Sunteți pe pagina 1din 37

Drept procesual penal.

Partea generala

MULTIPLE CHOICE

1. Oficialitatea procesului penal priveste:

a. numai faza urmăririi penale


b. numai faza urmăririi penale si faza judecătii
c. numai faza judecătii
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

2. Actele necesare desfăsurării procesului penal se îndeplinesc:

a. numai din oficiu


b. din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel
c. la cererea părtilor
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

3. Conform principiului prezumtiei de nevinovătie, în cursul urmăririi


penale, făptuitorul va fi considerat nevinovat până la:

a. sesizarea organelor de urmărire penală


b. începerea urmăririi penale
c. punerea în miscare a actiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

4. Prezumtia de nevinovătie:

a. este consacrată expres de Codul de procedură penală;


b. nu este consacrată expres de Constitutia României
c. este o prezumtie absolută care nu poate fi răsturnată decât printr-o
hotărâre penală definitivă
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

5. Dreptul la apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:

a. după punerea în miscare a actiunii penale;


b. în timpul prezentării materialului de urmărire penală
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

6. Pentru garantarea dreptului la apărare:

a. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea


asistentei juridice a învinuitului sau inculpatului în toate procesele
penale
b. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea
asistentei juridice a părtii vătămate în toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia să încunostinteze, de îndată si mai
înainte de a-l audia, pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care
este cercetat, încadrarea juridică a acesteia si să-i asigure posibilitatea
pregătirii si exercitării apărării
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

7. În cursul procesului penal:

a. orice parte are dreptul de a fi asistată de apărător


b. orice parte trebuie asistată de apărător;
c. învinuitul sau inculpatul trebuie asistat de apărător
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

8. Desfăsurarea procesului penal în limba română:

a. exclude posibilitatea ca judecata să aibă loc fără interpret, chiar dacă


judecătorul, procurorul, apărătorii si părtile cunosc aceeasi limbă
maternă
b. presupune că părtii i se numeste un interpret, din oficiu si în mod
obligatoriu, ori de câte ori limba sa maternă este alta decât limba
română;
c. presupune că părtii i se desemnează în mod gratuit un interpret dacă nu
îsi poate apăra interesele decât în limba sa maternă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

9. În procesul penal:

a. procedura judiciară se desfăsoară în limba română, cu exceptiile


prevăzute de lege
b. procedura judiciară se desfăsoară în limba maternă pe care părtile o
înteleg, cu ajutorul interpretilor
c. părtile si alte persoane în proces pot folosi limba maternă, dar actele
procedurale se întocmesc în limba română
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

10. Părtilor care nu se pot exprima:

a. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului,


dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii în instantă
prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instantă
b. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului,
dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii în instantă
prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instantă;
c. li se asigură posibilitatea ca interpretul ales să studieze dosarul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

11. Sunt acte prin care se poate pune în miscare actiunea penală:

a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului


b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului sau încheierea
instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

12. Sunt trăsături ale actiunii penale:

a. actiunea penală apartine statului, este obligatorie, este indisponibilă,


este individuală si indivizibilă
b. actiunea penală este obligatorie, indisponibilă si indivizibilă
c. actiunea penală este obligatorie, este indisponibilă, individuală si
indivizibilă numai dacă este pornită de autoritătile statului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

13. Actiunea penală:

a. este suficientă existenta unor informatii privind săvârsirea unei


infractiuni pentru punerea în miscare a actiunii penale
b. nu poate fi pusă în miscare decât in personam
c. implică dobândirea de către făptuitor a calitătii de învinuit
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

14. Actiunea penală:

a. se poate pune în miscare, în cursul fazei de judecată, numai prin


încheiere, dacă procurorul participă la judecarea cauzei
b. se poate pune în miscare prin declaratia orală a procurorului care
solutionează cauza
c. se poate exercita atât în fata instantei penale, cât si în fata instantei
civile
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale în urma judecării unei
cauze:

a. condamnarea sau achitarea


b. clasarea sau încetarea procesului penal;
c. încetarea urmăririi penale sau încetarea procesului penal
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

16. Se va dispune scoaterea de sub urmărire penală în următoarele ipoteze:

a. fapta nu există, lipseste plângerea prealabilă, fapta nu a fost săvârsită


de învinuit sau de inculpat
b. fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a
fost săvârsită de învinuit sau de inculpat, fapta nu întruneste elementele
constitutive ale infractiunii
c. persoana vătămată si-a retras plângerea prealabilă, a intervenit decesul
făptuitorului, a intervenit prescriptia răspunderii penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

17. Dacă nu există învinuit sau inculpat în cauză si s-a împlinit termenul de
prescriptie a răspunderii penale, se va dispune:

a. încetarea urmăririi penale


b. scoaterea de sub urmărire penală
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

18. Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dacă:

a. s-a constat că faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale


infracŃiunii
b. s-a constat că fapta nu este prevăzută de legea penală
c. părŃile s-au împăcat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

