GEci()_,GE GI tl.)11G--Ek .

f
riÌ
.

4 1 °'s _ 1

.1

i_

I I

t *

www.dacoromanica.ro
 - ,) ' ' /I; : , / 2. , , , ./ ." t-,
//ivy
*
.
' --:;:l./,/ , t., " - --";27=m7.17,5,-.4.,.., . 4,x-
'
:12' '.,;-.
. ??7-22.77,7,76 .1.A,lhAltA 1

,,,..17.,Wzre:MITIE-;MtatThArtV,¡YjIL '-f.II
,---

Vechiul Blazon Familiar

al casei E.Merck, Darmstadt
devenit marea tabricei, demonstreazii
gents unei traditii de.mundi creatoare timp
de aproape trei secole. Ntimele E. Merck
reprezintii in lumen intreagii un sinloi de
muncri i calitate.

CHEMISCHE FAR-RIK
DARMSTADT
www.dacoromanica.ro
 GEORGE GIURGEA
ASIBTENT IINIVENSITAR

CHIMIA
F.A.R,A
FORMULE

r,
BUCIIRE$T1
TrPOGRAFIA VA/11)1171 ..IINIVERSUL" S. A., Str. 111EZOIANU Nr. 1$-24
I 4I

www.dacoromanica.ro
 IN PREGATIRE :

FIZICA FARA FORMULE

www.dacoromanica.ro
 Chimia faret formule
este dedicata tinerilor dornici sa experimenteze si sa se distreze
invatand.
Autorul n'are alta pretentie deceit sa raspunda dorintei celar
care vor ea' faca peraii pasi inteuna dinire cele mai vanta
discipline si sa le deschida gustul pentru cbimia... cu formule.

www.dacoromanica.ro
PLECAM dela SAREA de
BUCATARIE si REVENIM la ea
cá trecAnd un curent elec-
tric printr'o solutie saturatA de
Stiati
sane de burdtkie, o puteti trans-
forma in lesie? CA incAlzindsarca cu
acid sulfuric si disolvAnd gazul for-
mat in al* vd puteti prepara sin-
guri acid clorhidric? CA prin alte
transformAri chimice, cele mai multe
foarte simple, puteti transforma sa-
rea in soda', borax, sarea lui Glau-
ber si o serie intreagA de alti com-
pu.si al sodiului ?
Aceasta este una dintre frumuse-
tile chimiei compusii dinteo sin-
gura familie chimicA, indiferent de
InfAtisarea lor aparentil, sunt inru-
diti si pot fi transformati usor din-
tr'unul intealtul.
In cazul compusilor sodiului, po- Acidul clorhidric gazos care se nest°
sibilitAtile de transformare sunt ne- In baton prin inalzirea sitrii de bu-
numdrate. Sarea, sau clorura de atitrie en acid sulfuric, trece prin
sodiu, este unul dintre compusit cei prima eprubeti id se disolvit in apa
mai rdspAnditi in naturA. Numai in din a doua eprubeta, and arid clor.
mAri sunt peste 36 milioane de mi.. !Ada° in solutle
liarde de tone de sare.
AfarS de faptul cA este un ali-
ment minera important, un mijloc
de conservare pentru carne si peste
st un element in amestecurile ri-
citoare, sarea este punctul de
piecare al industriilor compusilor da
sodiu folositl astAzi. Multe din a-
ceste produse pot fi obtinute pe
scar5 redusA In laboratorul amato-
rului.
De exemplu, numai cu un tub de
sticlA in form& de U si cu cAteva
baterii, puteti adds cum o solutie
concentratA de sare poate fi trans-
formatA intr'o solutie de hidrat de
sodiu, cunoscut de obiceiu sub nu..
mele de soda caustic& sau lee. In-
stalati tubul pe un suport si In Eel-
..........--- care din rarnurile lui introduceti cAte
Bicarbonatul de sodiu se translermi o sfinn5 de curpru, aegAnd apol fie-
In carbonat de sodiu prin inClizire. Ga- care din aceste sArme.la bornele unei
till care se 'tate este bioxidul de baterii electrice. DacA puneti cAteve
carbon : el turburi apa de var din picituri de solutie rosie de turnesol
eprubeta din stings In fiecare raniurA a tubului, vet;1
www.dacoromanica.ro
6 CHIMIA FARA FORMULE
observa mai repede ceeace se pe- sare cl sulfat de sodiu. Recristali-
trece. zat si ref:net, el se vinde la far-
Indatfi ce circuitul este inchis, macie ca sere Glauber", purgativi.
solutia din jurul anodului, (electro- Carbonatul de sodiu este until
dul legat de polul pozitiv al bate- dintre cei mai importanti compusi
riel), va incepe sA se coloreze in
albasiru. Aceasta aratA formarea ai sodiului. El este folosit la fabri-
hidratulut de sodiu, care este o sub- carea sticlei, a sApunului, la purl-
stantA alealin5 puternicA. In acelas ficarea petrolului, pentru curAtire
timp, solutia din jurul celuilalt e-
lectrod, catodul, se va decolora, do- sI vopsire I drept bazA pentru alti
vedind formarea acidului clorhidric compusi ai sodiului. In naturA el se
la acest poi. LAsAnd sa treaca 'mai aseste in proportie redusä, dar se
departe curentul, solutia de sare se °Mine in cantitiiti enorme printr'un
va transforma complet in hidrat de
sodiu. Fabricarea industriall a hi- procedeu inventat de un chimist
dratului de soditi se face printr'un belgian, Solvay.
aparat numit celula Nelson. In a- Procedeul Solvay este o transfor-
ceastA celulA hidratul de sodiu, do-
rul si hidrogenul care se desvoltA mare chimicA complex& ce produce
la anod, sunt prinse separat ca sA aproape 10 produse secundare com-
se previn& amestecarea lor. Gazele plet intrebuintate. In linii marl lu-
produse sunt de asemeni prinse, crurile se petrec astfel: bioxidul de.
pentru alte intrebuintAri industria-
le. In foarte multe transformAri chi- carbon sub presiune este Introdus-
mice se formeaz5 produse secundare lute° solutie saturatA de sare si a-
care sunt uneori la fel de impor- moniac. Se produc mai multe reactii
tante ca si produsul a eArei fabri- complexe, care dau nastere une! so-
care se urmAreste. CAnd amestecAm lutii Insolubile de bicarbonat de so-
sarea cu acid sulfuric, de exemplu, diu in clorurrt de amoniu. Bicarbo-
daca in- natu1 este
e:11mm in- separat
cet ameste etc) 'MAW
prin filtra-
cul, se des- re, cu rAt at
volta aci dui prin spAla-
clorhidric sou.rrti re .si tran-
pi 8 iCAREoreAT
gazos. Prin- D..AODIU sfoimat in
deti acest car bon at
gaz in spa sciculef prin
si obti nett de 1- i for:, zire.
astfel aci- continand Caracter,14
dui clorhi- bic.árbonat. princ.pale
de .todit4
dric obi s- ale bicarbo.
nuit. Ceea- natului de
ce ramane sodiu sunt
din s a r e, usurinta Jul
dupa ce s'a
des voitat E. XI' IN CT 012. EXTNCTOR' de a puns
tot gazul si EX PE RIKENTAL COMERCIA L In libertate
estul de bioxidul de
acid sulfu- carbon a-
ric s'a eve- Deosebirea Intro un stingItor de in-
porat, nu oendiu din comer( el unul flout de un tunci and
mat este =star nu este pees mare este ames,

www.dacoromanica.ro
CIUMIA FARA FORMULE
StIngitarul nostril arunci spa, ea
presiune puterniel
tecat cu substante acide. Ame-
stecat Cu lapte batut sau Cu sub-
stantele acide din prafurile de copt,
el desvolta bioxidul de carbon care
face sa creasca" prajiturile, Ame-
stecat cu acid sulfuric, carbonatul
de sodiu produce presiunea care a-
rutted spuma in pompele de incen-
diu.
In stingAtoarele 'ce se gasesc in
comert, un rezervcir umplut cu so-
lutie de bicarbonar de sodiu are la
varf o stela cu acid sulfuric. Stiela
este astfel aranjata !neat isi varsa
continutul, amestecandu-t cu blear-
bonatul, atunci cand rezervorul este
Intors pe dos. Un stingator simplu
poate fi facut dintr'o stteli 1 mat
multe bucfitt de teas/ de sticla, ast-
fel cum se vede in cfliseu. PentrU
simplificarea constructiei, solutia in
cazul nostru este acid sulfuric di.
luat pe cand bicarbonatul este ase-
zat intr'un saculet suspendat dea-
supra solutiet atunct cand flaconul
este vertical. Rilsturnand balonul,
substantele se amesteca, gazul se
formeaza si solutia este aruncati a-
fall din cauza presiunet.
Bicarbonatul de sodiu se transfor-
ma in carbonat de sodiu incälzin.
du-1.Punett putin bicarbonat inteo
eprubeta avand un tub indoit care
intra in alta eprubeti cu apa de var.
Incalziti prima eprubeta si basicils
de gaz formate vor trece prin tub
In eprubeta cu apa de var, care se
turbura dovedind astfel prezents
bioxidului de carbon. Cand gazul
Inceteaza sa bolboroseasca, bicarbo-
natul s'a transformat in soda ce-
nusie" o form§ uscata a carbo-
natului de sodiu. Disolvatt aceasti
pulbere uscata in apa, lasati apa
se evapore incet si yeti gaol cri.
stale marl de carbonat de sodiu, a-
vAnd apa de cristalizare in struc-
tura lui.
Puteti proceda st invers. Disolvati
carbonat de sodiu in apa, treceti un
curent de bioxid de carbon prin so.
lutie si veti obtine bicarbonat. Di.
solvati carbonat de sodiu In acid
clorhidrtc, lasati acidul sa se eva-
pore si sunteti iarasi la punctui
de unde ati plecat, la sarea de bu-
bucatariel

PUNCTELE DE TOPIRE ALE CÁTORVA

SUBS TANTE
Fierul Went . . . 1300-15000 Cupruil 10570
1 otelul 1700-19000 Argintul 10000
Fonta cenusie 120(r,
Zncul
i 4201
Fonta alba 1050°
Ceara alba 68°
Plumbul 326°
Cositorul 230° Ceara galbena 61°
Sulful 114 5-1400 Oblate 0°
Aurul 1066° Mercurul 34,4b

www.dacoromanica.ro
CHIMIA in GRADINA
atura adAposteste cea
Nmare industrie chimicA a lumii.
Fiecare fir de Jeri* fiecare
!run.* este unul din laboratoarele
sale. Printr'un secret nepAtruns
tried de om, trunzele transformA bio-
xidul de carbon din aer si din apA,
In zah5r, amidon, grfisimi si celu-
/ozA. abia fncep sA inte-
leagii cum se petrec lucrurile.
Cheia procesului pare EA fie clo-
rofila, pigmentul verde pe care na-
tura 11 intrebuinteazd drept cata-
liza tor.
VA puteti distra experimentAnd
eu cAteva plante pe care le puteti
Iasi in grAdini, sau pe care le cu-
mai legeti Inteo plimbare pe cAmp. Din
trei frunze de iarbA, sau de copaq
de exemplu, puteti extrage si ana-
liza clorofila care joaci un rol prin-
cipal In accste uzine chimice ale
vietii.
Luati patru sau cinci frunze din-
tr'un copac, zdrobiti-le Intr'un mo-
jar cu putin nisip i cAteva grams
dintfun dizolvant, cum ar fi alcoo-
luL Alti solventi ce pot fi íntre.
buiptati. sunt acetona, benzenul,
sulfura de carbon. Nisipul ajutA la
macerarea frunzelor i expune ce-
lulele interne actiunii dizolvantu-
lui.
Dup5 cAteva minute de frecare

... Iv 7,,.,

,
.:11 tro'i:, 41: ,'..4%&.r.4 .;-,4'

1 4' .::;1'..:¡:.'N.:; ; ,

' -',..L ,.,

i '''.
.
ri

:,,..: 1 't 1

Cu aceasti byttalit.
tie s avid complicit
' r
dintr'un babe, on
inedizitor electric
'D
I
sau o lamp& gi nu
Alir4 nr. refrigerent en MA
1.11. rt i'puteti extrage cl-
"
... iente mirositoare
n.
florile.
.

" ' " din toate

www.dacoromanica.ro
 CHIMIA FARA FORMULE 9

filtrati solutia ,printeo /Artie de fil- compusilor organici, ea ouprinde

tru obisnuita. Ea va fi limpede sf de un element metalic : magneziul.
culoare verde Inchis, cand razele Pentru confirrnarea acestui ade-
soarelui tree prin ea. Suprafata so- concentrati o lingura din so-
lutiei, privita In lumina pe care o lutda verde inchis extractul al-
reflectä, va apare galben-roscata. coolie, filtrat, de clorofila pana
Ceeace ati obtinut este un extract and capita un volum de cativa
brut de clorofila, cuprinzand patru centimetri cubi cat o linguritif.
Ingrediente principale. Dota dintre Flacara mica ce trebue folosita pen-
ele, cunoscute de chimisti sub nu- tru acest scop poate fi inlocuita cu
mele de clorofila A si B, dau cu- o bae de apa fierbinte. Turnati so-
loarea verde. Un pigment rosu-por- lutia concentrata. Inteun creuzet
tocaliu numit caroling si un pigment incalziti-1 pini la rosu. Partea or-
galben, xantofila, sunt prezenti In ganica a clorofilef va arde, lasand
cantitati mici. Desi culorile lor sunt magnezful sub forma uric.' cenusi
ascunse, puteti descoperf acest1 albe, in care oxidul de magneziu
componen' printeo operatie poate fi identificat printeo reactie
Pik chimica. Turnati peste cenusfi cite-.
Picurati putin din extractul ver- va picaturi de acid clorhidric, di-
de de clorofila pe o bucata curet§ luat cu un volum egal de apa. A-
de sugativa. Picaturile trebue sa cesta transforma oxidul de magne-
cada exact in acelas loe l la un in- ziu insolubil in clorura de "magne-
terval de cinci secunde, timp de un ziu solubila, sau in sulfat de mag-
minut sau chiar mai mutt. O pata naziu soln.ibil, daca am folosit acid
circulara cu diametrul de 5 cm. se
va forma pe hartia sugativa. Vetí
gasi pata verde in centru, unde pig-
meniii clorofilei Ii manifesta ac-
tiunea. Marginile cerculul vor fi co-
lorate inteun galben roscat, culoare
rezultata din combinarea efectului CLOROFI LA (VERDE)
carotinei i xantofilei. In aceasta
experienta sugativa lucreaza ca un XANTOFILi (C,AlBEN)
fel de filtru, absorbind" salt reti-
nand mai mult clorofila decat cei-
/alti pigment'.
Putem dovedi acelas lucru in alt
mod, uznpland un tub de stioli cu
carbonat de calciu. Astuparti ca-
patul de jos a: tubului ou un dop
Cu o singura gaura prin care trece
un tub de sticla. Turnati clorofila
bruta deasupra cretei i lasati-o sa
fiatreze. Partea superioarra a cretei
va absorbí clorofila, si se va colora
In verde. Cellalti component' vor
ramane in lichidul care se scurge pe DOP DE PLUTA
la fund, colorändu-1 in galben. A- tU %Pi TUB DE
ceasta experienta reuseste si mal ST I c..LA ,
bine and extractul brut de cloro- CAROTINA (CALBEN
fila a fost pregOtit cu benzen sau
Cu benzina usoara. In aceasti experienti, o solutie
Patrunzand mai adanc In miste- din frunze este fittrati prin prat ue
Tele clorofilei, yeti descoperi ca ea oretit. Carotina se scurge In Pahang
este un campus metalo-organic. A- de Jos 1 clorofila se separk de
laturi de ingredientele obisntite ale xantefili
www.dacoromanica.ro
 lo
Analiza clorotilei nu cere n4!..-un
aparat complicat
Sulfuric in loe de acid clorhidric.
Neutralizati solutia sau fficeti-o
goarte slab alcalina, cu o solutie de
hidrat de sodiu sau potasiu, folosind
o Millie de turnesol ca indicator.
Pentru reactie, dizolvati un cris-
tal de iod si de cloud ori volumul lui
de iodura de potasiu, in cativa cen-
timetri oubi de and. Acläugati o so-
lutie de hidrat de sodiu sau pots-
tasiu, pand cand dispare culoarea
bruna o iodului.
Turnati cativa centimetri cubi din
eceasta solutie peste un volum e-
gal din solutia cu cenupa cloroftlei.
Veti observe un precipitat roscat
sau brun, care dovedeste prezenta
magneziului. Precipitatul este hidrat
de magneziu, colorat in brun din
cauza iodului in stare libera pe ca-
re-1 absoarbe. Aceasta reactie se
numeste proba lui Schlagdenhau-
fen pentru descoperirea magneziu-
tui". O alta reactie pentru magne-
ziu intrebuinteaza un colorant nu-
mita galben de titan". Adaugati o
jurnatate de cm. cub (aproximativ
opt picaturi) dintr'o solutie in apa
de galben de titan, peste o picatura
din solutia cenusie de magneziu
Apoi turnati o picaturii de hidrat
de sodiu sau de potasiu. Culoarea
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE
rosie sau precipitatul care se for-
meaza arata prezenta magneziului.
Dovada ca o frunza verde cuprin-
de amidon se poate face foarte usor
cu reactia iod-amidon. Frecati o
frunza verde intre degete cateva mi-
nute, in benzina, pi varsati surplu-
sul de lichid. Faceti acum acestei
frunze o bae in alcool cald. Acest
tratament spala clorofila verde, la-
sand frunza fail culoare. Amin spa-
lati frunza in puling apa, o secun-
da sau dot* ca sa fie mai putin
fragilä. Ungeti suprafata frunzei cu
tincturä de iod, sau mai bine cu
iod, sau pi mal bine cu iod dizolvat
in benzin& O coloratie albastra ne
dovedeste imediat prezenta amido;
nului.
Felul cum frunzele produc
don si zahar din bioxid de carbon
s't apa, cu ajutorul clorofilei, rama-
ne un mister. Unii chimipti banuesc
ea clorofila provoaca o reactie intre
bioxidul de carbon si apa ca sa for-
meze formaldehida i ca mai multe
molecule de formaldehicla se con-
denseaza sau se unesc ca sa for-
meze o molecula de amidon sau de
zahar. Uneori amidonul fabricat In
frunze este trimis in alte parti ale
plantei i inmagazinat acolo. De e-
xemplu, cartoful, care create sub
pamant, este plin de amidon. Tut',
nati o picatura de tinctura de iod
peste suprafata unui cartof Mat st
tmediat se va forma o pata albas-
Pleuratl acid sulfuric concentrat pe
Wilma de ade: spare o paid rosie
 CHIMIA FARA FORMULE
tra, care area prezenta amidonu-
lui. Nu va inchipuiti !ma ca toate
tuberculele ce cresc sub pämant cu-
prind amidon. Dei cartoful unei
dalii seamana cu cartoful, o pica-
tura de tinctura de iod turnati pes-
te el nu produce nici o coloratie.
El n'are amidon. In loe de amidon,
cartoful daliei cuprinde un. hidrat
de carbon numit inu/ind.
Gradina va poate procura si alte
materiale pentru experientele de
chimie. Este foarte usor de obtinut
uleiurile esentiale sau volatile ale
multor plante parfumate care cresc
In jurul nostru. Pentru acest lucru
*weld nevoe de and curgatoare in
laborator, deoarece refrigerentul a-
paratului de distilare trebue !Ica
cu apa.
Umpleti pe jumatate un balon cu
fundul rotund cu substanta de dis-
tilat, care pot fi plante taiate ma-
runt ca menta, flori de levantica,
ace de brad. Adaogati apa pang cand
balonul este aproape plin. Legati
balonul de un refrigerent Cu apa
rece, cu un tub interior foarte In-
gust. Pentru facerea legdturilor fo-
lositi dopuri de pluta. Incepeti dis-.
tilarea cu o flacare mica ce trebue
marita astfel ca o picaturä din
chidul distilat sa cada la fiecare
secunda. Puteti intrebuinta once tip
de lampi cu exceptia lampilor Cu
alcool, .a caror caldura nu este su-
ficienta. Prindeti intr'un vas pro-
dusul distilat, care va fi mai mult
ape, cu putin ulei volatil plutind
deasupra. Cand distilarea este ter-
minata (ea trebue conclusa pána ce
In balon ramâne o cincime sau nu-
mai o patrime din lichid) separati
uleiul de aria turnand amestecul
Inteo palnie de separatie.
Pentru aceasta experienta puteti
folosi mirodenii in loc de plante,
cu mai mult succes. Cuisoarele vor
da putin ulei alb de cuisoare, cand
le distilatt cu apa. Daca cuisoarele
aunt macinate, incalziti incet, %sand
O f/oare de iasomie pierde o suVtne din greutatea el, pe zi,
prin evaPorarea parfumului.
www.dacoromanica.ro
11
ape l u:berea sa fiarba cateva mi-
nute inainte de a face legatura cu
refrigerentuL Aerul prins inauntru,
face amestecul sa spumege. In prac-
tica, toate uleiurile pe care le dis-
tilati trebue sa pluteasca pe apa.
Uleiul de cuisoare este o exceptie;
el este mai greu decat apa si va ca-
dea la fund.
Daca aveti o salcie in apropiere,
smulgeti scoarta depe o ramurii.
Turnati o picatura de acid sulfuric
concentrat peste partea interioara a
scoartei si pe cea exterioari a ra-
murelei de lemn. In cfiteva minute
vor apare pete mici, rosii. Ele a-
rata prezenta unui compus nurnit
salicilina, care a fost folosit in me-
dicina ca tonic. Este unul din nu-
meroasele produse pe care labora-
toarele naturii le fabrica din bioxid
de carbon si ape'.
Totusi, nu toate substantele din-
teo planta yin din aceste isvoare.
Magneziul din clorofila este extras
prin radacini, din pamant. Alte e-
lemente, intre care potasiul si man-
ganul, sunt de asemeni obtinuteprin
adacini.
41'4
e
n; 4 r
'Y',?'il:0.."';;:i
O piclituri de tinetura de lod pe un
cartef tliat produce o pail albastrit,
dovada existentei amidonulul. Asupra
until oartof de dalle, iodul nu are
seek.* efect.
 CHIMIA IN GOSPODARIE
e-ar fi sa Incercati !edema-
Cnarea pregatind in laboratorul
de amator chimicalele necesare
unci gospodarii? Dupace yeti avea
satisfactia de a fi executat aceste
experiente, veti fi realizat I ceva
practic, imediat folositor.
Aproape in toate gospodariile se
foloseste ceva pentru curatirea
lustruirea pantofilor albi. Am pu-
tea curate pantofii mal economic,
mal trine si roadem, fabri-
cand u,sor un preparat foarte bun,
dinieo pudra alba numita litopon
care se vinde la vopselarii. Este un
amestec de sulfura de zinc si sulfat
de bariu Amestecati 40 gr. de lito-
pon, 3 gr. de fulgi de sdpun, 60 ernc.
de spa, 4 cmc, de solutie de glued
Eirabica i aproximativ o zecime de
gram de benzoat de sodiu. Ca sa
cfintariti usor ingredientele, puteti
socoti ca o lingurita cuprinde apro-
ximativ 5 gr. de substanta pulveri-
zeta, si un pahar de apa obisnuit
cuprinde aproximativ 240 cinc. A-
mestecat1 bine lichidul Inaintea fie-
caret Intrebuintari. Solutia de gurna
arabica poate fi facuta disolvand o
lingurita de guma arabica In trei
lingurite de apa, lasand-o linrisAta
peste noapte l apoi Incalzind solu-
Va. Albirea pielei se datoreste fap-
tului ca solutia cuprinde pigment
alb suspendat intr'un lichid In
cazul de fata, apa i o gum& care
face pigmentul sa se prima de su-
prafata p.antofului. Sapunul inde-
plineste un rol dublu : curata pan-
toful si In acelas timp tine in sus-
pensie pigmentul alb. Benzoatul de
sodiu impiedica fermentarea gumet
si el ponte lipsi daca lichidul va fi
intrebuintat In cateva saptamani
nu va fi pastrat un timp mai hide-
lungat.
Daca nu gasiti usor litopon, pu-
teti folosi o Rita formula care cu-
prinde 5 gr. carbonat de calciu pre-
cipitat. 2 'gr. oxkl de zinn. 40 rim.
de api, 2 erne, de giuni arabia
www.dacoromanica.ro
aproximativ o zecime de gram de
benzoat de sodiu. Amestecati aces-
te materiale i veti obtine un lichid
bun pentru curätirea pantofilor
Cercetarile recente au aratat ca
ortodiclorbenzenu/ Inlatura rugina
depe metale. Puteti folosi aceastli
descoperire, preparand o pasta mi-
nunata pentru lustruirea metalelor.
Amestecati o parte din ortodiclor-
benzen, in greutate, cu aproximativ
5-6 parti de carbonat de calciu
precipitat. De altfel lichidul singur
poate fi folosit cu ajutorul unei car-
pe la lustruirea obiectelor de me-
tal. Cand cumparati aceasta sub
stanta, fiti atenti sa cereti ortodi-
clorbenzen, care este lichid l n.u,
paradiclorbenzen, solid, Intrebuintat.
contra moliilor.
O taanela magical' pentru cura-
tirea metalelor poate fi preparatA
acasa folosind o alta formula sim-
pia. Turnati 10 gr. de acid oleic
chid peste aceiasi cantitate de ben-
zine'. Fiti atenti sa nu se gaseaseti
In apropierea acestui amestec niel
o flacare care ar putea aprinde va-
poni inflamabili (sau chiar lichidul).
Adaogati apoi aproximativ o Juana-
tate de gram de acid stearic pe
care 1-ati incalzit panfi la punctul
de topire, la o flacare mica. Afun-
dati In aceasta solutie bucati de fla-.
nela sau de postav gros i puneti-le
la uscat, afarä, timp de 24 de ore.
Panza se Impregneaza cu cei doi a-
cizi organici, care disolvd rugina
depe metalul frecat cu aceasta sto-
fa. Deoarece amandoi acizii se cu-
rata extrem de usor, puteti folosi
flanela Mee' sa va temeti ca va yeti
murda'ri mainile.
Petele de rugini depe haine se
scot usor cu ajutorul oxalatului acil
de potasiu. Ca sa preparati aceasta
substanta, disolvati aproximativ 10
gr. de acid oxalie In 50 canc, de api
caldä. Luati 25 one, din aceasta so-
lutie, puneti-i inteo capsula de eva-
porare i adäogatl o picliturA de fe-
 CHLMIA. FARA FORMULE Is
nolitaleind. Mute° bi-
uret5 prevAzutfi cu un
tub de cauciuc si un
yid de sticla, adaugati
picatura cu picatura o
solutie de hidrat de
potasiu, sau potash ca.
ustica, obtinuta dizol-
Wind aproximativ 6 gr.
de substanta soncia
In 10-15 cmc. de spa.
Continuati sa turnati
picAturA Cu picAtura
pAna and solutla de
acid oxalic, care cu-
prinde fenolftaleina,
capata culoarea rozi
Prin aceasta operatie
numita. titrare", obti-
nem oxalatul de pots-
siu. La sfarsit adau-
gati eel 25 elm. din
solutia originala de a-
cid oxalic peste por-
Wines pe care ati ti-
trat-o. Culoarea rozil
va dispare si yeti a-
yea acum o solutie de
oxalat acid de potasiu.
Ca sa Indepartati
petele de rugina depe
haine, frecati puta cu o
pene muiata In aceasta Picurind o sOlutie de hidrat de Potash' peste o
solutie. Oxalatul acid oolutie de acid oxalic, se ()Mine oxaiatul acid de
de potasiu face parte potasiu. eel nisi bun eurititor al petelor de rugind.
din class substate/or
Ca iodul i amo-
niaoul periculoase, dar folositoare dati pata si apoi frecati-o cu un
and sunt folosite cu grija. Acest cristal de oxalat.
curatitor al petelor de rugina poate Cerneala folosita la insemnarea
fi folosit si in forma solida. Daci rufariei poate fi descompusa de cal-
vreti, evaporati solutia de oxalat dura cand rufele sunt ealcate, cu
acid de potasiu Ora la jumatate din formarea unor substante chimice ce
volumul ei original si apoi lasati-o pot ataca panza. Ca sa fabricati o
sa stea Intr'un loc rece, ca sa se cerneala ce nu prezinta aceste nea-
poati cristaliza. Ca sa obtineti cri- junsuri, disolvati 2 gr. de azotat de
stale dintr'o solutie in acest mod, argint In 15 cmc. de ap5. Deasemeni
lichidul txebue acoperit spre a fi disolvati aproximativ 2 gr. de car-
ferit de praf I pentru ca evapora- bonat de sodiu, sau soda obisnuita,
rea sa se faca incet. In acest scop In 20 cmc, de apa. Amesteeati cele
puteti acopen i vasul Cu once panza cloud so:utii. Strangeti precipitatul
fina sau cu tifon. Cristalele albe de alb, care este carbonatul de argint;
oxalat acid de potasiu pe care le ob- filtrand solutia, acest carbonat de
tineti, trebuesc inchise inteun bor- argint alb va cuprinde urme de a-
can de sticla spre a le putea pastra. zotat de sodiu solubil, care poate fl
Ca sa curatiti o pata de rugina, u- indepartat trecand un curent de apa

