Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina

Veterinara Bucuresti

REFERAT RESURSE AGROTURISTICE + LEGISLATIE

Student:Radulea Adrian
Grupa:8318

1
Cuprins

Capitolul 1.IDENTIFICAREA RESURSELOR


AGROTURISTICE DIN JUDETUL ILFOV………………..........3
Capitolul 2.IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN JUDEŢ SI
GRADUL LOR DE CLASIFICARE............................................14
Capitolul 3.STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR
AGROTURISTICE DIN LOCALITATE.....................................16
Capitolul 4.CONCLUZII SI
RECOMANDARI.........................................................................19
Bibliografie...................................................................................20

2
Judetul ilfov
CapitoluL1.IDENTIFICAREA RESURSELOR
AGROTURISTICE DIN JUDETUL ILFOV
1.Prezentare
Istoric
Cea dintâi menţiune documentara referitoare la judeţul Ilfov, cunoscută până
astăzi, se afla într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tânăr (Ţepeluş),
data la 23 marte 1482 la Gherghiţa. Diploma de întărire a proprietăţilor mânăstirii
Snagov face referire la judeţul Ilfov ”si iarăşi oricâte sate are sfânta mânăstire în judeţul
Elhov, iar la ele să se ia birul de la vecinii mânăstirii de către birarii care vor fi, să-l
aducă la sfânta mânăstire, cat va sta sfânta mânăstire, sa fie pentru lucrarea viilor
mânăstirii.... ”.

Forma slavo-romana Elhov indică etimologia toponimului, de la slavonescul


ielha – arin şi turcitul ova - vale, ceea ce aruncă o lumină asupra formarii judeţului de-a
lungul văii cu arini, aceea a râului Ilfov.

Ca urmare a poziţiei sale geografice favorabile şi aşezarea în jurul Bucureştiului, devenit


cetate de scaun în sec. XV, zona s-a dezvoltat, devenind cu timpul cea mai populată.
Implicit se dezvoltă o densă reţea de drumuri, a căror principală încrucişare se află la

3
confluenţa Dâmboviţei cu Colentina. Câmpia Vlăsiei era străbătută de principalele
drumuri comerciale de uscat dinspre Europa Centrala către Asia Mica. Drumurile dinspre
Transilvania, care coborau pe văile carpatice ale Buzăului, Teleajănului, Prahovei şi
Dâmboviţei erau de asemenea dirijate către Câmpia Vlăsiei. Epoca evului mediu
aminteşte despre luptele domnitorilor împotriva năvălirilor străine dar şi de interesele
economice şi rivalităţile politice, care se reflectau şi in extinderea şi organizarea primelor
unităţi administrativ teritoriale apărute în această perioadă.

Asezare geografica
Judeţul Ilfov, actualmente cel mai mic judeţ al României, se află în Câmpia Română. În monografia
României din 1972 sunt menţionate ca vecine ale Judeţului Ilfov, judeţele Ialomiţa la est, Buzău,
Prahova şi Dambovita la nord, Giurgiu la vest şi Călăraşi la sud. De asemenea, se precizează că
acesta se întinde pe o suprafaţă de 8.225 km², fiind în dimensiunea pe care o deţinea atunci, al
cincilea ca mărime din România. Nouă ani mai târziu, al cincilea judeţ al României ca suprafaţă, a
fost dezmembrat în avantajul judeţelor limitrofe şi micşorat la o unitate teritorial-administrativă care
înconjoară zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.

În 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov în Judeţul Ilfov, revenind
deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Judeţul Ilfov cuprinde 34 de
aşezări rurale şi opt oraşe: Buftea (reşedinţa oficială, deşi administraţia îşi are sediul în Bucureşti),
Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593
km².

Judeţul se găseşte în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă Bucureşti.
Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică şi 25°52’ – 26°27’ longitudine
estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu judeţele Prahova (N), Dâmboviţa (V), Giurgiu (S-V)
şi Ialomiţa şi Călăraşi (E). Clima este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitaţiilor de
460-500 mm. Râuri importante sunt Dâmboviţa şi Colentina (care aprovizionează cu apă oraşul
Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov şi Căldăruşani în partea nordică a judeţului.
Judeţul este străbătut şi de râul Ialomiţa împreună cu afluentul său Gruiu.

Harta judetului ilfov

4
Populatie

Clima
Zona judetului Ilfov prezinta caracteristicile unui climat temperat continental secetos,
cu veri calde si ierni aspre, specifice Câmpiei Române.

