Sunteți pe pagina 1din 5

REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr.

7, 2015

PRIMIREA UNEI REMUNERAȚII ILICITE PENTRU


ÎNDEPLINIREA LUCRĂRILOR LEGATE DE DESERVIREA
POPULAȚIEI: ELEMENTE CARE INDICĂ PERICOLUL
SOCIAL ȘI JUSTIFICAREA INCRIMINĂRII
Ion PAVEL,
doctorand (ICJP al AȘM)
Sergiu GAVAJUC,
doctorand (ICJP al AȘM)
Pare a fi absurdă ideea de modificare a relațiilor sociale incidente răspunderii penale, fără ca să se modifice însăși
intervenția – ca atare – în cadrul acestor relații. Parcurgerea etapelor de trecere la o economie de piață, procesul de priva-
tizare a bunurilor materiale, libera dezvoltare a sistemului comercial etc. au determinat și determină necesitatea implicării
legiuitorului în reformularea unor texte de norme penale, care să corespundă atât realităților curente, cât și necesităților
eventuale de prevenire și combatere a faptelor ilegale.
Cuvinte-cheie: primire; remunerație; recompensă; ilicit/ilicită; lucrări; servicii; deservire a populației; domeniu de
deservire.
***
It seems to be an absurd idea of amending the criminal liability incidents of social relations, to modify them without
intervention – as such – in these relationships. Following the steps of transition to a market economy, privatization of
goods, the free trade system development, etc. have determined and determine the need to involve legislator in reformulat-
ing texts of criminal provisions that would correspond to both current state of relationships, as well as the possible need of
preventing and combating illegal acts.
Keywords: reception; remuneration; reward; illicit/illegal (unlawful); works; services; population service; service area.

D omeniul de deservire a populației este unul


complex și variat, fapt care impune și mecanis-
me specifice și bine calculate de intervenție a mijloa-
în practică, eficiența și forma juridică prin care își păs-
trează esența definitorie nu a fost cercetată. Toate cele
consemnate semnalează necesitatea și realitatea unui
celor juridice, în particular juridico-penale, în această studiu științific raportat la forma și conținutul juridic al
sferă. De asemenea, aceste relații sociale suportă mo- normei prevăzute de art.256 C.pen. RM, în particular
dificări de la o etapă la alta de dezvoltare a societății, sub aspectul identificării gradului de pericol social al
iar din perspectiva tendințelor de dezvoltare actuală a infracțiunii și justificarea incriminării.
Republicii Moldova, ele au fost conturate sub un alt Cu adevărat, etapa actuală de dezvoltare a economi-
unghi de vedere decât în trecutul nu prea îndepărtat. În ei naționale este caracterizată de dezvoltarea complexă
fapt, incoerențele și incertitudinile normative dictează și dinamică a sferei de deservire. Prin intermediul aces-
imposibilități și ineficiențe aplicative ale normativului tui domeniu al economiei naționale, se tinde a soluționa
penal în acest domeniu. Prin prisma celor anunțate, lip- un ansamblu de probleme sociale, legate nemijlocit de
sa necesității modificării normei prevăzute de art. 256 asigurarea necesităților tot mai mari ale populației prin
C.pen. RM a reieșit inclusiv din faptul că nu s-a operat utilizarea unei varietăți de lucrări și servicii. Identifica-
cu un studiu sistematizat în această materie, prin care rea unor forme și metode noi de reglementare a sferei
s-ar fi indicat asupra eventualității ori lipsei acesteia în de deservire constituie o prioritate iminentă. Pentru că
cadrul intervenției de modificare a normativului penal. numai prin asigurarea acestor elemente ale economi-
Or, nu se mai poate anunța la moment, în mod comple- ei naționale se va putea decide nivelul de eficiență al
tamente, ideea care a justificat introducerea în C. pen. sistemului economic în ansamblu. Așadar, sfera de
a normei art. 155/2 – primirea unei remunerații ilicite deservire a populației se manifestă ca un complex de
de la cetățeni pentru îndeplinirea lucrărilor legate de elemente economice componente, care este orientat
deservirea populației – că aceasta împiedică activitatea spre asigurarea bunăstării populației în ansamblu și a
normală a instituțiilor, organizațiilor, întreprinderilor fiecărei persoane în parte [2, p.3].
din sfera de deservire a populației din interior, adică Totuși, limitele asigurării sferei de deservire a
se comit de către lucrătorii acestei sfere a economiei populației sunt evidențiate nu numai de caracterul ca-
naționale și atentează la principala funcție a ei – reparti- tegoriilor care formează acest domeniu complex, de
zarea bunurilor materiale și a altor valori printre mem- reglementările ce se impun în cadrul acestuia, ci și de
brii societății în forma îndeplinirii de lucrări și prestării sistemul de măsuri aplicate din numele statului persoa-
de servicii, atât contra plată, cât și fără plată [1, p.4]. nelor care au admis încălcări ale regimului normal de
Raționamentele unei norme învechite și necores- deservire a populației. În acest sens, un rol aparte le
punzătoare relațiilor sociale de ultimă oră sunt deduse revine răspunderii penale și pedepsei penale pentru
și din elaborarea mai multor lucrări dedicate acestui su- comiterea infracțiunilor din domeniul de deservire a
biect doar în perioada ex-sovietică (anii’80-90 ai sec. populației.
trecut). La moment, deși norma există, se aplică uneori Deservirea populației este constituită dintr-un an-