www.dacoromanica.ro
14
din sticla spalatoare peste precipI-
tat, cat el se mal CIA Ina pe harta
de filtru.
Luati depe filtru precipitatul spa-
lat i amestecati-I cat mai este u-
med, cu 2 gr. de acid tartric. Pre-
cipitatul se va transforma in tartrat
de argint. Adaugati apoi hidrat, de
amoral in cantitati mici, pana. and
obtineti un lichid limpede. Acesta
disolva sarea de argint. Adaogati an.
ail de cutit sau doua de zahar
un cristal mic de sulfat de cupru,
care va servi drept agent colorant.
Diluati solutia cu 210 pana la un
volum de 15 eme. i cerneala pentru
rufarie este gata.
O crema de fall simpla färá gräsi-
me poate fi usor fabrica ta de un chi-
mist amator. Topiti 20 gr. acid stea-
ric incalzindu-1 la o lampa Bunsen
AMEJTEC Dt
ACA 0 OLEIC
GAZOLINA.:
MUIATI C.ASZPA IN
_SOLUTIE. SI LIACATI-0 IN AL.. LIBEr
2.4 011.E.
Flanela magici" se fabrici duni s-
omata' reteti simpla. In lea de gazo-
lini puteti folosi benzinS.
la 80-90 grade C. Intr'o capsula de
portelan, turnati o solutie de hidrat
de potasiu, obtinuta prin disolvarea
a 1 gr. pi jumatate de substanta so-
lidä in 50 eme. de spa, pe care ati
incalzit-o la aceiasi temperatura ca
acidul stearic. Pasta alb& care
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE
se fcirmeaza, produsa prin saporu-
ficare, este stearatul de potasiu.
Dupa ce 1-0 emestecat aproxima-
tiv 1/2 minut, adaugati un amestec
de 5 anc, de glicerina si 30 eme de
apd, deasem. eni preparate.la tempe-
ratura materialelor din capsula. A-
gitati bine, ina, o data, si turnati
continutul vasului bite° cana dea-
semeni caldA. Vasele in care ayi
Incirdzitacidul stearic j ati facut
crema pot fi curatite usor stergab-
du-le cu ziare si apoi spalandu-le
cu apa.
Va puteti fabrica acasa pasta
pral de dinti. Majoritatea produse-
lor comerciale cuprind carbonat de
cakiu precipitat, amestecat cu alte
substante: Luati 60 gr. de carbonat
de cakiu precipitat, 25 gr. carbonat
de magneziu pulbere, 10 gr. zahar
si 5 gr. sapun pudra.
Nu inlocuiti carbonatul de calciu
cu alte substante ce albesc, chiar
daca sunt din punct de vedere chi-
mic identice, pentruca albirea ar pu-
tea fi prea energia. Ca sa incercati
asprimea pudrei de dinti frecati o
cantitate mica pe o bucata de sticla
cu o piesa de metal; ea nu trebue sa
sgarie sticla. Proportia de zahar
poate varia dupa gust. Daca vreti
ca pasta O. fie mai spumoasa adau-
gati mai multa pulbere do sdpun.
Puteti da un miros frumos acestui
praf de dinti cu ulei de menta sau
esenta de cuisoare, folosind aproxi-
mativ o picatura de ulei pentru 30
gr. de praf. Operatia se face mal
bine in cursul prepararii. Disolvati
uleiul inteo picatura de alcool
amestecati-I bine cu carbonat de
magneziu, freand cu o spatula.
Apsoi amestecati carbonatul de mag-
neziu parfumat cu celelalte sub-
stante.
ALTE RETETE UTILE
excelentä pentru
tocuri rezervoare se pre-
Ocernealä
para dupä formula urma-
toare : 1,8 grame tanin 80%, 0,6
grame acid galic cristalizat, 1,8 gra-
tne cristale 'sulfat feros, 0,6 grame
acid clorhidric 32%, 0.6 grame so-
Iutie de gumi arabicd (1/2 apa si t/2
gurna arabica), 0,1 grame acid fenic,
0,4 grame albastru de metilen (sau
alt colorant albastru) si 100 grame
api distilatä. Solutia astfel prepa-
ratä se lasä sa stea cel putin o luni
sI se filtreaza inainte de a se turn.a
si a se intrebuinta.
Iii sticle
Mierea artificied se fabrica usor
disolvand 1 kg. zahär In 2 litri de
api, adäugand un gram de acid lac-
tic si fierband amestecul pänä cand
nu rimâne decat 1300 eme, de lichid.
Pentru impermeabilizarea pdnze-
turilor folositi solutia urmatoare,
care se intinde calda, cu pensula, pe
ambele fete ale tesiturii ce trebue
sä fie impregnatä. Solutia se prepa-
ra din 10 pärti clei alb, 10 pärti gli-
cerinh' si 50 de pärti apa. Dupi ce
panza a fost pensulata cu a7est ame-
stec si s'a uscat, se afuncli si se lag
mai mult timp inteo solutie prepa-
rata din 10 pirti aldehidä. formici
40% amestecate cu 90 de pirti apl.
Dupi cel putin 10 ore de sedere in
aceasta solutie, panza se scoate si se
usucd.
Un clei pentru etichete se preparä
punand In apä rece 150 gr. dextrinä
alba' i turnand dupä aceea, deasu-
pra pastel obtinute, 250 grame apä
clocotiti In care ati disolvat mal
inainte 30 grame glicerina si 30 gra-
me ac:d acetic diluat.
Once meta/ se poate niche/a cu
urmatorul amestec, obtinut din sub-
stante fin pulverizate: 25 pärti sul-
fat de nichel-amoniu, 15 pärti sul-
fat de ni-hel, 10 pirtl tartrat de so-
diu, 10 pirti cloruri de zinc, 5 partí
www.dacoromanica.ro
(cloruri de amoniu), 3 0.41
sare de bucitarie, 20 pirti creta pul-
verizatä si 10 pärti cupru metalic,
pulver:zat. In momentul intrebuin-
amestecul este frecat cu put.inä
lapa i metalul ce trebue nichelat
este frecat apoi cu pasta obtinutä.
Se formeaza la suprafata metalului
o foarte frumoasi páturá subtire de
nichel.
Petele de cerneald se curätä cu o
solutie preparati din 75 grame acid
oxalic amestecat cu 25 parti hipo-
sullit de sodiu si diluatä cu putin
inainte de intrebuintare, cu 900
pärti apa. Apa face si ia nast'ere
bioxid de sulf, care distruge cer-
neala. Se spald apoi bine hartia sau
panza patata, spre a indeparta
urma de hiposulfit de sodiu.
lama, ferestrele nu 'ingheatd daci
sunt unse Cu un tampon de vara
muiat inteun amestec campus din 45
pärti apii, 45 pärti .akool si 10 partí
glicerina. O alta solutie la fel de bu-
nä se prepara disolvand 10 pirti
sare de bucitirie in 50 pirti apa
amestecand totul cu 40 piirti alcool.
O vopsea fosforescentd se obtine
frecand cu putin ulei massa pulve-
rizatä Olatinuti amestecand 20 4ra-
me oxid de calciu, 6 grame sulf ba-
stoane, 2 grame amidon, 0.5 grame
sulfat de potasiu si 0,5 grame sulfat
de sodiu. Se adauga acestui amestec
2 cm. dintr'o solutie de 0,5 gr. a-
zotat de bisrnut in 100 cmc. spirt
denaturat (in aceastä solutie se a-
dauga i cateva picäturi de acid
clorhidric concentrat). Totul se pune
inteo capsulä. de portelan si se in-
cilzeste timp de 45 de minute in
flacira neluminoasd a lampii. Bun-
sen.
Un praf de curdtit aseminitor
Vim-ului se prepara din '700 grame
creta' pulverizatä. 250 grame soda si
50 grame säpun pral.
is
O limonada. excelentd se preparfi
cu o lingurita din amestecul urma-
tor: 120 grame acid citric cristal"-
zat si fin pulverizat, 150 grame za-
bar pulbere vi 5 grame citronelol.
Aceste substante se amesteca bine
vi se pastreaza In borcane bine in-
chise. O lingurita din aceasta pul-
bere amestecata Intr'un paliar cu
apa rece da o limonada foarte gu-
etoask.
Petele de yopsea de pe pAnzl *se
scot astfel: amestecati bine alcooI vi
benzizia, ungeti cu aceasta solutie
suprafata patata, la nevoe chiar de
mai multe ori, lar dupa ce vopseaua
s'a disolvat o curatati cu un cutit
neasoutit I frecati bine locul cu un
petec muiat In apfi fierbinte. Pentru
vopsea veche ungeti locul cu un a-
mestec compus din 4 parti alcool, 3
parti sapun moale si o parte amo-
niac.
Ca sd coloratt un obiect de cela-
lotd, spalati-1 intai in apa cu sOpun
apoi useati-1 bine. Obiectul astf el
curatat se va colora in verde daci
este afundat tuteo solutie de acetat
de cupru; in albastru, daca e afun-
dat intr'o solutie de indigo neutrali-
za% Cu carbonat de sodiu.
Sticla se poate gduri foarte
folosind una din urmatoarele
I) Pisen% de terebentinO.
Solutie saturata de cotutor in
esenta de terebentind,
Solutie de camfor 8 gr. in ben-
zind 10 cmc., la care se adauga 25
ame. untdelemn de mäsline. Prefe-
rati solutia ai carel comptmenti
aunt mai usar de gásit.
Avänd de perforat o placd de stl-
ela, dupä ce am insemnat locul, pu-
nem o picaturd dinteuna din cele
trei solutii i incepem gaurirea cu
burghiu rapid.
Sticlele i tevt/e de sticld se pot
tdia, legand locul dorit cu o sfoara
tmbibata In spirt sau petrol si aprin-
www.dacoromanica.ro
CHIMIA PARA FORMULE
zänd-o spot. Sticla este rau condu-
catoare de caldura si ea se sparge
numai la Iocul incalzit. La legarea
sfoarei evitati nodurile prea mari,
caci printr'o Incilzire inegala sticLa
nu se tse drept.
Nu idsati niciodatd obiectele de
cauciuc la &S'Aura, niel la soara Ti-
neti-le inteun lec intunecos si umed
sau mai bine acoperiti-le. Nu uitati:
cauciucul nu suporta grdsimile, ben-
zina l acizii.
Peteie de ulei, grdsime, p5curd'
ceara se scot cu un säpun preparat
dupa aceasta reteta. Sapun de Mar-
silia 60 gr. ; lesie 12 gr.; e-
senyá de terebentiná 8 gr. Se a-
mesteca totul dand sapunului for-
ma unei bile cu ciare se freacd pata.
Se cura% In urma locul cu tapa .si
se freaca cu o carpa pana se usucli
stofa patatiL
Pentru lustruirea In,obiletur vechi,
lata o reteta excelenta. Se pun in-
tr'un vas 60 gr. de ceara galbena,
la'sand-o s'a se topeasca incet pe
coltul masinel. Se toarni deasupra,
departe de foc, 120 gr. teTebentina.
Lasam si se raceasca l frecarn mo-
bila cu aceasta crema. Dupä putin
timp, cu o flanell, lustruirn bino
lemnuL
Pentru iiptt portelanul amestecati
In cdteva linguri de apfi caldicica
gumA arabica pisata bine, putind
faina vi un albuv de ou. Cu aceast5
solutie, se ung partile pe care voim
si le lipim, se leaga strans Cu o
atoara si se lasi sa se usuce.
Pentru a scoate un dop de sticid
Intepenit in gatul sticlei, aprindeti o
bucatä de hartie si tineti gatul in
flacära cam o jumätate de minut,
Intorcandu-1 mereu astfel ca flactira
sä-1 Incalzeasca peste tot. Dopul iese
apoi foarte uvor.
HARTIE, VOPSELE, MATERII
PLASTICE in LABORATOR
ei veehi nu inveleau niciodata V'ati intrebat vreodatii cum sunt
lucrurile de bficanie in papirus
- hfintia facut6 din trestbe
pentruc.1 ea nu era suficientà. Nu
- fAcute aceste obiecte? Chiar in cc'
mai simplu laborator de amator, pu-
teti incerca sA le fabricati.
aveau uleiuri de una, ci unturi de Transformarea lemnului in hartie,
porc pentru carele lor de lupt.i. Oa- de exernpau, ar fi Incurcat mult pe
'ele lor erau colorate, dar in foarte fabricantii de papirus. Dvs, o pu-
putine nuante. teti face usor. O bucat.51 de lemn
Astazi dispu-
nem de cantitati
nelimitate de
hartie ieftina
grasimi si u-
leiuri de mil de
;.,
t..
feluri ; pigmenti
si imante care .;
rivalizeaza in ;.
varietate si . ;"tilk
strillucire Cu in-
susi curcubeul.
,

4;60/.4.;

;44 , ;:f.

