Tema 3.

Etica afacerilor

1. Particularitățile comportamentului etic

2. Dilemele etice în afaceri
3. Analiza și soluționarea dilemelor etice
4. Standardele etice

1. Particularitățile comportamnetului etic

Etica afacerilor studiază principiile și regulile, care trebuie să genereze
procesele manageriale, conduita corectă în afaceri (față de angajați, clienți,
investitori, acționari, față de comunitate, etc.).
Etica afacerilor se bazeaza pe corectitudene, sinceritate, respectarea
cuvîntului dat, capacitatea de a funcționa eficient pe piață în corespundere cu
legislația în vigoare, regulile și tradițiile formate. Etica afcerilor include: estimarea
etică atât a politicii organizației, cât și a celei externe; valorile morale ale
membrilor organizației; climatul moral din colectiv; normele etichetei în afaceri.
Etica în afaceri o respectă multe companii pentru a deține încrederea opiniei
publice. Spre ex: drepturile salariațiilor, practicile de corupție, protecția mediului,
etc., care preocupă managerii ce urmăresc să obțină profituri pe termen lung și să
creeze o imagine bună pe piață.
Comportamnetul etic al întreprinderii este infleunțat de un șir de factori.
Factorii care generează un comportament etic sunt:
1. Reglementările guvernamentale interzic anumite procese de producție,
fabricarea unor produse, producerea anumitor materiale sau efectuarea unor
practici comerciale. Firmele trebuie să cunoască ce este interzis în afaceri și să
respecte anumite prevederi legale. Datorită caracterului lor imperativ,
reglementările guvernamentale fac ca afacerile unei firme să fie legale sau ilegale.
De ex: în cadrul luptei cu fumatul în Republica Moldova au fost limitate
posibilitățile producătorilor de țigări în promovarea pioducției sale. Este interzisă
reclama țigărilor la televiziune, radio, pe panouri.
Legislația de stat orientează, atît la nivel individual, cît și organizational, spre
îndeplinirea unor legi care sunt reglementate de stat.
Dacă reglementările sunt insuficiente și permit desfășurarea de către firmă a
unor activități incorecte sau care ar leza interesele clienților ori ale partenerilor,
afacerile pot fi legale, dar neetice, incorecte. Această situație este frecvent întâlnită
în practicile întreprinderilor, datorită inexistenței unui sistem legislativ coerent care
să reglementeze activitatea economică. Astfel, s-a pus problema ca producătorul nu
numai să informeze consumatorul despre conținutul produsului, dar ca toată
informația de pe etichetă să fie clară (ca consumatorul să înțeleagă ce înseamnă
fiecare termen utilizat) și să se indice cum va influența asupra sănătății.
2. Codurile de etică presupun că corectitudenea în afaceri un element principal
pentru succes. De aceea firmele încearcă să dezvolte la proprii salariați un
comportament etic. Codurile de etică ale firmelor se adresează atât personalului
propriu servind în procesul de încadrare pe funcții, promovare și salarizare, cât și
partenerilor de afaceri.
Un cod etic formează idealuri, valori, principii după care este guvernată o
organizație. Deasemena codurile etice abordeaza si alte probleme: conflictele de
interese, concurenții, carcaterul privat al informațiilor, oferirea cadourilor etc.
Firmele de renume din întreaga lume au elaborat astfel de coduri de etică, ele astfel
creează imaginea proprie de succes a modului în care acestea înțeleg să facă afaceri
și sa-și trateze partenerii.
3. Caracteristicile individuale reflectă structura psihică și sistemul de educație al
fiecărui lucrător.
4. Presiunea social și gradul de profitabilitate a firmei impun o responsabilitate
social sporită.

