Numdratul este o formii simpld C Primul calculator

mecanic func1ional a
a adunarii -adunam mereu un fost construit de
matematicianul
..unu"1a un total anterior. In- francez Blaise Pascal
mulJ;ireapoate fi ~i ea conside- in anul 1642. El
avea un set de
ratii o adunare repetatii -ea angrenaje ~i ro1i
implicii adunarea unui numdr numerotate.

cu el insu~i de mai multe orL

O Numeralele de la
N Umerele micj sunt u~or de apreciat. 1 la 10 folosite azi
Modelele pe care le alcltujesc trej sau in societ3,ile vestice,
patru lucruri se recunosc repede. decj nu in compara,ie cu
este nevoje s:l numaram. Dar num:1ratul este cele ale altor
esential. de exemplu. pentru a putea spune dacl civiliza,ii. Cifrele pe
dintr-o tumill mare lipse~te sau nu o oaie. Un care le folosim
mod primitiv de a numJlra a fost prin folosirea seam3n3 mult cu
unej pjetricele pentru reprezentarea fieclruj cele din Arabia de
object. Un saculet cu pjetrjcele putea sa Vest.
reprezinte o tumill de oj. iar numarul oilor putea
fi verificat oricind. vazandu-se dacl pentru
fiecare piatr:1 exista o oaje. O Unele ceasuri
electronjce djgjtale
Sisteme numerice fac mult maj mult
Folosirea cato1Va pjetricele pentru a indica un decat sa arate doar
num:lr de objecte este at:1t simpla. cat ~j ora. Acest ceas are
8 convenabila. insa dificultatile apar cu numerele ~i un calculator.
mari. Chiar dacl am putea gasj destule pjetricele Tastele sunt atat de
pentru a reprezenta numarul. s-ar putea s:l nu le mjcj incat trebuje
putem duce. Unele socjetatj numarau pe apasate cu un object
degetele mainilor. dar nu puteau sa treacl de ascu1jt.

putut s:l foloseasca cuvintele pentru a reprezenta

zece. Allele au continual nu~loarea
8 cJegelelepicioarelor, dar atunci aveau probleme
cu numerele pesle 20.
f Solu1;iaa fosl de a numara parul la zece pe
I
' m.1.ini ~i apoi de a 1ncepe din nou, p;lstrand
c separal socoleala numarului de zeci numarale.
in unele regiuni, o persoarul numara uni~ti1e, iar
ai~ persoarul numara zecile. Un sislem de
numerotare bazal pe zeci a fosl deci o dezvoltare
pe flreasc~ din folosirea mainilor pentru numarat.
Dar au existat citeva abateri de 1a acest sistem.
De exemplu, cu 4.000 de ani 1n urm~,
babilonienii i~i bazau numaratoarea pe zed,
pan~ 1a numarul 60. Un rezultat al acestui fapt
este c~ 1n prezent avem un sistem temporal cu
60 de secunde 1ntr-un minut ~i 60 de minute 1ntr-
o ora.
O data cu dezvoltarea limbilor, oamenii au
nurnere. Astfel nu era nevoie sa se arate
degetele, pietricelele sau obiectele In sine pentru
a spune oarnenilor cite sunt. Nurnerele puteau
fi, de asernenea, communicateprin picturi, desene
sau simboluri. Un mod de a cornunica numarul
oilor dintr-<> tunrul este de a picta sau desena
grupul de animale. Dar este rnult mai rapid s:l se
foloseasca un fel de sirnboluri pentru a
reprezenta numerele. Egiptenii foloseau o serie
de linii simple pentru nurnerele pana la noua ~i
apoi un simbol special pentru zece. Babilonienii
aveau un sistern similar, pe cind romanii au
introdus un simbol nou cind numaratoarea

343
 ADUNAREA

O Unele ~iruri de
numere nu depa~esc
niciodata o anumita
limita cand sunt adu-
112
,
nate. Suma ~irului
prezentat aici nu
II poate sa depa~easca
niciodata 2.

1/8
O Aceasta tabela
114 compara cateva
f/32 numere zecimale
11.16 (bazate pe 10) ~i
cateva numere bina-
re (bazate pe 2).