. °IfT, - I "41:117t
brad va serVi ca material
brut. Transformati-o in partí-
- -4}'!.e 11. cele miel, rozand-o Cu o pila.
. f.11j ...WUV Cerneti printr'o sita deasii,
Indepartand astfel particelele
prea mari. Luati o linguriti
din praful acesta. Fierbeti
aceasta lingurita de rozatura
10-15 minute, inteo solu-
tie facutii dizolvand aproxi-
mativ 20 gr. de hidrat de
rAm',
sodiu, in 100 cm. cubl de
apà (O lingurita cuprinde a-
proximativ 5 gr. de substanta
solida, sau 3,5 cm. cubi de

Chímla färg. formule 1

www.dacoromanica.ro
18 CHIML9. FARA FORMULE

solutie; capacitatea unui pahar de origina In eprubeti. Un mare nu-

bäut este de aproximativ 240 era. mar dintre ele se prepard' extrera
cubi). de usor. Acolo unde concentratta
Solutia caustica extrage gumele, solutiei nu este speclficata In re-
rasinele si alte substante solubile, tetele de mai jos, folositi 10 gr. de
lasánd 'ibex% celuloza din fibrele substanta dizolvata In aproxixnativ
iemnului. Decantati i Inlaturati ii- 150 canc, de apa.
chidul de ouloare inchisa, repetati Ca sa obtineti galben de crom,
apoi fierberea ca o solutie !loud de amestecati o solutie de bicromat Je
hidrat de sodiu. potasiu cu o alta solutie de acetat
Pentru inlaturarea lesiei Matt de plumb sau azotat de plumb. Fil-
celuloza intr'un vas cu apa. Spalati trati procipitatul galben obtinut.
celuloza prin decantare varsati Spalati precipitatul cu apä, .canar pe
apa pe deasupra i adAugati apA hartia de filtru si apoi uscati-L Ob-
curata. Celuloza este acusa gata tineti cromat de plumb, numit popu-
pentru albit. lar galben de crom".
Clorul va fi agentul de decolo- O nuantä mai deschisa poate t
rare si de aceea yeti face aceasta o- obtinuta disolvind suLfat de sodiu
peratie afara, in aer liber. Punetts intr'o solutie de bicromat de pota-
celuloza spAlata intr'un pahar, eau- siu, Inainte de intrebuintare. Apot,
gati suficientA api !neat stratul de cand adaugati solutia unei sari de
celuloza sa se gAseasca la jumatatea plumb, se fonneaza sulfat alb de
cl:qtantei de suprafata l lasati clo- plumb impreuna cu cromat galben
rul sa treaca prin pahar. Puteti pre- de plumb, Filtrati amestecul de pig-
pira clorul picurand acid clorhidrie menti, spalati-1 si uscati-1 ca Imfl pri-
printr'o palnie cu robinet Intr'un mul caz. Portocaliul de crom sau ro-
pahar cu cristale de permanganat de sul de crom pot fi preparati fie:-
potasiu i culegand gazul printeo bind galbenul de crom (cromat de
alta deschidere a dopului. Pentru o plumb) intr'o solutie slaba de hi-
singura albire Intrebuintatl- 15-20 drat de sodiu sau de calciu. Rezul-
gr. de permanganat de potasiu si tatul este o forma bazica a croma-
aproximativ 50 cmc, de acid. tului de plumb, cu o culoare rola-
Cu aceasta operatie Incheiati pri- tica. Filtrati, spalati si uscati.
mul cielu al fabricatiei, dar celuloza Albastrul de cobalt 11 puteti ob-
nu va fi chiar atat de alba cum ar tine daca faceti o pasta din oxid
don i un fabricant de hArtie. Toati de aluminiu si o solutie slaba de
seria de operatii va fi repetata de clorura de cobalt sau azotat de Cl-
3-4 ori In aceasi ordine ,,dige- balt si ida.cA Incalzití total la o tem-
rind" celuloza cu hidrat, spalAnd-o peratura ridicata, la flacArea unei
prin. decantare si albind-o cu clor. lAmpi Bunsen. Daca incalzirea este
La sfarsit, celuloza albita va fi spa- pre:uagitä, nuanta de albastru este.
lata cu apa, turnata Intr'un strat mal intensa. Numele chimic al pig-
subtire deasupra unet site de sarmi mentului este aluminat de cobalt.
qi uscati. Ceeace obtineti este o Verdele de Brunswick se obtine
foae de hArtie adevfirata, harta dia amestecand, uscate, aproximativ 12
care se fabrici fíltrele. part' de galben de crom si o parte
In industrie, celuloza este prepa- albastru de Prusia.
ran In acelas mod. Prin Incleire, Ca sa preparati alb de plumb, di-
umplere si calandrare hArtia bruta solvati 20 gr. acetat de plumb in
este transformati In /Artie de seria. 150 eme, de apa.. AdAogati 15 gr. de
Doriti si va Imbogatiti muzeul litarga si fierbeti solutia. Ea cu-
dvs de chimie cu probe de lemn prinde acum o forma basicA, solu-
vopsit cu vopsele fabricate chiar de bilä, de acetat de plumb, Filtrati 51
dvs.? Del multe vopsele sunt de Inraturati resturile nedisolvate. LA-
origina minerala, unele dintre cull- sati sa treacA bioxid de carbon prin
rile cele mai stralucitoare Isi au lichidul filtrat. Veti °Nine un pre-

www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 19

cipítat de carbonatbazic ,cle plumb, pendati In loe si cadi la fund. Un-

sau alb de plumb, care trebue sorile de tipul cunoscut ca sipua
trat. spilat i uscat. Bioxidul de de aluminiu'. se fabrici exact in a-
carbon necesar Il puteti obtine prin cest f
actiunea acidului clorhidric diluat Fabricarea risinilor sintetice tre-
cu de patru orí volumu1 li. Cu api, zeste fiori de satisfactie unui chlmist
asupra carbonatului de sodiu sau amator. Puteti repeta o minune
asupra unei buciti de marmori. chimici, preparfind räinI sintetice
Vopselele utilizate lt viata de dupä aceasi metodi ca inventatorul
trate zilele sunt ficute din pigmentí lor, dr. Leo H. Backeland,parintele
ca acestia, frecati cu diferite uleiurí bakelitei, acum treizeci de ant.
sicative. Din pígmentii de maí sus, Pentru experienti aveti nevoe de o
vi pttteti prepara vopseaua doriti. solutie de formaldehidd cu o con-
In primul rind, frecatí pigmentul centratie de 37% si de fenol, adici
Cu putin uleí de in ca si formati o acid fenic In forma luí curati, soli-
pasta. Adiogatí un vitrf de borat de da, nu solutia care este folositi ca
mangan. Frecati din nou amestecul antiseptic. Afundati o sticli cu fenol
apoi subtiati-1 pini la consistenta in api caldi, ca si se disolve con-
doritfi, cu terebentini. Aplioatí yap- tinutul. Cristalele se topesc la 43
seaua pe o fisie de lemn si lisatia grade C. Dupi ce s'au lichefiat, in-
si se usuce mal multe zile. Chiar te= pahar de 300 cm. cubí, adiu-
boratul de mangan intrebuintat in -gati 5U cmc. de solutie de formal-
aceasti reteta il puteti
prepara in laborator ,
acasa. Adaogati o so ,7 ' °

lutle filtrata de bora; 01' *N.":

Intr`o solutie de do- t i.ton %If °:1,1.,
' °

rurli de mangan sat , I

de azotat de mangan. 1

Precipitatul roz-cenu
siu de borat de man
gan este spalat si uscal
1nainte de a putea i
.
folostt .

Ca prin farmec pu `Zrir:1:.

teti transforma uleiu °
obisnuit de automobi
lute° grasime
Tot ce vi trebue est.(
sA incilzIti 90 gr. de
ule1 cu 10 gr. de stea- y:
rat de aluminiu. A- 4
mestecati pftni se lim- 1",

pezeste. Apoí resat' si

se riceasci Incet, (Ara ,h.
si mai amestecati. Se
va forma o grasime
tare 4+1transparentli.
Puteti dovedl cat de
tare este, asezand o 40
greutate deasupra el. r:,;4111I:
Greutatea ramane sus- , 11;'
Filtrares colo rantilor preptratl n laborator

www.dacoromanica.ro
 20
dehidi; apoi un gram de hidrat de
sodiu sau de potasiu, care a fost
disolvat in aproximativ 3 cmc. de
a-pa p care serveste drept catalizator,
inlesand reactia. Restul ex,perien-
tei trebue ficut afara, daca nu
aveti in laborator o nisa prin care
sa iasa vaporii de aldehida formica.
Inca,Iziti lichidul brun la un foc
Tineti-I la aceasta tempe-
ratura pan& ce, dupa taproximativ 20
minute, tot conjinutul devine gros.
Nu este greu sa va dati seama ckid
operatia este terrninata privind in-
cetineala cu care basicile isi fac
drum prin lichidul cald. Este tim-
pul s'o turnati in tipare
Ca tipar puteti folosi o eprubeta
sau o sticla micä, sau va puteti pre-
gat Upare de diferite forme. Ele
trebuesc pregatite mai inainte pre-
sand obiecte mici ca nasturi, inele,
sau capul unei papusi mici, in ip-
sos ud i lisand ipsosul sa se in-
tareasca. Dupa ce ati turnat riLsinä
in ttpare, ìncàizii tiparele 4 ore la u
temperatura .de 60 gr. C.; apoi 4 ore
si Tnai mult la 70 grade C. Cant' veti
sooate rasiila din tipare, ea va fi
transparent& si colorata in rosu In-
chis. Incilzirea poste fi continua%
chiar o saptknan.A.
Un alit tip de rfisina sintetica
poate fi preparat de amatori. In-
calziti 60 gr. de etilen glicol si 150
gr. anhidrida ftalica intr'un balon
legat de un refrigerent. Introduceti
si un termometru al carui rezervor
trebue Pi se afun.de in continutul
balonului. In jurul temperaturii de
188 grade C., amestecul devine
cornplet lichid. Continuand Incal-
zirea, apa distill si poate fi !ride-
partata. Cand temperatura atinge
210 gr. C., lichidul fierbinte, tare
acusa o rasina sintetica este
gata sa fie turnat in Upare. Ca si
cealalta rasing sintetica, i aceasta
peale fi Intirita intr'un cuptor ca
si devina infuzibila insolubila.
abiectele transparente ficute din
aceast& rasina sunt mal limpezi de-
cat mara. Restul de räsina din ha-
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARR FORMULE
ion poste fi disolvat in acetona sau
alti dizolvanti, ca sa obtinem un
lac. Puteti curafi balonul de rezi-
diui Vascos care rfimane, inciltnd
In el un amestec in parti egale de
acid sulfuric p apa, impreuna Cu
bicromat de potasiu sau de sodiu.
Cu instalatia descrisa mai sus,
puteti prepara o alta rasina de
data aceasta una neagra care sea-
ming cu catranul. InclIziti 250 gr
de fenol, 175 gr. glicerina si 5 crac,
de acid suLfuric concentrat, me.nti-
nand temperatura intre 16G-190 L.
C. Apa i fenolul se vor aduna in
receptorul condensatorului. Din
cfind in cand, turnati inapoi ulti-
male fractiuni ale fenolului din vas
In balonul in care are loe reacia.
Dupa ce au distilat aproximativ 50
cmc, de apa, rdciti balonul usor. A-
mostecati cu 5 gr. de creta precipi-
tata sau carbonat de calciu ca sa
neutralizati acidul. Apoi turnati
conjinutul balonului, cat mai este
fluid, in Upare si proceciati la fel
ca p cu celelalte
Uleiul de automobil se transform&
Intr'un solid daci este incAlzit eu
stearat de altuntniu 1 lisat al se rti-
oeasell. Snbstanta rezultati este atat
de tare fncit o greutate pusit deasn-
isra no se si andil
CHIMIA COLOIZILOR
u o raza de lumina si o epru-
Cbeta, chimistul amator poate
studia elementele chianiei co-
loizilor.
Asemeni eristalelor de nisip
zahar, majoritatea substantelor
mint cuprinse In doua categorii
acelea care formeaza adevarate so-
lutii cu un disolvant i acelea care
nu dau aceste solutii. Bucatile de
zahar aruncate in apa dispar ime-
diet. Nisipul, pe de alta parte,
ramane vesnic vizibil si curand se
depune la fund.
Mara de aceste doui categorii e-
xist& o a treia categorie de sub-
stante, mult mai interesante, care
aid nu divar ca zahasul, nici nu
se separa ea nisipul, ci riman
suspendate in lichid. Ele plutese in
disolvant ca particele ultramicros-
copiee, mai maxi decat particelele
mid din solutiile adevarate, dar
mal mici de cat particelele mari ce
se depun la fund. Acestora ehiania
le-a dat numele de coloizi".
Ori de cate ori va spalati mat-
nile cu sarpun folositi o proprietate
a coloizilor. Vopseaua nu este alt..
Afectul Tyndall" caraoteristie colol-
zilor, se obsertä cu acest aparat aim-
compus dintr'o eprubeti si o bit-
cati de carton
www.dacoromanica.ro
ceva decal particele coloidale de
pigmenti, suspendate intr'un ulel
ce se usuca, lar cauciucurile auto-
mobilelor consta in mare masura
din negru de fum coloidal si alte
substante suspendate fin cauciuc
vulcanizat. Laptele este si el o sus-
pensie coloidalä de albuminä
caseing, iar cafeaua este o sus-
pensiunc coloidala de particele de
'catea.
01#ineti, foarte usor un coloid
sim.plu adaogand apd peste &co-
olul de frictiuni. Se formeaza un
precipitat alb care nu se limpeze-
ste. O bucatica de eolofoniu (sa-
caz) disolvata in alcool diluat cu
apa produce de asemeni o solutie
coloidala. Pirticelele mid de co-
lofoniu suspendate In lichid ii dau
un aspect laptos i opac. Privit
ochiul libel", de multe ori un a-
mestec coloidal ni se pare o ade-
varata solutie. In majoritatea da-
zurilor, particelele minuscule sus-
pendate In lichid nu pot fi vazute
In conditii obisnuite. Totusi, daci
o eprubeta cu o asemenea solutie
coloidala este asezata in calea tmei
raze de lumina, fiecare iparticula
se va vedea perfect din cauza lu-
minii reflectate. In lichid se va
forma un con drept de lumina.
Aceasta actiune a razelor de lumi-
na asupra unei suspensii coloidale
se numeste efectul Tyndall" si a-
paratul cu ajutorul caruia putem
observa acest efect este alcatuit
dintr'un isvor puternic de lumina,
cum ar fi un bec electric, si o bu-
cata mare de carton cu o deschi-
dere in cen.tru. Cand facem expe-
rienta, asezam cartonul la o depar-
tare de cativa cm. de lampa, iar
eprubeta lipitä de suprafata car-
tonului. Aceiasi raza de lumina o
obtinem cand lamina solará pa-
tru,nde printr'o deschidere mica In-
tr'o camera intunecoasa. Particele-
le de pral din aer devin imediat
vizibile, fiecare punet microscopio
devenind o scantee de lumina. In
22
acest caz, praful este o suspensie
coloidala in aer. Tot astfel colora-
lia rosie vizibili la apusul soarelui
este datorita luminii reflectate de
praful coloidal din atmosfera. Cea-
ta devine si ea vizibila din cauza
reflectarii luminii de picaturile de
apa suspendate in aer.
Lutul fin, carat de rauri, este si
el suspendat in apl. Cand fluviile
se versa in mari, aceste particele
de lut Ll pierd starea lol coloi-
dala l sunt precipitate. Cu cat se
aduna mai mult aceste päxticele,
cu atat se formeaza mal repede
delta fluviului.
Multe substante pot fi trecute
In fama coloidala. O solutie de per-
mangaziat de potasiu, de exemplu,
produce o forma coloidala de bio-
xid de mangan daca 1-se adauca
tipa oxigenati. Cateva picaturi de
solutle de clorura fericfi aruncate
In epa fierbinte V Or da naatere unel
Eprubeta secaste rAsturnati ol
pail ea o toas de celofan, cuprinde o
plumb, puneti-I intr'o eprubetá
solutie de loduril de potasia. In pahar
turnati acid clorhidric. Cánd in-
se aula o solutie de acetat de plumb.
Pe.membrana de celofan se vor formatroducet1 in aceasta solutie o buce-
tarjad de loduri de plumb % de tabla de plumb se va forma
www.dacoromanica.ro
CHIMIA PARA FORMULE
suspensii coloidale, rosii, de hidrat
ferie.
Chimistrul amator poate sfarfima
miele substante atát de fin incat
le poate considera coloidale. Gra-
fitul urbui creicn negru nr. 1 de e-
xemplu, poate fi sfarimat in epa
atat de fin cu un mojar si un pistil,
incat devine grafit coloidal.
Cand particele foarte mici de li-
chide sunt risipite printre soli-
de se numesc geluri. coloidale. Cel
mal obianuit dintre geluri este ge-
latina. O cantitate relativ mica de
gelatina -da o aparenta de semi-
soliditate unei cantitáti mari de
epa_ Particelele coloidale de gela-
tina absorb intai epa el apoi se
unesc unele cu altele ca sa forme-
ze 'un burete microscopic, cu ace-,
las' structura, indiferent de ames-.
tec. In spatifle celulare sunt cu-
prinse cantitati mari de arpa.
Un gel interesant porte fi ficut
din silicat de sodiu (wasserglas-
apa de sticlfi). Adaugati o cantitate
egalfi de epa peste o anumita can-
theta de, silicat de sodiu i turna#
apoi -o cantitate ecala de acid clor-
hidric sau suLfuric. Amestecati bine
totul si 'hall apoi gelul sa se a-
eze. Veti obtine gel de acid
In aceasta experienta yeti ob-
serva porte ca gelul se depune Ina-
Ente de a agita amestecuL In a-
cest caz diluati acidul l folositi
mai putin silicat de sodiu. Daca ge-.
lul se depune intfun tub in forma
de U puteti realiza experiente fru-
moase, cu precipitári. Dupace s'a
depus gelul, turnati putin acetat
de plumb tuteo t'amura a tubului
si o solutie de iodura de potasiu
In cealalta t'amura. Dupa cateva
zile yeti observa formarea unor
fluturasi de iodura de plumb in
massa gelului. Daca folositi
de bicromat de potasiu si azotat
de argint, vor pare minunate benzl
colorete succesiv.
Prepareti un gel din sillcat de
in care adaogati acetat de
sodiu
 CHIMIA FARA FORMULE
imediat pomul de plumb sau ar-
borele lui Saturn". Cand gelatina
s'a depus, turnati puting solutie de
azotat de argint deasupra gelului
In ciiteVa zile vor apare benzi fru-
mos colorate. Aceste culori sunt
formate prin aparitia bicromatului
de argint. -
O caracteristica aiudatä a %so-
lutillor, presiunea osmotica", ser-
veste la separarea substantelor
cristaline de cele coloidale si face
posibila o experienta ce poate fi
realizatä cu un aparat sim.plu. Tot
ceeace va trebue ca sa demonstrati
preshmea osmotica a unei solutij
este o sticla cu fundul taiat jos, o
bucata de celofan si un tub de st-
eLl potrivit ou un dop de pluta §au
de oauciuc.
Acoperiti Cu celofan fundul
fixati-1 cu afoara sau cu o bu-
cata de cauciuc. Un strat de lac sau
vopsea va impiedica aerul sh pa-
trundi pe la marginile membra-
neL Unxpleti nticla cu o solutie con-.
centrata de zahär in aria, astupa-
ti-o cu dopul prevazut cu tubul de
Aparatul' pentru misttrarea presionit
osmotice este gata de funetionare
www.dacoromanica.ro
23
So LuT t
BEN Z.i
COLokATE
LAT I NA
Benxi oolorate Intr'un gel de silica
de sodiu
sticli l introduceti Watt 'Melts
vas cu spit.
Dupa ciltva timp vet observa
oa solutia din sticla s'a ridicat In
tub. Daa tubul nu este suficient
de lung, solutia poate iesi earl.
Desigur cA trebue sa existe o for-
tá care mareste volumul solutial
de zahar si o sileste sa se rid:ce
In sus. Aceasta forth este presiu-
nea osmotica.
Membrana de celofan dela fun-
dul sticlei tinkle sh absoarba apa
din solutia de zahär at de asement
din substanta din afara apei. Za-
härul disolvat in solutie impiedica
o sporire a proportiei de apa care
ar trece afará, prin membrana.
Apa din afara nu cuprinde sub-
stanta disolvata si trece prin mem-
brand färä greutate. Rezultatul este
ea apa paräseste vasul exterior si
intra in sticlä, micsoränd concen-
tratia in zahär a solutiei i marin-
du-Li volumuL
aceasta experienta, schimbul
se va face totdeauna dela solut:a
mai diluata spre cea mai concen-
trail. Desi coloizii au si ei aceasta
caracteristicä, presiunea lor osmo-
tea este insa foarte reclusa in com-
paratie Cu presiunea solutiilor a-
devarate, actia a solutiilor crista-
line.
COBALTUL SI FAMILIA LUI
artia care isi schimba culoarea preparatä prIn disolvarea In apä a
cernelurile simpatice sunt catorva cristale de clorurA de co-
.doui dintre numeroasele ex- balt. Afundati fasiile de hirtie ID
periente ce pot fi fAcute de chi- aceasta solutie, i cand s'au satu-
mistul avatar, lucrar- d cu sarurile rat scoateti-le i atarnati-le al se
de cobalt si niched. usuce. Intre timp yeti observa un
Ambele substante stint puternic efect ciudat. La aer umed, hartille
colorate, dar faptul ci compusil co- vor fi trandafiril, pe cand in aer
baltului isi schimba culoarea cand uscat vor fi albastre
sunt amestecati cu apa, deschide Poate ati vAzut hirtii preparate
calca unor experiente interesante in acest fel si vandute ca indica-
de scamatorie chimicA. Pentru cea toare de ploaie". Ele nu area
dintai experientA pe care o:vom ploada ci umiditatea, care este In
prezenta, aveti nevoe de cateva fa- stransii lefaturA cu schimbfirile
sit inguste de battle subtire, albA timpului. Preparind douà probe,
si de o solutie de clorura de cobalt, una cu o atmosfera uscata
cealalta cu una umedli, puteti de-
r cnon.stra aceasta actiune a }tartlet
cu clorura de cobalt, !Ara sa astep-
1, 41 tati ca umiditatea aerului sA pro-
voace aceastA schimbare. Douli
borcane de dulceatA, aviind capace
care se insurubeaza, pot ti folosite
drept carnere de incercare, intro-
. 1. 1
ducid in interiorul lor eprubete
sau sticlute mid care sa cuprinda
hartille destinate experientei.
In primul vas puneti putinä clo-
rurA de calciu, introduceti hArtia
muiata in clorura de cobalt in e-
prubetA p insurubati capacul bine.
Clorura de calciu absoarbe va-
poni de apA fiind foarte la-
comb. de apd i atmosfera din bar-
can poste fi considerata uscata
In aceeste conditii, hartia Cu do-
rura de cobalt va fi albastrA. Pu-
nett putinä apa in al doilea bor-
can si punet,i a doua 'Artie Cu do-
rur5 de cobalt in eprubetA. Dupa
ce capacul va fi insurubat, aced
\Aci 'Doreen va cuprinde o atroosfera u-
medä si hartia cal:at:a o culoare
niciner trandafirie.
de lernn.
Ca verificare finalä, deschideti
arnbele vase, schanbati fasiile de
Fundul une Miele albastre. flaat In- hartie intre el i poi insurubati
Jean miner, constitue un foarte bun loe capacele. HArtia trandafirie, a-
filtra de Haase. Cu ajuterul lui pu- flatä acum In vasul uscat, 'is: va
Iei analiza ehtmloalele necunoseute, schimba repede culoarea in albas-
tru l }Artie albastra va deveni
china meted& arltati in &cent& twin!.
www.dacoromanica.ro
 CHIMIA FARA FORMULE 25

trandafirie. Multumiti acestei ca- aguaren, trase pe o foae de hAY-

Map de a-si schimba culoarea, clo- tie.
rura de cobalt poate fi intrebuin- Aceasti proprietate a clorurei
tan ca bazi pentru un termoine- de cobalt de a-si schiroba culoarea.
tru. In. ice si mate temperatura o face pretioasi ca cerneali sim-
prin cresterea unei coloane de 11- patici. Scrieti cateva vuvinte
chid, acest termometru va arita hirtie Cu o peniti muian in sola-
schimbirile de temperaturi pain tia de cloruri de cobalt. Cind se
schimbirile de culoare. Ca si de- usura, scrisul va fi invizibil, dor.
monstrati acest lucru, disolvati ca- and hartia este
teva cristale de clorurd de cobalt tele vor apare colorate in albastru
inteo cantitate mica de alcool de- Ca si le faceti si dispari din nout
naturat. Deoarece akoolul va scoa- respirati de ckeva ori deasupra
te apa din cristale, solutia rezul- hirtiei.
tati va fi albastri. Solutia va fi Din cauza culoarei. frumoase al-
apoi incilziti i mai tarziu riciti a- bastre pe care o produce, cobartill
diugandu-i-se api, picituri ca pica-
turft, Ora c5nd apare osinguri au-
}care slab trandafirie. Aceet lichid
trandafiriu va prezenta o sensibilita-
,te mare flati de schimbEtrile de tan-
pera turii. Tinuti in mini si agitati, o
eprubeti cu acest lichid isi va
schimba culoarea deis un roz slab
la un albastru puternic. Incilzind
eprubeta la un c.hibrit, lichidul se
va colora In albastru. Melt, Ii re-
vine la culoarea trandafirie origi-
nail. O eprubeti plini cu acest 11-
chid, astupati ca si nu se evapo-
re, poate fi folositi ca termo-
ipetru. O tabell de temperaturi
poate fi obtinuti Incilzind-o trep-
tat si comparind culorile pe care
ie ja solutia cu dungi de culori de

:
4 7;1'