5
Temperaturi medii: - anuala 10° C;
- maxima 42° C;
- minima absoluta – 33° C (1942 Moara Domneasca).
Vânturile dominante bat din directia nord–est cu o frecventa de 21,9%. Mediile lunare
ale vitezei vântului înregistrate sunt de 4,7 m/s. Numarul mediu de zile cu vânt tare
(11 –16 m/s) este de 77,2. Iernile sunt reci, geroase cu temperaturii medii de – 3°- 0°
C.
Verile sunt calde cu un pronuntat caracter continental arid, cu temperaturi medii de
20° – 23° C.

1.2 Resurse agroturistice natural ale judetului


Reteaua hidrografica
Din punct de vedere hidrografic, judetul Ilfov este situat între râurile Arges si
Ialomita, fiind brazdat de râurile Sabar, Ciorogârla, Dâmbovita, Colentina,
Cociovalistea, Snagov si Mostistea.
Lungimea retelei hidrografice este de 567 km., din care 333 km. în bazinul
Arges, 208 km. în bazinul Ialomita si 26 km. în bazinul Mostistea. Datorita
diferentei mici de nivel pe care curg râurile s-au format un numar mare de
lacuri, peste 100 de lacuri, majoritatea naturale, ale caror lucii de apa
totalizeaza 3.972 ha. si care înmagazineaza un volum de 89,5 mil. mc. de apa.
În judetul Ilfov sunt peste 75 km. diguri de aparare pe cursurile de apa si 98
km. albii de râuri calibrate si amenajate.Dintre lacuri putem aminti:

LACUL CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Grădiştea)

Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 224,0 ha şi un volum de 4,5 mil. mc.

LACUL MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) 23523l1119x

Lac amenajat. Lac de origine antropică, are o suprafaţă de 103 ha, din care 40 ha asanate şi un
volum de apă de circa 2,5 mil. mc.

LACUL SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului)

Lac natural. Lungimea lacului este de 13 km, suprafaţa 570 ha, 100 mil. mc apă.

LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA) (Ilfov»Periş)


Lac amenajat. Liman fluviatil lung de mai mulţi kilometri.

Rezervaţii naturale

1. PĂDUREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Grădiştea)

6
Rezervaţie naturală. Suprafaţă de 468 ha pădure, formată predominant din stejar, amestec cu cer,
arţar tătăresc etc., reprezentând un rest din vechii codrii ai Vlăsiei. În interiorul ei se dezvoltă o
abundenţă de arbuşti şi un variat covor vegetal.

2. PĂDUREA MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia

Rezervaţie naturală (forestieră). Pădurea se întinde pe o suprafaţă de 20 ha fiind alcătuită din


brazi, pini, mesteceni, paltini, stejari etc.

3. PĂDUREA RÂIOASA (Ilfov»Buftea)

Rezervaţie naturală. Pădurea are o suprafaţă de 54 ha şi este alcătuită din stejar, carpen, arţar,
ulm şi salcâm. Numele derivă de la aspectul noduros al copacilor care au pe scoarţă mulţi licheni
şi muşchi.

4. PĂDUREA SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului)

Rezervaţie naturală. Rămăşiţă a vechiului codru al Vlăsiei, suprafaţă de 10 ha. Arbori


monumentali: stejar, frasin, tei. O suprafaţă de 100 ha pe malul lacului care cuprinde insulele de
fag este considerată zonă ştiinţifică. Într-un colţ al pădurii este amenajat parcul Snagov.

Vegetatie

Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii “Codrii Vlasiei”, în prezent fiind
de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de
foioase (stejar, fag, artar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul –
specia predominanta – formeaza masive în padurile Snagov, Caldarusani,
Tunari, Afumati, iar salcâmul si teiul se întâlnesc în masiv în padurea
Scrovistea.
Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si
leguminoase.
Vegetatia hidrofila din luncile râurilor si lacurilor este formata din specii
lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu
nuferi si stânjenei de balta.
Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar, iar padurile Balta
Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum si
cu caprior, vulpe, veverita.
Pasarile, ce dau adevarate concerte în paduri si luminisuri sunt ciocârlia de
padure, privighetoarea, ciocanitoarea, etc.

