7.

Cap. 7 ÎntreŃinerea echipamentului luminotehnic

Problematica
- factorul de mentenanŃă - componenŃă
- program de curăŃire
- analiza deprecierii
- economia în întreŃinere
- exemplificări
- echipamente de curăŃire

7.1 Factorul de menŃinere

Scăderea în timp a nivelului de iluminare este evaluată prin factorul de menŃinere a iluminării,
M, definit ca raport între iluminarea medie pe planul de lucru Em după o anumită perioadă de
folosire a instalaŃiei de iluminat şi iluminarea medie Ein obŃinută în aceleaşi condiŃii de
funcŃionare de instalaŃia considerată nouă - M=Em/Ein.

Figura 7.1 VariaŃia iluminării în timpul utilizării instalaŃiei de iluminat.

A-pierderi datorate îmbătrânirii lămpilor
B-pierderi datorate deprecierii suprafeŃelor încăperii
C-pierderi datorate murdăririi lămpilor şi aparatelor de iluminat

Pierderea de flux luminos se datoreşte îmbătrânirii lămpilor şi acumulării de murdărie pe

suprafeŃele aparatelor de iluminat şi ale încăperii, în anumite condiŃii de mediu. Momentul în
timp la care se referă termenul “o anumită perioadă” este cel în care s-a efectuat operaŃia de
întreŃinere a instalaŃiei de iluminat - s-au înlocuit lămpile defecte, s-au curăŃat aparatele de
iluminat, s-au curăŃat sau zugrăvit pereŃii încăperii. Iluminarea respectivă se numeşte “iluminare
 7. 2

de întreŃinere” şi este valoarea recomandată în norme - SR 6646 - care se ia în considerare la

proiectarea unei instalaŃii de iluminat.
Factorul de mentŃinere este un multiplu de factori:
M=MFLL⋅MSL⋅MCI⋅MSI,
unde MFLL este componenta fluxului luminos al lămpilor, MSL - componenta supravieŃuirii
lămpilor, MCI - componenta aparatelor de iluminat şi MSI - componenta suprafeŃelor încăperii.
SemnificaŃia acestor factori este dată în cele ce urmează.
(a) Pierderea de flux luminos prin îmbătrânirea lămpilor se datorează, pe de o parte,
scăderii fluxului luminos în timp din cauza uzurii fizice a componentelor şi, pe de altă parte,
defectării lămpilor care determină ieşirea lor din funcŃiune. Durata de viaŃă a unei lămpi are
astfel două semnificaŃii- durata economică, definită prin timpul de funcŃionare în care fluxul
luminos emis de lampă scade la un anumit procent din fluxul luminos iniŃial (de exemplu, după
16.000 ore de funcŃionare fluxul luminos scade la 70%); durata fizică (de supravieŃuire), definită
prin timpul de funcŃionare în care 50% din numărul total al lămpilor din instalaŃia de iluminat
rămân în funcŃiune (de exemplu, 16.000 ore de funcŃionare).
Durata de viaŃă pentru lămpile cu filament (lămpile cu incandescenŃă, lămpile cu vapori
de mercur combinate) se consideră durata fizică, de supravieŃuire, iar pentru lămpile cu
descărcări - durata economică).
Cataloagele producătorilor de surse luminoase conŃin date specifice referitoare la această
pierdere de flux luminos, cu precizarea parametrilor de definire a duratei de viaŃă. În tabel sunt
prezentate valorile componentelor MFLL şi MSL pentru câteva tipuri de lămpi, stabilite ca valori
medii.
Lămpile ieşite din funcŃiune pot fi înlocuite individual sau în grup. Înlocuirea în grup a
tuturor lămpilor instalaŃiei de iluminat se face înainte de atingerea duratei de viaŃă medii a
lămpilor, intervalul de timp fiind determinat pe baza unei analize a costurilor. Costurile totale de
înlocuire a lămpilor cuprind costurile lămpilor şi costul manoperei necesare (comandă, stocare,
instalare, depozitarea deşeurilor), care depinde de sistemul de înlocuire a lămpilor adoptat şi de
dificultatea operaŃiei.
O recomandare privind intervalul de înlocuire în grup a lămpilor este dată în norma CIE 97:
1. Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune (LSON): 15.000 ore
2. Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune cu culoare îmbunătăŃită (LSON Plus): 6.000 ore
3. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune (LMF):9.000 ore
4. Lămpi cu halogenuri metalice (LMH): 6.000 ore
5. Lămpi fluorescente tubulare (LF): 9.000 ore
6. Lămpi cu incandescenŃă (LIG): 1.000 ore
Durata anuală de funcŃionare a lămpilor într-o instalaŃie de iluminat depinde atât de tipul
activităŃii desfăşurate şi numărul de schimburi de lucru, cât şi de utilizarea unui control al
iluminatului în funcŃie de lumina zilei disponibile.
(b) Pierderea de flux luminos prin murdărirea lămpilor şi sistemului optic al aparatelor de
iluminat constituie ponderea cea mai mare în totalul pierderilor de flux luminos. Mărimea acestor
pierderi depinde de natura şi densitatea suspensiilor din aer, geometria, temperatura şi finisajul
suprafeŃelor optice ale aparatelor de iluminat şi de tipul lămpilor. Deprecierea emisiei luminoase
poate fi redusă prin alegerea aparatelor de iluminat în concordanŃă cu caracteristicile de mediu.
Aparatele de iluminat deschise în partea inferioară şi închise în cea superioară vor colecta
murdăria într-o proporŃie mai mare decât cele ventilate (cu circulaŃie forŃată de aer). În încăperile
cu atmosferă puternic poluată este preferabilă utilizarea unor aparate de iluminat etanşe, cu un
grad de protecŃie de minimum IP54.
Cataloagele producătorilor de aparate de iluminat conŃin date specifice referitoare la această
pierdere de flux luminos; în tabel sunt prezentate valorile caracteristice ale componentei MCI
pentru câteva tipuri, stabilite ca valori medii, în funcŃie de perioadele între două curăŃiri.
(c) Pierderea de flux luminos prin murdărirea suprafeŃelor încăperii constă în reducerea
componentei reflectate a fluxului luminos ce ajunge pe suprafaŃa de lucru. Dimensiunile
 7. 3