Apropiend de un magnet e ¡Won ea Hidromercuritiocdanatul de cobalt

tadrat de fier yeti descoperl cA hi- poate fi procipltat Mitten solulle, tor.
dratul de fier este atras de magnet aind deasupro el azotat de cobalt ;
eeeace-1 apropie de cobalt si niched, prectpitatul se depone sub forma suer
cure aunt efe Magnetice fuigi de sipadi albastri
www.dacoromanica.ro

este un material important la fa-
bricarea stielei albastre. Sticla
lorata In acest mod se nuxneste co.lorata
&MA de cobalt si poate fi prepa-
ratá de chimistul amator incalzind
o vergea de sticla pana la rosu, a-
tingand-o de un cristal al unei sari
de cobalt si reincalzind-o. Indata
ce sticla se raceste, culoarea al-
bastra a cobaltului va fi vizibild.
Culoarea se datoreste silicatului al-
bastru de cobalt format prin com-
binarea cobaltului cu siliciul din
Aida.
Nichelul poaie fi folosit si el
pentru cokwarea sticlei. Dar in a-
test caz, in loe de albastra, sticla
rezultata va fi bruna: Sticla de
aceasta de lema are sortul
elute° bucati de !Artie mulati In
dorm% de cobalt. Culoarea sortului
foe schimbi, dupil cum atmosfera este
asoati sae inabibati ou vapori de aprs.
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE
Experlenta aceastA area perfect CUM
battle mulata In cloruri de cobalt
schimbi repede culoarea, dupft, cum
se &US lute° atmosferA umedi sao
uscattl
eobalt este foarte folositoare pen-
tru descoperirea prezentei unor
campus' chimici necunoscuti,
flacare. Dupa cum stiti, unii corn:
pusi pot fi identificati usor pentru
ca ei coloreazd flacara obisnuita
a unei lampi Bunsen. De exemplu,
compusii sodiului coloreaza fla;
care in galben, in timp ce potasiul
da o culoare violeta. Privindu-le
.sepa.rat in flacare, putem foarte u-
sor sä deosebim o culoare caracte-.
risticii de cealalta, Totusi, uneori
cele doua substante pot fi ameste-
cate i combinatia celor cloud fa-
earl va fi confundata. In cazul u-
nui. imestec de azotat de potasiu
clorura de sodiu, de exemplu,
numai culoarea galbena caracteris-
flea sodiului va fi vizibila, viole-
tul potasiului fiind ascuns In gal-
ben.
Sticla albastra de cobalt rezolva
aceasta problema. Servind ca filtru,
ea elimina galbenul sodiului si
sc,oate in evidenta violetul pota-
siuluL Filtrele de flacara, facute
din sticlä de cobalt si fclosite pen-
tru identificarea compusilor chi-
mici necunoscuti, se gasesc de van-
zare, dar chimistul amator poate
obt.ine rezultate la fel de bune
 CHIMIA. FARA FORMULE
Mind fundul unei sticle obisnutte,
albastre. Fixänd acest fund intr'un
maniac, cum se vede in cliseul
nostru, sticla de cobalt poate fi
folesità ca o lupfi.
Cobaltul mai poate fi folosit la
descoperirea prezer tei compusilor
potasiului. Preparati o solutie disol-
Wind 15 gr. (aproximativ 3 lingu-
rite) de azotat de cobalt si 25 gr.
azotat de sodiu in 65 one, de apà
In care ati adAogat 5 eme. de acid
beetle glacial (100%). Cand aceas-
ta solutie este turnati peste o so-
lutie care cuprinde potasiu, se va
forma un.precipitat galben.
Pe proprietAtile magnetice ale
F1°-
'
Proprietitile magnetice ale otelului
au oobalt aunt demonstrate de acest
talc spars*, in care un inel magnetic
este sustinut In aer prin forts de
repalsie a pallor de aerial mime
www.dacoromanica.ro
27
cobaltuluf se bazeazi fabricarea a-
liajelor de cobalt si (01, metale cu
o putere magnetic& mult mai mare
dealt toate celelalte oteluri. Pro-
prietatile magnetice ale otelului
cu cobalt sunt ilustrate foarte bine
de magnetul plutitor". Aparatul con:
sta dintr'un inel metalic care plu-
teste in aer deasupra unui posta-
ment. Secretul constà in folosirea
otelului cu cobalt. Un magnet per-.
manent de otel cu cobalt este as-
cuns in postament, in timp ce ine-
lul este fäcut din acelas metal.
Combinarea fortelor de respingere
ale polilor de acelas nume tine ine-
lul deasupra bazei, f&cändu-1 si
Nutcase& in aer. Niel un alt °tel.
nu prezintà calititi magnetice atfit
de puternice.
Del nu este nimic uknitor In
faptul ca fierul este magnetic, yeti.
fi poate surprinsi afländ cA hidra;
tul de fer prezintä i el praprietAti
magnetice. Acest campus se poate
prepara adAog&nd o linguritä de
apti oxigenatà peste o solutie di-
luatl de fero-suflat de amoniu.
Turnati spot cfiteva picaturi de hi-
drat de sodiu concentrat l hidra-
tul de fer se va precipita sub for-
ma unei pudre brune. La sfarsit a-
gitarfi eprubeta i apropiliti-o de
polli unui magnet. 0 cantitate din
hidratul de fer precipitat se va lipi
de stielA in apropierea magnetului.
Putine substante chimice au un
nume atilt de impunätor ca hidro-
mercuritiocianatul de cobalt, un
compus al cobaltului. Desi nu are
intrebuintari practice, culorile pe
care le prezintà il fac interesant
pentru chimistul amator.
Ca sag preparati, turnati o so-
lutie de &maniac, sodiu, sau tiocia-
nat de potasiu peste o solutie de
clorurä mercuric& si puneti-o in-
tr'o sticlâ. Apoi ad&ogati o solutie
de azotat de cobalt. In acest timp,
un precipitat albastru se va depu-
ne la fund. Acest precipitat, care
seamänd cu o ninsoare albastri,
va fi hidromercuritiocianatul de
eobalt, care spälat l filtrat poate
fi p&strat.
CHIMISTUL DETECTIV
are cititor de romane politiste
n'a admirat metodele stiintifice
cu care cei mal abili criminali
sunt descoperiti cAt ai elipi din ochi?
Petele mici de sfinge, un grdunte
de praf intr'o mansetA de pantaloni
suspecti, o serisoare arsA, desvAlue
secretele lor chimistului detectiv,
fAurese o dovadA care leagA pe vi-
novat de crima lui. Veti fi surprinsi
poate, aflAnd cA si un amator chi-
mist, ou cea mal simplá aparaturi,
poate Lace multe cercetAri de poli-
¡le stiintificA.
In laboratona dvs aveti tot ce vi
trebue pentrudescoperirea ampren-
telor digitale, a textelor pe hArtie
ami, ea sA descoperitl ,petele de sArt-
ge, etc. Inehipuiti-vA cd un excroc
vrAnd si distrugti un document com-
promiattor, l-a bAgat In foc i nu s'a
mai gAsit decid cenusa lui. Ati pa-
tea reface originalul? SA presupu-
nem cA faceti Incercarea. Scrieti
cAteva cuvinte cu cernealA pe o coalA
de hArtie, l hisati-o sA arda la un
colt. Apoi tineti una din bucitile
arse deasupra fumului care se ridi-
cA farfurie In care ati pus
atin acid clorhidrie amestecat Cu
sulfocianurA de potasiu (tiocianat de
potasiu). Dael cerneala a fost de ti-
pul acelora care reactioneaz5 cu a-
cest turn, scrisul va reapare pe ce-
nusa tartiet.
Compusii fierului, Intrebuintatl Pu

HAVIE
94518ATA
tu SoLuTIE
SLAISA DE
Pi ACETAT

Llidrogenul in Mate nilse.indi se preparil din acid clorhidric i zinc, Anos&

iiidrogen la ca el arsenul care s'ar giisl in solutla 8uspect4 si arsenal este
Pus in evidenti de hulla co azota de argint.
www.dacoromanica.ro
0/11)/LIA PARA FORMULE 29'

mod obisnult la fabricares

calor mai multe terneluri,
l'aman In resturile de hartle
erg& al raspund imediat re-
actiei chimice. Alte ingre-
diente obisnulte ale cerne-
lurilor apar si ele prin me-
tode potrivIte. Nu toate fa-
bricile folosesc aceleasi sub-
stante chimice, si un chirnist
trebue sa caute In diferite
moduri descoperlrea scrisu-
fui. De exernplu, in locul
incercaril de mal sus puteti
si expuneti cenusa la vaporil
unei solutii de sulfura de a-
moniu, obtinuta prin trece-
rea Mdrogenului sulfurat
printr'o solutie de hidrat de
amoniu pana alud solutia nu

No DF
CALiCid,t4

3LieNti 7=:

OE C1,012URAS tug bE
°Og., C?MtÇ un US.CARE,', mai miroase a amoniag..Un'alt provedeu
4.," 4 r. este 55 presgm un document., ara
1 ,°( Al.
1
, peste o placA fotografici neexpush
,
, X ';h1; ;s
si s'o 15sIm la intuneric mai multe
sAptImfini. Dupik developarea plAcii,
AA eiNSTAtk
Dg.,fs)D.
documentul apare pe ea, ca rezul-
tat al actiunii chimice a cernelii a-
.1 supra.emulsiunii fotografice..
C:11,f.*1.1
1'4.1**70
- Descoperirea amprentelor digitale
asicunse sau lnvizlbile va. oferà altA
: .
posibilitate de a vil dovedi Indernfi-
Pfttehil en vavori de flod

www.dacoromanica.ro
 SO
narea de detectiv stiintific. Una din-
tre metodele folosite de profesionisti
ca sa faca amprentele vizibile, fuck
sa poatä fi fotografiate, este stro-
pirea lor cu un instrument numit
revolverul cu vapori de iod va
puteti face si dvs. qnul, dintr'unul
din acele tuburi de uscat, cunoscute
sub numele de tuburi pentru clorura
de calciu. Dacd nu aveti un astfel
de tub, va puteti servi de o eforu-
beta mai mare, dupd ce i-ati Mat
fundul si la unul din capete i-ati
potrivit un clop care se prelungesta
printeun tub scurt de stela. La a-
cest tub, sau la capatul tubului de
clorura de calciu, addugati o buck.-
tica de tub de cauciuc, pe care-I
yeti folosi pentru suflat.
Tubul trebue umplut scum cu ma-
terialele necesare. Plecfind dela ca-
patul in care yeti sufla, introduceti
In ordinea urmatoare, putina seeing
de Pima, sau vatd, destule graunte
de clorurfi de calciu pa si umpleti
tubul pana la un cm. Thaltinie dela
capätul deschis, al doilea strat de
mama, un strat subtire de cristale
de iod si un al treilea strat de Ka-
ma. Ca incercati revolverul cu
vapori de iod, frecati degetul ari-
%tor dealungul nasului cel mal
bun loe pentru strangerea urmelor
de sebum, grasimea caracteristica
pielei omenesti l apoi apäsati de-
getul pe o foae de hfirtiialba. Daca
fate dvs. este curati, nu va ramane
pe /Artie niel-o urma vizibilfi. A-
cum suflati usor prin revolverul cu
vapori de iod deasupra petei, tintind
capatul deschis la o departare de o
jumatate de cm. de hartie. In cu-
rand amprenta va deveni vizibila
Duna ce ati Incercat catva timp a-
ceasta metoda yeti gasi distractiv sa
folositi revolverul cu vapori de iod
la descoperirea amprentelor digitale
de pe plicurile primite prin post&
Deobicei aceste amprente postale"
vor fi mai slabe deck cele produse
artificial pentruci vfirfurile dege-
telor secreta mal putina substanta
grasi decal pielea fete, dar ele pot
fi descoperite totusi prin acest
mijloc
Reactille chimice care se petrec
www.dacoromanica.ro
airmiA FARA FORMULE
In acest caz sunt la fel de simple ca
pistoluL Grduntele de clorura de
calciu absorb vaporii de alai din
respiratia noastra, si se incdlzesc.
Respiratia dei caklii, este prin ur-
mare si rnai mult incalzita in mo-
mentul in care atinge cristalele
iod. Acestea se vaporizeaza i vapo-
rii de iod reactioneaza cu grasimea
depusa pe hârtie de degetele noa-
stre. lodul va ataca de asemeni sca-
ma sau vata, care va trebui schim-
beta dupd experientä i pastrati
lute° sticlä inchisd pfina la o noua
Intrebuintare. Intre timp, aerul tre-
bue ferit sa vinA in contact cu do-
rura de calciu pecare o yeti astuce
bine; altfel ea va absoarbe atita
spa din atmosfera incit va deveni
lichida 1 improprie pentru pistoL
'Acorerirea ampnetatelor cu alba-
stru Victoria, o vopsea albastra, sau
Cu pudrd cenusie" un amestec de
calciu i mercur, sunt alte metode
folosite pentru ca ele ad devinä vizi-
bile. Cateodata, detectivii expun
emprentele la vaporil reactivului
,Fleming incáizit, sau in. contact cu
aichidul fnsusi. Puteti prepara reac-
tivul Fleming, amestecand 30 cm.
de solutie 1% de acid cromic anhi-
dru (cristale rosii) in spa, 8 cm. c.
dintr'o solutie 2% de acid osmic in
api si 2 cm. C. de acid acetic gla-
ciaL Cand acest reactiv intra in con-
tact cu substanta lasati de degete,
o culoare bruni face sd apari am-
prentele foarte vizibil.
Identificarea petelor de sange
desleaga adesea misterul celor mai
bine ascunse crime. Pentru aceastä
probi chimisti( folosesc de obi-
cei o substanti numita benzidina.
Vaporil mad solutii de aullará de
amoniu dan la Iveali tot cm a'a sorb
pe o battle Arai
CHIMIA PARA FORMULE
Ei dilueazd sängele presupus, sau
spalä pata suspecta de pe haine Cu
cfiteva picaturi de tapa, i adeogg
cfiteva picfituri de apd oxigenatá
peste sángele diluat sau pata s'A-
lati. Adaogà de asemeni cdteva pi-
cáturi dintr'o solutie saturatd de
benzidind in acid acetic glacial. A-
paritia unei culori verzi-albästrui
taldeazd prezenta sdngelui. Puteti
incerca aceastd probd si pe un ban-
daj luat jos dela un deget tdiat
san mi n hatistd folositd in acela%
scop. In loe de benzidind puteti fo-
losi un reactiv preparat din fenolf-
taleihd. Pentru aceasta disolvati un
gram de fenolftaleind si 25 gr. de
hidrat de potasiu in 100 cm. c. de
api fierbeti solutia rezultatd cu o
cantitate de praf de zinc pfini cfind
lichidul devine incolor. Cánd addu-
gati mai multe picdturi din acest
reactiv si una sau doud picIturi de
apd oxigenatd peste o picAturd de
singe diluat sau peste o patá spd-
latä, rezultatul va fi aparitia unei
culori
O pata de auge tratatd en Ittmlnel
devine Iuminiseenti.
O ala Ineercare pentru singe este
spectaculoasi, pentruci face petele
de sfin,ge si striluceasci In intune-
ric ca para focului. Aceastä metodi
foloseste substanta numitä triami-
noftalalhidrazidä lumina" pe
scurt care face substantele lumi-
www.dacoromanica.ro
SI
noase. Ca si preparati acest reactiv,
disolvati o zecime de gram de lumi-
nol inteun cmc. de epa, care a foot
alcalinizatfi cu aproximativ o jumd-
tate de gram de hidrat de potasiu,
hidrat de sodiu sau carbonat de so-
diu. Inainte de a o folosi addugatt
eateva picAturi de apfi oxigenati.
Turnati reectivul peste pata de
ainge cu o pipeta sau cu un pulve-
rizator i intunecati camera. Veti ve-
dea pata strälucind cu o lurnind fru-
inoasa, albastrd. Cercetdrile au do-
vedit cd luminiscente nu se (Mine
cu pete provocate de alte substante
si proba este deci infailibild pentru
singe.
O monedi falsificati poate fi
foarte usar identificati pe cale chi-
mica'. In 3 crac, de api disolvati a-
proxirnativ 1,6 gr. de azotat de ar-
gint, si 30 picituri de acid azotic
concentrat. O picituri din acest
reactiv nu 'asa niel o pati pe o mo-
neda de argint, dar trädeazi moneda
falsificatilprin pata apiruti pe locul
unde a fost turnat reactivul.
Pentru stivilirea activitAtii be-
Por vi recomandim un truc chi.
ante. Minerele saltarelor si. dula-
purilor care ar putea ispiti pe
cineva sunt pudrate pe partea
inferioard, unde nu se vede, cU
O vopsea pulverizati cum ar fi
verde malachit, violetul de gen-
liana sau fuxina. Cei care nu cunosc
ecest lucru pleaci cu degetele mur-
dirite de culoare. Adeviratul vino-
vat este repede identificat, si per-
soanele nevinovate sunt ferite de
once binuiali. Culorile de acest fet
sunt Intrebuintate In microscopie si
ele se pot cumpira din comert. Ele
sunt sulastante solide nu lichide.
Pata ficuti de o astfel de cu-
loare este imposibil de Inderirtat
imediat de pe degete chiar -cu cele
mal energice mijloace.
Poate cA putini chimiSti amatori
sunt dispusi si devini toxicologi
si caute In stomacul sinucigasilor
urmele otrivirii cu arsenic, - dar o
bucitici de arsen, ne va serví si de-
monstrim principiul metodei. Unui
baba al cirui dap are o singuri de-
 32 CHIMIA PARA FORMULE

schidere, adaugati-i un tub de Ai- substanta despre care stiti ea ar cu-

da vertical, cu diametral de aproxi-
mativ o jumatate de cm., sau un tub
de uscare. Puneti un strat de vatil,
nu prea indesata, in fundul tubului.
Puneti apoi cateva coale de hàrtie
de filtru in tub si udati-le cu o so-
lutie de acetat de plumb, obtinut
prin disolvarea unui gram de ace-
tat de plumb, in 20 cinc. de epa.
Intrebuintati numai atata solutae
cat sa umezitl harta. Wirful tubu-
,lui trebue sra cuprinda hartie de
filtru muiata Rae° solutie coticen-
la-ata de azotat de argint, sau un
cristal de azotat de argint peste
care ati turnat cateva picaturi de
&AL
ln balen, turnati acid sulfuric
ivat si zinc metalic curat. InclIziti
balenul ea s provocati formarea hi-
drogenului prin actiunea acidultu
asupra metalului. Daca zincul este
prea curat, acidul nu-1 va ataca; In
acest caz, adtiugati In balon o pica-
tura de sulfat de cupru. Indata ce
detwoltarea hildrogenului a inceput,
indepartati Sacara si lasati reactia
sa-si .urmeze singurä cursul, timp
de cateva minute. Daca fa.,siile de
harte pe care le-ati udat cu azotat
de argint nu se decoloreaza la dar-
situl acestor operatii pregatitoare,
introduceti in baba substanta in
care cautati arsenicul sau calce
prinde arsen. Arsenicul pe care pro-
ba 11 Ruprinde se va combina cu hi-
drogenul si va forma hidrogenul ar-
senios. Ele trece prin hartia cu ace-
batul de plumb, care indeparteazO
hidrogenul sulfurat ce ar trebui
ja nasstere in reactie si se combina
cu proba de arsenic. La sfarsit, hi-
drogenul arsenios vine ha contact cu
harta cu azotat de argint, cu care
va reactiona. Daca hartia devine
galbena, bruna, sau neagrii, sub-
stanta pe care ara adaugat-o l.a ba-
len cuprinde arsenic, intensitatea
aufloarei depinzand de cantitatea de
arsenic.
Daca harta se coloreazii inainte
de a adliuga proba In balen, este.
dovadi ca arsenicul este prezent ca
o ianpuritate a zincului sau acidului,
uneori a ambelor substante, i tae-
bue intai sa curatim substantele de
carlee urrne de arsenic.
In aceasta experienta puteti folosi
in loc de azotat de argint clorura
mercurica. In acest caz, cel mal bun
lucru este sa impregnati há'rtia Cu o
solutie de clorurii mercurica si s'o
useati inainte de a o introduce in tub.
Ca si hartia cu azotat de argint, ea
va fi deccaoratti sau de arsenicul
din proba noasträ sau de impuri-
tatile cu arsenic ale materialelor
folosite.