19. Dacă, după ce s-a constat că a intervenit prescripŃia răspunderii penale,


învinuitul sau inculpatul solicită continuarea procesului penal:

a. procurorul dispune încetarea urmăririi penale, în situaŃia în care a


intervenit o cauză care înlătură caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală, dacă fapta nu este
prevăzută de legea penală
c. procurorul dispune încetarea urmăririi penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

20. Învinuitul poate cere continuarea procesului penal dacă:

a. există o cauză de încetare a procesului penal


b. a intervenit amnistia
c. s-a împăcat cu partea vătămată
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

21. Mostenitorii persoanei vătămate:

a. pot exercita acŃiunea civilă în nume propriu, dacă persoana vătămată a


decedat înainte de a se constitui parte civilă
b. pot exercita acŃiunea civilă numai în calitate de mostenitori ai victimei
infracŃiunii, dacă aceasta a decedat ca urmare a săvârsirii infracŃiunii
c. pot continua acŃiunea civilă, dacă persoana vătămată a decedat după
constituirea ca parte civilă, chiar dacă nu au acceptat mostenirea
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

22. AcŃiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal:

a. nu este scutită de taxa de timbru;


b. poate fi pornită oricând
c. se stinge întotdeauna prin pronunŃarea unei hotărâri de achitare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

23. În cazul acŃiunii civile:

a. dreptul de opŃiune nu funcŃionează dacă acŃiunea civilă se exercită


din
oficiu;
b. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civilă în
procesul penal, acŃiunea introdusă la instanŃa civilă nu este
admisibilă dacă
instanŃa penală a suspendat procesul penal;
c. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civilă în
procesul penal, acŃiunea introdusă la instanŃa civilă nu este
admisibilă dacă
instanŃa penală a lăsat nesoluŃionată acŃiunea civilă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

24. AcŃiunea civilă se exercită în procesul penal împotriva:

a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si părŃii responsabile


civilmente
b. părŃii civile
c. părŃii responsabile civilmente, dacă inculpatul se sustrage de la
judecată
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

25. Repararea pagubei în cazul în care acŃiunea civilă a fost exercitată în


procesul penal:

a. se face numai în natură


b. se face numai prin echivalent, cu excepŃia situaŃiei în care bunul a
fost
găsit la inculpat;
c. se face în natură sau prin plata unei despăgubiri bănesti, în măsura în
care
repararea în natură nu este posibilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

26. InstanŃa rezolvă din oficiu acŃiunea civilă numai atunci când aceasta are
ca obiect:

a. restituirea lucrurilor
b. restabilirea situaŃiei anterioare
c. desfiinŃarea totală sau parŃială a unui înscris;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D

27. Favorizatorul răspunde civil solidar cu inculpatul:

a. dacă a dat ajutor pentru asigurarea folosului infracŃiunii, dar numai în


limitele acestuia
b. dacă a săvârsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, în toate cazurile în care inculpatul este obligat la plata
despăgubirilor
civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

28. Vor răspunde civil în solidar cu inculpatul, dacă sunt trasi la răspundere
penală în faŃa instanŃei de judecată:

a. coautorii, instigatorii si complicii


b. tăinuitorul si favorizatorul pentru întregul prejudiciu produs de
inculpat
c. partea responsabilă civilmente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

29. Persoana vătămată prin infracŃiune, constituită parte vătămată, poate


participa în aceeasi cauză:

a. numai în calitate de parte vătămată;


b. numai în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin
constituirea ca parte civilă
c. în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin constituirea
ca
parte civilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

30. Partea responsabilă civilmente:

a. poate fi introdusă în cauză oricând în cursul procesului penal;


b. poate interveni în procesul penal numai până la citirea actului de
sesizare
c. poate interveni în procesul penal numai până la terminarea cercetării
judecătoresti
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

31. Introducerea în procesul penal a părŃii responsabile civilmente:

a. nu se poate face în cursul urmăririi penale


b. se poate face la cererea părŃii civile
c. se poate face la cererea părŃii vătămate sau a părŃii civile
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

32. Procurorul:

a. este obligat să susŃină acŃiunea civilă pornită de partea civilă înainte


de citirea actului de sesizare
b. poate să susŃină acŃiunea civilă, dacă partea civilă este lipsită de
capacitate de exerciŃiu
c. este obligat să susŃină interesele persoanei vătămate prin infracŃiune,
dacă aceasta este lipsită de capacitate de exerciŃiu sau are o capacitate
de exerciŃiu restrânsă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

33. În cazul în care persoana vătămată printr-o infracŃiune solicită să


participe în procesul penal în calitate de parte civilă si, în acelasi timp,
introduce o acŃiune la instanŃa civilă:

a. hotărârea definitivă si irevocabilă a instanŃei penale are autoritate de


lucru judecat în faŃa instanŃei civile care judecă acŃiunea civilă cu
privire la existenŃa faptei, a persoanei care a săvârsit-o si a vinovăŃiei
acesteia;
b. hotărârea definitivă a instanŃei civile are autoritate de lucru judecat în
faŃa instanŃei penale cu privire la existenŃa faptei, a persoanei care a
săvârsit-o si a vinovăŃiei acesteia;
c. judecata în faŃa instanŃei civile se suspendă până la rezolvarea
definitivă a cauzei penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