încăperii şi caracterul distribuŃiei spaŃiale a fluxului luminos emis de aparatele de iluminat

determină cantitatea de flux luminos care cade pe tavan şi pereŃi şi este apoi reflectat de acestea.
Încăperile de mici dimensiuni sau acelea în care sunt folosite aparate de iluminat cu o
preponderentă componentă indirectă a fluxului luminos vor fi afectate puternic de murdărirea
suprafeŃelor reflectante. Pentru menŃinerea caracteristicilor fotometrice ale instalaŃiei de iluminat
în limite normale este necesară curăŃirea şi zugrăvirea periodică a pereŃilor încăperilor. În tabel
sunt prezentate valorile componentei MSI în funcŃie de caracteristicile mediului ambiant şi ale
instalaŃiei de iluminat.
Determinarea factorului de menŃinere se face pe baza datelor de catalog ale producătorilor,
valorile prezentate în tabelele menŃionate având caracter informativ. Se recomandă următoarea
procedură:
Pasul 1. Se alege lampa şi corpul de iluminat potrivit aplicaŃiei date.
Pasul 2. Se determină intervalul optim pentru înlocuirea în grup a lămpilor (dacă se justifică
economic).
Pasul 3. Din tabel se obŃin valorile componentelor MFLL şi MSL pentru intervalul de timp
stabilit la Pasul 2. Dacă se utilizează procedura de înlocuire individuală a lămpilor
defecte, atunci MSL va fi egal cu 1.
Pasul 4. Se apreciază categoria de încadrare a încăperii privind gradul de murdărie al
mediului ambiant (curat, normal, murdar).
Pasul 5. Se determină intervalul între două curăŃiri succesive ale aparatelor de iluminat şi
suprafeŃelor încăperii.
Pasul 6. Din tabel se obŃine valoarea componentei MCI pentru intervalul de timp stabilit la
Pasul 5
Pasul 7. Din tabel se obŃine valoarea componentei MSI pentru intervalul de timp stabilit la
Pasul 5.
Pasul 8. Se calculează factorul de menŃinere M cu două zecimale.
Pasul 9. Este recomandabil să se repete procedura de calcul modificând caracteristicile
diferitelor componente, pentru a avea mai multe programe de întreŃinere opŃionale în
faza iniŃială de proiectare a instalaŃiei de iluminat
Caracteristicile unui program de întreŃinere sunt prezentate în figură. În cazul unei
instalaŃii neîntreŃinute, iluminarea pe planul de lucru va scădea la 40% din valoarea iniŃială după
trei ani de funcŃionare şi va continua să scadă. Prin curăŃirea anuală a aparatelor de iluminat se
asigură după trei ani de funcŃionare o iluminare pe planul de lucru de 60% din valoarea iniŃială,
ceea ce reprezintă o creştere cu 50% faŃă de situaŃia unei instalaŃii neîntreŃinute. În acest moment
se va proceda la o operaŃie multiplă de întreŃinere a instalaŃiei de iluminat, care cuprinde a treia
curăŃire (anuală) a aparatelor de iluminat, prima curăŃire (la trei ani) a suprafeŃelor încăperii şi
prima înlocuirea în grup (la trei ani) a lămpilor. Prin aceasta se aduce nivelul de iluminare la o
valoare foarte apropiată de cea iniŃială, având în vedere că unele pierderi de lumină datorate
îmbătrânirii unor componente ale instalaŃiei de iluminat nu pot fi acoperite.
Un program de întreŃinere bine ales şi utilizat va asigura menŃinerea iluminării deasupra
valorii normate, va reduce costurile de capital şi exploatare şi va asigura un aspect corespunzător
al interiorului încăperii.
Factorul de mentenanŃă pentru iluminatul industrial şi cel din clădiri civile este dat în
mod simplificat în SR 6646/1, 2, 3.

Intervale de inspecŃie şi categorii de curǎŃire

Este recomandabil să se efectueze inspecŃii regulate ale instalaŃiilor de iluminat. În unele Ńǎri,
asigurarea iluminǎrii adecvate este cerutǎ de lege. Nivelurile sunt impuse de cǎtre inspectori
independenŃi.
Notǎ: Existǎ cazuri particulare în anumite procese industriale, unde mediul înconjurǎtor este
murdar peste nivelul admis, fapt care este nedorit.
 7. 4

Program de curǎŃire
Tabelul oferǎ indicaŃii privitoare la intervalele de curǎŃire pentru diferite iluminǎri folosite în
medii variate. Atâta timp cât întreŃinerea este supravegheatǎ, tabelul poate fi folosit de asemenea
pentru selectarea iluminǎrii pentru medii particulare. Datele sunt tipice pentru toate tipurile de
lǎmpi cu excepŃia celor de descǎrcare cu presiune înaltǎ care vor avea caracteristici similare cu
iluminǎrile de tip B.