80
Nr. 7, 2015 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

samblu de ramuri, precum deservirea comunală, de- tivităţii lor materiale şi spirituale şi determină dezvol-
servirea socială, transportul, comerțul, alimentația tarea societăţii. Această definire este preluată şi de alţi
publică, medicina, învățământul, cultura etc. Și dacă autori la nivel general.
anterior faptele de natură penală în domeniul deservirii În dreptul penal român, obiectul juridic generic al
populației, de rând cu cele din domeniul comerțului, infracţiunilor la regimul stabilit pentru anumite acti-
formau un subgrup foarte larg al infracțiunilor econo- vităţi economice îl formează acele relaţii sociale refe-
mice, numărul lor a fost redus, odată cu fortificarea ritoare la buna desfăşurare a activităţilor economice, a
aspirației de dezincriminare a legislației și implicare regimului legal stabilit pentru acestea [6, p.222-223].
modestă a dreptului penal în reglementarea probleme- Susţinem în prealabil anume această idee, specifi-
lor de ordin civil. când însă că sistemul economic care cuprinde aceste
În literatura de specialitate, uneori subgrupul activităţi economice constituie acel cumul de procese
de infracțiuni care vizează domeniul de deservi- sociale care au loc în baza raporturilor patrimoniale şi
re a populației este denumit infracțiuni în domeniul a formelor ei organizaţionale existente în societate. Ca
comerțului și deservirii populației. Nu suntem de acord elemente de bază ale acestui sistem ar trebui evidenţi-
cu acest ultim punct de vedere, având la bază justifica- ate: relaţiile social-economice, bazate pe toate formele
rea faptului că comerțul constituie un element compo- de proprietate recunoscute în societate asupra resurse-
nent al deservirii populației. Din aceste considerente, lor şi rezultatelor activităţii economice; formele juridi-
subgrupul de infracțiuni economice ar fi rațional de co-organizatorice ale activităţii economice, raporturile
revăzut sub aspectul clasic – infracțiuni în domeniul concrete create între subiecţii economici. Ca urmare a
de deservire (sfera complexă de îndeplinire a lucrări- celor expuse, putem concluziona că infracţiunile eco-
lor și de prestare a serviciilor) [2, p.4]. O caracteristi- nomice pot fi considerate acele fapte săvârșite în dauna
că distinctă a oricărei profesii o constituie, după cum relaţiilor sociale referitoare la buna desfăşurare a meca-
subliniază V. Stati, acceptarea obligațiilor acesteia față nismului economic luat în ansamblu.
de public. Atitudinea și comportamentul lucrătorilor Deoarece sfera de deservire a populației este, la
(salariaților) din sfera comerțului, alimentației publice, etapa actuală de dezvoltare a relațiilor sociale, puter-
transportului, deservirii sociale, comunale, medica- nic conturată de domeniul larg al comercialului, este
le sau de altă natură la prestarea serviciilor și execu- importantă stabilirea, în fapt, a legităților social-ju-
tarea lucrărilor influențează bunăstarea economică a ridice vizând necesitatea și realitatea implicării nor-
societății în ansamblu. Lucrătorii din aceste domenii mativului penal în cadrul răspunderii juridice vizând
vor putea menține această poziție avantajoasă numai primirea unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea
cu condiția că serviciile prestate și lucrările executate lucrărilor legate de deservirea populației (art. 256 C.
de către aceștia vor rămâne la un nivel înalt, ceea ce va pen. RM; anterior art. 156/2 C. pen.), precum și sem-
asigura păstrarea încrederii publicului față de profesie. nele constitutive obiective și subiective care identifică
Salariații trebuie să acționeze într-o manieră corespun- această infracțiune sub aspectul componențelor tipice
zătoare reputației profesiei și să evite orice comporta- și circumstanțiale ale ei.
ment care ar putea discredita profesia. Cea din urmă se Pentru prima dată, răspunderea penală pentru
ia în considerație la elaborarea cerințelor etice, ținându- infracțiunea de primire de remunerații ilicite pentru
se cont de responsabilitatea salariatului față de client îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației
[3, p.418-419]. a fost fixată în C. pen. al RFSSR la 21 septembrie
În ipoteza acestor prevederi normative, legiuitorul a 1981 [4, p.3], ca, de altfel, și pentru încălcarea reguli-
prevăzut, prin art. 256 C. pen. RM, răspunderea penală lor de comerț. În fapt, se constată că de atunci și până
pentru infracțiunea de primire a unei remunerații ili- la etapa actuală, textul legii, operat de către legiuitorul
cite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea Republicii Moldova prin norma art. 256 C. pen., nu
populației (o denumire marginală) [3, p.419]. a suportat esențiale modificări. Alte state (foste repu-
Evident, cele constatate însă nu exclud posibilitatea blici unionale, care intrau în componența URSS) însă
aplicării unor măsuri de influență socială față de persoa- s-au impus cu modificări semnificative la acest capitol
nele, care, în mod conștient, caută să corupă salariații (inclusiv Federația Rusă a exclus această normă din
(lucrătorii) din sfera de deservire a populației pentru acțiune).
valorificarea unor situații privilegiate ori obținerea Cu adevărat, se susține de către V.I. Коlosov și
unor bunuri. În acest context totuși, în viziunea noastră, L.K. Malakov, că inițial răspunderea penală pentru
important, dar nu cel mai principal mijloc, este cel de infracțiunea de primire a unei remunerații ilicite pentru
natură juridico-penală [4, p.22]. îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației a
Autorul rus V.Ia. Tați specifică ca obiect generic al avut un caracter preventiv. Or, acest caracter preventiv
infracţiunilor economice sistemul economic în ansam- este specific nu numai acestor categorii de incriminări
blu. În componenţa acestui sistem intră o totalitate de penale, ci și celorlalte fapte incriminate în aspect juridi-
ramuri ale economiei naţionale, sistemul de raporturi co-penal. Incriminarea faptei anunțate a fost orientată,
social-productive, structura organizaţională a econo- în viziunea autorilor ruși, spre consolidarea discipli-
miei naţionale şi sistemul de dirijare corespunzător [5, nei (n.n. – pe atunci disciplinei de stat) și regimului
p.15]. În acest sens, relaţiile sociale ca obiect al pro- legalității (n.n. – pe atunci legalitatea socialistă) în
tecţiei juridico-penale reflectă anumite raporturi între activitatea organizațiilor și întreprinderilor ocupate cu
oameni (subiecți ai relaţiilor), care apar în procesul ac- sfera de deservire a populației [4, p.4].