34. Persoana vătămată prin infracŃiune se poate adresa instanŃei civile:

a. oricând, chiar dacă s-a constituit parte civilă în procesul penal;


b. în caz de suspendare a procesului penal, dacă s-a constituit parte civilă
în procesul penal
c. oricând, chiar dacă instanŃa penală a rezolvat acŃiunea civilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

35. Partea vătămată este:

a. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială


prin săvârsirea infracŃiunii;
b. subiectul pasiv al infracŃiunii
c. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială
prin săvârsirea infracŃiunii si dacă participă în procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

36. Inculpatul:

a. este numai persoana fizică împotriva căreia s-a pus în miscare


acŃiunea penală;
b. trebuie să fie o persoană, fizică sau juridică, determinată;
c. poate fi o persoană căreia legea îi recunoaste imunitatea penală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

37. Partea vătămată participă în procesul penal:

a. în ceea ce priveste latura penală


b. în ceea ce priveste latura civilă
c. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă, concomitent, dar
numai
dacă s-a constituit parte civilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

38. Persoana vătămată:

a. dobândeste în mod automat calitatea de parte vătămată dacă a sesizat


săvârsirea infracŃiunii
b. dobândeste în mod automat calitatea de parte civilă dacă a indicat
cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit
c. trebuie chemată de organele judiciare pentru a fi întrebată dacă se
constituie parte vătămată sau parte civilă, după caz;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

39. Este parte în faza de judecată a procesului penal:

a. partea responsabilă civilmente;


b. învinuitul;
c. procurorul
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

40. Are calitatea de inculpat:

a. numai persoana faŃă de care s-a pus în miscare acŃiunea penală;


b. numai persoana citată în această calitate de instanŃa penală
c. persoana faŃă de care s-a dispus începerea urmăririi penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

41. Parte vătămată în procesul penal poate fi:

a. numai victima infracŃiunii;


b. numai o persoană fizică
c. o persoană fizică sau o persoană juridică
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
42. CompetenŃa după calitatea persoanei:

a. stabileste numai instanŃa judecătorească împuternicită să judece în


prima
instanŃă
b. stabileste instanŃa judecătorească împuternicită să judece în primă
instanŃă
si, implicit, instanŃele care judecă în apel si în recurs
c. stabileste numai parchetul competent să efectueze urmărirea penală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

43. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează:

a. numai la tribunale si curŃi de apel;


b. nu numai la judecătorii, tribunale, curŃi de apel, ci si la Înalta Curte de
CasaŃie si JustiŃie
c. la unele judecătorii, tribunale si curŃi de apel;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

44. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează pe lângă instanŃele din:

a. GalaŃi;
b. Brăila
c. Călărasi;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

45. Judecata în apel se realizează de către un complet format din:

a. trei judecători la tribunal si la curtea de apel;


b. trei judecători la curtea de apel si Completul de 9 judecători la Înalta
Curte de CasaŃie si JustiŃie;
c. doi judecători la tribunal si la curtea de apel
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenŃei în materie penală:

a. competenŃa după calitatea persoanei, competenŃa materială,


competenŃa
teritorială;
b. competenŃa specială si competenŃa personală;
c. competenŃa funcŃională si competenŃa materială
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

47. CompetenŃa specială:

a. este prevăzută sub sancŃiunea nulităŃii absolute si nu poate fi


invocată
oricând pe parcursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a
hotărârii;
b. reprezintă o formă de competenŃă subsidiară;
c. se întâlneste numai la instanŃele si parchetele militare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

48. InstanŃele militare judecă:

a. numai infracŃiunile săvârsite de militari;


b. numai infracŃiunile săvârsite de militari, dacă au legătură cu
îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu
c. numai anumite infracŃiuni prevăzute de Codul penal si de legi speciale
si numai infracŃiunile săvârsite de militari, dacă au legătură cu
îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

49. InfracŃiunea de omor săvârsită asupra unui magistrat de la tribunal va fi


judecată de:

a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;


b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

50. InfracŃiunea de omor săvârsită de un magistrat de la tribunal va fi


judecată de:

a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie


b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

51. Conflictele de competenŃă între tribunalele militare:

a. se soluŃionează de Curtea Militară de Apel;


b. pot interveni numai cu privire la cauzele în care se judecă infracŃiuni
contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date în competenŃa tribunalului militar teritorial;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

52. Curtea Militară de Apel:

a. judecă numai în primă instanŃă si în recurs;


b. judecă în fond, în apel si în recurs;
c. judecă în primă instanŃă infracŃiunile săvârsite de judecătorii militari
si de procurorii militari;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

53. InfracŃiunea de fals material în înscrisuri oficiale săvârsită de un avocat:

a. presupune, în vederea începerii urmăririi penale, avizul ministrului


justiŃiei;
b. este de competenŃa curŃii de apel;
c. implică o judecată care se poate desfăsura pe trei grade de jurisdicŃie:
fond, apel, recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