C Doua perspective ale lui Sinclair Cambridge

-un calculator vechi de buzunar timpuriu. Ma-
joritatea elementelor electronice sunt con~inute
in dispozitivul dreptunghiular negru, situat chiar
deasupra centrului in imaginea din dreapta.

unele tari estice.

ajungea la cinci. Altii aveau un simbol separat
pentru fiecare numar paru1 la noua, ca ~i In
sistemul arabic pe care 11folosim astazi, iar grecii
aveau ~i ei un simbol special pentru zece.
Tinerea scorului
De~i putem si numaram obiecte rostind pe rand,
sau doar gandind, cuvantul corespunzator
fiecarui numar, oamenii adesea folosesc o
oarecare forma de ajutor fizic. De exemplu, ei
pot sa-~i foloseasal degetele pentru a 1;ine
socoteala unitatilor,. pentru ca In cazulln care li
se distrage atentia pentru o clipa sa poata relua
numaratoarea din punctul potrivit. Iar daal
numara Incet sau neregulat, ca la marcarea
scorului Intr-un joc, ei pot sa aiba nevoie de o
evidenta scrisa, sau sa indice scorurile folosind
senme pe o tabla. . Simplitatea, ieftinatatea (ii utilitatea acestei
In meciurile de cricket, unii arbitri 1;in
socoteala numarului bilelor aruncate Intr-o
partida recurgand la tehnica antial de folosire a
pietricelelor la numarat. La aruncarea fieclrei
bile ei mut:1 a pietricica dintr-un buzunar in altul.
Exist:1a pietricica pentru fiecare bila, astfel c:lla
golirea primului buzunar partida s-a incheiat.
Pentru a face rnai u~ara numaratoarea cu
pietricele, cu mult inaintea erei calculatoarelor
mecanice, acestea erau uneori puse pe coloane
separate pe a plac:l, pentru a indica unit:11;i1e,
zecile, sutele (ii a(ia rnai departe. Pentru a pastra
pietricelele in coloanele potrivite, cineva s-a
gandit sa fac:l a serie de (ian!;uri in placa. Orice
pietricele incluse in numaratoare erau mutate
de-a lungul (ian!;urilor.
Cu aproximativ 5.000 de ani in urma,
folosirea pietricelelor a fast inlocuit:1 cu bile.
Acestea erau in(iirate pe a serie de sarme sau
nuiele subtiri din lenm, fIXate intr-o ram:l.
numaratoare (ii calculator portabil, numita abac,
i-au asigurat supravietuirea de-a lungul
secolelor. Abacul mai este inca larg folosit in
Tennenul de calculator mecanic se refern de
obicei la un dispozitiv cu roti dintate rotative.
Primul calculator de acest fel a fost inventat In
Franta, In anull642, de c:ltre Blaise Pascal. Ell.
a conceput pentru tatll s;lu, care era perceptor.
I.a lnceputul anilor 1900, ~inile mecanice
de calculat cu ac1;ionare manual;l erau larg
folosite. Pentru a aduna numere pe un calculator
de birou tipic, primul num;lr se flxa pe o
claviaturn ~i apoi se rotea o manivela. Aceasta
ac1;ionaun ~ir de roti dintate, care se roteau cu
valori corespunz;ltoare cifrelor din numlr. Apoi
procesul se repeta cu mai multe numere, ro1;i1e
dintate 1nregistrand suma total;l, care putea fi
citit;l de pe un afl$aj In orice faz;l. Rotirea
manivelei de mai multe ori cu ace!a$i set de
numere avea ca rezultat Inmultirea, prin
adunarea repetat;l a nurru!rului.
Curand s-au introdus motoare electrice
pentru a grnbi ac1;iuneacalculatoarelor mecanice
~i s-au lncorporat irnprimatoare lncastrate In
unele ~ini pentru a asigura 1nregistrarea
pennanent;l a calculelor.
Calculatoare
Mecanismele calculatoarelor mecanice trebuiau
s;l fie tot timpul pornite, rotite ~i oprite.
Greutatea p;lrtilor mobile lirnita viteza cu care
put"eau fi efectuate asemenea opera1;ii~i, deci, ~i
rata de executie a calculatoarelor. Ins;l aceste
probleme au fost eliminate o dat;l cu
introducerea calculatoarelor electronice, In anii
1940. Folosind numere binare -un sistem de
numarare bazat pe numere luate dow cite dou;l
-electronii care se deplasau In circuite
lndeplineau sarcina efectuat;l anterior de p;lr1;i
mecanice. Viteza cu care functionau
calculatoarelor a amtat c:l lncepuse o mare
revolutie In tehnologie. Cu multi ani mai tarziu,
aceast;l tehnologie de baz;l, dar In fonrul
miniaturizat;l, ne-a oferit lnc:l o unealt;l pentru
lucrul cu numerele -calculatorul de buzunar.

344