81
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 7, 2015

Desigur, eficiența acestei norme și, în ansamblu, viciilor populației și se cauzează daune considerabile
a procesului de luptă cu faptele de ordin infracțional, clienților [9].
după cum subliniază V.I. Коlosov și L.К. Malakov, V.I. Kolosov și L.K. Malakov subliniază că sunt evi-
este condiționată inclusiv de corectitudinea și ope- dente și daunele de ordin moral. Posibilitatea de a nu fi
rativitatea punerii în acțiune a dispozițiilor norma- supuse persoanele vinovate răspunderii penale, primi-
tive adoptate pentru tragerea la răspundere penală a rea sistematică a remunerațiilor ilicite le determină pe
persoanelor vinovate de comiterea acestor fapte pre- cele dintâi [4, p.11]. Or, această situație are evidențiate
judiciabile și aplicarea, față de persoanele vinovate, aceleași caracteristici și în timpul actual.
de rând cu alte măsuri de constrângere (în calitate de În contextul identificării importanței social-politice
forme de realizare a răspunderii penale), și a pedepsei a normei juridico-penale stipulate de art.256 C. pen.
penale [4, p.4]. RM, care prevede răspunderea pentru primirea unei
După cum sublinia autorul B.S. Utevski, [7, p.394 remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor lega-
citat după 4, p.7], dacă nu sunt suficiente temeiuri pen- te de deservirea populației, este necesară determinarea
tru egalarea deplină a tuturor salariaților cu persoanele pericolului social al acestei infracțiuni, care constituie
publice, atunci există suficiente premise pentru a fi re- cauza adoptării acestei norme și justificarea premise-
cunoscute pasibile de răspundere penală pentru îndepli- lor teoretice privind eficiența protecției juridico-penale
nirea atribuțiilor profesionale și îndeplinirea indicațiilor a relațiilor sociale în sfera de deservire. Soluționarea
cu caracter de serviciu. problemei în cauză are o semnificație metodologică
Pornind de la faptul că primirea unei remunerații deosebită pentru știința dreptului penal. Din aceste
ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservi- raționamente, consideră V. К. Маtveiciuk, este corect
rea populației este specifică atât persoanelor cu funcție și veridic din punct de vedere metodologic de a analiza
de răspundere (persoane publice, persoane cu funcții anumite elemente generale, așa cum este pericolul so-
de demnitate publică), cât și funcționarilor de rând, cial al infracțiunii de primire a unei remunerații ilicite,
salariaților, a fost propusă inițial intervenirea răspun- anticipând analiza elementelor preexistente și constitu-
derii penale într-o normă specială, pentru diferite ca- tive componente [1, p.9] ale conținutului infracțiunii.
tegorii de remunerații, ca această răspundere juridică, În detaliu, primirea unei remunerații ilicite pentru
menționează А. Ia. Svetlon, în cazul unei sistematicități, îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației
să o poarte oricare dintre lucrătorii aparatului de stat devine ori ar trebui să devină infracțională, pentru că
ori obștesc, inclusiv lucrătorii din sfera economică, co- esența social-politică a acesteia relevă caracterul vădit
munală, alte întreprinderi, uniuni profesionale etc. [8, negativ, antisocial. Pericolul social constituie un semn
p.132 citat după 4, p.7]. important, determinant al infracțiunii, o calitate socială