54. În cazul în care un avocat a săvârsit o infracŃiune, competenŃa de


soluŃionare a cauzei aparŃine:

a. curŃii de apel, dacă infracŃiunea are legătură cu atribuŃiile de


serviciu ale inculpatului;
b. instanŃei competente după gravitatea infracŃiunii săvârsite;
c. curŃii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
55. Completul de 9 judecători al Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie judecă:

a. apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă


de SecŃia penală;
b. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă
instanŃă de
SecŃia penală;
c. recursurile în interesul legii
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

56. SecŃiile Unite ale Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie:

a. sesizează Curtea ConstituŃională pentru a se pronunŃa asupra


constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgarea acestora
b. judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în prima
instanŃă de SecŃia penală;
c. judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă
instanŃă de Completul de 9 judecători;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

57. Sunt calităŃi si funcŃii care atrag competenŃa de judecată a Înaltei CurŃi de
CasaŃie si JustiŃie ca instanŃă de fond:

a. judecătorii de la tribunale si cei de la curŃile de apel;


b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

58. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie nu judecă:

a. în fond;
b. în apel;
c. în recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

59. InfracŃiunea săvârsită de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judecă


în primă instanŃă de:
a. curtea de apel;
b. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
c. instanŃa corespunzătoare din punct de vedere teritorial după calitatea
persoanei
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

60. În situaŃia infracŃiunilor continuate:

a. instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul este competentă să


judece
cauza;
b. instanŃa de la locul unde s-a comis primul act material este
competentă să
judece cauza;
c. oricare dintre instanŃele de la locul unde s-au comis oricare din actele
materiale sau instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

61. Regulile de stabilire a competenŃei teritoriale:

a. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc.


pen.;
b. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc.
pen.
numai dacă sesizările sunt simultane
c. nu există o ordine de prioritate între criteriile prevăzute în art. 30 C.
proc.
pen., indiferent de data sesizării
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

62. Când urmărirea penală s-a efectuat de un organ central căruia îi


corespund mai multe instanŃe competente potrivit criteriilor prevăzute în art.
30, judecarea cauzei revine:

a. instanŃei în circumscripŃia căreia s-a săvârsit infracŃiunea


b. instanŃei în circumscripŃia căreia îsi are sediul organul de cercetare
penală;
c. instanŃei stabilite de procuror
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

63. Prin locul săvârsirii infracŃiunii se poate înŃelege:

a. locul unde a fost prins făptuitorul


b. locul unde s-a desfăsurat activitatea infracŃională, în totul sau în parte;
c. locul unde au fost desfăsurate actele premergătoare săvârsirii
infracŃiunii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

64. Cauzele sunt reunite:

a. numai în faŃa primei instanŃe de judecată


b. în faŃa primei instanŃe de judecată, chiar după desfiinŃarea hotărârii
cu
trimitere de către instanŃa de apel sau după casarea cu trimitere de
către
instanŃa de recurs, în faŃa instanŃei de apel sau a instanŃei de recurs,
dacă se
află în acelasi stadiu de judecată;
c. în faŃa instanŃei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de
competenŃă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

65. Există indivizibilitate:

a. când la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe persoane;


b. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite în timp si loc
diferit,
dar după o prealabilă înŃelegere între infractori;
c. când între două sau mai multe infracŃiuni există legătură, iar reunirea
cauzelor se impune pentru o mai bună înfăptuire a justiŃiei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

66. Există conexitate:

a. în cazul infracŃiunii continue sau continuate;


b. în cazul în care la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe
persoane;
c. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite prin acelasi act;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

67. Cauzele trebuie reunite întotdeauna:

a. în cazurile de conexitate în care o infracŃiune a fost săvârsită pentru a


ascunde sau a înlesni săvârsirea unei alte infracŃiuni
b. în toate cazurile de conexitate în care la săvârsirea unei infracŃiuni au
participat mai multe persoane;
c. în cazul infracŃiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau
mai
multe acte materiale alcătuiesc o singură infracŃiune;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

68. În cazul normelor de competenŃă teritorială:

a. excepŃiile pot fi invocate numai până la citirea actului de sesizare;


b. excepŃiile pot fi invocate oricând, în orice stadiu al procesului, de
către
oricare dintre părŃi;
c. excepŃiile pot fi invocate de către oricare dintre părŃi, numai până la
începerea dezbaterilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

69. ExcepŃiile privind competenŃa instanŃei pot fi ridicate:

a. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei teritoriale


b. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei materiale
c. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei după calitatea
persoanei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

70. În situaŃia în care, după săvârsirea unei infracŃiuni, o persoană


dobândeste calitatea de senator, cauza va fi judecată:

a. de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;


b. de curtea de apel
c. de instanŃa competentă material
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

71. În situaŃia în care un amiral săvârseste o infracŃiune, iar ulterior nu mai


deŃine această calitate:

a. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie în orice


situaŃie;
b. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie dacă s-a dat
o
hotărâre în primă instanŃă
c. cauza va fi judecată de instanŃa competentă material
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

