J

* vtL M I I

LITfRivK

HORAŢIU DIMITRIü : DESEN

In a c e s t n u m ă r : M I H A I L DRAGOMIRESCU, MIHAIL C E L A R I A N ü , ARTÚR E N A Ş E S CU, MIRCEA ŞTEFANESCU,

S Y L V I U S ROLANDO, ION OJO G, A N D R E A S LATZKO, M. GR I N D E A , EUG. VICTOR, ELEN A PROTOPOPESCU C I Şb
CLOVANU, V. M I L I T A R U , T. P A U N E S C U ULMU, B. CECRO P I D E , ION B A I L A , AL.-SADI IONESCU, N. N. TONITZA şi
PERPESSICIUS

An. XLII, Nr. 38.

19 Septembrie 1926-
 UNIVERSUL LITERAR

F l o r i l e
D e s p r e i l o r i aşi v r e a să s c r i u a c u m , cu t e a m ă ,
D o a m n e , ca să n u T e - n t i n g c u m v a în e l e
Şi să n u t r e s a r ă 'n s t e a u a l o r s u a v ă
G â n d u - Ţ i , iscodit d e g â n d u r i l e m e l e —

F l o r i l e , din b r a z d a lor, m ă u r m ă r e s c ,
M e r g . d a r m ă î n t o r c şi m ă o p r e s c ,
Ochiu'-nr râde, d a r priveşte trist, zâmbind,
.Mâna s ' a r î n t i n d e , p a r c ' a ş i v r e a să l e c u p r i n d ,
D a r se u i t ă t r e c ă t o r i i ; a t u n c i p o r n e s c —•

Inimi n e g r e , s â n g e r a b u j o r i i ,
Şi se v a r s ă 'n i a r b a ' n a l t ă - a t â t a toc,
Stol d e înfieri s'a. l ă s a t p e b r a z d e ; irişi
D o r u r i g r e l e : m a c i i - n p r i n ş i d i n loc în loc —

V i n cu g u r i l e ' n î o c a t e t r a n d a f i r i i ,
Pân'la vârful mlădiat de creangă 'n soare,
V a r a ' n t r e a g ă cu p a r f u m a p r i n s î n floare,
T o a m n a , cu p a r f u m u - a d â n c al a m i n t i r i i .

Vânlii ' n c e p e - a t u n c i să b a t ă 'licet — şi g r e u .

C a d e s f â n t a f l o a r e , obosită,
Rate câteodată şuerând, când eu
Trec aproape singur prin grădina vestejită,
Cu răscoala sufletului meu.

Toamna smulge 'n crengile de pom

Gemete-aiurite, de secure,
U r l a vijelia ca'n p ă d u r e ,
Zilnic, D o a m n e , p e n t r u - u n s i n g u r om. —

MIHAIL CELARIANU

F a r d
Domnului CAMIL PETRESCU

Ape subpământene gonite prin peşteri —

Gând blestemat de lumină,
Linişti î n t i n s e , d u h u r i a l i n ă —
Maree spre lună în ritmice creşteri.

C i n e v a s t ă î n t r ' u n colţ d e c a f e n e a şi p l â n g e ,
L a o m a s ă d e m a r m o r ă b r ă z d a t ă cu) ş u v i ţ e d e s â n g e .
Stafii p e Ia g e a m u r i , p l â n s î n f u n d a t —
A ş t i u t că n u v i n e şi t o t u ş a a ş t e p t a t . . . a aşteptat....

I n i m ă l a ş e s u b s u t e d e suliti,
O a s e d o g i t e în ş u b r e d e s c â n d u r i —

P r i n o r i c e o r a ş e , p e o r i şi ce uliţi,
P r e t u t i n d e n i t ă r ă s c a c e l e a ş i oboseli şi g â n d u r i .