Tabelul 7.1 Intervale de curǎŃire aproximate pentru iluminǎri folosite în medii diferite
Intervale de curăŃire 3 ani 2 ani 1 an
Mediu C N D C N D C N D
Sistem de iluminat
A Tuburi fluorescente X X X
B Reflector deschis superior X X X
(ventilat "auto curăŃire")
C Reflector închis superior X X
(neventilat)
D Închis IP2X X X
E Protejat la praf IP5x X X X
F Indirect “Uplight” X X
Notă: C este curat, N este normal, D este atmosfera murdară din mediu
 7. 5

7.2 Analiza de depreciere

MulŃi factori contribuie la pierderile de luminǎ şi efectul respectiv mǎrimea varieazǎ în funcŃie de
tipul de activitate şi de zonǎ. De exemplu, suprafeŃele varieazǎ în funcŃie de cantitatea şi de tipul
de noxǎ din aer; cantitatea de praf dintr-o turnǎtorie este mai mare decât cea depistatǎ într-un
birou cu aer condiŃionat. Dar cantitatea şi tipul de noxǎ dintr-un birou aflat lângǎ o suprafaŃǎ
industrialǎ este diferitǎ de cea dintr-un birou aflat la Ńarǎ. Murdăria neagrǎ gǎsitǎ într-o fabricǎ de
prelucrare a oŃelului este foarte diferitǎ de praful deschis la culoare dintr-o brutǎrie. Este
important să se cunoască aceste variaŃii la aprecierea pierderii de luminǎ.

Tabelul 7.2 a Componenta lămpilor în factorul de menŃinere:

MFLL - factorul de flux luminos al lămpilor; MSL - factorul de supravieŃuire a lămpilor
Tip lampă Timpul de funcŃionare, 1000 ore
0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 4,0 6,0 8,0 10 12 14 16 18 20 22 24
LIG MFLL 1,00 0,97 0,93 0,89
MSL 1,00 0,98 0,50 0,03
LFT trifosfor MFLL 1,00 0,98 0,96 0,95 0,94 0,91 0,87 0,86 0,85 0,84 0,83 0,81
şi multifosfor MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,95 0,85 0,75 0,64 0,50
LFT cu MFLL 1,00 0,97 0,94 0,91 0,89 0,83 0,80 0,78 0,76 0,74 0,72 0,70
halofosfaŃi MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,95 0,85 0,75 0,64 0,50
LMF MFLL 1,00 0,99 0,97 0,95 0,93 0,87 0,80 0,76 0,72 0,68 0,64 0,61 0,58 0,55 0,53 0,52
MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,98 0,97 0,95 0,92 0,88 0,84 0,80 0,75 0,68 0,59 0,50
LMH MFLL 1,00 0,96 0,93 0,90 0,87 0,78 0,72 0,69 0,66 0,63 0,60 0,56 0,52
MSL 1,00 1,00 0,97 0,96 0,95 0,93 0,91 0,87 0,83 0,77 0,70 0,60 0,50
LSON MFLL 1,00 1,00 0,98 0,97 0,96 0,93 0,91 0,89 0,88 0,87 0,86 0,85 0,83 0,82 0,81 0,80
MSL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,98 0,96 0,94 0,92 0,89 0,85 0,80 0,75 0,69 0,60 0,50
LSON Plus, MFLL 1,00 0,99 0,97 0,95 0,94 0,89 0,84 0,81 0,79 0,78
Comfort MSL 1,00 1,00 1,00 0,99 0,98 0,96 0,90 0,79 0,65 0,50

Tabelul 7.2 b Componenta aparatelor de iluminat în factorul de menŃinere - MCI

Tipul Durata ciclului de curăŃire, ani
aparatului de 0,5 1,0 2,0 3,0
iluminat Caracteristica mediului ambiant
curat normal murdar curat normal murdar curat normal murdar curat normal murdar
Aparat cu LFT fără reflector 0,95 0,92 0,88 0,93 0,89 0,83 0,89 0,84 0,78 0,85 0,79 0,73
Reflector deschis la partea superioară 0,95 0,91 0,88 0,90 0,86 0,83 0,84 0,80 0,75 0,79 0,74 0,68
Reflector închis la partea superioară 0,93 0,89 0,83 0,89 0,81 0,72 0,80 0,69 0,59 0,74 0,61 0,52
Aparat încastrat 0,92 0,89 0,83 0,88 0,82 0,77 0,83 0,77 0,71 0,79 0,73 0,65
Aparat etanş 0,96 0,93 0,91 0,94 0,90 0,86 0,91 0,86 0,81 0,90 0,84 0,79
Aparat indirect 0,92 0,89 0,85 0,86 0,81 0,74 0,77 0,66 0,57 0,70 0,55 0,45

Tabelul 7.2 c Componenta suprafeŃelor încăperii în factorul de menŃinere - MSI

Mărimea DistribuŃia Durata ciclului de curăŃire, ani
încăperii spaŃială a 0,5 1,0 2,0 3,0
Indicele fluxului Caracteristica mediului ambiant
încăperii i luminos curat normal murdar curat normal murdar curat normal murdar curat normal murdar
Mică Directă 0,97 0,96 0,95 0,97 0,94 0,93 0,95 0,93 0,90 0,94 0,92 0,88
0,7 Directă/Indirectă 0,94 0,88 0,84 0,90 0,86 0,82 0,87 0,82 0,78 0,84 0,79 0,74
Indirectă 0,90 0,84 0,80 0,85 0,78 0,73 0,81 0,73 0,66 0,75 0,68 0,59
Medie Directă 0,98 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
2,5 Directă/Indirectă 0,95 0,90 0,86 0,92 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 0,78
Indirectă 0,92 0,87 0,83 0,88 0,82 0,77 0,84 0,77 0,70 0,78 0,72 0,64
Mare Directă 0,99 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
5,0 Directă/Indirectă 0,95 0,90 0,86 0,94 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 0,78
Indirectă 0,92 0,87 0,83 0,88 0,82 0,77 0,84 0,77 0,70 0,78 0,72 0,65
 7. 6

a) Scăderea fluxului luminos emis de lămpi

ProducŃia lǎmpilor descreşte în timpul folosirii. Gradientul de scădere depinde de tipul lǎmpii iar
pentru lǎmpile cu descǎrcare de sistemul de balast. Pierderile datorate acestui efect pot fi reduse
prin înlocuirea frecventǎ a lǎmpilor. Tabelul prezintǎ exemple tipice, cu caracter informativ. Este
important să se obŃină date exacte de la producǎtori pentru estimarea factorului de mentenanŃǎ şi
programului de întreŃinere, mai ales la folosirea unei lǎmpi noi.