DIN CURIOZITATILE CHIMIEI

Aluminita si aurta, amb ele metale ma/eabi/e, dau un aliaj
care nu este catusi de putin malea/AL
* *
4t

Lana de peste", fabricat'd in Germani2 din celuloza si albu-

mina de peste, se poarta la fe/ de bine si este aproope la fel de
caldwroasa ca si lana de oae.
* *

Mina pe care o mananca tori copiis mici se

Tapioca
fabrica din radaoi.vo. %mata a unes plante ce crepe fn Ame-rica
centra/a. Cata vreme radacina de tapioca n'a fost uscata prin
incalzire, ea este foarte otravitoare.
10111111111~1111.11111111.1111.11.01

www.dacoromanica.ro
 PUTINA CHIMIE ORGANICA
ajoritatea substantelor chimice
mdin rafturile labcratorului dvs.
oxidul de cupru, clorura de
magneziu, silicatul de sodiu sunt
nearganice, adica de origina mine-
relit Substantele chimice produse
de plante si animale sunt cunoscu-
te sub numele de substante orga-
nice. Pentruca chimia organic& a
reusit sa obtina multe (Entre sub-
stantele organice !Ara ajutorulna-
turii, o definitie mat exacta a chi-
miei organice este chiinia compu-
qilor carbonului".
sute de mil de asemenea corapusi.
Unul dintre cei mat curioql
este pulberea organic& nutnita al-
dehida metilicrl. Introduceti un fier
incalzit intr'o capsula cu acest
material s'i yeti, veden ridican-
du-se fulgi care se vor impras-
tia in toate direct:Me. Experienta
face o impresie grozava asupra
profanilor si o puteti prezenta drept
zapada artiticiala" sau ,.itturtul In-,
ghetat".
Aceast& scamatorie este usor ex-
plicabilii. Aldehida metilica nu se
topete and este incilzith, cl se
sublimeaza", adic& se transforma
,.., ,, ,,,
T Ags : ,---,ii
I---,
:,?.::}"''''1,;, fsiktltriirk
11. 0, :,;,/.,.. tv-);4.
,
le., ,.,. ,..s ,: -n.,.
.12,1 Ì ,.:0.- 4 6»::
-b, ' --;. ''',
L ''',
1,J
1,44
A.1dehida metillel se anblimeazi
produce o zipadi artificiala."
Chlmta flir3 formule
direct in vapor care Se solidifica
indata ce vin in ,contact cu aerul
rece. I)acA siti?stantU este insei su-
praincalzitd, la Inc, =al' Unistit
cu o flacare aIbazte la fe l cu a-
ceca produsa de arderes a/coolului.
Majoritatea colorantilor sunt sub-
stante organice. Printre ei se nu-
mrà indicatorii chimioi care ne a-
rata daca un lichid este acid sau
baza, ca turnesolul, fenolftaleina,
metiloranjuL Vd puteti prepara,
singuri indicatart cu materiale pe
Exista astazi care natura vi le pune la dispozitie
vara, pentruca florile cuprind ma-
terii colorante care au proprietà-
le dorite. De pilda, opariti for'
de darmoz mai ales albastre
cu ap& fierbinte 1 yeti obtine un
-
extras din materia lor coloranta.
Adiugati putin acid si lichidul
va schimba culoarea In row. Daca
adaugatl o baza, ca hidratul de so-
din, lichidul va deveni si mal al.
bastru. Aproape toate plantele ale
cliror flori Bunt albastre inchis sau
rosii au proprietatt asemanatoare
Florile pe care le puteti folosi
pentru prepararen indicatorilor sunt
irisil, daliile, petunia si trandafirli
,,r 1,,, . - ..-.1lie.r agatatori. Frunzele verzelor
h 1 A, t MO'', ,ii. .....:
deasemeni, vor da un extract care
Li schimb& culoarea cand vine in
'w
contact cu o baza sau un acid. Un
.: ii ...... ,-',....i,
;.
,,,, alt indicator este *ofranul, care
ponte ft cumparat la once bacinie-
1, ',:',.° **.: 1'1T
si care este intrebuintat drept con-
1.- '' %',,,: ifit; .,4'
diment in bucatärie.
Disolvati pulberea de sofran in
apd fierbinte. Hartle albi muiat3
in aceasti salutie, retine materia
coloranta.. Ea trebue nscata, taiata
In fa*li inguste i pastrata In sticle
8 inchise, spre a fi folosit& ca harte
?,' indicatoare. Solutiile date de com-
s'1111)IiI,
,
pusii borului, ca boraxul, pot fi
,S4 . -0:- L.,- 4'2 identificate cu aceste fasii de bar--
tie. Cfuld o astfel de solutie este
acidä i introducem hartia galbe-
na de *ofran, hartia se va colora in
ro*u. Culoarea este intensificati
www.dacoromanica.ro 3
34
prin uscare. Daca aceiasi fasie de
hartie indicatoare este afundatä a-
poi in hidrat de amoniu, sau
in emoniac, 1st schimba culoarea In
albastru. Prima schimbare de cu-
loare este o dovada a existentei
borului si a doua schimbare con-
firma prezenta lui. Deed este in-.
trebuintatä o soltutie cunoscuta d:n-
tr'un compus al borului, a doua
schimbare de culoare poate fi fo-
losita ca o proba pentru amoniac.
Unii compusi organici, ca i mul-
te substante neorganice pot fi pre-
Parati prin electoliza trecând un
curent electric printr'o solutie care
cuprinde materialele brute. Unul
dintre acestia este iodoformul, un
compus organic cu iod, care este
intrebuintat drept antispectic.
Putem face aceasta operatie pe
scar% mica, disolyand aproximatiV
5 gr. (o lingurita) de iodura rle po-
tasiu si 10 gr. de carbonat eis so-
diu in 90 cmc, de apa pahar
cuprinde aproximativ 240 eme.). A-
poi adaogam aproximativ 10 eme.
de alma.
Turnati aceasta solutie intr'un
electrolizor, lasati curentul sa trea-
ca prin ea si ati obtinut todoferm.
Mirosul lui caracteristic Il pune
repede in evidenta. Inealzind solu-
tia intre 60-70 grade, in timp
clectroliza este in curs, yeti maxi
mult cantitatea fanrIcata. Dupace
electroliza a durat aproximativ 15
minute, puteti obtine iodoformul
filtränd lichidul.
In aceasta experienta trebuesc
electrozi de carbune, pen-
truca eleotrozii metalici ar forma
ioduri metalice. Pentru acest scop
sunt foarte bune firele de carbune
luate dela berurile vechi cu fila-
ment de carbune si care pot fi fo-
losite lipind sarme groase la cape-
tele lor de alama. Energia elecbrica
neceserä ne-o asigura cateva pile
uscate legate in serie. Curentul al-
ternativ nu poate fi folosit in elec-
troliza.
O experienta frumoasa se face
punand vergele sau fäsii de zinc
Inteo solutie de acetat de plumb
observAnd depunerea cristalelor
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE
In forma unui pom, fenomen ce 9e
petrece in interval de cateva
Acetatul de plumb folosit pentru a-
cest scop este un compus organic,
si prepararea lui in laborator ne
ofera un exercitiu interesant cif
privire la metodele de laboratar
ale chimiei organice.
Puneti inteun balon putin oxid
de plumb (litarga) i acid acetic.
Prin dopul ce astupa gätul baIo-
nului fixati in pozitie verticala un
refrigerent cu reflux. Apoi -incepeti
sa Irlcälzíti balonul. Caldura traes-
forma acidul si apa in vapori, care
trec prin gatul flaconului i vor sat
se imrprastie dar ii impiedica re-
frrgerentul. In el vaporii sunt con-
densati si lichidul rezultat cede
din nou in balon, unde continua
reactia cu oxidul de plumb. Acea-
sta operatie este cunoscuta sub nu-
mele de ,,distilare cu reflux" si ea
evita pierderea materialelor brute
En cursul
Dupäce ati distilat astfel ames-.
tecul de acid acetic si litarga apro-
ximativ o jurnatate de °fa, o can-
titate considerabilä din litarga s'a
transforrnat In acetat de plumb.
Raciti solutia 1 filtrati-o. Filtratul
cuprinde un amestec de solutie de
acetat de plumb si restul de acid
acetic netransformat. Daca.-1 la-
sati sä cristalizeze, yeti obtine ace-
tatul de plumb solid. Lichidul, to-
tusi, poate fi folosit asa cum re
prezinta, in experientele facute cu
acetatul de plumb, si poate fi pus
In st:cle, etichetat $i pästrat pentru
aoest scop.
In metoda descrisa putem inlo-
cui acidul acetic curat cu otet, de-
oarece otetul este o solutie
(aproximativ 5%) de acid acetic-
Acidul acetic glacial este 100% cu-
ret, fara apa. Indiferent de pro-
portia pe care o intrebuintati, pu-
tell dovedi totdeauna cá lichidul
obtinut in experienta cuprinde
plumb adaugänd cateva picaturi
de acid suifuric concentrat sau a-
cid clorhidric. Un precipitat alb de
sulfat de plumb, sau de dlorura
de plumb, dupä acidul folosit, va
dovedi prezenta piumbuitd.
cHIMIA FARA FORMULE
In operatiile de distilare cu re-
flux yeti observa cd un balon cu
fundul rotund este mai potrivit
pentru fierberi violente decal un
balen cu fundul plat.
0 altä substanta chimicd cu
care puteti face experiente foarte
spectaculoase este paranitroaceta-
nilida. Puneti aproximativ 30 eme.
de acid sulfuric concentrat inteun
balen cu o capacitate de aproxi-
mativ 150 eme. Rdciti acidul, afun-
and balonul in ghiatd. Adäugati
apoi aproximativ 14 gr. de acetani-
lidä, putin cate putin, mentinand
balonul rece. Adäugati apoi
erne, de acid iazotic, picaturd Cu
picalurd. Aceastä loperatie se nu-
meste nitrare si -transforma ace-
tanilida in compusul (nitric. Intro
timp acidul sulfuric se combina cu
aPa care la nastere in reactie, dar
procesul, de nitrificare nu va fi
incetinit din eauza diluarii. Nu 11-
SFATURI DE LABORATOR
Eprubetele cctre vor fi tinu-
te in flaccIra 1än.pil trebue
fie perfect uscate altfel cra-
pd. Gura ePrubetei nu va fi
indreptatd nici-odatd spre fata
experimentatorului, pentrucd
unele lichide inalzite tdfnesc
uneo-ri din eprubetd.
Dacd aveti de incd/zit o sub-
stantd solidd, faceti operatia in
capsule de portelan, pe care o
ineti cu cleftele in junuitatea
superioard a flactirei itimpii.
Portelanul capsulei fiind mal
rezistent decdt sticla, nu aveti
sd vd temeti de accidente.
Cdnd un corp solid este di-
solvat intr'un lichid i doriti
sd-/ cdp'dtati in stare solidd,
trebue sä evaporati
Evaporarea se face in capsu/a
de porte/an, care este inctilzi-
www.dacoromanica.ro
As
stati temperatura
creased peste 20 grade.
Cand tot acidul azotic a fost tur-
nat, 15sati flaconul sä mai stea
apd 15 minute. Apoi turnati conti-
;nutul balonului in aproximativ un
Sfert de apd rece si agitati. Preei-
.pitatul care se formeaza este para
nitroacetanilida. Filtrati precipita-
tul printeo palnie in care ati puS
o bucatd de panzd ea mediu fil-
trant. Spälati bine precipitatul pe
filtru, cu -apd rece. Apoi stoarceti
.incet panza ea sd indepArtati
cesul de umezeald, avand grirá sl
nu pierdeti dn precipitat. PreciL
pitatul uscat va fi pastrat in sticle
spre a fi folosit la nevoe.
Substantele chimice organice,,
mai ales acelea preparate in labo-
ratorul amartorului, sunt pästrate
mai bine in sticle eu dopul de sti-
ed. Dopurile de cauciuc nu sunt
recomandábile (pentrucà trnajorita-
tea substantelor chimice organice
distrug cauciucul.
td pe sitd pdnd cdnd tot lichi-
du/ s'a vaporizat. Indatd ce b.-
chidul a dispdrut, opriti incdt-
zirea pentru ca substanta so-
lidcl care a ramas in capsuld
sit nu se descom,pund.
Gind un corp solid, care nu
s'a disolvat inteun iichid, tre-
bue despiírtit de acest /ichid,
recurgeti La filtrare. Hdrtia de
filtru nu trebue sd depdseascd
marginea pd/niei. Pentruca
sit se lipeascd de sticld,
stropiti-/ Cu putind apti distt-
tat& Pe cdt posibil, lichidele se
filtreazd calde, de oarece in
starea aceasta ele trec mai re-
pede prin filtra. Substage. care
trece prin filtru fi se purified
se numeste fi/trat.
SUFLATI-VA un balonas de sticlgt

ufilarea unui .balonas de sticlA

este nu numai o operarle pli-
cutA, dar si o experienta bona
pentru cine vrea sA capete indemA-
nare in luararile de sticlázie obis-
nuite inteun laborator.
In primul rEind, tineti capAtul te-
vii de s ti 5 in flacAra lampit Cu
gaz invartind teava mereu In tirop
ce sticla se moaie. 1njcàiztii nurnai
varful, pentru ea teava sA nu se In-
covoae. Cu putiná atentie veti ob-
#ne in cateva minute o mira um-
f,AturA de stielá topita la capatal
tevii. Ciad suflati balonasul aveti erija sa
.Acurn ,continuand sa invartiti invirtitt mereu teava de Mica pe care
teava Intre degete, dueeti la bum o tineti futre degete.
apdtul rece si strflatt ineetisor In
el. Capatul inrosit va incepe sA se
ca un balan de sapun. Cand
ati obtinut o urnflAturA de mArimea cLA acolo undedoriti si fie gura mi--
doriti, incetati sA suflat.i dar incil- cului balon. Atingeti sgaraietura cu
ziti din nou in flacare, continuand ca,pAtul inrosit al unei baghete de
sA invartiti teava de sticIA futre di:cid i teava se va desface.
degete. Cand balonasul s'a anuiat, Gatul astfel ohtinut este inrosit
turtiti-1 de un bloc de mangal, ca apoi si slefuit cu un carbune de
sA-1 faceti un fund plat. baterie electrial, ascutit ca un
Cu o pi15, sgaraiati teava de sti-

Dela stinga la dreapta: muiati capital tubalui de &d'ea l suflati fa el;

turtiti spot balonasul obtinut pe o bucata de mangal. Sgiriati un semn pe
git, cu o pilI, si atingeti sgirietura en capital inrosit al unei baghete de
sticla; atícela se va desface. Inrositt apol gitul gi slefuiti-1 cu un carbune.

www.dacoromanica.ro
AVETI BECURI ARSE ?
Experientele in faborator stint si
mai interesante daca sunt facute cu
aceleasi aparate folosite si in labo-
ratoarele industriale. De regula,
chimistul amator incearca sá uti-
lizeze cat mai putine vase de sti-
cla. Randurile de mai jos ii vor a-
räta cum poate sa °Mind din becu-
rile arse diferite vase necesare u-
nui laborator de chimie.
Metodele pentru prelucrarea becu-
rilor sunt aceleasi, indiferent de
marimea lor i atunci cand vcti
capata destula indemanare pentru
aceasta operatie o yeti face usor in
cateva minute. Vom descrie aici
numai metoda pentru obtinere-a
unui balon de fier dintr'un bec de
300 sau 600 wati.
Pentruaceasta, tàiai intai garni-
tura care face legätura Cu firele me-
talice din interior, folosind o pila,
rupeti varful tubusorului de sti-
era prin care s'a facut vidul la fa-.
bricarea becului. Aceasta operatie
Ceo dntât operatie este tierea ea o
pill, a garniturij metalice a becultti
electric. DupS ce al dcspirtit garni-
ture de balonul de stiell, rupeti tu-
busorul prin care so flcut
www.dacoromanica.ro
este necesara pentru ca aerul
patrunda in bec i astfel presiunea
aerului sa fie egala de ambele part'
ale peretelui de sticla. Fundui be-
cului este incalzit Cu grija la Inca-
put si apoi din ce in ce mai puter-
nic, pang la rosu. Cand e rosu, pu-
neti-1 repede in pozitie verticala
pe un bloc de lemn sau pe o bu-
can de asbest. Becul sferic se va
turd la fund. Daca a fost incalzit
prea mult, becul se va sbarci si se
va rasuci ; daca n'a fost incil-
zit suficient, va cere o apasare prea
mare si sticla se va sparge. Prin
eateva inceredri yeti gasi tempera-
tura cea mai potrivita.
Dupa ce becul s'a rdcit sufici-
ent ea sa poatä fi =Inuit, indepar-
tati garnitura metalled pilind ghi-
ventul cu o pill, dar avand grija
sa nu se sgArie sticla. Rupeti gar-
nitura arapata cu un cleste si ra-
deti ceara care se gaseste intre
garnitura metalica i sticlà, avand
grija sa nu distrugeti cele cloud fire
Olsen' din sting*
anal trel baloane
de sticlii obtinute
din transformers&
unor incur'
electrice arse
 32
de cupru care merg in interiorul
becului.
Deoarece becul va fi incälzit pAnd
aproape de rosu ca sä-1 modelati
gAtul, trebue sd vd pregdtiti Cate-
va unelte ea s5.-1 tineti. Dacd nu
aveti la inciernAnd mdnusi de as-
best, puteti folosi o bucatd de cfir.7
pd groasd, tdind in ea o deschizd-
turd rotunda destul de mare ca sd
intre gAtul becului. Capätul gAtului
becului este incAlzit cu atentie
pang cdnd stela devine rosie si
moale. Cu un cleste, apucati cele
doud fire de &firma de cupru # in-
depärtati Incet inima de shell trd-
gaud de sArme in timp ce becul
este invArit la flacdre, pentru ca
toatd suprafata lui sd capete aceasi
temperaturd. Luati apoi o vergea
rotunda de brad, cu vArful conic, si
incepeti s'o impingeti in gura ga-
tului, invArtind gAtul la flacdre
modelând sticla muiati in toate di-
rrectitle. Aceastd operatie (de ldr-
gire este continuatä phn.d cAnd gd-
tul eapdtd rárgimea doritd.
Balonul este actun terminat
gata de a fi intrebuintat. Dacd este
destinat sd devind sticld spdlätoa-
re, o ffisie de cauciuc sau o Iran-
ghie tare rdsucitd in jurul gAtului
11 va face mai rezistent la presiu-
nea dopului si mai usor de md-
nuit, Dacd becul este menit sd de-
vina un balan de. fierbere, fundul nu
trebuie turtit si garniture metalied
poate fi indepärtata iar gAtul Far-
git la mdrimea doritä chiar dela
Inceput.
Deed doriti un balm mai simplu,
capdtul ingust al becului poate fi
' de dce_cie fire
---,-,,- 1.-
.-_-..--,:,-.7....-- ,---:
-,- --',,, s,
,inecqzifi
ratil dprnf
Urtnati aceste indicatii pentru sees-
terea ina.mentului din balenul de
aticla
CliIMIA FABA FORMULZ
Balonal, Invelit intee carpi, este
fnalzit la Mare spre a I se Hire gura
Cu o vergea rotunda' de brad sau co
un cirbune de baterie elected, a.seu,
tit la vie ca un melon
tdiat infasurAnd in jurul gAtului
sfoard imbibatd cu petrol; dati-i foe,
ldsati-o sd. era incet si apoi afun-
dati brusc gAtul in apd rece, pAnd
la inelul incalzit. Sticla se va con-
tracta si va cape in dreptul su-
prafetei unde a fost incdizitd. Mar-
gines ruptd este apoi nivelatd
ajutorul unei pile.
Dec& aveti la indemdnd un dia-
mant de Mat sticla, atunci capdtul
gAtului poabe fi indepärtat Mr*
greutate. Aceastil metodd cid rezul-
tate mai sigure decal aceea cu sine-
ra aprinsfi.
Baloanele cu gAtul lung pot Pi
°Minute sudand la gAtul becurilor
eprubete sau gAturi care au spar-
tinut unor jbaloane sparte. Dupä
putinä practicd aceastd operatia
poate fi fdcutd fArá nici o greuta-
te. In primul rAnd, asigurati-vd cd
tubuxile pe care vreti sil le lipiti
au acelas diametru si se potrivesc.
IncAlziti apoi capetele incet i Cu
grill pAnd cAnd sticla se moaie ;
apoi apropiati-le si apäsati-le pu-
tin, pdnd cand se lipesc.
, r Ca sd tabricati un balan de dis-
....., ,:.: tilare, va trebui sA lipiti un tub la
gAtul unui balon mare, sub un un-
ghi de aproximativ 75 grade. Pen-
tru acerastä operatie, faceti intdi o
galled la naijlocul gAtului. IncAlzitt
acea parte a gAtului pänd la row
la o 'lampa Bunsen si apoi facet,'
www.dacoromanica.ro
 CTIIM/A FARA FORMULE
Un balon de distilare fabricat d ntr'un
bee electric. Tubal de culegere, bien-
nat la 75 grade, se Hueste dupi intli-
catitle din aceasta, paginb.
pura infigand o Sarrna inrosita in
punctul dorit. Alegeti un tub cu
diametrul si lungimea doritd si in-
calziti oapatul lui liber ca sa se ni-
veleze marginile ascutite. Capatul
care (Tebuie sudat este apoi incal-
Din ce se compune laboratorul
incepatorului?
ChltnIstul amator 1l poate
alcitui un mic laborator pro-
eurandu-si la ineeput numai
u ninA.toa.rele materiale:
Zece eprubete.
O palnie de sticl l hartle
de flitzru.
Dota baghete de Miela.
Douä pahare de stioli.
Doui baloane Erlenmayer.
Un stropitor de epa distl-
lata.
O eapsula de portelan de
10 cm. diametru.
Un taiunghi de s'arma (ea
snport pentru capsuJi san
painie).
www.dacoromanica.ro
sp
zit, ca l gAtul balonulud, la areeall
temperatura, in aceeasi flacara; a..
poi tubul este potrivit cu grija dea-
supra gaurei balonului si ambele
sunt apásatecu atentie. Trebue sa
aveti grija ca apasarea sa fie mica,
altfel balonul se strAmba. Punctul
de lipire este anal incalzit la rosu
pentru ca lipitura sa devina mal
puternici I mai curata.
Dupace sudura a fost terminata,
bakmul fierbinte trebuie lasat sa
se raceasca foarte incet. Astfel sti-
da se va cali, si va deveni mai re-
zistenta.
Daca toate baloanele intrebuin-
tate in laborator ar fi supuse a-
cestui tratament de racire incea-
ta, ele ar fi mal putin expuse
spargerii in timpul intrebuintarii,
mat ales cAnd sunt incalzite direct
la flacara de gaz. Uneori, gatul
baloanelor crapa din cauza incal-
zirii neatente. Taiati-le cu bagare
de seama si jumatatile inferioare
ale baloanelor mal pot fi intrebu-
intate ea discuri de evapczare.
Un trIp ed de fier st o sita
en asbest.
Dona sacie de eeasornie.
Cateva plitel de Miela (vechi
plâci fotografiee, eirora li s'a
indepärtat gelatina en api
calda).
Un eilindru gradat de 100
eme.
O lampa daca se poste
un bee Baunsen sau o
lampa de spirt.
Ilartie de turnesol.
Cateva tuburi de Miela.
Un eleste de lemn
MICI SFATURI PRACTICE
Agitati bine inointe de intre-
buinfare" pentruce unii far-
macisti adaoga ace_st sfat pe sticlu-
ta cu medicamente, in timp ce altii
renunta la el? Medicamentele nu
pot fi totdeauna la fel de limpezi,
ca apa, benzine sau alcoolul. Unii
farmacisti sunt mal indemánateci
altii nu. Tot astfel, un chimist
nepriceput poate sa agite un li-
chid l un ulei zile dearandul fara
ca amestecul sà devina uniform ;
chimistul priceput reuseste repede
..sa le transforme intr'o spuma. E-
xista, in practica de laborator, di-
ferite siretlicuri pe care am.atorul
le invata cu vremea.
Ca sa curatiti un mojar murdar,
puneti in el putin VIM, udati-1 si
frecati-1 apoi bine. VIM-ul este fo-
losit deasemenea i la curatirea ,0-
biectelor de sticla.
Asigurati-va ca substantele chi-
mice pe care voiti sa le amestecati
sunt potrivite scopului dvs., ca sa
nu obtineti ceva neasteptat. Unii
ocanpusi, se irnfluenteaza unul pe altul
isi schimba caracterul, chiar in
stare uscatä, cAnd se gasesc im-
preuna. Un amestec alb de iodura
de potasiu si clorura mercurica se
transforma in oxid galben de
mercur, chiar prin simpla ames-
tecare, cum puteti controla foarte
usor. Freoati impreuna clorurfi de
arnoniu si tiosulfat de sodiu, si
yeti vedea ca amestecul devine o
pasta umecia in interval de un
minut. Un amestec de clorat de
potasiu i sulf explodeaza cand
este frecat intr'un major sau este
lovit cu un ciocan; puteti verifica
aceasta proprietate, fära pericol,
folosind cantitati mid cât o gamä-
Ile de ac.
Solufitte diluate de sdpun curifIcl mai u§8-r murddrto decdt
solufii/e concentrate.
www.dacoromanica.ro
Ca sä puteti alege componentii
unui amestec trebuie 4 cunoasteti
cateva din proprietatile lor. Uncle
substante chimice uscate pot fi
strate in cutii de carton. Altele,
care cuprind carbonat de amoniu,
oxid de calciu i cristale de iod,
trebuesc pastrate in stiole. Stictele
galbene i albastre stint folosite
pentru substantele care sunt des-
compuse de lumina, inclusiv ant-
tatul de argint si multe substante
organice. Sticlele colorate retin ra-
zele luminoase care ar descompune
substantele. Uneori se intámpla in-
vers: substantele ataca sticla. Sub-
stantele alcaline ataca sticla, si do-
purile de sticla nu pot fi folosite
din a.ceasta cauzä. Flacoanele de -Al-
en in care pastrati hidratii de so-
diu si de potasiu vor avea neapa-
rat dopuri de pluta, sau mai bino
de cauciuc.
Ca sà vedeti cum este atacatá
sticla de o substanta alcalina, um-
pleti pe jurnatate o stela cu o so-
lutie de hidrat de sodiu, sau soda
caustied, tineti-o mai multe ore
in apa la temperatura de fierbere.
Puteti face aceasta incercare ii-
fundand-o inteo solutie concentra-
te' de sare, care poate fi tinuta La
temperatura mai mare deck WO
de grade C., avánd grija se' prin-
deti bine slide Inca sa nu se
miste singura. Dupil ce ati incalzit
solutia de hidrat de sodiu un timp
oarecare, Pxaminati suprafata in-
terioarä a sticlei. Veti vedea
ea e foarte roasa de hidratul do
sodiu. Din acest motiv st'clele in
care ati pastrat o solutie de hidrat
de sodiu mai multe luni prezinti
pete.
SCAMATORII CHIMICE
amatot ii poate dis-
tra prietenii cu diferite sca-
Chirnistul
matorii chimice, unele mai
simple, altele mai complicate. Vean
arata mai jos cateva, aträg:ind a-
tentia cititorilor ca once scama-
torie chimica trebuie incercata de
cloud sau de trei ori inainte de a fi
piezentata in public.
Uzina chimica in palma" ar pu-
tea fi intitulata o scama- torie, care
poate fi realizata cu cele mai pu-
tine pregatiri. Daca amestecali in
palmá putin var cu tot atata do-
rurii de amoniu, se produce amo-
niac. Este o experienta foarte obis-
nuita pentru, 'un chimist, dar nu
mai putin impresionanta pentru un
neounoscator. Amoniacul se recu-
noaste u;or din cauza mirosului sa.u. Una dintre eel mal simple si mal
O pudra fermecata" care-si frumoase seamatorii este schimbarea
apel in vin". Tot seeretul se redwot
schimba culoarea cand este atinsa la prepararea paharelor din vrcnte
de scamatar este un amestec de
clorurd mercuroasä i iodurd de po- Si la tolosirea unet solutii alabe de
tasiu, uscate. Cand amestecul este elorura feria,
frecat, cantitatea micà de oxid rosu
de mercur care s'a format da o cu- nu trebue sa depaseasca marimea
loare galbena intregii podre. Fre- unei jumatati de bob de mazare.
carea fdouta In palma manii, sau Cam' amestecul este lovit cu un
dind amestecul alb este pus intr'un ciocan, produce o detunitura puter.
plic mic de harte si scuturat cate- alca.
va minute, este suficienta ca sa pro- Cursa de cal", un joc distractiv
duca o surprinzatoare sehimbare ou ajutorul salpetrului (azotatul de
de culoare. potasiu) consta dintr'o fasie de heir-
Chibriturile magice" se prepara tie imbibata cu aceasta substanta
din chibrituri obisnuite, accperind pe care se aplica un chibrit aprins
varful si o mica parte din lungimea sau varful unei tigari, in puncrtul
lor cu o solutie de silicat de sodiu insemnat Start". Apar doul sau
(wasserglass). Lasati coaja sa se
usuce complet. Cand chibnitucrile mai multe dare de foc inaintand
sunt frecate de marginea cutiet, pu- dealungul hartiei pana cand ating
fae, fumega 1 stropesc, dar nimic semnul Potou". Ditorita diferitelor
nu le poat. face sa ce aprinda. lungimi ale darelor de salpetru, o
Chibriturile explozive" se fa- clara de foc va ajunge la capat Ina-
bricä plinteo metodä ce nu boate intea celorlalte si juditorul care a
fi folosita intr'un laborator de a- ales-o este castigator.
anator; efectul lor e.,te produs de Pentru prepararea solutiei dtsol-
un mi,. cristal dn fulminat de ar- vat un varf de briceag de azotat de
gint, fixat de chibrit printr'un clei. potasiu in aproximativ o lingurita
Expozii mici pot fi produse cu de apa. Intrebuintand aceasta solu-
alte chimicale, de exemplu cu un tie ca o cerneala, trasati drumul
amestec de sulf j clorat de potasiu. dela plecare la sosire, in linli ondu-
Cantitatea de amestec intrebuintata late de diferite lungimi. Läsati Ur-
www.dacoromanica.ro
42 MIMA. FARA FORMULE