C I ŞICLOVANU
 UNIVERSUL LITERAR
M I N U N E A
Şimon b e n l o u a , î n c r e d i n ţ a t c u n u m e l e
de Çhifa s a u P e t r o s şi Torna, c ă r u i a îi
гісеа D i d y m o s , c o b o r a u î n p u t e r e a n o p ţ i i
dealul c e d u c e c ă t r e M a c h a l K i d r o n , u r -
; mând p o t e c a s t r e c u r a t ă p r i n t r e l e s p e d e
i insémina t e c u e m b l e m e f u n e r a r e , m o n o ­
liţi în felul m o r m i n t e l o r l u i A b ş a l o m , c u
pilaştri, frize şi c a p i t e l u r i g r e c e ş t i , p i r a ­
mide de b o l o v a n i ciopliţi, s p r i j i n i t e p e
table d e p i a t r ă şi v i z i u n i m o r t u a r e s t r o ­
pite cu v a r şi p l i n e d e o s e m i n t e .
Nu c r e z u s e r ă î n c u v i n t e l e l u i M y r i a m
din Magdala ; b u c u r i a s u f l e t u l u i ei n u fu­
sese şi b u c u r i a s u f l e t e l o r lor, i a r î n s p u ­
sele femeii n u p u t u s e r ă c u n o a ş t e s e m n d c
întărire a ş e z ă m â n t u l u i l u i I a c o b ş i î n d u r e ­
rarea lui D u m n e z e u p e n t r u fiii o a m e n i l o r .
De a c e e a u r c a s e r ă î n m a r e t a i n ă p â n ă î n
grădina A r i m a t e i a n u l u i , c a a c o l o , ochii să
le rostiasoă a d e v ă r u l şi m i n t e a s ă - i î m p u ­
ternicească c u h a r u l m ă r t u r i e i v r e d n i c e
de c r e d i n ţ ă .
Dar a ş t e p t a r e a le fu : n d e ş e r t !
Piatra fusese îndepărtată, marama;
giulgiul şi fesele d e p â n z ă r ă v ă ş i t e , m o r ­
mântul golit ! EI î n s ă n ' a b i n e v o i t c u su­
fletele l o r p â n g ă r i t e d e i s p i t ă şi l e s n e u i -
tătoare d e l e g ă m â n t .
Osteniţi, cu m i n ţ i l e s t r i v i t e d e p u t e r e a
-
tainei, c u s u f l e t e l e î m p ă r t ă ş i t e d e t e a m ă
şi a m a r , f u g ă r i ţ i d e o a m e n i şi n e a j u t a ţ i
de cer, ei c e r c a u s ă g ă s i a s c ă î n g r ă d i n a
îGhetsemani d u h n o u î n s t a t o r n i c i a p ă c i i
si pildă a d e v ă r a t ă vieţii l o r ce v a veni...
De a c e e a , p ă r ă s i n d g r ă d i n a l u i Iosif d i n
Arimateia,-ei o c o l i s e r ă cu g r i j ă a s c u n z ă ­
toarea r e g e l u i Z i d k i a şi p e ş t e r a d u r e r i l o r
-lui I e r e m i a , t ă i n d d r u m u r i p i e z i ş e p r i n
văile p o n o a r e l o r , c h e i l e m u n ţ i l o r şi u l u ­
cul p â r a i e l o r , c e r c e t â n d . v ă g ă u n i l e f i a r e l o r
$i ferind l u m i n i l e c o l i b e l o r , a s t f e l .că d u ­
pa m u l t ă r ă t ă c i r e , t o c m a i c ă t r e v e g h e a
de mijloc, ei c o b o r a u t ă c u ţ i d e a l u l ce d u ­
ce către N a c h a l K i d r o n , î n f r u n t â n d g r o a ­
za, nopţii î n a d â n c u l ei şi n ă l u c i r e a m o r ­
mintelor p r i n s e d e v â n t î n u r l e t e pre­
lungi d e ş o f a r e b l e s t e m a t e ş i ' n j o c u r i n e ­
curate d e v â r t e j u r i v r ă j i t e . . .
Puţine J n t â m p l ă r i c u m p ă n i a u veghea
simţurilor ! C â t e u n p â l p â i t ca o p a r ă d e
jar, le a r ă t a d r u m u l î n s g u r a î n t u n e r i c u ­
lui, petele d e v a r şi a l b u l m o r m i n t e l o r
le feriau p a ş i i d e a t i n g e r e a n e c u r a t ă . . . şi
numai s b o r u l s p e r i a t a l u n u i liliac, ca
sbaterea p o r u m b u l u i p e j e r t f e l n i c , sau
ţipătul s i n i s t r u , ca u n g e m ă t d e c o b e a l
unui val de v â n t , le t ă l m ă c i a fiorul vieţii
în t r u p u r i l e ce î n c e r c a u s ă m o a r ă . . . D a r
ieşind d i n locaşul b l e s t e m a t a l m o r ţ i i ,
zăvoarele s u f l e t u l u i c ă z u r ă , p u t e r e a sim­
ţurilor se irosi c u t o t u l şi d e l a p o r ţ i l e
cerului p â n ă ' n a d â n c u l fiinţei l o r , s e p r e ­
sără d o a r î n t u n e r i c şi p u s t i u !...
Merseră c â t v a t i m p , s t o r ş i d e o r i c e p u ­
bere, r e s p r i j i n i ţ i d e s i m ţ u r i , n e c e r c e t a ţ i
de gând — u m b r e de î n t u n e r i c , î n î n t u ­
nericul nopţii !... D a r a j u n ş i î n v a l e a K i -
dronului, l â n g ă p â r â u l c u s u n e t e d e p i e ­
tricele c u r a t e , c a o p e d e a p s ă hotărîtă,
Cocoşul c â n t ă î n t â i a o a r ă , şi'n s u f l e t u l
iBemernic a l Iui P e t r a s , t r e s ă r i p u t e r e a
vieţii o d a t ă cu a m i n t i r e a p ă c a t u l u i . . .
Marama g r o a s ă a î n t u n e r i c u l u i s e d e s ­
trămare, iar l u n a a p ă r u î n t r e f a l d u r i l e
.die m ă t a s e a l e n o r i l o r , m e t a l i c ă , c a u n
cep de idol m o r t , p r i n s î n t r ' o c o r o a n ă d e
suliţe p r ă f u i t e şi p o d o a b e î n g h e ţ a t e de
ceară, a r g i n t şi sidef....
Cocoşul c â n t ă î n c ă o d a t ă şi n o u a c a s n a
răscolind a d â n c rana î n s â n g e r a t ă a lui P e ­
tros, dete drumul la c u v i n t e pline de amar.
— F r a t e D i d y m o s , î n grea strâmtare a
de SYLVIUS ROLANDO
s u f l e t u l u i m ă a f l u şi c r u n t ă e p e d e a p s a
n e m e r n i c i e i mele... T o a t e l a c r i m i l e o c h i ­
lor m e i , e u l e - a m p l â n s şi 'n t r u p u l m e u
uscat, ca s m o c h i n u l f ă r ă r o d , simt o t r a v a
