietenos cu străinii, considerăm că anul 2021
este o bună ocazie de a ne conecta (prin salutul Servus, şi nu
numai) cu cât mai mulţi dintre foştii absolvenţi, cu familiile lor şi cu
prietenii acestora. InClujing You îşi propune să activeze comunitatea
europeană a celor care sunt legaţi emoţional de Cluj-Napoca, într-o
încercare de a consolida imaginea României în străinătate.
Componente principale:
ƒ Proiectul se va derula anual începând din 2016 şi va consta
într-o săptămână de evenimente şi activităţi care celebrează
diversitatea valorilor culturale ale oraşului şi ale celor care îl au
la suflet. Intenţionăm să adunăm sute de oameni în primul an
şi mii de oameni în 2021: cei care trăiesc în străinătate şi sunt
conectaţi emoţional cu oraşul sunt invitaţi să-şi aducă prietenii
şi familiile la o reuniune anuală la Cluj, pentru a descoperi
sau redescoperi oraşul. Noi numim această activitate: turism
personal. InClujing You va fi cadrul perfect pentru activităţi
de explorare urbană (redescoperirea şi revitalizarea unor locuri
relevante din istoria recentă a comunităţii de studenţi), reuniuni
ale foştilor colegi de clasă, târguri internaţionale, precum şi
tururi ghidate ale oraşului şi ale regiunii Transilvaniei.
De asemenea, proiectul creează un cadru pentru o mai bună
integrare culturală şi socială a studenţilor străini care trăiesc în
Cluj-Napoca, implicând în special studenţii vorbitori de limba
franceză şi studenţii din Republica Moldova.
TRUST
Apreciere| Celebrare | Excelență | Producție
în masă/Promovare | Creștere | Mobilitate |
Dezvoltare
CENTRUL EUROPEANĂ PENTRU ARTĂ CONTEMPORANĂ
Trust | Arte vizuale | Școala de la Cluj | Infrastructură culturală nouă
| # Proiect Emblematic
Parteneri în implementare: Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca,
Muzeul de Artă, Universitatea de Artă şi Design, Fabrica de Pensule –
Centru de Artă Contemporană, Uniunea Artiştilor Plastici, Galeria Plan
B, Idea artă + societate, alte galerii şi organizaţii
Descriere: Școala de la Cluj este numele folosit de către
comunitatea internaţională de artă pentru defini un grup de artişti
vizuali din Cluj-Napoca, ale căror lucrări sunt expuse în muzee din
întreaga lume, de la MoMA la Tate Modern şi Centrul Pompidou.
Măiestria lor la nivel de tehnică, alături de subiectele abordate,
vorbind despre amintirile, realităţile şi iluziile unei societăţi în
tranziţie, au atras atenţia curatorilor, a criticilor de artă, a mass-
mediei şi a publicului larg.
Centrul European pentru Artă Contemporană este proiectul
emblematic al programului Cluj-Napoca 2021, dedicat domeniului
artelor vizuale. Prezentând curente precum Școala de la Cluj, centrul
este mai mult decât un muzeu: este un muzeu al secolului XXI, care
depăşeşte conceptul de muzeu local sau naţional şi îşi defineşte
direcţiile artistice în contextul mai larg al artei europene. Proiectul
pune în valoare efervescenţa scenei locale de artă contemporană, pe
care o cercetează şi o promovează nu doar ca fenomen în sine, ci într-
un dialog constant cu lumea.
CEAC este gândit ca o instituţie a viitorului, structura de management
şi de coordonare artistică fiind formată, într-un mecanism bazat pe
cooperare, din cei mai importanţi actori ai artei contemporane la
nivelul oraşului. Centrul va fi prima instituţie care să ofere spaţiile
necesare unor expoziţii de mare anvergură şi să permită arhivarea
operelor de artă contemporană din regiune. Activităţile de cercetare
şi documentare, precum şi expoziţiile de mai mică dimensiune vor
debuta în 2017, urmând ca departamentele Centrului şi expoziţiile
majore să fie activate la sfârşitul anului 2020.
Componente principale:
ƒ Centrul de Cercetare și Documentare - se concentrează pe
cercetarea şi arhivarea lucrărilor artiştilor români din 1950 până
în zilele noastre. În prezent, există riscul ca majoritatea lucrărilor
din prima parte a acestui interval să fie pierdute sau depreciate,
dat fiind faptul că artiştii acestei generaţii dispar treptat şi că
nu există instituţii în măsură să cumpere, să păstreze şi să pună
într-un context mai larg munca lor. Rezultatele muncii acestui
departament sunt aduse în atenţia publicului prin intermediul
cataloagelor şi volumelor publicate în cadrul Programului
editorial şi prin Programul de Expoziții.
ƒ Departamentul de Expoziții - asigură realizarea de expoziţii de
artă contemporană care să pună în valoare artiştii, orientările
stilistice şi conceptuale care au constituit scena artistică locală
Conţinutul cultural şi artistic 37
şi să prezinte manifestările artistice cu caracter excepţional la
nivel naţional, european şi internaţional. Programul expoziţional
adresează nevoile scenei artistice româneşti, combinând
expoziţiile monografice fundamentate pe cercetare susţinută şi
pe o metodologie construită pe necesitatea de a rescrie istoria
recentă a artei româneşti, pe de o parte; cu expoziţii de grup
tematice care abordează temele majore ale societăţii româneşti
şi contextul cultural mai larg al artei din Europa Centrală şi de
Est, pe de altă parte. Departament include o secţiune dedicată
artei efemere, în care se înscriu artele performative, intervenţiile
artistice şi lucrările temporare de artă în spaţiul public,
conectând astfel spaţiul fizic al Centrului cu întregul oraş.
Programul cultural Cluj-Napoca 2021 CEaC include mai multe
proiecte de anvergură de artă vizuală, implicând cercetare,
documentare şi expoziţii pe teme precum:
ƒ Școala de la Cluj. - Artişti. Context. Dimensiunea internaţională
şi relevanţa locală
ƒ Modernity Redeemed by Modernities - o serie de expoziţii
care au ca scop reconceptualizarea modernităţii din perspectiva
unui dialog mai bogat. De asemenea, obiectivul acestor expoziţii
este de a articula subiecte-cheie cu privire la studiul comparativ
a diferitelor abordări artistice ale maeştrilor Școlii de la Cluj în
relaţie cu omologii lor vestici. Artişti precum: Corneliu Brudaşcu,
Ioan Sbârciu, Ioachim Nica, Ioan Aurel Mureşan, Radu Solovăstru,
Marius Bercea, Mircea Suciu vor fi puşi în dialog cu artişti din
aceeaşi generaţie: artiştii germani Markus Lüpertz and Martin
Kippenberger, artiştii italieni Francesco Clemente, Mimmo
Palladino, artista olandeză Marlene Dumas, precum şi alţi din
Europa de Vest care vor răspunde provocării. Expoziţiile vor fi
realizate cu sprijinul unor colecţii private şi publice din România
şi Europa de Vest. Curatori: Maria Rus Bojan şi Ami Barak.
ƒ Istoria Artei Instante - 5 evenimente în ideea unei istorii a
artei accelerate, care abordează arta recentă din România şi
formuleză noi naraţiuni; inclusiv - O scurtă istorie a gesturilor
și atitudinilor. - o expoziţie a artei imateriale, cu artiştii
Norbert Costin, Andreea Ciobica, Cătălin Ilie, Larisa Sitar şi alţii,
curatoriată de Diana Marincu.
ƒ Arta socio-politică sau arta adevărată? Nu le-am putea avea
pe amândouă? – Proiectul, al căror activităţi se întind pe durata
a trei ani, este coordonat artistic de colectivul revistei IDEA artă
+ societate, şi include lucrări ale unor artişti precum Thomas
Hirschhorn, Maria Eichhorn, Oliver Ressler, Hito Steyerl, IRWIN,
Chto Delat, Apsolutno, Klaus Schaefler, Dénes Miklósi.
ƒ Departamentul de Artă Media - va desfăşura o activitate
focalizată asupra cercetării teoretice şi practice a new media:
artă video, artă media interactivă, media locativă, tehnologie
ambientală, tehnologii mobile, performance/teatru şi media.
Departamentul este un proiect comun al CEAC şi al Centrului de
Artă Media și Cultură Informatică, care face parte din proiectul
Cluj Media City.
ƒ Laboratorul pentru Conservare-Restaurare - derulează
activităţi de conservare şi restaurare acreditate, oferind
oportunitatea unor locuri de muncă pentru absolvenţii secţiei de
restaurare din cadrul Universităţii de Artă şi Design. Laboratorul
va fi primul furnizor regional pentru acest tip de serviciu.
38 Conţinutul cultural şi artistic
ƒ Departamentul pentru Educație și Dezvoltarea Publicului
- generează o strategie pe termen lung pentru atragerea
publicului, oferind activităţi educaţionale şi participative.
Misiunea acestui departament va fi să construiască o relaţie
deschisă şi transparentă cu publicul, prin dezvoltarea unui
program coerent şi permanent de ateliere şi discuţii cu privire la
noile tendinţe curatoriale, noul tip de muzeografie ş.a.
ƒ Rezidențe Artistice - centrul va organiza o serie de rezidenţe
pentru artişti români şi străini, oferind spaţii de lucru şi burse de
creaţie.
Dezvoltarea infrastructurii: Construcţia spaţiului pentru Centrul
European pentru Artă Contemporană va începe în 2016 şi va fi
finalizată în 2020.
ESTUL PERFORMATIV. PLATFORMĂ PENTRU ARTELE
PERFORMATIVE
Trust | Arte Performative | Muzică | Europa de Est | Mobilitate
| Educaţie şi performanţă | Dramaturgie | Scriere dramatică
| Coproducţie | Participarea tinerilor | Traduceri | # Proiect
emblematic
Parteneri în implementare: Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Teatrul
Maghiar de Stat, Opera Naţională, Opera Maghiară, Filarmonica de
Stat Transilvania, Academia de Muzică Gheorghe Dima, Asociaţia
Colectiv A, Fabrica de Pensule, Universitatea Babeş-Bolyai -
Departamentul de Teatru şi Televiziune, Reactor - spaţiu pentru
experimente creative, Asociaţia Create.Act.Enjoy, GroundFloor Group,
Filarmonica Naţională Serghei Lunchevici (Chişinău), Centro per la
Sperimentazione e la Ricerca Teatrale - Teatro della Toscana
Descriere: Acest proiect emblematic construieşte o poveste în jurul
unicităţii şi performanţei scenei artelor spectacolului din Cluj-
Napoca, prin susţinerea şi evidenţierea spectacolelor celor două
teatre naţionale şi ale celor două opere (împreună cu orchestrele
lor), precum şi a numărului tot mai mare de trupe şi evenimente
independente de teatru, muzică şi dans.
Platforma se concentrează pe contribuţiile remarcabile ale artelor
spectacolului din Europa de Est pentru scena internaţională. La
baza programului sunt autorii contemporani şi producţiile, temele,
abordările şi preocupările lor specifice.
Componente principale:
ƒ wRite of Spring - este platforma dedicată dramaturgiei, precum
şi teoriei, istoriei şi cercetarii artelor spectacolului. Ne propunem
promovarea dramaturgiei din Europa de Est pe tot parcursul
programului nostru, sub îndrumarea unui consiliu artistic
internaţional. Activităţile includ un atelier de lucru pentru tinerii
dramaturgi, scriitori în rezidenţe, precum şi un program de
traducere şi publicare.
ƒ Estul performativ – un portofoliu de spectacole realizate de
către regizori, coregrafi şi trupe din Europa de Est, care vor fi
programate pe tot parcursul anului. De asemenea, se va realiza
un spectacol experimental, multilingv, care implică mai multe
trupe şi aduce laolaltă dansul, teatrul şi filmul. Premiera este
programată pentru sezonul de toamnă, atunci când va avea loc
o întâlnire a reţelelor internaţionale de arte ale spectacolului.
Mai mult decât atât, în timpul anului 2021 vor avea premiera trei
mari coproducţii europene.
ƒ Artişti cu renume, din scena artelor performative internaţionale,
vor fi implicaţi în producţii găzduite de trupe locale de teatru -
spre exemplu Teatrul Naţional din Cluj-Napoca va pune în scenă
noi producţii realizate de regizorii Roberto Bacci şi Rodrigo
Francisco.
ƒ NomadEast - este imaginat ca o platformă pentru mobilitate şi
schimb; programul include rezidenţe artistice multidisciplinare,
un fond de călătorie pentru a sprijini stagii internship pentru
profesionişti ai artelor spectacolului din toate ţările europene
cu trupe din Europa de Est, şi un fond de co-producţie pentru
sprijinirea producţiilor colaborative de spectacole contemporane
de teatru, dans şi muzică pentru proiectul Cluj-Napoca 2021
CEaC. De asemenea, proiectul include şi o serie de ateliere de
lucru pentru non-profesionişti, implicându-i, în acelaşi timp, în
spectacole de scară mică şi în proiecte comunitare.
CLUJ MEDIA CITY
Trust | Media | TIC| Industrii culturale şi creative | Co-producţie de
film | Artă New Media | Educaţie TIC | Cercetare şi Dezvoltare |
# Proiect emblematic
Parteneri în implementare: Asociaţia pentru Promovarea Filmului
Românesc / Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF),
Fundaţia Europeană pentru Cultură Urbană / Festivalul Comedy Cluj,
Universitatea de Artă şi Design, Universitatea Sapientia / Facultatea
de Film şi Media, Universitatea Babeş-Bolyai / Facultatea de Teatru
şi Televiziune, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Clusterul IT,
Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC).
Descriere: Proiectul îşi propune să ofere sprijin pentru cele mai
promiţătoare ramuri ale sectorului industriilor creative din regiune.
Acesta reuneşte artişti, designeri, realizatori de film şi media laolaltă
cu specialişti TIC şi oameni de afaceri. Se creează oportunităţi de
învăţare şi colaborări inter-sectoriale, de cercetare&dezvoltare şi
de producţie. O parte din activităţile proiectului sunt găzduite de
către Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative, a cărui
construcţie urmează să fie finalizată în 2016. Centrul oferă spaţii
pentru birouri, laboratoare şi studiouri pentru profesionişti şi startup-
uri creative, studiouri de film şi unităţi de producţie media.
Componente principale:
ƒ Centrul pentru Producție Media și Film - include un Program
de Dezvoltare Profesională pentru a stimula competenţele
antreprenoriale şi de producţie ale profesioniştilor de film şi
media, un Program Educațional de Cultură Vizuală și Cinema
pentru copii şi tineret, precum şi Fondul de Film Transilvania -
un fond regional de co-producţie cinematografică.
ƒ Centrul pentru Arte Media și Cultură Informațională - îşi
propune să ofere o mai bună utilizare a tehnologiilor existente şi
în curs de dezvoltare, în scopul de a extinde / îmbunătăţi cultura,
ştiinţa şi viaţa de zi cu zi. Centrul experimentează şi lansează
noi tehnologii pentru artele media şi ştiinţă/afaceri/educaţional.
Acesta oferă publicului posibilitatea de a experimenta direct
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (TIC). De asemenea,
centrul oferă cursuri cu o complexitate adaptată pentru diferite
grupuri: utilizarea tehnologiilor interactive/senzoriale pentru
artiştii performativi, codificări pentru artiştii vizuali, dar şi
utilizarea calculatorului pentru cei în vârstă şi codificări de
bază pentru copii. De asemenea, acesta dezvoltă programe şi
platforme pentru a încuraja inovaţia şi prototiparea.
ƒ Rezidențe interdisciplinare - pentru a sprijini dezvoltarea de
noi produse, servicii şi aplicaţii pentru companiile din sectorul
software şi media, un program de rezidenţe interdisciplinare
care este dedicat unui grup mixt de artişti, oameni de ştiinţă şi
developeri.
REMAKE
Trust | Moştenirea Capitalelor Europene ale Culturii
Descriere: Programul constă în recreerea de producţii artistice de
referinţă din fostele Capitale Europene ale Culturii. Evenimente
artistice, instalaţii şi spectacole vor fi refăcute nu numai pentru a
reproduce unitatea şi calitatea artistică a actului original, dar şi
pentru a încorpora transformările pe care producţia artistică, echipa
artistică şi societatea le-au suferit în timp. Selecţia operelor şi
spectacolelor de artă ce vor face parte din proiectului Remake va fi
realizată de Carlos Martins, director al proiectului Guimarães 2012.
MOȘTENIREA CAPITALEI EUROPENE A TINERETULUI 2015
Trust | Tineret | Școli | Capitala Europeană a Tineretului 2015 |
Bugetarea Participativă
Parteneri în implementare: Federaţia Share/ Echipa Capitalei
Europene a Tineretului 2015, şcoli şi universităţi, Inspectoratul Școlar
Judeţean Cluj, ONG-uri de tineret, Primăria şi Consiliul Local Cluj-
Napoca
Descriere: Proiectul urmăreşte să asigure continuitatea unor
programe şi politici de tineret dezvoltate în cadrul Cluj-Napoca 2015
Capitală Europeană a Tineretului.
Componente principale:
ƒ SharED- este o platformă ce invită toate şcolile din Cluj-Napoca
şi organizaţiile din sectorul de tineret la iniţiative comune care
vizează implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin: activităţi
de voluntariat, de luare a deciziilor, de mobilitate internaţională,
proiecte comunitare, antreprenoriat etc.
ƒ Com’on Cluj-Napoca. Tineri pentru un oraș comun. În
2013, în Cluj-Napoca a fost iniţiat primul proiect de bugetare
participativă din România care implică cetăţenii într-un proces
de luare a deciziilor şi deliberare democratică pentru stabilirea
celei mai bune metode de a cheltui o parte din bugetul public. În
2015, oraşul a implementat un proces de bugetare participativă
în rândul tinerilor şi a sprijinit peste 100 de iniţiative. Programul
va continua în anii următori şi va culmina în 2021 prin
susţinerea a 200 de iniţiative de tineret. Astfel, este încurajată
responsabilizarea tinerilor şi oferirea unui cadru pentru a
construi propriul program în contextul CEaC 2021.
ƒ În calendarul Cluj-Napoca 2021 CEaC Ziua 15 unul dintre
proiectele emblematice ale Cluj-Napoca CET va deveni Ziua 21
Conţinutul cultural şi artistic 39
- o zi din fiecare lună dedicată unei teme de interes general, în
cadrul căreia comunitatea este invitată să se implice prin acţiuni
simple.
CEREMONIILE CEaC
Trust | Momente oficiale | Muzică | Celebrare | Festival stradal | Acces
liber | Vizitatori | Avanpremieră| Festivitate
Parteneri în implementare: Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca,
Consiliul Judeţean Cluj, producători culturali locali, naţionali şi
internaţionali
Descriere: Ceremonia de deschidere a anului CEaC va fi organizată
în al doilea weekend al lunii ianuarie 2021, cu un program special
de muzică, spectacole stradale şi momente oficiale care implică
reprezentanţi ai Uniunii Europene, ai statelor membre, ai guvernului
şi autorităţile locale şi regionale. În mod similar, o ceremonie de
închidere va fi organizată în luna decembrie. De asemenea, o a treia
celebrare va fi inclusă în calendar, ca o invitaţie pentru călătorii
europeni să se oprească să exploreze oraşul şi să împărtăşească
bucuria noastră de a fi, timp de un an, Capitală Europeană a Culturii.
Această ceremonie va fi integrată cu Zilele Clujului, când în mod
tradiţional oraşul invită partenerii săi internaţionali şi oraşele
înfrăţite să se alăture acestei sărbători. Acesta va fi momentul maxim
pentru proiectul InClujing You. Evenimentele speciale implică
membrii comunităţii şi vor fi organizate în toate cartierele din oraş.
Ceremoniile vor fi însoţite de un program de trei zile de evenimente,
printre care Zilele Porților Deschise - atunci când spaţiile culturale
îşi deschid atât uşile din faţă, cât şi cele din culise pentru ca publicul
să exploreze universul lor; şi Târgurile Programelor Culturale unde
organizatorii de evenimente culturale din cadrul CEaC îşi prezintă
programul, oferă posibilitatea de (pre) achiziţionare de bilete şi îşi
întâlnesc publicul
ACADEMIA DESCHISĂ A SCHIMBĂRII
Învățare | Împărtășire | Conectare | Participare
| Dezvoltarea publicului | Acces la cultură|
Networking | Voluntari | Training | Cursuri
deschise | Cooperare | Întâlniri comunitare |
Facilitatori comunitari | Co-creare | Public cu
nevoi speciale | Dezvoltare profesională| Fond de
mobilitate | Rezidențe artistice Stagii de practică
Descriere:
Potrivit anumitor teorii, pentru a produce schimbare este nevoie nu
numai de acţiune, dar şi de actori ai schimbării - oameni şi instituţii
cu aptitudinile potrivite. În cartea sa, The Tipping Point (Punctul
Critic), Malcolm Gladwell introduce ideea că trei roluri / actori
„joacă un rol critic în viralizările verbale care dictează gusturile,
tendinţele şi modele noastre”, iar acestea sunt de Experţi, Conectori
şi Vânzători. Experţii sunt cei ce acumulează cunoştinţe, Conectorii
sunt cei care formează nodurile unei reţele, fiind astfel capabili să
creeze legături între oameni aparţinând unor grupuri diferite, iar
Vânzătorii sunt persoane carismatice care sunt capabile să genereze
40 Conţinutul cultural şi artistic
tendinţe. Academia Deschisă a Schimbării oferă următoarele funcţii:
Open University (Universitatea Deschisă) este grupul nostru de
Experţi, Programul Facilitatorilor este generator de Conectori, iar
Ambasadorii şi Programul de Voluntariat este clubul Vânzătorilor.
Componente principale:
ƒ Open University (Universitatea Deschisă) - este un program
sub egida Academiei Deschise a Schimbării, iniţiat cu trei ani
înainte de anul titlului CEaC, cu scopul de a transforma întregul
oraş într-un loc de învăţare. În cadrul universităţii, care nu este
concentrată într-un singur loc, ci mai degrabă conectează fiecare
instituţie, societate, organizaţie sau gospodărie interesată,
se organizează o reţea de cursuri în diferite discipline şi
practici de la fizica cuantică, la neuroştiintă, domeniul bancar,
istoria artei, muzică, gastronomie şi grădinărit. Imaginaţi-vă
profesori universitari care iau cursuri de breakdance la clubul
adolescenţilor în cartierul Mărăşti, primăria care îşi deschide
uşile pentru stagiari de toate vârstele, un programator IT care
participă la un curs de psihologie şi un pensionar care învaţă
cum să utilizeze cea mai recentă tehnologie mobilă de la una din
companiile IT din oraş. Cursurile sunt oferite gratuit sau printr-un
sistem de reţea de credite unde timpul dedicat formării, instruirii
şi voluntariatului poate fi schimbat cu un credit de timp pentru
cursuri şi obţinerea de sfaturi sau servicii specializate de la
concetăţeni.
ƒ Programul de Facilitatori - un rol cheie pentru a obţine
impulsul dorit în comunitatea noastră îl are conectorul.
Facilitatorii reprezintă un grup de oameni care, fie prin poziţiile
lor actuale, fie prin pregătirea lor, acţionează ca nişte conectori
şi translatori pentru diferite grupuri sociale şi între diferite
instituţii, persoane fizice. Ei vor fi oamenii-resursă pentru toate
proiectele din cadrul programului cultural, în special pentru
proiectele emblematice integrate.
ƒ Programul de Voluntariat și de Stagiu de Practica (internship)
- intenţionează nu numai să îndeplinească nevoile de voluntari
pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 CEaC, dar şi să se iniţieze
EVENIMENTE CONSACRATE
Agenda culturală a oraşului cuprinde o serie de evenimente consacrate care deja au domeniul de aplicare şi / sau scara
unui festival european. Unele dintre acestea au devenit evenimente de prestigiu în domeniul lor şi au contribuit în mod
semnificativ la creşterea vizibilităţii culturale a oraşului. Aceste evenimente sunt, de asemenea, conectate cu programul
CEaC. În urma sesiunilor de lucru comune, organizatorii acestor evenimente au confirmat interesul de a dezvolta treptat
teme şi proiecte în corespondenţă cu conceptul de candidatură, atât în anii dinaintea titlului cât şi în 2021.__________________
un program comunitar constant pentru atragerea şi pregătirea
voluntarilor în proiecte locale şi internaţionale (în special
europene). Programul se adresează nu numai tinerilor, nu numai
cetăţenilor români şi nu numai sectorului cultural, urmărind şi
implicarea copiilor şi vârstnicilor, a persoanelor cu dizabilităţi
şi conectarea oraşului cu Europa. Programul este construit pe
trei direcţii principale: (1) implicarea operatorilor culturali,
companiilor cheie, administraţiei locale, centrelor de voluntariat
şi ONG-urilor ca furnizori de oportunităţi de voluntariat; (2)
promovarea rolului şi beneficiilor voluntariatului pentru publicul
larg; (3) dezvoltarea abilităţilor de leadership, de management
de proiect şi de reprezentare a intereselor pentru membrii
comunităţii.
ƒ Sistemul Artist-în-Rezidență - menit să încurajeze cooperarea
europeană şi transfrontalieră, precum şi co-producţia. AIR este
coordonat de Academia Deschisă a Schimbării, totuşi rezidenţele
în sine au loc în cadrul diferitelor proiecte din cadrul categoriilor
WEAST
ƒ Fondul de Mobilitate - începând cu anul 2018 un fond de
mobilitate va fi stabilit, cu scopul de a facilita artiştilor şi
producătorilor locali conectarea cu partenerii şi realităţile
europene, pentru a promova munca lor şi pentru a se dezvolta
profesional. Acesta susţine artiştii locali să participe la
festivaluri, rezidenţe şi conferinţe în diferite ţări.
ƒ Programul de Dezvoltare a Publicului - este un cadru de
dezvoltare profesională pentru operatorii culturali în scopul
îmbunătăţirii expertizei lor în lucrul cu diferite segmente de
public. Acesta implică formarea şi îndrumarea în îmbunătăţirea
strategiilor şi acţiunilor de dezvoltarea a publicului. De
asemenea, acest program formează un grup de experţi în
domeniu, pentru a oferi asistenţă producătorilor culturali în
realizarea activităţilor pentru publicuri defavorizate sau cu nevoi
speciale, în planificarea colaborărilor cu şcoli şi în aplicarea unui
set standard de bune practici în folosul comunităţii (eticheta
„comunitară.”)
___________________________________
Toamna Muzicală Clujeană
Wonder | Muzică Clasică | Festival |
Organizat din 1965 de către Filarmonica de Stat Transilvania, acesta
este unul dintre cele mai longevive festivaluri internaţionale de
muzică clasică din România. Festivalul are un repertoriu muzical
bogat din punct de vedere interpretativ şi compoziţional, precum şi
un program de masterclass-uri.
Colaborări europene: Germania, Ungaria, Croaţia, Norvegia, Olanda,
Elveţia, Anglia şi Spania.
____________________________________________________________________
Festivalul Internaţional de Carte Transilvania
Wonder | Literatură | Târg de carte | Traduceri |
Acesta este un eveniment anual care încurajează şi stimulează
interesul pentru literatură şi scriere creativă, reunind cititorii cu
editori, agenţi, librari, bibliotecari, cadre universitare, traducători,
artişti şi autori.
Colaborări europene: Franţa, Belgia, Italia, Ungaria, Norvegia,
Portugalia, Ucraina
____________________________________________________________________
Festivalul de Dans Contemporan Steps
Wonder | Dans Contemporan | Ateliere
Festivalul aduce la Cluj-Napoca spectacole de dans contemporan, de
talie internaţională. Acesta este o platformă creativă pentru dansatori,
coregrafi şi regizori prin organizarea de ateliere, evenimente tematice
şi programe educaţionale.
Colaborări europene: Portugalia, Grecia, Franţa, Israel.
____________________________________________________________________
Teatrul Maghiar - Festivalul Interferenţe
Explore | Teatru | Dramaturgie | Arte performative europene |
Spectacol | Ateliere
Festivalul prezintă un caleidoscop al celor mai interesante tendinţe
ale teatrului contemporan. Acesta este organizat bianual de către
Teatrul Maghiar de Stat Cluj, din 2007.
Colaborări europene: Ungaria, Italia, Polonia, Germania, Marea
Britanie, Franţa, Serbia, Croatia, Olanda, Slovenia | Reţea: Uniunea
Europeană Teatrală
____________________________________________________________________
Festivalul Temps D’Image
Explore | Teatru | Dans | Video | Experimental | Practici de
angajament civic
Temps d’Images este un festival-reţea care are loc în mai multe oraşe
din Europa în fiecare an, axat pe cercetarea artistică interdisciplinară
şi co-producţie. Furnizează o radiografie a unei societăţi aflate în
permanentă schimbare, festivalul este o platformă pentru reflecţie şi
angajament civic.
Colaborări europene: Franţa, Germania, Republica Cehă, Polonia |
Reţele: Reţeaua Festivalurilor Temps d’Images, EEPAP, Balkan Express
____________________________________________________________________
Jazz in the Park
Activate | Spaţiu Public | Jazz | Muzică | Artă stradală | Educaţie
culturală | Participare
Inspirat de un concept american din anii 70, festivalul se axează pe
reactivarea spaţiilor verzi publice prin muzică şi activităţi în aer liber
accesibile tuturor. Acesta include un fond de sprijinire a tinerilor
artişti de jazz şi a iniţiativelor comunitare, adunat prin crowdfunding
Conţinutul cultural şi artistic 41
şi donaţii corporative. În ediţia din 2015, artişti din 10 ţări europene
au avut o audienţă de 55.000 de persoane.
Colaborări europene: Marea Britanie, Norvegia, Serbia, Franţa, Spania,
Austria, Ungaria, Grecia, Republica Cehă, Turcia, Polonia | Reţele: EFFE
- Europa pentru Festivaluri, Festivaluri pentru Europa
____________________________________________________________________
Zilele Culturale Maghiare din Cluj
Share | Cultura maghiară | Dialogul intercultural | Participare
Acest eveniment a început în 2010 şi mobilizează aproape 200.000
de persoane (în 2015) în ultima săptămână a lunii august. Festivalul
animă întregul oraş într-un program divers care celebrează nu
numai moştenirea culturală maghiară din Transilvania şi bazinul
Carpatic, dar şi viaţa multiculturală dezvoltată în Cluj-Napoca, prin
concerte, expoziţii, discuţii publice, târguri, ateliere de lucru, activităţi
educaţionale şi gastronomie.
Colaborări europene: Ungaria / Budapesta, Pécs, Eger, Nyíregyháza,
Gyula, Esztergom
____________________________________________________________________
Zilele Municipiului Cluj-Napoca
Share | Diversitatea culturală | Participare | Oraşe înfrăţite
Cu un program ce cuprinde sute de evenimente care au loc peste
tot în oraş, Zilele Clujului atrag un public larg şi divers: 80% dintre
cetăţeni participă la cel puţin una dintre activităţile sale. Artişti
din oraşele cu care Cluj-Napoca este înfrăţit participă la programe
artistice comune pe parcursul mai multor zile.
Reţea: oraşele înfrăţite
____________________________________________________________________
Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF)
Trust | Film | Premiu | Arte | Educaţie cinematografică
Datorită programului să remarcabil, TIFF este un brand bine-cunoscut
al oraşului pe scena internaţională de film. Ajungând la a 14-a ediţie
în 2015, festivalul a avut 223 de proiecţii din 60 de ţări şi a implicat
850 de profesionişti de film şi 110.000 de participanti.
Colaborări europene: Bosnia-Herţegovina / Sarajevo, Lituania /
Vilnius, Bulgaria / Sofia, Turcia / Istanbul, Germania / Berlin, Franţa
| Reţele: European Film Promotion, Fédération Internationale des
Associations de Producteurs de Films
____________________________________________________________________
Festival Electric Castle (EC)
Trust | Muzică Electronică | Castelul Banffy - Bonţida
Iniţiat în anul 2013, EC aduce muzica electronică şi activităţile urbane
pe domeniul unui castel - Castelul Bánffy din localitatea Bonţida -
lângă Cluj-Napoca. În 2015 aproximativ 15% din cumpărătorii de
bilete au fost străini - aproape 3.000 (cei mai mulţi dintre ei fiind din
Marea Britanie, Germania, Franţa şi Olanda).
Colaborări europene: Marea Britanie, Germania, Austria, Franţa,
Olanda, Rusia, Ungaria, Ucraina.
____________________________________________________________________
Festivalul Untold
Trust | Muzică Electronică, Pop şi Rock | Capitala Europeană a
Tineretului 2015
Festivalul Untold a fost evenimentul culminant al programului Cluj-
Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului, având o audienţă de
240.000 de oameni din România şi diferite ţări europene. Acesta va
continua în următorii ani ca o moştenire a CEaT 2015.
42 Conţinutul cultural şi artistic
3.3 Cum vor fi selectate evenimentele şi activităţile care vor constitui programul
cultural din anul pentru care este acordat titlul?
Selecţia activităţilor şi, în general, calitatea programului