Și dacă în anul 1983 se menționa că sfera serviciilor a acesteia, o apreciere juridică. A descoperi esența unui
se dezvoltă rapid, atunci, la moment, suntem în faptul asemenea pericol al faptei comise presupune posibili-
împlinit al unei diversificări de lucrări și servicii acor- tatea de a o coraporta la relațiile sociale, de a detalia
date populației și cetățenilor. În raport cu aceste lucrări mecanismul corelației acestora.
și servicii sunt intrinsec legate realizarea intereselor și În acest context, subliniază autorul V. К. Маtveiciuk,
necesităților cotidiene ale persoanei. În acest context, pericolul social constituie o calitate unificatoare a între-
calitatea deservirii predetermină productivitatea și gului ansamblu de semne, ce caracterizează componența
influențează realizarea planurilor de dezvoltare econo- de infracțiune, dar nu o înlocuiește pe aceasta. Or, pe-
mică și socială. ricolul social este repartizat în felul în care reiese din
Pericolul social al infracțiunii de primire a unei fiecare element al componenței de infracțiune, dar,
remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate în același timp, acesta nu constituie un element al
de deservirea populației a devenit evident pe măsura componenței de infracțiune [1, p.9-10].
răspândirii largi a acestui fenomen. Cu toate că la eta- Adică, pericolul social al infracțiunii în cauză se
pa anterioară (în perioada URSS) se menționa despre o determină și prin faptul că această infracțiune încalcă
răspândire categorică a acestui fenomen, susținem pe principiile de activitate, formele conturate, discipli-
deplin faptul că la moment eficiența acestei norme a na productivă în cadrul întreprinderilor, instituțiilor
rămas departe de a-și atinge scopurile identificate, iar ori organizațiilor din sfera deservirii populației, afec-
fenomenul rămâne a fi la scară extinsă. tează autoritatea lor și cauzează prejudicii materiale
În fapt, primirea unei remunerații ilicite pentru în- cetățenilor. Pericolul social al acesteia se imprimă și
deplinirea lucrărilor legate de deservirea populației prin faptul că această faptă prejudiciabilă deseori este
cauzează daune relațiilor sociale care asigură autorita- în mod direct ori indirect legată de alte fapte ilegale,
tea întreprinderilor din sfera comerțului, medicală, de constituie premisa comiterii altor infracțiuni, precum
transport și a altor întreprinderi și organizații obștești, înșelarea clienților, altor infracțiuni de corupție etc.
permite lucrătorilor (salariaților) de a se îmbogăți în Toate cele consemnate permit a sublinia și a con-
mod ilicit, punându-se în evidență tendința de a obține firma, în fapt, că dacă pericolul social al infracțiunii
venituri cu mult mai mari decât plățile salariale. în cauză ar fi constat doar în daunele materiale, atunci
După cum consideră unii autori cazahi, pericolul acestea ar fi fost posibil de recompensat pe cale civi-
social al infracțiunii de primire a unei recompense ili- lă. Însă recuperarea daunei nu este cel mai important
cite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea moment, ci în acest rol apare – ca, prin aplicarea pe-
populației constă în faptul că în urma comiterii ei se depsei, să fie corectate și reeducate persoanele con-
încalcă ordinea stabilită prin lege de acordare a ser- damnate, de a preveni comiterea de noi infracțiuni din