f i e c ă r e i p i c ă t u r i de sânge.... E u L ' a m t r ă ­
d a t , f r a t e D i d y m o s şi d e I e h u d a n u m ă
d e s p a r t d e c â t argintii... D e a c e e a s ă n e
b u c u r ă m cu s m e r e n i e şi s ă - L r u g ă m cu
credinţă.... I n î n v i e r e a l u i s t ă m â n t u i r e a
m e a şi a n o a s t r ă a t u t u r o r . E l a s t ă z i v a
cunoa,şte tot c e e a c e n o i z ă v o r i m c u g r i j ă ,
i a r l a m i n e v a v e d e a şi c r u c e a p e c a r e e u
o p o r t şi c u i e l e p e c a r e e u s i n g u r m i le
î n f i n g a d â n c înl c a r n e a s u f l e t u l u i m e u .
— Şimon b e n lonà, m a i vârtos d u r e r e a
mea m'apasă... T u aştepţi ceeace e u n u
p o t a ş t e p t a şi g â n d e ş t i a d e v ă r u r i , p e c a r i
eu n u le p o t gândi... I n c u g e t u l m e u s'a
î m p l â n t a t , ca o s u l i ţ ă d e o t r a v ă f e r m e c a ­
tă, îndoiala.... D e m u l t Ii n e s o c o t e s c p u ­
t e r e a şi î n v i e r e a L u i e p e n t r u m i n e , azi
o povară...
C u v i n t e l e n i m i c i t o a r e a l e l u i Torna, su­
n a r ă în sufletul lui Petros mai de casnă
c h i a r d e c â t t s t r i g ă t u l cocoşului. P r ă p ă d u l
de moarte al necredinciosului înfiriipă
pe buzele lui, cuvinte pline de virtute.
— Frate Didymos, grele sunt vorbele
t a l e şi d e u c i g ă t o r p ă c a t p l i n e . . . O s t e n e ş t e
c u g e t u l t ă u c u m a r e l e a d e v ă r , ca m o ş t e ­
n i r e a L u i — p e c a r e noi, a z i d e a b i a , a m
primit-o, să n e găsească plini de credinţă
şi v r e d n i c i e . . . F i e ca m o r m â n t u l gol •—
ipildă a D u m n e z e i r i i L u i — s ă s l u j e a s c ă
l a m â n t u i r e a t a ş i a mea...
•— Ş i m o n b e n l o n à , s p r e a găsi duhul
credinţei, în m a r e grabă a m urcat până
'n g r ă d i n a A r i m a t e i a n u l u i . . . Şi n u l-am
găsit, U c h i Chifa, c ă c i c r e d i n ţ a d i n sufle­
tul nostru purcede, iar adevărul din afară
şi suflletul m e u !e m i s t u i t d e v â n t u l d e foc
al adevărului, ca grădina plină d e ane­
m o n e , d e fiorosul Zilofah...
— I a s e a m a , m o r m â n t u l e r a gol !
— D a , m o r m â n t u l e r a gol !... E t o t
c e - a m văzut...
•— N u , n o i t r e b u e să v e d e m m a i a d â n c ,
î n p i l d e l e semnelor... M o r m â n t u l gol e
r ă s p l a t a D u m n e z e i r i i Lui...
— Şi e u p r i v e s c î n a d â n c u l f a p t e l o r , Si­
H R A N D T A V A C H I A N : LA F A N T A N A
3
mon b e n lonà, în inima adevărului... Mor­
mântul gol e p e d e a p s a o m e n i r i i L u i . .
L ' a u d e s g r o p a t , f r a t e Chifa, d â n d u - L p r a ­
dă c â i n i l o r şi f i a r e l o r sălbatice... L ' a u
d e s g r o p a t , fiindcă s u n t u r i , p e c a r e m o r ­
m â n t u l le înteţeşte... şi r ă z b u n ă r i n e p o t o ­
lite, nici d e t r u p u l ucis î n casne...
— M y r i a m L'a văzut...
— N u , M y r i a m Га i u b i t şi i u b i r e a î n ­
t r u c h i p e a z ă a d e v ă r u r i d i n p ă r e r i şi t r u ­
p u r i o m e n e ş t i d i n u m b r e l e zilelor şi l u ­
m i n i l e n o p ţ i l o r !...
— Aminteşte-ţi de vorbele, de prooro­
c i r i l e Lui..
— A t â ţ i a alţii, m a i î n a i n t e d e El, l e - a
s p u s !...
— G â n d e ş t e - t e la m i n u n i l e Lui...
— N u , El n ' a făcut minuni..., căci n u
se c h i a m ă m i n u n e , î n f ă p t u i r e a , pe care
o c h i i o v ă d şi m i n t e a o înp3lege...
— Şi ce v r e i t u r ă z v r ă t i t u l e ? C e î n c r e ­
d i n ţ a r e v a feri t i n e r e ţ e a t a î n c h i p u i t ă d e
m o a r t e a g r e a a n e c r e d i n ţ e i ? C u ce t e v o i
păzi eu, a c u m a pocăitul, d e p ă c a t u l uci­
gător al lui Iehuda ?
— Uchi Petros, eu vreau minunea ade­
vărată ! Vreau acea înfăptuire, pe care
ochii t r e z i s'o v a d ă ; m i n t e a î n ţ e l e a p t ă
s'o a d e v e r e a s c ă , d a r c u g e t u l s ă n ă t o s să
n'o (poată c r e d e . . .
D e o d a t ă se opriră... I n d e p ă r t a r e , l â n g ă
puntea aruncată peste albia Kidronului,
pe unde ducea d r u m u l în grădina Ghet-
s e m a n i , u n o m îi a ş t e p t a .
— E s t e El, f r a t e D i d y m o s . . . l i c u n o s c
aderetul Lui de lână neagră..
— Linişteşte-te, Şimon b e n lonà, e ta-
m a r i s c u l , c a r e î n s e a m n ă d r u m u l grădinii...
E p o m u l , p e o a r e a ş a d e b i n e îl c u n o ş t i ,
învăluit în m a n t a u a firavă a întunericu­
lui...
— l o t ă - i şi c o r o a n a d e spini, p r e f ă c u t ă
în n i m b d e argint...
— Sunt razele lunii, care a u spart o-
b r o c u l norilor....
— P r i v e ş t e — Pe adeet, o picătură de
sânge şi apă, străluceşte sub coasta din
d r e a p t a !....
— E lumina unui vierme de noapte,
a n i n a t d e f r u n z i ş u l pomului...
— Să-L u r m ă m cu c r e d i n ţ ă , f r a t e Torna,
căci î n d u r a r e a Lui se învederează acum !
El n e r ă s p l ă t e ş t t e , n u d u p ă m ă r i m e a f ă r ă ­
d e l e g i l o r n o a s t r e , ci d u p ă g â n d u l cel b u n
zemislit î n p o t i r u l s u f l e t u l u i , din duhul
l a c r i m i l o r şi c u v â n t u l cel b u n al r e m u ş -
(Balcic).