cultural este asigurată de Directorul Artistic şi Consiliul
Artistic. Rolul acestora este de a asigura că activităţile din
program se încadrează conceptului East of West, structurii,
respectiv cadrului tematic al teoriei schimbării numite WEAST
şi corespund criteriilor cu privire la calitatea artistică,
colaborare, participare, incluziune, dimensiune europeană.
Având în vedere procesul participativ prin care cadrul
programului actual a fost dezvoltat – implicând producători
culturali, experţi din diferite sectoare şi membri ai comunităţii
– utilizarea practicii curatoriatului participativ şi în etapele
următoare este o necesitate. În acest sens, pe lângă apelurile
deschise pentru propuneri de proiecte adresate, pe de o parte,
producătorilor culturali locali şi europeni şi, pe de altă parte,
grupurilor comunitare, vom organiza sesiuni de lucru dedicate
dezvoltării de proiecte. Aceste sesiuni de curatoriat participativ
sunt importante în primul rând în relaţie cu grupuri speciale -
comunităţi de romi, persoane cu dizabilităţi, vârstnici etc. - în
legătură cu care artiştii şi producătorii culturali au cunoştinţe şi
experienţe limitate.
Proiectele emblematice pe care le-am dezvoltat reprezintă
abordări integrate ale celor mai relevante teme pentru
schimbarea pe care procesul de candidatură dorim să o
aducă pentru oraşul şi regiunea noastră. Aceste proiecte sunt
rezultatul unui efort creativ coordonat a peste 70 de operatori
culturali şi constituie baza programului nostru. Activităţile
de bază definite deja în cadrul proiectelor emblematice vor
fi completate, în etapa de pregătire (2017-2018), cu alte
evenimente şi proiecte care vor fi stabilite în principal în cadrul
atelierelor de curatoriat participativ.
Apeluri deschise pentru propuneri de proiecte sunt planificate
pentru anii 2017 şi 2020. În 2014 am lansat un prim apel
pentru idei de proiecte, cu scopul de a face un inventar al
activităţilor pe care sectorul cultural local doreşte să le
propună pentru programul cultural. Din acest apel a rezultat
o listă de 60 de proiecte pe care le-am folosit ca punct de
plecare pentru grupurile de lucru în cadrul cărora au fost
elaborate proiectele emblematice. Pe lângă importanţa pe care
a avut-o în definirea proiectelor emblematice, acest prim apel
a fost o experienţă de învăţare atât pentru echipa de proiect,
cât şi pentru sectorul cultural local, aceasta fiind prima ocazie
când operatorii culturali din Cluj-Napoca au fost implicaţi
într-o dezbatere de asemenea amploare şi productivitate. Pe
baza acestei experienţe şi ţinând cont de criteriile mai sus-
menţionate, vom mai organiza două apeluri de proiecte, primul
în 2017, pentru a face o selecţie de activităţi care pot include
şi etape pregătitoare care să se deruleze în anii de dinainte
de titlu, şi cel de-al doilea în 2020, pentru a oferi ocazia de a
include în program şi cele mai noi iniţiative şi tendinţe.
Pe lângă apelurile de proiecte, care sunt principala noastră
metodă de a încuraja, facilita şi structura modul în care
operatorii culturali locali şi europeni pot contribui la
programul pentru 2021, echipa artistică este dedicată unui
proces continuu de identificare a unor proiecte independente
relevante pentru program.
Conţinutul cultural şi artistic 43
3.4 În ce mod programul cultural va îmbina patrimoniul cultural local şi formele de
artă tradiţionale cu expresiile culturale noi, inovatoare şi experimentale?
Prin însuşi conceptul nostru East of West ne-am angajat să Toate activităţile de reabilitare şi promovare a patrimoniului
creăm un program cultural care să constituie o confluenţă urmăresc să creeze o relaţie directă între patrimoniul construit
productivă a diferenţelor culturale. Astfel, convergenţa şi viaţa actuală, de exemplu, prin utilizarea unor astfel de
dintre vechi şi nou, urban şi rural, tradiţie şi inovaţie este un clădiri pentru expoziţii şi spectacole de artă contemporană.
ingredient esenţial al proceselor culturale experimentale pe Dat fiind faptul că oraşul Cluj-Napoca este un centru IT în plină
care le avem în vedere. dezvoltare (aproximativ 10.000 de persoane lucrează în acest
sector), noile media şi noile tehnologii vor fi utilizate pe scară
Putem identifica acest principiu în aproape toate proiectele largă în programul nostru; printre altele şi pentru a facilita
noastre emblematice. De exemplu, Satul Transilvan, axat pe explorarea online/digitală a patrimoniului.
tradiţiile şi patrimoniul zonelor rurale înconjurătoare, implică
artişti contemporani în rezidenţă în diferite sate, sprijinind
astfel crearea unor lucrări artistice noi, inspirate din tradiţie.
Proiectul prevede, de asemenea, posibilităţi de explorare a
patrimoniului local cu ajutorul noilor tehnologii.
Proiectul Platforma pentru Creativitate Socială stabileşte
cadrul pentru crearea şi experimentarea unor modele de
vieţuire urbană durabilă, dintre care unele sunt inspirate din
stilul de viaţă tradiţional: iniţiative de permacultură bazate pe
cunoştinţele agricultorilor tradiţionali, lucrări de bricolaj (de
tip do-it-yourself) inspirate din vechi meşteşuguri şi produse
realizate manual, construcţii ecologice care reactivează resurse
şi tehnici tradiţionale, cum ar fi acoperişurile de paie, pereţii de
lut şi termoizolarea cu lână.
În cadrul proiectului Clujul Comoară, iniţiativa Etnografie
Intergalactică îşi propune să combine elementele tradiţionale
prezente în actualul parc etnografic (situat la marginea pădurii
Hoia) alături de folclor şi mituri, cu elemente fictive inspirate
din legendele urbane ale ultimilor şaizeci de ani legate de
pădure Hoia, care pare a fi locul favorit al apariţiilor de OZN-
uri şi al manifestărilor paranormale. Proiectul aduce laolaltă
artişti, etnografi şi ingineri pentru a construi instalaţii narative
imersive şi pentru a schiţa scenariile unor experienţe de Multe dintre evenimentele consacrate din programul nostru
explorare urbană care să spună poveşti despre trecut, viitor şi combină deja formele tradiţionale cu cele experimentale:
despre lumi imaginare. Aceste instalaţii artistice vor pune baza festivalul Electric Castle aduce muzică electronică şi instalaţii
unui parc tematic, care va fi construit treptat în zonă. new media pe domeniul unui castel baroc, Zilele Culturii
Maghiare produc evenimente interactive de prezentare a
De asemenea, proiectul cercetează tehnologii vechi şi culturii maghiare tradiţionale şi contemporane şi Festivalul
tradiţionale, pe care le plasează într-un context contemporan, Temps d’Image are deja o tradiţie în afirmarea valorii creaţiei
comparându-le cu tehnologiile actuale folosite în scop interdisciplinare.
similar. De exemplu, vom urmări tulnicul, un instrument
de suflat folosit în Munţii Apuseni atât pentru muzică, cât De asemenea, apelurile noastre pentru propuneri de proiecte
şi pentru comunicarea la distanţă. Apoi, îlvom compara cu vor urmări, printre altele, să genereze iniţiative şi procese care
sisteme comunicaţionale moderne şi vom genera o instalaţie combină trecutul şi viitorul, tradiţia şi inovaţia prin specificarea
multimedia inspirată de acest instrument, pe care o vom utiliza acestui aspect drept criteriu de selecţie. Mai mult, Programul
pentru a transmite în spaţiu mesajul Servus. de Facilitatori din cadrul Academiei Deschise a Schimbării
funcţionează şi ca un strat de micro-curatoriat, facilitatorii
Proiectul Someș. De la vest la est îşi propune să dezvolte, asistând actorii culturali în explorarea, identificarea şi
printr-un discurs artistic, căi experimentale de utilizare a unui implementarea unor metode noi, experimentale de a combina
curs de apă. productiv cultura tradiţională cu forme noi de expresie.
44 Conţinutul cultural şi artistic
3.5 În ce mod oraşul a implicat sau doreşte să implice artiştii locali şi organizaţiile
culturale în elaborarea şi punerea în aplicare a programului cultural? Vă rugăm
să oferiţi câteva exemple concrete şi să numiţi câțiva artişti locali şi organizaţii
culturale cu care doriţi să colaboraţi şi specificaţi tipul de colaborare avut în
vedere.
Artişti, instituţii şi organizaţii culturale locale au participat
activ în procesul de dezvoltare a actualului program.
Între 2010 şi 2012, Asociaţia Cluj-Napoca 2021 a stabilit şapte
grupuri de lucru – arte performative, arte vizuale, patrimoniu,
literatură, diplomaţie culturală, new media, educaţie culturală
- care au reunit profesionişti din disciplinele respective pentru
a realiza o primă evaluare a punctelor forte, a provocărilor,
nevoilor şi potenţialului sectorului cultural al oraşului în
vederea competiţiei pentru titlul de CEaC. Rapoartele acestor
grupuri de lucru au condus la stabilirea principalelor direcţii ale
proiectului.
Între 2012 şi 2014 am mobilizat un grup de experţi locali
din diferite domenii (nucleul acestui grup a constat din 25 de
persoane) pentru a oferi elementele de conţinut strategice
pentru pregătirea programului. Aceştia au coordonat procesul
care a condus la elaborarea Strategiei Culturale şi a Strategiei
pentru sectorul Industriilor Creative, a conceptului East of West
şi a sloganului, a liniilor de program WEAST şi la identificarea
temelor majore ale proiectului. În total, în această perioadă,
peste 200 de persoane au colaborat în mod voluntar la
dezvoltarea programului. La finalizarea fiecărei etape din acest
proces au fost organizate dezbateri publice, conferinţe de presă
şi prezentări pentru principalii actori vizaţi de proces - partide
politice, administraţie, sectorul cultural, mediul academic,
mediul de afaceri, minorităţi, şcoli şi licee.
Dezvoltarea programului a fost, în sine, un proces de colaborare
care a durat şase luni (octombrie 2014 - februarie 2015), şi
a implicat organizarea a aproximativ douăzeci de întâlniri
tematice cu artişti, producători culturali, reprezentanţi ai
operatorilor culturali publici şi privaţi, alături de experţi
din administraţia locală, sectorul economic şi din cel
academic. Un apel public pentru idei a fost organizat în 2014,
materializându-se în 60 de propuneri de proiecte pentru
programul nostru. Cele mai multe dintre aceste propuneri au
servit fie ca punct de plecare pentru activităţile integrate în
proiectele emblematice, fie ca proiecte individuale în cadrul
portofoliului nostru cultural. Liniile de program şi programul
cultural în sine au fost elaborate de către membrii echipei
de pregătire a candidaturii şi reprezentanţi ai instituţiilor de
cultură şi ai societăţii civile.
Pentru dezvoltarea în continuare a programului, aşa cum am
menţionat deja, vom invita producătorii culturali locali şi
europeni să propună iniţiative relevante, prin apeluri deschise
şi ateliere de curatoriat participativ.
De-a lungul acestui proces, Asociaţia Cluj-Napoca 2021 CEaC
şi echipa de proiect au acţionat ca facilitatori, creând cadrul şi
condiţiile necesare pentru ca artiştii şi producătorii culturali
să îşi exprime ei înşişi voinţa şi cunoştinţele cu privire la
designul programului. Acest principiu va fi menţinut şi în
faza de implementare a programului. Asociaţia Cluj-Napoca
2021 CEaC va organiza doar câteva dintre acţiunile din cadrul
programului (de exemplu, Ceremoniile şi Academia Deschisă
a Schimbării), rolul principal al acesteia rămânând facilitarea
şi coordonarea procesului.
Proiectele din cadrul programului cultural sunt în mare
parte realizate de organizaţii culturale locale, regionale şi
europene, acţionând individual şi/sau în parteneriat. În cazul
proiectelor emblematice, având în vedere complexitatea
şi importanţa acestora în îndeplinirea viziunii candidaturii
noastre, implementarea este realizată de mai mulţi parteneri
a căror expertiză acoperă toate domeniile implicate: cultură,
arhitectură, tehnologie, ştiinţe sociale, administraţie publică etc.
Toate proiectele emblematice şi cele principalele implică
parteneri şi profesionişti atât de la nivel local, cât şi de la
nivel european. Descrierile de proiect prezentate în acest
capitol menţionează instituţiile şi organizaţiile locale care vor
contribui la punerea în aplicare a proiectelor, în timp ce o parte
a partenerilor europeni sunt numiţi în Capitolul Doi, dedicat
Dimensiunii Europene.
Capacitatea de a produce rezultate 45
4. Capacitatea de a produce rezultate
4.1 Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că beneficiaţi de susţinere politică extinsă
şi solidă şi de un angajament durabil din partea autorităţilor publice locale,
regionale şi naţionale.
“Suntem deosebit de onoraţi să afirmăm public că Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca
și Consiliul Judeţean Cluj susţin pe deplin candidatura municipiului Cluj-Napoca la titlul de
Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Instituţiile pe care le reprezentăm fac parte dintre
membrii fondatori ai Asociaţiei care a gestionat procesul de candidatură.
Suntem mândri să anunţăm că Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Judeţean Cluj au
adoptat din timp Hotărârile prin care se asigură bugetul necesar atât anilor premergători, cât și
anului de Capitală Europeană a Culturii.”
Emil Boc Mihai Seplecan
Primarul municipiului Cluj-Napoca Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj
Angajament financiar primari a fost condamnat, iar unul dintre preşedinţii de la judeţ
În lunile iunie şi august 2015, Consiliul Local Cluj-Napoca şi este judecat, ambii pentru acte de corupţie. Cu toate acestea,
Consiliul Judeţean Cluj au adoptat în unanimitate Hotărâri procesul de pregătire a candidaturii nu a fost afectat. Echipa
privind sumele cu care vor contribui la bugetul operaţional al executivă a Asociaţiei a rămas aceeaşi care pornise la drum în
proiectului Capitală Europeană a Culturii: 15 milioane de euro, urmă cu 5 ani.
respectiv 6 milioane de euro.
Angajament politic
Susţinere instituţională În 2013, Cluj-Napoca a devenit primul oraş-candidat în care
Cluj-Napoca şi-a anunţat candidatura în 2010. În acelaşi toate partidele politice reprezentate în Consiliul Local al
an a fost înfiinţată Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală municipiului şi în Consiliul Judeţean au semnat un protocol de
Culturală Europeană, care are o conducere autonomă. Primarul susţinere a candidaturii şi, implicit, a Asociaţiei care a pregătit
municipiului Cluj-Napoca şi preşedintele Consiliul Judeţean documentul de faţă. Șapte filiale de partid, inclusiv cea a
sunt membri în Consiliul Director al Asociaţiei. minorităţii maghiare, şi-au asumat această candidatură ca fiind
un proiect prioritar pentru dezvoltarea oraşului.
Încă de la începutul activităţii sale, bugetul, planul de acţiune
şi strategia generală ale Asociaţiei au fost aprobate atât de Pe parcursul celor 5 ani ai procesului de candidatură, nici
consilierii locali, cât şi de cei judeţeni, ceea ce a asigurat partidele politice, nici şefii autorităţilor locale nu s-au folosit
stabilitatea demersului nostru. de acest proiect în scopuri politice. Din acest motiv, suntem
încrezători că nici viitoarele alegeri locale şi nici alte situaţii
În intervalul 2010-2015, conducerile celor două structuri neprevăzute nu vor deturna candidatura noastră pentru titlul
administrative locale s-au schimbat de mai multe ori: am avut din 2021.
trei primari ai municipiului, doi preşedinţi şi un preşedinte
interimar la Consiliul Judeţean. Mai mult decât atât, unul dintre
46 Capacitatea de a produce rezultate
4.2 Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că oraşul dumneavoastră dispune sau
va dispune de o infrastructură adecvată şi viabilă pentru a găzdui evenimentul. În
acest scop, vă rugăm să răspundeţi la întrebările următoare:
- Explicaţi pe scurt în ce mod Capitala europeană a culturii va utiliza şi va dezvolta
infrastructura culturală a oraşului.
Cluj-Napoca are o infrastructură culturală destul de bună. Un
studiu recent arată că, la capitolul vitalitate culturală, Cluj-
Napoca este pe locul 1 în ţară (Bucureştiul, nu a fost inclus
în analiză deoarece este capitala administrativă). Printre
indicatorii care au dus la acest rezultat, infrastructura culturală
reprezintă unul dintre punctele noastre forte.
Cele mai importante spaţii culturale din oraş - clădirile celor
două Teatre, Teatrul de păpuşi şi muzeele - sunt folosite pentru
programele stagionale ale instituţiilor publice care-şi au sediul
acolo. În 2021 însă, toate aceste instituţii vor derula şi activităţi
speciale legate de temele şi de conceptul candidaturii.
Teatrul Naţional Cluj-Napoca organizează din 2011 Întâlnirile
Internaţionale, o platformă destinată dialogului şi cooperării
prin teatru. În 2021, această platformă va ajunge la maturitate,
iar Teatrul Naţional Cluj-Napoca va organiza aici un festival pe
durata a 10 zile.
Teatrul Maghiar de Stat Cluj organizează din 2007 festivalul
Interferenţe, care îşi propune să aducă împreună toate
instituţiile care sunt membre în Uniunea Teatrelor din Europa.
În 2021, Interferenţe va avea o ediţie specială, iar teatrele care
fac parte din Uniune vor fi invitate să dea reprezentaţii la Cluj-
Napoca.
Un alt exemplu de proiect conceput pentru anul CEaC este
Camera 20/21; acesta va fi derulat împreună cu şcolile din
oraş, iar spectacolele vor fi puse în scenă la Teatrul Naţional.
Spaţiile menţionate mai sus vor găzdui, de asemenea, producţii
aflate în turneu sau spectacole invitate pentru anul CEaC - de
exemplu, o parte din programul festivalurilor Temps d’Image
şi Steps va fi prezentat pe scenele ambelor teatre din oraş.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii înseamnă şi o şansă
deosebită de reabilitare a acestor clădiri şi de îmbunătăţire
a echipamentelor lor. Titlul va facilita accesul producătorilor
publici şi independenţi la fonduri cu ajutorul cărora îşi vor
putea moderniza dotarea materială. În plus, va asigura o bază
de echipamente destinată evenimentelor în aer liber, care va fi
disponibilă pentru programul cultural din 2021, dar şi din anii
următori.
În ceea ce priveşte Muzeul de Artă şi Colecţia de Farmacie a
Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, ale căror sedii
au fost retrocedate, titlul din 2021 va impulsiona autorităţile
clujene să decidă fie cumpărarea acestor clădiri, fie căutarea
altor spaţii unde aceste instituţii să poată activa în condiţii
civilizate.
Primăria Cluj-Napoca deţine în centrul oraşului două spaţii
propice culturii - Centrul de Cultură Urbană Casino din Parcul
Central şi Turnul Croitorilor. Alte două imobile cu destinaţie
culturală aflate în proprietate publică se găsesc în cele mai
mari cartiere - Cinema Mărăşti şi Cinema Dacia (foste săli de
cinematograf reabilitate). Aceste patru spaţii vor fi folosite în
2021 atât pentru amenajarea unor puncte de informare, cât şi
pentru activităţi din cadrul proiectului Academia Deschisă a
Schimbării: întâlniri ale operatorilor din cultură cu cei din alte
domenii, workshop-uri, cursuri de instruire, conferinţe publice,
mici expoziţii sau spectacole.
Cluj-Napoca are două stadioane moderne, unul de 35.000
de locuri - (Cluj Arena) iar celălalt, de 25.000 de locuri. Mai
dispunem de două săli polivalente, cu 5.000 şi 10.000 de locuri.
Aceasta din urmă a fost inaugurată în 2014 şi este cea mai
mare din ţară. Construite mai ales pentru sport, aceste spaţii
sunt folosite tot mai des la manifestări culturale şi vor găzdui
evenimentele de largă audienţă din 2021. Aici se vor desfăşura
cele mai importante festivaluri şi concerte, care atrag şi cei
mai numeroşi vizitatori europeni. De asemenea, festivitatea de
deschidere şi cea de închidere a Capitalei Europene a Culturii
vor avea loc pe Cluj Arena şi în alte locuri publice din oraş.
Ţinând cont de evoluţiile de pe piaţa imobiliară şi de tendinţa
producătorilor independenţi de a deschide galerii de artă
în foste fabrici sau în clădiri abandonate - la Cluj-Napoca,
exemplele se numesc Fabrica de Pensule, ZUG şi Reactor -,
programul nostru îşi propune să valorifice temporar câteva
asemenea spaţii urbane. Vom organiza evenimente în spaţii
neglijate sau lăsate în paragină, cum ar fi un fost depozit de
Care sunt avantajele oraşului din punct de vedere al accesibilităţii (transportul regional,
naţional şi internaţional)?
Cluj-Napoca este situat în inima Transilvaniei, la o distanţă
egală, circa 450 de kilometri, de capitala ţării, Bucureşti, şi de
capitala Ungariei, Budapesta.
Acces aerian
Cluj-Napoca este o poartă aeriană a Transilvaniei datorită
Aeroportului Internaţional „Avram Iancu”, care se află la 10
kilometri est de centrul oraşului - aproximativ 20 de minute
cu maşina din centrul vechi. În ultimii trei ani, a înregistrat o
medie anuală de peste un milion de pasageri, ceea ce-l face
al doilea aeroport al României. Datorită ponderii traficului
internaţional (aproape 80% în fiecare dintre ultimii trei ani),
Capacitatea de a produce rezultate 47
filme, fabrica Remarul 16 februarie, în centrale electrice sau
turnuri de apă părăsite. Scopul este de a trage un semnal de
alarmă şi de a duce cultura în locuri mai puţin cunoscute din
oraş. Statutul legal al multora dintre aceste imobile reprezintă
un obstacol în demersul de a le da o destinaţie pe termen
lung. Unele au zăcut nefolosite cu anii şi, din acest motiv, vrem
să oferim un exemple de bune practici incluzându-le, chiar şi
temporar, în circuitul cultural al oraşului.
Un mare număr de manifestări din programul nostru va avea
loc în spaţii publice din centrul oraşului, dar şi în cartiere sau în
satele din zona metropolitană. Cu ocazia titlului, multe dintre
aceste spaţii vor fi reabilitate, pentru a putea găzdui spectacole,
pieţe ambulante sau adunări. Vom concepe, de asemenea, un
ghid de folosire sustenabilă şi responsabilă a spaţiului public.
Inaugurarea Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii
Creative (CREIC) este programată în 2016. Aici urmează să aibă
loc majoritatea activităţilor prevăzute în proiectul Cluj Media
City, inclusiv cursuri de instruire, rezidenţe interdisciplinare şi
producţie auxiliară pentru cinema şi new media.
Când vorbim despre infrastructura culturală, pe lângă imobile
şi dotările lor, ne gândim şi la o infrastructură soft, adică o
comunitate de circa 2.500 de persoane care fac parte din
instituţiile culturale sau care sunt implicate în gestionarea
unor mari evenimente de profil. Aceştia acoperă o arie largă
de specializări - de la tehnicieni, scenografi şi producători, la
experţi în marketing şi PR, profesori şi alţi operatori culturali.
Dacă îi adăugăm pe cei circa 2.000 de creatori şi artişti care
contribuie ocazional la producerea de evenimente, plus încă
2.000 de tineri care absolvă anual secţii de artă sau media
ale unor facultăţi clujene, obţinem o bază de resurse umane
pe care proiectul Capitalei Culturale poate şi îşi propune să o
mobilizeze la capacitate maximă.
a devenit cel mai important aeroport regional din ţară, unul
care oferă servicii sigure şi de calitate atât pasagerilor, cât şi
companiilor de profil.
Pe lângă cursele operate de companii recunoscute, aeroportul
oferă zboruri low-cost şi de tip charter. Ca atare, Cluj-Napoca
este conectat în permanenţă cu marile noduri aeriene ale
Europei (peste 20 de destinaţii, dintre care 8 capitale), iar,
în timpul sezonului estival, şi cu zona mediteraneeană (atât
continentală, cât şi insulară).
48 Capacitatea de a produce rezultate
Curse regulate şi chartere
Sursa:
Aeroportul Internaţional
“Avram Iancu”
Pasagerii care aterizează pe Aeroportul Internaţional „Avram
Iancu” au mai multe posibilităţi de a ajunge în oraş: curse
speciale, linie de autobuz (staţia se găseşte chiar la ieşirea din
curtea aeroportului, iar biletul se poate cumpăra inclusiv prin
SMS), taximetre care aşteaptă în faţa terminalului Sosiri (mai
puţin de 8 euro până în centru) sau companii de tip rent-a-car
cu sediul în aeroport.
Actualele dimensiuni ale aeroportului sunt rezultatul unor
proiecte majore derulate în ultimii 10 ani, printre care
extinderea pistei de aterizare, realizarea infrastructurii
cargo şi de transfer al pasagerilor, iluminatul de siguranţă.
Această dezvoltare permite aterizarea unor aeronave de mare
capacitate şi contribuie la notorietatea Clujului ca destinaţie
turistică şi de afaceri.
Potrivit Masterplanului Naţional de Transport pe termen
scurt, mediu şi lung, aprobat de Comisia Europeană în această
vară, Aeroportul din Cluj-Napoca urmează să beneficieze de
investiţii de peste 130 de milioane de euro. Obiectivele acestei
investiţii sunt modernizarea şi lărgirea pistei de aterizare, un
nou terminal de mărfuri, extinderea terminalului de pasageri şi
sporirea securităţii în incinta aeroportului.
Acces feroviar şi rutier
Gara din Cluj-Napoca este situată la circa 15 minute de mers
pe jos de pieţele centrale ale oraşului. Oraşul este conectat
prin linie internaţională cu Budapesta şi, recent, a fost dată în
folosinţă legătura directă cu Viena.
Există linii expres către capitala ţării, Bucureşti, parcurse de
două tipuri de trenuri - Intercity şi Săgeata Albastră, şi legături
directe cu marile oraşe ale ţării, furnizate de compania de stat
CFR.
Numărul pasagerilor pe
zboruri internaţionale
Cu automobilul, drumul de la Cluj-Napoca până la graniţa
de vest a României durează circa două ore şi jumătate, însă
finalizarea Autostrăzii Transilvania, care leagă Braşovul de
Oradea via Cluj, va scurta acest timp cu o oră. Autostrada a fost
desemnată ca prioritate în Masterplanul Naţional de Transport
şi este programată să fie dată în folosinţă în 2018.
Transportul urban
Transportul public în interiorul oraşului este în continuă
dezvoltare, fiind o prioritate pentru întreaga zona
metropolitană. În Cluj-Napoca se circulă cu autobuzul, cu
troleibuzul sau cu tramvaiul, iar conexiunea cu satele din
apropiere este asigurată atât de compania publică deţinută de
Consiliul Local, cât şi de firme private.
Pentru a atinge standarde internaţionale, Primăria Cluj-Napoca
a cheltuit aproximativ 35 de milioane de euro cu achiziţionarea
de autobuze şi troleibuze noi. În acelaşi scop, în 2015 a fost
finalizat un sistem automatizat de ticketing.
În acelaşi sens, Primăria a obţinut, printr-un program de
cooperare româno-elveţian, o finanţare de 6 milioane de euro
pentru cumpărarea de autobuze electrice. Acestea vor contribui
la transformarea transportului public local într-un sistem
modern, eficient şi ecologic. Tot în această perspectivă, s-au
investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea liniei de
tramvai şi achiziţionarea de garnituri moderne.
Edilii clujeni sunt preocupaţi şi de fluidizarea traficului în oraş,
precum şi de promovarea unui stil de viaţă sănătos. Astfel, în
această vară a fost dată în folosinţă o reţea de închiriere de
biciclete (în valoare de 3 milioane de euro). Sistemul cuprinde
50 de locuri de unde se pot închiria, în regim de autoservire, un
număr total de 500 de biciclete. Legat de acest obiectiv, este în
curs de amenajare o reţea rutieră pentru biciclişti înăuntrul şi
în împrejurimile oraşului.
Ce capacitate de absorbţie are oraşul din punct de vedere al cazării turiştilor?
Cluj-Napoca este capitala neoficială a Transilvaniei. Nu numai
datorită populaţiei, a forţei economice sau a poziţiei sale
geografice, ci mai ales fiindcă oraşul generează dinamism şi
energie în toată regiunea şi atrage cele mai importante fluxuri
de informaţie şi cunoaştere. Cine vrea să înţeleagă Transilvania,
dincolo de bisericile fortificate săseşti, de uimitoarele dansuri
româneşti şi maghiare sau de transhumanţa păstorilor români,
trebuie să respire şi atmosfera oraşului nostru.
Acest statut este dovedit şi de dinamica turistică: peste
260.000 de sosiri în 2014 şi aproape 493.000 de nopţi de
cazare. Dar aceste numere înseamnă mai puţin de 28% din
capacitatea anuală a orașului, care depășește 2,1 milioane
de nopţi.
Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), Cluj-
Napoca are una dintre cele mai ample capacităţi de cazare din
România: 151 de hoteluri, hosteluri şi pensiuni. Dintre hoteluri,
23 sunt de 3 stele, 15 au 4 stele, iar 3 unităţi din oraş au 5
stele.
Dispunem de 5.670 de paturi, dintre care 4.000 sunt în
hoteluri. În plus, 5.240 de clujeni s-au înregistrat în reţeaua
CouchSurfing şi sistemul Airbnb. În judeţ, mai există circa
4.600 de locuri de cazare, pe o rază de 60 de kilometri în jurul
municipiului Cluj-Napoca.
În cazul unor evenimente speciale, mai ales pe timpul verii,
capacitatea de cazare poate fi extinsă cu ajutorul universităţilor
clujene, ale căror campusuri pot primi peste 2.000 de persoane.
Să presupunem că vom obţine titlul şi să dublăm numerele
înregistrate în 2014. Să zicem că în 2021 se vor înregistra
circa 500.000 de sosiri individuale. Și să mai presupunem că
şi media numărului de nopţi petrecute în oraş va creşte cu
50%, deci va ajunge la 3 nopţi pentru fiecare vizitator. Asta ar
însemna 1,5 milioane de nopţi de cazare şi tot am fi sub 75%
din capacitatea totală a reţelei hoteliere a oraşului.
Bineînţeles, această capacitate depinde şi de vârfurile de sezon.
Dar şi aici avem veşti bune. La Cluj-Napoca, vârfurile sunt în
lunile mai-iunie şi septembrie-octombrie, când rata de ocupare
urcă aproape la 65%. Explicaţia este că oraşul a devenit cu
precădere o destinaţie de afaceri şi de conferinţe, precum şi un
punct de tranzit către obiective turistice din Transilvania.
Astfel, cele două luni de vârf ale sezonului de vară, iulie-august,
când majoritatea europenilor pleacă în vacanţă, constituie
o excelentă ocazie pentru a organiza cele mai importante
evenimente din anul Capitalei. Aceasta ar însemna îmbinarea
perfectă dintre dinamica de business a oraşului şi deschiderea
sa către turismul cultural.
Capacitatea de a produce rezultate 49
Oraş: 5.670 paturi
Judeţ: 4.600 paturi
Localnici înregistraţi în
reţeaua CouchSurfing şi
sistemul Airbnb: 5.240 paturi
Cămine studenţeşti: >2.000 paturi
Total: 17.510 paturi
Audienţa la Untold Festival: 240.000
Cel mai edificator exemplu pentru capacitatea de gestionare
din punct de vedere turistic în Cluj-Napoca s-a petrecut în vara
acestui an: festivalul Untold Festival, evenimentul principal al
Capitalei Europene a Tineretului. S-a înregistrat o audienţă de
240.000 de spectatori timp de 4 zile.
Potrivit organizatorilor, din totalul cumpărătorilor unici de
bilete, 15% au fost turişti străini, iar 35% - cetăţeni români
veniţi din toată ţara. A fost pentru prima dată când toate
locurile din hotelurile Clujului au fost ocupate.
Calitate şi creativitate
Într-un oraş care e vizitat mai ales în interes de afaceri,
serviciile turistice trebuie să fie la standarde înalte. Într-un
oraş în care studenţii şi tineri reprezintă aproape jumătate din
populaţie, trebuie să existe creativitate.
Când se întâlnesc, aceste două dimensiuni, calitatea serviciilor
şi creativitatea, dau naştere unor spaţii unice. Un astfel de
spaţiu este Joben, un bistro tematic inspirat din romanele lui
H.G. Wells şi ale lui Jules Verne, pe care site-urile de profil l-au
desemnat unul dintre cele mai interesante localuri din lume.
Salina Turda, minunea subterană
O destinaţie specială în judeţul Cluj este, cu certitudine,
Salina Turda, aflată la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca.
Transformată în muzeu şi spaţiu de relaxare, Salina a fost
declarată de Business Insider ca fiind cea mai frumoasă
destinaţie subterană din lume. Anul trecut a avut aproape
240.000 de vizitatori.
50 Capacitatea de a produce rezultate