72. În situaŃia declinării de competenŃă determinate de competenŃa


teritorială:

a. actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menŃin


b. actele îndeplinite ori măsurile dispuse pot fi menŃinute;
c. actele îndeplinite ori măsurile dispuse nu pot fi menŃinute
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

73. Când instanŃa sesizată cu soluŃionarea conflictului de competenŃă


constată că acea cauză este de competenŃa altei instanŃe decât cele între care
a intervenit conflictul:

a. dacă faŃă de a treia instanŃă nu este instanŃă ierarhic superioară


comună,
trimite dosarul instanŃei superioare comune
b. trimite dosarul instanŃei competente, chiar dacă faŃă de a treia
instanŃă nu
este instanŃă ierarhic comună
c. desfiinŃează hotărârea instanŃei care a declansat conflictul de
competenŃă,
pentru a se dispune declinarea în favoarea instanŃei competente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

74. În cazul unui conflict de competenŃă pozitiv:


a. soluŃionarea are ca efect suspendarea judecăŃii, cu excepŃia actelor
si
măsurilor care reclamă urgenŃă;
b. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si-a
declarat
prima competenŃa;
c. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si-a
declinat
ultima competenŃa;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

75. Conflictul de competenŃă între două organe de cercetare penală:

a. trebuie soluŃionat de procurorul care supraveghează activitatea de


cercetare penală efectuată de aceste organe;
b. va fi soluŃionat de conducătorul parchetului căruia i-ar reveni
competenŃa
să instrumenteze dosarul;
c. se rezolvă de către seful ierarhic superior din punct de vedere
administrativ al celor două organe de cercetare penală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

76. Judecătorul nu este incompatibil să judece o cauză în apel dacă:

a. într-o discuŃie între prieteni a afirmat că apelul declarat de un inculpat


în
cauza respectivă va fi admis;
b. a schimbat încadrarea juridică prin încheiere, înainte de soluŃionarea
cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs împotriva unei încheieri privind o
măsură preventivă, pronunŃându-se asupra vinovăŃiei inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

77. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză numai dacă:

a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu una din părŃi
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalŃi
judecători care face parte din complet
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu procurorul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

78. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză dacă:

a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a
dispus
reŃinerea învinuitului;
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul general
adjunct al parchetului care a întocmit rechizitoriul
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a
întocmit citaŃiile în dosarul de urmărire penală
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

79. Se reŃine existenŃa unui caz de incompatibilitate în următoarea situaŃie:

a. judecătorul a fost reprezentant sau apărător al interpretului


b. judecătorul este soŃ, rudă sau afin cu unul din avocaŃi
c. judecătorul a primit liberalităŃi de la mandatarul unei părŃi;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

80. În cazul în care partea află cazul de incompatibilitate după pronunŃarea


hotărârii:

a. poate formula cererea de recuzare în apel;


b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru
acest motiv;
c. poate formula cererea de recuzare, chiar dacă hotărârea a rămas
definitivă
prin neapelare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

81. Cererea de recuzare poate fi formulată:

a. numai de către părŃi;


b. de către părŃi sau de procuror
c. de orice persoană interesată si de procuror
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

82. Dacă în cauză sunt arestaŃi preventiv, iar partea vătămată formulează o
cerere de recuzare a judecătorului:

a. cererea este inadmisibilă


b. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, dar completul în faŃa
căruia s-a
formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat,
hotărăste
asupra măsurilor preventive;
c. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, care va hotărî si asupra
măsurilor preventive;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

83. Cererea de abŃinere formulată de procurorul de sedinŃă:

a. este inadmisibilă, întrucât acesta nu soluŃionează cauza si nici nu


efectuează acte necesare desfăsurării procesului penal;
b. se depune la conducătorul parchetului, care o înaintează presedintelui
instanŃei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezoluŃie;
c. se soluŃionează de instanŃă
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

84. Constituie motiv de recuzare:

a. participarea expertului de mai multe ori în aceeasi cauză;


b. audierea martorului de mai multe ori în aceeasi cauză
c. judecătorul a fost expert sau martor în cauză
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

85. Strămutarea judecării unei cauze penale poate fi cerută:

a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii


b. numai de Ministrul JustiŃiei;
c. de presedintele instanŃei superioare în grad celei la care se află cauza;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
86. Poate fi solicitată strămutarea judecării unei cauze penale dacă:

a. imparŃialitatea judecătorilor ar putea fi stirbită din cauza dusmăniilor


locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminată cercetarea judecătorească
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

87. Strămutarea unei cauze se poate cere:

a. numai când aceasta se află pe rolul instanŃei de fond;


b. numai când aceasta se află pe rolul unei instanŃe
c. numai dacă aceasta nu se află în apel;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

88. Cererea de strămutare:

a. se adresează instanŃei care a primit cauza spre judecare


b. se adresează instanŃei ierarhic superioare celei care a primit cauza
spre
judecare;
c. se adresează Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

