SPAȚII VERZI

curs 06
conf.dr.arh.Mircea Grigorovschi
Pădurea de recreere

- Pădurile de recreere sunt situate în afara perimetrului construibil, dar în raza de deservire a localității, și sunt
reprezentate prin masive forestiere mai mari de 100 ha, în care sunt realizate diferite amenajări și instalații
necesare recreării locuitorilor.
- Norma recomandată pentru fiecare 100000 de locuitori, la aceste păduri se recomandă a fi de 18 ha în
cazul municipiilor și reședințelor de județ, și de 12 ha pentru celelalte orașe.
- depășește în suprafață pădurea-parc și face parte din fondul forestier de interes social
- rol - păstrarea echilibrului ecologic
- economic (lemn, vânat, fructe)
- sanitar
- de protecție
- recreativ (drumeție, echitație, schi, alpinism amator, activități sportive, odihnă)
- Norme -1973, - 25mp pădure/locuitor - România
- 100mp pădure/locuitor - Franța
- Necesar de pădure - în funcție de mărimea orașului
- rolul orașului în teritoriu-capitală
- centru universitar
- pol de interes regional
- de profilul orașului - industrial
- cultural
- stațiune balneo-climaterică
Pădurea de recreere

Allegheny National Forest, Pennsylvania

 Pădurea de recreere
- Criterii pentru alegerea unui arboret pentru a deveni pădure de recreere în cazul în care creșterea orașului
impune alegerea unei păduri de recreere:
● situarea la maxim 40-60 km
● alegerea profilului dominant
- recreere
- agrement (curs de apă, relief variat, accese auto majore, mari suprafețe de parcare, echipamente
tehnico-edilitare, sector tehnico-administrativ, servicii)
- funcție combinată
● zona geografică existentă - munte, deal, câmpii
● funcția teritorială a orașului poate determina - mărimea pădurii
- structura funcțională
● factorii fizici influențează - calitatea ariei pădurii
- configurația terenului
- caracteristicile solului
- hidrografia
- topoclimatul
- panta 10%
- amenajare spații compuse
- zone de picnic
- zone de practicare a jocurilor sportive
- acces auto
Legea 54/2004 legea picnicului: activitate de picnic – orice activitate de recreere de afluenţă publică, desfăşurată în zone
de afluenţă publică consacrate pe domeniul public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale de una ori
mai multe persoane şi care presupune consumul de băuturi şi/sau alimente, precum şi, după caz, aprinderea ori nu a
focului;
Pădurea de recreere
- versanți - practicare schi, săniuș (versanți nordici)
- expunere la soare
- lansări cu parapanta, depinde de altitudine, curenți aer
- soluri - fertile și bine drenate, varietatea vegetației
- nisipoase sau argiloase, pot provoca alunecări
- apa - componentă indispensabilă, biologic
- practicarea unor activități (înot, pescuit, plimbare cu barca)
- reconfortant psihic
- prezența și direcția dominantă a curenților de aer
● vegetația - lemnoasă-diversificată
- stufărișuri
- zone cu fructe de pădure
● cadrul ambiental - punerea în valoare a perspectivelor, panoramelor
- trasee turistice
- acces la apă
- evidențierea unor formațiuni geologice
- mascarea unor zone inestetice
- vecinătățile amplasamentului - condiționează într-o măsură foarte mare calitatea
unei zone destinate recreării și fluxul de vizitatori înregistrat aici. Se recomandă ca vecinătățile zonelor de
agrement și de recreare sa nu fie indezirabile, incompatibile cu funcțiile pentru care este amenajat teritoriul
respectiv, așa cum este cazul gropilor și platformelor de gunoi, a zonelor industriale sau a diferitelor
instalații ce poluează fizic, chimic sau fonic zonele din jur, a fermelor de animale, a instalațiilor de
decantare a apelor uzate etc.
• mlaștinile, stâncile, falezele sau malurile abrupte, zonele nisipoase - inconveniente pentru
amenajarea zonei respective
- atracții pentru publicul larg.
Pădurea de recreere

Bukit Mertajam Recreational Forest - Penang, Malaysia

 Pădurea de recreere

- Organizarea pădurii de recreere:

● zone de primire și odihnă - primire public (parcare, informare privind traseele, control)
- satisfacere necesitați (apă, grup sanitar, telefon pentru urgențe-arie acoperire telefon mobil)
- condiții pentru odihnă (peluze însorite, sursa de apă, adăposturi de ploaie, perspective
interesante, vegetație diversificată)
● zona de plimbare 75-80% - marcaje, adăposturi ploaie, amenajări
● zona de regenerare 5% - de protecție
- compoziție – de preferat arboretele amestecate
- rășinoase (permanent verzi, monotone)
- foioase (atractive mai ales toamna, inexpresive iarna)
- Echipamentul pădurilor de recreere:
● echipament de bază
- drumuri acces, itinerarii clare
- poteci, legături între zone de primire, puncte de interes turistic, căi de acces, parcări, cabane etc.
- indicatoare de orientare
- pistele pentru echitație (nu se vor intersecta cu potecile și drumurile)
- locurile de parcare în zona de primire, la lizieră, nu vor fi betonate, eventual se pot utiliza dale
înierbate
- echipamente pentru destindere și odihnă pasivă, cabane, spații de campare, fântâni, zone
depozitare deșeuri, platforme pentru foc și picnic cu mese și bănci, terenuri pentru practicarea jocurilor
● echipamente specializate (ex. zone pentru sporturi ce pretind amenajări speciale (nautice, schi,
motocros,ciclism, vânătoare, echitație, turism colectiv cu tabere etc.)
Pădurea de recreere

Kanching Recreational Forest, Selangor Malaysia

Promenada

Champs Elysees – Paris

Promenada

Ramblas – Barcelona, Spania

Promenada

Ringul Vienez, Austria

 Promenada

Șoseaua Kiseleff – București

- Secolul trecut promenada era folosită în comun – trăsuri, călăreți, pietoni

- Ulterior se face segregarea –circulația trăsurilor
- 1-2 bretele pentru pietoni
- Apariția automobilului – aleile pietonale se distanțează de circulația auto prin aliniamente de arbori
- Tendința - bulevardul - devine o stradă largă plantată pe ambele parți
- promenada - spațiu numai al pietonilor, generos, cu alveole de odihnă, puncte de interes (arta
monumentală, dotări culturale și comerciale)
Rezervația
Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice,
faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme,
specii de plante sau de animale, elemente geologice etc. de interes științific sau peisagistic.
Arii de mare amploare ce prezintă interes național și internațional privind vegetația și fauna, formațiuni
geografice (carstice) și care intră sub protecția legii, controlul instituțional în vederea conservării.

● rezervații naturale - conservarea mediilor de viață - zoologic

- botanic
- forestier
- paleontologic
- geologic
- speologic
- lacuri
● rezervații peisagistice - cu asociații floristice - marin etc.
- forme de relief cu mare valoare estetică
- conservarea integrității frumuseții naturale

● monumente ale naturii - asociații sau specii de plante și animale rare sau pe cale de dispariție
- arbori seculari
- fenomene geologice unice - peșteri
- martori de eroziune
- chei
- cursuri de apă
- cascade
- lacuri fosilifere
- După scop: - rezervații definite, pentru un obiectiv (botanic, faunistic, geologic)
- cu caracter general – vizează toate componentele mediului natural
- rezervații economice (forestiere, de vânătoare, de pescuit)
● rezervații științifice – includ suprafețe de teren și apă de întinderi variate destinate cercetărilor științifice și
conservării fondului genetic autohton
Rezervația

Rezervația naturală Cheile Turzii – România

Rezervația

Rezervația științifică și naturală Pietrosul Rodnei – România

Rezervația

Rezervația științifică Piatra Rea – România

Rezervația

Cheile Nerei –
România
Rezervația

Lacul Sf. Ana – România

Rezervația Peștera Urșilor – M-ții Apuseni, România
Rezervația

Defileul Jiului – România

Scuarul
- Cea mai mică unitate de spațiu verde amenajat - 0,3 - 3ha
● Scuarul de tranziție - loc liber - rezultat la o demolare
- destinat unor funcțiuni
- amenajat sumar
- predomină vegetația floricolă, arboricolă
● Scuarul de circulație - la intersecțiile cu trafic auto și pietonal major – pentru asigurarea securității
circulației, nu se va folosi vegetație înaltă sau ecrane (taluzuri, ziduri, etc)
- pastila de girație
- acces la mijloace de transport în comun subterane sau dotări
- refugii de protecție pentru pietoni
- spații de odihnă de scurtă durată
- nu se folosește vegetația înaltă ce blochează vizibilitatea
- agrementat cu lucrări de artă