tia sa se usuce. Daca ea nu este

pres I ustruitä, senmele vor fi a-
proape invizibile.
Numerele vizibile pot fi serse cu
oerneala obisnuitä al&turi tie start
locat jucätorii isi pot alege caii"
sau pozitiile. Sau, pentru a mari
nesiguranta, juc&torii pot alege nu-
merele la intimplare.
.5enpii faraanultri", o scamatorie:
loarte distractivd, poate fi f&cuta.
44or intr'un laborator de amator.
Acesti $erpi nu surd altceva dorät
oenusa unei pirasnide preparata
dinteo anumitä compozitie chimica,
atusici cand i-se aprinde virful. U
metodá obi3nuad pentru prepararea
lor consta din amestecarea solutiii-
unei sari de mercur i ale unei
sulrfociarburi; clorura merourica sau
azotatul mercuric pot fi intrebuin-
late ca sare mercurica lar sulfocia-
na.tul de potasiu sau sulfocianura
de sodiu ca al dollea component.
Precipitatul de sulfocianura de
dierar care remita din amestecul
acestor solutii este spdlat, uscat
adunat in piramide miei, ameste-
candu-1 Cu dextrina sau clei, ca sa
se lege mai bine. Alta metoda folo-
seste a materii prime zahar, azotat
de potasiu si doicromat de rpotasiu, Bila de foo" este o simpa' sferil de
amestecate imoreung si modelate arami in care se tearnit un amestee
spoi in form& de piramida. Acest ce produce cIlduri, pe misuri ce
amestec produce 'Misa o cantitate diferitele lut chimicale incep si
mica de cenusa. O demonstratie reactioneze
mai fruanoasa a serpilor rfaraoriu-
lui" poate fi rácuta i cti un ame-
stec de acid sulfuric concentrat f$1
paranitroacetanilidä. Accst produs
organic este o pulbere purfoasa, gal-
benä desohis. Amestecati-o ou acid
sulfuric concentrat intr'un vas, pu-
nand intäi pulberea i adaogänd a-
cidul sulfuric mica-Aura cu. picatura.
Trebue sä obtineti o pasta groasa,
aproape solidä; o pasta subtire nu
este latina.
Cänd tobul este gata peritru de-
monstratie, incalziti incet de tot a-
mestecul la o flacare mica, pana ce
porneste reactia. Cenusa erupe din
freparatt dupi rcteta de mal sus o farturie svärcolindu-se, simul&nd
pframithl pe care o incallziti intr'o un sarpe urjas si cantitatea de ce-
eapsuli. Se produce o cenusi abun- nusä produsa de foarte putin ames-
lenti caro searn5na cu un barge tec este uimitor de mare. Pentru
care se intinde pe toati, masa producerea efectului spectaoulos din

www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARTS. FORMULE

solutie de azota t de potasiu, folo-

Kit*, drept cerneali, dupi eurn m'ata
eliseul din dreapta, face si ara,
hfirtia pe care a fost 1ntins, daca, se
t'Unge punctul de plecare cu o idgarii
aprinsi. Aeesta e tot secreto!
corsei de caí"

cliseul nostru este nevoe numai de

lingurä de supà din amestec. Ce-
nusa este relativ tare si poate fi
trecutá din máná In mánä.In cursul
demonstrastiei este bine sa deschi-
deti ferestrele, dei mirosul produs
nu este nepláout.
Unele chimicale desvoltä o can-
titate ulanitoare de eáidurd cánd
1-se adaogd apá i putean folosi a-
cest fenornen pentru o scamatorie
frumoasd. O biLii gáuritä de aramä,
de felul acalora folosite pentru re-
zervoarele de apä si pe care le gá-
siti la in.stalatorii da ap5 este idea-
In ea trebue introdusä o litigará
din amestecul preparat dupä una
din retetele date (mai jos.
In tirrupul experientei ad'Augati
un sfert de pahar de apä peste a-
mesteotul din bild i astupati totul
cu uzsurub. Apoi rugati pe cineva-
dintre spectatori sä minä i si
www.dacoromanica.ro
tind bila, ca sa" vil puteti ocupa de
altceva. Lmecliat va observa cA bila
se incálzeste si-1 yeti vodea schim-
banda-o dintr'o máná In .alta.
Foarte repede, bila va fi toatá fier-
bitate. Spectatorii se vor distra pri-
vind pe biata victimä care se va
grabi sá. caute un loe unde sa poa-
tá pune bila de feo".
Pentru scamatorie, putetb alege
mai multe amestecuri ce produce
cáldurá, oprindu-vá la acela ale
carvi substante de aveti la lude-
m'Ana. Un preparat potrivit poate fi
fAcut amestecând 90 gr. acetat de
sodiu, 10 gr. hiposulfit de sodiu, 4
44 CHI1VIIA FARA FORKULE-

gr. glicerina g u ngram de clorura Paharua nr. 3 a feet preparat la

de calciu (o lingurita reprezintä fel, numai Ica solutia foloeita este
5 gr.). 0 alta formula buna consta ferocianura de potasiu. Reaction'and
din 60 gr. pilitura de fer, 1 gr. clo- cu fend din solutia turnata din sti-
runt de plumb, o cincizne de gram cla, se formeaza albastrul de Pru-
pulbere de alurniniu. A treia reteta sia. Paharul nr. 4 cuprinde cateva
cuprinde 60 gr. pilitura de fer, 7 picaturi dinteo solurtie concentratä
gr. sulfat de cupru, 2 gr. sare de bu- de clorura de bariu sau azotat de
catarie, 1 gr. clorurä de calciu i 1 bariu. Lichidul laptos obtinut se
gr. clorat de potasiu. datoreste precipitatului alb de sul-
Niel-un spectacol de scamatord fat de bariu, prcdus de acidul sul-
chanice nu este coanpleta fara clasi- furic din solutia adaugata.
cul true ,,apa transforrnatd In vin". Paharul nr. 5 este presarat ca un
Aceasta demonstratie consta din tur- strat subtire de bicromat de sodiu.
narea unui lichid, aparent apä, In Acidul din lichidul turnat in paliar
cinci pahare goale, asezate la ra.nd. descompane bicarbortatul,
Pe 19.6surg ce fiecare paliar este um- bioxid de carbon gazos care
plat la randul sau ,primul pahar provoaca efervescenta. Spalati bine
pare ea este plin cu apa; al doilea toate aceste pahare Inainte de a bea
ou vin rosu; el treilea cu cerneala din nou din ele.
alhastra; al patrulea cu ilapte si al Luarea amprentelor digitale Lira
cincilea spumegä. Deoarece lichi- cerneala este o scamatorie care
dele nu sunt ceeace par, nu permi- surprinde pe caeinitiati. Persoa-
rem nimari- ui sa guste din ele. Li- na ale carei amprente dorim sá le
chidul pe care-1 turnati in pallare lain, aplica degetul pe o tusieri
este In realitate o solutie slabd de formata dintr'un postav imbibat cu
clorura fericä sau azotat ferie. o solutie chirnica fara culoare,
Dupace ati disolvat in apa din sti- amprenta este luata pe ceeace pare
ula una salt alta din aceste saruri sa fie o simpla hartie albà. Rezultä
de fier, lichidul trebue facut acid a- insa o amprenta albastra Snehit.
daogándu-i 3-4 eme. de acid sulfu- Pentru pregatirea hartiei,
ric concentrat. Daca solutia este aproximativ 20 de pärti in greutate
destul de diluata ca sd nu cal niel de acid citric cu aproxiznativ 10
culoare .poate fi turnata dintr'o parti scrobeala, si 10 parti apä,
sticlO alba. O solutie mal concen- pana ce reactia este completa i li-
trata bate uneori in galben; ea poa- ch4dul a pierdut o buna parte din
te fi totusi intrebuintatä dacä este Infatisarea lui laptoasa. Diluati pro-
turnata dintr'o sticla colorata, ver- . dusul cu arpa i ungeti cu el hart's,
de de pilda, care Ii mascheaza cu- care trebue apoi sa fie bine ua-
loarea. cata.
Numal primal dintre cele cinci Tu.siera se face din mal multe
pahare intrebuintate este in ade- straturi de postav gros, apoi este
var gol. Celelalte curprind cantitäti imbibata CIA o solutie din aproxi-
=id de substante chimice care rnativ trei parti azotit de sodiu sau
reactioneaza ou solutia acida de potasiu nu azotat $i o parte
care ferica i produc diferite e- iodurä pe potasiu sau sodiu, di-
fecte. Intrebuintati cantitati foarte solvate In aproximativ 700 part/
mici de suestante chitn;ce Incat sa aea. Amprenta digitalA care se pro-
nu se poará vedea nimic, chiar de duce &And deeetele sunt apagate
aproape. Paharul nr. 2, cand este postav i apoi pe hartia preeati-
preeätit oentru aecacta sramatorie, toare apare ca i cum ar fi facutà
este clätit cu o solutie concentratä eu cerneala. dei toate substantele
de sulfocianurd de potasiu; dará folosite sunt incolore. In reanate,
puteti, lásati cateva picaturi de acidul citrie de pe hartie. reactio-
euhstanta in fundul paharului, neaza cu azotitul adus de degete §1
sa se vada. Dupa ce turnati solutia pune in libertate iodul din &area
de sare ferica, se formeaza un tio- de iod. Iodai liber, la ramdul
cianat de fer I culoaree lui rosie reactioneazi i da culoarea albastrei
dá apol Infatisarea inchis.
www.dacoromanica.ro
FALSIFICAREA ALIMENTELOR

a:imentele ciinrind un nu-

mAr de elemente cunoscute ca
Tbatenutritive si fiecare dintre ace-
ste elemente indeplinKte o functiune
antimitä in corpul nostru. Vom des-
crie mai jos o serie de analize ele-
mentare pentru descoperirea pre-
zentei a cestcrr substante nutritive,
:analizo usor de executat En labora-
tonal chimistului amator. Dar nu
totdeauna alimentele pe care le
gasinn in cornert sunt pure; destul
de multe alimente sunt falsificate
prin corpuri straine care uneori stint
alteori nu sunt primejdioase pen-
tru sanAtatea noastra
Prin falsificare se intelege modi-
ficarea compozitei normale a ali-
mentutui. Ea se poate produce
diferite feluri :
Adaogand alimentului unel(
substante straine care mach-
lice calitatea. Cu sceasta verificare sirripla deci-
Inloouind. partial sau corn,plet, eriali In rindurile de mal ice, se
pi-in uncle substante infericare alte peale oonsdata prezenta, formaidehidei
substanle mai bune. In taste
Scotand complet o parte din-
tr'un component pretios al unui a-
linten t. ne fac sa platirn un aliment mad
Pi-in adaogarea unei substante scunm decat as- trebut
artificia:e, 'colorante sau mirosi- Desi majoritate_a falsificAnlor nu
toare, care sa ascundO ca:itatea In- aunt peripculoase sanatatlis i ating
feriara a alimentului sau care tre- numai buzunarul clientului, exista
bue sa dea alimentului un aspeet totusi cazuri care pot i7NYVCCEI ne-
mai frtunos decat cel real. placeri organismului nostru: de pilda
Amestecand cu alimentul o intrebuintarea substantelor chimice
euibstanti otrAvitoare sau alt corp preservative la uncle feluri de a-
care ar putea fi primejdios pentru limente. Aceste substarrte chimice,
consurnator ca acidul boric si benzonatul de so-
Falsificara poate fi deci primej- diu, impiedicA desvoltarea bacte-
dioasa sau franduloasa. Fa:sifica- ritlor si In acest fel conserva ali-
rile primejdioase sunt toate ace- mentele.
lea care ne pun sAnatatea i viata Dar substantele antiseptice care
In primejdie, prin adaugarea tmor impiedic6 desoompunorea alimen-
substante otrAvitoare, prin descom- telor influenteaza de asemeni pro-
punerea unei parti sau a intregu- cesele digestive si stricA mai ales
lui. aliment, prin diluared sau (suferinzilor si copiiilor. Deaceea fo-
scoaterea unei p5.rti nutritive a a- aosirea 'or nu este permisa.
lirnentului. Sunt considerate ea Analiza si descoperirea falsificä-
falsificari fraudu:oase, falsifiesarile diferitelor alimente oferd chi-
mistului amator un camp intins de
care nu sunt vatamAtoare direct activitate. De cate ori n'ati bAnuit
fian Indirect dar care ne InsadA, Si puritatea sau calitatea unck ali-
www.dacoromanica.ro
 43
mente, ca laptele, carnea, untul sau
o serie intreagd de alte art:cale
comestibile? De elite ori nu v'ati
trebat daca culoarea cfrumoasa a
zunei marmelade se datara in ada-
vdr fructului? Aplicand meto dele
de analiza aratate mai jos veti a-
vea satisfactia sa descoperiti cele
mai multe dintre falsificarile in-
cercate de negustori; rara constiinta.
Cel mai perfect dintre alimen-
tele noastre este laptele. El este
u.sor falsificat addogandu-i-se tipa,
satt fiind smAntanit. Aceasta frau-
da poate fi descoperitd destul de
usor, folosind un lactometru, care
mdscard densitatea specified a lap-
telui i arata gradul de diluare cu
arpa.. O alta falsificare camufla
este tratarea laptelui cu cliferite
substante chimice preservative, mai
ales vara, ca sa se impneclice acri-
rea lui. Aldehida formica sau for-
maldehida este substanta cea mai
intrebuintata pentru acest scap. Al-
Clehida formica este corosivd
constitue o acievarata otrava cand
este introdusa in laptele neceSar
suferinzilor si copiilor.
Ca sd davediti prezenta formal-
°
' p
ef yri,dl7.
kotoXli,
t '
L',.,4
"Okkl,
F,
".
MM-
Unte! natural fierbe ineet, Cu multa
enemä. da,4 este Inellzit tuteo lle-
gara de fler I amestecat continuu
ea un betlgor
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE.
"1
Fr1
,
L , ' ,
O
L
N
tn
2
g.°
4
. '1tu 1
71)119
.`t ;.,-
' t
a 1.
Nill
Unte! falsifIcat, Inc41z1t In aceleael
oonditil ca 01 nntul natural, fierbe
Uta spumi, tropind ca erice amestee
de graelme sl api
dehidei, luati intr'o eprubeta putin
lapte. Adaugati o cantitate egald de
acid .clorhidric concentrat si o bu-
cdticd de alaun, cat gamalia thnut
1 ac. Amestecati lichidele usor, ou o
.
miscare de rotatie. Asezati erpru-
beta intr'un vas cu apd fiarta sit la-
sati-o acolo cinc! minute. Daca
laptele cuprinde forrnaldehida, va
apare o co;oratie rosiatica. Daca
nu exista formaldehida, soluffia ca-
pata o culpare bruna.
Cand laptele s'a descompus par-
%ial, acriniu-se i form'andu-se a-
cid lactic, laptaril vor sa-si salveza
marfa neutralizand acreala ou bi-
carbonat de sod.u. Prezenta bicar-
bonatului poate fi ardtatd evapo-
.;
rand o proba din laptele bdnuit,
pana la uscare, pe o bae de apa,
arzand ramasita ca sä obtinem ce-
nusà. DupAce se raceste cenusa,
adaugati o piedtura sau doud de
acid clorhidric observati daca in
cenusa se produce efervescenta;
razul afirmativ, efervescenta tra-
deaza prezenta carbonatilor.
Cand untul s'a invechit, s'a ran-
oezit si nu mai ponte 11 folosit, el
poate fi Improspatat" si fácut sa
 cHIIVrIA FAR2i FORMULE
semene cu cel proaspät. Operatia
consta din amestecarea cu atentie
a untului in timp ce se suLa un
curent de aer prin el ca s5.-i dispard
mirosul; untul este apoi ameste-
cat cu lapte si batut In putinei.
Untul artificial, sau oleomargarina,
este o forma comuna de inlocuitor
untului; desi facuta din grasimi
naturale si considerate ca aliment
perfect de bun, oleomargarina este
amestecata cu unt veritabil si ast-
fel cade in clase falsificarilor, prin
laptul ea micsoreaza valoarea nu-
tritiva a untului si constitue o frau-
da. Ca sa deosebim untul veritabil
de ce l Improspatat" nu avem ne-
voe dec.at de o fierbere. Incalziti o
probä Intr'o lingurita de fer, la
o flacare mica, amestecand mereu
cu un betisor. U,ntul veritabil va
fierbe lijni5tit, producand o canti-
tate mare de spuma, care poate
fierbe chiar pe marginea lingurii.
Untul falsificat sau oleomargarina,
WOT fierbe cu sgomot, stropind, ca
un amestec de gräsime si alpha, dar
Meg spurna. Diferenta In cantitatea
de spuma este foarte Insemnata
este o dovada sigura In privinta
naturil untului.
Ca sa deosebiti oleomargarina
de untul proaspat sau de col falsi-
ficat, turnati aproximatirv o lingin'a
de lapte Intr'o sticla i introduceti-o
intr'un vas cu apa fierbinte. A-
da-ugati peste laptele incalzit o Un-
gtua de unt i amestecati-1 ca sa se
topeasca. Luati sticla si puneti-o
la ghiata, agitänd-o mereu pana
cand untul se Intareste. Dec.6 gra-
simea solida' este granulará si se
Imprästie deasupra laptelui In par-
ticule mici, atunei untul este veri-
tabil. Deed grasimea se Incheaga
Intr'o mesa solida, atunti ...tmtul
este margarina.
Dupa cum stie erice gospodina,
cel mai primej dios articol din toa-
ta alimentatia noastra este car-
nea, deoarece in carne exista toa-
te conditille bune pentru cresterea
desvoltarea bacteriilor putrefac-
tiei. Pentru Impiedicarea stricarii
repezi a cärnii sunt tolosite dite-
rite preservative, ea acidul boric,
benzoatul de sodiu, acidul
Pentru desooperirea lor av.ean nevoe
www.dacoromanica.ro
41
de rnai multi reactivi. Un preser-
vativ pentru carnea toc-atii, ciu-
perci, marmalade si peltelele de
fructe este aoidul benzoic, sau
rea lui, benzoatul de sodiu, card
este si mai raspânditä Ca sa recu-
noasteti prezenta lui in carne, spa-
lat.' carnea cu apä si acid clorhi-
dric. Puneti amestecul Intr'un vas;
lasati-1 sa se evapore alatual de
Un radiator ,sau la un loe cald,
acoperit, ca sa fie ferit de praf;
l5sati-1 cateva zile, pentru ca solu-:,
tia sa se evapore incet. Se for-
meaza cristale frumoase de acid
benzoic care pot atinge dimensiunf
destul de mari. Cand cantitatea old
benzonat este mica, adäugati si
roform. Rezultatul va fi formares
unor ace, cristale de acid benzoic.
Ca sa dovediti prezenta aridu-.
lui boric sau a boratiilor, folosite
ca preservative pentru carnati, tint
lapte, Intrebuintati hârtia de tur-
nesol. Frecati carnea tocata cu spa
si filtrati ca sA Indepártati buca,
telele Solide. Adaugati elnci
turi de acid clorhidric, muiati 6
hfirtte de turnesol in solutie. sco-
teti-o I incalziti-o usor la flactira
unei Lampi. Aparitia unel calor4;
rodi desohise, prin uscare, tradeazi
prezenta acidului boric sau a bo-
ratilor. Deca turnati o picatura de
arnoniac peste hartie, culoarea se
va schimba In verde inchis sau
tr'un negru verzui.
;r4
Freest' ca apà carnea suspecti
apot filtra,t1 amestecul. Muiati o hir-
tie de turnesol In lichldul obtlnut
putIn la flacire ; &partite
u.nei °Wort rosil aratit prezenta ad-
dului boric In preparatele de caree
48 CHIMIA FARA FORMULE