82
Nr. 7, 2015 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

partea celor condamnați și a altor persoane (prevenția individuală o capătă orientările, stările, pe care le ur-
generală și prevenția specială). În fapt, subliniază au- mează subiectul activ la comiterea infracțiunii. În cazul
torul V. К. Маtveiciuk, pericolul social al infracțiunii în care aceste tendințe, convingeri nu sunt combătute,
urmează a fi stabilit în legătură directă cu latura su- atunci ele pot deveni mai răspândite, creând premise
biectivă și obiectul infracțiunii [1, p.11]. Cea din urmă favorabile pentru comiterea unor asemenea infracțiuni
interdependență se reflectă concret prin intermediul și prejudicierea relațiilor sociale protejate.
raportului intern negativ al subiectului față de relațiile Prezența doar a laturii subiective a infracțiunii de
sociale supuse protecției și se exprimă în acțiunile sale primire a unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea lu-
infracționale. Cele expuse determină problema despre crărilor legate de deservirea populației nu poate deter-
necesitatea laturii subiective la identificarea pericolului mina pericolul social al acestei infracțiuni. Doar comi-
social al primirii unei remunerații ilicite pentru înde- terea unei fapte prejudiciabile de către subiectul activ al
plinirea lucrărilor legate de deservirea populației. În- infracțiunii, în corelație intrinsecă cu latura subiectivă a
tre obiectul infracțiunii și conținutul laturii subiective primirii unei remunerații ilicite, în cadrul cărora are loc
există o legătură strânsă în orientarea de la obiect la reflectarea conținutului relațiilor sociale, devine social-
intenție. În mod elementar, în literatura de specialitate mente periculoasă.
această legătură se exprimă în faptul că prin comiterea O asemenea abordare, raportată la noțiunea de
unei infracțiuni intenționate se conștientizează ori tre- remunerație ilicită de la cetățeni, și evaluarea gradului
buie să se conștientizeze cui și cărui interes se cauzează de pericol social al acesteia, oferă posibilitatea persoa-
daună prin faptele prejudiciabile comise. Legea pena- nelor implicate în activitatea de luptă contra acestui
lă, interzicând de a primi remunerația ilicită, indică că fenomen de a interpreta corect și a califica just fapte-
asemenea fapte sunt prejudiciabile, comiterea acestora le prejudiciabile, astfel ca formele de realizare a răs-
exprimând un raport conflictual al subiectului față de punderii penale, inclusiv în forma pedepsei penale, să
relațiile sociale supuse protecției penale. corespundă scopului și sarcinilor de luptă cu fenome-
Evident, obiectul infracțiunii, prin sine, nu nele antisociale, care sunt străine și incompatibile cu
influențează și nu poate să includă în sine pericolul so- relațiile sociale normale stabilite în societate.
cial, aceasta devenind cu putință doar în cazul comiterii În viziunea autorilor S.Brînza și V.Stati, o caracte-
faptei prejudiciabile corespunzătoare, exprimate în pri- ristică distinctă a fiecărei profesii o constituie accep-
mirea unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucră- tarea obligațiilor acesteia față de public. Atitudinea
rilor legate de deservirea populației. Deci, diferite sunt și comportamentul lucrătorilor din sfera comerțului,
obiectele de atentare, nu mai puțin variate sunt faptele alimentației publice, transportului, deservirii sociale,
comise și orientate asupra acestor obiecte, respectiv di- comunale, medicale sau de altă natură la prestarea