Fauna
Este constituită în general din specii termofile: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure,
şobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure.
Fauna pajiştilor de luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează specii tipice. Multe dintre păsările
care trăiesc în aceste locuri atrag dupa ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor,
7
acvila ţipătoare şi cucuveaua comună. Puţin variate, mamiferele se impun prin câteva specii:
mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi vulpea.

Foto

Barajul arges –Cornetu

8
manastirea Tiganesti

lacul Snagov

9
Apus de soare –lacul caldarusani

10
Manastirea Caldarusani
1.3 Resurse agroturistice antropice ale judetului

Vestigii arheologice
Prezentele arheologice semnalate pe actualul teritoriu al judeţului Ilfov, care datează din
paleolitc (Pantelimon, Magurele), neolitc, culturile Boian (Glina-Caţelu) şi Gumelnita
(Buftea, Alunişu-Măgurele, Baloteşti), epoca bronzului, culturile Glina şi Tei (Glina,
Vidra, Pantelimon, Popeşti-Leordeni), situate în preajma râurilor Dâmboviţa, Colentina,
Sabar, Ciorogârla, epoca fierului (Popeşti-Leordeni, Dobroieşti-Fundeni), epoca geto-
dacica (Buftea, Măgurele, Baloteşti), epoca daco-romana (Afumaţi, Cernica-Căldararu),
epoca medievală (Afumati, Bragadiru), atestă existenţa numeroaselor aşezări pe aceste
meleaguri cu soluri fertile, cu un important fond forestier şi o bogată reţea hidrografică.

11
Dintre elementele materiale descoperite, cea mai remarcabilă piesă, o raritate datând din
neolitc, este vasul antropomorf, cunoscut sub numele de ”Zeiţa de la Vidra”, expusă la
Muzeul Municipiului Bucureşti. Mai putem aminti sceptrul de bronz găsit la Mogoşoaia
(din perioada sec. IV-VI a. Ch.), numeroase monede, fragmente de ceramică lucrată
manual sau la roată, unelte din piatră şi metal. Alte mărturii arheologice: necropole,
locuinţe de suprafaţă şi bordeie, gropi de provizii, cuptoare etc., aparţinând diferitelor
epoci, dovedesc continuitatea locuirii actualului teritoriu al judeţului. Aceste vestigii ne
permit să reconstituim trecutul istoric al acestui ţinut, ele contribuind alături de cele
găsite în celelalte zone, la cunoaşterea istoriei milenare ale poporului nostru.

Ca urmare a poziţiei sale geografice favorabile şi aşezarea în jurul


Bucureştiului, devenit cetate de scaun în sec. XV, zona s-a dezvoltat, devenind cu timpul
cea mai populată. Implicit se dezvoltă o densă reţea de drumuri, a căror principală
încrucişare se află la confluenţa Dâmboviţei cu Colentina. Câmpia Vlăsiei era străbătută
de principalele drumuri comerciale de uscat dinspre Europa Centrala către Asia Mica.
Drumurile dinspre Transilvania, care coborau pe văile carpatice ale Buzăului,
Teleajănului, Prahovei şi Dâmboviţei erau de asemenea dirijate către Câmpia Vlăsiei.
Epoca evului mediu aminteşte despre luptele domnitorilor împotriva năvălirilor străine
dar şi de interesele economice şi rivalităţile politice, care se reflectau şi in extinderea şi
organizarea primelor unităţi administrativ teritoriale apărute în această perioadă.

Cartografic, reprezentarea judeţului Ilfov apare odată cu harta Ţării Româneşti, datorată
stolnicului Constantin Cantacuzino şi apărută la Padova în 1700, iar lista completă a
localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul
timpului evoluţia administrativ teritoriala a României, a dat judeţului Ilfov diferite
configuraţii. In 1981 este desfiinţat, redus ca suprafaţă şi împreună cu Bucureştiul
formează Sectorul Agricol Ilfov. Îşi recapătă statutul de judeţ prin Legea 24/1996.

Monumente istorice

Monumentele istorice, in sensul Legii nr. 422 din 24 iulie 2001, privind protejarea
monumentelor istorice, sunt ”bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul
Romaniei sau in afara granitelor, proprietati ale statului roman, semnificatve pentru
istoria, cultura si civilizatia nationala si universala”.
Conform aceleiasi legi, acestea se clasifica in doua grupe valorice, astfel:
· grupa A - monumentele istorice de valoare nationala si universala;
· grupa B - monumentele istorice reprezentatve pentru patrimoniul cultural local.
Lista Monumentelor Istorice din anexa Ordinului MCC nr. 2314/2004, publicat
Monitorul Oficial al Romaniei nr.646 bis din 16 iulie 2004, este structurata pe judete, iar
in cadrul acestora, pe 4 categorii, in functie de natura lor:
12
· I. Arheologie;
· II. Arhitectura;
· III. Monumente de for public;
· IV. Monumente memoriale/funerare.