89. Cererea de informaŃii în cazul strămutării:

a. este obligatorie în toate cazurile;


b. este facultativă în toate cazurile;
c. este facultativă în situaŃia în care se formulează o nouă cerere de
strămutare în aceeasi cauză;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

90. PărŃile sunt anunŃate despre formularea cererii de strămutare de către:

a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie, prin citare;


b. instanŃa în faŃa căreia se află cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanŃa superioară celei la care se află cauza pe rol;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

91. Strămutarea:

a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si


JustiŃie
în cauzele aflate în curs de urmărire penală;
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, cu citarea părŃilor;
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara
recurs;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

92. Desemnarea altei instanŃe pentru judecarea cauzei:

a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si


JustiŃie
în cauzele aflate în curs de urmărire penală
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, fără citarea părŃilor
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara
recurs
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

93. Strămutarea poate fi cerută din nou:

a. oricând;
b. după trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare
c. numai dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, necunoscute
Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie la data soluŃionării cererii
anterioare, sau
dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, ivite după
respingerea
cererii anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

94. Probele indirecte:

a. sunt întotdeauna obŃinute din altă sursă decât cea originală


b. dovedesc în mod direct fapta
c. sunt întotdeauna obŃinute din sursa originală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

95. Probele directe:

a. sunt probele prin care se constată faptele probatorii;


b. sunt probele care se referă la faptul principal;
c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostinŃa autorităŃilor judiciare
dintrun
izvor nemijlocit;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

96. Sarcina administrării probelor în procesul penal aparŃine:

a. organelor judiciare;
b. poliŃiei judiciare si procurorului
c. părŃilor, poliŃiei judiciare, procurorului si instanŃei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

97. Dreptul la tăcere:

a. poate fi folosit de învinuit sau inculpat cu privire la datele sale de


identitate;
b. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să
răspundă la orice întrebare care i se pune de către organele judiciare
c. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să
răspundă la orice întrebare care i se pune de către organele judiciare cu
privire la învinuirea care i se aduce;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

98. Probele în procesul penal:

a. nu pot fi administrate decât în faza cercetării judecătoresti


b. pot fi propuse numai până la începerea dezbaterilor;
c. trebuie să fie admisibile, pertinente, concludente si utile
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

99. DeclaraŃia învinuitului sau inculpatului:


a. are o valoare probatorie absolută
b. are o valoare probatorie relativă
c. este indivizibilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

100. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea


adevărului:

a. necondiŃionat, dacă învinuitul sau inculpatul a acceptat să fie


audiat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă
din ansamblul probelor administrate în cauză
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

101. Reprezintă probe concludente în procedura penală:

a. probele care au legătură cu faptele sau împrejurările ce fac obiectul


probaŃiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevărului în cauza penală
c. probele care sunt necesare pentru soluŃionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

102. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:

a. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi, în faza
de urmărire penală;
b. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi,
indiferent de faza în care se află procesul penal;
c. învinuitul poate prezenta o declaraŃie scrisă personal mai înainte,
dacă aceasta cuprinde amănunte greu de reŃinut;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

103. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului:

a. se consemnează în scris sau se înregistrează cu mijloace audiovideo;


b. se consemnează în scris;
c. se consemnează în scris de către învinuit sau inculpat ori de către
avocatul acestuia
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

104. DeclaraŃiile părŃii vătămate pot servi la aflarea adevărului:

a. necondiŃionat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă
din ansamblul probelor administrate în cauză;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

105. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:

a. se face numai la sediul parchetului sau poliŃiei;


b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se găseste, dacă se află în
imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

106. Partea vătămată poate declara că participă în această calitate în


procesul penal:

a. până la terminarea cercetării judecătoresti


b. până la citirea actului de sesizare
c. până la punerea în miscare a acŃiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

107. Partea civilă:

a. poate fi reprezentată în procesul penal, dar numai dacă este lipsită


total de capacitate de exerciŃiu
b. este introdusă din oficiu în procesul penal
c. poate declara că participă în procesul penal în această calitate
numai până la citirea actului de sesizare
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
108. Persoana obligată să păstreze secretul profesional:

a. nu este obligată să declare ca martor


b. nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele si împrejurările
de care a luat cunostinŃă în exerciŃiul profesiei, fără încuviinŃarea
persoanei
sau a unităŃii faŃă de care este obligată să păstreze secretul
c. nu poate să fie ascultată ca martor în nicio cauză
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

109. În situaŃia în care soŃia inculpatului este audiată în calitate de


martor:

a. poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă declară


necorespunzător adevărului
b. poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă numai dacă este
audiată în legătură cu fapte de corupŃie, iar mărturia e mincinoasă
c. poate săvârsi infracŃiunea de favorizare a infractorului, dacă
mărturia e mincinoasă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezintă infirmităŃi


fizice:

a. este interzisă, deoarece persoana respectivă nu poate să redea


constient cunostinŃele pe care le are
b. nu este interzisă dacă ascultarea se face cu privire la fapte pe care
le-a perceput cu simŃurile sănătoase
c. este permisă în orice condiŃii si cu privire la faptele percepute în
orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