● Scuarul din zonele rezidențiale

- amplasat
- în vecinătatea unor dotări (grădinițe, școli, complexe comerciale, cinematografe, cluburi)
- în vecinătatea locuințelor, în general colective
- destinat cu precădere copiilor și vârstnicilor
- echipat cu - suprafețe însorite
- echipamente de joaca
- refugii umbrite
- fântâni sau bazine
- normele – din 1973 - stabilirea mărimii, presupune ca 20% din populația învecinată îl frecventează simultan,
25-30mp/vizitator
ex. de scuar: Icoanei/București, Gh. Doja/Timișoara, Alexandru cel Buna/Iași
● Scuarul decorativ - pune în valoare un obiect reprezentativ, artă, monument istoric, arhitectura, instituție
- compoziția urbană îi e subordonată obiectului ex.:Ateneul Român
- prezența apei
- mobilier urban
Scuarul

Piccadilly Circus – Londra

Scuarul

Ateneul Român –București

Scuarul

Trafalgar Square – Londra

După durată, scuarul poate fi - permanent (din interiorul zonelor rezidențiale, din interiorul unor spații
publice frecventate non-stop)
- temporar

Forma scuarurilor este influențată de poziția în cadrul zonei sitului.

Elementul vegetal se va realiza din arbori și arbuști, grupați sau izolați (boschete, aliniamente vegetale), flori,
gazon.
Spații de joacă pentru copii

Structurat - pe categorii de vârstă

- 0-3 ani - amenajare asemănătoare cu cele de la creșe
- 3-6 ani: balansoare, tobogane, leagăne, platforme rotitoare, spaliere de
cățărat
- dispuse în spații deschise
- zone umbrite, locuri de odihnă pentru însoțitori
- 6-10 ani - jocuri colective, cetate din elemente de lemn, colibe
- echipamente de cățărare
- labirinturi
- piste de carturi,ciclism
- aparate de gimnastică și sport
- depărtate de circulația auto
- în apropierea zonelor de locuit, colective
- vegetație bogată de arbuști și arbori dispuși perimetral

- Dacă sunt amenajate în scuaruri și parcuri pot apărea și piste pentru patine cu
role, skateboard, biciclete etc.
- Amenajările trebuie să dea dovadă de multă imaginație - forme, culori,
mecanisme
Spații de joacă pentru copii
 Dispunerea spațiilor verzi

- Modalitatea aleatorie - până la sfârșitul Evului Mediu

- 1933 “ Carta de la Atena” stabilește cele patru componente urbane
- spații destinate locuirii
- activități productive
- circulații
- spații destinate recreerii
- gândirea ecologică a sec. XX - va genera o preocupare generală pentru zonele
verzi, privind dispunerea lor
- țesutul intermitent, orașele grădină
- banda continuă
- în pieptene
- cu penetrări radiale
- cu centură
- rețea de nuclee verzi
- cu fâșii
- în grilă
Dispunerea în pete

- se datorează - unui teren accidentat

- unei dezvoltări dezorganizate
- unei dezvoltări aglutinare, prin alipire a mai multor localități
- unui amplasament deosebit, multe insule și canale, ex.: Stockholm
- unei politici urbane urmărite cu perseverență (degajarea unor pateuri
și transformarea în insule verzi) ex. Paris-Haussman, deschidere bulevarde.
- 1853-1870 se realizează grădinile Montsouris, Monceau, Buttes - Chaumont
- 1977 - Paris 254 ha spații verzi
- 1977-1985 se creeaza 102 unități verzi noi: parcuri, grădini, scuaruri în Paris
- 1982 - Monaco 16% din suprafața principatului
- Avantaje - posibile specializări funcționale
- distribuție echilibrată a zonelor verzi și de agrement
- dacă petele sunt mai mari (3-20 ha)- organizare funcțională mai
eficientă, costuri de întreținere mici
- petele mici - eficiență scăzută în metabolismul urban, întreținere
costisitoare
 Paris Stockholm