Din punct de vedere al infrastructurii culturale, urbane şi turistice, care sunt

proiectele (inclusiv proiectele de renovare) planificate de oraşul dumneavoastră
în legătură cu acţiunea „Capitală europeană a culturii” din prezent până în anul
pentru care este acordat titlul? Care este calendarul planificat pentru aceste
lucrări? (Ultima întrebare este opţională în etapa de preselecţie)

Centrul European de Artă Contemporană (CEAC) este
principalul proiect de infrastructură din programul nostru
pentru 2021. Pe parcursul diverselor întâlniri de lucru şi
consultări pentru redactarea acestui program, s-a evidenţiat
nevoia de a căuta, aduna şi expune lucrări de artă realizate
în Cluj-Napoca şi în regiunea din care facem parte. Chiar
dacă acest proiect presupune înfiinţarea unei noi structuri
administrative, direcţia artistică a Centrului este strâns legată
de actuala stare de fapt din arta clujeană. Bazându-se pe
nivelul înalt al artiştilor, curatorilor, galeriilor şi Universităţii
de Artă din Cluj-Napoca, CEAC ar urma să funcţioneze ca spaţiu
de întâlnire, să hrănească reţelele existente, să le sprijine şi
să le potenţeze activităţile. În termeni de infrastructură, CEAC
este un proiect de dimensiune medie, gândit pentru a completa
sectorul artei clujene. Centrul ar urma să găzduiască expoziţii,
să pună la dispoziţie spaţiu de arhivare şi stocare, precum şi
ateliere de rezidenţă. Bugetul estimat de administraţia locală
pentru construirea Centrului este de 12 milioane de euro, sumă
care urmează să fie strânsă din fonduri europene şi completată
din resurse locale. Intervalul prevăzut pentru construcţie este
2018-2020, astfel ca expoziţia de anvergură prin care s-ar
inaugura acest Centru să figureze în agenda primului sezon
al anului 2021. Un grup de experţi locali caută în această
perioadă posibile spaţii pentru acest obiectiv.
Centrul Cultural Transilvania este un alt proiect
de infrastructură foarte important, aflat pe agenda
administraţiei locale de mai mulţi ani încoace. Această clădire
multifuncţională va fi sediul Filarmonicii de Stat Transilvania,
care în ultimii 15 ani, rămasă fără spaţiu propriu, a tot migrat
dintr-un sală în alta. Centrul va cuprinde ateliere şi spaţii de
spectacol pentru Academia de Muzică „Gheorghe Dima” şi
pentru Teatrul de Păpuşi „Puck”, precum şi galerii şi studiouri
care ar urma să fie folosite punctual de către producători
culturali. Suma necesară construcţiei este de 65 de milioane
de euro, bani care provin de la UE, din bugetul local şi din cel
naţional. Proiectul este în stadiul de obţinere a autorizaţiei de
construcţie, lucrările fiind planificate în perioada 2017-2021.
Iniţiativa de regenerare urbană a râului Someş reprezintă
o prioritate în Strategia de Dezvoltare a oraşului, dar şi unul
dintre proiectele definitorii ale programului nostru pentru
2021. Acest demers vizează regândirea legăturii dintre Cluj-
Napoca şi râul care străbate oraşul, reabilitarea spaţiilor publice
aflate de-a lungul apei pentru activităţi culturale, sportive
şi comunitare, animarea acestor spaţii şi a comunităţilor
învecinate. Pentru masterplan-ul acestui proiect, Primăria a
lansat un concurs public de arhitectură. Lucrările de reabilitare
sunt programate să înceapă în 2016 şi să se termine în 2020.
Bugetul estimat este de 25 de milioane de euro, din fonduri
europene şi din resurse locale.
Municipalitatea clujeană intenţionează să mai deruleze câteva
proiecte relevante pentru dezvoltarea urbană şi culturală a
oraşului:
ƒ Reabilitarea Dealului Cetăţuia, care va asigura conservarea
fostei fortificaţii de tip Vauban şi va reda clujenilor şi
turiştilor cel mai spectaculos traseu de unde poate fi
admirată panorama oraşului. Aici urmează să fie amenajat
şi un mic teatru de vară, în spaţiul unui amfiteatru natural.
ƒ Reabilitarea Turnului Pompierilor, care a făcut parte din
sistemul de apărare al fostei cetăţi medievale. Turnul va
fi folosit ca punct de observaţie şi va găzdui manifestări
culturale de mică anvergură.
ƒ Este în curs de implementare un sistem integrat de
comunicare publică, care cuprinde panouri, ecrane urbane
şi indicatoare pentru marcarea direcţiilor şi obiectivelor de
interes.
ƒ Reabilitarea mai multor obiective istorice: Obeliscul
Carolina, monumentul Fecioarei Maria, clădiri de
patrimoniu.
ƒ Un nou traseu turistic: Cimitirul Central - strada
Kogălniceanu - Piaţa Unirii - Piaţa Muzeului - Parcul
Caragiale - Podul Nemţilor - Dealul Cetăţuia. Acest proiect
include lucrări de reabilitare, pietonalizarea străzii
Kogălniceanu şi a laturii de vest a Pieţei Unirii, precum şi
reconstruirea Podului Nemţilor.
 Implicarea publicului 53

5. Implicarea publicului
5.1 Explicaţi în ce mod au fost implicate populaţia locală şi societatea civilă în
pregătirea candidaturii şi cum vor participa la punerea în aplicare a acţiunii.

