LEGE 

Nr. 271
din 09-11-1994
cu privire la protecţia civilă

Capitolele
1.capitolul I PRINCIPII GENERALE
 Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne este
organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei civile. Organele
lui principale sînt Aparatul Serviciului, Direcţia Protecţiei Civile, Direcţia salvatori şi pompieri şi
Direcţia operative.
Capitolul II
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE
ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CIVILE
Atribuţiile Parlamentului Parlamentul:
a) adoptă acte legislative în domeniul protecţiei civile;
b) organizează cercetarea şi audierea chestiunilor ce ţin de Protecţia Civilă;
c) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea acordurilor internaţionale în
domeniul protecţiei civile încheiate de Republica Moldova;
Capitolul III
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE UNITĂŢILOR
ECONOMICE ŞI ALE CETĂŢENILOR ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI CIVILE
 Lucrătorilor protecţiei civile, în timpul executării lucrărilor de salvare şi a altor
lucrări de neamînat, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce le revin, li se acordă dreptul:
a) în cazurile de pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor şi mediului
înconjurător, în scopul soluţionării problemelor de protecţie civilă, să intre nestingherit
la orice oră de zi sau de noapte în toate încăperile unităţilor economice, precum şi în
locuinţele persoanelor fizice;
 Capitolul IV
CONDUCEREA PROTECŢIEI CIVILE, ORGANELE
ADMINISTRATIVE, ALE SUPRAVEGHERII DE
STAT ŞI FORŢELE PROTECŢIEI CIVILE,
INSTRUIREA PRIVIND PROTECŢIA CIVILĂ
 Conducerea generală a Protecţiei Civile este exercitată de Guvern, care
determină caracterul, volumul şi termenele desfăşurării activităţilor ce asigură
îndeplinirea sarcinilor protecţiei civile. Guvernul exercită funcţiile de conducere prin
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne şi
prin alte autorităţi publice. În scopul îndeplinirii de către autorităţile publice a funcţiilor
executive şi de dispoziţie în vederea prevenirii şi acţiunii în situaţii excepţionale,
generate  de calamităţi naturale, avarii de mari proporţii, catastrofe, incendii, epidemii,
epizootii, epifitotii şi alte fenomene periculoase, se instituie Comisia pentru Situaţii
Excepţionale a Republicii Moldova, al cărei preşedinte este prim-ministrul. Componenţa
nominală a comisiei şi Regulamentul de activitate al acesteia se aprobă prin hotărîre de
Guvern. Deciziile şi dispoziţiile comisiei sînt executorii pentru persoanele fizice şi
juridice.

Capitolul V
ASIGURAREA FINANCIARĂ ŞI TEHNICO-MATERIALĂ A
PROTECŢIEI CIVILE
Articolul 25. Asigurarea financiară a protecţiei civile
(1) Finanţarea protecţiei civile se efectuează:
a) în republică în întregime şi în unităţile ei administrativ-teritoriale - din contul
mijloacelor bugetului de stat şi ale bugetelor locale alocate în mod centralizat Serviciului
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne;
Capitolul VI
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI CU
PRIVIRE LA PROTECŢIA CIVILĂ. CONTROLUL ASUPRA
RESPECTĂRII EI.
Articolul 29. Răspunderea unităţilor economice
(1) Unităţile economice din vina cărora s-au produs situaţii excepţionale poartă
răspundere materială în mărimea prejudiciului cauzat altor întreprinderi, cetăţenilor şi
mediului înconjurător, în conformitate cu legislaţia.
 Capitolul VII
COLABORAREA INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI CIVILE
Articolul 32. Colaborarea Republicii Moldova cu alte state în domeniul
protecţiei civile
(1) Colaborarea Republicii Moldova cu alte state în domeniul protecţiei civile
este efectuată de către autorităţile publice în limitele drepturilor şi împuternicirilor
stabilite de legislaţie.
(2) În cazul în care cetăţenii Republicii Moldova execută lucrări în domeniul
protecţiei civile peste hotare în baza tratatelor şi acordurilor interstatale se aplică
prevederile acestor documente.