b) Durata de supravieŃuire a lǎmpii

Durata de viaŃă a lămpilor electrice depinde de timpul de folosire a acestora. Rata de
supravieŃuire depinde de tipul lǎmpii, iar in cazul lǎmpii cu descǎrcare depinde şi de frecvenŃa
aprinderii şi stingerii lămpii, respectiv de sistemul de balast. Lǎmpile defecte cauzează reducerea
nivelului de iluminare şi a uniformităŃii acestuia, dar efectul poate fi minimalizat prin înlocuirea
lǎmpilor arse.

c) Deprecierea aparatelor de iluminat

Murdăria de pe lǎmpi şi de aparatele de iluminat cauzeazǎ cele mai mari pierderi de luminǎ.
Datoritǎ murdăriei, într-un interval lung de timp dintre douǎ curǎŃiri a corpurilor, pierderea de
lumină este de 50%. Cantitatea de luminǎ pierdutǎ depinde de natura şi densitatea murdăriei
purtate de vânt, de designul aparatului de iluminat şi de tipul lǎmpii. Aparatele de iluminat
ventilate adunǎ cea mai micǎ cantitate de murdărie dacǎ deschiderile încǎperii sunt amplasate în
aşa fel încât praful şi murdăria sǎ poatǎ fi mai degrabǎ purtatǎ de curenŃii de aer decât sǎ se
depunǎ pe aparatele de iluminat. Acumularea murdăriei pe suprafeŃele reflectante poate fi
minimalizatǎ prin sigilarea compartimentului lǎmpii împotriva pǎtrunderii prafului şi umezelii.
Beneficii semnificative pot fi obŃinute la protecŃia de cel puŃin IP54.

d) Deprecierea suprafeŃelor reflectante ale încăperii

Murdăria de pe suprafeŃele încăperii tendinŃa de a reduce cantitatea de luminǎ reflectatǎ.
Dimensiunile încăperii şi distribuirea luminii de la aparatele de iluminat determinǎ cantitatea de
luminǎ care intrǎ în contact cu peretele şi cu tavanul. SuprafeŃele curate din încăpere vor pǎstra
acelaşi nivel de iluminare în încǎpere. În unele Ńǎri este cerutǎ reînnoirea suprafeŃei camerelor în
intervale regulate.
Notǎ: Datele de întreŃinere sunt date de obicei în formǎ tabelarǎ. Deseori, însǎ, este
convenabil ca datele sǎ fie prezentate în formǎ graficǎ. Câteva exemple pentru lǎmpi/aparate de
iluminat fluorescente sunt prezentate în figură.

7.3 Economia în întreŃinere

a) Înlocuirea lǎmpii
Costul înlocuirii totale a lǎmpilor cuprinde costul lǎmpilor şi costul manoperei, incluzând costul
comandǎrii, a depozitǎrii instalaŃiei, a dispunerii etc. PreŃul lucrǎrii depinde de sistemul de
schimbare a lǎmpilor adoptat şi de inconvenienŃa implicatǎ. Alternativele sunt: înlocuirea
“individuală”, când fiecare lampǎ arsǎ este schimbatǎ individual, sau înlocuirea “în grup” când
toate lǎmpile (arse sau nearse) sunt schimbate într-un interval de timp mai scurt decât durata de
viaŃǎ a lǎmpilor. Este foarte important ca, în cazurile în care defectarea unei lǎmpi poate cauza
condiŃii de lucru periculoase, lampa arsǎ sǎ fie imediat schimbatǎ. InstalaŃiile de iluminat
cuprinzând mai multe lǎmpi sunt mai puŃin afectate de arderera unei lǎmpi arbitrare.
 7. 7

Figura 7.2 Date privind programul de întreŃinere

 7. 8

Cel mai economic sistem poate fi apreciat dupǎ cum urmeazǎ:

- costul înlocuirii prin pǎrŃi per lampǎ Cs este:
Cs = L + S
unde L este costul lǎmpii, S - costul manoperei
- costul înlocuirii în grup per lampǎ Cg este:
Cg = L + B
unde L este costul lǎmpii, B - costul manoperei pentru înlocuire în grup per lampǎ
- costul înlocuirii combinate dintre cele douǎ noduri per lampǎ Ct este:
100Cg + FCs
Ct =
I
unde F este procentajul lǎmpilor arse în intervalul de înlocuire, I - procentajul vieŃii lǎmpilor în
intervalul de înlocuire în grup
Dacǎ lǎmpile bune (nefolosite dupǎ înlocuirea în grup) sunt folosite ulterior pentru
schimbare prin pǎrŃi, atunci FCs/I se simplificǎ la Fs/I.
Economia obŃinutǎ din înlocuirea în grup depinde în mare parte de rata de supravieŃuire a
lǎmpii. Cu cât mai multe lǎmpi supravieŃuiesc intervalului de înlocuire cu atât mai puŃin este
nevoie a fi folositǎ înlocuirea prin pǎrŃi. Este foarte important a şti cǎ intervalul de înlocuire
depinde foarte mult de orele de ardere a lǎmpilor. Acestea variazǎ în funcŃie de orele de lucru şi
de numǎrul de aprinderi şi opriri a instalaŃiei. Exemple de ore de ardere per an sunt date în tabel.