Într-un oraş a cărui identitate se întemeiază - aşa cum se spune urmate de consultări, în care au fost implicaţi peste 30
în Strategia de Dezvoltare - pe trei piloni, dintre care unul este de profesionişti de primă mână din cultură, planificare
Participarea (alături de Inovaţie şi Universitate), proiectul urbană, sociologie, educaţie, economie, studii de mediu şi
Capitalei Europene a Culturii, atât din perspectiva candidaturii, politologie.
cât şi a viitoarei implementări, nu poate fi decât un proiect ƒ Structura şi conţinutul programului cultural au fost
comunitar. creionate după o altă serie de discuţii la care au participat
artişti şi producători locali. În plus, Asociaţia a beneficiat şi
Procesul preliminar de 60 de propuneri venite în urma apelului public lansat în
2014 şi adresat potenţialilor contributori din Cluj-Napoca,
Demersurile care au culminat cu documentul de faţă au început din ţară şi din Europa.
în luna iunie a anului 2010. Atunci s-a înfiinţat ONG-ul destinat
să coordoneze procesul de candidatură. Iniţial, s-a numit Imaginează-ţi 2021
Asociaţia Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană,
iar ulterior a devenit Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală În iunie 2015, peste 300 de clujeni au participat la o dezbatere
Europeană. publică inedită, organizată de Impact Hub. Moderată de unul
dintre fondatorii World Café, Toke Moeller, dezbaterea a urmărit
Iniţiativa candidaturii a venit din mediul universitar, din să strângă cât mai multe idei originale, pornind de la ipoteza
societatea civilă, cluburile Rotary şi Lions, fiind preluată imediat că oraşul nostru ar câştiga titlul. Unele dintre aceste idei se
de autorităţile locale. Asociaţia s-a constituit, deci, ca un proiect regăsesc deja în programul cultural conceput pentru 2021.
comun al instituţiilor publice, pe de o parte, şi al societăţii
civile, pe de altă parte. Diversitatea şi numărul mare de membri Fiecare dintre etapele de mai sus a inclus prezentări făcute de
ai acestui ONG au legitimat candidatura şi au reprezentat, echipa Asociaţiei, precum şi consultări publice. Prin intermediul
totodată, un mijloc de a-i supraveghea activitatea. presei, populaţia Clujului a fost ţinută la curent în permanenţă
cu privire la stadiul procesului de candidatură şi la temele puse
Echipa de bază care a pregătit dosarul candidaturii este în discuţie.
formată din experţi culturali ai unor ONG-uri clujene, conduşi
de un manager care lucrase anterior în administraţia publică Campanii de informare şi proiecte comunitare
locală. În afară de acest grup principal, din care fac parte şase
persoane, peste 30 de specialişti au contribuit nemijlocit la În perioada 2013-2015, Asociaţia a derulat trei campanii de
viziunea şi la conţinutul acestei aplicaţii. informare publică pentru a face cunoscute conceptul, sloganul
candidaturii şi principalele teme ale programului cultural.
Poate şi mai important este însă că întregul proces al Campaniile au fost realizate prin panouri publice, în articole
candidaturii a fost unul participativ, sectorul cultural din Cluj- de presă, prin pliante distribuite în poştă, bannere postate
Napoca fiind implicat în toate etapele: online şi concursuri organizate pe Facebook. Primele două
campanii (2013-2014) s-au desfăşurat sub sloganul „Cultura
ƒ Evaluarea necesităţilor: în anii 2010-2011 au avut loc transformă orașul” . Obiectivele lor au fost să promoveze
întâlniri de lucru cu participarea tuturor factorilor relevanţi candidatura municipiului Cluj-Napoca şi să ilustreze potenţialul
din oraş. În urma acestora a fost redactată o analiză pe 5 culturii în dezvoltarea oraşului.
arii tematice. Ulterior, în 2012-2013, am întreprins cercetări
sociologice pentru a obţine o bază solidă a Strategiei Prima campanie a fost preponderent informativă, iar a doua
Culturale şi a cadrului conceptual necesar candidaturii. i-a încurajat pe clujeni să trimită fotografii şi mesaje. A treia
ƒ Strategia Culturală a fost concepută de-a lungul unui an, campanie, derulată în 2015, a avut ca motto „Clujul merită” şi
după o serie de întâlniri la care au participat peste 100 de a urmărit să prezinte cele mai importante teme din programul
operatori culturali. cultural gândit pentru 2021.
ƒ Concept: aceasta a reprezentat o fază definitorie, pentru
că a trebuit să decidem în ce constă transformarea Presa locală s-a dovedit foarte atentă la candidatură şi a
la care se angajează oraşul nostru. Astfel, conceptul şi susţinut-o pe tot parcursul perioadei de pregătire. Asociaţia a
sloganul sunt rezultatul a două sesiuni extinse de lucru, organizat periodic conferinţe de presă şi întâlniri informale cu
54 Implicarea publicului
jurnaliştii, iar rezultatul a constat în peste 300 de materiale
privind candidatura Clujului la titlul din 2021.
În 2014 am organizat un concurs public pentru logo-ul
candidaturii, la care s-au înscris 79 de designeri profesionişti
şi amatori. Identitatea vizuală a fost decisă printr-o procedură
mixtă: astfel, juriul de specialitate desemnat în acest scop a
ţinut cont şi de votul publicului, exprimat în mediul online.
Efectele acestor campanii de comunicare au fost vizibile în cele
două analize sociologice realizate pentru Asociaţia Cluj-Napoca
2021 de către IRES. Potrivit acestora, 84% dintre clujeni
sunt la curent cu candidatura, 64% au aflat despre activitatea
Asociaţiei, 89% îşi doresc să câştigăm, 65% consideră că titlul
ar fi benefic pentru oraş şi, poate mai important decât toate
acestea, 65% ar fi dispuşi să facă voluntariat, dacă li s-ar cere.
De asemenea, începând cu 2010, la nivelul societăţii civile
au existat iniţiative care au pus în discuţie tema candidaturii.
Fundaţia Culturală Carpatica, Consiliul Civic Local şi Fundaţia
AltArt au organizat dezbateri publice pe această temă.
CJX
Odată ce mesajul candidaturii a ajuns la
public, au început să apară iniţiative de
susţinere precum proiectul CJX, realizat de către
comunitatea bloggerilor din Cluj-Napoca. Astfel
2 dintre aceștia au pornit în 2 turnee - în 2014 și
2015 - pentru a vizita și descoperi foste și viitoare
Capitale Europene ale Culturii, dar și câteva
orașe-candidate. Cei doi clujeni au vizitat 20 de
orașe, s-au întâlnit cu coordonatorii proceselor
de candidatură și, bineînţeles, cu mulţi localnici
pentru a afla care a fost impactul titlului de CEaC
asupra orașului lor.
Site-ul lor, www.cjx.ro, a fost accesat de zeci
de mii de persoane și a beneficiat de expunere
mediatică în ţară și în străinătate. Bloggerii au
adus acasă documente finale de candidatură,
programe culturale, precum și multă informaţie
turistică. Ca atare, la sediul Asociaţiei există
o mică bibliotecă tematică pe care o poate
consulta orice persoană interesată de Capitalele
Europene ale Culturii. În acest fel, aceștia au
ajutat la diseminarea informației privind
definirea titlului de CEaC.
#clujulmerita – 10.000 mesaje foto
Cea mai amplă susţinere din partea comunităţii
clujene a venit datorită unui proiect lansat
în 2014 la iniţiativa a două ONG-uri - Fapte
și PhotoRomania. Astfel, mii de persoane au
acceptat să răspundă la trei întrebări și apoi să
fie fotografiate cu răspunsul aferent. Cele trei
întrebări au fost: de ce credeţi că orașul merită
titlul?; ce-aţi fi dispuși să faceţi pentru a susţine
candidatura?; de ce are nevoie Clujul pentru a
deveni o capitală culturală de succes?
În 2015, alte două ONG-uri, Beard Brothers
și The Sisterhood, s-au alăturat proiectului
#clujulmerita pentru a strânge un total de
10.000 de mesaje foto, atât de la localnici, cât și
de la vizitatori ai Clujului. Potrivit unui sondaj de
opinie realizat ulterior, 1 din 3 clujeni a aflat de
acest proiect fotografic.
Implicarea studenţilor
Candidatura noastră a devenit şi subiect de cercetare ştiinţifică.
Din 2010 încoace, 20 de studenţi de la Istorie, Geografie,
Turism, Știinţe Economice şi Studii Europene şi-au scris
lucrările de licenţă sau de masterat pe această temă. Alţi 60 de
studenţi de la Facultatea de Istorie şi Filosofie au făcut practică
în cadrul Asociaţiei în perioada 2012-2015.
În ultimii doi ani, două grupe însumând 30 de studenţi de la
Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai”
şi de la Universitatea de Știinţe Aplicate Saxion din Olanda
au derulat împreună proiecte la finalul cărora au formulat
propuneri urbanistice pentru eventualitatea în care oraşul
devine Capitală Europeană a Culturii.
Asociaţia Cluj-Napoca 2021 a realizat parteneriate cu diverse
departamente universitare pentru a obţine informaţii necesare
dosarului de candidatură, dar şi pentru a implica studenţi şi
profesori în acest demers. Astfel, studenţi de la Geografie, în
colaborare cu Centrul de Informare Turistică al Primăriei, au
realizat în 2015 o cercetare privind profilul turiştilor care vin
la Cluj-Napoca, cu accent pe durata şederii, sumele cheltuite în
oraş şi ţările de provenienţă.
În urma unui apel pentru voluntari, 12 studenţi de la
Facultatea de Litere şi profesorii lor s-au implicat în traducerea
informaţiilor de pe website-ul nostru în cele 4 limbi: engleză,
franceză, maghiară şi germană.
Un alt sprijin consistent a venit din partea a peste 40 de
studenţi de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) şi de la
Universitatea Sapientia, care, în 2014 şi 2015, au furnizat
fotografii şi material video pentru diversele campanii ale
Asociaţiei.
Tot în 2015 va fi ales tricoul oficial al candidaturii Clujului,
dintr-un total de 43 de variante - realizate, ca proiect de
absolvire, de studenţi ai secţiei Modă-Design Vestimentar de la
UAD.
Berea Capitalei - întâlniri informale
Pe parcursul ultimilor doi ani am organizat o serie de
întâlniri sub denumirea de „Berea Capitalei”. Ţinând cont de
importanţa esenţială a cooperării în viziunea noastră asupra
Capitalei Europene a Culturii, în ultima zi de joi a fiecărei
luni, împreună cu partenerii noştri de la Ursus Breweries, am
găzduit discuţii la care am adus laolaltă artişti şi producători
culturali atât din zona instituţională, cât şi din sectorul
independent, organizatori de evenimente, oameni de afaceri,
reprezentanţi ai municipalităţii şi ai societăţii civile din Cluj-
Napoca.
Datorită acestor întâlniri am reuşit să ne cunoaştem mai bine,
să facem schimb de informaţii, să stabilim legături şi să iniţiem
o seamă de colaborări.
Cooperarea cu şcolile
Încă de la începutul acestui proces, am dorit ca elevii din
Cluj-Napoca să se familiarizeze cu ideea candidaturii. Astfel,
în perioada 2010-2012, mai multe şcoli din oraş au organizat
concursuri în care copiilor li s-a cerut să-şi imagineze Clujul în
calitate de Capitală a Culturii.
Implicarea publicului 55
După ce oraşul a câştigat titlul de Capitală Europeană a
Tineretului, am decis că nu e cazul să insistăm pe acţiuni
adresate direct elevilor, pentru ca ei să-şi dedice atenţia şi să se
poată implica în evenimentele prevăzute pentru 2015.
Am ţinut, totuşi, legătura cu numeroase cadre didactice
cărora le-am trimis periodic informaţii referitoare la stadiul
candidaturii şi cărora le-am solicitat opinia cu privire la
proiectele noastre. Am întreprins o campanie de conectare a
şcolilor cu operatorii culturali în cadrul Săptămânii Altfel,
care are loc anual înaintea vacanţei de Paşti şi care presupune
antrenarea elevilor în diverse activităţi extracurriculare.
Intenţionăm, de asemenea, să continuăm şi să dezvoltăm unele
proiecte începute în anul Capitalei Europene a Tineretului, cum
ar fi proiectul SharED - o platformă care include toate şcolile
din judeţul Cluj.
Participarea societăţii civile în anul titlului
Implicarea societăţii civile şi a comunităţii clujene, în general,
se reflectă atât în programul cultural pentru 2021 - prin
numeroase platforme de participare, cooperare şi co-decizie -,
cât şi în structura de management care îl va gestiona. Astfel,
pe lângă echipele cultural-artistică, tehnică şi de management,
vom avea un întreg departament care va coordona chestiunile
comunitare.
Academia Deschisă a Schimbării este un program-cadru
menit să faciliteze, pe de o parte, cooperarea dintre instituţii,
organizaţii ale comunităţii şi grupuri informale, iar, pe de altă
parte, să genereze acţiune cetăţenească.
Unul dintre proiectele speciale din cadrul acestei Academii se
numeşte Programul Facilitatorilor. Prin intermediul acestei
platforme, vom instrui şi angaja facilitatori care ulterior
vor juca un rol de liant între proiectele CEaC şi persoanele
interesate să participe la acestea.
Facilitatorii acţionează ca „translatori” între diferitele segmente
ale societăţii. Ei au capacitatea şi metodele de a înţelege,
respectiv de a se conecta la fiecare grup - de la comunităţi
de cartier, până la minorităţi etnice, religioase ori sexuale
- şi apoi de a propune acestor grupuri activităţi la care pot
participa. Mai mult decât atât, facilitatorii mobilizează şi sprjină
acele activităţi cetăţeneşti care devin realitate datorită unor
platforme precum Fondul InJoy sau Com’on Cluj-Napoca.
Programul Voluntarilor şi Universitatea Deschisă sunt alte
două platforme în care este încurajată contribuţia extinsă
a oricărei persoane la proiectele Capitalei. Aceste iniţiative
contribuie atât la dezvoltare personală - prin învăţare,
experienţe nemediate sau muncă depusă de participanţi, cât
şi la dezvoltare comunitară - prin aport individual la proiecte
menite să ridice calitatea vieţii în oraş.
Toate proiectele majore pe care le-am gândit în perspectiva
anului 2021 au o componentă de participare comunitară şi, mai
mult, majoritatea sunt iniţiate de organizaţii locale.
56 Implicarea publicului Implicarea publicului 57

(spectacole, evenimente sportive, storytelling, manifestări în a basarabenilor, cetăţeni de origine română ai Republicii
5.2 În ce măsură titlul va crea în oraşul dumneavoastră oportunităţi noi şi durabile spaţii publice). Partenerul-cheie în această perspectivă este Moldova. Și ei se vor alătura proiectului InClujing You.
pentru categorii extinse de cetăţeni, în special tineri, voluntari şi persoane Organizaţia Tineretului Rom.
marginalizate şi defavorizate, inclusiv minorităţi, de a asista sau a participa Chiar dacă, iniţial, părea o mare provocare, punerea la punct
la activităţi culturale? Prezentaţi totodată în detaliu în ce măsură activităţile Studenţii francezi şi vorbitori de franceză din Cluj-Napoca a unui proiect major în care să fie implicate cât mai multe
respective sunt accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor în vârstă. formează cea mai mare comunitate de acest fel din Estul dintre cultele religioase din Cluj-Napoca a evoluat firesc şi
Precizaţi care sunt părţile programului planificate pentru diferitele grupuri Europei. Cu ajutorul Institutului Cultural Francez, am luat s-a conturat într-un timp relativ scurt. După câteva întâlniri cu
menţionate. legătura cu ei şi am conceput împreună, în cadrul proiectului reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxă, Greco-Catolică, Romano-
denumit InClujing You, activităţi care vizează problemele lor Catolică, Reformată, Unitariană şi Luterană, precum şi ai
specifice. În plus, comunitatea franceză din oraş a pus umărul cultului mozaic, s-a născut proiectul Împreună. La momentul
Academia Deschisă a Schimbării este un bun exemplu de pildă, să descopere prin atingere forma şi proporţiile la candidatura Clujului implicându-se în proiectul fotografic redactării documentului de faţă, majoritatea cultelor au decis
oportunitate nouă şi sustenabilă datorită căreia cetăţenii pot anumitor opere de artă, să asculte povestea unui film, a #clujulmerita. să se alăture proiectului. Acesta cuprinde întruniri ecumenice,
participa la activităţi culturale şi la procese de luare a deciziilor. unui dans sau a unei piese de teatru, să miroasă şi să guste spectacole de muzică bisericească şi alte activităţi cu tematică
Acest proiect pune în mişcare structuri menite să activeze preparate şi ingrediente folosite în activităţi gastronomice O altă comunitate studenţească foarte importantă este cea religioasă, repartizate în toate cele patru anotimpuri ale anului.
potenţialul oamenilor şi interacţiunea lor cu efect pe termen ş.a.m.d.
lung. ƒ la anumite ore, anunţate din timp, unele evenimente
vor beneficia de aranjament sau cadru special destinate
Programul Voluntarilor este o extindere a Academiei familiilor cu copii - de pildă, proiecţii matinale sau
Voluntarilor, lansată pentru Capitala Europeană a Tineretului în spectacole la care cei mici vor fi lăsaţi să se plimbe peste
2015. Acest program va rămâne funcţional şi după anul 2021. tot, locuri de joacă unde părinţii îşi vor putea lăsa copiii
sub supraveghere de specialitate ş.a.m.d.
La fel, platforma SharED, Com’on Cluj-Napoca, Fondul InJoy
şi alte iniţiative vor fi continuate ca activităţi permanente sau Implicarea minorităţilor în procesul candidaturii şi în
anuale, oferind unor persoane provenind din diverse medii conceperea programului a reprezentat una dintre priorităţile
sociale oportunităţi sustenabile de a participa la viaţa oraşului. noastre.

Programul cultural pentru anul 2021 îşi propune să
faciliteze un acces larg grupurilor de persoane vulnerabile
sau dezavantajate. Fiecare proiect conţine detalii privind
accesibilitatea şi cel puţin o treime din programul nostru are
segmente destinate publicului cu nevoi speciale.
În faza de pregătire, din dorinţa de a răspunde nevoilor unor
grupuri minoritare, am organizat o serie de întâlniri de lucru
cu reprezentanţi ai diferitelor etnii din Cluj-Napoca. Astfel, au
avut loc discuţii separate cu lideri ai comunităţilor maghiară,
evreiască şi romă.

Aceste facilităţi includ: În urma acestor discuţii, am inclus în programul cultural

