6.

Cap. 6 Strategii de control al instalaŃiilor de iluminat

6.1 Componentele energetice şi de cost ale iluminatului

InstalaŃiile de iluminat trebuie astfel proiectate încât să asigure o ambianŃă cât mai confortabilă
cu consumuri energetice minime. Cu toate că iluminatul este destinat să promoveze performanŃa
vizuală, confortul vizual, plăcerea sau o combinaŃie a acestora, trebuie avut însă în vedere
eficienŃa energetică şi costul cu care se împlinesc aceste cerinŃe.
Este important să nu fie compromise aspectele vizuale ale instalaŃiilor de iluminat prin
simpla reducere a consumului de energie, luând în considerare faptul că, în multe locuri, costul
energiei consumate în iluminat, deşi substanŃial, reprezintă doar o mică parte din costul total
asociat activităŃii desfăşurate. În spaŃii industriale, sistemul de iluminat consumă 10-15% din
energia electrică şi costurile de energie (fără considerarea consumului tehnologic). În clădiri de
birouri, consumă aproape 60% din energie şi circa 1% din costurile totale (ce includ şi
echipamente, salarii, călătorii, conferinŃe).
Costul anual total al sistemului de iluminat este compus din costul de capital (investiŃie,
instalare) şi costurile de funcŃionare (electricitate, lămpi, întreŃinere) – figura 6.1. Componentele
acestor costuri scot în evidenŃă ponderea însemnată pe care o are durata de funcŃionare a
instalaŃiei de iluminat. Energia consumată de instalaŃiile de iluminat depinde de puterea instalată
şi de durata consumului. Numărul orelor de utilizare este determinat de: - prezenŃa utilizatorilor
în încăpere; - lumina naturală disponibilă; - sistemul de control aplicat.
Este important să se cunoască consumul de energie al unei instalaŃii existente sau
proiectate, când se analizează costul măsurilor de îmbunătăŃire a eficienŃei energetice a
instalaŃiei. Aceste măsuri necesită fonduri băneşti pentru a fi introduse, dar, ulterior, vor conduce
la reducerea consumului de energie. Este posibil ca la o instalaŃie cu o putere instalată mare,
combinată cu un sistem de control favorabil să se obŃină un număr mic de ore de utilizare, ceea
ce duce la un consum de energie mai redus decât într-o instalaŃie cu o putere mai mică dar cu un
sistem de control neadecvat, care face ca timpul de utilizare al ei să fie mare.
Cele mai scăzute valori ale puterii instalate specifice realizate de sisteme moderne de
iluminat sunt de circa 10 W/m2, respectiv 2 W/m2⋅100 lx, la niveluri de iluminare medie pe
planul de lucru de 350-550 lux, cu un consum de energie de 29-30 kWh/m2 pe an (de exemplu,
La Tour Elf, La Défense, Paris, France - Stadtparkasse, München, Germania).

Figura 6.1 Componentele costului sistemului de iluminat – după [5]

 6.2

6.2 Controlul iluminatului

Pentru anumite perioade de timp şi locuri de funcŃionare, controlul iluminării asigurate de

instalaŃia de iluminat electric poate să fie eficient sub aspectul economiei de energie. Iluminarea
necesară depinde de lumina naturală disponibilă, de ocuparea spaŃiului de muncă, de sarcina ce
trebuie îndeplinită (cerinŃele pentru activitatea productivă pot să difere substanŃial de cele
necesare lucrărilor de curăŃenie; cerinŃele la un anumit loc de muncă pot să fie diferite în timp, în
funcŃie de specificul sarcinii de îndeplinit la un moment dat) şi de preferinŃele individuale ale
utilizatorului. Controlul constă în mod obişnuit din întreruperea sau diminuarea alimentării
lămpilor sau a corpurilor de iluminat, individual sau în grupuri. Controlul poate fi realizat
manual, automat sau într-o combinaŃie a acestora, având însă în vedere că este necesar ca un
control manual să poată înlocui în orice moment pe cel automat. Controlul manual poate fi
realizat cu întreruptoare (comutatoare) fixe sau portabile cu comandă la distanŃă; controlul
automat poate fi programabil în funcŃie de timp, de lumina naturală disponibilă sau de prezenŃa
ocupanŃilor încăperii şi poate fi parte componentă a unui sistem general de automatizare a
clădirii.
Tehnici de control
Nivelul de iluminare într-o încăpere poate fi controlat:
• prin comutare - control în trepte;
• prin reglare - control continuu;
• printr-o combinaŃie a celor două (comutare şi reglare).

Controlul iluminatului prin comutare. Fluxul luminos al unei instalaŃii de iluminat

poate fi adus la nivelul dorit în trepte. InstalaŃia poate funcŃiona cu un număr redus de corpuri de
iluminat, pentru asigurarea unor niveluri de iluminare generale scăzute (de exemplu, în perioada
de curăŃenie), poate fi întreruptă complet în unele porŃiuni (de exemplu, corpurile de iluminat din
vecinătatea ferestrelor) sau anumite corpuri de iluminat pot fi lăsate în funcŃiune pentru a se
asigura iluminatul localizat; desigur că uniformitatea iluminării va fi afectată în mod negativ.
Realizarea sistemului este posibilă cu o mică extindere a reŃelei de alimentare a corpurilor de
iluminat.
Controlul iluminatului prin diminuare. Nivelul de iluminare este variabil în mod
continuu. Dispozitivele actuale sunt din categoria variatoarelor de curent alternativ cu comandă
de fază (tip chopper, cu tiristor) sau cu frecvenŃă variabilă (regulatoare de lumină electronice de
înaltă frecvenŃă - HF). Variatoarele chopper au circuite de control al fazei prin care se modifică
perioada de conducŃie în fiecare jumătate de ciclu al curentului lămpii. Lămpile fluorescente pot
fi controlate în gama de curenŃi (0,5 ... 1,0)In, ceea ce este echivalent cu o diminuare a fluxului
luminos emis de până la 50% din fluxul nominal al lămpii. Limita inferioară de curent este
determinată de încălzirea minimă a electrozilor lămpii care să asigure temperatura de emisie
electronică a acestora. Astfel de circuite sunt simple, ieftine şi nu au un consum propriu de
putere. Variatoarele HF sunt din categoria balasturilor electronice. Fluxul luminos poate fi
diminuat până la 1%, 3% sau 10%, funcŃie de tipul balastului.
Controlul iluminatului prin comutare şi reglare. În spaŃiile în care sunt necesare
niveluri de iluminare ridicate, este posibilă reducerea costului sistemului de control a
iluminatului prin utilizarea combinată a comutării cu o reglare parŃială. La valori ridicate ale
iluminării se aplică reglajul prin comutarea lămpilor, iar la valori scăzute - prin reglarea continuă
a unor corpuri de iluminat echipate cu dispozitivele de reglaj adecvate.
Sisteme de control
Sistemele de control al iluminatului sunt grupate în trei categorii de bază:
• Control manual
• Control automat (non-inteligent)
• Control computerizat (inteligent)
 6.3

Controlul manual. Un sistem manual de control a iluminatului utilizează întreruptoare,

variatoare sau o combinaŃie a acestora şi este proiectat astfel încât să permită utilizatorilor să
regleze nivelul de iluminare local, în concordanŃă cu nevoile lor individuale. În spaŃii iluminate
de mici dimensiuni (de exemplu, birouri individuale) sunt folosite dispozitive de control montate
pe perete, în timp ce în spaŃii largi, cu locuri de muncă individualizate (de exemplu, birouri mari
cu multe puncte de lucru), sunt mai convenabile dispozitivele de comandă de la distanŃă (cu
comandă în infraroşu). Unul din marile dezavantaje ale metodelor manuale este determinat de
comportamentul persoanelor ce utilizează instalaŃia de iluminat: ele vor aprinde lumina atunci
când apreciază că iluminatul natural este insuficient, dar cu siguranŃă vor uita să o stingă atunci
când iluminatul natural devine corespunzător. Astfel, o considerabilă cantitate de energie
electrică este risipită atât în timpul desfăşurării activităŃii zilnice, cât şi după încheierea
programului de lucru.
Controlul automat. Sisteme de control automat folosind relee de timp (ceasuri de
comandă), fotocelule sau detectoare de prezenŃă pot fi folosite pentru conectarea (deconectarea)
sau reglarea grupurilor de corpuri de iluminat selectate. Conectarea (deconectarea) automată este
cea mai simplă metodă din punct de vedere tehnic, dar trebuie făcută în trepte, pentru evitarea
unor variaŃii mari ale iluminării care produc inconfort.
Releele de timp programabile (ceasuri de comandă) permit un control bazat pe timp al
echipamentului de iluminat. Este posibilă conectarea/deconectarea întregii instalaŃii la timpi
predeterminaŃi, pentru a elimina pierderile provocate de lăsarea aprinsă a iluminatului când nu se
află persoane în interior (programul de lucru s-a încheiat) sau dacă lumina naturală eeste
suficientă. Acest sistem poate fi folosit pentru a asigura nivele reduse de iluminare dimineaŃa
înainte de sosirea majorităŃii persoanelor la lucru sau seara, în perioada de efectuare a curăŃeniei
sau din motive de securitate. Pentru realizarea sistemului se folosesc relee de tensiune controlate
de un ceas de comandă programabil.
Controlul luminii naturale utilizează o fotocelulă asociată cu un sistem de diminuare.
Nivelul de iluminare constant pe planul de lucru este obŃinut prin scăderea cantităŃii de lumină
artificială pe măsură ce lumina naturală devine disponibilă (dimineaŃa), respectiv prin creşterea
acesteia pe măsură ce lumina naturală se reduce (seara).
Senzorii de prezenŃă sunt activaŃi de prezenŃa sau absenŃa persoanelor în câmpul vizual.
Detectorii reacŃionează la mişcarea sau sunetul ce sunt asociate prezenŃei unor persoane în
încăpere şi acŃionează iluminatul conectând/deconectând lămpile. Se utilizează două tipuri de
bază de detecŃie: în infraroşu şi acustic (ultrasunete). Controlul iluminatului corelat cu prezenŃa
poate să conducă la economii considerabile de energie. Un timp predeterminat de întârziere a
deconectării lămpilor (de câteva minute) este necesar pentru evitarea acŃionărilor excesive care
favorizează scurtarea duratei de viaŃă a lămpilor. Este de notat că durata de viaŃă a lămpilor
fluorescente moderne nu mai este influenŃată în mod decisiv de frecvenŃa conectărilor/
deconectărilor acestora, astfel că nu se pune problema respingerii unui sistem de control al unei
instalaŃii de iluminat fluorescent pe acest criteriu, al frecvenŃei conectărilor.
Controlul computerizat. Un sistem de control al iluminatului computerizat poate să
coordoneze un mare număr de subsisteme, astfel încât să determine o flexibilitate şi o eficienŃă
deosebite ale instalaŃiei de iluminat. Controlul iluminatului poate fi parte integrantă a unui sistem
complex de gestionare a instalaŃiilor clădirii - de încălzire-ventilare-climatizare.
 6.4

