SUBCARPAȚII
Caractere generale
Limite: v. Moldovei – v. Motrului
- constituie o unitate de tranzitie între
zona montană si cele de podiș
- caracterul de tranzitie este dat de
altitudinea mai redusă + alcătuirea
geologică (roci sedimentare) specifice
dealurilor și structura cutată specifică
munților
Roci: sedim. moi (= molasă):marne,
argile, nisipuri, gresii, pietrișuri,
calcare, conglomerate
Relief: se prezintă ca o asociere de
dealuri și depresiuni cu altit între
300 -1000 m
- altitudinea crește de la E la V
- altit.max 1018m în Măgura Mățău
(din Subcarpații Getici)
- varietate de relief datorită alcătuirii
geologice
- alunecări de teren
Climat de dealuri înalte si joase,
temp medii anuale 6-100C, precipit.
600-800 mm/an
Apele: rețea densă, râurile carpatice
Lacuri: naturale-pe masive de sare;
antropice
Vegetatia: predomină pădurea de
foioase
Res subsolice: sare, cărbuni,petrol,
gaze naturale, ape minerale, roci de
construcție
Subcarpatii Moldovei Subcarpatii Curburii
Limite: v.Moldovei – v.Trotușului
- constituie o unitate de tranzitie între
Carpații Orientali și culoarul
Siretului /Pod. Moldovei
- caracterul de tranzitie este dat de altit.
mai redusă + alc. geologică (roci
sedimentare) specifice dealurilor si
structura cutată specifică munților
Roci: sedim. moi (= molasă): marne,
argile, nisipuri, gresii, pietrisuri, calcare,
conglomerate
Relief: un sir de depresiuni paralele
cu Carpații Orientali închise de un șir
de dealuri cu culmi prelungi,
- altitudinea scade de la N la S (max:
911m Culmea Pleșului)
- fragmentare mare,
- alunecări de teren
Clima de dealuri înalte si joase, infl.
est-europene
Apele: Moldova, Bistrita, Tazlău,
Trotuș
Lacuri: antropice pe Bistrița
Vegetatia: predomina pădurea de
foioase, insular apar areale de silvostepă
Res subsolice: sare, petrol, gaze nat.,
roci de construcție
Limite: v.Trotușului – v. Dâmboviței
- constituie o unitate de tranzitie între
Carpatii Orientali/Meridionali și
Podișul Getic si Câmpia Română
- caracterul de tranziție este dat de
altitudinea mai redusa + alcătuirea
geologica (roci sedimentare) specifice
dealurilor și structura cutată specifică
munților
Roci: molasă + roci dure din spațiul
montan (pinteni: Homoriciu,
Ivănețu)
Relief: cel mai complex sector subcp.,
- cuprinde două siruri de depresiuni
separate printr-un sir de dealuri cu
structuri de cute diapire
- pătrund pinteni montani (alc. din
roci dure) în masa deluroasa
- altit.max: 996 m Măgura
Odobeștilor
- alunecări de teren
- depresiuni largi, întortocheate
Clima de dealuri înalte și joase, apar
mase de aer foehnizate
Apele: Putna, Buzău, Slănic, Teleajen,
Dâmbovița
Lacuri: naturale: pe masive de sare
(Telega, Slănic Prahova)
Vegetația: predomină pădurea de
foioase, specii termofile
Res subsolice: sare, carbuni, petrol,
gaze naturale, ape minerale, roci de
constructii
Subcarpatii Getici
Limite: v. Dâmboviței – v. Motrului
- constituie o unitate de tranzitie între
C. Meridionali si Podișul Getic
- caracterul de tranziție este dat de
altitudinea mai redusă si alcătuirea
geologică (roci sedimentare) specifică
dealurilor si structura cutată specifică
munților
Roci: sedim. moi (= molasă):marne,
argile, nisipuri, gresii, pietrișuri,
calcare, conglomerate
Relief: două siruri de depresiuni si
două siruri de dealuri
- caracter piemontan
- depresiunile formează ulucuri
depresionare
- altit max: 1018m Măg. Mățău
- alunecări de teren
Clima de dealuri înalte și joase, infl.
submediteraneene in V
Apele: Argeș, Olt, Olteț, Topolog, Jiu,
Gilort, Motru
Lacuri: naturale pe masive de sare:
Ocnele Mari; antropice pe Jiu, Olt
Vegetatia: predomina padurea de
foioase, specii termofile
Res subs: sare, carbuni, petrol, gaze
naturale, ape minerale, roci de
construcție