Legea nr.5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –


Sectiunea a III-a – zone protejate, publica lista monumentelor istorice de valoare
nationala si universala (grupa A), judetul Ilfov avand urmatoarele nominalizari la
categoria arhitectura:
· Ansamblul fostei manastri Snagov, comuna Snagov;
· Ansamblul Palatului Brancovenesc, comuna Mogosoaia;
· Biserica ”Sf. Eftmie” – Fundenii Doamnei, sat Fundeni, comuna Dobroesti.
Tot aici, la capitolul unitati administratv teritoriale cu concentrare foarte mare a
patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national sunt nominalizate
comunele Mogosoaia si Snagov.
Lista Monumentelor Istorice publicata in anul 2004 completeaza lista, din Legea
nr. 5/2000, cu monumentele istorice de valoare nationala si universala (grupa A) din
judetul Ilfov, dupa cum urmeaza:
· Categoria I. arheologie
§ Situl arheologic, punct ”La Carna”, oras Buftea;
§ Situl arheologic, punct ”Movila Filipescu”, sat Alunisu, comuna Magurele;
§ Situl arheologic, punct ”Tellul-Glina”, sat Balaceanca, comuna Cernica;
§ Situl arheologic, punct ”Manastrea Iezerul”, sat Caldararu, comuna Cernica;
§ Situl arheologic, punct ”Pe malul stang al Sabarului”, comuna Domnesti;
§ Situl arheologic, punct ”Chitila Ferma”, comuna Mogosoaia;
§ Situl arheologic, punct ”Padurea Tanganu”, comuna Pantelimon;
§ Asezare,epoca geto-dacica, sat Tanganu, comuna Cernica;
§ Situl arheologic, punct ”Tell-ul Vidra”, sat Vidra, comuna Vidra.
· Categoria II. arhitectura
§ Ansamblul fostului Palat Stirbei, oras Buftea;
§ Ansamblul fostei curti a Stolnicului C-tin Cantacuzino, comuna Afumati;
§ Manastrea Balamuci, sat Balta Neagra, comuna Nuci;
§ Manastrea Caldarusani, sat Lipia, comuna Gruiu;
§ Biserica ”Nasterea Maicii Domnului” a fostului schit Turbati, sat Silistea Snagovului,
comuna Gruiu;
§ Biserica ”Sf. Nicolae” a fostului schit Balteni, sat Balteni, comuna Peris.
Lista Monumentelor Istorice – 2004 a judetului Ilfov cuprinde urmatorul numar de
monumente istorice, clasificate in cele 4 categorii:
· Arheologie – 557 pozitii cu 140 situri arheologice
· Arhitectura – 125 pozitii cu 17 ansambluri, 108 monumente
· Monumente de for public – 17 pozitii cu 17 monumente
· Monumente memoriale/funerare – 14 pozitii cu 2 ansambluri, 12 monumente -
13
Muzee
Muzeul de arta brancoveneasca (Palatul Mogosoaia)

Cuprinde obiecte reprezentative care completeaza cadrul arhitectonic si atmosfera


medievala caracteristica acestui pretios monument. Sunt expuse piese de argintarie,
sculptura, tesaturi vechi si broderii in fir de aur si argint, hrisoave, tiparituri rare, cu
miniaturi originale foarte valoroase.

Capitolul 2.IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN JUDEŢ SI


GRADUL LOR DE CLASIFICARE
PENSIUNEA SNAGOV LAC-3 margarete- infiintata in 2008 cu ajutorul Programului
SAPARD ofera servicii la standarde europene.
Situata chiar in vecinatatea Bucurestiului 28 km, are avantajul de a dispune de o mare
varietate de locurii de recreere si divertisment,locuri pentru practicarea diferitelor
sporturi pe tot parcursul anului, precum si vizitarea unor edificii culturale,religioase si
istorice .
In apropierea pensiunii se afla un club de
echitatie se pot face plimbarii prin
Padurea Snagov si admira fauna fazani,
iepuri, caprioare.