Exista si o alta metod5 pentru fal-

sificarea alimentelar, facanclu-le sa
par& mai bune decat stmt, sau
esimuleze alimente sanatoase: colo-
rarea
Culorile de anilina aunt tolosite
de regula la colorarea alimentelor
si a bauturilor. Medid ii nu bunt toti
de aceea.si parere In privinta felu-
Jui cum suporta corpul omenese
rnatcriile colorante. Nesiguranta
este Iasi pi-ea mica In privinta
efectelor acestor culori si intre-
buintarea lor este permisa. .
Substantele co:orante pot fi a-
daoga te marmeladelor i peltelelor
facute din substante proaste, ca sa
le dea aceeasi infatisare ou acelea
facute din fructe proaspete si de
calitate !Duna. Culorile mai pot fi
adaugate conservelor ca sa-s1 re- Daci marmelada este colorati artifi-
capote culoarea originala pe care cial, bricata de stofli care fierbe
ag pierdut-o in timpul pregatirii preuni cu o oantitate mica din mar-
/or. Substarrte colorante aunt adau- meted* anspeoti, se colore,azi intr'o
gate adesea i untultii. Carnea toca- nuantii desobisi
ta, care nu anal este proaspata," oate
fi tratatft Cu o vopsea nosie ca sa
capote infatisarea c5mil proaspete. albastra intensi WI va anta pe-
'Ca sa dovediti prezenta substan- seta% cuprului.
tei colorante intr'o ccnserv5. de Penytru marmeladele de calitate
Wcernplu, incalziti o cantitate mica inferioara este folosit ca agent de
lit apa fiarla. Introduceti In acest congelare aznidonul. Disolvati
liehid o burata de stola de lana. proba in api, incäiziti pan5 la fier-
agitánd din &and in cfind. Scoateti bere i adaugati o solutie de per-
store si sp5lati-o cu apa calda. manganat de potasiu picatura cu
Dac5 stofa se coloreazi In nuante picátura, agitár' mereu pana and
deschise, ne indica prezenta culo- solutia devine incolorfi. Ràciti li-
rilor artificiale. Culorile natural° chidu: bine i adaugati o picatura
dau nuante inchise. sau dcrua de ind. Culoarea albastra
In privinta culorilor artificiale caracteristica dovedeste prezenta
este interesant de stiut ca sOrurile amidonului.
de cupru slant intrebuintate uneori Zaharina este folosita si ea ca
pentru obtinerea unei culori verzi preservativ, eziar mal ales pentru
putemice care imita verdele natu- indulcit, avand o putere de Indul-
ral al mazarci, fasolelar, castnave- cire de aproximativ 500 de ori mal
/Bor. Deoarece sarurile de cupru mare decat a zaharului. In multe
stint extrem de otrAvitoare, peri- /Sri folosirea ei este interzisa prin
caul acestor falsifican i este usor de lege, pentruca ja lout; zaharului
Inteles. Ca s5 dovediti prezenta care este hränitor si pentruc5 noate
acestei falsificar adilugati una sau avea efectele rele asupra sanatatii,
doua picAturi de acid clorhidric, daca este consumat5 in mod repe-
amestecati bine si introduceti in tat. Zaharina este pusä in evidenta
soltrtie un object de metal, o lama In modul urmator: amestecati mar-
de cutit de excmplu. Un depozit melada stispiy_t5 cu apa, ca sa for-
noscat de cupru vd va arata daca meze o solutie, si acia'ogati o can-
afost folosita una din sarurile cu- Mate mica de cloroform. Aceasta
prului. Sau filtrati iadaugati va disolva zaharina si nu zaharul,
peste filtrat &maniac. care se depone la fund si este in-,
O culoare
www.dacoromanica.ro
CHIMIA ERRA FORMULE 49

depdrtat cu ajutorui tmei pipete esenta de ventile pe bala de api

Medicinale.
.Evaporati solutia de cloroform,
Incalzind usor. Gustul dulce al res-
tului de evaporare ne arata pre-
zenta zaharinei.
Un alt inlocuitor al zandrului,
folosit la fabricarea marmeladelor
oi a prajiturilor, este glucoza, a
carel prezenta poate fi aratata in
modul urmator: amestecati alimen-
tul suspectat cu aP, incalziti solu-
tia, filtrati i raciti. Addogaji-i un
vo:um egal de alcool. Daca s'a in-
trebuintat zahar curat se va pro-
duce un precipitat foarte redus sau
nu va apare nici o urma de pi e-
cipitat. Daca s'a intrebuintat glu-
coza se forrneaza un precipitat
dens de dextrina, care se depune
la fund dupä un timp oarecare.
Pentru aromarea alimentelor, e-
setele de vaniVe i lamaie sunt cele
mai intrebuintate. O mare parte din
esentele din comert nu sunt de va-
nilie naturald, ci din vanilind si cu-
marina amestecate cu materit colo-
rante si zandr. Dovada o obtinem
evaporand o anumita cantitate din
pana and volumul solutiei se re-
duce la jumatate. Adaugati apo. epa
rece, pana cand restabiliti volumul
dela inoeput. Prin aceasta operape
alcoolul esentei va fi indepartat ;
dac.A solutia ramane turbure, si va
avea o culoare bruna, avem aface cu
esenta veritabild, de vanilie. Esenta
artificial& va fi limpede.
Pentru imitarea culoarei naturale
la extractele mirositoare se intre-
buinteaza caramelul. El este de a-
semeni folosit ca sa se dea o culoare
rosie sau bruna alimentelor. Cara-
melul se prepara Incalzind zahar
temperatura ridtcata ; el se descorn-
pune atund partial si pierde u bund
parte din gustul lui dulce si din
solubilitate. Ca /s'a doved:ti prezenta
caramelului, a:egetj douà eprubete
egale ca marlme si punet.i in tocare
cate o probé din selutia suspectà.
Adaugati o lingurita de pärnant de
filtrat intr'o eprubeta agitati bine
cateva minute si filtrati. Comparatl
filtratul cu cealalta eprubeta. Daca
o t'una parte din culoare a disparut,

Uneori cas!ravetil acri din comert sunt fnverziti artificial cu sulfat de

cupru (piatra vinitii). E sufic",nt si iaceti %crificarea din cliocu oi des-
coperitl imed:at prezen,a sul;atului de cLpru..

Chimla fAr5 formule www.dacoromanica.ro 4

53 CHIMI.A FARR FORMULE

Daca vi se pare suspecta o catea pe cara ati cumpirat-o gata astilla,

facefl aceasta l'acercare. Cafeaua naturali pluteste, in t.mp ce surogatele
cad la fund si coloreara apa in brun

aveti dovada prezentel, caramelu- rea acestor falsificar1 este sa ames-

lui, deoarece parrifintul filtrant are
proprietatea sa indeparteze acest
material.
Extractul de lämae se ()Mine di-
solvand uleiul de lamfie in alcool
concentrat. Diluat, uleiul are infäti-
sarea unui lichid 'aptos. Ca sa-I ve-
rificati, amestecati o parte din ex-
tract cu trei pfirti de apà. Daca a-
yeti in solutie ulei veritabil de la-
mae, el va da lichidulul o infatisare
turbure. Mai tarziu, uleiul va forma
un strat la suprafata apei. Daca so-
lutia ramane limpede dupa diluare,
nu exista ulei de lamfie In ea, sau
se gaseste In cantitate prea nuca.
O forma de falsificare a cafelet,
foarte raspanclita, este adaugarea de
materiale straine Aceste materiale
sunt cicoarea, caramelul, mazarea
prajita, grául, orzul si secara praj:t.A.
O metoda simplä pentru descoperi-
tecati o proba din cafeaua sus-
Recta cu epa rece si lasati-o sa se
depuna. Cafeaua curati cuprinde o
oantitate mare de uleiuri si de a-
ceea majoritatea particelelor de ca-
fea vor pluti. Aproape toate falsi-
ficarile de cafea sunt mai grele de-
ca.t tapa si cad la fund, ducand cu ele
o parte din cafeaua veritabila si co-
lorand apa Intr'o nuanta bruna. Daca
avem un depozit mare de sediment,
cafeaua este falsificatd. Deoarece
cafeaua nu cuprinde amidon, pe
cata vreme inlocuitoarele de cereale
sI legume (grau, mazare i fasole)
au cantitati mari de amidon, poeta
fi facuta o verificare chimica. Fier-
beti cafeaua cu epa tirnp de 2-3
minute. Filtrati, raciti si adazgati o
picatura de tinctura de tod. Cuba-
rea albastra bine cunoscuti va tra-
cia imediat prezenta amidonulut.

Oxigenul izo/at din aer este mat greu decdt oxigenul obtinut
prin descompunerea apei.
* *

Otelurile fine se cálese in zeamd de portocale.

* *
R017141016 nu cunofteau untul zandrul; el consumau untde-
lemn miere.

www.dacoromanica.ro
MIC DICTIONAR
Acetanilida. Cristale fArA mi-
ros, care se topesc la 113 grade C.
fierb la 304 grade C. Substanta
mai este cunoscuti sub numele de
fenilacetamid5.
Acetat de plumb. Cristale in-
colore sau albe, cu un usor miros
de otet si care au la Inceput un
gust dulce iar mai tfirziu metalic.
Substanta se topete la 75 grade C.
Acetatul de plumb este otrAvitor.
Acetona. Lichid volatil cu mi-
ros caracteristic, care fierbe la 56
grade C. Din cauza aceasta vapo-
rii de acetonA pot lua foc chiar la
temperatura camerei, dacA se gi-
seste o flacAre in apropiere. Ace-
tona se pAstreazA numai in sticle
bine inchise cu dopuri de cauciuc.
Ea disolvA foarte multe substante
organice si neorganice.
Acid acetic. Acidul purr, zis $i
acid acetic glacial", este limpede
si are un miros IntepAtor. La tem-
peratura de 17 grade el ingheati
In foite. Otetul de masii cuprinde
intre 4 si 7% acid acetic.
Acid azotic. Acidul azotic din
comert este slab colorat In galben
cuprinde 60 pAnA la 70% acid a-
zotic. Acidul azotic 99% zis si ,,a-
cid azotic fumegAtor" este un 11-
chid roscat i cu miros foarte in-
tepAtor, ce dá vapori bruni de hi-
poazotidA. Acidul azotic coloreazil
In galben pielea 1 unghiile, lar a-
cidul Emetic fumegiitor poate pro-
voca arsuri grave, care se vindecil
greu. Acidul azotic se pAstreazil In
locuri rAcoroase l ferite de luminfi,
In sticle de culoare Inchisä i cu
dopuri de sticlA. Dopurile de pluti
sunt distruse repede.
Acidul clorhidric. Acidul care
se griseste in comert este o solutie
mat mult sau mal putin concentra-
www.dacoromanica.ro
ti de acid clorhidric gazos In spit.
Concentratia in procente de acid
cl.orhidric se poate afla duAnd greu-
tatea specificA a lichidului la tem-
peratura camerei i inmultind cu 2
primele dolt& zecimale. De exem-
plu: dacA avem un acid cu greu-
tatea specificA 1,14 el cuprinde 28%
acid clorhidric. Acidul clorhidric
distruge substantele organice si de
aceea once patil de acid pe piele
sau pe halne trebue spAlatA repede
Cu multä apA; dui:4 spdlare, pen-
tru neutralizarea ultimelor resturl
de acid. presArati pe locul stropit
putin carbonat de sodiu.
Acid suifuric. (Vitriol). L;chid
ule:os, incolor sau usor colorat in
brun. El absoarbe vaporii de api
din atmosferà si de aceea trebue
pAstrat In vase bine inchise cu dop
de sticlA. Diluarea acidului sulfu-
ric trebuie fkutA cu cea mai mare
atentie. Se toarnA totdeauna cAte
putin acid in ap5 rece nu tur-
nati niciodatd apa in acid! Once
patA de acid sulfuric pe piele sau
pe haine trebuie spAlatA repede Cu
apA multá Arsurile provocarte pe
piele de aciduil sulfuric se tempo-
neazfi cu un amestec fAcut in pArti
egale din apA de var l uaei de in.
Alcoolul etitic. (Spirt). Lichid
plficut mirositor si care se ameste-
cA apa In once proportie. El
fierbe la 80 grade si arde cu M-
are albastril.
Aldehicla meti/icd. (Formaldehida
sau aldehida formicA). Gaz in-
color cu miror Intel)Ator care se
vinde diluat in apA la drogherii
sau farmacii, sub numele de for-
mol sau formalind. DupA cateva
luni de sedere In stic1A, lichidul se
descompurne is' pierde valoarea
L
52
Amidan. Pulbere alba formata
din graunte microscopice, ce da o
culoare caracteristica cu tinctura
de iod, devenind albastrfi. Amido-
nul absoarbe din aer apa si, subr
stantele mirositoare si de aceea
trebuie pastrat intr'un loe uscat si
ferit de mirosuri.
Amoniac sau hidrat de amoniu
Opa de amoniac). Lichid lim-
pede, incolor, cu miros puternic
intepator. Amoniacul gazos este
foarte solubil In epa: un litru epa
la O grade absoarbe peste 1000 li-
tri de amoniac. O curiozitate a a-
moniacului o prezinta faptul ca
greutatea specifica a apei de amo-
niac scade cu sporirea continutului
In amoniac gazos; in timp ce la o
concentratie de 5% amoniac greu-
tatea specifica este de 0.98 la o
concentratie de 34% greutatea spe-
cifica este de 0,88.
Apd oxigenatà (Perhidrol). Se
aseste in comer% sub forma unei
solutii de 30% epa oxigenan in
epa. Prin diluarea acestei ape oxi-
genate din comer% cu de 10 ori vo-
lumul ei in epa se platine apa
genata 3%, care se foloseste in mod
obisnuit. Ea este limpede, fara mi-
ros, amara, cu reactie slab acida si
ca infatisare nu se deosebeste cu
h:trnic de apa obisnuitä. Apa oxige-
nata trebue pästrata In sticle per-
fect Inchise, daca se poate de cu-
loare albasträ sau bruna, deoarece
se descompune cu timpul in epa si
oxigen.
Azotat de argint. Cristale albe
ce trebuesc pästrate inteo sticla
bine inchisä si de culoare bruna
pentruca se descompun la lumina
Azotatul de argint lasa pete neere
pe mkni sau pe erice obiect pe care
cade.
Azotat de cobalt. Prisme ro-
s!i deli.2vescente care incalzite se
disolva in apa pe care o cuprind.
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE
Azotatii de sodiu potasiu. (Sal-
petru de Chili). Pulberi albe u-
sor solubile In epa. Prin topire-ele
pun 6n libertate mult oxigen.
Benzen. Lichid M'A culoare,
cu miros placut si mai usor decát
apa. Benzenul se amestec& in once
proportie cu alcoolul si eterul, dar
au se disolvä In epa.
Bicarbonat de sodiu. Pulbere
alba, cristalina, cu gust salciu. O
parte de bicarbonat de s6diu se di-
solva (la 15 grade) in 12 p&rti apl.
Bicarbonatul absoarbe apa din at-
mosfera si se descompune; de a-
ceea el trebue pästrat in vase bine
Inchise, la racoare.
Bicromat de potastu. Prisme
rosii care se topesc prin incalzire.
incalzit desvolta oxigen.
Bioxid de carbon. Gaz fara
culoare i fax& miros, Q lumanare
afundata in acest gaz se stinge.
Bioxidul de carbon este un gaz o-
travitor.
Boras. Cristale incolore, usor
solubile in epa, cu reactie alca-
lina.
Bond. Praf brun, castaniu,
sau cristalizat in cristale negre
foarte dure; sgarie once corp afarä
de diamant.
Carbonat bazic de plumb. (Ceru-
ea). I se mai spune i alb de
plumb. Praf alb ce se intrebuin-
teaza in vopselarie.
Carbonat de sod;u, (soda).
Cristale sau pulbere alba ce se di-
solva foarte usor in epa. Solutia
tri ap'd disolva grasimile si ataca
pielea mknilor.
C/oru/. Gaz galben verzui cu
miras inneeacios ; tras in piept
produce tuse si chiar vársäturi de
sange.
CHI1VIIA FARA FORMULE 53

C/orurti de amoniu (tipirig). arrItoare si face pielea aspra. Daca

Sare alba Vera miros, Cu gust in.
tepfitor, care se disolva in epa pro-
ducand o racire puternica a solu-
tiei, La O grade, 100 parti epa di-
tolva 30 parti clorura de amoniu;
la 100 grade, 100 parti epa disolvi
73 parti clorura de amoniu.
Ciorurti de calciu. Cristale
0:be ce absorb epa. Trebue pastra-
ta in cutii de metal sau in sticle cu
dopuri de stield.
Clorurd de magneziu. Crista-
le ce se descompun usor la aer, de
oarece clorura de magneziu absoar-
be foarte repede apa din aer. Se
pastreaza de aceea in vase perfect
Inchise.
C/orurd de sodiu (sarea de
bucatarie). Cristale albe cu gust
sarat. Ele se disolvä in tapa cu u-
surinta.
v'ati stropit in ochi cu solutie de
hidrat de sodiu, neutralizati Cu
acid acetic. Hidratul de sodiu se
pastreaza in sticle cu dop de pluta
parafinat
Iod. Cristale violete. Tinctura
de iod se obtine disolvand 1 parte
iod in 10 párti alcool. Se pastreaza
In sticle de culoare inchisa, cu gat
Larg i cu dop de stica slefuita.
Iodoforrn. Foite galbene ca
sulful, cu miros patrunzator si ca-
racteristic. Intrebuintat ca antisep-
lodurd de potasiu. Cuburi
translucide sau albe, usor solubile
in epa; 100 pärti apa disolva 140
pärti iodura de potasiu. Substanta
se disolva de asemeni in alcool
acetona.

Coba/t. Metal cenusiu ce bate Litargd (Miniu, masicot).

putin in rosu, Cobaltul are pro- Pulbere galbue-roscatä, grea, inso-
prietati magnetice. lubila in apd, dar solubiaa in acid
azotic i acid acetic.
Fenol (Acid fenic). Cristale
incolore. insolubile in apa dar foar- Oxidul de cupru. Pral negru
te solubile in alcool i eter. Feno- tntrebuintat ca oxidant.
lul este un antiseptic puternic, o-
travitor. Oxid de magneziu (Magnezie).
Formaldehida (Aldehida for- Pulbere alba, foarte usoara, care
- Corp gazos cu miros in- absoarbe repede umezeala si bOxidul
tepator periculos de respirat, se
1
de carbon din aer. Pästrati-o nu-
intrebuinteaza ca desinfectant. In mai in cutii bine inchise. Magne-
comert se gaseste solutie de 40% sia nu este solubilä in epa, dar este
In apa sub numele de formol sau asor solubila in acizi diluati.
formalina.
Oxid de zinc (Alb de zinc).
Hidrat de amoniu. Vezi amo- Pubere alba ca zapada intrebuin-
ojee. tata in vopselerie.
Hidrat de potasiu. Se vinde in Permangaiuit de potasiu. Cri-
bastoane albe care absorb repede stale violete-rosiatice, uneori a-
vaporii de epa din atmosiena (vezi proape negre, cu luciu metalic,
hidratul de sodiu). care se disolva usor in epa dand o
solutie intens colorata in violet.
Hidrat de sodiu (Soda causti- Solutia se descompune in aer si de
ea). Se vinde in comer% sub for- aceea trebue pastratfi in sticle cu-
ma de bastoane albe, care se di- rate de culoare inchisa, cu dou
solvi in epa. Solutia este puternic slefuit
www.dacoromanica.ro
54
Sarea de buicattirie. Vezi cloru-
.ra de sodiu.
Silicat de sodiu (ATA de sti-
cid Wasserglas). Lichid ule-
los, limpede, fárd miros, care se in-
tárete la aer intr'o massd sticloa-
sd. Apa de stielä din comert cu-
.prinde 50-70% apd. Silicatul de
sod:u se pdstreazd in sticle cu dop
de cauciuc, deoarece dopurile de
plutd sau de sticld se intepenesc
repede. Silicatul de potasiu are a-
celeasi proprietdti c i silicatul de
sodiu.
Sulfat de magneziu (Sare a-
mard). Pulbere incolord sau
IDA, care absoarbe foarte usor u-
mezeala din aer; se disolvi in api
ddnd o solutie amará. g o reactie
neutrA.
CHIMIA FARA FORMULE
Soda causticd Vezi hidratul de
sodiu.
Sulfat de sodiu (Sarea lul
Glauber). Cristale sticloase care
stAnd la aer se transformd inteun
praf alb, pentrucd pierd apa de
cristalizare. Sulfatul de sodiu este
intrebuintat ca purgativ.
Sulfura de carbon. Lichid
limpede, foarte urát mirositor, inso-
lubil in apd, dar solubil in once
proportie in alcool, eter l grdsimi.
Sulfura de carbon fierbe la 43
grade si de aceea trebue feral de
once flacdre in apropiere. Sticla
de sulfurd de carbon trebue astu-
patd. imediat dupd intrebuintare.
Sulfura de carbon se pdstreazd in
sticle brune, la locuri rAccroase,
departe de lumina soarelui.