ƒ publicaţii în Braille şi descrieri audio pentru nevăzători
- atât în ce priveşte programul general, cât şi proiectele
individuale;
ƒ circuite orăşeneşti şi spectacole adaptate pentru
grupurile cu nevoi speciale: circuite cu maşini electrice
pentru persoane cu mobilitate redusă, inclusiv pentru
vârstnici, precum şi trasee de expoziţii şi obiective turistice
pentru cei care se exprimă în limbaj mimico-gestual;
ƒ zone speciale, la toate evenimentele, destinate persoanelor
aflate în scaune cu rotile şi celor care au nevoie de
asistenţă;
ƒ facilitatori culturali care vor însoţi persoanele cu nevoi
speciale la diferite manifestări: ei vor furniza circuite în
limbaj gestual, rezumate ale spectacolelor şi expoziţiilor,
precum şi experienţe dedicate celor cu probleme auditive.
(În plus, aceşti facilitatori le vor oferi producătorilor
asistenţă şi sprijin pentru a-şi adapta programul la nevoile
persoanelor dezavantajate.)
ƒ SensorLab - un spaţiu de workshop unde temele
proiectelor majore vor putea fi explorate cu toate simţurile.
Aici, persoanelor cu nevoi speciale li se va permite, de
proiecte menite să sprijine şi să promoveze tradiţiile
minorităţilor etnice şi lingvistice din oraş. Astfel, proiectul
intitulat Platforma Interculturală va presupune acţiuni
comune ale acestor minorităţi, cum ar fi evenimente
gastronomice, seri de poezie sau de poveşti pentru copii.
Evenimente-umbrelă precum Zilele Culturii Maghiare sunt,
de asemenea, incluse în program. Toate marile proiecte au,
de altfel, componente care presupun implicarea comunităţii
maghiare.
Chiar dacă romii sunt doar circa 1% din populaţia oraşului,
problemele lor constituie o miză majoră pentru Cluj-Napoca şi
pentru administraţia locală. Dat fiind că o mare parte a acestei
comunităţi - circa 1.500 de persoane - trăieşte pe fosta groapă
de gunoi de la Pata Rât, romii se confruntă cu grave probleme
de excludere, sărăcie, boală şi acces limitat la educaţie. În
plus, din cauza neînţelegerilor dintre liderii lor, am întâmpinat
dificultăţi în a stabili parteneriate pentru orizontul anului 2021,
care, astăzi, pare foarte departe.
În consecinţă, am conceput un cadru destinat atât romilor
(meşteşuguri, muzică şi dansuri tradiţionale), cât şi unor
proiecte menite să-i aducă laolaltă cu public de altă etnie
5.3 Explicaţi strategia dumneavoastră generală pentru extinderea categoriilor de
public, în special legătura cu mediul educaţional şi participarea şcolilor.
Pentru că obiectivele generale ale candidaturii noastre al oraşului nostru. Avem o viaţă culturală dinamică, cu un
sunt transformarea socială şi regenerarea urbană, accesul şi mare număr de evenimente, şi, cu toate acestea, puţini
participarea la cultură constituie factori esenţiali, deopotrivă sunt producătorii care să fi gândit strategii de dezvoltare a
scopuri şi mijloace. Astfel, o parte semnificativă a programului publicului: persoanele interesate de cultură continuă să provină
nostru vizează creşterea implicării în fenomenul cultural. din acelaşi segment social, iar şansele de emancipare sunt
restrânse.
Dezvoltarea publicului
Academia Deschisă a Schimbării presupune o strategie de a Din acest motiv, strategia noastră de dezvoltare a publicului
stimula potenţialul oamenilor şi de a le furniza ocazii pentru este un plan cu două etape: pe de o parte, ne concentrăm pe
participare şi co-creaţie. formarea în sectorul cultural a capacităţii de a dezvolta
publicul, iar, pe de altă parte, generăm măsuri care vor sprijini
Pentru început, să ne gândim mai bine la contextul special direct participarea unui public mai larg.
58 Implicarea publicului
Componenta de formare a capacităţii se va concentra pe anii de
dinaintea titlului şi va include:
ƒ o serie de oportunităţi de instruire pentru producătorii
culturali,
ƒ un program de mentorat prin intermediul căruia
instituţiile şi organizaţiile culturale vor fi sprijinite să-şi
conceapă strategii proprii de dezvoltare a publicului,
ƒ stagii de lucru în muzee, teatre şi organizaţii artistice din
Europa, cu scopul de a permite transferul de cunoştinţe
privind dezvoltarea publicului, precum şi un fond din care
vor fi finanţate proiectele-pilot în acest domeniu.
ƒ Academia Deschisă a Schimbării va furniza, de
asemenea, o platformă unde producătorii locali vor putea
interacţiona; această platformă va facilita cooperarea
destinată să atragă un public nou şi să îmbunătăţească
experienţa celui existent.
Accesul la cultură
Măsurile menite să extindă accesul la cultură sunt:
ƒ City card: un card cu servicii integrate creat special pentru
programul Capitalei Culturale. Cu ajutorul acestuia se vor
obţine reduceri de preţ, bilete la muzee, galerii, precum
şi reprezentaţii artistice. Cardul va furniza, de asemenea,
reduceri la hoteluri şi restaurante, precum şi diverse
bonusuri de fidelitate.
ƒ Sistemul de vouchere culturale, menit să atragă persoane
cu interes scăzut pentru astfel de manifestări. Voucher-ul
este un cupon valoric pe care îl va primi fiecare cetăţean
al oraşului şi care va fi folosit pentru a obţine reduceri sau
gratuităţi la diferite evenimente. Organizatorii vor deconta
aceste cheltuieli dintr-un fond susţinut de companii
locale, ceea ce va stimula şi implicarea sectorului privat
în viaţa culturală a oraşului. Mai mult, voucher-ul este un
instrument-cheie pentru a sprijini participarea grupurilor
dezavantajate - familii cu venituri scăzute, vârstnici, copii şi
tineri, şomeri şi alte persoane cu risc de excluziune socială.
ƒ Intrări libere / în afara centrului: programul nostru
include un mare număr de evenimente cu intrare liberă,
precum şi manifestări în spaţii publice şi în locuri care nu
se găsesc în primele cercuri concentrice ale oraşului, toate
destinate unor largi segmente de populaţie.
Implicarea publicului 59
ƒ Facilităţi lingvistice: programul prevede că majoritatea
spectacolelor în limba română vor beneficia de traduceri
în engleză, maghiară, franceză şi germană; broşurile
principalelor evenimente vor fi disponibile, de asemenea, în
5 limbi şi în Braille.
ƒ Târguri culturale: pe parcursul anului 2021 se vor
desfăşura patru târguri la care organizatorii evenimentelor
programate în următoarele luni îşi vor prezenta ofertele.
Aceste târguri vor permite publicului să-şi facă o idee mai
limpede cu privire la conţinutul artistic, iar pe de altă parte
vor înlesni comandarea de bilete, înregistrarea voluntarilor
şi alte experienţe nemediate.
ƒ Zile cu acces liber: pe parcursul perioadei premergătoare,
dar şi în timpul anului 2021, vor fi organizate numeroase
Zile cu acces liber. Scopul este de a mobiliza întregul sector
cultural să propună programe care să stârnească implicarea
şi curiozitatea publicului. Aici vor fi incluse şi noi ediţii
ale unor manifestări deja existente, precum Noaptea
Muzeelor, Noaptea Albă a Galeriilor de Artă, Noaptea
Albă a Teatrului, Weekend-ul Artei, Zilele Porţilor
Deschise şi, de asemenea, evenimente speciale în care
publicul să poată vizita culisele, asista la repetiţii, vorbi cu
artiştii, urmări diverse etape ale producţiei unui spectacol
ş.a.m.d.
ƒ Serviciu centralizat de informare şi rezervări: echipa de Educaţie culturală şi implicarea şcolilor creând astfel o bază pentru o cultură a participării. În 2015,
management va dezvolta un serviciu care să fie legat strict mai mult de 300 de proiecte au fost propuse de grupuri
de programul cultural. Acesta va oferi servicii atât online, În ceea ce priveşte educaţia culturală, programul nostru acordă informale de tineri. Pentru 2021, proiectul se va dezvolta
cât şi offline, la un punct de informare din oraş. o atenţie deosebită implicării copiilor şi tinerilor. Proiectul pe baza aceluiaşi cadru: în urma unei perioade de facilitare
ƒ “Eticheta comunitară”: organizaţiile şi instituţiile major în acest sens se numeşte EXPAND, este gândit pe trei şi consultanţă, se lansează o competiţie pentru ide de
culturale vor primi această „etichetă” cu condiţia să ani şi presupune implicarea tuturor şcolilor din Cluj-Napoca proiecte. Ulterior, tineretul va fi încurajat să voteze cele
îndeplinească un set de criterii referitoare la publicul şi a încă 20 de alte şcoli din judeţul Cluj. Printre activităţi se mai populare iniţiative care vor primi susţinere financiară
lor: să ofere programe speciale pentru copii sau pentru numără: şi mentorat pentru implementare. Această componentă
persoanele cu nevoie speciale, să desfăşoare activităţi contribuie la încurajarea tinerilor să se implice şi să
educative şi pentru dezvoltarea publicului etc. ƒ Dezvoltarea unei curricule şcolare privind educaţia propună variantele lor de program pentru CEaC 2021.
ƒ ShareED - platformă de educaţie culturală. Va facilita culturală - care să includă manuale, caiete de exerciţii şi ƒ Consiliul Elevilor din judeţul Cluj va organiza un festival
conectarea operatorilor culturali şi folosirea în comun a materiale ajutătoare pentru profesori. Conţinutul ar urma dedicat artei tinere - trupe şcolare, coruri, grupuri de
resurselor, dezvoltarea unor proiecte destinate tineretului, să fie predat în toate aceste şcoli ca materie opţională. dans, formaţii de teatru, scriitori, pictori şi designeri de
a colaborărilor în zona educaţiei non-formale etc. Platforma Şansa de a avea un curs de bază despre cultură îi va ajuta vârstă şcolară îşi vor prezenta activitatea în spaţii dedicate
le va permite profesorilor şi grupurilor informale de tineri pe elevi să se familiarizeze cu patrimoniul european, cu artei profesioniste.
sau de părinţi să caute oportunităţi din domeniul culturii, genurile artistice, de la arta tradiţională la modernism şi ƒ Rooms 20/21 - proiect coordonat de regizorul Andreea
iar operatorilor de profil să ajungă la publicul tânăr. new media, îi va ajuta să cunoască programul Capitalei Iacob - va antrena două distribuţii paralele, una cu artişti
Culturale şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind profesionişti, cealaltă formată din tineri între 12 şi 18 ani.
participarea la diferite evenimente. Proiectul va culmina cu două spectacole multimedia de
ƒ Educaţia artistică în şcoli: în urma unui apel public, 80 teatru şi dans care vor fi prezentate consecutiv, în ambele
de artişti din domenii diferite - film, fotografie, muzică, distribuţii. Fiecare elev va beneficia astfel de un mentor
dans, teatru, arte vizuale, literatură - vor lucra timp de un profesionist de la care să înveţe şi cu care să participe la
semestru cu elevi între 10 şi 16 ani, oferindu-le deprinderi repetiţii. Tinerii nu se vor limita la rolurile de pe scenă, ci
de bază într-o artă şi ocazii concrete de a crea activităţi vor fi implicaţi şi în partea tehnică şi în regia spectacolului.
artistice.
ƒ Com’on Cluj-Napoca - este un proiect care a debutat în În afară de aceste proiecte, în cadrul Academiei Deschise
2015, cu ocazia Capitalei Europene a Tineretului, şi care va a Schimbării va exista un departament care se va ocupa în
continua sub forma unui proces participare publică pentru mod special de educaţia culturală şi care va gestiona relaţia
tineret. Scopul proiectului a fost de a creşte nivelul de dintre şcolile din regiune şi echipa de programare a Capitalei
conştientizare al tinerilor cu privire la nevoile comunităţii Culturale.
şi de a-i implica în procese de construcţie comunitară,
 Gestionare 61

6. Gestionare
a. Finanţe

Bugetul oraşului pentru cultură:

Care a fost bugetul anual pentru cultură al oraşului în ultimii 5 ani (cu excepţia
cheltuielilor pentru actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)?

În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut Bugetul anual pentru
considerabil şi în mod constant. După cum se poate observa Bugetul anual cultură în oraş
în tabelul alăturat, creşterea a fost de la 0,18% la 1,06%; mai pentru cultură în (în % din bugetul anual
exact, de la 368.937 de euro la 2.834.545 de euro. Aceste sume Anul oraş (în euro) total pentru oraş)
reprezintă strict bugetul municipiului pentru agenda culturală 2011 368.937 0.18%
a oraşului. 2012 1.214.533 0.62%
Procentul poate părea scăzut la prima vedere, dar reflectă
2013 1.267.194 0.60%
doar o mică parte din bugetul oraşului alocat culturii, acesta
2014 1.814.137 0.67%
fiind de aproximativ 18 milioane de euro. Acest lucru se
datorează faptului că cele mai multe dintre instituţiile culturale curent 2.834.545 1.06%
importante din oraş se află sub administrarea Ministerului
Culturii, iar legislaţia naţională nu permite o finanţare În ultimii 5 ani, în afară de investiţiile directe alocate
suplimentară de la municipalitate. operatorilor culturali şi instituţiilor de cultură, Primăria a
investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea
Finanțarea de la municipalitate a urmărit să capacităţii culturale şi turistice. Cele mai importante proiecte
subvenționeze sectorul cultural independent - de investiţii au fost: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-
ONG-urile locale și, uneori, să susțină financiar ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta), amenajarea
proiecte specifice ale instituțiilor culturale unor noi zone pietonale, reamenajarea Parcului Central
importante din oraș. împreună cu renovarea clădirii Casino, precum şi redeschiderea
cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

În cazul în care oraşul intenţionează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru
cultură pentru finanţarea proiectului Capitală europeană a culturii, vă rugăm să
precizaţi suma în cauză începând cu anul depunerii ofertei până în anul pentru care
este acordat titlul de Capitală europeană a culturii.

Dacă oraşul nostru câştigă titlul de Capitală Europeană a
Culturii, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean nu vor folosi
fonduri din bugetul anual pentru cultură.
În iunie 2015, Consiliul Local a aprobat o linie de finanţare
specială dedicată pentru programul CEaC, respectiv pentru
perioada 2017-2022. Suma alocată este în valoare de 15
milioane de euro. În luna august 2015, Consiliul Judeţean a
luat o decizie similară şi a votat în favoarea aprobării unei linii
speciale de finanţare pentru CEaC, pentru perioada menţionată
anterior. Suma este în valoare de 6 milioane de euro.
Aceste sume nu includ investiţiile în infrastructură, care sunt
detaliate în următoarele răspunsuri.

Ce sumă din bugetul anual general intenţionează oraşul să cheltuiască pentru cultură
după anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii (în euro şi în
% din bugetul anual general)?

Strategia Culturală a oraşului Cluj-Napoca este stabilită
pentru intervalul 2014-2020. Bugetul pentru următorii ani va
creşte treptat de la 1,06 % (în 2015) la cel puţin 3% în 2020.
În intervalul 2021-2020 bugetul pentru cultură al oraşului
este estimat să reprezinte cel puţin 3% din bugetul total.
Acest procent reprezintă alocări financiare pentru susţinerea
activităţilor culturale (2%) şi bugetul operaţional pentru
noile instituţii culturale (1%): Centrul European de Artă
Contemporană şi Centrul Cultural Transilvania.
Comparativ cu bugetul total al oraşului în 2015 (ca an de
referinţă), procentul de 3% va însemna aproximativ 8,4
milioane de euro.
62 Gestionare Gestionare 63

Bugetul operaţional pentru anul pentru care este acordat titlul Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de
Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale: sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii
cheltuielilor operaţionale?
Vă rugăm să explicaţi bugetul operaţional general (şi anume fondurile rezervate în
mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale). Bugetul ar trebui să acopere
faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea şi dispoziţiile pentru Planurile noastre de a solicita sprijin financiar din partea Obiectivul minim pentru 2017-2022 este de 1,5 milioane de
activităţile ulterioare. programelor şi fondurilor Uniunii acoperă etapa de pregătire, euro şi acoperă următoarele componente:
anul titlului, precum şi procesul de evaluare şi monitorizare.
Directorul general are responsabilităţi directe în ceea ce ƒ Costurile operaţionale pentru proiectele din cadrul
Bugetul operaţional pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 să cheltuim 12.836.143 de euro, iar restul sumei se va priveşte strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de Programului Cultural
Capitală Europeană a Culturii este de 35 milioane de euro. direcţiona către proiecte-pilot care vor începe din anul 2017. sprijinul financiar din partea UE. ƒ Proiectele emblematice
Acesta este împărţit în trei categorii: cheltuieli de program Bugetul alocat pentru anii 2017-2020 este aproape egal cu ƒ Suport pentru operatorii culturali.
- 70,14%; promovare și marketing - 15.57%; salarii, cel pentru anul titlului deoarece toate proiectele emblematice
cheltuielile de regie și cheltuieli administrative - 14,29%. sunt noi şi trebuie să fie testate şi dezvoltate în avans pentru
a fi realizate în parametrii potriviţi. De asemenea, experienţa Costurile operaţionale pentru proiectele din cadrul Programului Cultural
Din totalul bugetului operaţional, 7,14% reprezintă veniturile Capitalei Europene a Tineretului a arătat că etapa de pregătire
din sectorul privat şi 92,86% reprezintă veniturile din sectorul este la fel de importantă ca anul implementării. Costurile operaţionale şi de pregătire pentru proiectele fonduri de la Programul de Conservare şi Revitalizare a
public: Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Guvern, UE (cu emblematice şi pentru titlul în sine vor fi asigurate prin Patrimoniilor Culturale şi Naturale. Proiectul Young and
excepţia Premiului Melina Mercouri). Bugetul de promovare şi marketing, împreună cu bugetul intermediul programelor precum granturile SEE, Erasmus + sau Famous Orchestra ar putea fi sprijinit prin programul Europa
pentru salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative au Europa creativă. Creativă. Programul de Voluntariat şi Academia deschisă a
În ceea ce priveşte programul cultural, în 2021 ne-am propus o creştere treptată odată cu apropierea anului 2021. Schimbării ar putea fi susţinute financiar prin Erasmus +.
De exemplu, programul de cercetare şi documentare pentru Costurile operaţionale pentru programe precum Fondul InJoy
Totalul veniturilor pentru acoperirea Din sectorul public Din sectorul public Din sectorul privat Din sectorul privat Centrul European de Artă Contemporană ar putea fi susţinut sau dezvoltarea Com’on Cluj-Napoca ar putea fi acoperite prin
cheltuielilor operaţionale (în euro) (în euro) (în %) (în euro) (în %) prin granturile SEE. Proiectul Treasure Cluj ar putea primi Fondul ONG (Granturile SEE).
35.000.000 32.500.000 92.86% 2.500.000 7.14%
Proiectele emblematice
Venituri din sectorul public:
O gamă largă de programe şi fonduri ale Uniunii ar putea fi ƒ Proiectul Platforma Interculturală abordează problema
Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi folosite pentru a asigura bugetul proiectelor emblematice - de minorităţilor etnice şi integrarea lor, o temă larg susţinută
cheltuielile operaţionale? Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos: la programul Europa Creativă până la URBACT III. prin programele europene. De exemplu, taberele
lingvistice, precum şi atelierele de arte şi meserii ar putea
Venituri din sectorul public pentru ƒ Centrul European de Artă Contemporană ar putea fi susţinute prin programul Erasmus+, în timp ce Festivalul
acoperirea cheltuielilor operaţionale în euro % * Până în momentul depunerii aplicaţiei, Ministerul Culturii din România nu solicita sprijin financiar din partea programului Europa Interetnic ar putea fi susţinut prin Granturile SEE, prin
Guvern* 10.000.000 30.77% a anunţat bugetul alocat pentru acţiunea Capitală Europeană a Culturii. Dar,
Creativă pentru proiectele expoziţionale şi de rezidenţă. programul Promovarea diversităţii în cultură şi artă în
după analiza bugetului ministerului din ultimii ani, a modului în care a fost
Municipalitate 15.000.000 46.15% Programul de granturi SEE, Promovarea diversităţii în cadrul patrimoniului cultural european. Proiectul în sine
distribuit la anumite evenimente culturale majore din România şi dată fiind
Regiune 6.000.000 18.46% cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european, este potrivit pentru programul Iniţiative locale şi regionale
importanţa acţiunii Capitală Europeană a Culturii, estimăm că Guvernul va
UE (cu excepţia Premiului Melina Mercouri) 1.500.000 4.62% reprezintă o oportunitate pentru sprijinirea expoziţiilor şi pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea
contribui cu suma de 10 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ
Altele 0 0.00% rezidenţelor internaţionale din cadrul Centrului European incluziunii sociale din cadrul Granturilor SEE.
30% din bugetul operaţional general.
Total 32.500.000 100.00% de Artă Contemporană, atât în timpul anului titlului, cât ƒ Proiectul InClujing You va căuta suport financiar din
şi după. partea programelor europene de sprijin pentru dezvoltarea
ƒ Proiectul Someș la Vest la Est va beneficia de sprijin în turismului, cum ar fi COSME, Fondul European de
urma implicării în reţelele europene ale oraşelor care se Dezvoltare Regională şi Fondul European de Agricultură şi
Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, confruntă cu provocări urbane similare (precum reţeaua Dezvoltare Rurală, în timp ce agenda sa artistică ar putea fi
autorităţile naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente financiare pentru a river//cities//rivers of opportunities), prin schimbul finanţată prin acţiunea Europa Creativă sau Programul de
acoperi cheltuielile operaţionale? Dacă nu este cazul, când intenţionează s-o facă? de bune practici, dezbateri, conferinţe şi alte astfel de diversitate din cadrul Granturilor SEE.
activităţi. În acest sens, ne propunem ca până 2021 s㠃 Proiectul Creativitatea socială ar putea fi susţinut prin
În urma întâlnirii Consiliului Local Cluj-Napoca din data de 03 privind bugetul operaţional de 6 milioane de euro pentru facem parte din cel puţin două reţele de oraşe europene programul Europa pentru cetăţeni, care sprijină iniţiative ce
iunie 2015 a fost aprobată în unanimitate (26 voturi pentru, proiectul Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii. din cadrul URBACT III. Europa Creativă, Granturile SEE, consolidează memoria istorică şi încurajează participarea
1 membru absent) decizia cu privire la candidatura oraşului Fondul pentru ONG-uri, programul pentru Promovarea civică la nivelul UE. Un proiect colaborativ cu regiunea
pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, precum diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural Balcanilor ar putea fi finanţat sub egida priorităţii Memorie
şi bugetul operaţional de 15 milioane euro, sumă ce va fi Până în prezent, în urma deciziilor oficiale din european, precum şi Erasmus + ar putea susţine proiecte istorică europeană.
distribuită pe ani până în 2022 (inclusiv). partea Consiliului Local și a Consiliului Județean, culturale locale implementate ca parte a proiectului ƒ Programul de rezidenţă din cadrul proiectului Treasure
am asigurat suma de 21 de milioane de euro care emblematic Someșul de la Vest la Est. Cluj se încadrează în priorităţile programului Europa
De asemenea, în cadrul întâlnirii Consiliului Judeţean Cluj din reprezintă 60% din bugetul operațional general. Creativă. De asemenea, ideea de a dezvălui poveştile
data de 31 august 2015 a fost aprobată în unanimitate decizia
64 Gestionare Gestionare 65

oraşului Cluj-Napoca locuitorilor şi vizitatorilor săi, ar ƒ Cluj Media City va solicita sprijin financiar din partea Sursa veniturilor pentru
putea fi dezvoltată în cadrul unui proiect URBACT III sau programului Europa creativă, respectiv prioritatea Media, cheltuielile operaţionale 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
iniţiativei Erasmus+. atât pentru proiectele sale educaţionale, cât şi pentru UE* - 0 300.000 300.000 300.000 300.000 300.000
ƒ Expoziţiile itinerante şi programele „Via Maria” din cadrul acoperirea costurilor de producţie ale rezidenţilor săi. Guvern - 500.000 500.000 500.000 2.000.000 5.500.000 1.000.000
proiectului Împreună pot fi susţinute prin programul Municipalitate - 750.000 750.000 750.000 1.500.000 7.500.000 + 3.750.000
Europa Creativă, în timp ce pentru conferinţele şi atelierele ƒ Nu în ultimul rând, bugetul pentru Academia Regiune - 375.000 375.000 375.000 750.000 3.500.000 625.000
de lucru s-ar putea solicita sprijin financiar de la Erasmus+ Deschisă a Schimbării va fi acoperit parţial din fonduri Sponsori - 0 0 500.000 500.000 1.500.000 0
sau Fundaţia Europeană pentru Tineret. nerambursabile ale UE. De exemplu, dezvoltarea Altele - 0 0 0 0 0 0
ƒ Componentele proiectului Performing East – wRite proiectului Open University poate fi sprijinit prin Fondul
of Spring, programul de mobilitate şi schimburi ONG (Granturile SEE). Fondul InJoy și Com’on Cluj- * cu excepţia Premiului Melina Mercouri
(NomadEast), precum şi proiectul Young and Famous Napoca pot solicita sprijin financiar din Granturile SEE, în Premiul Melina Mercouri nu este inclus în acest tabel. Totuşi, dacă Cluj-Napoca câştigă premiul avem de gând să-l transformăm în fond pentru a sprijini
Orchestra pot fi susţinute prin Europa creativă sau timp ce Programul de Voluntariat poate fi susţinut prin proiecte care vor fi selectate de către echipa artistică şi, de asemenea, pentru a dezvolta proiectul Remake. În acelaşi timp, suntem conştienţi de faptul că
Granturile SEE prin programul Promovarea diversităţii în Erasmus + şi Fundaţia Europeană pentru Tineret. premiul poate fi primit în a doua parte a anului 2021, astfel că aceste proiecte vor fi implementate după luna mai a anului 2021.
cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european.