Tabelul 7.3 Durata anuală de funcŃionare a lămpilor într-o instalaŃie de iluminat

Activitate Perioada de ocupare Corelare cu lumina Ore de funcŃionare a
Tip de întrerupere Zile/an Ore/zi naturală disponibilă lămpii
FuncŃionare continuă 365 24 nu 8760
control al iluminării 365 24 da 7300
Două întreruperi 310 16 nu 4960
6 zile/săptămână 310 16 da 3720
O singură întrerupere 310 10 nu 3100
6 zile/săptămână 310 10 da 1760
O singură întrerupere 258 10 nu 2580
5 zile/săptămână 258 10 da 1550
Notă: 1. Se consideră că lumina naturală adecvată este disponibilă pentru jumătate din durata anuală de
muncă
2. Pătrunderea luminii naturale în spaŃii interioare este diferită pentru situaŃii concrete. Comanda
şi reglarea iluminatului electric va trebui să fie particularizate acestor situaŃii.
3. Pentru spaŃiile din apropierea ferestrelor perioada de deconectare a lămpilor va putea fi mai
lungă decât în spaŃiile din interior

b) CurǎŃirea aparatelor de iluminat

Intervalul optim de curǎŃare T pentru un aparat de iluminat este atins atunci când costul
producŃiei luminii pierdute este egalǎ cu costul curǎŃirii.
Intervalul optim de curǎŃare T se poate determina din expresia:
− Cc SCc
T= + ani
Ca ∆Ca

unde Cc - costul unei singure curǎŃiri a aparatului de iluminat, Ca - costul anual de întreŃinere (de
posedare şi operare) a corpului de iluminat fǎrǎ curǎŃire, ∆ - rata medie anualǎ a murdăriei
subestimatǎ de pe aparatele de iluminat. Valorile sunt date în Tabelul 7.4.
 7. 9

Notǎ: - costul unei curǎŃiri - Cc - include costul oricǎrui soluŃii de curǎŃire, unelte speciale, echipament
şi manoperǎ. Costul lucrǎrii este de asemenea afectat de timpul când este afectuatǎ curǎŃirea: în timpul
orelor de lucru sau în afara acestora.
- costul lucrǎrii - Ca - include costul instalaŃiei, costul anual al energiei şi costul înlocuirii lǎmpilor.

Tabelul 7.4 Deprecierea de ratǎ tipicǎ de murdărie de pe aparatele de iluminat în primul an

Iluminat A B C D E F
Mediu
Curat 0.07 0.1 0.11 0.12 0.06 0.14
Normal 0.11 0.14 0.19 0.18 0.1 0.19
Murdar 0.17 0.17 0.28 0.23 0.14 0.26

Procedura de mai sus descrie “equi–intervalul” aproximat curǎŃirii aparatelor de iluminat.

c) Folosirea factorului de menŃinere (FM)

În orice fel de calcul al designului instalaŃiilor de iluminat trebuie inclus un factor de menŃinere
având în vedere deprecierea. Magnitudinea factorului de întreŃinere are un efect semnificativ în
vederea numǎrului necesar de lǎmpi pentru a asigura o iluminare de bunǎ calitate. Factorii de
înaltǎ mentenanŃǎ sunt beneficiali şi se pot obŃine prin alegerea atentǎ a echipamentelor la fel ca
şi prin curǎŃirea cât mai frecventǎ a instalaŃiilor de iluminat.

d) Program de întreŃinere
În timpul creǎrii designului instalaŃiilor de iluminat, deseori e posibil sǎ se aleagǎ componente,
sisteme şi finisaje în urma cǎrora mentenanŃa sǎ fie Ńinutǎ la minimum:
- alegând aparate de iluminat în care lampa este introdus într-un sistem anti praf, fiind totuşi
în stare de a emana luminǎ fǎrǎ a fi absorbit de praf.
- adoptând aparate de iluminat auto-curǎŃǎtoare unde curenŃii de convecŃie provenind de la
încǎlzirea obŃinutǎ prin arderea lǎmpii sunt dirijate sǎ pǎtrundǎ pe suprafeŃele reflectante
pentru a preveni depunerea prafului.
- folosind aparate de iluminat cu circulaŃie de aer unde forŃa de ventilare contribuie la
îndepǎrtarea prafului şi murdăriei.
- folosind sisteme optice recomandate care se potrivesc condiŃiilor mediului predominant.
- reducând numǎrul variabilelor dintr-o schemǎ.
- folosind aparate de iluminat cu puŃine componente, care în timpul folosirii pot fi uşor mânite
sau schimbate.
- este recomandabilǎ flosirea suprafeŃelor finisate care rǎmân curate multǎ vreme şi sunt uşor
curǎŃabile.

Alte cǎi prin care proiectarea poate ajuta mentenanŃa şi astfel sǎ îmbunǎtǎŃeascǎ eficienŃa
întreŃinerii:
- avându-se în vedere întreŃinerea mai uşoarǎ a instalaŃiilor prin folosirea anumitor tipuri de
unelte, a lǎmpilor de rezervǎ.
- pregătirea în prealabil a unui program de întreŃinere cu instrucŃiuni.
- listarea defectelor şi eşecurilor deja întâmplate pentru evitarea acestora în viitor
 7.10

7.4 Exemplificări

1 Estimarea factorilor de menŃinere

Şantier – uzinǎ de asamblare a receptoarelor pentru televizoare

Dimensiune – suprafaŃǎ mare, deschisǎ, având un mediu normal
Sistem de iluminat – reflector din metal alb folosind lǎmpi fluorescente cu trifosfor
CondiŃii de lucru:
Ore de ardere – 4000 h/an cu înlocuirea prin pǎrŃi
Program de întreŃinere – curǎŃirea şi înlocuirea lǎmpilor din 2 în 2 ani.
Din:
Tabel LLMF=0,86 pentru 8000 ore de timp de înlocuire
LSF=1,00 (înlocuire individuală)
LMF=0,80 pentru curǎŃire din 2 în 2 ani a aparatelor de iluminat tip B
RSMF=0,95 pentru curǎŃirea din 2 în 2ani a suprafeŃei - pentru instalaŃiile de acest tip
curǎŃirea din 4 în 4 ani este o soluŃie acceptabilǎ iar valorile se obŃin din extrapolare.