Scrisoare
Din toate primăverile de eri
S'a s c u t u r a t d e m u H a m u r g u l în l u m i n ă
Şi'n f e r m e c a t a m e a de vis g r ă d i n ă
S u n t n u m a i flori şi n u m a i c â n t u r i m â n g â e r i .
Ca'ntr'o comoară sufleteşte-am strâns
Numai seninul bucuriilor senine,
In ape limpezi te-am cuprins pe tine
Şi a m u i t a t că u n d a a p e l o r e p l â n s —
Şi a m u i t a t tot ce c r e d e a m s ă ' m i amintest
D i n s u f e r i n ţ e l e c-e'ini p r e s ă i a r ă drumul :
— T r ă e ş t e în g r ă d i n a m e a n u m a i parfumul
A tot e e - a m v r u t si n ' a m p u t u t să i m p l i n e s c .
S â n t a l t u l azi şi-acelaş s â n t c a ' n v r e m i t r e c u t e
— Mai g â n d i t o r , p o a t e , m a i b l â n d şi t o t u ş i e u —
— D i n d r u m cotit m'aiii r e î n t o r s s p r e D u m n e z e u
Şi s u î l e t u l nii-1 p o r t p c căi n e c u n o s c u t e .
C u m n u m a i a m în z a r e s t e a c a r e s ă - m i m i n t ă ,
S t i n g h e r a c u m la t o a t e s t e l e l e colind,
C u raze reci târziu visările-mi aurind
Şi r ă t ă c e s c în l u m e a l a r g ă f ă r ă ţ i n t ă . —
EUGEN VICTOR
Luminiş
L u m i n ă g r e a d e a u r , s'n r e v ă r s a t î n n o a p t e .
A c o p e r i ş u r i e â n t ă b r u m a t e ca în vis.
D e - a t â t fiiibr de l u n ă , s u b g r e u t a t e - u c i s ,
Se p r ă v ă l e ş t e f r u c t u l îi: i e r b u r i l e coapte...
P e u l i ţ e l e u n d e ini-a r â s c o p i l ă r i a ,
M ' a m r e î n t o r s şi n o a p t e a s'a ' n t i n s a t â t de a l b ă
D e parcă sub cupola o uriaşă nalbă
îşi f u l g u e 'iiflorirea, s p o r i n d u - m i p r i b e g i a . . .
Şi c r e ş t e l u m i n i ş u l cu v r ă j i în p l a s ă fină...
I z v o a r e a r g i n t a t e se l i m p e z e s c s u b l u n ă ;
P e g h i s d u r i de f â n t â n ă a t â t s e n i n s e - a d u n ă ,
C ă s u f l e t u l se f r â n g e s u b b u l g ă r i de lumină....
...Şi n o a p t e a d i n a d â n c u r i se c a ţ ă r ă ' n r u i n ă !...
T. P A U N E S C U ULMU
• .жЬѵ. <р^*ч Е Г \ Ф^О^. C ~
c ă r i l o r . Să-L u r m ă m , f r a t e Torna, căci In c r u d b l e s t e m şi-a ispăşit p ă c a t u l . . .
El ne va a r ă t a şi azi, ca şi a l t ă d a t ă , d r u ­ — Adevăr, Uchi Simon, c t r u p u l neîn-
m u l vieţii a d e v ă r a t e . . . gropatului ! Ploaia a putrezit frânghia,
Şi t r e c â n d m a i d e p a r t e de m u n t e l e I l a r v â n t u l a r u p t - o , d a r p e g â t u l lui, ca
h a z e i t i m şi d e g r ă d i n a G h e ţ s e m a u i , din­ g r e a o c a r ă , a r ă m a s , c e r c u l a d â n c al pe­
colo de m o r m â n t u l lui Ahşuloui şi Tos-uf-ui, depsii...
a r ă t a r e a se g ă s e a tot î n a i n t e şi nici pc — Ce-o fi v r â n d El ?... F r a t e D i d y m o s !
d r u m u l c u n o s c u t al O f e l u l u i , ea n u p u r ­ presimt acum o m a r e minune...
cese , a b i a în d r e p t u l f â n t â n e i G i h o n , o .Şi la l u m i n a nopţii, a p r i n s e r ă i p a r e ă d i n
văzură urcând pe un deal părăsit, care toi'tc de safir, a m e t i s t , t o p a z şi a r g i n t ,
n u e r a lor o b i ş n u i t nici p e n t r u veghe, discipolii v ă z u r ă p e l e h o ş u a î n g e n u n ­
nici p e n t r u d e s f ă t a r e . L u n a şi s t e l e l e a- chind...
l u n g a s e r ă cu. d e s ă v â r ş i r e norii, dincolo E r a s c h i m b a t la faţă ! D a r nici s t r ă l u ­
d e p u t i n ţ a v e d e r i i şi p o l e i a u cu o p u l b e r e c i r e a s o a r e l u i , nici a l b u l l u m i n e i , nici
de a r g i n t f i e c a r e f r u n z ă , f i e c a r e fir de glas din cer, nici cor de î n g e r i , n u - i slu-
i a r b ă , d â n d v e s t m â n t de n e p r i h a n ă mu­ j i a u Lui, ca altădată,.... ci n u m a i ochii pi­
ş u r o a i e l o r de furnici şi p i e t r i ş u l u i d c p e c u r a ţ i cu d o u ă l a c r i m i .prinse în a c e e a ş
drum, strălucire de nestemate. p r i v i r e , de p e p ă m â n t , d i n c e r íji din tru>
S u b u n s m o c h i n z ă c e a u n t r u p do o m pul n c î n g r o p a t u l u i .