Pensiunea de Vis-4 margarete-


este amplasa la 19 km de Piata Unirii si
la 7 km de Aeroportul Otopeni, intr-o
zona superba a orasului Buftea, din
apropierea Domeniului Stirbei. Finisajele
de lux din piatra naturala si marmura combinate intr-un design modern, ofera turistilor
un spatiu atat plin de eleganta cat si ozonificat de vestitii Codrii ai Vlasiei. Pensiunea
este conceputa ca o oaza care sa ofere
celor care o viziteaza tot confortul unei
relaxari spirituale departe de zgomotul si
poluarea care ne afecteaza zi de zi. Aici se
intalnesc vedetele mediapro pentru as-i
juca rolurile sau pentru a petrece timpul
liber. Dispunand de 10 locuri de cazare (8
camere duble si doua apartamente dotate
cu mobilier din lemn cu design deosebit,
tv, internet, telefon, minibar, aer
14
conditionat, dusuri cu hidromasaj, balcon cu vedere deosebita, restaurant, foisor,
piscina, sala de fitness, sala de conferinte, parcare pazita, loc de joaca pentru copii
este singurul loc din Buftea si din imprejurimi care are asemenea dotari la un standard
de 4 margarete.

Alte pensiuni: Pensiune Gabriela 3 - margarete-


Situata in centrul orasului Otopeni la
10 minute distanta de aeroport,ofera
cazare in conditii civilizate, avand 6
camere cu capacitate de 16 locuri

Pensiunea Floarea Soarelui(tancabesti)


-3 margarete

Pensiunea Charter (Otopeni)- 3margarete

15
Pensiunea Casa Verde Star(otopeni)-3 margarete

Pensiunea Alexandra (otopeni) 3 margarete

Capitolul 3.STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR


AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
Desi turismul rural a inregistrat cresteri, acesta prezinta un potential
considerabil care nu este suficient exploatat. Sectorul turistic in anul
2005, comparativ cu anul 1998, a inregistrat o crestere a numarului structurilor
de cazare (+35,4%), a nivelului capacitatii de cazare (+0,95%) si numarul
locurilor de cazare in pensiunile turistice a ajuns la 22.061 in anul 2005, dintre
care 50,5% in spatiul rural (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).
Dezvoltarea turismului in pensiuni in mediul rural depinde de caracteristicile
specifice ale fiecarei regiuni, folclor, regiuni etnografice si produse agricole.

La nivelul judetului ilfov dezvoltarea turismului rural, depinde foarte mult de


existenta si calitatea pensiunilor turistice si de prezenta unor tipuri variate de
activitati, de folclor, de existenta regiunilor etnografice si de practicarea agriculturii si
viticulturii. In ceea ce priveste impartirea pe regiuni a numarului de pensiuni in mediul
rural, la nivelul anului 2005, se prezinta astfel: Zona Bucuresti – Ilfov detine 0,5%,
Zona Vest 4%, Zona Sud-Vest 4%, Zona Sud-Est 8,9%, Zona Sud 10,3%, Zona Nord-Est
14%, Zona Nord-Vest 14,8%, Zona Centru 43,7%, ceea ce arata o dezvoltare
diferentiata.

16
Potentialul turistic al judetului Ilfov este legat de asezarea sa pe locul vechilor Codrii ai Vlasiei si a
zonelor de padure ramase, precum si a prezentei in regiune a lacurilor si a vechilor manastiri
ortodoxe impreuna cu muzeele acestora. O atractie deosebita o reprezinta pescuitul, sporturile
nautice, vanatoarea si accesul la valori culturale de patrimoniu. Avem ca principale puncte de
atractie : Caldarusani, Raioasa, Cernica, Snagov si Mogosoaia, ce reprezinta complexe alcatuite din
paduri, lacuri si manastiri. Cele mai importante paduri sunt cele de la Caldarusani, Snagov si
Raioasa. Sunt alcaturite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, avand o flora si fauna foarte
bogata. Padurea Snagov face parte dintr-o rezervatie naturala, conservand atat flora cat si fauna.
Lacul Snagov face parte din aceeasi rezervatie, conservandu-si minunata flora, in special nuferii albi
si galbeni, lotusul si stuful. Manastirile au fost constituite incepand cu evul mediu, pe malurile si
insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee in care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de
cult si arta sacra.