ferite și multiple pot fi și tendințele subiective. În acest serviciilor și executarea lucrărilor influențează, con-
sens, gradul daunelor cauzate relațiilor sociale sunt stată autorii citați, bunăstarea economică a societății
în legătură strânsă cu gradul de vinovăție, cu limitele în ansamblu. Lucrătorii din aceste domenii vor pu-
negării acestora de către subiectul activ al infracțiunii. tea menține această poziție avantajoasă numai cu
Corespunzător, gradul de pericol social al infracțiunii condiția că serviciile prestate și lucrările executate de
de primire a unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea către aceștia vor rămâne la un nivel înalt, ceea ce va
lucrărilor legate de deservirea populației este în direc- asigura păstrarea încrederii publicului față de profe-
tă dependență de latura subiectivă a acesteia. Cea din sie [10, p.223-224]. S. Brînză și V. Stati consemnează
urmă – un element structural important și principial, că acești lucrători trebuie să acționeze într-o manieră
influențează gradul de pericol social al infracțiunii ana- corespunzătoare reputației profesiei și să evite orice
lizate. Urmând această argumentare, este necesar a se comportament care ar putea discredita profesia. Cea
remarca că știința dreptului penal se poziționează din din urmă se ia în considerație la elaborarea cerințelor
perspectiva faptului că vinovăția este strâns legată de etice, ținându-se cont de responsabilitatea lucră-
pericolul social al infracțiunii. Negarea acesteia ar fi torului față de consumator (client) [10, p.224]. Fă-
determinat o incriminare obiectivă. cându-se referire la art.11 al Legii privind protecția
Pentru o cercetare mai amplă a esenței pericolului consumatorului [11], S.Brînza și V.Stati subliniază
social al infracțiunii de primire a unei remunerații ili- că consumatorul, la încheierea contractelor, are, prin-
cite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea tre altele, următoarele drepturi: de a lua liber decizii
populației și a structurii ei este important a reieși din la achiziționarea serviciului, fără a i se impune în
faptul că fiecare conștientizare a activității subiectului contracte clauze abuzive sau care ar favoriza folosi-
poate fi ori pozitivă – utilă pentru societate, ori negativă rea unor practici comerciale incorecte, de natură a
– socialmente periculoasă. Primirea unei remunerații influența opțiunea acestuia; de a plăti pentru servi-
ilicite de la cetățeni pentru îndeplinirea lucrărilor legate ciile de care beneficiază sume stabilite, în prealabil,
de deservirea populației reprezintă o parte a experienței cu exactitate; majorarea prețului inițial este posibil
negative, include în sine o orientare valorică specifi- doar cu acordul consumatorului [11, p.224].
că și poate servi, din aceste considerente, un precedent Din perspectiva analizelor desfășurate anterior,
pentru reiterarea faptei ilegale atât de persoana făptui- este cazul a apela la opinia autorului V. Cușnir, care
torului, cât și de către alte persoane. Din aceste rațiuni, menționează că periculozitatea faptei incriminate se
la evaluarea gradului de pericol social al infracțiunii de manifestă prin stările de pericol social pe care le poa-
primire a unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea te provoca comportamentul incriminat al subiectului
lucrărilor legate de deservirea populației, o importanță pentru relațiile sociale din sfera de prestare a servi-