m o r t . F a ţ a - i e r a a l b ă , ca cea a s t a t u e l o r S t ă t u m u l t f ă r ă ca să se r o a g e !... Apoi
p ă g â n e , f ă r ă nici o c u t ă d e s b u c i u m , cu încet, ca p e n t r u o faptă sfântă, El îşi p l e ­
uu uşor z â m b e t î m p i e t r i t [pe c h i p u l lini­ că s m e r i t c a p u l şi la l u m i n a nopţii,
ştit, z â m b e t u l r e s e m n ă r i i şi al î m p ă c ă r i i p i i n s ă p a r c ă clin t o r ţ e de safir, a m e t i s t ,
din u r m ă . t o p a z şi a r g i n t , discipolii v ă z u r ă p e l e ­
U n ş a n ţ a d â n c , cu m a r g i n i l e î n s â n g e r a ­ h o ş u a s ă r u t â n d ş a n ţ u l a d â n c , cu m a r g i ­
te, îi î n c e r c u i a g â t u l ; d o a r d e g e t e a l c în­ nile î n s â n g e r a t e , de p e g â t u l lui I e h u d a . . .
fipte în p u m n i şi m â i n i l e s g â r c i t e a r ă t a u
A u g u s t 1926, C l u j .
;
s u f e r i n e ţ a t r u p u l u i n pofida s u f l e t u l u i .
— E t r u p u l Iui I e h u d a , f r a t e Torna !... SYLV1US K O L A N D O
UNIVERSUL LITERAR
Portrete străine
Pierre Mac Orlan
Vâsla lui a t i n g e n o s t a l g i a şi sarcasmul,
E p o c a , şi d i s t r a t ă , şi p r o s t u ţ ă , Га eti
c h e t a t a v e n t u r i e r şi o l e c u ţ ă american.
Nu-i d e c â t s e d e n t a r şi l a t i n obosit. Ur­
m â n d , a p a r e n t , m i ş c ă r i l e c o r ă b i e i şi răsu­
f l a r e a e x o t i s m u l u i c ă u t a t , îşi multiplică,
d e l à volum la volum, d e l à e p i g r a m ă la epi­
gramă, satisfacţiile de a c o n v i n g e pt
p r o s t să r ă t ă c e a s c ă . î n t r e n a p a verzuii
şi b o l t a S f â n t u l u i Ilie, cu n a v a , să urle
p e v a l u r i a l b a s t r e şi, l a u r m a u r m e i , sâ
s o m b r e z e . R ă m â n e să se ştie de nu-i ecoul
c ă r ţ i l o r lui, m a i m u l t r i c a n a r e d c cât si­
r e n ă de b a s t i m e n t .
Curiosul nume cu a c c e n t e clovneşti
p r i n t r e s i l a b e , a g i t ă clopoţei la scufiţă,
î n v â r t e ş t e a c e l e u n e i c a p r i c i o a s e busole
şi, c u zece d e g e t e , s c h i ţ e a z ă o tiflă. Ii
c i u d a zisei e t i c h e t e , r e u ş e ş t e să se ii-
s t r ă i n e z e , a v â n d a e r u l că îi c a u t ă , de po-
p o m p o s u l D u m a s , de Scoot, troniturantul
D i n t r e ai lui, d c s i g u r Loti îl necăjeşte
ou C ' b i l c a r a t u l p e i s a g i u l u i , şi F a r r è r e «
moftul şi g e s t i c u l a ţ i a . El s u p o r t ă flaimm
şi faldul de v e a c a l d o u ă z e c i l e a , d a r le
a d m i t e cu o b r ă z n i c i e , si le î n l ă t u r ă , când
v r e a , a c o r d â n d u - l c i n d u l g e n ţ a de a faa
să se c r e a d ă în b r a v u r a lor, în final di
e r o i s m e ; le î n c r u s t e a z ă în zodia mistre­
ţ u l u i şi a m ă c e l ă r i e i .
O g r e ş e a l a de a p r e c i e r i s'a comis pani
? i ' n ţ a r a lui. ţ a r ă de r e î n o i t e c a d r e , à
v r e m e ce şi acolo ş t r e n g a r u l melancolii
a fost să fie socotit e x p l o r a t o r de bambţ
Ciiorap de P i e l e a l m o d e r n i l o r Fenimeri
In faţa s p e c t a c o l u l u i p o s t - b e l i c şi para­
d o x a l b u r g h e z , el c a u t ă , î n s ă p e lângă
l i t e r a t u r i l e s ă l b a t i c e şi c ă l ă t o a r e , o di­
v e r s i u n e , a d a p t a t ă a c e s t o r a la suprafaţă,
d a r n e c u n o s c u t ă lor în p r o f u n d a ci tra­
m ă , - î n paiaţei-iu ei de t r a g i c e grimase.
D e Ia o a v â u t a r c ' n l a r g , cu orizont, ji
i a s ă lit, şi a p u s , şi D o a m n e a j u t ă , ajunge
pe n e s i m ţ i t e , la R o b e r t P u t r i d e şi vai
C l a è s . S u n t cei ce, a s t ă z i , fac să cugek
cu m a l i ţ i e şi să g r ă i a s c ă cu r â s galbei
p e p u r c e i şi p e M a c G r o g m i t c h , şi cu e
o d a t ă , m o r a l a n o a s t r ă d c i s t e r i i şi de gro
tesc.
D i n t r e s e n i o r i i sus n o t a ţ i , n u ţine ai
t o r u l să n e s p u n ă de-s u n i i m a i degrab