2. Dilemele etice în afaceri

Dilemele etice sunt situații neclare care cer de la conducător să ia decizii corecte.
Spre exemplu:
- Este etic de a nu divulga informația, care poate să-l facă pe un bun lucrător să-și
schimbe locul de muncă?
- Este etic de a da mită, pentru a primi un contract avantajos?
- Este etic de a permite companiei de a amplasa deșeurile dăunătoare într-o formă
periculoasă?
Cele mai multe dileme etice în afaceri apar în următoarele domenii: etica
personală, drepturile salariaților, securitatea/siguranța consumatorului,
discriminarea, codurile de conduită, practicile financiare(contabile), utilizarea
energiei, responsabilitatea organizațiilor, relațiile cu corporațiile, semnalele de
alarmă, internetul și protejarea intimității, protecția animalelor și cercetarea,
practicile de corupție, salariile directorilor.
Uneori în cadrul afacerilor se adoptă un comportament neetic. Cunoașterea
cauzelor comportamentului neetic poate ajuta la prevenirea lui.
Cauzele comportamentului neetic sunt:
1. Cîștigul (dorința de obținere a profitului maxim) duce la numeroase tentații, mai
ales atunci cînd se anticipează un cîștig consistent.
2. Conflictul de roluri - multe dileme etice care apar în organizații sunt în realitate
forme ale conflictului de roluri care ajung să fie rezolvate neetic.
3. Competiția puternică pentru obținerea de resurse deficitare poate stimula un
comportament neetic, atît prin stimularea jocului de afaceri, cît și prin acte ilegale
reale în care se constată delicte de comerț, cum ar fi, de exemplu, fixarea prețurilor
și încălcarea prevederilor de monopol.
4. Personalitatea. Oamenii puternic orientați spre valorile economice sunt mai
expuși la un comportament neetic decît ceilalți.
5. Cultura organizației și a domeniului de activitate. Spre ex: s-a constatat o mare
disponibilitate de încălcare a normelor în diferite domenii. In consecință, un
comportament contrar eticii dăunează grav și societății, în ansamblu, ducând la
apariția unor flageluri create de viața modernă (crimă, abuzuri, discriminări, trafic
de droguri, trafic de influență, corupție etc.), la agresiuni împotriva persoanei
(suferințe boli etc.), la prejudicierea condiției umane (mizerie materiala și
sufletească) etc. Pentru înlăturarea comportamentelor neetice, companiile ar trebui
să dezvolte programe care să cuprindă proiecte de educație formală in etică, care să
producă un impact pozitiv asupra atitudinilor etice în organizații.

3. Analiza și soluționarea dilemelor etice

Exista 3 tipuri de analiză a problemelor etice:
1. Analiza economică - abordează problema managerială din perspectiva
teoriei microeconomice. Se bazează pe convingerea că managerii unei organizații
trebuie întotdeauna să acționeze pentru maximizarea veniturilor și minimizarea
cheltuielilor.
2. Analiza legală - tratează dilemele etice prin prisma teoriei legalității,
pornind de la ideea că, într-o societate democratică, fiecare lege reprezintă
judecățile colective, morale făcute de membrii ei în legătură cu un litigiu
determinat. Ajuta la cunoașterea legalității unei situații dar, deoarece legea nu
acoperă decât parțial sfera standardelor morale, analiza legală este insuficientă în
soluționarea unei dileme etice.
3. Analiza etică - este bazată pe procesele de gândire rațională. Un manager va
trebui să acționeze întotdeauna în concordanță cu anumite principii de
comportament, care mai sunt denumite „standarde etice”.
Standardele noastre morale legate, de exemplu, de corect, just, drept, diferă
de la un individ la altul, datorită diferenței de valori la care se raportează. Prin
urmare, nimeni nu poate spune cu certitudine că un anumit standard moral este bun
sau rău, dar se poate dovedi dacă el exprimă o obligație față de alții și nu numai un
beneficiu față de noi înșine.
În soluționarea dilemelor etice, întrebările cheie sunt :
- Cine ar cîștiga și cît de mult?
- Cine va pierde și cît de mult?
Principiile fundamentale utilizate în soluționarea problemelor de etică din
afaceri sunt:
1. Integritatea angajaților în desfășurarea activităților;
2. Obiectivitatea, eliminând conflictele de interese, influențele externe în realizarea
unor oportunități;
3. Competență, conștiinciozitate, aptitudini profesionale ale managerilor și
personalului angajat în afaceri;
4. Confidențialitatea informațiilor dobândite pe parcursul derulării activităților, cu
excepția situațiilor impuse de lege când se impune dezvăluirea acestor informații;
5. Servicii în concordanță cu standardele tehnice și profesionale relevante.

4. Standardele etice
Standartele etice presupun anumite principii de comportamnet:
1. Principiul utilitarist - acționează într-un mod care va aduce cel mai mult bine
celui mai mare număr de oameni.
2. Principiul individualist - acționează într-un mod care să se bazeze pe libertatea
conștiinței, pe libertatea individuală.
3. Principiul justiciar - acționează într-o astfel de modalitate încât acțiunea
întreprinsă în anumite condiții să poată fi considerată o lege, regulă sau normă de
comportament universal.
4. Regula de aur - Acționează în același mod în care ai vrea ca alții să te trateze pe
tine.
5. Etica profesională - întreprinde acțiuni care vor fi percepute drept adecvate de
către un grup dezinteresat de colegi care au aceeași profesie.
6. Testul TV- Managerii trebuie să se întrebe întotdeauna: „M-aș simți confortabil
dacă ar trebui sa explic unei audiențe naționale la TV de ce am întreprins o
asemenea acțiune?”