83
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 7, 2015

ciilor, afectând imaginea agenților care le prestează agenților care le prestează și prejudiciind interesele
și prejudiciind interesele cetățenilor [12, p.113; 13, cetățenilor.
p.65]. • Primirea unei remunerații ilicite pentru îndeplini-
În acest sens, din prezumția legiuitorului în raport rea lucrărilor legate de deservirea populației devine ori
cu pericolul social al infracțiunii reiese că acesta decur- ar trebui să devină infracțională, pentru că esența so-
ge din dauna/daunele cauzat/cauzate funcționării nor- cial-politică a acesteia indică asupra caracterului vădit
male a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor din negativ, antisocial.
sfera de deservire, activitatea cărora este impusă pentru • Gradul prejudiciabil al infracțiunii de primire a
satisfacerea intereselor populației, la fel din daunele unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor
materiale și morale aduse unor persoane concrete, care legate de deservirea populației nu este determinat nu-
se adresează la întreprinderile respective în vederea mai de existența elementului material (deși infracțiunea
prestării unor servicii sau îndeplinirii unor lucrări. este descrisă prin intermediul unei componențe forma-
Infracțiunea de primire a unei remunerații ilici- le), ci din combinația normativă admisă dintre acesta și
te pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea metoda de comitere a infracțiunii – extorcarea.
populației prezintă pericol social și constituie, astfel,
o manifestare antisocială, care aduce atingere relațiilor Referințe:
sociale a căror normală desfășurare și dezvoltare nu 1. Матвейчук В.К. Уголовно-правовая борьба oрганов вну-
sunt posibile fără asigurarea bunului mers al activității тренних дел с получением незаконного вознаграждения от
întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor din sfera de граждан за выполнение работ, связанных с обслуживанием
deservire împotriva actelor lipsite de probitate săvârșite населения (вопросы квалификации): Учебное пособие. Киев:
Научно-исследовательский и редакционно-издательский от-
de salariați [14, p.128]. Deși, autorii V.Dongoroz, дел, 1989. 72 с.
I.Fodor, S.Kahane și alții determină infracțiunea primi- 2. Александров Ю.В., Бондаренко Н.А., Матвейчук В.К.,
re de foloase necuvenite ca fiind o varietate de specie Самилык Г.М., Собко-Нестерук А.М. Практические вопросы
a infracțiunii de luare de mită [14, p.128], în viziunea квалификации органами внутренних дел преступлений в сфере
noastră, legislația penală a Republicii Moldova nu обслуживания населения. Киев: МВД СССР, 1984. 64 с.
identifică legătura de la general la special, ori de la gen 3. Stati V. Infracțiuni economice. Chișinău: CEP USM, 2014.
la specie între infracțiunea de corupere pasivă/luare de 530 p.
mită și primirea unei remunerații ilicite pentru îndepli- 4. Колосов В. И., Малаков Л. К. Ответственность за
nirea lucrărilor legate de deservirea populației. поборы и нарушение правил торговли. Горький: МВД СССР,
1983. 63 с.
Deci, periculozitatea faptei incriminate se manifestă 5. Таций В. Я. Ответственность за хозяйственные пре-