6.3 Sisteme de control al iluminatului electric - SCIE

a) SCIE convenŃional
Întreruptoare convenŃionale. Majoritatea studiilor efectuate asupra modalităŃii clasice de
conectare a iluminatului în instalaŃiile tradiŃionale au evidenŃiat că iluminatul electric al unei
încăperi este aprins sau stins în întregimea sa, în puŃine cazuri aplicându-se o sectorizare a
funcŃionării acestuia. Comanda iluminatului este corelată aproape în totalitate cu perioada de
activitate - este aprins la început şi stins la sfârşitul acesteia. Oamenii obişnuiesc să aprindă
lumina când intră într-o încăpere dar rareori o sting înainte de plecare. Probabilitatea de-a lungul unui
an cu care un ocupant va aprinde lumina la intrarea într-o încăpere depinde de ora din zi, orientarea
ferestrelor şi factorul de lumină naturală pe suprafaŃa de lucru. La calculul factorului de lumină
naturală se utilizează factorii de corecŃie datorită orientării ferestrelor: nord - 0,77; est - 1,04; sud - 1,2;
vest - 1,00.

Figura 6.2 Probabilitatea de conectare a iluminatului - după [2]

b) SCIE corelat cu timpul

Controlul de timp al iluminatului se recomandă pentru situaŃiile în care managerul energetic
este abilitat să programeze, întreŃină şi reprogrameze sistemul de comandă în cazul în care se
modifică cerinŃele de iluminat pentru zonele controlate şi în raport cu variaŃia duratei zilei în
cursul unui an, care conduce la modificarea perioadei de timp în care este necesar iluminatul
artificial. Sistemele de iluminat prevăzute cu control de timp sunt echipate şi cu o anumită
modalitate de semnalizare a situaŃiei ce urmează. Astfel, în intervalul de timp de aşteptare
programat (cinci-zece minute), utilizatorii sunt în măsură să-şi încheie activitatea şi să părăsească
încăperea înainte de stingere parŃială sau totală a iluminatului în încăperea respectivă.
 6.5

Controlul prin comutare secvenŃială permite conectarea/deconectarea instalaŃiei de

iluminat - lămpi dintr-un corp sau corpuri dintr-o încăpere. Acesta poate fi realizat manual
(întreruptoare de perete) sau prin relee de comandă în cadrul unui sistem de control de timp.

Figura 6.3 Controlul prin comutare secvenŃială (în funcŃie de timp) – după [4]

În birouri individuale se asigură sisteme flexibile prin care utilizatorul poate modifica
ambianŃa luminoasă în funcŃie de disponibilitatea luminii naturale sau a activităŃii vizuale
necesare. Pe baza comenzii secvenŃiale într-o instalaŃie de iluminat se poate realiza un control al
nivelului de iluminare corelat cu activitatea desfăşurată în anumite perioade de timp ale zilei. De
exemplu, pe durata efectuării lucrărilor de întreŃinere a curăŃeniei în încăperi se asigură un nivel
de iluminare redus, cu scăderea corespunzătoare a consumului de energie electrică.
 6.6

Figura 6.4 Controlul în funcŃie de timp – după [4]

În sisteme de iluminat echipate cu corpuri de iluminat cu trei sau patru lămpi prevăzute
cu balasturi individuale, ale căror circuite de alimentare permit alimentarea individualizată a
lămpilor din corpuri, este posibilă realizarea unui control ce asigură trei niveluri de iluminare –
100%, 66% şi 33% (cifre valabile pentru trei lămpi pe corp). Această soluŃie poate fi adoptată la
proiectarea unor instalaŃii noi, ea fiind nerentabilă în cazul reabilitării unor instalaŃii existente.
Controlul se poate efectua la nivelul tabloului electric, prin intermediul unor relee de
joasă tensiune ce asigură controlul automat al circuitelor de lumină. Releele sunt, la rândul lor,
conectate la o unitate centrală de comandă. Microprocesorul acesteia poate controla orice număr
de circuite de lumină necesar şi poate fi programat pe diferite canale în funcŃie de timp, în mod
arbitrar, în cursul unei zile, în raport cu cerinŃele managerului energetic sau cele exprimate de
utilizatori.

c) SCIE corelat cu iluminatul natural

Coordonarea luminii naturale cu lumina artificială. Două situaŃii sunt de luat în considerare: (a)
instalaŃia de iluminat electric este destinată să fie folosită doar în perioadele de noapte; (b)
iluminatul electric suplimentează iluminatul natural în perioadele de zi, pentru asigurarea unor
nivele de iluminare ridicate cerute de activităŃile desfăşurate.
(a) Coordonarea instalaŃiilor este restrânsă la momentele de tranziŃie de la un sistem de
iluminat la celălalt. Se vor avea în vedere: - incidenŃa luminii şi distribuŃia luminanŃei; - aspecte
cromatice (redarea culorii, adaptarea cromatică şi ambianŃa luminoasă).
Probleme specifice pot să apară în situaŃiile în care sarcina vizuală implică unul din
aspectele menŃionate - de exemplu analiza culorii (într-un atelier de confecŃii), compararea
umbrelor produse sub o anumită cromatică sau analiza texturii unui material. În aceste situaŃii se
pune problema unui sistem de iluminat dimensionat în mod special şi prevăzut ca un iluminat
electric local. În cazurile obişnuite ale iluminatului general pentru birouri şi ateliere de producŃie,
aspectele de tranziŃie între cele două sisteme de iluminat nu pun probleme deosebite, dacă au fost
respectate normele uzuale de dimensionare pentru ambele sisteme - natural şi electric. Folosirea
perdelelor sau jaluzelelor pe timp de noapte poate să îmbunătăŃească distribuŃia luminanŃelor prin
absenŃa suprafeŃelor negre ale ferestrelor şi eliminarea posibilelor reflectări ale imaginilor
surselor de lumină.
(b) În încăperile prevăzute cu iluminat artifical de completare a iluminatului natural,
economii de energie substanŃiale pot fi obŃinute prin controlul întreruperii sau diminuării
instalaŃiei de iluminat electric în concordanŃă cu cantitatea de lumină naturală disponibilă.
Aceasta se realizează cu o simplu întreruptor cu fotocelulă sau cu dispozitive de control
electronice complexe, prin care cantitatea de lumină electrică este variată automat pentru a
completa componenta luminii naturale la momentul dat. Lămpile trebuie să fie comandate în
rânduri paralele cu ferestrele. Iluminatul electric trebuie redus numai dacă iluminarea totală pe
spaŃiul de lucru depăşeşte nivelul normat de iluminare cu un anumit factor, de exemplu de 1,5
ori. VariaŃia gradată (în trepte sau continuă) a nivelului de iluminare este de preferat unui reglaj
abrupt, de tipul tot/nimic (deschis/închis). La utilizarea senzorilor de lumină (fotocelule) pentru
aplicaŃii interioare ce comandă dispozitivele de conectare, trebuie avută în vedere o “bandă
moartă”, adică nivelul de iluminare deasupra căruia se deconectează lămpile trebuie să fie
superior nivelului de iluminare sub care se conectează lămpile. Această prevedere conduce la
evitarea instabilităŃii unor conectări/deconectări repetate în apropierea nivelului de iluminare
prescris. Fotocelula montată pe tavan detectează nivelul de iluminare în spaŃiul interior, asigurat
atât de lumina naturală cât şi de cea artificială (electrică) şi transmite semnalul către controler.
Acesta reglează iluminatul electric în conformitate cu algoritmul programat. Amplasarea
senzorului de lumină, algoritmul de control şi interacŃiunea lor determină perfomanŃa sistemului
 6.7

de control. În controlul luminii naturale se acŃionează în primul rând asupra corpurilor de

iluminat amplasate în apropierea ferestrelor, unde nivelul de iluminare naturală este mai mare.