LEGE Nr. 93
din 05-04-2007
Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

   m) în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, să limiteze temporar

sau să interzică accesul cetăţenilor şi circulaţia transportului pe un anumit teritoriu;
            n) în cazul declanşării situaţiilor excepţionale, a incendiilor, să solicite, în modul
stabilit de legislaţie, de la autorităţile administraţiei publice şi de la persoanele juridice
asigurarea cu mijloace de transport, cu tehnică, combustibil, lubrifianţi, utilaj, mijloace
de comunicare şi cu resurse umane;
            o) să acorde, în bază de contract, servicii cu plată persoanelor juridice şi
populaţiei. Lista serviciilor cu plată se aprobă de Guvern.
            Articolul 14. Obligaţiile Serviciului
            Serviciul este obligat:
            a) să participe la elaborarea şi realizarea politicii de stat în domeniul protecţiei
populaţiei şi teritoriului în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau
incendiilor, asigurării securităţii chimice şi radiative;
            b) să elaboreze şi să aplice acte normative ce ţin de asigurarea protecţiei
populaţiei şi teritoriilor în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau
incendiilor;
            c) să contribuie la elaborarea normelor şi regulilor în domeniul protecţiei civile şi
apărării împotriva incendiilor, să facă avize asupra proiectelor de standarde, de condiţii
tehnice, de norme şi reguli ce conţin reglementări în acest domeniu;
            d) să desfăşoare activităţi de salvare-deblocare şi alte lucrări de urgenţă pentru
lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale;
exercitiul nr 2
Protectia civila -Conceptul de protecție civilă în accepțiunea
actuală se referă la ansamblul sistemelor, structurilor și resurselor
gestionate de guverne și care sunt orientate spre protejarea populației non-
combatante, în principal în caz de dezastre naturale și tehnologice.
Această definiție este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii
Europene. În alte zone conceptul acoperă un areal variabil de măsuri
aparținând activităților de apărare ale populației (în general necombatante)
împotriva atacurilor militare, acelor necesare în caz de dezastre rezultate
din atacuri teroriste sau din hazarde de altă natură, catastrofe naturale sau
din riscuri de vulnerabilitate diverse conectate conceptului de securitate
națională.

Exercitiul 3
Articolul 46. Răspunderea disciplinară
            (1) Răspunderea disciplinară a colaboratorului intervine în cazurile
de îndeplinire necorespunzătoare a atribuţiilor şi de încălcare a disciplinei
de serviciu.
            (2) Sancţiunile disciplinare trebuie să corespundă gravităţii încălcării
săvîrşite şi gradului de vinovăţie a colaboratorului. La aplicarea sancţiunii
disciplinare se ia în considerare caracterul, cauzele, circumstanţele şi
consecinţele faptei, termenul aflării colaboratorului în serviciu, precum şi
acţiunile întreprinse de el pentru a înlătura consecinţele faptei săvîrşite.
             (3) În cazul în care colaboratorul a săvîrşit o infracţiune, şeful
Serviciului poate aplica, pînă la stabilirea caracterului infracţional al faptei,
sancţiune disciplinară pentru comiterea acţiunii ce constituie încălcare a
disciplinei de serviciu.
             (4) Colaboratorul sancţionat disciplinar nu este absolvit de
răspundere penală dacă acţiunile lui conţin elementele constitutive ale
infracţiunii.
             (5) Pentru una şi aceeaşi abatere se aplică o singură sancţiune
disciplinară.
             (6) Aplicarea sancţiunii disciplinare colaboratorului aflat în
concediu se suspendă pînă la revenirea acestuia la serviciu.  
            Articolul 47. Încălcarea gravă a disciplinei de serviciu
            (1) Drept încălcare gravă a disciplinei în serviciu se consideră:  
            a) comiterea de către colaboratorul care administrează nemijlocit
valori băneşti sau materiale a unor acţiuni culpabile dacă aceste acţiuni au
servit drept temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de
colaboratorul respectiv;  
            b) săvîrşirea la locul de serviciu a unei sustrageri de bunuri
materiale, inclusiv în proporţii mici;  
            c) apariţia la serviciu în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau
toxică;
            d) absenţa de la serviciu fără motive întemeiate mai mult de 4 ore
consecutive în timpul unei zile de muncă.
            (2) Colaboratorul care a comis o încălcare gravă a disciplinei în
serviciu poate fi înlăturat de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau din
funcţie, cu ridicarea legitimaţiei de serviciu, prin ordinul (dispoziţia,
decizia, hotărîrea) şefului care a dispus efectuarea anchetei de serviciu, pînă
la adoptarea unei hotărîri definitive în legătură cu fapta respectivă.
            (3) Durata înlăturării din funcţie nu poate depăşi termenele stabilite
pentru soluţionarea cazului.
            Articolul 48. Sancţiuni disciplinare
            Pentru încălcarea disciplinei în serviciu pot fi aplicate următoarele
sancţiuni disciplinare:
            a) avertisment;
            b) mustrare;
            c) mustrare aspră;
            d) retrogradare în funcţie;
            e) retrogradare în gradul special cu o treaptă;
            f) concediere.