d e cât a l ţ i i r e p r e z e n t a t i v i a i nebuniile '.
d e a c u m , c o n c l u z i a a, totuşi, firească, a
nimalole cuceritoare urcându-se până!
e x e g e z ă şi d i s c e r n â n d c a u z e l e mardi :
r ă z b o i din a n u l 300(1, cu g r e u . Titulatui
o u n u i c a p i t o l e s t e g ă s i t ă : „La g u e r r e dl '
gorets".
,.Malice" nu e s c a m o t e a z ă n i c i u n u l di
t i c a c e s t e s t r a n i i efecte de comic, dare
o f o a r t e fină e s t o m p ă t r e c e p e s t e pre
d i r e c t e l e î n v i n u i r i , ca să r ă m â n ă la s i
şit d e s n ă d e j d e , s p e c u l a t ă de h e t a i r e tj
c o n d a m n a t ă cu ş t r e a n g u l d c cămătari
E n o r m i t ă ţ i l e de t o n şi de situaţii, des
cinci, aici, în ş o a p t e şi l u m i n i c u aial
jour.
E r o a r e a e r o i s m u l u i n o s t r u d e timpi:
t â r z i i , d u c e , p r e c u m se v e d e d i n cronii
s p e c t a c o l u l u i , la o d i s i r ă m a r e totală, ia
la b u c ă t ă r i a zilei „ a l e a r g ă toţi în calital
d e c o m e s t i b i l e , d u p ă c u m la circ, alţii, ii
c a l i t a t e de m a r t i r i " . |
C u e n i g m a t i c u l g u i g n o l , g r e u ne vii
a- să p a c t i z ă m , a t â t a v r e m e cât se va inel
p i i ţ â n a să r e v e l e z e în p a r c u l lui Putrid!
un m o r a l i z a t o r si u n profet, suficient aul
t o r i t a r i , u n u l şi a l t u l , p e n t r u a n u ne faa
să u i t ă m a l ă t u r i ele t r e c u t , „la petite chaiF
son v e n g e r e s s e d a n s les é c u r i e s de m
jours".
ELENA PROTOPOPESCU
 UNIVERSUL LITERAR
Frământări
— Trei acte.— Fragment. —
de MIRCEA ŞTEFANESCU
A C T U L II. Scena III.
IONICA (cl. A. P o p M a r t i a n ) — A N D R E I
(tl-no Lilli R o p o v i c i ) .
(NOTA. — A n d r e i , p r i e t e n b u n c u Io­
nică e ile o l u n ă a m a n t u l A n c ă i , sofia l u i
Ionică. In u r m a u n e i d i s c u ţ i i a v u t ă cu
Anca în s c e n a p r e c e d e n t ă , A n d r e i e con
vins că s i n g u r a lui c o n d u i t ă şi u t i l ă , şi
cinstită, e să p r o v o a c e u r m ă t o a r e a s c e n ă
cu Ionică, s c e n ă c a r e se p e t r e c e î n t r ' u n
fumoar din casa lui I o n i c ă :)
(Anca a ieşit).
IONICA. ( A r ă t â n d d u p ă ea) Iţi p l a c e I
(Cu tonul lui g l u m e ţ ) V ă z u ş i t u ce-i fe­
rocea ? ( P a r o b s e r v ă a g i t a ţ i a lui A n d r e i )
Ce te z b a ţ i ca u n u r s î n c u ş c ă ?
ANDREI (Mai m u l t p e n t r u el)__ A ! Un
capriciu al n e r v i l o r . O să-i t r e a c ă .
IONICA. Şi B a r b u . . . d e ce n a i b a n u m a i
vine pe aici I ( R e z o n â n d ) B i n e , b e a o m u l ,
dar c â n d se t r e z e ş t e , se r e p e d e să-şi m a i
vadă p r i e t e n i i .
ANDREI. (Inclus) Se înţelegea bine
cu el.
IONICA. D a , d a r în u l t i m u l t i m p nici
nu mai î n t r e b a d e e l . ( P r i e t e n e ş t e , cu u n
;чт ş t r e n g ă r e s c ) L-ai scos d i n p â i n e , ho­
ţiile !
ANDREI. ( T r e s ă r i n d ) E u ?
IONICA. ( K â z â n d cu r â s u l l u i plin) D a r
cine... e u ? ( O b s e r v â n d o s c h i m b a r e în
fata lui A n d r e i ) . Ei l a s ă , l a s ă , n u t e face !
Acum t u - i ţii d e u r â t . S I f i r e ş t e , î n p r i e -
tenie, ca şi în d r a g o s t e , ochii c a r i n u se
văd, se uita. M a i m u l t d e - a i a m ' a s u r p r i n s
nervozitatea ei... i ta-i i n t r o d u c e r e a .
ANDREI. ( C a r e s'a l u p t a t în el, în t i m ­
pul ultimei r e p l i c i a lui I o n i c ă , î n t r e r u -
pându-1 h o i ă r î t :) I o n i c ă , t r e b u e s ă - ţ i v o r ­
besc c e v a .
IONICA. (Cu t o n u l lui, c a r e ia H\ u ş o r
orice). D a c ă t r e b u e n e a p ă r a t , zi.
ANDREI. (Cu emoţie) Ciliar, î n p r i v i n ţ a
asta.
IONICA. O l e o ! D ă - i d r u m u l !
ADREI. ( I n t i m i d a t ) Adică... Iasă. D u p ă
masă. A c u m n ' o să a v e m d e s t u l ă v r e m e .
IONICA. ( C o n c l u d e n t ) A ! E c u i n t r o ­
ducere. H a i , î n c e p i şi, d a c ă n ' o m t e r m i n a ,
ii mai zici şi d u p ă m a s ă . (Se a ş e a z ă în­