MF = 0,86*1,00*0,80*0,95=0,654≈0,65.
Dacǎ curǎŃirea se efctueazǎ anual, LMF=0,86 şi MF=0,86*1,00* 0,86*0,95=0,702≈0,70. Astfel
instalaŃia este cu 7% mai eficientǎ. Rezultǎ o economisire de peste 7% în dimensionarea
instalaŃiei de iluminat şi în energia consumatǎ.
Notǎ:
1. Pentru a obŃine o iluminare specificǎ se pot folosi programe variate de întreŃinere, şi factori
obŃinuŃi din informaŃii.
2. De obicei schimbarea şi curǎŃirea lǎmpilor se face în acelaşi timp, dar este recomandabil în
special în mediile de lucru mai poluate ca între douǎ înlocuiri a lǎmpilor sǎ se mai cureŃe
acestea.
3. Factorii de mentenanŃǎ a aparatelor de iluminat şi factorii de întreŃinere a suprafeŃelor
camerelor nu depind de orele de ardere a lǎmpilor.

2 Estimarea intervalelor de curǎŃire

Sistem de iluminat: 1200 mm x 300 mm frecvenŃǎ înaltǎ, reflector cu putere scǎzutǎ de iluminat,
1200 mm x 36 W tuburi fluorescente (lǎmpile funcŃioneazǎ cu frecvenŃǎ înaltǎ)
Costul corpului de iluminat instalat: 100
ViaŃa corpului de iluminat: 10 ani
Costul lǎmpii: 10/aparate de iluminat
Costul curǎŃirii: 3 /aparate de iluminat
Costul înlocuirii lǎmpii: 0,5/aparate de iluminat
Puterea consumatǎ de corpul de iluminat 72 W (circuit)
Orele de ardere a lǎmpii pe an: 3000
Perioada de înlocuire a lǎmpilor: 3 ani
Costul energiei: 0,05
Factor de depreciere a murdariei pentru aparate de iluminat de tip B în mediu normal: 0,14

Notǎ: Toate costurile sunt date în termeni relativi. Este important sǎ se foloseascǎ preŃuri bazate
pe realitate.
Costul unei curǎŃiri a corpului de iluminat - Cc = 3
Costul curǎŃirilor şi lucrǎrilor de instalare pe an - Ca
Acesta include costul anual de energie, de instalare şi costul total de înlocuire a lǎmpilor dintr-un an.
72 ⋅ 3000 ⋅ 0,05
Costul anual al energiei = = 10,8
1000
 7.11

100
Costul anual de instalare= = 10
10
10,5 + 0,5
Costul anual de înlocuire a lǎmpilor= = 3,5 şi Ca=10 +3,5 +10,8 = 24,3
3
− Cc SCc
Intervalul optim de curǎŃire T este dat de formula: T = + ani
Ca ∆Ca
−3 2⋅3
T= + = −0,123 + 1,328 = 1,2ani
24,3 24,3 ⋅ 0,14

Aceste aparate de iluminat trebuie curǎŃate la un interval nu mai mare de 1,4 luni. În aplicare,
curǎŃirea anualǎ ar trebui practicatǎ pe lǎmpi înlocuite din 3 în 3 ani.
 7.12

7.5 Echipamente de curǎŃire

Timpul, manopera şi cheltuielile de întreŃinere a unui sistem de iluminat pot fi semnificativ

reduse prin alegerea potrivitǎ a echipamentelor de întreŃinere pentru fiecare sistem în parte.
Alegerea acestor echipamente depinde de mai mulŃi factori, cum ar fi: dimensiunea suprafeŃei,
mǎrimea uşilor, înǎlŃimea la care se aflǎ sistemul, lifturile şi scǎrile importante din zonǎ,
accesibilitatea iluminatului şi obstacolele acestuia. Câteva echipamente de întreŃinere
disponibile:

SCǍRI: Scǎrile sunt deseori folosite în întreŃinerrea aparatelor de iluminat datoritǎ greutǎŃii
lor scǎzute, preŃului scǎzut şi manevrǎrii lor uşoare. Totuşi restricŃia şi mobilitatea îi limiteazǎ
raza de folosire a acestora.
SCHELǍRIA: Schelǎria portabilǎ de obicei este mai sigurǎ şi mai mobilǎ ca şi scara. Mai
multe unelte se pot transporta şi întreŃinǎtorul are mai mult loc pe care poate lucra. În general
schelǎria trebuie sǎ fie uşoarǎ, viguroasǎ, adaptabilǎ condiŃiilor, mobilǎ şi uşor de asamblat şi
dezasamblat. CondiŃiile speciale impun tipul schelǎriei care pot fi folosite de exemplu pentru
montarea unei suprafeŃe inegale etc.
SCHELǍRIA TELESCOPICǍ: Schelǎria telescopicǎ este de foarte mare ajutor, datoritǎ
usurinŃei de a ajunge cu ajutorul acestuia la înǎlŃimi variabile. Acest echipament poate fi gǎsit în
multe mǎrimi, având platforme care pot fi ridicate sau coborâte manual sau electric.
CǍRUCIORUL LIFTULUI : Deseori cel mai rapid şi cel mai eficient dispozitiv de
mentenanŃǎ este liftul. Chiar dacǎ existǎ diferite tipuri, metoda de lucru este de fapt asemenea.
Platforma poate fi ridicatǎ sau coborâtǎ automat şi la unele tipuri cǎruciorul poate fi dirijat chiar
de pe platformǎ. Chiar dacǎ costul acestui echipament e mai mare prin economisirile obŃinute pe
parcursul lucrǎrii se vor recupera banii investiŃi. AsiguraŃi-vǎ cǎ dispozitivul încape în zona de
lucru.
AGǍłǍTOARE DECONECTATE (DEZLEGATE): Dispozitive de ridicare şi coborâre.
Când o unitate de iluminat ajunge la locul dorit, agǎŃǎtoarea poziŃioneazǎ elementul şi automatc
se conecteazǎ circuitul electric.
SCHIMBǍTOARE DE LAMPǍ: Înlocuirea prin pǎrŃi a lǎmpilor deseori poate fi
simplificată prin folosirea acestor schimbǎtoare de lǎmpi. Prin stângerea lǎmpilor fie mecanicǎ
fie cu presiunea de aer, ca cele de tip vidate, schimbǎtoarele de lǎmpi pot fi folosite pentru
schimbarea şi înlocuirea lǎmpilor.
MACARALE, COLIVII (BARǍCI): ÎntreŃinerea iluminaŃiei poate fi încorporatǎ ca o parte
integralǎ a sistemului de iluminat. Aparatele de iluminat pot fi întreŃinute prin macarale şi colivii
(barǎci) de întreŃinere.
APARAT DE CURǍłAT PRIN VID ŞI ŞOCURI: Un şoc sau un aparat de curǎŃat prin vid
este folosit pentru a îndepǎrta praful de pe elementele de iluminat. Deoarece doar o parte din
murdarie poate fi astfel îndepǎrtat, elementele trebuie spǎlate câteodatǎ. Folosirea periodicǎ a
unui aparat de curǎŃat prin vid sau a şocurilor, pot prelungi intervalele de curǎŃire a sistemelor de
iluminat.
REZERVOARE PENTRU SPǍLAT: Este recomandabil a se avea în posesie un rezervor
pentru spǎlat, creat special pentru întreŃinerea iluminatului. Rezervoarele trebuie sǎ aibǎ douǎ
secŃiuni de spǎlare şi de clǎtire şi sǎ aibǎ mǎrimea potrivitǎ ca elementele sistemului de iluminat
sǎ poate fi spǎlate. Elementele de încǎlzire, montate în ambele secŃiuni sunt de obicei dezirabile.
Au fost create rezervoare speciale de curǎŃire pentru pǎrŃile de iluminat fluorescente şi pentru
tipurile flexibile de panouri de plafon.
Notǎ: Dupǎ curǎŃirea aparatelor de iluminat din plastic, acestea necesitǎ un tratament
antistatic, pentru a evita încǎrcǎrile statice ale acestora.
CURǍłARE ULTRASONICǍ: Aceastǎ metodǎ îndepǎrteazǎ materiile strǎine de pe
metale, plastic, sticlǎ etc. prin folosirea undelor de sunet de frecvenŃǎ înaltǎ. Echipamentul de
bazǎ constǎ dintr-un generator, tranformator şi un rezervor. Generatorul produce energie
 7.13

electricǎ de înaltǎ frecvenŃǎ pe care transformatorul montat în rezervor îl transformǎ în unde de

sunet de înaltǎ frecvenŃǎ, strǎbǎtând soluŃia de curǎŃire. Aceste unde cauzeazǎ efecte de cavitaŃie,
de exemplu formarea bulelor care se mǎresc şi se ciocnesc violent astfel creându-se o acŃiune de
spǎlare. Aceastǎ acŃiune îndepǎrteazǎ murdăria de pe materialul introdus în soluŃie.
 7.14

7.6 Traducere modul UTSEB

Schimbarea caracteristicilor luminotehnice

Sistemul de iluminat, care îndeplineşte cerinŃele instalaŃiei, îmbătrâneşte de-a lungul timpului. Fluxul luminos al
surselor de lumină scade, suprafaŃa aparatului de iluminat se murdăreşte. SuprafeŃele încăperii devin de asemenea
murdare, astfel încât reflexia scade. Ca o consecinŃă, eficienŃa sistemului de iluminat electric scade şi nivelul de
iluminare al suprafeŃelor scade.
Descreşterea fluxului luminos a surselor de lumină este o caracteristică a produsului, iar murdărirea depinde de
sistemul de iluminat dintr-un anumit mediu (o scădere mai mare este în cazul iluminatului indirectz decât la cel
direct). Gradul de murdărire a unei încăperi depinde de utilizarea ei.
O altă consecinŃă a îmbătrânirii aparatului de iluminat este că o parte a lămpilor se defectează având ca rezultat
scăderea nivelului de iluminare şi uniformităŃii.

Figura 7.3 Curba de depreciere (îmbătrânire) a unui aparat de iluminat

Rezolvarea defectelor
Aparatul de iluminat funcŃionează defectuos dacă o parte din lămpi nu emit lumină sau lumina nu este continuă,
pâlpâie sau curba de distribuŃie a intensităŃii luminoase s-a schimbat datorită deformărilor mecanice ale aparatului de
iluminat. Cel mai frecvent defect este legat de lămpi. SituaŃia de defect este tolerabilă în anumite cazuri, dar în altele
necesită acŃiune imediată.

Tabelul 7.5 Sumar al simptomelor, cauzelor şi acŃiunilor

Simptom Cauză posibilă AcŃiune
Lampa nu Lipsă alimentare energie Verificarea întreruptorului automat. Recuplare dacă este cazul
funcŃionează Defect lampă Înlocuire lampă
DefecŃiune starter Înlocuire starter
DefecŃiune balast Înlocuire balast
Conductor întrerupt Refacere contact
Alte acŃiuni decât înlocuire lămpi sau starter sau recuplare întreruptor automat vor fi executate doar de personal
calificat.

Pâlpâire lămpi. Pâlpâirea lămpilor este o situaŃie deranjantă şi obositoare pentru ochi şi trebuie eliminată în cel mai
scurt timp.

Tabelul 7.6 Sumar al simptomelor, cauzelor şi acŃiunilor pentru defectul de pâlpâire

Simptom Cauză posibilă AcŃiune
Lampa pâlpâie Probleme de contact Verificare instalaŃie electrică
DefecŃiune starter Înlocuire starter
Lampă defectă în cazul lămpilor cu decărcări Înlocuire lampă

Alte acŃiuni decât înlocuire lămpi sau starter vor fi executate doar de personal calificat.