Venituri din sectorul privat:

Sprijin pentru operatori culturali
Între 2007 şi 2013, România a participat la 129 de proiecte
sub egida programului Cultura, fiind una dintre ţările cu cea
mai scăzută rată de participare. De aceea, în afară de căutarea
de sprijin financiar pentru proiectele noastre emblematice
şi pentru dezvoltarea infrastructurii culturale, ne propunem
să sprijinim şi operatorii culturali locali pentru a dezvolta
participarea lor în reţele europene şi pentru a beneficia de mai
multe fonduri europene.
În acest sens ne-am propus să:
ƒ Implicăm operatorii culturali locali în dezvoltarea
proiectelor noastre emblematice, ca parteneri în proiecte
europene din cadrul Europa Creativă, Erasmus+ sau
Granturile SEE. De exemplu, organizaţiile implicate în
CEaC ar putea face parte din proiecte şi reţele europene
În cazul în care oraşului i se acordă titlul de Capitală europeană a culturii, care este
calendarul de primire, de către oraş şi/sau organismul responsabil de pregătirea şi
punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor
care vor acoperi cheltuielile operaţionale?
Finanţarea de la Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean
şi Guvern începe din 2017. Știm cu siguranţă că finanţarea din
partea Consiliului Local şi a Consiliului Judeţean va lua forma
unei taxe de membru în Asociaţia Cluj-Napoca 2021, taxă
care asigură angajarea de personal, iniţierea campaniei de
comunicare şi lansarea proiectelor emblematice. Experienţa
Capitalei Europene a Tineretului din 2015 ne-a arătat că
orice formă de finanţare - alta decât taxa de membru - nu este
sustenabilă pentru dezvoltarea optimă a proiectului Capitală
Europeană a Culturii. În acelaşi timp, această formă directă de
contribuţie rezolvă problema fluxului de numerar cu care ne-
am confruntat ca oraş în implementarea proiectului Capitală
Europeană a Tineretului 2015. De asemenea, am alocat, pentru
anul 2022, 16.21% din totalul bugetului operaţional pentru
a continua anumite proiecte culturale şi pentru a desfăşura
dezvoltate în Europa Creativă, iar reprezentanţii
minorităţilor etnice implicate în Platforma Interculturală
ar putea fi parteneri într-un proiect Erasmus+.
ƒ Susţinem operatorii culturali locali să aplice în calitate
de solicitanţi şi ca parteneri pentru propriile proiecte
dezvoltate în cadrul programului Cluj-Napoca 2021 CEaC.
De exemplu, ne propunem să sprijinim rezidenţii din Cluj
Media City să caute sprijin financiar pentru producerea
şi promovarea muncii lor sub egida programului Media
(Europa Creativă). Și pentru a sprijini proiectele selectate în
cadrul celor 3 apeluri, să caute granturi locale şi europene,
în scopul cofinanţării lor (Europa Creativă, Granturile
SEE, Fundaţia Asia - Europa, Erasmus+, fonduri culturale
naţionale şi locale).
activităţi de cercetare cu privire la impactul programului CEaC
în oraş.
Nu am calculat un buget specific pentru anul 2016, deoarece
în estimările noastre decizia finală a juriului va fi anunţată
la sfârşitul anului. În plus, când am luat această decizie am
solicitat o poziţie oficială din partea Comisiei şi estimările
noastre au fost confirmate. Cu toate acestea, dacă este necesar,
Consiliul Local are posibilitatea de a aloca o sumă de urgenţă
pentru lunile rămase din anul 2016.
Începând cu 2018 estimăm că vom primi fonduri de la Uniunea
Europeană în conformitate cu strategia de strângere de fonduri,
iar în 2019, vom colecta contribuţii financiare de la sponsori
privaţi.
Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea
sponsorilor privaţi? Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment?
Ultimii ani au arătat că România este din ce în ce mai pregătită
pentru a aduce fonduri corporative în sectorul cultural. Cluj-
Napoca, în mod special, a început să dezvolte o cultură
corporatistă de a investi în artă şi comunitate, aşa cum au
arătat multe evenimente culturale şi artistice ce au avut loc
în ultimii ani. În 2015, proiecte precum: Capitala Europeană a
Tineretului 2015, Festivalul Internaţional de Film Transilvania,
Festivalul Electric Castle, Jazz in the Park, Festivalul Untold sau
Toamna Muzicală Clujeană, au adunat fonduri semnificative din
sponsorizări private.
Atragerea de fonduri private a fost o prioritate în procesul
de candidatură pentru Cluj-Napoca 2021 CEaC. Aproape 50%
din bugetul total al celor 4 ani de pregătire pentru această
candidatură provine din fonduri private. Companii precum Ursus
Breweries - o fabrică de bere înfiinţată în Cluj-Napoca, Terapia –
companie farmaceutică importantă din ţară, Banca Transilvania
- fondată în Cluj-Napoca şi a treia cea mai importantă bancă
a ţării, au fost partenerii noştri cei mai importanţi din mediul
privat. De asemenea, am realizat parteneriate cu companii mari
care activează în domenii precum IT, externalizare servicii sau
bunuri de larg consum.
Avem o bază activă de sponsori privaţi:
ƒ Ursus Breweries, Banca Transilvania, Moldovan -
Carmangeria Sânnicoară şi altele ne-au sprijinit cu 150.000
euro în ultimii 4 ani
ƒ BCR, Vitrina Advertising, Amprenta Advertising, PMA,
Daisler Print House, IRES şi alţii au fost implicaţi în
proiecte de început ale Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 CEaC:
• # ClujulMerită - campanie de fotografie
• Fondul InJoy Cluj - participarea comunităţii la actul de
cultură.
• Cultura Transformă Orașul - campania de
conştientizare a candidaturii oraşului.
ƒ Companii IT precum Arxia (Cluj-Napoca) s-au implicat în
proiectele noastre ca parteneri pe partea tehnică.
În cazul în care titlul CEaC este acordat oraşului nostru, aceste
parteneriate, deja cu tradiţie pentru noi, vor fi dezvoltate în
continuare şi din punct de vedere financiar. Desigur, acesta
va fi momentul în care mai multe companii vor fi pregătite să
colaboreze cu noi, în principal, din două motive: în primul rând,
anul CEaC este o mare oportunitate de marketing pentru ei şi,
în al doilea rând, după desemnarea câştigătorului acestea au
posibilitatea să renunţe la neutralitatea pe care şi-au asumat-o
în timpul competiţiei naţionale.
Strategia noastră
Obiective strategice:
ƒ Creşterea implicării în societate (cultură, artă şi social) a
sectorului de afaceri local în raport cu programul Cluj-
Napoca 2021 CEaC la cel puţin 1 milion de euro în 2019-
2020 şi la 1,5 milioane de euro în 2021.
ƒ Înainte de 2021 ne propunem să consolidăm relaţia dintre
mediul de afaceri şi sectorul cultural, stabilind mecanisme
de colaborare pentru anii următori:
• Percent-for-Art - un fond pentru activităţi artistice
suţinut de companii locale
• Mecanisme de participare publică prin care locuitorii
oraşului decid asupra destinaţiei unui buget pe care
administraţia şi posibilii parteneri privaţi îl vor stabili
în avans. Acest buget va fi utilizat pentru realizarea
priorităţilor stabilite de către cetăţeni dintr-o listă de
obiective/evenimente socio-culturale care vor rezulta
în urma unui concurs de idei. Clujenii vor putea decide
care sunt activităţile sau obiectivele socio-culturale pe
care le doresc puse în practică (de exemplu, realizarea
unei instalaţii artistice într-un cartier, dotarea unui
spaţiu cultural existent cu aparatură mai performantă,
66 Gestionare
finanţarea suplimentară a unui eveniment cultural
etc.). În limita bugetului, pe parcursul unui an vor fi
realizate/finanţate de la 1 la 5 asemenea obiective/
evenimente.
• Business pentru Cultură - un manifest al celor mai
importante companii româneşti pentru a sprijini CEaC
2021.
ƒ Scopul nostru este de a crea colaborări Business pentru
Cultură cât mai relevante atât pentru societate, cât
şi pentru mediul de afaceri, astfel încât relaţia să fie
sustenabilă. Schimbul de bani pentru afişarea logo-ului pe
banner nu este sustenabil.
ƒ Scopul nostru este de a aduna cel puţin 2,5 milioane de
euro din sectorul privat pentru perioada 2018-2021.
Strategii pentru a obţine sprijinul sectorului de afaceri:
ƒ Parteneriate cu clusterele şi asociaţiile de afaceri
existente în Cluj-Napoca: Cluj IT Cluster, Parcul Industrial
Tetarom şi cluburi de afaceri străine.
Companiile membre ale unui club de afaceri sunt mai uşor
de contactat. Acestea sunt orientate în mod natural către
reţele. Vom stabili parteneriate cu toate marile clustere şi
asociaţii din zona Clujului, cu o atenţie deosebită acordată
celor care implică reţele europene de companii şi produse.
ƒ Business pentru Cultură - un manifest al celor mai
importante companii româneşti de a sprijini CEaC 2021 cu
fonduri, tehnologie, resurse umane şi materiale.
Titlul CEaC este o mare oportunitate pentru companiile
româneşti: pot să fie mândre de identitatea lor. De
asemenea, acest titlu reprezintă o mare oportunitate de
marketing la nivel european pentru produsele lor. Vom
identifica oportunităţi pentru marile companii româneşti
de a se implica în programul nostru nu numai din motive
de responsabilitate socială, ci şi pentru utilizarea într-un
mod creativ a produselor şi serviciilor lor în contextul
programului nostru.
ƒ Clubul IMM-urilor: contribuţia companiilor mici şi mijlocii
la programul CEaC 2021
În fiecare an, în judeţul Cluj sunt înregistrate mii de IMM-
uri (4.074 de IMM-uri în 2014, conform Fundaţiei Române
Post-Privatizare). Contribuţia financiară a unui IMM la
bugetul CEaC este puţin probabil să fie consistentă, însă
entuziasmul şi disponibilitatea de a se implica sunt mult
mai mari. De aceea planul nostru este de a oferi IMM-urilor
oportunităţi pentru a sprijini şi a se asocia cu proiecte şi
evenimente mai mici. Dacă 100 de IMM-uri investesc 1.000
de euro fiecare în astfel de proiecte, ar aduce 100.000
de euro în plus la bugetul CEaC. Spre exemplu, în ultimii
3 ani o întreprindere medie din Cluj-Napoca, ce are doar
200 de angajaţi - Moldovan - Carmangerie Sânnicoară a
finanţat Asociaţia noastră cu 5.000 euro / an, doar pentru
că au simţit că este important să se implice în acest proiect
comunitar.
Gestionare 67
Strategii de a atrage companii ca parteneri individuali: ƒ Donații. Noi nu ne bazăm pe donaţii ca strategie-cheie desigur, şi un mecanism pentru companii şi persoane fizice
Când vine vorba despre parteneriate cu sponsori privaţi, de strângere de fonduri. După cum am menţionat anterior, care vor să contribuie la proiectul nostru prin această
strategia-cheie pe care o avem în vedere este legată de scopul nostru este de a asigura participarea activă a metodă.
participare/implicare. Noi îi încurajăm să se implice activ în sponsorilor privaţi în proiectul nostru. Dar vom dezvolta,
proiectul nostru şi să nu fie doar simpli finanţatori. Oferirea
unui rol activ în programul CEaC partenerilor noştri reprezintă
o modalitate de a valorifica expertiza şi tehnologia lor, dar şi de Cheltuieli operaţionale:
a promova produsele lor în rândul publicul nostru, astfel încât
oamenii să poată interacţiona cu ele (pentru a le testa, oferi Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos în care să prezentaţi defalcarea cheltuielilor
feedback, cumpăra etc.). operaţionale.
Avem trei strategii principale pentru a atrage companiile ca Defalcarea cheltuielilor operaţionale
parteneri individuali în proiectele noastre:
ƒ Asigurarea unei activări calitative a brandurilor lor în Cheltuieli din program (în euro) 24.550.000
timpul evenimentelor noastre. Cheltuieli din program (în %) 70.14%
ƒ Asigurarea unei expuneri largi şi de calitate a brandurilor Considerăm că Evaluarea și Monitorizarea sunt
Promovare şi marketing (în euro) 5.450.000
lor în proiectele, evenimentele şi campaniile noastre. componente foarte importante în procesul nostru.
Promovare şi marketing (în %) 15.57% După cum am descris în capitolul 1.4, mecanismul de
ƒ Oferirea unor pachete personalizate şi a unei varietăţi de Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (în euro) 5.000.000
opţiuni standard sau modulare de participare: pachete evaluare este unul constant şi vrea să urmărească mai
Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (în %) 14.29% mulţi parametri. De aceea, plănuim alocarea a 100.000
de parteneriat pentru proiectele emblematice, pachete
Altele (vă rugăm să specificaţi) (în euro) 0 de euro pentru implementarea sistemului de evaluare şi
de parteneriat pe proiect, pachete de parteneriat pe
eveniment, pachete de parteneriat pe servicii etc. Altele (vă rugăm să specificaţi) (în %) 0.00% monitorizare pentru perioada 2017 - 2027.
Totalul cheltuielilor operaţionale 35.000.000
Strategii de a atrage fonduri din alte surse private:
ƒ Merchandising. Produse promoţionale Cluj-Napoca 2021
CEaC, cum ar fi tricouri, hanorace, umbrele, ceşti şi căni, Calendarul planificat pentru cheltuielile operaţionale
magneţi de frigider etc, sunt menite să aducă un venit total *Perioada
de cel puţin 100.000 de euro. Strategia de merchandising Calendarul planificat pentru cheltuieli 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 ulterioară
urmăreşte asocierea pachetelor grafice şi „emoţionale” ale Cheltuieli din program (în euro) - 1.139.821 1.350.250 1.700.964 3.542.214 12.836.143 3.980.607 1.964.000
proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC cu cele mai puternice Cheltuieli din program (în %) - 4.64% 5.50% 6.93% 14.43% 52.29% 16.21% 70.14%
branduri ale oraşului: Cluj-Napoca – oraşul în sine, Promovare şi marketing (în euro) - 253.036 299.750 377.607 786.357 2.849.571 883.679 436.000
Transilvania, festivaluri şi proiecte comunitare iubite (de
Promovare şi marketing (în %) - 4.64% 5.50% 6.93% 14.43% 52.29% 16.21% 15.57%
exemplu, Cluj-Napoca 2021 prezintă cu mândrie TIFF).
Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (euro) - 232.143 275.000 346.429 721.429 2.614.286 810.714 400.000
ƒ Crowdfunding. Câteva dintre proiectele şi evenimentele
Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (în %) - 4.64% 5.50% 6.93% 14.43% 52.29% 16.21% 14.29%
din programul nostru cultural, în special cele artistice
şi comunitare de mici dimensiuni vor fi finanţate prin Altele (vă rugăm să specificaţi) (în euro) - 0 0 0 0 0 0 0
campanii de crowdfunding. Plănuim să încurajăm şi Altele (vă rugăm să specificaţi) (în %) - 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
să promovăm aceste iniţiative pe canalele oficiale ale Total - 1.625.000 1.925.000 2.425.000 5.050.000 18.300.000 5.675.000 2.800.000
proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC, pentru a contribui * în următorii ani, începând cu anul 2023 până în 2027, cheltuielile vor avea următoarele proporţii: 70,14% pentru cheltuieli din program, 15,57% pentru promovare şi marketing, şi 14,29%
pentru salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative. Spre exemplu, pentru anul 2023, din suma totală de 2.800.000 de euro, suma de 1.954.000 de euro se va cheltui pentru cheltuieli
la garantarea bugetelor necesare şi pentru a încuraja din program (70,14%), 436.000 de euro se vor cheltui pentru promovare şi marketing (14,29%), iar 400.000 de euro se vor cheltui pentru salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative.
folosirea campaniilor de crowdfunding drept mecanisme
regulate care pot asigura sustenabilitatea financiară a • Buget pentru cheltuielile de capital:
proiectelor culturale.
ƒ Mecanisme de finanţare experimentale. Cluj-Napoca Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea
2021 CEaC ar fi o mare şansă de a experimenta noi modele cheltuielilor de capital în ceea ce priveşte anul pentru care este acordat titlul?
de relaţii comunitare şi de afaceri. Intenţia noastră este
de a crea prototipuri de mecanisme de finanţare, spre
exemplu: Voucherul Cultural, precum şi de a testa modele Asociaţia Cluj-Napoca 2021 CEaC nu va implementa investiţiile Bugetul anual al oraşului Cluj-Napoca a crescut constant în
de economie cadou (gift economy): o reţea de schimb legate de infrastructură culturală şi turistică. Toate investiţiile ultimii ani, ajungând în 2014 la 268 milioane de euro, bugetul
prin intermediul căreia operatorii culturali fac schimb de prezentate în tabelul următor vor fi dezvoltate de către de investiţii reprezentând 39% din bugetul total. În ultimii trei
resurse esenţiale pentru proiectele lor, precum şi o bancă autorităţile locale şi judeţene. ani, bugetul de investiţii şi-a menţinut o constanţă de o treime.
„de timp”, o reţea de schimb de servicii care sunt măsurate
în unităţi de timp. Un alt experiment important pe care
ne propunem să-l implementăm este de a implica şi de Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale,
a promova întreprinderile sociale în calitate de parteneri autorităţile naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente
pentru evenimente şi programe de mari dimensiuni.
68 Gestionare Gestionare 69

Proiectele enumerate în tabelul următor sunt incluse în Strategia
de Dezvoltare a Oraşului şi o parte dintre acestea au fost votate
de către Consiliul Local după analizarea indicatorilor tehnico-
economici. Stadiile actuale ale proiectelor sunt detaliate de
asemenea în tabel.
Până în acest moment, Guvernul României nu a anunţat oficial
liniile de finanţare UE pentru ca administraţia locală să poată
pregăti proiectele de investiţii pentru perioada 2014-2020. Cu
toate acestea, în concordanţă cu perioada anterioară 2006-2013,
Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin
financiar din programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de
capital?
Asociaţia Cluj-Napoca 2021 CEaC nu va aloca sau cheltui bugetul
de investiţii în mod direct. În cadrul municipalităţii Cluj-Napoca,
Direcția Generală de Comunicare, Dezvoltare Locală și
Management de Proiecte are expertiză şi personal calificat
pentru accesarea fondurilor structurale ale UE şi a altor programe.
În ultimii cinci ani, autorităţile oraşului au atras mai mult de 150
de milioane de euro numai din fonduri UE pentru proiecte de
dezvoltare.
Investiţiile culturale şi turistice majore legate de proiectul CEaC
şi planificate să fie dezvoltate de către Primăria şi Consiliul Local
în perioada 2014-2020, sunt eligibile pentru următoarele linii de
finanţare ale UE:
ƒ Reabilitare Turnul Pompierilor - Programul Operaţional
Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea
mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural.
ƒ Reabilitarea zonei Cetăţuie (fostă fortificaţie în stil Vauban)
ca zonă de promenadă tradiţională şi ca monument istoric -
realizarea unui teatru de vară - POR 2014-2020, Axa prioritară
administraţia municipiului Cluj-Napoca consideră proiectele din
1. Centrul Cultural Transilvania
tabelul de mai jos drept eligibile pentru a accesa mai multe surse
de finanţare: fonduri UE, fonduri guvernamentale şi fondurile Destinație Sediu pentru Orchestra Filarmonicii Transilvania și alte instituții culturale
locale. Buget estimativ 65 milioane euro
Sursa de finanțare Bugetul local, fonduri guvernamentale şi fonduri europene
Bugetul de investiţii al oraşului are un capitol dedicat care nu Stadiul actual Proiectul este în faza de obţinere a autorizaţiei de construire
interacţionează cu bugetul CEaC. Cu alte cuvinte, nu există nici Perioada de implementare 2017-2021
un pericol ca dezvoltarea infrastructurii să afecteze bugetul Reprezintă o prioritate în Strategia Culturală a orașului și are legătură cu proiectul Performing East
operaţional al proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC.
2. Centrul European de Artă Contemporan
Destinație Centru expozițional, de rezidențe artistice și cercetare
Buget estimativ 12 milioane euro
Sursa de finanțare Bugetul local şi fonduri europene
Stadiul actual Se caută un amplasament potrivit (sunt în discuţie mai multe locaţii)
Perioada de implementare 2018-2020
5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi Reprezintă o prioritate pentru Strategia Culturala si are legatura cu proiectul emblematic dedicat artelor vizuale
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi Axa prioritară
4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. 3. Reabilitarea zonei Cetăţuie (fostă fortificaţie în stil Vauban)
ƒ Reabilitarea Someşului - POR 2014-2020, Axa 4 - Sprijinirea Destinație Zonă de promenadă tradiţională şi monument istoric - realizarea unui Teatrul de vară
dezvoltării urbane durabile (vor fi practic mai multe proiecte în Buget estimativ 6 milioane euro
diferite zone de-a lungul râului). Sursa de finanțare Bugetul local şi fonduri europene
ƒ Centrul Cultural Transilvania - POR 2014-2020, Axa prioritară Stadiul actual Este în curs de cumpărare terenul şi o clădire monument istoric (toată zona este proprietate privată)
4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile şi Axa prioritară Perioada de implementare 2016-2018
5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi
Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană a orașului și are legătură cu promovarea moștenirii
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural (deoarece acesta
urmează să înglobeze o clădire de patrimoniu); Programul de istorice și îmbunătățirea infrastructurii culturale
cooperare Elveţiano-român.
ƒ Centrul European de Artă Contemporană - POR 2014-2020, 4. Reabilitare Turnul Pompierilor (fortificaţie din secolul XVI)
Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, Destinație Centru urban pentru cultură, punct de observație
protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Buget estimativ 3 milioane euro
Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile şi Sursa de finanțare Fonduri europene şi bugetul local
Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu Stadiul actual Există un studiu de prefezabilitate și se pregăteşte lansarea unui concurs de soluţii în parteneriat cu OAR.(Transilv)
emisii scăzute de carbon; Fondurile norvegiene; Programul de Perioada de implementare 2016-2018
cooperare Elveţiano-român. Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană a orașului și are legătură cu promovarea moștenirii
istorice și îmbunătățirea infrastructurii culturale

În cazul în care oraşul primeşte titlul de Capitală europeană a culturii, care este 5. Reabilitarea Someşului
calendarul de primire, de către oraş şi/sau de către organismul responsabil de pregătirea Destinație Crearea unor zone de agrement, creşterea calităţii mediului urban, infrastructură pentru creşterea mobilităţii
şi punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor Buget estimativ 25 milioane euro
care vor acoperi cheltuielile de capital? Sursa de finanțare Fonduri europene şi bugetul local
Stadiul actual Se pregăteşte lansarea unui concurs de soluţii în parteneriat cu OAR - Filiala Transilvania
După cum am menţionat la începutul acestui capitol, în perioada diversificate şi răspândite în diferite cartiere, în acest fel ne-am Perioada de implementare 2016-2020
2011-2015 administraţia locală a finalizat investiţii majore propus să ducem proiectele culturale către periferie, în condiţiile în Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană a orașului și are legătură cu cu proiectul emblematic
culturale, turistice sau de agrement - care sunt direct legate de care în prezent majoritatea dintre acestea sunt focalizate pe zona Someş de la Vest la Est
pregătirea oraşului pentru candidatură. Proiectele de investiţii sunt centrală a oraşului.
6. Sistem integrat de comunicare
Destinație Intrări în oraş, sistem de afişaj public în oraş
Dacă este cazul, vă rugăm să inseraţi aici un tabel în care să se specifice ce sume se
Buget estimativ 0.6 milioane euro
vor cheltui pentru noua infrastructură culturală utilizată în anul pentru care este
acordat titlul. Sursa de finanțare Bugetul local
Stadiul actual Implementarea va începe în curând
Toate investiţiile viitoare prezentate în tabelul de mai jos sunt început în 2013. De aceea acestea sunt integrate în Strategia de Perioada de implementare 2016-2017
legate de programul CEaC. Proiectele de investiţii sunt rezultatul Dezvoltare 2014-2020 a oraşului Cluj-Napoca. Reprezintă o prioritate în Strategia Culturală a orașului și va ajuta instituțiile și operatorii culturali în promovarea
procesului de realizare a Strategiei de Dezvoltare a oraşului, activităților culturale
70 Gestionare Gestionare 71
b. Structura organizatorică