Figura 6.5 Controlul în funcŃie de iluminarea artificială şi naturală – după [4]

În marile complexe de clădiri este de preferat să se instaleze sisteme automate de control al

consumului de energie care urmăresc toate instalaŃiile aferente - de aer condiŃionat, de încălzire, de
iluminat, pentru a se obŃine o eficienŃă maximă prin corelarea în ansamblu al funcŃionării acestora.
Este de dorit ca ocupanŃii unei încăperi, deci utilizatorii nemijlociŃi ai sistemului de iluminat, să aibă
posibilitatea de a interveni asupra funcŃionării sistemului automat de control al iluminatului, pentru a
adapta iluminatul necesităŃilor de moment. De aceea trebuie prevăzută modalitatea de înlăturare a
funcŃionării automate a sistemului şi de efectuare a unei comenzi manual. Cele mai avansate soluŃii
de integrare a iluminatului electric cu iluminatul natural, cu un disconfort minim al utilizatorilor
din încăpere şi cu un beneficiu energetic şi de costuri maxim se bazează pe sisteme de control
computerizat sofisticate.
 6.8

Figura 6.6 Procentul orelor de lucru anuale în care iluminatul va fi deconectat – după [2]
 6.9

Procentul orelor de lucru în cursul unui an (într-un program de muncă normal) în care
corpurile de iluminat vor fi stinse este determinat de valorile iluminării la care ele au fost
conectate (“nivelul de iluminare reglat” - de conectare) de către un dispozitiv automat -
fotocelulă; se presupune că cele două operaŃii distincte, de aprindere şi, respectiv, de stingere, au
loc la aceleaşi valori ale iluminării pe planul de lucru – figura 6.6.
Controlul iluminatului poate să fie manual, de tipul închis/deschis acŃionat de utilizator
(sistem utilizator) sau automat, care să compenseze variaŃia iluminatului natural (sistem
compensator). Sistemul compensator poate să dispună de două sau mai multe nivele de control
sau, preferabil, de modalitatea de diminuare continuă; în ambele cazuri trebuie să aibă un circuit
de întârziere pentru a evita răspunsuri nepotrivite în cazuri de înnorare momentană. Sistemul
utilizator este mai puŃin costisitor şi este potrivit unor acŃiuni de reabilitare a instalaŃiilor de
iluminat, dar poate produce disconfort. Indiferent de tipul sistemului de control, este necesar ca
acesta să fie prevăzut şi cu un releu de timp sau alt dispozitiv care să întrerupă automat
alimentarea instalaŃiei de iluminat la sfârşitul zilei de lucru. O scurtă perioadă de timp, de
maximum trei ore de comandă manuală, rămâne la dispoziŃia celor care trebuie să lucreze peste
program. În încăperi de dimensiuni mari, mai multe dispozitive de control sunt necesare pentru
comanda separată a rândurilor de corpuri de iluminat pentru asigurarea unei cât mai bune
uniformităŃi a iluminării pe întreaga suprafaŃă de lucru şi pentru utilizarea la maximum a
avantajelor oferite de lumina naturală.
Economiile de energie sunt dependente de caracterul specific al fiecărei aplicaŃii şi de
ipotezele considerate în analiza situaŃiei de referinŃă, pentru care se măsoară sau estimează
energia consumată în absenŃa controlului. Unele studii indică o reducere a consumului de energie
electrică de până la 30-40% pentru birouri cu ferestre verticale, care poate depăşi 50% pe timpul
verii.

Figura 6.7 Economia de energie prin controlul corelat cu lumina naturală disponibilă – după [4]

Factorul de lumină naturală - DF (Daylight Factor) este definit ca raportul între

iluminarea orizontală a unui punct din interior EHint produsă de fluxul luminos primit direct sau
indirect de la cerul având o anumită distribuŃie a luminanŃei şi iluminarea orizontală exterioară
EHext produsă de emisfera liberă a cerului în acelaşi punct exprimat, în mod obişnuit, în procente:
DF=(EH ext/EH int) 100, %
DF este elementul central al metodei CIE de evaluare a luminii naturale disponibile în
interiorul clădirilor. El depinde de tipul cerului, dar metoda de calcul este aplicabilă pentru
condiŃiile cerului acoperit CIE, acelaşi concept stând la baza metodei BRE care se utilizează în
 6.10

condiŃiile unui cer acoperit uniform. Iluminarea interioară este considerată simultan cu cea
exterioară. FrumuseŃea metodei constă în faptul că DF este o constantă asociată unui anumit
punct din încăpere, independentă de un moment oarecare, de ora zilei sau de ziua anului. Aceasta
nu înseamnă însă că iluminarea interioară este constantă, ci doar că este o fracŃiune constantă din
iluminarea exterioară (variabilă).
DF are trei componente, corespunzător celor trei căi prin care lumina naturală ajunge în
punctul considerat al planului orizontal din interiorul încăperii DF=CC+CRE+CRI. Componenta
cerului (CC) este datorată luminii naturale primite direct de la cer. Componenta reflectată externă
(CRE) este datorată luminii naturale primite de la suprafeŃele reflectante exterioare. Componenta
reflectată internă (CRI) este datorată luminii naturale primite indirect de la suprafeŃele reflectante
interioare.
Avantajul deosebit al metodei CIE constă în faptul că modelul distribuŃiei luminii
naturale în încăpere poate fi calculat o singură dată; acest model nu se schimbă în timp.
Cunoscând distribuŃia DF, nivelul iluminării naturale în interiorul încăperii se obŃine prin
multiplicarea acestuia cu iluminarea exterioară disponibilă la un moment dat. Se pot astfel
determina valorile minimă, medie şi maximă ale condiŃiilor de lumină naturală în încăperea
respectivă în localizarea dată sau în încăperi similare în alte localizări. Dezavantajul ei este că
permite calculul doar pentru cerul acoperit uniform şi nu poate analiza diferitele situaŃii variabile
determinate de nori, de mişcarea soarelui şi de componenta directă a razelor solare.
În unele Ńări este menŃionată valoarea minimă a DF admisă pentru diferite tipuri de
clădiri.
Pentru încăperi cu DF mai mare de 5%, iluminatul electric nu este necesar pe întreaga perioadă a
programului de lucru. Încăperea este luminoasă, cu o aparenŃă odihnitoare, realizată printr-un
iluminat natural generos. Pentru încăperi cu DF cuprins între 2% şi 5%, iluminatul electric va fi
aprins pentru suplimentarea iluminatului natural. Pentru încăperi cu DF mai mic de 2%,
iluminatul electric va fi aprins pe întreaga perioadă a programului de lucru. Încăperea este
întunecată, aparenŃa caracteristică unui iluminat electric. Lumina naturală cade doar pe
suprafeŃele imediat învecinate ferestrelor, care îşi păstrează funcŃia de asigurare a unui contact
vizual cu exteriorul pentru ocupanŃii din întreaga încăpere.
Caracterul cel mai particular al luminii naturale este variabilitatea sa. În cursul unei zile,
de-alungul unui an, cantitatea de lumină disponibilă este puternic în exces faŃă de necesităŃi.
Rareori, cu toate acestea, cantitatea de lumină disponibilă este sufiecientă pentru a ilumină locul
de muncă pe durata întregii zile de muncă. Metoda factorului de lumină naturală permite să se
obŃină informaŃii privind procentul de timp în care există condiŃii acceptabile, utilizând Figura 3
şi relaŃia 1. Intrucât DF compară iluminarea interioară cu cea exterioară, când oricare două dintre
cele trei mărimi sunt cunoscute, cea de-a treia este uşor de găsit Apoi, se poate determina
procentul din orele de muncă pentru care iluminatul natural poate fi folosit, datorită faptului ca
iluminarea exterioară este cel puŃin egală cu valoarea necesară.
Avem astfel la dispoziŃie un instrument de lucru deosebit de simplu şi eficace. Pentru o
clădire existentă, cu o suprafaŃă de vitrare cunoscută, se pot întocmi calculele economice de
optimizare a consumului de energie în iluminatul electric prin corelarea funcŃionării sale cu
iluminatul natural disponibil. Pentru o clădire în proiectare, se poate optimiza consumul
energetic pentru utilităŃi - iluminat electric, încălzire-climatizare, ventilaŃie - prin corelarea
schimburilor termice şi a aportului de lumină naturală cu dimensiunea suprafeŃei vitrate.
Una din cele mai simple formule de calcul consideră că valoarea minimă a DF într-o
încăpere este egală cu o zecime din aria ferestrelor, exprimată ca procent din aria pardoselii
DF=10Af/Ad, %.