111. SoŃul si rudele apropiate ale învinuitului:

a. nu pot fi audiate ca martori


b. nu sunt obligate să declare ca martori
c. nu pot săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă au fost
audiate;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

112. Minorul care nu a împlinit 14 ani:

a. nu poate fi audiat ca martor în procesul penal


b. poate fi audiat numai în sedinŃă secretă;
c. poate fi audiat, dar numai în prezenŃa unuia dintre părinŃi sau a
persoanei căreia îi este încredinŃat spre crestere si educare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

113. Minorul:

a. nu poate fi ascultat ca martor în procesul penal;


b. nu este obligat să declare ca martor în procesul penal
c. poate fi ascultat ca martor
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

114. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:

a. rudele inculpatului si rudele părŃii vătămate;


b. părŃile civile;
c. minorii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

115. Persoana vătămată:

a. nu poate fi ascultată ca martor în procesul penal


b. poate fi obligată să declare ca martor
c. poate fi ascultată ca martor dacă nu s-a constituit parte civilă sau nu
participă în proces ca parte vătămată
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

116. Nu depune jurământ:

a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a împlinit 14 ani
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

117. Pot fi audiaŃi ca martori cu identitate protejată:

a. procurorul care a supravegheat urmărirea penală;


b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, în cazul infracŃiunilor privind violenŃa în familie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

118. Confruntarea poate fi efectuată:

a. numai între martorii ale căror declaraŃii sunt contradictorii;


b. numai între învinuit sau inculpat si martori;
c. între persoanele ascultate în aceeasi cauză, dacă între declaraŃiile
acestora există contradicŃii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

119. În cazul confruntării:

a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si împrejurările în


privinŃa cărora declaraŃiile date anterior se contrazic;
b. declaraŃiile se consemnează în scris, în procese-verbale separate
pentru fiecare persoană;
c. persoanele confruntate trebuie să îsi pună reciproc întrebări
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

120. Una din părŃi prezintă o înregistrare video în procesul penal ca


probă:

a. înregistrarea video efectuată de parte este inadmisibilă ca mijloc de


probă, dacă a fost făcută fără autorizarea instanŃei;
b. înregistrarea video poate servi ca mijloc de probă, chiar dacă a fost
efectuată de parte, cu condiŃia ca infracŃiunea să fie cercetată la
plângere
prealabilă;
c. înregistrarea poate servi ca mijloc de probă dacă nu este interzisă de
lege sau dacă priveste înregistrări ale propriilor convorbiri sau
comunicări
ale părŃii purtate cu terŃi;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

121. Convorbirile si comunicările părŃii vătămate pot fi interceptate:

a. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea judecătorului,


indiferent de natura infracŃiunii;
b. indiferent de natura infracŃiunii, dar numai cu autorizarea
judecătorului;
c. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea procurorului,
indiferent de natura infracŃiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

122. Mijloacele de probă administrate ca urmare a interceptărilor


convorbirilor si comunicaŃiilor:

a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului;


b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părŃilor sau din
oficiu;
c. nu pot fi supuse expertizei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

123. Nu pot fi martori asistenŃi:

a. vecinii persoanei al cărei domiciliu este percheziŃionat;


b. persoanele care au asistat la săvârsirea faptei
c. persoanele interesate în cauză
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

124. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri se dispune:

a. numai de către instanŃă;


b. numai de către procuror;
c. de către executorul judecătoresc
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D

125. PercheziŃia poate fi:


a. numai domiciliară;
b. corporală sau domiciliară
c. numai corporală;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

126. Comisia rogatorie se poate adresa:

a. parchetului ierarhic superior;


b. parchetului ierarhic inferior;
c. instanŃei egale în grad;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

127. Sunt măsuri preventive:

a. reŃinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

128. Împotriva ordonanŃei procurorului prin care se dispune reŃinerea:

a. învinuitul poate formula plângere care se soluŃionează de


procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus reŃinerea;
b. învinuitul poate formula plângere care se soluŃionează de instanŃă
în termen de 3 zile de la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

129. Împotriva ordonanŃei organului de cercetare penală prin care se


dispune reŃinerea:

a. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului


de 24 de ore, plângere care se soluŃionează de procuror;
b. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului
de 24 de ore, plângere care se soluŃionează de instanŃă în termen de 3
zile de
la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

130. În cazul comisiei rogatorii:

a. instanŃa care efectuează comisia rogatorie va dispune desemnarea


unui apărător din oficiu pentru inculpatul arestat;
b. comisia rogatorie se poate adresa unei instanŃe inferioare;
c. prezentarea materialului de urmărire penală se poate realiza prin
comisie rogatorie dacă se asigură transportarea dosarului;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

131. Măsurile preventive pot înceta de drept:

a. la data soluŃionării plângerii împotriva măsurii preventive luate de


procuror;
b. când s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea măsurii
preventive;
c. la data pronunŃării hotărârii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