Repararea echipamentului auxiliar. Echipamentul auxiliar este necesar pentru operarea lămpilor cu incandescenŃă
cu halogen de foarte joasă tensiune, lămpilor fluorescente liniare sau compacte, lămpilor cu halogenuri metalice,
lămpilor cu sodium de înaltă presiune. Unul din motivele pâlpâirii sau a nefuncŃionării unei lămpi poate fi defectul
echipamentului auxiliar.
 7.15

Pentru a determina dacă defectul din instalaŃia electrică este în echipamentul auxiliar este nevoie de ajutorul unui
tehnician. Singura excepŃie este defectul sterterului aferent unei lămpi fluorescente. Acesta este plasat într-un aparat
de iluminat în aşa fel încât poate fi înlocuit uşor de oricine cu condiŃia ca aparatul de iluminat să nu fie sub tensiune.
În orice altă situaŃie, determinarea defectului şi înlocuirea echipamentului auxiliar defect poate fi executată doar de
un electrician.
ÎntreŃinere periodică. Scopul întreŃinerii periodice este de a a asigura nivelul de iluminare solicitat, în ciuda
îmbătrânirii. Scopul întreŃinerii este de a încetini îmbătrânirea lămpilor, defectarea lăampilor şi murdărirea
aparatelor de iluminat.
ÎntreŃinerea aparatului de iluminat devine necesară atunci când iluminarea depăşeşte cu greu nivelul cerut. Fără
măsurări, bazat pe experienŃă, curba de îmbătrânire poate fi obŃinută pe baza tipului de lampă, curăŃenia încăperii,
modul de operare şi protecŃia aparatului de iluminat. Trebuie avut în vedere că ciclu de întreŃinere scade în timp.
Sarcini de întreŃinere. În cazul unui aparat de iluminat dat sarcinile ce trebuiesc îndeplinite de-a lungul unui ciclu de
întreŃinere depind de tipul lămpii, durata de funcŃionare anuală şi de gradul de murdărire al aparatului de iluminat
datorită mediului înconjurător. Durata de viaŃă a unei lămpi este cuprinsă între 1000…28.000 ore (funcŃie de tipul
lămpii), durata de operare zilnică este între 1 şi 16 ore, ceea ce este egal cu 400…6000 ore anual. CurăŃirea poate fi
necesară la intervale de 1/2…3 ani (depinde de gradul de murdărire al încăperii). Îmbătrânirea aparatului de iluminat
depinde de timpul de operare; gradul de murdărire depinde de suma timpul de operare şi non-operare.
Ca rezultat:
- în cazul lămpilor cu durată de viaŃă scurtă, întreŃinerea este determinată de această durată; curăŃenia este necesară
la intervale mai lungi decât cele de înlocuire lămpi. În ciuda acestui fapt, este recomandat să se cureŃe aparatele de
iluminat la înlocuirea lămpilor.
- în cazul lămpilor cu durată de viaŃă lungă, scăderea flux luminos datorită lămpilor şi murdăririi este aproximativ
acelaşi; în aceste cazuri înlocuirea lămpilor si curăŃenia se fac simultan.
O problemă apare la întreŃinere, dacă înlocuirea punctuală sau colectivă este mai avantajoasă. Înlocuirea colectivă
este justificată în cazul sistemelor de iluminat cu durată de viaŃă mare cu număr mare de aparate de iluminat.
Luarea în considerare a întreŃinerii

Figura 7.4 Scăderea fluxului luminos al lămpii de-a lungul duratei de viaŃă

ÎntreŃinerea constă în înlocuirea lămpilor şi în curăŃirea aparatelor de iluminat. Este mai practic să se facă cele două
operaŃiuni simultan, deoarece accesul la aparatele de iluminat necesită mai mult timp decât înlocuirea lămpilor.
 7.16

7.7 Întrebări

1. Iluminarea normată într-o încăpere (de exemplu 500 lx pentru o sală de conferinŃe) conform
normelor româneşti este valoarea:
a. iniŃială a iluminării cu instalaŃia nouă
b. medie a iluminării pe suprafaŃa de lucru la un moment oarecare al funcŃionării instalaŃiei
c. de serviciu, media în timp a iluminării în cursul unui ciclu al programului de mentenanŃă

2. Factorul de menŃinere M se defineşte şi în funcŃie de:

a. dimensiunile încăperii iluminate
b. caracteristica mediului de lucru
c. tipul aparatului de iluminat

3. Lămpile defecte într-o instalaŃie de iluminat dintr-o clădire de birouri se vor schimba:
a) imediat ce se defectează
b) grupat, pe baza optimizării costului de întreŃinere
c) după trei ani de utilizare, global pe întreaga instalaŃie.

4. Proiectul instalaŃiei de iluminat înaintat spre aprobare conŃine în listingul programului un

nivel de iluminare de 500 lx şi un factor de menŃinere de 1,00. ConsideraŃi această evaluare:
a) corectă, întrucât proiectantul a dimensionat instalaŃia de iluminat ca fiind "nouă"
b) greşită, pentru că proiectul trebuie să asigure iluminarea normată la sfârşitul perioadei de
exploatare.
c) este decizia proiectantului să adopte o anumită valoare a factorului de menŃinere, pe care o
consideră "rezonabilă" în cazul analizat

5. Cum apreciaŃi întocmirea şi respectarea unui program de întreŃinere a instalaŃiei de iluminat?

a) un "moft"
b) o acŃiune utilă, necesară şi pentru schimbarea unei mentalităŃi învechite "merge şi aşa"
c) un fapt pozitiv din punct de vedere energetic, care trebuie promovat cu fermitate la nivel de
eficientizare energetică a consumatorului.