MANASTIREA SNAGOV

Reprezinta cea mai pretioasa piesa din salba manastirilor ce inconjoara Bucurestiul. Situat in
nordul judetului Ilfov, la 30 km de Bucuresti, lacasul bisericii manastirii Snagov, adevarata bijuterie
de arhitectura medievala, domina ostrovul din mijlocul lacului, incarcat de istorie si legenda.
Manastirea Snagov a fost ridicata pe locul unei stravechi asezari dacice. Descoperirile din 1933 au
dat la iveala fundatiile unui edificiu monahal, precum si monede din timpul domnitorului Mircea cel
Batran, perioada din care provine si cea mai veche atestare a manastirii. Actuala biserica a fost
refacuta din caramida, in stil bizantin, atonit, intre 1517 - 1521, de catre domnitorul Neagoe Basarab
(1512 - 1521), suferind mai apoi prefaceri in timpul lui Vlad Tepes si Mircea Ciobanul. In teritoriul
monumentului conservat, care a suferit numeroase transformari si restaurari, se pot distinge fresce
din secolul al XV-lea, precum si portretele lui Neagoe Basarab cu fiul sau Teodosie si ale lui Mircea
Ciobanul cu familia sa.

Faima manastirii Snagov este legata de personalitatea aprigului voievod Vlad Tepes, care a fortificat
edificiul, a construit un pod, un turn de clopotnita, o fantana, un tunel de refugiu, precum si o
inchisoare pentru tradatori si raufacatori. Ucis in padurea din preajma Baltenilor, in 1476, Vlad
Tepes a fost inmormantat la Snagov, unde se afla lespedea sa funerara. Cercetarile nu au confirmat
insa existenta trupului voievodului, care a fost urmarit si dupa moarte de ura dusmanilor. Tot aici,
si-a gasit sfarsitul, in decembrie 1662, si batranul postelnic Constantin Catacuzino, victima a
intrigilor boierilor in lupta pentru domnie. Martora tacuta a capriciilor istoriei si loc de refugiu in
vremi de restriste, manastirea Snagov a cunoscut perioade de stralucire sau decadere, capatand o
aureola de sublim tragic. Inca din 1643 Matei Basarab instalase aici o tipografie dar apogeul cultural
a avut loc in timpul lui Constantin Brancoveanu, cand staret al Snagovului a fost eruditul carturar
Antim Ivireanul (1650 - 1716), devenit mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. El a tiparit carti in
greaca, slavona si araba care au dus faima mesterilor de la Snagov pana in Grecia, Asia Mica si
Egipt. Din pacate, destinul tragic al marelui ctitor de cultura, care a fost Antim Ivireanul, ucis de
turci in 1716, aminteste de sacrificiul continuu al carturarilor care au rezistat vremurilor potrivnice,
cultivand hrana spirituala a romanilor. Biserica afectata de cutremure a fost refacuta de mai multe
ori.

MANASTIREA CALDARUSANI

17
Reprezinta una dintre cele mai pretioase ctitorii feudale ale judetului Ilfov, fiind situata la
35km de Bucuresti, in partea de nord-est, intr-o peninsula inconjurata de apele lacului Caldarusani.
Se spune ca la inceput, peninsula a fost un ostrov, despartit de mal de o fasie ingusta de apa. In jur
se intindeau codrii seculari ai Vlasiei, refugiu al haiducilor si al celor prigoniti de soarta sau porniti
in bejenie. Pe aceste meleaguri, pline de farmec si pitoresc, a hotarat domnitorul Matei Basarab sa
ridice sfanta Manastire intru lauda sfantului mare mucenic Dimitrie, izvoratorul de Mir. Lacul a fost
cumparat de catre domnitor in anul 1637. Matei Basarab, ctitor si iubitor de cultura, pomeneste intr-
un hristov din 1641 despre manastirile inchinate, printre care se regaseste si cea de la Caldarusani.
Manastirea a reprezentat un important centru de cultura unde s-au acumulat colectii bogate de
manuscrise bisericesti realizate de calugari, tiparituri religioase.