Monaco Monaco
Dispunerea în pană/pene

- în general cazul - orașelor de deal sau de munte, pe văi pătrunde vegetația de luncă
- orașul e situat între culmi împădurite ce se înglobează în intravilan
- orașele din jurului gurii de vărsare a apelor în mare
- apariția unor pene întâmplătoare sau proiectate
- Avantaje - prezența consistentă și compactă a vegetației lemnoase
- favorizarea atributelor igienico-sanitare
- continuitatea agrementului în extravilan
- posibilitatea organizării polifuncționale a panei: parc, pădure-parc
- reducerea numărului bazelor de întreținere
- crearea unui specific urban
- Dezavantaje - satisfacerea inechitabilă a populației
- comasarea tuturor atributelor pe o suprafață excentrică
- disfuncții ale circulației auto - servirea unor cartiere
- realizarea centurilor
- suprasolicitarea unor artere
- distanțe mari de parcurs pentru locuitorii ce-și
au rezidența în partea opusă
Ex.: Canberra - o suită de lacuri (pene verzi) împart capitala Australiei în 2 fiind:
- principalul suport al agrementului
- generează mai multe axe de compoziție
Dispunerea în pană/pene

Canberra - Australia
 Dispunerea în fașii/grilă
- dacă se face referire la aliniamente sau fâșii verzi - dispunere în grilă (cu ochiuri de
diverse forme și dimensiuni), radială, concentrică sau radical-concentrică
- se regăsește pe schemele tramei majore
Ex.:Chandigarh - LeCorbusier, capitala stat Punjab - India
- oraș structurat pe sectoare dreptunghiulare 800 x 1000 m ce sunt
străbătute median de o fâșie verde lată de 150 – 200 m pe care se amplasează
dotările de educație + un parc-central ce unește capitoliul cu centrul comercial (pe
cursul unei ape)

Chandigarh – Punjab, India

 Dispunerea mixtă

- Pete + pane (Cluj-Napoca, București, Paris)

- pete + fâșii - de cele mai multe ori
- toate la un loc - eficiență maximă, depinde de suprafața verde - minim 15-24
mp/locuitor
Ex.: Montreal – amenajarea fluviului Saint Laurent - parcul arhipelagului - cantitatea
și calitatea, diversitatea amenajărilor și echipamentelor
- Orice modalitate de dispunere a spațiilor verzi în oraș:
- nu trebuie să neglijeze corelarea cu rețeaua zonelor de agrement, din
periurban și județ
- necesitatea corelării administrațiilor locale cu celelalte administrații și cu
cele județe pentru a realiza un proiect integrat de sistem verde regional care:
- elimină intervențiile agresive
- împiedică supralicitarea unor arii
- favorizează cooperarea financiara
- poate etapiza realizarea investițiilor
- continuitatea spațială a amenajărilor intravilane - menține controlul în extinderea
urbanului
Dispunerea mixtă

Montreal – Canada
 Centurile Verzi
Conceptul de centura verde apare la finalul secolului al XIX-lea
 În Anglia, pornind din 1930, se începe o campanie puternică pentru implementarea unei bariere verzi
menită să stopeze dezvoltarea urbană de tip „panglică” și expansiunea urbană.
 Primele centuri verzi sunt implementate în Londra și Sheffield, acestea fiind decretate printr-o hotărâre a
Parlamentului în 1938. Până în 1955 legislația națională din Anglia implementează conceptul de centură
verde
- fenomenul este asociat politicilor de control al dezvoltării spațiale urbane în raport cu sistemul rural.
- principiul constituirii centurilor verzi se bazează pe ideea realizării în jurul orașelor a unor zone care să fie
rezistente la procesul de urbanizare, să rămână cu caracter rural fiind utilizate ca zone pentru agricultură,
silvicultură și zone de loisir.
- sunt traversate cu - funcțiuni teritoriale de tip rețele (de transport energie, apă, etc.)
- sistemul de circulații auto, pietonale, feroviare.
- suportul desfășurării activităților recreative, sport, turism etc.