CEL DINTAI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT I

ARSURI
,Pentru arsurile mai niki ale pie-
lei, ungeti locul ars cu cerneald sau
cu ulei de in, sau puneti deasupra
o felie de cartof crud. Pentru ar-
surile mai mari, nu atingeti locul
ars si chemati imediat medicul.
Dacd v'au luat foc hainele, rosto-
goliti-vd pe jos sau acoperiti-vd cu
o pdturd, care sd atina. fldcdrile.
OTRAVIRI
Pentru otrAviri se recomandd ca-
fea neagra, respiratie artificiall,
tampoane reci. CAnd cineva s'a o-
trdvit cu gaze, scoatet1-1 in aer
ber 1 stropiti-i fata Cu apd rece.
Faceti-i respiratie artificiald. In
orice caz, chemati imediat medicul,

IPUNCTELE DE FIERBERE ALE CATORVA LICHIDE I

Mercurul 357e Apa de mere 10to

Uleiul de in 3150 Apa 1000
Acidul sulfuric 3330 Acidul azotic 860
Fosforul 2900 Alcoolul 73.40
Uleiul de terebentind . 1590 Eterul 34 90

www.dacoromanica.ro
SAPUNURI-PETE-CLEIURI
Privite dln punct de vedere chi- lei, asa numita patura cornoasa",
säpunurhe sunt sarurale a- care se d_solva in apa cu &bun
cizilor grasi si ele se preparä din si este indepartata prin spalare.
gräsimi si o solutie alcalinä, cele Ca'nd un säpan cuprinde alcalii li-
data substante fijad amestecate in- bere, efecte:e disolvante ale aces-
tr un vas si fierte. Prin aceastä ter- tor alcalii atacd mai departe de
bere Cu alcalii, grasimea este desfa- patura cornoasa, piela propiu zisa,
cuta in part.he ei componente, acizii In care produc cräpaturi usturd-
grasi si glicerina. Acizii grasi se com- toare. Un sapun bun face pelea
b:nä cu hidratul de sodiu sau de po- moale. Säpunul prost. cu alcalii
tas:u, formand o sare care nu este libere ,se cunoaste ruwr atingän-
altceva decat säpunul. Addugänd du-1 cu limba; alcaliile libere pro-
In solutie clorurä de sodiu, adicä duc o senzatle de arsura.
sare de bucätarie, säpunul se des-
parte i pluteste deasupra lichi- Iatä, dupa Römpp, o reteta bunA
dului. pentru aabricarea sap unului an
In teorie, nimic mai simplu casa.
aceasta simplicitate face pe Incälziti la flacare mica., inteun
chimistul amator sa-si inchipue cä' vas de circa 20 litri, de fier sau
poate fabrica in laboratorul säu emailat, 2 kilograme untura sau
cele mai fine säpunuri de toaleta. seu, pang cand untura se topete.
Practica este !rasa mai grea decat (Vasul trebue sa aibA cel putin de
teor:a. Un bun säpun de toaleta, douä ori capacitatea materialelor
adica un säpun care sa nu atace folosite, de carece in timpul
piele delicata. trebue sä nu cu- fierberii lichidul se umflä. Nu fo-
prinda nici-o urma de alcalii ne- lositi vase de zinc sau aluminiu,
combnate cu alte cuvinte fie- de carece ele sunt atacate de le-
care particica de hidrat de sodiu sia fierbinte).
trebue sa se fi combinat cu un a-
cid gras sub forma de sare, ast- Inainte de inceputul operatiei,
fel ca sapunul rezultat al fie corn-pregattti-va un vas in care ati da-
plet neutru. Acest ideal nu este a- solvat 1/2 kg. hidrat de sodiu (soda
tins uneori nici de cei mal desa- caustica) in 6,5 litri apa de ploae,
värsiti specialisti .in fabricarea amestecanci mereu cu o bagheià
säpunului necum de amatori. de stir:a pAna and tot hidratul
lata dece chimistul amator nu de sodiu solid s'a disnlvat. Din a-
trebue sa incerce operatiuni care ceasta solutie de soda värsati 15
kg. in untura topita; ferindu-va
sunt peste puterile lui si sa se mul-
tumeasca cu fabricarea unor säpu- fate, de oarece solutia poate sari
nuri mai putin preterrtioase, cum In ochi. Indatä dupä aceasta in-
sunt sapunurile de rufe, pentru carevartiti bine amestecul de lesie Si
dam mal jos o retetA un haqtrsn de km-, P"-
Ca`eva cuvinte acum despre ac- rat. Amestec-il va incene sa fiarb1
tiunea curatitoare a sapunurilor. 41 waltinuati aceastA incatzire
Sä'punul curata murdariile pen- tulip de 2 ore. Din timp in timp
trucä', In prezenta unet cantitati luati o probä cu o lingurä de lemn
mari de and, grasimea saponificata observati cum se scurge solutia.
se descompune in saruri acide si Cata vreme proba este ina fhfcla,
bazice care disolvd impuritätile se adauga in fiertura Inca 1 sau 2
pielei sau ale tesaturilor litri de lesie ,astfel cA pan& la
care sunt Indepartate cu o sfarsit tati cei 6.5 litri de lesie
noua cantitate mare de apa. SA- trebue sa fie consumati.
punurtle bune isi exercitA efectele Dupa aproximativ douà ore de
asupra paturei superficiale a pie- fierbere se pleura o proba pe o far-
www.dacoromanica.ro
E6
furie rece sau pe o bucata de sti-
cía. Daca pe marginea picaturii,
inainte de intärire, se formeaza un
cerc, atunci solutia cuprinde Inca
grdsime nesaponificata'. Daca la
suprafata picaturii se formeaza o
pielita, atunci lesia este in exces
lipseste grasimea. and grasi-
mea si lesia sunt in cantitati po-
trivite si saponificarea s'a fácut
perfect, atunci picatura ramane
limpede .pe farfurie, Liana la inta-
rire.
Spre sfarsitul operatiei, fiertura
nu mai face spuma si se obtine o
massä d:n care se pot trage, cu
lingura de lemn, fire lungi, subtiri.
Aruncati atunci in fiertura 350
grame de sare marunt mäcinata. Nu
adaugati toatä sarea deodata, ci in
portiuru, asteptfind de fiecare data
pana cand sarea s'a disolvat in
fiertura. Fierbeti apoi alte 10 mi-
nute, invartind mereu si yeti ve-
dea cum säpunul se departe de
les'e. Sapunul pluteste la supra-
fata; leçia dela fund cuprinde sare,
glicer'na si impuritatile unturii.
Turnati säpunul care pluteste
deasunra in vase nu prea adanci,
lasati-1 sa' se solidifice pana a doua
zi si apoi cu un cutit In
bucäti 'de märime potrivita pe
care le puneti la uscat.
Sapunurile plutitoare" pentru
bae n'au nimic misterios: in timp
ce massa lichicla se intäreste, fa-
brica ntul sufla in ea un curent de
aer Bas:cile de aer din massa sa-
punului 11 fac usor si-si dau posi-
bilitatea sA pluteasca.
Sapunurile medicina:e" icurprind
In masa or substante antiseptice,
cum ar fi acidul fenic, iodul, su-
bl:matul, aldehida formica, etc.
Sapunurile transparente" sunt
fabricate disolvand sälpun obis-
nuit in spirt. Dui:A cateva sapta-
mani, amestecul sapun-spirt se
transforma inteo massa transpa-
rent5'. Snirtul este inlocuit une-
ori cu icerina; se °Min atunci
sanunurile de glicerina, transpa-
rente.
Säpunurile de ras sunt de cele
mai multe ori compuse din stea-
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE
ring incomplA saponificata. 0 re-
tetä de säpun de ras, tot dupa
Rtimpp, este urmätoarea : se ames-
teca 1 kg. stearina topita (acid
stearic) cu un amestec incalzit la
95 grade format din 445 grame
solutie de hidrat de potaslu 28%,
88 grame hidrat de sodiu, 32% si
55 grame glicerina. Se amesteca
bine si se invarteste usor pana
cand säpunul devine tramparent si
fluid.
Scoaterea petelor depe tesaturile
de má'tase, bumbac sau land con-
stitue o operatie destul de simpla
daca intrebuintati substantele care
trebue si metodele cele mai potri-
vite. In primul rand, fiti siguri ca
pata a fast produsa de o anumita
cauza si nu de alta, deoarece in-
trebuintarea unei substante nepo-
trivite pentru scoaterea unei a-
numite pete poate fixa pata, astfel
ca indepärtarea ei sa devina apoi
imposibilä. La fei de important
este sa stiti natura materialului
p'átat, de carece matasea i lana
au de suferit depe urma unor chimi-
cale care niu fac niciun rau bum-
bacului. Tineti seama de-asemeni
si de culorile in care este vopsít
materialul patat, deoarece unele
dintre chimicalele folosite pot in-
depärta nu numai pata dar si cu-
loarea tesaturii. Apa trebue folo-
sita cu bagare de seama la unele
tesaturi delicate, pentruca ele se
pot pata. In sfarsit, nu ultati ca
unele pete nu se pot scoate cu ni-
mic ,s1 ca este uneori mai b'ne sa
lasi o pata singura decal sa in-
cerci s'o indepartezi si s'o largesti.
Curalarea petelor se face prin
trei metode. :
Metoda so/ventilar: Prin aceasta
metoda, se urmäreste sa se scoata
pata din tesätura si sa se treaca
sugativa pusa dedesubt. Sol-
ventul care ramane in tesatura se
evapora. Aceasta metoda este folo-
sita pentru scoaterea peteloT de
gräsimi i de uleiuri. Cei mal bunl
 CHIMIA FARA FORMULE
solventi sunt tetraclorura de car-
bon, benzenul i benzina usoara.
Tetraclorura de carbon este cea
mai recomandabi:a., pentruca nu se
aprinde. Fiti eu mere bagare de
seama cu benzenul si benzina, de
clarece vaporii lor se aprind pe
neasteptate.
Cand aplicati un asemenea sol-
vent, aveti grija si nu intindeti
pata. Tesatura patata va .fi ase-
zata pe o suprafatie neteda, cu o
sugativa curata dedesubt. Aplicati
soIventul in cantitate mica, Cu o
carpa ouratä, frecand intr'o sin-
gura directie pentruca sa nu se In-
tinda pata. Solventui va sili pata
sa treaa In sugativa aflata dede-
subt.
Metoda chimica: Prin aceasta
metoda, pata nu este 1ndepartata,
vi decolorata" si chimicalul folo-
sit t'emane in tesatura, de unde tre-
bue indepartat prin spalare. Metoda
aceasta este primejdioasa pentru
culoarea tesäturii si de aceea,
inainte de a o aplica, trebue incer-
cata pe o mica bucata din tesa-
tuna.
Dunáce ati aplicat pe pata chi-
micalul cel mai indicat, si pata a
d:sparut, spalati bine cu epa chimi-
ca:u1 care a ramas in tesätura.
Daca ati intrebuintat permanganat
de potasiu si el* a lasat o pata
bruna, indepartati aceasta pata cu
o solutie de tiosulfat de sodiu.
Solutia de hipoclorit de sodiu
este foarte bunà pentru petele depe
bumbac, in $i matase artificia:ä,
dar ea ataca multe culori, . ca si
mátasea si lana. Solutia se cum-
para gata preparatä dele once
drogherie.
Metoda absorbriei: Aceasta me-
toda se fo:oseste numai In cazul
petelor de grasime si ulei. Carbo-
natul de magneziu, talcul si alte
;Pulberi fin granulate au proprie-
tatea de a absorbí uleiuri'e
gräsimile. Dintre toate, carbonatul
de magneziu este cel mai bun si
el se gaseste la once vopse'arie sau
drogherie. Pata se freacfi bine,
sau se acopera eu pulbere de car-
www.dacoromanica.ro
67
ballet de magnezlu, se lea pina
cand grasimea este bine abs._r-
bita l apoi se cura% cu perla.
Daca pata hatea nu este proas-
pátá, amestecati carbonatul de mag-
neziu cu putin benzen (nu ben-
zina), ca sa obtineti o pasta. Fre-
cati pata cu aceasta pasta, Malí
sa se usuce si curatati cu perla.
Benzenul disolva grasirnea $1 car-
bonatul de magneziu o absoarbe.
Tata acum cateva retete:
Petele de rugind 'se cura% Cu o
solutie natura'a de oxalat ac:d de
potasiu in tapa. (N'o fo:osit1 ciara
tesitura se pateaza cu epa). Cla-
titi cu epa rece dupice ati seca
pata (metoda chimia).
Pete/e de cafea sau de ceal se
curäta cu hipoclorit de sodiu pe te-.
saturile de bumbac, in sau ma ase.
artificiala. Daca solutia ctecolo-
leaza tesatura, sau daca pata se
afla pe lana sau matase, claliti
pata cu api rece si apoi ap-icati o
solutie de epa oxigenata 3% (me-
toda chimica).
Petele de fructe, ca si acelea pro-
vocate de iarba si frunze, se cu-
ra% prin aceleasi metode ca
petele de ceai l cafea.
Petele de mucegat se curita cu
o solutie de h'poclorit de sodiu pa
in, bumbac sau matase artificiall.
Pé matase sau lana, folcsiti o so-
lutie de acid tartric 75% (metoda
chirula).
Petele de iod se cur441 cu o so-
lutie 10% de ioduri de potasiu in
apa. Puteti folosi de asemcm te-
traclorura de carbon sau alccolui
(metoda solventilor).
Petele de pleura sau asfalt depe
covoare se cura% cu benzen (me-
toda solventilor).
Petele ae vopsele se curita, ami
sunt proaspete, cu terebentini, te-
traclorual de carbon s3u benzen.
Cand pata este mai veche $: vap-
seaua s'a uscat, aplicati benzen satt
tetraclorura de carbon (metoda
solventilor).
58 CHIMIA PARA FORMULE

Petele de grdsime fi uleiuri se totul sa stea cateva zile, scuturand

cuatà cu tetraclorura de carbon,
benzen sau benzina u.çoara (me-
toda solventilor).
Peteie de transpirafie se
eter,
un amestec de cinci partícuracu
5 parti spirt si 2 parti amaniac.
Petele de cerneald se curfita cu o
solutie fäcuta disolvand un gram
acid citric In 5 grame apá, pensu-
land pata cu aceasta solutie si
sand sa se usuce. Operatia se re-
peta pana cand pata dispare,
duna care se tamponeazd Cu apa
curata .care este absorbita cu lar-
de sugativa.
Numarul cleiurilor este imens
chimistul amator poate experi-
menta la randul lui preparatele
cele mai variate, Peutru ce.e mal
felurite Intrebuintari. Dam mad
jos cateva formule olasice de
cleiuri uzuale :
Pentru lipirea Inda folosirti o
compozitie preparatá disolvand ge-
latina alba pe baia de apa In putin
otet. Inainte de a face lipitura In-
bucatile de sticlá; dupa li-
pitura, lasati obiectul lipit sa se
usuce intr'un loc caldut, timp de
24 de ore.
Pentru iipirea cauclucuri/or de bi-
cicletc1 sau de automobil preparati
un clei din trei parti cauciuc brut
(crep), taiat in bucal,' mici, d'sol-
vat in 30 de partí benzen l lasand
sticla din and In cand. Dupi a-
cest timp, obtinett o sub.Lanta
groasa cleloasà, Cu miros caracte-
ristic de caucitbc.
Un c/ei asemändtor Pe/iicanol."-
ului se prepara disolvand dextrina
In apa, adaogand 0,5% bisulfit de
sodiu, incalzind totul pe baia de
epa, filtränd i adaugand apoi bo-
rax in proportie de 10% din greu-
tatea dextrinei.
Hdrtia se lipeste pe metal cu un
clei fabricant disolvand 30 grame
zahar candel fin pulverizat in 100
grame waserglas (apa de sticla).
Portelenurile sparte se lipesc cu
un clei preparat arnestecand, in
parti egale, wasserglas Cu alb de
zinc (zinkweiss).
Etichet ele care trebue sd reziste
umeze/ei se lipesc Cu un clei p-e
parat din 20 parti caseina, 5 Parq
amortiac. 6 parti wasserglas si 70
parid apa.
Cleiul pentru gumarea plicurilor
timbre/or se prepara din 100
par dextrina, 1 parte b:sulfit de
sodiu si 50 parti epa, In care s'au
ciisolvat 2,5 partí borax cristaizal
si 2 parti glicerina.
Un clei universal se prepara a-
mestecand 4 pärti gips ars cu o
parte guma arabica. La Intrebuin-
tare se amesteca pu:berea cu
putina apä, sau cu o solutie rere
de borax .Cleiul acesta lipeçte sti-
da, marmora, fildesul, portelanul,
etc.

Unele boli sunt intovdrdsite de o transpirafie rosie, verde, gal-

bend, neagrd sau albastrd. Uneori sudoarea este fosforescentd si
strdluceste In Intuneric /
* *
Un milion de kg. argint sunt cartsumate in fiecare an pen-
tru fabricarea pidolor filmelor fotografice.
e
Fumt4 unei figdri cdntdreste 0,0031 grame.

www.dacoromanica.ro
 CHIMIA FARA FORMULE 59

ATENTIEI
In mal multe din paginile acestel
(aryl am dat sfaturi asupra felulul
cum trebuese marmite unele ehiml-
cale primejdioase. Vrem si le rea-
mintim act 'I si atragem atentia el-
titorului ci un chimist bun trebue si
socoteasci once subst anti chimici
necunoscuti drept otrivitoare, pini
and nu se convinge de contrariul.
Un el:11;111ml din eprubeti poste da
vapor/ Intepitorl sau puternic mire-
etorl ; ca si vi dati seams de acest
luorn nu aduceti eprubeta direct sub
flirt gl niel nu inspirati din plin va-
tineti eprubeta la 20-30 cm dl.-
lporli;
tanti i inspiratl agor vaporil care
les din gura eprubetel gi pe care-i
risiplti en mina.
Un chlmist bun nu amesteei sub-
stantele chimIce la Intimplare, ,,ca si
vadi ce se intimpli". Chimistul con-
gffincios tine lichidele volatile gi in-
flamabile departe de once Mare
lucreazi cu griji am putea
spune cu respect, en acizil tari
cum sunt acizil sulfuric gi azotic, de
oarece el ard pities gl hainele.
Observind aceste misuri de pru-
denti, vi putetl bucura din plin de
lucririle de chimie pe care le yeti
face.

FORMULE PENTRU TRANSFOR- CATE VA GREUTATI SPECIFICE

MAREA GRADELOR EXPRIMA-
TE IN DIFERITE SCARI TERMO- Lemnul 082
METRICE Al000lul 0 76
1° C = 0.8° R = 1,80 F. Benzina 0 69
lo R = 11/40 C = 21140 F. Benzenul . 0,90
10 F = 5/go C = 4/0 R. Apa de mare 1,02
4°R = 5° C. Laptele 1,02-1.04
Untdelemnul 0 918
C. = Celsius (astronom I fizi- Petrolul 0 80
clan suedez, 1707-1744). Mercurul , 13,58
Apa 100
R = Réaumur (fizician francez, Vinul 1,02-1,04
1633-1757).
F. = Fahrenheit (naturalLst ger-
man, 1686-1736). TERMOMETRUL FIERLTLUI ROST./
414)41414,
Rosu Inchis 530°
SCARA DE DURITATE Rosu visiniu 1nchis 640°
Rosu ca cireasa 750°
1) Tale, 2) Gips, 3) Calcar, Row deschis 840°
4) Fluorink 5) Apatit, 8) Ortozl, Galben 1000"
7) Cuart, 8) Topaz, 9) Corindon, Portocallu 9000
10) D:amant Alb peste 1200°
www.dacoromanica.ro
 SUMARUL

Pag.

VacAm dela sarea de bucätärie 5

C'himia In gradini
Chimia in gospodärie 12
Alte retete utile 14
Hartle, vopsele, materii plastice 17
Chimia coloizilor 21
Cobaltul tai familia lui 24
Chimistul detectIv 28
Putinä chim:e organicä 33
Suflati-vä un balonaa de stela 38
Aveti becuri arse 37
Mici sfaturi practice 40
Scamstorli chimice 41
Falsificarea alimentelor 45
Sapunuri--Pete--Cleiuri 51

Mic dictionar 55

www.dacoromanica.ro
VA INSTALATI UN
LABORATORD
APROVIZIONATI-VA CU TOATE
MATERIALELE, STICLARIA $1
APARATURA NECESARE DELA
CASA

GHEORGHE SCORTEANI1
BUCURE$TI. B-DUL REGELE CAROL I, No. 18
(Palatul Soutzo lângeí statuia Bratianu)
TELEFON 5-22-29

UN. ATELIER SPECIAL PENTRU

PRELUCRAREA STICLEI CON-
STRUESTE ORICE APARAT SI
FACE TOATE REPARATIUN1LE.

www.dacoromanica.ro
DROGHERIA
TOMA ZLATKO
STRADA DOAMNEI Nr. 23
TELEF. 3-13-84 BUCURE'I

Cel mai complet asortiment

de chimicale §i sticlärie
pentru laborator.
Servim cantitAti minimale
pentru incepAtori in chimie
Tot felul de chimicale
industriale.
Sectie specialà cu oxizi
pentru ceramicA.

FURNITURI GENERALE PENTRU

LABORATOR

www.dacoromanica.ro
 VOLUMUL II
DIN

99C 1 ill PARA F 1 LE"

APARE IN CURAND

EL CUPRINDE ALTE EXPERIENTE

DE CHIMIE, NUMEROASE SFATURI

PRACTICE, LUCRARI DE STICLA

PESTE 500 RETETE

www.dacoromanica.ro
 DROGUERIA
STANDARD
SOCIETATE ANONIMA ROMAN A
BUCURESTI, STRADA SF. IONICA Nr. 8
TELEFON 5-16-10
IIMB

DEPOZIT DE MEDICAMENTE
CHIMICALE FARMACEUTICE
DROGURI - PLANTE MEDICINALE - ULEIURI

SPECIALITATI FARMACEUTICE
ASORTIMENT COMPLET DE
REACTIVI DE LABORATOR
In ambalale origInale ale reputatelor fabric!
MERCK, RIEDEL DE HAEN,
SCHERING, KAHLBAUM, GRUEBLER

LIVRARI PROMPTE DIN DEPOZIT

Tipografia Ziarului Universur, Brezoianu 23-25

Reg. Com. 437/932. 4000 ex. XI. 942.

www.dacoromanica.ro Pretul Lei 440-