Exemplu. O încăpere cu aria pardoselii de 70 m2 şi ferestre cu aria 17,28 m2 are o valoare

medie a factorului de lumină naturală DF=2,468%. Nivelul normat de 300 lx al iluminării
interioare va fi asigurat atât timp cât iluminarea exterioară va fi de minimum 12000 lx.
 6.11

Exemplu. Analiza unui sistem compensator de control al iluminatului

(a) Factorii de lumină naturală - DF pentru încăperile clădirii analizate s-au determinat pe
baza măsurătorilor efectuate asupra distribuŃiei iluminării în situaŃii diferite de stare a cerului,
făcându-se medierea rezultatelor.
(b) Lumina naturală disponibilă pentru fiecare nivel este determinată pe baza diagramei
din figura 6.8. Este de subliniat că utilizare luminii naturale nu este eficientă la nivelul parterului,
pe de o parte datorită unui factor de lumină naturală mic (doar 2,27%), iar pe de altă parte din
cauza iluminării normate relativ mari (750 lx). Cu aceste valori ar fi necesară o iluminare
exterioară de circa 33.000 lx, dar nivelul maxim luat în considerare în diagramă (calcule medii) este
de 15.000 lx.

Curba din figură

Program 90% 80% 70% 60%
7-15 90 80 70 60
8-16 100 85 70 60
7-17 95 65 55 45
6-18 75 60 50 40

Figura 6.8 Disponibilitatea luminii naturale exterioare (%) în funcŃie de nivelul iluminării interioare,
pentru program de activitate 9.00-17.00; factori de corecŃie pentru alte programe de activitate [2]

Pentru integrarea luminii naturale disponibile cu iluminatul artificial se alege un

echipament de control Philips de tipul TRIOS (Multi-Functional Light Controllers). Sistemul
TRIOS este recomandat pentru medii de lucru normale şi asigură economii de energie,
flexibilitate funcŃională şi confort pentru utilizator; este un controler optimizat pentru conectarea
şi reglarea unui număr de corpuri de iluminat într-o încăpere, manual - cu potenŃiometre sau
întreruptoare convenŃionale şi automat - cu senzori de lumină şi/sau mişcare (prezenŃă). Dată
 6.12

fiind configuraŃia încăperilor, cu trei module în adâncime şi cu un factor de lumină naturală de o

valoare redusă în cel de-al treilea modul, se propune un sistem de control al iluminatului alcătuit
dintr-o comandă manuală a corpurilor de iluminat din modulul al treilea şi două componente
automate TRIOS pentru primele două module. Fiecare componentă conŃine un bloc LRC 1020
echipat cu senzori de lumină LRL 8010 care sunt elementele periferice ale sistemului de reglaj.
(d) Analiza economică (preŃuri 1997. StudenŃii sunt invitaŃi să actualizeze această calculaŃie)
Costul de InvestiŃie, inclusiv manopera de instalare
LRC 1020 - 370 mii LEI, LRL 8010 - 182 mii LEI
InvestiŃia totală (pentru o încăpere) = 2· (370+182) = 1104 mii LEI
Probabilitatea ca lămpile să fie aprinse la începutul zilei de muncă se obŃine utilizând diagrama
din figura 6.2
- activitatea începe la ora 8.00, factor de corecŃie pentru orientarea sud a ferestrelor - 1,2
nivelul 2: DF = 3,29·1,2 = 3,95%, probabilitatea “conectat” - 35%
nivelul 3: DF = 3,44·1,2 = 4,13%, probabilitatea “conectat” - 30%
Consumul de energie electrică pe durata celor 2300 ore de activitate este calculat pe baza puterii
instalate, kW, pentru fiecare nivel:
nivelul 2: Ea = 2300·7,45·0,35 = 5997 kWh
nivelul 3: Ea = 2300·3,31·0,30 = 2284 kWh
Procentajul din timpul anual de activitate în care senzorii de lumină vor deconecta lămpile este
determinat din diagrama din figura 6.2.
nivelul 2: DF = 3,95%, iluminarea menŃinută normată 500 lx, procentajul = 60%
nivelul 3: DF = 4,13%, iluminarea menŃinută normată 200 lx, procentajul = 86%
Economiile de energie obŃinute prin folosirea controlului iluminatului
nivelul 2: Ea = 0,60·5997 = 3598 kWh
nivelul 3: Ea = 0,86·2284 = 1964 kWh
Economiile de cost, la preŃul energiei electrice de 0,140 mii LEI/kWh
nivelul 2: 0,140·3598 = 503,720 mii LEI
nivelul 3: 0,140·2239 = 313,460 mii LEI
Durata de recuperare
nivelul 2: 1104/503,720 = 2,19 ani
nivelul 3: 1104/313,460 = 3,52 ani

Nivel/Încăpere Consumul anual, kWh Economii,

Înainte După kWh
1. Atelier de finisare 26.657 26.657 0
2. Sală de expoziŃie 17.135 13.537 3598
3. Depozit 7.613 5.374 2239
Total 51.405 45.568 5837
 6.13

d) SCIE corelat cu prezenŃa utilizatorilor în încăpere

UtilizaŃi iniŃial în scopuri de securitate, senzorii de prezenŃă se dovedesc deosebit de folositori în
instalaŃiile de iluminat: ei detectează prezenŃa utilizatorilor în spaŃiul încăperii şi comandă
aprinderea sau stingerea iluminatului electric. Prin corelarea iluminatului cu prezenŃa
utilizatorilor în încăpere sau, mai eficient, cu tipul activităŃii ce se desfăşoară în încăpere care
determină o anumită modalitate de ocupare a încăperii, se pot obŃine importante economii de
energie electrică consumată. Pentru evitarea unor conectări/deconectări excesive cauzate de o
perioade scurte de ocupare sau părăsire a încăperii, care pot să conducă la scurtarea duratei de
viaŃă a lămpilor, este prevăzut un timp predeterminat de întârziere a comenzii sistemului de
control, de ordinul minutelor. Fiecare aplicaŃie la scară largă a acestui sistem de control
evidenŃiază economii deosebit de importante. Un exemplu este şi cel al companiei aerospaŃiale
americane TRW Inc. care a echipat mai mult de 8000 de birouri cu senzori de prezenŃă, obŃinând
o economie în costurile energetice de peste 1,3 milioane USD/an prin reducerea consumului de
energie electrică cu peste 50%. Economiile se traduc printr-o durată de recuperare de numai 1,1
ani. Fiecare senzor montat economiseşte companiei câte 169 USD/an.
Tehnologia senzorilor de prezenŃă. Trei tipuri de semnale sunt utilizate de senzori:
radiaŃii infraroşii, ultrasunete şi microunde (frecvenŃă radio). Senzorii cu radiaŃii infraroşii sunt
de tipul pasiv şi răspund la schimbările de temperatură de pe suprafaŃa obiectului vizat sau la
mişcarea acestuia. Senzorii cu ultrasunete sau cu microunde sunt de tipul activ: ei generează un
semnal şi apoi răspund la schimbările apărute între acesta şi cel reflectat de suprafaŃa obiectului
vizat.
Senzorii în infraroşu utilizează un dispozitiv cu un element dual, astfel că dacă unul din
componente percepe energia termică (radiaŃia infraroşie cu lungimea de undă cuprinsă într-o
bandă centrată pe 9,4 µm corespunzătoare emisiei corpului omenesc) înaintea celuilalt, senzorul
consideră că spaŃiul supravegheat este ocupat şi trece în poziŃia "conectat". Zona supravegheată
este împărŃită prin mijloace optice (de exemplu, faŃete reflectoare) în zone sensibile şi zone
insensibile. Sistemul electronic memorizează "imaginea termică" a zonei în stare de repaus
(nemişcare). La trecerea unei persoane prin zonă condiŃiile termice se modifică faŃă de situaŃia
statică, ceea ce determină lansarea unui semnal de comandă, la depăşirea unui nivel de
modificare prestabilit. Printr-o aranjament optic adecvat se poate obŃine o supraveghere
tridimensională. Senzorii în infraroşu sunt recomandaŃi pentru încăperi ce conŃin surse de
ultrasunete; ei nu se recomandă în încăperi în care pot să apară variaŃii puternice şi bruşte ale
regimului termic. Senzorul necesită o vizibilitate directă asupra obiectelor a căror mişcare în
zona supravegheată trebuie detectată. Lămpile cu incandescenŃă, razele solare directe,
echipamentul de aer condiŃionat aflate în zona de supraveghere pot produce interferenŃe.
 6.14

Figura 6.9 Zona de sensibilitate a unui senzor de prezenŃă cu detecŃie în infraroşu [4]