tr'un fotoliu) D o a r n ' a i să p l e c i c u ca-
feaua'n g u ş e ?
ANDREI. ( î n c e r c â n d o a p ă r a r e d e ş a r t ă )
Nu. V r e a u să m ă î n ţ e l e g i b i n e . S u n t l u ­
cruri c a r i n u p o t ii s p u s e d e c â t dintr'o
singură b u c a t ă . . .
IONICA. C e s p u i , m ă ?
, ANDREI. ...sunt i n t r o d u c e r i f a t a l e c a r i ,
oricât d e i n u t i l e a r p ă r e a , s i m ţ i n e v o e a
sjă le s p u i c u g l a s t a r e . . . s ă t e d e s v i n o v ă -
ţeşti p r i n e l e .
IONICA. S ă t e d e s v i n o v ă ţ e ş t i ? (Afec­
tând) Va să zică : e c a z g r a v . ( D â n d u - ş i
un aer serios). U i t e , ia c r e i o n şi h â r t i e şi,
înainte d e a î n ţ e p e , f i x e a z ă - ţ i p u n c t e l e
principale. ( A c u m r â d e ) .
ANDREI. ( D e p l i n h o t ă r î t , c o n d u s de
\oibe). Nu, I o n i c ă . P u n c t u l p r i n c i p a l a l
celor ce v r e a u s ă - ţ i s p u n , n ' a m n e v o e să
mi-1 însemn, ca să nu-1 uit. ( O pauză.
Foarte e m o ţ i o n a t , dar reţinându-şi emo-
* Această p i e s ă se r e p e t ă a c t u a l m e n t e
la T e a t r u l N a ţ i o n a l , s u b d i r e c ţ i a d e sce­
nă n d-lui P a u l G u ş t i şi v a fi p r i m a p r e ­
mieră o r i g i n a l ă a a c e s t e i s t a g i u n i ,
(ia într'iMi a c c e n t e n e r g i c ) O iubesc pe
Anca.
} I O N I C A . Va să zică... t e i u b i a şi e a î n
d. N . B ă l ţ ă ţ e a n u ) — L a u r m ă : A N C A c
I O N I C A . (Brusc s u r p r i n s ) C u m ? (Dur
r c p l i c a - i u r m e a z ă * i n c o n ş t i e n t cu tonu!
g l u m e ţ a l firei lui). Şi i a t ă că a i u i t a t in­
t r o d u c e r e a . (Acum r ă m â n e din n o u s u r -
I - i n s . li vine să r â d ă ) O i u b e ş t i p e A n c a ?
Şi a s t a m i - o s p u i m i e ? S p u n e - i - o ei !
A N D R E I . (Ciu ton c o n v i n g ă t o r ) Eu n u
glumesc, Ionică. E o situaţie pe care sunt
o b l i g a t să ţi-o d e s t ă i n u e s e .
I O N I C A . ( D e v i n e s e r i o s , se scoală, face
c â ţ i v a paşi, a p o i se o p r e ş t e cu m â i n i l e ?n
b u z u n a r e şi, r i d i c â n d u m e r i i :) Şi... ce
vrei să-ţi fac e u ?
A N D R E I . Să* decizi.
I O N I C A . S ă decid... ce ? (O clipă) Ia
ascultă, mă băete, tu ai căpiat ?
A N D R E I . M ă r t u r i s i r e a p e c a r e ţi-o fac
a c u m e r e z u l t a t u l u n e i l u p t e sufleteşti •>»
o lună.
I O N I C A . (Se a ş e a z ă d i n n o u , d a r a c u ^
în a l t fotoliu. D u p ă o c l i p ă c o n c e n t r a t ă :
D e o lună o iubeşti ?
A N D R E I . O i u b e s c d e a p r o a p e u n an,
d a r (cu t o n u l scăzut) d e o lună., i-am
spus-o...
I O N I C A . ( D u p ă o p a u z ă , cu t o n u l scă­
z u t ; s i l a b i s i t :) Va-să-zi-că : i-ai spu-s-o...
A N D R E I . ( A c u m volubil) I o n i c ă , s i m t
t o a t ă g r e u t a t e a m ă r t u r i s i r i i . D a r n u se
p u t e a a l t f e l . J u d e c ă - m ă . Un a n d e zile
a m t ă c u t . O l u n ă m - a u ţ i n t u i t p e loc r e -
muşcările.
ЮіМСА. (Al c ă r u i ton se a s p r e ş t e ) A s -
A N D R E I . ( Î n c u r c a t ) Nici n ' a m p u t e r e a
să m ă e x p l i c . A ş v r e a să m ă înţelegi...
să m ă c o n d a m n i . . .
I O N I C A . ( G â n d i t o r şi a g i t a t , s-c s c o a l ă
iar şi face p a ş i ) . O r i cat... n u e u ş o r să-ţi
s c h i m b i viaţa... a ş a , î n t r ' o s e c u n d ă .
( P a u z ă î n c o r d a t ă ) N u t e c o n d a m n . A i fost
cinstit.
A N D R E I (Cu o s t â n g ă c i e c a r e t r ă d e a z ă
b u c u r i a p r i m u l u i p a s făcut) T r e b u i a . . . n u
c a ş a 'f Nici n u m ă a ş t e p t a m . . . să m ă în­
ţelegi atât de repede...
I O N I C A . (Se. a ş e a z ă d i n nou, a c u m p e
sofa) S u n t s i t u a ţ i i c a r i se p r i c e p i r e m e ­
diabil dintr'o singură fulgerare de gând.
(Mai m u l t p e n t r u el, r e z o n â n d ) A ta e
clară. O iubeşti pe nevasta mea. Cine te
o p r e ş t e ? B ă r b a t u l ei ? N u . D i m p o t r i v ă . . .