Ce fel de structură de gestiune şi de punere în aplicare este avută în vedere pentru

punerea în aplicare a evenimentului Capitală europeană a culturii?
7. Reabilitări monumente publice: Monumentul Carolina şi Fecioara Maria
şi reabilitarea unor clădiri monument istoric Implementarea Cluj-Napoca 2021 CEaC este asigurată de ƒ Decizional – Consiliul Director format din experţi culturali,
Destinație Promovarea patrimoniului arhitectural către Asociația Cluj-Napoca 2021 - Capitală Europeană a reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, universităţi,
Buget estimativ 3 milioane euro Culturii. Asociaţia a fost fondată în 2010 ca o organizaţie non- instituţii publice şi ai mediului de afaceri (15 persoane);
Sursa de finanțare Bugetul local patrimonială, non-guvernamentală, apolitică şi independentă, ƒ Audit - echipa de audit asigură legalitatea activităţilor (3
Stadiul actual Se întocmesc caietele de sarcini pentru licitaţiile publice necesare cu scop cultural şi educaţional. Scopul activităţilor sale este de persoane).
Perioada de implementare 2016-2018 a asigura coordonarea proiectului Cluj-Napoca 2021 - Capitala
Reabilitarea monumentelor publice și istorice reprezintă priorități în Strategia Culturală a Orașului Europeană a Culturii. Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii
este activă nu numai în pregătirea aplicaţiei, dar şi în multe
Destinație 8. Reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul Asociaţia a asigurat toate acţiunile necesare pentru pregătirea alte domenii legate de procesul de candidatură şi activităţi
Buget estimativ Spațiu public candidaturii şi va asigura implementarea proiectului, în cazul în în comunitate: iniţierea sistemului integrat de comunicare,
care titlul este câştigat. strategia râului Someş, strategia de dezvoltare a oraşului,
Sursa de finanțare 3 milioane euro
îmbunătăţirea legislaţiei locale privind finanţarea activităţilor
Stadiul actual Bugetul local Asociaţia este construită pe 4 segmente: culturale, susţinerea ca partener activ a altor asociaţii, implicarea
Perioada de implementare În pregătire un concurs în parteneriat cu OAR - Filiala Transilvania ƒ Calitatea de membru - Instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii ca partener în proiecte universitare. A sprijinit cu expertiză
2017-2020 în calitate de membru: membrii participă şi votează în candidatura oraşului pentru titlul de Capitală Europeană a
Piața Mihai Viteazul este a treia piață a orașului și reprezintă o prioritate în Strategia de Dezvoltare Urbană, cadrul Adunărilor Generale toate planurile Consiliului Tineretului şi a acţionat la nivel european prin promovarea
fiind în direct legătură cu nevoia de regenerare urbană Director. Toţi membrii sunt egali în conformitate cu scenei culturale a oraşului.
principiul 1 membru - 1 vot;
9. Pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi crearea unui traseu turistic: ƒ Operaţional – o echipă executivă formată din persoane Datorită acestei activităţi constante, ultimul sondaj din aprilie
Cimitirul Central - strada Kogălniceanu - Piaţa Unirii - Piaţa Muzeului - parcul Caragiale - podul calificate care sunt selectate pe baza unor criterii 2015 arată că mai mult de 80% dintre cetăţenii oraşului Cluj-
Nemţilor - Cetăţuie profesionale şi transparente (3 angajaţi cu normă întreagă şi Napoca au încredere în activitatea Asociaţiei.
Destinație Zonă pietonală și turistică colaboratori externi);
Buget estimativ 9 milioane euro
Sursa de finanțare Bugetul local Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm
Stadiul actual Realizarea studiului de fezabilitate să specificaţi în mod clar persoana (persoanele) care deţine (deţin) răspunderea finală
Perioada de implementare 2016-2019 pentru conducerea generală a proiectului.
Are direct legătură cu Dezvoltarea turistică a orașului
Dacă Cluj-Napoca primeşte titlul de Capitală Europeană a programului nostru pe baza unui contract încheiat cu
10. Modernizarea Pieţei Unirii - etapa 2 (include pietonalizare latura de vest) Culturii considerăm potrivită următoarea structură: Asociaţia. Contractul prevede obiectivele proiectelor şi
Destinație Zonă pietonală și turistic㠃 Comitetul Executiv este format dintr-un Director General, termenii şi condiţiile impuse de către Asociaţie (regulile de
Buget estimativ 2.5 milioane euro un Director Artistic şi un Director Relaţii Comunitare. branding, liniile directoare ale programului cultural etc.).
Sursa de finanțare Bugetul local Directorul Relaţii Comunitare şi Directorul Artistic răspund ƒ Echipa externă este un organism de susţinere creat pentru
Stadiul actual Proiectul este în curs de implementare. Directorului General care este responsabilul final pentru a oferi soluţii pe termen scurt pentru locuri de muncă
proiect şi are putere de decizie finală atunci când este specializate în cadrul echipelor de proiecte şi în echipa de
Perioada de implementare 2016
necesar. Comitetul executiv, reprezentat de Directorul management. În special în cazul proiectelor pe termen scurt
Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană General, răspunde în faţa unui Consiliu Director format şi specifice, dorim să angajăm temporar persoane calificate
din experţi cu înaltă calificare şi înalţi reprezentanţi ai şi cu experienţă care vin de la organizaţiile partenere
11. Parcul Gheorgheni – bază de agrement și sport instituţiilor şi autorităţilor locale. (companii, organizaţii culturale, artistice etc.), pentru a
Destinație Zonă de agrement ƒ Consiliul Director este condus de primarul municipiului acoperi nevoile specifice ale proiectului. Membrii echipei
Buget estimativ 6 milioane euro Cluj-Napoca, în calitate de Preşedinte al Consiliului Director. externe lucrează pro bono sau au salarii plătite de către
Sursa de finanțare Fonduri guvernamentale ƒ Echipa de management este formată din trei echipe organizaţiile din care provin.
Stadiul actual Bugetul local (Producţie, Artistic şi Relaţii Comunitare) conduse de ƒ Academia Deschisă a Schimbării este un departament
Perioada de implementare Proiectul este în curs de implementare. către directorii respectivelor cadre (Directorul General, cheie al Echipei Relaţiilor Comunitare şi oferă două
2016 Directorul Artistic şi Directorul Relaţii Comunitare). organisme esenţiale pentru buna funcţionare a structurii
Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană Directorii beneficiază de sprijinul Consiliului Consultativ de ansamblu: Echipa de Facilitatori şi Echipa de Voluntari.
corespunzător, după cum este menţionat în diagramele de Cele două oferă conectori şi forţă de muncă pentru toate
mai jos. echipele de proiect care au nevoie. Oricine poate face parte
Total investiţii estimate: 135.1 milioane euro ƒ Toate proiectele şi evenimentele sunt implementate de din echipa de voluntari, însă membrii echipei de facilitatori
către Echipele de Proiect care răspund în faţa managerului trebuie să aibă experienţă solidă în management general
corespunzător departamentului lor, din echipa managerială. sau cultural şi o reţea puternică de contacte întrucât rolul
Proiectele şi evenimentele externe (cele care sunt lor este de a îmbunătăţi accesul echipelor de proiect la
conduse de alte organizaţii şi nu de Asociaţie) sunt afiliate resurse.
72 Gestionare Gestionare 73

ASOCIAȚIA CLUJ-NAPOCA 2021 CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ

Organisme Responsabil Membri Responsabilități
Consiliul Director Președintele Consiliului 9 membri: Primarul orașului (Președinte), Președintele Consiliul Director aprobă planurile de activități,
Cum vă veţi asigura că această structură dispune de personal cu experienţă şi
competenţe adecvate pentru a planifica, a gestiona şi a pune în aplicare programul
Director – Primarul mun. Consiliului Județean, reprezentanți ai Guvernului, bugete și deciziile strategice ale Comitetului
cultural din anul pentru care este acordat titlul?
Cluj-Napoca reprezentanți ai echipei redactării candidaturii, experți Executiv; oferă sfaturi Comitetului Executiv cu
culturali, reprezentanți ai universităților și ai comunității locale privire la chestiuni de strategie și actualitate.
de afaceri, reprezentanți ai instituțiilor locale de cultură Cluj-Napoca este un spaţiu vast pentru managerii şi anterior şi ştim că putem conta pe resursele locale oferite
Comitetul executiv Director General Director General Comitetul executiv gestionează planificarea și lucrătorii din sectorul cultural. Împreună cu reprezentanţi ai de operatori, manageri, producători şi lucrători din sectorul
Director Artistic implementarea proceselor Asociației. administraţiei şi ai societăţii civile, mulţi dintre aceştia au fost cultural, pe experţi străini activi în România, pe membrii
Director Relații Comunitare implicaţi în procesul de dezvoltare a candidaturii şi sunt dispuşi echipelor Cluj-Napoca 2021 - CEaC şi Cluj-Napoca 2015 -
Echipa de Froducție Director General Manager al Relațiilor Corporative Echipa de producție gestionează fluxul de resurse să-şi asume un rol activ în faza de implementare. Membrii Capitală Europeană a Tineretului, precum şi pe alţi manageri
Manager de Producție din Asociație: resurse umane, financiar, material și echipei iniţiale doresc, de asemenea, să rămână implicaţi în culturali români şi europeni interesaţi de proiect. Grupul de
Manager Financiar informațional. proiect, cu roluri active în echipă sau cu roluri de consultanţă, experţi cuprinşi în Echipa externă va avea, de asemenea,
Manager Secretariat în funcţie de domeniile lor de expertiză: Florin Moroşanu şi contribuţii esenţiale pentru a răspunde unor nevoi specifice pe
Echipa Artistică Director Artistic 5 manageri artistici (câte unul pentru fiecare linie de program) Echipa artistică gestionează programul cultural Ștefan Teişanu pe partea de management şi de producţie, termen scurt în cadrul proiectului.
Tudor Giurgiu, Rariţa Zbranca şi István Szakáts pe partea de
Echipa Relațiilor Director Relații Comunitare Manager Marketing Echipa Relațiilor Comunitare gestionează implementare a programului artistic şi comunitar. După recrutare toţi membrii echipei vor participa la sesiuni
Comunitare Manager de Ospitalitate comunicarea și rețelele din jurul proiectului. de training şi activităţi de dezvoltare profesionlă care se
Manager pentru Dezvoltarea Audienței
Începând cu toamna anului 2016, în conformitate cu criteriile focalizează pe îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor de
de selecţie şi procedurile prevăzute în acest capitol, Consiliul a lucra în cadrul acţiunii CEaC. Pentru a realiza acest lucru
Manager al Academiei Deschise a Schimbării
Director va derula un proces de selecţie pentru a stabili echipa Asociaţia Cluj-Napoca 2021 va solicita sfaturi de la experţi care
(incluzând Echipa Facilitatorilor și Echipa Voluntarilor)
de management. Oricine poate aplica pentru posturile descrise au fost deja implicaţi în managementul proiectelor CEaC.
Consiliul Consultativ Președintele Consiliului 9 membri, reprezentați ai sectorului cultural și artistic la nivel Consiliul Consultativ Artistic oferă sfaturi
Artistic Consultativ Artistic local și european Directorului Artistic, precum și feedback și sugestii
pentru programul cultural
Consiliul Consultativ Președinte al Consiliului 9 membri, experți în marketing, turism și asistență socială Consiliul Consultativ pentru Relații Comunitare Cum vă veţi asigura că există o cooperare corespunzătoare între autorităţile locale şi
pentru Relații Consultativ pentru Relații oferă sfaturi Directorului Relații Comunitare, această structură, inclusiv în ceea ce priveşte echipa artistică?
Comunitare Comunitare precum și feedback și sugestii pentru munca
echipei acestui departament
Echipele pentru Manageri pentru Membrii echipei Proiectele și evenimentele externe afiliate Sprijin administrativ şi politic şi echipa care a implementat proiectul. Ne-am propus să
organizare evenimente organizare evenimente și Programului Cluj-Napoca 2021, pe baza unui învăţăm din această experienţă.
și proiecte proiecte contract realizat cu Asociația La nivel strategic
Echipa externă Director General Membrii echipei Echipa externă aduce resurse de la organizațiile În ultimii 5 ani, de când Asociaţia Cluj-Napoca 2021 CEaC a În anul 2015 au fost stabilite grupuri de lucru comune între
partenere, pe o perioadă scurtă de timp, sau locuri fost fondată, am reuşit să găsim un echilibru potrivit între Federaţia Share (organizaţia care a implementat proiectul)
de muncă specializate în echipele proiectelor echipa executivă şi administraţie împreună cu partidele şi instituţiile locale. Grupurile de lucru s-au reunit când
politice. Cheia succesului a fost comunicarea constantă şi evenimente/activităţi majore se aflau în faza de pregătire şi
Structura Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană procesul de implicare a acestor actori principali. Astfel, primarii chiar în etapa de implementare. Misiunea acestor grupuri de
oraşului şi preşedinţii Consiliului Judeţean Cluj au fost membri lucru comune a fost de a corela acţiunile necesare pentru:
ai Consiliului Director încă din 2010. În viitoarea structură siguranţa cetăţenilor, utilizarea spaţiilor publice şi private,
de implementare, aceştia îşi vor menţine rolurile cheie în infrastructura turistică, circulaţia şi transportul public etc.
dezvoltarea proiectului.
Intenţionăm să înfiinţăm un grup de lucru interinstituţional
De asemenea, toate partidele politice au decis susţinerea permanent, împreună cu Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca,
candidaturii oraşului încă din 2013. Am menţinut constant Consiliul Judeţean Cluj, Poliţia Locală şi Naţională, Prefectura,
contactul cu preşedinţii partidelor politice locale care au Jandarmeria, Compania de Transport Public pentru a menţine
reprezentare în Consiliul Local şi Judeţean, explicându-le o comunicare constantă cu aceste instituţii, pentru a preveni
în mod clar impactul viitor al titlului şi rolurile lor în acest şi rezolva orice situaţii ar putea interveni şi pentru a sprijini în
proces. Am ţinut mai multe prezentări în cadrul organizaţiilor general implementarea întregului proces.
de tineret ale partidelor politice, acestea implicându-se în mai
multe activităţi ale Asociaţiei. În ceea ce priveşte implementarea în sine a programului
cultural, Directorul Artistic şi Echipa Artistică vor beneficia de
Nivelul operaţional independenţă totală şi de sprijin din partea autorităţilor locale.
Experienţa Capitalei Europene a Tineretului 2015 oferă un bun
exemplu de colaborare la nivel operaţional între administraţie
74 Gestionare
Care sunt criteriile şi dispoziţiile care au stat sau care vor sta la baza alegerii
directorului general şi a directorului artistic? Ce profil au – sau vor avea – aceştia?
Când îşi vor prelua atribuţiile? Care vor fi domeniile de acţiune ale fiecăruia în parte?
Directorul General, Directorul Artistic şi Directorul Relaţiilor Comunitare sunt aleşi de către Consiliul Director, în urma unui apel şi
în conformitate cu următoarele criterii:
Profilul Directorului General:
ƒ Cel puţin 5 ani de experienţă relevantă în management
ƒ Performanţă dovedită în domeniul managementului
ƒ Experienţă de lucru cu autorităţile publice
ƒ Experienţa în managementul cultural este un plus
ƒ Experienţă de lucru în proiecte şi reţele internaţionale
ƒ Bună înţelegere a actului cultural
ƒ Interdisciplinaritate, abilităţi de comunicare şi de coaching
ƒ Motivaţia şi disponibilitatea de a se angaja pentru întreaga
perioadă (2017-2022)
ƒ Înţelegere clară a rolului şi scopului Capitalei Europene a
Culturii
Profilul Directorului Artistic:
ƒ Cel puţin 7 ani de experienţă relevantă în sectorul cultural
ƒ Performanţă dovedită în sectorul cultural sau artistic
ƒ Experienţa de lucru cu autorităţile publice este un plus
ƒ Bine conectat cu reţelele culturale şi artistice
ƒ Experienţă în a gestiona proiecte şi procese mari şi
complexe
ƒ Motivaţia şi disponibilitatea de a se angaja pentru întreaga
perioadă (2017-2022)
ƒ Înţelegere clară a rolului şi scopului Capitalei Europene a
Culturii
Profilul Directorului pentru Relaţii Comunitare:
ƒ Cel puţin 7 ani de experienţă relevantă în domeniul
managementului
ƒ Performanţă dovedită în management comunitar si procese
participative
ƒ Experienţa de lucru cu autorităţile publice este un plus
ƒ Bine conectat cu reţelele şi comunităţile atât în ţară, cât şi
în afară
ƒ Experienţă în a gestiona proiecte şi procese mari şi
complexe
ƒ Motivaţia şi disponibilitatea de a se angaja pentru
întreaga perioadă (2017-2022)
Dacă Cluj-Napoca primeşte titlul statutul Asociaţiei va fi schimbat în concordanţă cu noua structură şi atribuţiile menţionate.
Domenii de activitate:
ƒ Gestionează întregul proiect, Comitetul Executiv şi echipa
de management
ƒ Gestionează bugetul
ƒ Gestionează strângerea de fonduri private şi strategiile de
obţinere a finanţărilor din partea UE
ƒ Reprezintă Asociaţia în afara organizaţiei în toate aspectele
esenţiale, cu excepţia programului cultural
ƒ Răspunde în faţa Consiliului Director
ƒ Asistă preşedintele Consiliului Director în activitatea sa şi
este reprezentantul echipei de management în raport cu
Consiliul Director
ƒ Data numirii: iulie 2016
Domenii de activitate:
ƒ Directorul Artistic va avea decizia finală în ceea ce priveşte
programul artistic şi va conduce o echipă de experţi pentru
a îndeplini sarcinile sale
ƒ Gestionează programul, conţinutul artistic şi echipa
programului cultural conform conceptului conceptului East
of West si designul programului WEAST
ƒ Menţine cooperarea între Cluj-Napoca şi alte oraşe din ţară
şi străinătate în ceea ce priveşte schimbul cultural
ƒ Răspunde în faţa Directorului General pentru buna
gestionare a coordonării programului
ƒ Conduce Consiliului Consultativ Artistic în activitatea sa şi
coordonează Echipa Artistică
ƒ Reprezintă Asociaţia în afara organizaţiei în toate aspectele
esenţiale în ceea ce priveşte programul
ƒ Data numirii: iulie 2016
Domenii de activitate:
ƒ Răspunde în faţa Directorului General
ƒ Conduce Consiliului Consultativ al Relaţiilor Comunitare
ƒ Gestionează echipa Academiei Deschise a Schimbării şi
întreaga echipă a Relaţiilor Comunitare
ƒ Reprezintă Asociaţia în afara organizaţiei în toate aspectele
esenţiale referitoare la responsabilităţile menţionate mai
sus
ƒ Data numirii: iulie 2016
Gestionare 75
c. Planul pentru situaţiile neprevăzute
Aţi derulat/planificat un exerciţiu de evaluare a riscurilor?
Am efectuat un exerciţiu de evaluare iniţială a riscurilor şi avem un altul planificat pentru a doua etapă a procesului de selecţie.
Rezultatele din primul exerciţiu de evaluare a riscurilor se pot regăsi în răspunsurile de mai jos.
Care sunt principalele puncte tari şi puncte slabe ale proiectului dumneavoastră?
PROGRAMUL CULTURAL
Puncte tari Puncte slabe
Are un scop clar, o planificare pe termen lung și orientare Nu răspunde la o nevoie imediată, critică a comunității, prin urmare este posibil să nu fie perceput de către
pe proces. publicul larg ca o nevoie urgentă.
Se bazează pe colaborări și rețele puternice cu parteneri la Implementarea sa necesită o gamă largă și un număr mare de experți culturali și artiști care să-și asume
nivel local și european. obligația de implicare în acest proiect pentru o perioadă lungă de timp (cel puțin 6 ani).
Este conceput să aducă un impact social concret, relevant Este menit să spargă cercul vicios al diverșilor operatori culturali și al diferitelor comunități care sunt prea
și pozitiv. indiferenți sau prea orgolioși ca să colaboreze - în cazul în care vor găsi modalități de a colabora, atunci avem
un "progres".
STRUCTURA ORGANIZAȚIONALĂ
Puncte tari Puncte slabe
Toți membrii echipei inițiale a proiectului au fost implicați în toate etapele Până în prezent nu au existat crize care să fie adevărate provocări pentru structurile
procesului (strategia culturală, conceptul, liniile de program, scrierea aplicaţiei interne ale Asociației, prin urmare, nu știm cum vom reacționa într-o situație
etc.) și vor putea în cele din urmă să implementeze proiectul, în cazul în care titlul extremă.
este câștigat ( ca membri ai echipei, manageri de proiect sau consultanți etc.) Structura Asociației este omplexă și dificil de organizat.
Avem un parteneriat puternic și sănătos cu autoritățile locale. Legislația din România îngreunează lucrul operatorilor culturali cu banii publici, în
Asociația noastră este independentă și susținută în același timp. special când vine vorba de fluxul monetar și procedurile de achiziții de servicii.
Echipa externă (sistemul nostru de schimb temporar de profesioniști pentru a Proiectul CEaC necesită angajament puternic și de lungă durată din partea unui
lucra în proiect) ne ajută să acoperim toate nevoile de resursă umană specializată număr mare de experți în domeniul cultural și de management.
și ne menține conectați cu mediul de afaceri, sectorul cultural și sectorul public.
BUGET
Puncte tari Puncte slabe
60% din bugetul total este deja asigurat din fonduri locale și regionale. Guvernul României încă nu a stabilit alocarea de fonduri.
Ne bazăm pe diferite forme de finanțare și avem o echipa bună de specialiști Folosirea resurselor financiare publice necesită dezvoltarea unui sistem birocratic
pentru fiecare dintre ele (strângere de fonduri, scriere de granturi, experți în relații chiar și pentru un proiect cultural. Legislația națională pune mai mult accent pe
corporative etc). cantitatea serviciilor și nu neapărat pe calitatea acestora.
Cum intenţionaţi să depăşiţi punctele slabe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente
de atenuare şi de planificare a riscurilor, a planului privind situaţiile neprevăzute etc.?
În ultimii ani, atât mizele, cât şi riscurile oraşelor care poartă ci sunt metode, măsuri, paşi pentru a ajunge la un scop final
titlul de Capitale Europene ale Culturii au crescut considerabil mai mare. Acest principiu încurajează gândirea pe termen
în ceea ce priveşte obiectivele, bugetele, infrastructura, turismul lung şi ne permite să fim mai flexibili în alocarea resurselor,
şi altele. să implementăm mai uşor măsuri de control şi să păstrăm
întotdeauna o minte deschisă: atingerea scopului final este
Pentru a minimaliza riscurile ne-am bazat întreaga planificare esenţială, în timp ce livrarea cu maximum de precizie a planului
pe principiul activităţilor acţionate de scop: toate evenimentele de acţiune este doar recomandată.
şi activităţile din programul nostru nu sunt un scop în sine,
76 Gestionare
Slăbiciuni și Principalele riscuri Probabilitatea Măsuri de control
Intern/Local
Pierderea susținerii administrative și politice. Minimă
Schimbări la nivelul Comitetului Executiv și la nivelul Medie
managerilor cheie din echipa de management din
cauza unor probleme personale, retrageri sau a
incapacității de a atrage persoanele potrivite pentru
aceste poziții – în termeni de integrare în echipă.
Extern
Imposibilitatea de a asigura bugetul previzionat Minimă
Tendințele externe sau situaţiile de forţă majoră care Medie
afectează programul,
parţile implicate şi contextul socio-politic
(cum ar fi războaie, crize economice etc.).
Aferente programului cultural
Resurse (umană, de timp, financiare) insuficiente Medie
pentru implementarea întregului program cultural.
Imposibilitatea de a atrage un număr relevant și Minimă
calitativ de artiști europeni și operatori culturali în
cadrul programului.
d. Marketing şi comunicare
Programul dumneavoastră artistic poate fi rezumat printr-un slogan?
Sloganul proiectului nostru este Servus. În România această
formă de salut este specifică nouă celor din Cluj-Napoca.
Oriunde mergi şi saluţi cu Servus, ţi se spune Aha, ești
din Cluj, nu? Expresia are origini latine şi a devenit foarte
cunoscută în spaţiul cultural central-european. Servus este
cuvântul care vorbeşte despre aspiraţia noastră de a ne
îndeplini potenţialul ca o comunitate şi, de asemenea, este un
simbol al încrederii: este utilizat şi de români şi de maghiari.
Acesta este felul în care prietenii se salută şi modul în care
saluţi oamenii pe care îi consideri egalii tăi. Reprezintă
deschidere şi familiaritate. Este sinteza Estului întâlnind Vestul.
Deciziile oficiale de aprobare a susținerii financiare din partea Consiliului Local Cluj-Napoca și a
Consiliului Județean Cluj; memorandum de înțelegere și sprijin semnat de toate partidele politice.
Reprezentanții tuturor instituțiilor importante sunt implicați în proiecte ca președinți sau membri
ai Consiliului Director, ca manageri de proiect sau în calitate de membri ai echipei externe.
Scopul nostru este de a menține, în Comitetul Executiv și la nivelul de top al Echipei de
management, cât mai mulți dintre colaboratorii noștri pe termen lung: inițiatorii de proiect, echipa
executivă, operatorii culturali implicați în cercetarea și dezvoltarea programului, echipa inițială a
consultanților externi.
Procesul de recrutare pentru Comitetul Executiv și pentru rolurile-cheie din echipa de management
a început cu mult timp în urmă și se bazează pe cele trei criterii: Competență, Motivație și
Integrare. În timp, criteriile Competență și Motivare sunt mult mai ușor de evaluat, criteriul de
Integrare are nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a fi îndeplinit.
Ne bazăm strategia de sustenabilitate financiară pe conceptul de surse diversificate de venit.
Ne-am asigurat deja 60% din buget de la bugetul local și județean.
În timp ce astfel de evenimente de impact vor avea cu siguranță o influență asupra relevanței
contextuale a programului nostru și a capacității de livrare, cultura își găsește întotdeauna
modalități de servire a unui scop social. Parte din programului nostru este special dedicată
dezvoltării de soluţii la noi provocări. O schimbare de scenariu aduce o schimbare în date și o
schimbare în date se va reflecta în modul în care ne vom adapta programul și planul în momentul
respectiv.
Programul nostru nu este doar o serie de evenimente, ci o serie multi-stratificată, inter-conectată
de proiecte planificate pentru a fi lansate în 2021 (sau mai devreme) și dezvoltate pe termen lung.
Având în vedere faptul că managementul de proiect este un instrument și nu un scop, ne ajută să
redimensionăm și să replanificăm întregul proces în funcție de resursele disponibile, astfel încât
programul să poată fi implementat.
Toate activitățile planificate, ca și conceptul în sine, se bazează pe principiul colaborării și au o
dimensiune europeană.
Proiectele emblematice și toate evenimentele/ activitățile majore din cadrul programului sunt
construite pe rețele puternice de parteneri internaționali.
Apelurile deschise pentru proiecte vor asigura participarea artiştilor la program.
Servus este o elipsă a expresiei Ego servus tuussum!,
ceea ce vrea să zică „Eu sunt servitorul tău!”, cu
sensul „Mă pun la dispoziția ta!” sau „Sunt gata
să te slujesc!”. Expresia se folosea în antichitatea
romană, în Imperiul Roman incluzând provinciile
Dacia, Moesia și alte provincii danubiene, ca
formulă de curtoazie.
[...] În lumea germană a secolelor al XVI-lea și al
XVII-lea, exista tendința de a reînvia antichitatea și
chiar de a o imita. Nobilii germani și austrieci s-au
deprins atunci, cu dorința de a se purta ca romanii,
să se salute cu Servus tuus!. De la ei, moda aceasta
a trecut repede la nobilii vecini, încât obiceiul a
pătruns destul de repede la elitele cehe (și slovace),
slovene, croate, polone, ungare, române (din
Transilvania), rutene (din vestul Ucrainei). Cu alte
cuvinte, forma aceasta politicoasă de salut a ajuns
Care este strategia urmărită de oraş în termeni de marketing şi de comunicare în
anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii?
(în special în ceea ce priveşte strategia referitoare la mass-media şi la mobilizarea unui
public larg.
Cum vă veţi mobiliza propriii cetăţeni astfel încât să-şi asume rolul de comunicatori ai
evenimentului către lumea exterioară?
Potrivit bugetului nostru operaţional, am alocat 5.450.000
de euro pentru promovare şi marketing (15.57% din bugetul
operaţional). Conceptul nostru East of West are, în mod
evident, un mare potenţial de comunicare internaţională, de
aceea am ales o anumită abordare de marketing pentru a spori
acest potenţial: elementul cheie al strategiei de promovare şi
marketing este participarea.
Mai mult decât atât, marketingul participativ este mult mai
eficient decât marketingul tradiţional, întrucât se bazează
pe implicare şi recomandări. Deci, planul nostru este de a
construi un sentiment de asumare şi responsabilitate pentru
Cluj-Napoca 2021 CEaC a comunităţii locale şi a vizitatorilor
din toată Europa. Scopul nostru este de a implica oamenii
în program, de a le oferi experienţe captivante în cadrul
proiectului. Oamenii şi ideile lor puse în lucru, aceasta este
campania noastră de promovare şi marketing.
Cum vom face acest lucru?
Obiectivele noastre strategice:
ƒ Să creştem participarea pe termen scurt şi lung în actul
cultural
ƒ Să comunicăm programul Cluj-Napoca 2021 CEaC către
publicul local, naţional şi european
Grupurile noastre ţintă:
ƒ După vârstă: copii, tineri şi tineri la suflet
ƒ După zonă: local, transilvan, român, central şi est european
şi european
ƒ După experienţe şi interese: persoane cu o formare
Gestionare 77
la noi prin influențe vestice (germanice), chiar dacă
are rădăcini romane.
[…] Prin „servus”, clujenii îi îndeamnă pe oaspeții
lor de pretutindeni să nu se simtă stingheri, să se
considere acasă, fiindcă li se va pune la dispoziție
tot ceea ce au gazdele mai bun, după cum cer legile
nescrise ale ospeției. De aceea, „servus” face parte
nu numai din istoria noastră comună europeană, ci
și din civilizația pe care am construit-o și pe care o
ducem mai departe împreună aici, în Transilvania.
Prin „servus”, ne deschidem sufletul și ne prezentăm
lumii cu o anumită curtoazie, cu disponibilitate și
demnitate, așa cum se cade să facem.
Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop
Rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
culturală sau artistică, persoane interesate de turism,
călătorii şi divertisment, persoane interesate de etnografie
şi patrimoniu, precum şi alte publicuri ţintă
Paşii principali:
ƒ Să facem implicarea în program posibilă și de dorit
Din punct de vedere offline şi online, hub-urile cu specific
cultural reprezintă pilonii programului Cluj-Napoca 2021 CEaC:
grupurile de iniţiativă ale proiectelor emblematice, Academia
Deschisă a Schimbării, Programul de Voluntariat etc.
Oamenii sunt invitaţi să se alăture discuţiei şi toate aceste hub-
uri sunt deschise pentru toată lumea.
ƒ Să oferim modalități concrete pentru ca publicul să
preia inițiativa
Hub-uri offline şi online prin care oamenii să aibă acces la
dezvoltarea programului în sine. Proiecte bazate pe conţinut
generat de utilizatori. Mecanisme de viralizare verbală generate
de către echipa noastră. Grupuri online consultative pentru
nevoi specifice, activităţi de co-creare, cum ar fi concursuri de
idei, concursuri de tehnologie, brainstorming etc.
ƒ Să informăm oamenii despre Cluj-Napoca 2021 CEaC
Proiectul nostru beneficiază de un amestec complex de
instrumente tradiţionale de marketing şi comunicare, cum
ar fi radio şi televiziune, reclame şi articole tipărite şi online,
materiale periodice informative personalizate, bannere online,
campanii publicitare indoor şi outdoor, social media, dar şi de o
varietate foarte consistentă de producţii de marketing proprii
care sunt atât spectaculoase, cât şi eficiente: cascadorii de PR,
„lumi inventate” etc.
78 Gestionare
ƒ Să construim un entuziasm colectiv
Abordarea noastră de marketing participativ este menită să
construiască entuziasm colectiv odată cu apropierea anului
2021, având apogeul în cadrul proiectului în sine. Astfel
estimăm ca până în 2020 va fi deja creată masa critică
necesară.
ƒ Să accesibilizăm informația
Toate eforturile menţionate mai sus vor avea efect numai în
cazul în care informaţia este uşor de accesat. De aceea, contăm
pe site-ul nostru (www.clujnapoca2021.ro), pe seria noastră
de broşuri şi reviste, pe reţeaua de info-puncte în universităţi,
centre de culturale româneşti din străinătate etc.
Producţii proprii de marketing
• Comunicare intergalactică
• Cascadorie de PR: Cluj-Napoca este cunoscut ca fiind una
dintre destinaţiile preferate pentru „vizitatori”. BBC a plasat
pădurea Hoia din Cluj-Napoca, printre primele 3 cele mai
bântuite locuri din lume. Se spune că pădurea găzduieşte
un portal pentru comunicarea cu alte lumi. Vom investi
într-o campanie de comunicare intergalactică, pentru a
se asigura proiectului Cluj-Napoca 2021 o acoperire la
nivel interplanetar. Împreună cu o companie românească
din oraş care susţine programul spaţial al Guvernului
României, vom construi un tulnic pentru a trimite semnale
Servus către spaţiul cosmic.
• Tabăra de etnografie intergalactică este un program
anual de rezidenţe pentru tinerii artişti din toată
Europa, care sunt invitaţi să-şi imagineze o expoziţie
etnografică intergalactică în incinta Muzeului Etnografic al
Transilvaniei.
• Jurnaliştii de călătorie liber profesionişti, precum şi
jurnalişti de la ziarele partenere internaţionale sunt
invitaţi să viziteze Cluj-Napoca, înainte de 2021, pentru a
spune lumii ceea ce e real şi ce e suprareal în acest loc.
• Campanii de promovare virală verbală
• Se spune că viralizarea pe cale verbală este cea mai
Cum intenţionează oraşul să pună în evidenţă faptul că acţiunea Capitală europeană
a culturii aparţine Uniunii Europene?
Vizibilitatea brandului Uniunii Europene va fi asigurată la
nivel „intergalactic”, de-a lungul întregii noastre campanii de
marketing şi de comunicare (menţionate în răspunsul anterior)
şi în timpul proiectului în sine.
Toate logo-urile prevăzute în instrucţiunile UE vor fi afişate pe
toate materialele oficiale tipărite sau online. Reprezentanţii
Comisiei vor fi invitaţi ca vorbitori la toate evenimentele
noastre majore, înainte de 2021 şi în timpul proiectului. Vom
integra aspectele-cheie ale UE referitoare la discursul social,
urban şi cultural în campaniile noastre şi în strategia de
eficientă metodă de marketing. Desigur, nu se poate
controla, dar se poate încuraja. Acesta este motivul pentru
care vom iniţia“Servus Europa”, un program de ambasadori
care conectează diaspora românească, străinii care locuiesc
sau au locuit în oraşul nostru şi studenţii din Cluj-Napoca,
cu prietenii lor din Europa.
• Campania oferă un loc de întâlnire anuală pentru toţi
cei implicaţi: InClujing You o săptămână de vară plină
de evenimente şi activităţi care celebrează diversitatea
valorilor culturale ale oraşului nostru şi celor ce îl iubesc.
Toţi cei care trăiesc în străinătate şi sunt conectaţi
emoţional cu oraşul sunt invitaţi să-şi aducă prietenii şi
familiile la această întâlnire anuală la Cluj-Napoca, pentru
a descoperi sau redescoperi oraşul. Noi numim această
acţiune: turism personal.
Cum ne organizăm?
Avem un manager de marketing şi comunicare în cadrul
Echipei Relaţiilor Comunitare, care lucrează în subordinea
Directorului pentru Relaţii Comunitare şi împreună cu
managerii de la Academia Deschisă a Schimbării, precum şi
cu departamentele de Dezvoltare a Publicului şi Ospitalitate.
Aceasta este o reflectare a strategiei noastre de marketing
participativ, conectarea cu adevărat a departamentului de
marketing cu echipele care administrează implicarea oamenilor
în proiectul Cluj-Napoca 2021 CEaC. Marketingul participativ
are două direcţii: oamenii au nevoie de implicare şi tu ai nevoie
să comunici acest lucru spre exterior, cu ajutorul lor. Echipa
Relaţiilor Comunitare are în vedere ambele aspecte: oamenii
se implică prin intermediul oportunităţilor şi programelor
derulate de Academia Deschisă a Schimbării (Programul de
Voluntariat, Programul de Schimburi, hub-uri, etc.), de echipa
de Ospitalitate (reţele de cazare neconvenţionale, ghiduri
de călătorie etc.) şi Echipa de Dezvoltare a Publicului, iar
comunicarea se realizează prin efortul comun al Echipei de
Marketing şi al Echipei Externe.
comunicare. De asemenea, vom aduce în atenţia publicului
aspecte din agenda UE, cum ar fi: Migraţia, Antreprenoriatul
Cultural, Industriile Creative, o Nouă Naraţiune pentru Europa,
Mobilitatea Artiştilor, Legislaţia Culturală, Drepturile Omului,
Educaţie, Internet, Politica de coeziune, Europa Digitală etc.
Vom colabora cu instituţiile-cheie ale UE, în scopul de a le
aduce la Cluj-Napoca şi de a promova oportunităţile pe care le
oferă şi moştenirea pe care o lasă în sectorul cultural european,
programul CEaC fiind prezentat ca una dintre aceste posibilităţi.
Informaţii suplimentare
Explicaţi în câteva rânduri prin ce anume candidatura dumneavoastră este mai
specială în comparaţie cu cele ale altor oraşe
Este acesta sfârşitul? Putem privi acum înapoi şi să ne
întrebăm: ce am schimbat? Și care a fost modul în care acest
proces a schimbat oraşul nostru?
Au trecut cinci ani şi echipa executivă a acestei candidaturi a
rămas aceeaşi. Acum putem mărturisi: suntem foarte mândri
şi onoraţi că am ajuns la acest punct şi suntem profund
recunoscători pentru toată lumea întâlnită pe parcursul acestei
călătorii. Împreună am devenit mai bogaţi sufleteşte. Câte
echipe pot spune că au rămas împreună încă de la început? Am
învăţat în fiecare zi şi în fiecare întâlnire că nimeni nu are toate
ideile bune, că soluţia potrivită se găseşte numai prin discuţii
deschise şi că interesul comunitar trebuie să prevaleze asupra
ideologiei.
Acum putem mărturisi că, datorită acestei candidaturi,
Cluj-Napoca a câştigat un impuls uimitor. Aţi ajuns până aici
cu citirea acestei aplicaţii şi cu siguranţă v-aţi decis dacă -
"acest oraş merită sau nu merită să câştige". Aşa că trebuie
să recunoaştem: imaginându-ne că oraşul nostru va deveni
Capitală Europeană a Culturii am generat o atmosferă cu totul
miraculoasă în viaţa noastră. Datorită acestei aureole, au luat
naştere idei remarcabile, în fiecare an au apărut evenimente
originale şi noi toţi simţim că oraşul ce-l iubim este pe punctul
de a trece printr-o transformare unică.
Recunoaştem că nu suntem noi cei care să decidem dacă
suntem speciali. Totuşi, ne simţim speciali în primul rând pentru
că în acest proces de cinci ani am reuşit să servim interesul
comunităţii.
Această explozie de iniţiative culturale a obligat administraţia
oraşului să ţină pasul. Pentru a îmbunătăţi bugetul pentru
Adăugaţi alte comentarii pe care le consideraţi necesare în legătură cu candidatura
dumneavoastră.
Ne propunem să ne lansăm într-o amplă dezbatere cu privire
la modul în care articulaţiile culturale ale identităţii noastre
europene comune formează construcţia şi reconstrucţia
europeană. Dincolo de toate crizele economice, Grecia - ţara
ce va împărţi anul titulaturii cu noi - arată chiar prin numărul
activităţi culturale, pentru a lua deciziile necesare în timp util
şi, mai presus de toate, pentru a se deschide faţă de societatea
civilă, ceea ce este, probabil, cel mai greu lucru. Ne simţim
speciali, mai apoi, deoarece în acest proces care a durat cinci
ani, am reuşit să schimbăm oraşul înt-o anumită masură.
Ne-am asumat acest proces unic şi autentic de transformare,
generat de jos în sus. Ne simţim aşadar speciali pentru că am
avut curajul şi determinarea să recunoaştem şi să discutam
despre provocările cu care noi ne confruntăm. Conceptul East of
West, Academia Deschisă a Schimbării şi programul WEAST ne
stau mărturie.
Ne simţim speciali deoarece alocările financiare pentru acest
proiect au fost deja făcute.
Ne simţim speciali pentru că ne-am testat capacitatea de a livra
proiecte de anvergură prin implementarea Capitalei Europene a
Tineretului în 2015.
Ne simţim speciali pentru că, a deveni Capitală Europeană a
Culturii este în continuare visul nostru, la fel cum era acum
cinci ani, iar visele nu pot fi alungate.
Deci, acum noi suntem pregătiţi. Autorităţile locale sunt, de
asemenea, pregătite.
Decizia dacă suntem sau nu suntem speciali este în mâinile
dumneavoastră.
Prin urmare, ne întrebăm din nou: este acesta sfârşitul? Noi
credem că este adevăratul început.
mare de oraşe care intenţionează să candideze că din punct de
vedere cultural se simte mai europeană ca niciodată. Mesajul
lor este clar: avem nevoie să ne valorificăm energiile colective
şi să abordăm frontal problema identităţii europene.
80 Informaţii suplimentare
Abrevieri
AIR - Artist-în-Rezidenţă
CEAC - Centrul European de Artă Contemporană
CFR - Căile Ferate Române
CIC - Cluj Innovation City
CREIC - Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative
DIY - do it yourself
FSPAC - Facultatea de Știinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării
IMM - Întreprinderi mici şi mijlocii
IETM - Reţeaua internaţională pentru artele performative contemporane
IRES - Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie
ONG - Organizaţie non-guvernamentală
SIG - Sistem Informaţional Geografic
TIC - Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor
TIFF - Festivalul Internaţional de Film Transilvania
UAD - Universitatea de Artă şi Design
UBB - Universitatea Babeş-Bolyai
UMF - Universitatea de Medicină şi Farmacie
Fotografii:
Ion Petcu (Nonu) pag. 1
Roland Vaczi pag. 4: Get Up - AltArt; 58 - ADI-ZMC; 79: Vagonul Creativ
- AltArt
Szabó Tamás pag. 6
Radu Pădurean pag. 7, 10, 12, 19, 22, 43, 52, 54
Pan Ioan Photography pag. 15, 57: La Terenuri
- Spaţiu comun în Mănăştur - Colectiv A
Scena Urbana pag. 20: Cluj Never Sleeps
Nicu Cherciu pag. 24: TIFF; 30
Radu Sălcudean pag. 26, 27
Dacian Groza pag. 29: Between the lines - Galeria Plan B/Fabrica de Pensule;
51: Someş Delivery; 59: Between the lines - Galeria Plan B/Fabrica de Pensule
Dan Bodea (Transilvania Reporter) pag. 40: Untold Festival
Biró István pag. 42: Divas - Ground Floor Group
Plan B (Cluj-Berlin) pag. 44: Adrian Ghenie
Pocan Ioan Valentin pag. 49: Joben Bistro
AltArt pag. 76, o idee după Trasee Alternative de Panait L. şi Medeşan S.
Primarul municipiului Cluj-Napoca: Emil Boc
Preşedintele Consiliului Judeţean: Mihai Seplecan
Instituţia Prefectului Judeţului Cluj: Gheorghe Vuşcan
Echipa Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană
şi autorii Aplicaţiei:
Florin Moroşanu (director executiv) / Rariţa Zbranca / István Szakáts /
Ștefan Teişanu / Ștefania Robu / Miana Domide / Mihnea Măruţă /
Hanna Ugron / Vasile Sebastian Dâncu / Irina Petraş / Alin Ivan / Adrian Chirca /
Gabriela Bodea / Cristian Avram
Consiliul Director: Radu Munteanu / Irina Petraş / Emil Boc / Mihai Seplecan
/ Ioan Sbârciu / Vasile Jucan / Ioan Leanca / Răzvan Rotta / Florin Stamatian /
Florin Ţala / Radu Badea / István Szakáts / Ioan Chirilă / Sorin Dan / Ionel Vitoc
Membrii Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană :
Academia de Muzică "Gheorghe Dima" / Agenţia de Dezvoltare Regională Nord
Vest / Asociaţia Hotelierilor Clujeni / Asociaţia Judeţeană Cluj a cetăţenilor
români refugiaţi - strămutaţi, expulzaţi şi deportaţi din Basarabia, Bucovina
de Nord, Tinutul Herţa şi Cadrilater în Perioada 1940-1945 / Asociaţia Art
Image / Asociaţia Colectiv A / Asociaţia Culturală Balla & Vanja Projects /
Asociaţia Culturală Pro Transilvania / Asociaţia Femeilor de Afaceri Cluj /
Asociaţia GroundFloor Group / Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc
/ Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Judeţul Cluj / Asociaţia Victoria
Film / Camera de Comerţ şi Industrie / Casa de Cultură a Studenţilor / Club
Lions Transilvania Cluj-Napoca / Asociaţia Lions Club Genesis / Asociaţia
Lions Club Ioan Georgiu / Club Rotary / Consiliul Judeţean Cluj / Federaţia
Fabrica de Pensule / Filarmonica de Stat Transilvania / Fundaţia AltArt pentru
Artă Alternativă / Fundaţia Culturală Apostrof / Fundaţia Culturală şi de
Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Carpatica / Fundaţia
Protecţiei Sociale Generale Din România Filiala Cluj / Fundaţia Europeană
Pentru Cultură Urbană / Fundaţia Transylvania College / Institutul Francez
Cluj-Napoca / Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale
/ Liga Scriitorilor Români / Municipiul Cluj-Napoca / Muzeul de Artă din
Cluj-Napoca / Muzeul Etnografic al Transilvaniei / Muzeul Naţional de Istorie al
Transilvaniei / Opera Maghiară Cluj / Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala
Teritorială Transilvania / Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu / Societatea
Culturală Română-Germană / Teatrul de Păpuşi Puck / Teatrul Maghiar de Stat /
Teatrul Naţional Cluj-Napoca / Uniunea Artiştilor Plastici Filiala Cluj / Uniunea
Artiştilor Plastici Filiala Cluj-Bistriţa / Universitatea Avram Iancu / Universitatea
Babeş-Bolyai / Universitatea Bogdan Vodă din Cluj-Napoca / Universitatea
de Artă şi Design Cluj-Napoca / Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu
Haţieganu / Universitatea de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-
Napoca / Universitatea Sapientia / Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
/// Albu Eugen / Ambrus Adam / Radu Badea / Burzo Emil /
Cecălăşan Călin / Chircă Adrian / Cozma Vasile / Cristea Aurelia /
Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană,
Haiduc Ionel / Leanca Ioan-Grigore / Moroşanu Grigore Florin /
/ Mureşanu Camil / Pănescu Eugen / Petraş Irina / Pop Mihai-Valentin /
B-dul. 21 Decembrie 1989, nr. 58, 400094, Cluj-Napoca, România
Puscaş Vasile / Rotta Răzvan / Sbârciu Ioan / Subţirica Ligia / office@clujnapoca2021.ro, www.clujnapoca2021.ro
Stamatian Vasile Florin / Tala Ioan Florin / Vuşcan Gheorghe Ioan
Colaboratori: Horea Avram / Șerban Ţigănaş / Maria Rus Bojan /
Ami Barak / Corina Bucea / Mara Raţiu / Horaţiu Răcăşan / Daniela Maier /
Mihai Mateiu / Tudor Giurgiu / Cristian Hordilă / Kinga Kovács / Andreea Iacob /
Miki Branişte / Kinga Kelemen / Oana Bălan / Diana Buluga / Cristian Pascariu /
Cristina Bolog / Mircea Király / Cătălin Balog / Tudor Sălăgean /
Ovidiu Cîmpean / Ligia Smărăndache / Sebastian Hosu / Attila Király /
Adela Fofiu / Dan Sânpetrean / Laura Panait / Eugen Pănescu / Dan Clinci /
Federaţia Share / Călin Stegerean / Mihai Pop / Melinda Boros /
Simona Șerban / Karin Hann / Horaţiu Dumitraş / Rareş Crăiuţ /
Emilia Botezan / Diana Apan / Sorin Ionescu / Cornel Hozea / Dan Ciulea /
Gabriel Aldea / Raluca Gârboan / Călin Hinţea / Simona Noja /
Raluca Antonie / Marius Andrei / Tudor Ţiclău / Adrian Hudrea / Ioan Hosu /
Cătălin Baba / Adi Rusu / Diana Marincu / Alexandru Fekete / Paul Bucovesan /
Alin Vaida / Meda Corovei / Valentin Toader / Cristian Chifu / Cosma Smaranda /
Marius Lazin / Adina Negruşa / Marius Oprea
Mulţumim partenerilor strategici: Ursus Breweries, Moldovan - Carmangerie
Sânnicoară
Consultanţi: ACULTOS / Essen
Design grafic: Bencze László
Editor limba engleză: Virgil Stanciu / Clara Burghelea
Publicarea aplicaţiei de candidatură este finanţată de:
Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca
Publicat de: Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană,
B-dul. 21 Decembrie 1989, nr. 58, 400094, Cluj-Napoca, România.