Senzorii ultrasonici nu au nevoie de licenŃă de utilizare; ei sunt sensibili la sursele de

zgomot de nivel înalt (ultrasonic), cum sunt soneriile de alarmă, echipamentul de aer comprimat,
transportoarele cu benzi şi soneriile de telefon. FuncŃionarea lor se bazează pe un oscilator cu
cristal de cuarŃ care generează un semnal ultrasonic (25 ... 40 kHz). Semnalul este emis în spaŃiu,
atinge suprafeŃele înconjurătoare şi se reîntoarce la senzorii receptorului. Schimbările apărute în
durata de timp de întoarcere, respectiv în frecvenŃa semnalului recepŃionat, indică o mişcare în
spaŃiul supravegheat. Senzorul nu necesită vizibilitate directă asupra obiectelor a căror mişcare în
zona supravegheată trebuie detectată.
Senzorii cu microunde sunt similari celor ultrasonici prin faptul că este generat un semnal
şi o mişcare în spaŃiul vizat produce o deplasare a frecvenŃei semnalului reflectat. Aceşti senzori
sunt insensibili la surse de interferenŃă termice sau acustice, dar în anumite situaŃii pot detecta
semnale prin pereŃi subŃiri, extinzându-se astfel în mod fals aria de supraveghere. Senzorii cu
microunde au nevoie de licenŃă de utilizare. Puterea absorbită este mai mare decât pentru senzorii
cu ultrasunete.
Senzorii duali reunesc într-o alcătuire unică cele două tehnologii. Sistemele care
înglobează senzori duali comandă conectarea/deconectare lămpilor la reacŃia simultană a ambilor
senzori, în infraroşu şi ultrasonic, dar menŃinerea în poziŃia “conectat” este asigurată doar de un
singur semnal, fie el infraroşu sau ultrasonic; acest dispozitiv previne ca iluminatul să fie
conectat pe baza unui semnal fals. Suplimentar se poate încorpora şi un senzor de lumină. Multe
dispozitive sunt echipate cu accesorii funcŃionale: întreruptor by-pass, reglaj al sensibilităŃii
semnalului şi temporizator. Întreruptorul by-pass oferă utilizatorului opŃiunea unei comenzi de
conectare/deconectare automate sau manuale. Reglajul sensibilităŃii afectează dimensiunea zonei
acoperite şi intensitatea mişcării necesare pentru activarea semnalului. Temporizatorul reglează
durata de aşteptare a senzorului din momentul în care a detectat ultima mişcare şi momentul în
care se dă comanda de deconectare a lămpilor. După instalare, este necesară o perioadă de timp
pentru setarea funcŃiilor de sensibilitate şi temporizare în corelaŃie cu situaŃia concretă.
Avantajul principal al senzorului de prezenŃă constă în faptul că menŃine instalaŃia de
iluminat în poziŃia “deconectat”. Dacă un ocupant nu este detectat în zona de supraveghere, el nu
 6.15

dau semnal de aprindere a lămpilor. Poate fi combinat cu un dispozitiv de control de lumină,

astfel încât lămpile vor fi conectate doar dacă spaŃiul încăperii este ocupat şi lumina naturală
disponibilă este sub un nivel minim prestabilit.
În construcŃiile noi şi în lucrările de reabilitare, un senzor de prezenŃă va fi în mod normal
montat pe tavan, pentru a permite observarea întregului spaŃiu şi a preveni interferenŃa cu
partiŃionările joase, rafturi sau alte obstrucŃii. În lucrările de reabilitare se pot utiliza unităŃi
echipate cu senzori care se montează în locul întreruptoarelor de perete. Desigur, alegerea corectă
a locului de montare şi a tipului de semnal este esenŃială pentru obŃinerea unei eficienŃe
corespunzătoare. Un alt sistem avansat de comandă combină un senzor de prezentă cu o comandă
în trepte a iluminatului; acesta permite şi un control manual al nivelului de iluminare.
Senzorii de prezenŃă se recomandă pentru spaŃiile în care se desfăşoară activităŃi
temporare sau în care este manifestă tendinŃa de a uita lumina aprinsă. Unele din aceste spaŃii
sunt: magazii, spaŃii de depozitare (mici sau fără rafturi centrale), coridoare, grupuri sanitare.
Este recomandabil să se efectueze un studiu al anumitor încăperi caracteristice pentru a
determina potenŃialul de economisire a energiei.

Figura 6.10 Controlul cu senzori de prezenŃă – schema de comandă şi economia de energie – [4]

d) Schema de testare pentru obŃinerea unei informaŃii corecte determină durata de

funcŃionare pe parcursul unei săptămâni: - a clădirii (existenŃa unor anumite mişcări în interior) -
timer A; - a instalaŃiei de iluminat - timer B.
Comanda normală a instalaŃiei de iluminat nu este influenŃată pe durata testului; în acelaşi
timp se poate folosi şi controlul manual.
Economia potenŃială în costuri este calculată cu formula:
Economie = (tB-tA)[h] · Pinst[kW] · Cost[LEI/kWh] · Nsăptămâni , [LEI/an]
în care Nsăptămâni este numărul de săptămâni în care este utilizată instalaŃia de iluminat a clădirii.

Exemplu. Pentru clădirea analizată se propune un senzor ultrasonic de tip Light-O-Matic,

Novitas Inc. Aria supravegheată de un senzor este de 100 m2 (senzorul în infraroşu LRM 8012/8015,
Philips supraveghează o arie de 6m/4m). Analiza economică prezentată foloseşte date din prospectul
senzorului (preŃuri la nivelul anului 1997). Prin introducerea sistemului de control al iluminatului
corelat cu prezenŃa utilizatorilor în încăpere este posibil să se obŃină:
• o reducere semnificativă a consumului de energie electrică, economisind aproape o treime
din consumul iniŃial;
• o durată de revenire de 1,25 ani deosebit de atractivă.

Înainte După
 6.16

Consum anual, kWh 51.405 34.843

Economii, kWh 16.562

Atelierul Sala de Magazia Total

de finisare expoziŃie
1. Date
SuprafaŃa încăperii, m2 756 756 756 2268
Numărul de senzori 8 8 8 24
Puterea instalată, kW 11,590 7,450 3,310 22,350
Ore de funcŃionare anuală 2300 2300 2300 2300
2. Costuri estimate, mii lei
Senzori 800 800 800 2400
Întreruptoare 240 160 80 480
Instalare 16 8 4 28
Total 1056 968 884 2908
3. Analiza cost/beneficiu
Energie anuală, kWh 26.657 17.135 7613 51.405
Cost anual@0,14 mii lei/kWh 3732 2399 1066 7197
Economii anuale1, % 15 40 75 32
Economii anuale, kWh 3998 6854 5710 16.562
Economii anuale, mii lei 560 960 800 2320
Costuri de instalare, mii lei 1056 968 884 2908
Durata de revenire, ani 1,9 1,0 1,1 1,25
Notă 1: Procentul de economii anuale este preluat din studii de caz prezentate de firma Novitas.

e) SCIE de menŃinere a fluxului luminos util

Sistemele de iluminat electric sunt dimensionate pentru a produce mai multă lumină decât este
necesar, pentru a se putea asigura valoarea iluminării menŃinute având în vedere scăderea în timp
(datorită îmbătrânirii lămpilor şi depunerii de murdărie pe suprafeŃele reflectante ale corpurilor
de iluminat şi încăperii) a fluxului luminos emis de sursele de lumină. Datorită acestei necesare
supradimensionări, sistemele de iluminat convenŃionale vor produce, în general, o cantitate
excesivă de lumină în cea mai mare parte a duratei de utilizare a instalaŃiei de iluminat, astfel că
nivelul de iluminare normat este îndeplinit doar spre sfârşitul perioade de lucru din cadrul
ciclului de întreŃinere a instalaŃiei. Sistemul de control de menŃinere a fluxului luminos util
(Lumen Maintenance) este utilizat în instalaŃiile echipate cu lămpi fluorescente tubulare.
Puterea absorbită şi, astfel, fluxul luminos emis de lămpi sunt diminuate în perioada iniŃială de
funcŃionare, când lămpile sunt noi şi suprafeŃele reflectante curate, asigurându-se nivelul de
iluminare normat.

Figura 6.11 Controlul prin menŃinerea fluxului luminos – după [4]

 6.17

În mod natural, fluxul luminos emis scade cu vârsta lămpilor şi cu depunerea de murdărie.
Această scădere este compensată prin creşterea graduală în timp a puterii absorbite, prin
intermediul dispozitivelor de control. Valoarea nominală a puterii este atinsă în perioada în care
trebuie să se procedeze la înlocuirea lămpilor uzate şi/sau să se cureŃe corpurile de iluminat (şi
suprafeŃele reflectante din încăpere). În acest mod fluxul luminos emis rămâne practic constant
de-a lungul duratei de viaŃă a lămpilor. PuŃinele informaŃii referitoare la economiile de energie
prin menŃinerea constantă a fluxului luminos util relevă o economie anuală de circa 10%.

f. SCIE centralizate
Sisteme de control computerizate asigură monitorizarea funcŃionării iluminatului considerat ca
un sistem tehnic independent sau ca parte componentă a SMEC - Sistemul de Management
Energetic al Clădirii (BEMS - Building Energy Management System). Controlul iluminatului
poate fi asigurat într-o clădire prin sisteme locale sau sisteme centrale. Un sistem local, ce
controlează independent zone de mici dimensiuni, este dimensionat/ales în strictă concordanŃă cu
geometria, forma şi arhitectura spaŃiului controlat. Semnalele primite de la senzori sunt transmise
direct unui controler local. Fiecare modul lucrează independent de alte module. Sistemul central
supraveghează mai multe zone, putând include şi subsisteme locale, astfel încât să determine o
flexibilitate şi o eficienŃă deosebite ale instalaŃiei de iluminat. Controlul iluminatului poate fi
parte integrantă a unui sistem complex de gestionare a instalaŃiilor clădirii - de încălzire,
ventilare, climatizare.
Orice sistem de control al iluminatului conŃine trei componente principale: (a) controlerul
de putere, (b) circuitul logic şi (c) senzorii. Un sistem de comunicaŃie prin reŃeaua de
conductoare sau transmisie radio asigură legătura între aceste componente. Controlerul de putere
furnizează alimentarea cu energie electrică în conformitate cu decizia circuitului logic care, la
rândul său, primeşte informaŃiile de la senzori.