prin stările de pericol pe care le poate provoca comporta- ступления. Объект и система. Харьков, 1984. 586 с.
mentul incriminat al subiectului pentru relațiile din sfe- 6. Predescu O. Dreptul penal al afacerilor. Bucureşti: Continent
ra de prestare a serviciilor, afectând imaginea agenților XXI, 2000. 246 p.
care le prestează și prejudiciind interesele cetățenilor. 7. Утевский Б.С. Общее учение о должностных преступле-
Concluzii ний. Москва: Госюриздат, 1948.
• Limitele asigurării sferei de deservire a populației 8. Светлов А.Я. Ответственность за должностные пре-
sunt evidențiate nu numai de caracterul categoriilor care ступления. Киев: Наукова думка, 1978.
9. Комментарий к Уголовному кодексу Республики Ка-
formează acest domeniu complex, de reglementările ce захстан (Особенная часть). http://law.delovoimir.kz/laws/
se impun în cadrul acestuia, ci și de sistemul de măsuri view/2917/1/page:28. Vizitat: 26.05.2014.
aplicate din numele statului persoanelor care au admis 10. Brînză S., Stati V. Drept penal. Partea specială. Vol. II.
încălcări ale regimului normal al deservirii populației. Chișinău: USM, 2011. 1324 p.
• Sistemul economic care cuprinde aceste activităţi 11. Legea privind protecția consumatorului, din 13 martie
economice constituie acel cumul de procese sociale 2003, nr. 105. În: MO, 27 iunie 2003, nr. 126-131. Intrată în vi-
care au loc în baza raporturilor patrimoniale şi a forme- goare la 28 octombrie 2003. http://lex.justice.md/document_rom.
lor ei organizaţionale existente în societate. php?id=546986A0:88685EC5. Vizitat: 25.05.2014.
12. Cușnir V. Infracțiunile asemănătoare celei de corupție –
• Din prezumția legiuitorului în raport cu perico- primirea remunerației ilicite pentru lucrări legate de deservirea
lul social al infracțiunii reiese că acesta decurge din populației (art. 256 Cod penal). În: Analele științifice ale Academiei
dauna/daunele cauzat/cauzate funcționării normale a „Ștefan cel Mare” a MAI. Seria Drept public. Chișinău: Centrul Edi-
întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor din sfera de torial al Academiei „Ștefan cel Mare”, 2004. 232 p.(p.113-116).
deservire, activitatea cărora este impusă pentru satisfa- 13. Gurschi C., Gurin V., Cușnir V., Avram M. Jurisprudența
cerea intereselor populației, la fel din daunele materiale privind infracțiunile de corupție. Aspecte teoretice și practice.
și morale aduse unor persoane concrete, care se adre- Chișinău: Ulysse, 2003.260 p.
sează la întreprinderile respective în vederea prestării 14. Dongoroz V., Fodor I., Kahane S. et al. Explicații teoreti-
ce ale Codului penal român. Partea specială. Vol. IV. Ed. a II-a.
unor servicii sau îndeplinirii unor lucrări. București: Editura Academiei Române, 2003. 932 p.
• Periculozitatea faptei incriminate se manifestă
prin stările de pericol pe care le poate provoca com- Recenzent:
portamentul incriminat al subiectului pentru relațiile Viorel Berliba,
din sfera de prestare a serviciilor, afectând imaginea doctor habilitat în drept, conferențiar universitar

Semnat pentru tipar 28.07.2015. Formatul 60x84 1/8.


Tipar ofset. Coli de tipar conv. 12,0. Tiparul executat la CEP al USM
Tirajul – 650.

84