132. În cazul reŃinerii:

a. măsura nu poate fi luată dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru


infracŃiunea săvârsită este amenda;
b. măsura nu poate fi luată decât dacă pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracŃiunea săvârsită este închisoarea, chiar si alternativ cu
amenda;
c. măsura poate fi luată oricare ar fi pedeapsa prevăzută de lege;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

133. ReŃinerea poate fi dispusă de:

a. judecător;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infracŃiunile săvârsite la
bordul navelor sau aeronavelor;
c. agenŃii poliŃiei de frontieră în ipoteza constatării unor infracŃiuni la
regimul frontierei de stat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D

134. Măsurile preventive pot fi dispuse prin:

a. rezoluŃia organului de cercetare penală


b. rezoluŃia procurorului;
c. ordonanŃa procurorului;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

135. Cazurile prevăzute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:

a. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul obligării de a nu părăsi


localitatea;
b. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul arestării preventive;
c. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul reŃinerii
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

136. Următoarea măsură preventivă poate fi prelungită:

a. reŃinerea, numai de către procuror, pentru o perioadă de 24 de ore


b. arestarea preventivă, numai de către instanŃă;
c. obligarea de a nu părăsi Ńara, numai de către instanŃă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu părăsi


localitatea se comunică:

a. poliŃiei de frontieră;
b. administraŃiei financiare în a cărei circumscripŃie locuieste
învinuitul sau inculpatul;
c. părŃii vătămate
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

138. Arestarea preventivă se dispune prin:

a. ordonanŃa procurorului;
b. încheierea judecătorului
c. mandatul de arestare emis de judecător
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

139. Arestarea preventivă a învinuitului:

a. se poate dispune de către procuror, în cursul urmăririi penale, si de


către instanŃa de judecată, în cursul judecăŃii;
b. nu se poate dispune decât în cursul urmăririi penale;
c. presupune punerea în miscare a acŃiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

140. Măsura preventivă a reŃinerii:

a. nu poate fi luată dacă infracŃiunea săvârsită este pedepsită numai cu


amenda;
b. poate dura mai mult de 24 de ore în cazul în care persoana a fost
reŃinută administrativ;
c. poate fi luată chiar dacă nu s-a început urmărirea penală faŃă de
persoana respectivă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

141. În situaŃia în care acŃiunea penală se pune în miscare faŃă de


învinuitul arestat preventiv:

a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioadă de maxim 30


de zile;
b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv;
c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai
rămas din termenul maxim de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

142. În cazul în care instanŃa admite propunerea de arestare


preventivă:

a. mandatul de arestare preventivă este emis de judecător


b. mandatul de arestare preventivă este emis de procuror
c. mandatul de arestare preventivă este emis de grefier;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

143. Poate fi prelungită:

a. reŃinerea inculpatului;
b. arestarea preventivă a învinuitului;
c. arestarea preventivă a inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

144. Arestarea inculpatului major:

a. nu poate depăsi 180 de zile decât dacă s-a pronunŃat o hotărâre de


primă instanŃă;
b. nu poate depăsi 180 de zile în cursul urmăririi penale;
c. nu poate depăsi 180 de zile în fiecare fază a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

145. Sunt măsuri procesuale reale:

a. liberarea provizorie pe cauŃiune si restituirea lucrurilor;


b. măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cauŃiune si măsurile asigurătorii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

146. Sunt acte procesuale:

a. introducerea plângerii prealabile de către persoana vătămată,


trimiterea în judecată, punerea în miscare a acŃiunii penale;
b. înmânarea citaŃiei, efectuarea unei percheziŃii, ascultarea unui
martor;
c. împăcarea părŃilor, cercetarea la faŃa locului, înmânarea citaŃiei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

147. Nerespectarea dispoziŃiilor privind incompatibilitatea


judecătorilor este sancŃionată cu:

a. nulitatea relativă;
b. nulitatea absolută;
c. nulitatea relativă, care poate fi invocată la termenul următor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

148. Dacă organele de cercetare ale poliŃiei judiciare apreciază că


inculpatul nu îsi poate face singur apărarea:

a. asistenŃa juridică este obligatorie;


b. asistenŃa juridică nu este obligatorie, cu excepŃia situaŃiilor
prevăzute de art. 171 C. proc. pen. în care se află inculpatul;
c. nu există o prevedere legală referitoare la această situaŃie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

149. Sunt faze ale procesului penal:

a. urmărirea penală, procesul penal si punerea în executare a


hotărârilor penale rămase definitive;
b. urmărirea penală, judecata si punerea în executare a hotărârilor
penale definitive;
c. urmărirea penală si judecata;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

150. Sunt corpuri delicte:

a. obiectele care conŃin o urmă a faptei săvârsite;


b. obiectele care poartă o urmă a faptei săvârsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la
săvârsirea unei infracŃiuni, precum si obiectele care sunt produsul
infracŃiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare


preventivă:

a. este obligatorie, indiferent de infracŃiune;


b. este obligatorie, dar numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracŃiunea săvârsită este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai dacă inculpatul este minor ori
infracŃiunea săvârsită este pedepsită cu o pedeapsă mai mare de 4 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A