Figura 6.12 Componentele unui sistem de control al iluminatului – după [13]

Clădirea considerată ca un întreg şi fiecare zonă de lucru din ea poate astfel să fie
iluminată efectiv şi economic, în conformitate cu activitatea în desfăşurare şi cu momentul zilei.
Fiecare sistem integrat este prevăzut cu posibilitatea unei comenzi manuale, prin care utilizatorii
pot acŃiona în conformitate cu dorinŃele sau nevoile specifice unei activităŃi momentane.
Un SMEC poate controla echipamentul de utilizare a energie de difeite tipuri, ca
iluminatul, încălzirea, ventilaŃia şi climatizarea. Sistemul de Management al Energiei în Iluminat
(Lighting Energy Management System - LEMS) poate fi conectat la SMEC sau poate constitui o
entitate separată. Un sistem corect proiectat poate să asigure economii de energie mai mari decât
cele asigurate prin controlul individual. Astfel de sisteme sunt aplicate pe scară din ce în ce mai
largă în construcŃii noi sau reabilitate. Analiza economiilor şi costurilor pentru segmentul de
iluminat al unui sistem de management al energiei este complexă, datorită interdependenŃei cu
celelalte segmente componente.
 6.18

Sistemul IFS (Integrated Function System) - Philips este un sistem de control al

iluminatului la nivel de clădire, în care semnalele de comenzile manuale, senzorii şi controlerele
corpurilor de iluminat sunt distribuite în întraga clădire, comunicaŃia între ele făcându-se prin
linii bus. Un calculator central (sau o mini-unitate de control - Mini Control Unit) este programat
să conecteze iluminatul în clădire în concordanŃă cu un program de timp prestabilit. UnităŃile de
bază locale (Basic Local Unit - BLU) de conectare, care în mod obişnuit sunt instalate deasupra
tavanului fals, pot fi conectate la o linie bus de joasă tensiune (LCB). Receptorii în infraroşu
(InfraRed Receiver - IRR) comandaŃi de transmiŃătoarele în infraroşu, detectorii de mişcare şi
fotocelulele pot fi conectate direct la unităŃile de bază locale. Un astfel de sistem integrat este
foarte eficient în managementul energiei în iluminat şi extrem de flexibil. Orice modificare a
amplasării posturilor de lucru este imediat şi fără dificultate rezolvată din punct de vedere
luminotehnic printr-o reprogramare corespunzătoare a unităŃii centrale.

Figura 6.13 Sistem de control computerizat – după [10]

6.4 Strategia de control a iluminatului electric

Este necesară o trecere în revistă a cerinŃelor de iluminat şi a metodelor de control. InvestigaŃia

trebuie să ia în considerare modalităŃile de utilizare la maximum a luminii naturale. Iluminatul
artificial trebuie armonizat cu lumina naturală disponibilă, folosind surse de lumină cu cromatică
(temperatura de culoare şi spectrul de radiaŃie) adecvată. Sistemul de iluminat existent trebuie
analizat pentru identificarea unor variante alternative, mai eficiente, care ar putea fi utilizate.
Cea mai eficientă strategie de control pentru iluminatul unui spaŃiu interior depinde de
disponibilitatea luminii naturale şi de modul de ocupare a încăperii. Modul de ocupare a spaŃiului
poate fi grupat în patru tipuri generale:
• ocupare variabilă - ocupanŃii petrec o parte din timpul lor în încăpere, iar cealaltă parte
în alt loc, ex: o fabrică al cărei proces de producŃie necesită o inspecŃie ocazională;
• ocupare permanentă - ocupanŃii sunt în încăpere toată ziua de lucru, ex: o secŃie de
prelucrări, birouri de proiectare;
• ocupare intermitentă programată - persoanele ocupă spaŃiul pentru o perioadă relativ
scurtă de timp, dar bine definită, ex. cantina personalului, prezentări periodice în cursul unui
proces continuu;
• ocupare intermitentă - încăpere vizitată numai ocazional pe timpul zilei de muncă,
pentru o perioadă scurtă, ex: depozite, grupuri sanitare.
 6.19

Strategiile de control prezentate în diagrama decizională din figura 6.14 pun în evidenŃă faptul că
aplicarea lor este determinată de disponibilitatea luminii naturale.

DA Disponibilitatea NU
luminii naturale

Modul de Modul de
ocupare ocupare

Ocupare multiplă
Ocupare variabilă
• • • Intreruptoare de timp
• • Intreruptoare localizate
• Corelare fotoelectrică
de
lumină naturală
Ocupare intermitentă
• • • Intreruptoare de timp
• • Intreruptoare localizate
• Corelare de ocupare
Ocupare permanentă
• • • Intreruptoare de timp
• • Corelare fotoelectrică
de
lumină naturală
• Intreruptoare localizate
Unul sau doi ocupanŃi
Ocupare variabilă
• • • Intreruptoare localizate
• • Corelare de comutare
• Intreruptoare de timp
• Corelare fotoelectrică
de
lumină naturală
Ocupare permanentă
• • • Intreruptoare localizate
• • Corelare fotoelectrică
de
lumină naturală
• Intreruptoare de timp
Ocupare de foarte mică
densitate
Ocupare intermitentă
• • • Corelare de ocupare
• • Intreruptoare localizate
• Intreruptoare de timp
• Corelare fotoelectrică
de
lumină naturală
Toate tipurile de ocupare
• • • Intreruptoare de timp
şi localizate
• • • Corelare de ocupare
Legendă
• • • Recomandată pentru a obŃine
câştiguri
• • Se pot obŃine câştiguri, dar rata
de amortizare va fi foarte mare
• Necesită analiză, depinde de
examinarea detailată a instalatiei

Figura 6.14 Strategiile de control pentru iluminatul interior – după [1]

SiguranŃa şi confortul utilizatorilor trebuie avute în vedere în permanenŃă. Iluminatul are

un efect direct asupra productivităŃii. Este important să se asigure menŃinerea unor condiŃii
satisfăcătoare pe întreaga durată de funcŃionare a acestuia.
Controlul iluminatului se face cu luarea în considerare a următoarelor cerinŃe:
• lămpile pot fi stinse atunci când nu sunt necesare; întreruptoarele de lumină vor fi uşor
accesibile şi inscripŃionate pentru a reaminti importanŃa energetică a stingerii iluminatului. O
anumită formă de control automat de stingere este bine să fie prevăzută, dar întreruptoare locale
prin care utilizatorii să poată acŃiona manual iluminatul pot fi utilizate ca un sprijin pentru
economisire. deconectarea în grup a lămpilor este de evitat acolo unde este posibil ca un număr
minim de corpuri de iluminat să fie uitat conectat în mod inutil, de exemplu în apropierea
ferestrelor sau în zone neocupate; în acest caz este utilă întreruperea individuală a corpurilor de
iluminat aflate în zone folosite intermitent sau în rânduri paralele cu ferestrele.
• o întrerupere selectivă pentru siguranŃă sau în scopuri de curăŃenie poate fi prevăzută
ca o alternativă a iluminatului de bază;
• se vor utiliza: - senzori de prezenŃă şi/sau relee de timp de întârziere pentru zone
ocupate intermitent; - fotocelule acolo unde iluminatul natural este disponibil sau în iluminatul
exterior; - controlul de timp pentru a întrerupe iluminatul la sfârşitul perioadelor de lucru (de
ocupare); - control de veghe (pauză) pentru a se asigura o iluminare suficientă pentru ca
utilizatorii să poată aprinde lămpi individuale la întoarcerea în zonă.
Unele recomandări sunt date în tabelul 6.1.
 6.20

Tabelul 6.1 Recomandări de aplicare a controlului iluminatului – după [3]

Amplasarea Tipul de întreruptor Procentul
instalaŃiei Controlul manual Controlul automat estimat
de iluminat Întreruptor Întreruptor Comandă în Releu de Fotocelulă Diminuare Întreruptor al
de perete funie infraroşu sau timp pentru pentru corelată cu acustic şi economiei
convenŃional pentru ultrasunete întrerupere întrerupere lumina fotocelulă de energie
fiecare corp pentru fiecare generală generală naturală
de iluminat corp de iluminat
Birouri mari 0 2 3 2 3 2 0 40-70
Birouri individuale 0 1 3 2 3 0 R 40-70
Birouri cu lumină 3 0 0 3 0 0 R 30-50
naturală
Birouri fără lumină 3 0 0 0(S) 0 0 0 10-20
naturală
Săli de sport 1 0 0 0 0 0 3 30-50
SuprafeŃe de 0 0 3 3 2 1 R 40-60
depozitare mari
SpaŃii industriale (cu 1 0 3 0 2 3 0(S) 40-60
lumină naturală)
Legendă: 3 Preferat 0 Nerecomandabil
2 Bun 0(S) Nerecomandabil pentru toate corpurile de iluminat din motive de siguranŃă
1 Slab