PALATUL STIRBEY

In anul 1845, principele Barbu Stirbey (1844 - 1856) devine proprietarul mosiei de la Buftea,
unde si-a amenajat probabil o casa de vara. Edificiul actualului palat a fost ridicat in anul 1864, de
fiul acestuia, Alexandru Stirbey, in ambianta unui frumos parc de arbori seculari. Cladirea, cu
arhitectura sobra, are fatada cu ancadramentele de piatra, cu motive decorativesimple, care dau
edificiului rafinament si eleganta. In parc a fost construita si o capela, realizata in stil eclectic, cu
influente bizantine, gotice si de Renastere, avand o scara dubla din marmura de Cararra. Dupa 1895,
proprietarul mosiei devine fiul sau, Barbu Stirbey, care a realizat aici, una din marile ferme ale tarii.
El a fost primul care a introdus in Romania cultura bumbacului si a orezului. A infiintat pepiniere de
vita americana, o laptarie si o moara, iar in 1902 a construit o fabrica de vata si pansamente. Barbu
Stirbey s-a bucurat de increderea si prietenia familiei regale a Romaniei, fiind numit sfetnicul
acesteia si chiar prim-ministru. Dupa anul 1950 palatul a fost amenajat pentru protocol, iar dupa
anul 1990 ca hotel, iar parcul a fost deschis pentru public.

PALATUL FAMILIEI ALEXANDRU GHICA

Palatul se afla in comuna Moara Vlasiei atestata pentru prima oara in 1622. Pana in anul 1807
mosia era a boierului Ianache Mavrodin, care o vinde lui D. Ghica. Acesta o lasa mostenire lui
Alexandru Ghica, domn al Tarii Romanesti (1834 - 1842) si apoi caimacam (1834 - 1858). Dimitrie
Ghica incepe constructia palatului, ca resedinta de vara, intr-o arhitectura clasica franceza, avand o
terasa orientala spre gradina si perfect incadrata in peisagistica locului. In anul 1924 palatul a fost
donat Academiei Romane in administrarea careia se afla si in prezent.

MANASTIREA CERNICA

Situat la 12 km de Bucuresti, lacasul face parte din teritoriul administrativ al comunei


Pantelimon. Pe malul sudic al lacului Cernica, pe un patrimoniu care inainteaza in mijlocul apelor,
se afla pretioasa rezervatie arheologica formata dintr-o vasta necropola neolitica. Manastirea
Cernica a fost construita initial in 1608, din lemn, cu hramul "Sfantul Nicolae", de catre Cernica
Stirbei (mare vornic al lui Mihai Viteazul si al lui Radu Serban) si refacuta intre anii 1781 - 1786.
Pe acest loc astazi se afla biserica "Sfantul Nicolae" din Ostrov, edificiu de mari proportii, construit
in 1815, in timpul domnitorului Ion Gheorghe Caragea. Biserica principala a manastirii Cernica, cu
hramul Sfantul Gheorghe, a fost ridicata intre anii 1831 - 1842, de catre Calinic si arhiereul

18
Ioanichie Stratonichios. Avariata de cutremurul din 1838, biserica a fost refacuta sub domnia lui
Alexandru Ghica, in 1842 si restaurata cu tot ansamblul manastiresc, de catre patriarhul Justinian,
intre anii 1965 - 1967. Portretele ctitorilor acestei biserici, aflate in pronaos sunt opera pictorului
Sava Hentia. Un loc aparte il reprezinta cimitirul manastirii, rezervat la inceput monarhilor, care a
primit pentru odihna vesnica personalitati ale tarii precum : mitropolitul Nifon, marele ban Tudor
Vacarescu, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Tuculescu, etc.

Capitolul 4.CONCLUZII SI RECOMANDARI


Desi detine o arie restransa din punct de vedere al suprafetei ,iar relieful, cu exceptia catorva
lacuri si paduri este dominat de campie, judetul ilfov poate surprinde turistul prin frumusetea
lacurilor Snagov ,Mogosoaia si Caldarusani, prin minunatele manastiri de la Tiganesti,Caldarusani
sau Ciorogarla ,si poate totodata sa ofere nu sejur de relaxare si recreere prin pensiunile din nordul
judetului-de la Otopeni si Snagov.

Din punctul meu de vedere , fiecare loc are frumusetea lui unica.In judetul ilfov as putea
recomanda ca obiective turistice Manastirea Tiganesti deoarece are un instoric interesant iar Stilul
neobizantin in care este construit biserica ii confera un statut deosebit;dar si lacul Snagov care este
un loc foarte bine intretinut, curat si poate dezvalui un colt de natura primitor.

19
Bibliografie:
http://www.ilfov.insse.ro
http://wikipedia.org/
http://www.ilfov.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=1326
http://www.scritube.com/geografie/turism/ILFOV852311192
1.php
www.antrec.ro
http://www.antrec.ro/ro-16-antrec-ilfov.html
http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?
ID=40&lacas=true

20