Londra Toronto
 Centurile Verzi
Includerea teritoriilor din jurul orașelor în cadrul centurilor verzi se realizează pentru a se îndeplini următoarele
scopuri
- evitarea abandonării terenurilor și apariția fenomenului de periferie
- evitarea procesului de fuzionare a orașului cu alte orașe sau localități
- prezervarea caracterului rural al acestor teritorii
- prezervarea caracteristicilor istorice ale orașelor
- activarea procesului de regenerare urbană și utilizare tuturor resurselor urbane (construcții și terenuri)
In situația în care un teren este desemnat ca făcând parte din centura verde a unei localități urbane acesta va
trebui să răspundă unor deziderate și condiționări specifice de tipul:
- echiparea cu facilități de acces la zona rurală verde a tuturor locuitorilor
- reglementari specifice pentru funcțiuni sportive în aer liber, recreere
- conservarea, managementul și întreținerea peisajului
- conservarea naturii, recuperarea terenurilor abandonate
- utilizarea terenurilor pentru funcțiuni agricole și silvice etc.

- există critici ale acestei abordări în planificarea spațială a dezvoltării urbane - legate în principal de caracterul rigid
al politicilor de constituire a centurilor verzi, proces ce poate să conducă la neglijarea aspectului de dezvoltare
teritorială durabilă.
- se relevă și trasarea unei granițe stricte între urban și rural precum și creșterea timpului de parcurs cu
automobilul pentru traversarea acestor centuri în sistemul zilnic al deplasărilor către și de la locul de muncă
- nu se pot asigura întotdeauna dotările și circulațiile adecvate pentru aceste spații, ele devenind spații
inutilizabile de către locuitori
- organizații din Marea Britanie - politică referitoare la aceste teritorii - permisiunea expansiunii sectoarelor urbane.
“Greenspace”
“Greenstructure”
Obiectivele la care pot contribui centurile verzi sunt:
• Oferirea de oportunități de acces ale populației urbane către zone rurale.
• Accesul populației zonelor urbane la sport și recreere în aeliber.
• Păstrarea și înmulțirea peisajelor atractive în apropierea zonelor locuite.
• Îmbunătățirea terenurilor din jurul oraselor, care se află în degradare sau sunt abandonate.
• Păstrării interesului pentru conservarea spațiului natural.
• Utilizarea terenuluior pentru agricultură, silvicultură și activități conexe
București, prima precizare a unei centuri verzi lată de 30 km este făcută în 1928 în
lucrarea „Cum să sistematizăm Bucureștiul” C.Sfințescu).

Romania-Bucuresti; studiul din 2009 „Centura Verde-Galbenă – componentă a zonei

metropolitane București”.
Prin propunerea centurii verzi-galbene erau urmărite urmatoarele aspecte:
• Stoparea scăderii suprafețelor agricole și forestiere, ca rezultat al creșterii
suprafețelor construite și a infrastructurilor.
• Îmbunătățirea managementului resurselor naturale.
• Creșterea calității factorilor de mediu care influențează direct profilul
regional.
• Introducerea obligativității componentei de mediu pentru toate proiectele
care vor fi dezvoltate.
• Creșterea prețurilor terenurilor ,datorată îmbunătățirii calității factorilor de
mediu.
• Micșorarea riscurilor hidrologice
• Continua existență a unei baze alimentare necesare pentru București, fiind
urmată de scăderea costurilor de trai și de un echilibru regional.
Orașe grădină

Concept definit de Ebenezer Howard in 1902 in lucrarea Garden City of To-

morrow si pus in forma architectural urbanistica de Raymond Unwin
Concept definit și bazat pe următoarele principii :
- control public al mișcărilor funciare si financiare ;
- prezența centurii agricole în jurul orașului;
- densitate redusă a construcțiilor;
- echipamente publice în centrul orașului (parc, comerț, cultură, etc.)
- controlul acțiunilor actorilor economici – antreprenori - asupra spațiului urban
(dezvoltare economică dar nu în contradicție cu interesul colectiv;
- controlul creșterii populației;
- cetățile grădină trebuie să fie înconjurate de terenuri agricole (de trei ori
suprafața orașului)

1903 – H.E. realizează la 60 km de Londra orașul-grădină Letchworth;

1919 – creează orașul Welwyn;

Orașele grădină apar și în Franța la mijlocul sec.19 și începutul sec. 20 pentru

familiile muncitorești.
Scopul este mariajul spațiului urban cu spațiul rural pe baza respectării regulilor
sociale de igienă și morală.