Exemplu. Se consideră două tipuri de sisteme de control al iluminatului, în conformitate cu

recomandările menŃionate anterior: senzori de prezenŃă şi senzori de nivel de iluminare (fotocelule ce
măsoară iluminarea totală într-un spaŃiu, inclusiv pe cea asigurată de lumina naturală).
Analiza economică a sistemului de control cu senozri de prezenŃă (exemplu şi tabel).
Introducerea senzorilor ultrasonici de tip Light O Matic, Novitas Inc. determină un cost de investiŃie
diferenŃiat pe fiecare nivel/încăpere, de 884,000 lei pentru magazie, 968.000 lei - sala de expoziŃie şi
1,056,000 lei - atelierul de finisare. Procentul de economii anuale posibile de obŃinut depinde de
caracteristica de ocupare a încăperilor, fiind mai scăzut în încăpeile în care activitatea este permanentă,
cum este atelierul de finisare (15%) decât în sala de expoziŃie (40%) sau în magazie (75%). Totuşi,
datorită consumului de energie anual mai mare în atelierul de finisare, valoarea economiilor anuale în
atelierul de finisare (3998 kWh) nu este cu mult mai scăzut decât în sala de expoziŃie (6854 kWh) şi în
magazie (5710 kWh). Pentru întreaga clădire, sistemul de control al iluminatului cu senzori de prezentă
asigură o reducere a consumului de energie electrică de 32% din consumul iniŃial şi o durată de revenire
de 1,25 ani atractivă.
Analiza economică a sistemului de control cu senzori de lumină (exemplu şi tabel). Acest sistem
de control nu este necesar la primul nivel, din cauza unor clădiri învecinate care obstrucŃionează
iluminarea naturală corespunzătoare. Pentru cel de-al doile a şi al treilea nivel se utilizează un sistem de
control al iluminatului artificial în corelaŃie cu lumina naturală disponibilă, de tipul TRIOS, Philips.
InvestiŃia totală pentru fiecare nivel este de 1.104.000 lei. Prin utilizarea sistemului de control al luminii
naturale, economiile de energie sunt de 3.598 kWh pentru sala de expoziŃie şi 1.964 kWh pentru magazie,
ceea ce reprezintă o reducere a consumului de energie electrică de 10,8% din consumul iniŃial al clădirii
(22,5% din consumul iniŃial al celor două nivele). Duratele de revenire sunt de 2,19 ani pentru nivelul doi
(sala de expoziŃie) şi de 3,52 ani pentru nivelul trei (magazia). Ele sunt mult mai mari decât valorile
uzuale de 1,0 - 1,5 ani.
Analiza economică a sistemului de control folosind ambii senzori, de lumină şi prezenŃă. În
scopul obŃinerii unei instalaŃii electrice de iluminat cât mai eficiente, cele două metode de control trebuie
să fie aplicate astfel: sistemul de control al luminii naturale, aplicat iniŃial, produce o anumită economie
de enrgie; aceasta este substanŃial mărită prin folosirea celui de-al doilea sistem de control, cu senzori de
prezenŃă.
De exemplu, consumul iniŃial pentru sala de expoziŃie este de 17.135 kWh. Prin controlul de
lumină naturală se obŃine o reducere a consumului de energie electrică de 3.598 kWh, consumul scăzând
la 13.537 kWh. Senzorii de prezenŃă asigură o reducere suplimentară de 40% din consumul deja scăzut,
reducere echivalentă cu 5415 kWh. Reducerea totală a consumului de energie este de 9.013 kWh, care
reprezintă 52,5%.
 6.21

Pe întreaga clădire investiŃia totală este de 5.116.000 lei, economia de energie de 20.615 kWh,
iar economia în costuri (la preŃul de 140 lei/kWh) de 2.886.100 lei.

Analiza economică pentru utilizarea individuală a sistemelor de control

Consumuri Control de lumină Senzori de prezenŃă
anuale naturală
kWh Economii Durata de Economii Durata de
Fără control kWh revenire, ani kWh revenire, ani
1. Atelierul de finisare 26.657 0 0 3998 1,9
2. Sala de expoziŃie 17.135 3598 2,2 6 854 1,0
3. Magazie 7.613 2239 3,5 5710 1,1
Total 51.405 5837 2,70 16.562 1,25

Analiza economică pentru utilizarea sistemului de control combinat

Consumuri Economii anuale, kWh Durata de
anuale Control de Senzori de Total revenire
kWh lumină prezenŃă
Fără control naturală ani
1. Atelierul de finisare 26.657 0 5332 5332 1,41
2. Sala de expoziŃie 17.135 3598 5415 9013 1,64
3. Magazia 7.613 2239 4031 6270 2,26
Total 51.405 5837 14.778 20.615 1,77

Controlul luminii naturale determină o reducere a consumului de energie mai mare la

nivelul doi (3598 kWh) faŃă de nivelul trei (2239 kWh). Senzorii de prezenŃă asigură o reducere a
consumului de energie mai mare la primele două nivele (5332 kWh, respectiv 5415 kWh) faŃă de
nivelul trei (4031 kWh). Însumând, maximum de economie de energie se obŃine la nivelul doi
(9013 kWh). În ce priveşte durata de revenire, cea mai scăzută valoare apare la primul nivel (1,41
ani), iar cea mai ridicată - la nivelul trei (2,26 ani).
Se constată din datele prezentate că sistemul de control al luminii naturale asigură o
economie totală de 5837 kWh, iar sistemul de control cu senzori de prezenŃă măreşte economia
de energie cu încă 14.778 kWh. Astfel, economia totală în consumul de energie se ridică la
20.615 kWh, reprezentând 40% din consumul iniŃial, iar durata de revenire este de 1,77 ani,
foarte aproape de o valorile uzuale de 1,00 - 1,50 ani.

6.5 Decalogul eficienŃei energetice în iluminat, după [6]

(1) Măsurile de economisire a energiei să respecte exigenŃele privind confortul şi siguranŃa

utilizatorilor
(2) Nivelul de iluminare să fie adecvat activităŃii ce se desfăşoară în zonă
(3) Lămpile utilizate să fie cele mai eficiente, în limitele permise de caracteristicile acestora
(culoare, durata de viaŃă)
(4) Randamentul corpurilor de iluminat şi proiectarea instalaŃiei de iluminat să permită utilizarea
optimă a fluxului luminos emis de lămpi
(5) Pierderile de putere în instalaŃia electrică (consumul propriu) să fie reduse prin alegerea
adecvată şi dimensionarea corectă a componentelor
(6) Programul de funcŃionare a instalaŃiei de iluminat să fie corelat cu necesităŃile utilizatorilor
(7) Nivelurile de iluminare şi zonele iluminate să fie elastice pentru a se adapta exigenŃelor
diferite în spaŃiu şi timp
(8) Tariful de plată a energiei electrice consumate să fie adecvat fiecărui caz în parte şi să se
analizeze introducerea discriminării orare a tarifului
(9) Puterea reactivă consumată să fie cât mai redusă
 6.22

(10) ÎntreŃinerea instalaŃiei de iluminat să fie asigurată prin proiectare cu mijloacele necesare,
conform unei metodologii optime
 6.23

6.6 Analiza de costuri

Instalarea unui sistem automat de control care să deconecteze iluminatul va costa o anumita sumă
dar va micşora costurile de exploatare. Pentru a putea răspunde la întrebarea dacă "economia va
justifica cheltuiala iniŃială?", mai întâi se însumează toate costurile iniŃiale şi apoi se evaluează
beneficiile care includ economiile de energie şi costurile de întreŃinere mai reduse.
Costurile se includ în două categorii:
• costuri iniŃiale care cuprind: costuri de echipament (lămpi şi corpuri de iluminat,
dispozitive de control şi conducte electrice); costuri de instalare (manoperă de construcŃie şi
reŃele electrice); şi costuri pentru comisionari (controale de verifcare şi reglare, testarea
circuitelor, măsurarea iluminărilor);
• costuri de exploatare care cuprind costuri de energie, curăŃire, înlocuire a lămpilor şi a
componentelor defecte.
Beneficiile constau în costuri mai reduse de energie, de întreŃinere şi de înlocuire a
lămpilor, micşorarea sarcinii de climatizare. ÎmbunătăŃirile în iluminat pot conduce şi la alte
beneficii, cum ar fi creşterea productivităŃii, dar acestea sunt mai dificil de cuantificat.
Ce se înŃelege prin termenul “analiza economică a iluminatului”? Desigur că suntem
interesaŃi în astfel de lucruri ca costul echipamentului, costuri de instalare costurile de energie
asociate producerii luminii, costul extragerii căldurii generate de iluminat şi alte asemenea. Dar,
esenŃa analizei economice este aceea că reprezintă o unealtă pentru a ne ajuta să luăm o decizie şi
să ne formăm o opinie.
Analiza primară. Costul anual asociat fiecărui sistem de iluminat este un cost echivalent,
pentru a cărui determinare se însumează toate cheltuielile anuale - de întreŃinere, energetice şi
cheltuielile echivalente - investiŃiile şi toate cheltuielile singulare raportate la durata de
amortizare - de utilizare, de viaŃă (de exemplu, o investiŃie de 20.000.000 lei pentru un sistem de
iluminat cu durata de amortizare de 20 ani are un cost anual echivalent de 1.000.000 lei). În
compararea mai multor variante, va fi preferată cea cu costul anual minim.
Σ cheltuielilor anuale directe şi echivalente
Durata de recuperare (profitabilitate) este definită ca raport între costul iniŃial al unui
sistem de iluminat şi economiile anuale obŃinute. Termenul “investiŃie suplimentară” se referă la
cuantumul investiŃiei prin care se compară un sistem propus cu cel existent pe care-l înlocuieşte
sau prin care se compară două variante proiectate pentru o anumită aplicaŃie; metoda duratei de
recuperare este aplicată uzual pentru primul caz.
Dr=I/A=investiŃia suplimentară/economia anuală
Rata rentabilităŃii reprezintă inversul duratei de recuperare. Astfel, dacă un sistem de
iluminat economiseşte 20.000.000 lei/an şi necesită o investiŃie iniŃială de 100.000.000 lei, atunci
rata simplă este de 20/100 sau 20% (sau o durată de recuperare de 5 ani).
Rr=A/I=economia anuală/investiŃia suplimentară (·100, %)
DeficienŃa majoră a acestor trei parametri de analiză primară constă în omisiunea lor de a
considera modificarea valorii în timp a banilor.
Costul luminii – după [14]. Cea mai simplistă analiză economică constă în a compara
costurile iniŃiale şi a cumpăra produsul cel mai ieftin. Dacă lămpile sunt identice în serviciul pe
care-l asigură, atunci aceasta este o analiză suficientă. Necesitatea de a lua în considerare
simultan fluxul luminos emis, durata de viaŃă şi costul lămpii a fost evidenŃiată încă de la
începuturile iluminatului. O evaluare de bază a valorii iluminatului a fost dezvoltată folosind
ideea de cost pe unitate de lumină emisă, denumit tradiŃional “cost al luminii”, în două variante,
cu considerarea doar a lămpilor, respectiv şi a corpurilor de iluminat:
U1 = [(CL+CML)/DL + (PLB·CE)]·[10/FL]
unde: U1 - unitatea de cost-al-luminii pentru o lampă, în mii lei per milioane lumeni-ore; CL -
costul (preŃul) lămpii, în lei; CML - costul manoperei de înlocuire a unei lămpi, în lei; DL -
durata de viaŃă medie a lămpii, în mii de ore; PLB – puterea absorbită medie a lămpii (lampă +
 6.24

pierderi în balast), în watt; CE - costul energiei, în lei per kWh; FL - fluxul luminos mediu al
lămpii, în lumeni.
U2 = [(CLC+CMLC)/DL + (PLBC·CE)+(F+MC)DA]·[10/(FL·CU·M)]
unde: U2 - unitatea de cost-al-luminii pentru un element de sistem lămpi/corp de iluminat, în mii
lei per milioane lumeniore; CLC - costul (preŃul) lămpilor din corpul de iluminat, în lei; CMC -
costul manoperei de înlocuire a lămpilor dintr-un corp, în lei; DL - durata de viaŃă medie a
lămpii, în mii de ore; PLBC - puterea absorbită medie a corpului de iluminat (lămpi + pierderi în
balast), în watt; CE - costul energiei, în lei per kWh; F - costurile fixe, în lei per corp de
iluminat-an; MC - costurile de curăŃire, în lei per corp de iluminat-an; DA - orele de funcŃionare
anuală, în mii de ore, FL - fluxul luminos mediu al lămpii, în lumeni.
Din cauza valorii scăzute a unităŃii de măsură a fluxului luminos, costul este determinat
în mii lei/(milioane lumeniore). Simpla formulare a costului luminii U1 pentru o lampă nu
conŃine informaŃii privind corpurile de iluminat în care sunt introduse lămpile şi nici nu ia în
considerare fluxul luminos util, ci doar cel emis de lampă. De aceea, costul luminii U1 pentru o
lampă este folosită doar în analize preliminare, informative, referitoare la compararea lămpilor şi
nu a ansamblului lampă /corp de iluminat. Introducerea componentelor de costuri ce Ńin cont de
ansamblul lampă/corp în calcului costului luminii U2 pentru sistemul lămpi/corp de iluminat
adânceşte analiza economică ce permite compararea unor variante de sisteme.
Această metodă nu Ńine cont de valoarea în timp a banilor, ea presupune implicit fie că
sistemele comparate sunt capabile să asigure, ambele, exact cantitatea de lumină necesară, fie că orice
creştere (descreştere) a iluminării peste (sub) valoarea prescrisă este asociată unei creşteri (descreşteri)
cuantificabile a beneficiilor produse de respectivele sisteme de iluminat.
 6.25

Diferite sisteme de iluminat, asigurând aceeaşi calitate a iluminării, pot fi comparate

aplicând metodologia prezentată în [5]:

 k1 k 
 K1 ⋅ + K2 ⋅ 2   
K = n1  100 100 + t ⋅ a ⋅ P + t ⋅ K 3 + t ⋅ K 4 + R 
B 
 n2 tL  tL n 2 
B B

 

 Cota de Cota de
Costul  amortizare Costul unui amortizare Costul de

1
corpurilor Numărul  pt. un corp • corp de + instalare pt. • instalare a
de iluminat total •  de iluminat iluminat un corp unui corp
şi instalarea al lămpilor  100 100 de iluminat
 Numărul lămpilor pe un corp de iluminat

2
Ore de Costul energiei electrice Puterea consumată pe lampă,
Costul energiei + funcŃionare • pe kWh, inclusiv • inclusiv a aparaturii de
control,
pe an costurile de alimentare în kW

3
Ore de Costul unei lămpi
Costul lămpilor + funcŃionare • -----------------------------
pe an Durata de viaŃa a lămpii,
în ore

Costul de înlocuire Costurile de curăŃire pe 

4
Costul Ore de a lămpii pe corp de iluminat şi an 
întreŃinerii + funcŃionare • ------------------------------- + ------------------------------- 
pe an Durata de viaŃă a lămpii, Numărul lămpilor pe un 
în ore corp de iluminat 
 6.26

Calculul costurilor în programul de calcul CALCULUX. Programul de calcul pentru

proiectarea iluminatului CALCULUX–Philips - [10] - determină InvestiŃia Totală şi Costurile
Totale Anuale pentru evaluarea economică a soluŃiei luminotehnice a unui proiect.
InvestiŃia Totală - INV - cuprinde banii cheltuiŃi pentru cumpărarea corpurilor de iluminat
şi a lămpilor şi costul montării corpurilor de iluminat:
INV = N · (LPR + INSTC + (LAPR · NL))
unde: N este numărul corpurilor de iluminat; LPR - costul unui corp de iluminat; INSTC- costul
de montare pentru un corp de iluminat; LAPR - costul lămpii; NL - numărul lămpilor pentru un
corp de iluminat.
Costurile Totale anuale - TC - cuprind cantitatea totală de bani cheltuiŃi pentru (a) costul
energiei; (b) investiŃia anuală; (c) înlocuirea lămpilor; (d) lucrările de întreŃinere.
(a) Costul Energiei anual
EN = N · LWATT · KWHPR/1000 · BRNH
unde LWATT - puterea totală a unui corp de iluminat (W); KWHP - preŃul unui kilowatt-oră;
BRNH - orele de funcŃionare anuale.
(b) InvestiŃia anuală
AI = AF · N · (LPR + INSTC)
i 100
unde AF este factorul de anuitate AF = A , i - rata de interes (%) şi A -
1 − (1 (1 + i 100))
perioada de amortizare (ani). Anuitatea este rata anuală de restituit la un credit compusă din cota
parte din suma împrumuttă şi de dobânda aferentă sumei rămase; anuitatea produce o serie de
fluxuri băneşti egale pentru o perioadă determinată de timp în care se restituie împrumutul.
(c) Costul Lămpilor anual
LC = (N ·NL ·LAPR)/RP
unde NL este numărul lămpilor pentru un corp de iluminat; RP - perioada de înlocuire a lămpilor
(ani).
(d) Costul ÎntreŃinerii anual
MC=(N · MCL)RP
unde MCL sunt costurile de întreŃinere pentru un corp de iluminat.
Astfel, Costurile Totale anuale sunt
TC = EN + AI + LC + MC
 6.27

6.7 Întrebări

1. Nivelul de referinŃă al consumului de energie electrică specific pentru o instalaŃie de iluminat

eficientă energetic (la nivelul anilor 2000) din birouri este de
a. 2 W/(m2⋅100 lx)
b. 4 W/(m2⋅100 lx)
c. 10 W/(m2⋅100 lx)

2. Economia de energie electrică în instalaŃiile de

iluminat interior din săli de clasă este posibilă prin:
a. utilizarea lămpilor cu halogenuri metalice
b. utilizarea lămpilor cu incandescenŃă de putere mare
c. utilizarea lămpilor fluorescente cu balast electronic

3. Cu ce lampă puteŃi înlocui lămpile cu incandescenŃă din candelabrul din camera de zi?:
a. lampa fluorescentă compactă
b. lampa cu vapori de sodiu de joasă presiune
c. lampa cu halogeni

4. Pentru comanda iluminatului în zone ocupate permanent se vor folosi:

a. detectori de prezenŃă
b. fotocelule pentru corelare cu lumina naturală
c. controlul de timp, pentru a întrerupe iluminatul electric la sfârşitul programului zilnic de lucru

5. ConsideraŃi că într-o locuinŃă (camerele de zi) se poate asigura un iluminat eficient energetic
prin utilizarea:
a. controlului de timp?
b. fotocelule pentru corelarea iluminatului electric cu cel natural?
c. unor lămpi fluorescente cu vapori de sodiu de joasă presiune?

6. Factorul de lumină naturală DF într-o încăpere este determinat de:

a. momentul din zi/an în care s-a făcut evaluarea sa (calcularea, măsurarea)
b. poziŃia punctului din încăpere
c. dimensiunile şi orientarea suprafeŃei vitrate