e l ţi-o a r u n c ă î n b r a ţ e . Ai, p r i n u r m a r e ,
tot d r e p t u l s'o i u b e ş t i . Şi e a — v e z i b i n e
— a r e ş i e a d r e p t u l să-şi a l e a g ă f e r i c i r e a
a ş a c u m o î n ţ e l e g e . (O p a u z ă ) Numai...
ea te iubeşte ?
A N D R E I . (Delicat) C r e d că d a .
IONICA. (Cu îndemn blând, dar ener­
gic) H a i A n d r e i , h a i A n d r e i , n u s u n t e m
copii. N u p u t e a i să faci d e m e r s u l ă s t a , d a ­
că n u e r a i s i g u r .
A N D R E I . (Vădit j e n a t , cu t o n u l scăzut)
Mă i u b e ş t e .
I O N I C A (Trece în pauză un moment
d e v i z i b i l ă e m o ( i e ; a p o i ) T e Jubeşte...
:
(Pauză) Ţi-a spus-o ?
( A p r o a p e tot r e s t u l s c e n e i c e r e multă
d i s c r e ţ i e în i n t e r p r e t a r e şi чі ton).
ANDREI. Da.
IONICA. Când ?
ANDREI. De o lună.
IONICA. (Cu t o n a f i r m a t i v ) Când i-ai
s p u s şi t u .
ANDREI. Da.
6
taină de mai multă vreme... poate de un
an... ca şi t i n e .
A N D R E I . E r a m a t r a ş i u n u l s p r e celă­
lalt. Dar...
I O N I C A , ( l n t r e r u p â n d u - 1 ) Ştiu... a ţ i t ă ­
cut... p e n t r u c ă a m â n d o i v ' a ţ i g â n d i t Ia
MIRCEA ŞTEFANESCU
Clişeu R a m p a
m i n e . A ţ i fost cinstaiţi... a m â n d o i . . . a s t a
reţin... şi p e n t r u asta.... v ă mulţumesc.
(La a m b e l e a c c e n t u ă r i a l e lui Ionică, j e ­
n a lui A n d r e i t r e b u e b i n e e x t e r i o r i z a t ă .
T ă c e r e l u n g ă , a p ă s ă t o a r e . A p o i :) T e iu­
beşte mult ?
ANDREI. (Foarte jenat) Crede-mă...
mi-e greu...
I O N I C A . N u . N u . C e a fost g r e u p e n t r u
fine, a t r e c u t . A c u m , g r e u l î n c e p e p e n t r u
m i n e . N u e a ş a : t r e b u e să i a u i m e d i a t o
h o t ă r î r e ? Voi a ş t e p t a ţ i u n r ă s p u n s . ( P a u z ă
s c u r t ă ) V r e a u să ştiu : t e i u b e ş t e m u l t ?
A N D R E I M ă b i z u i m u l t p e i u b i r e a ei.
IONICA. (Autoritar) Nu, nu Andrei,
v r e a u să fiu s i g u r . ( P a u z ă . T r e c e r e de
ton) Vezi t u ? E u m ' a m î n s u r a t . . . aşa... ca
să a m şi e u „o c a s ă " . N ' a m i u b i t n i c i o d a ­
tă... p e nimeni... a d i c ă p e n i c i o f e m e e .
L e - a m socotit t o t d e a u n a ca p e n i ş t e t o v a ­
răşe plăcute, cele m a i plăcute fără îndoia­
l ă î n viaţă... t o v a r ă ş e b u n e d e t a c h i n a t . . .
n ă s c u t e să m o b i l e z e casa, s ă n e a p r i n d ă
cheful şi să n e a s t â m p e r e p o f t e l e : atât!.,,
încolo, f ă r ă să t e p r ă p ă d e ş t i c u firea d u p ă
ele. Desigur, sunt vinovat faţă de Anca ;
ea a ş t e p t a p o a t e m a i m u l t d e l à m i n e . C e
v r e i ? A ş a a m î n ţ e l e s e u viaţa... d a r n ' a m
fost n i c i o d a t ă rău... n u , n ' a m fost... şi m a i
ales cu Anca.
A N D R E I . N u s'a p l â n s n i c i o d a t ă de
tine.
I O N I C A . Ştiu... c r e d . I n c ă s n i c i a n o a ­
stră, ne-am tolerat multe, mai ales ea mie
d a r şi e u ei. A m fost b u n i , a m fost d r ă ­
guţi ; p o a t e , ( e m o ţ i o n a t ) p o a t e , f ă r ă să
ş t i m , n e - a m i u b i t n i ţ e l , niţel...
A N D R E I . Ionica...
I O N I C A . Nu... n u . B i n e a i făcut că m i -
a i s p u s . E r a i d a t o r şi faţă d e tine... şi f a ţ ă
d e mine... şi, m a i a l e s , f a ţ ă d e e a . ( O p a u ­
ză) Eşti s i g u r că t e i u b e ş t e î n t r ' a t â t a , în­
c â t n ' a r e s ă r e g r e t e u n m o m e n t că a v e ­
nit lângă tine ?
ANDREI. Da.
IONICA. Te întreb, pentrucă acum,
c â n d v â d că t r e b u e s ă - m i p l e c e t o v a r ă ş a
din v i a ţ ă , n t i - a m i n t e s c că a fost o t o v a ­
r ă ş ă bunii, p e c a r e n ' a m iubit-o... n ' a m iu-
bit-o aşa c u m se s p u n e că e i u b i r e a . . . d a r
c a r e î m i l a s ă r e g r e t u l d e s p ă r ţ i r i i . Vezi,
e i u b i r e a . . . d a r c a r e î m i l a s ă r e g r e t u l des-
p ă r | i r i i . Vezi, e g r e u totuşi sa te desparfit
 6 UNIVERSUL LITERAR
B A L C I C U L
— P E I S A J ŞI O A M E N I
N u n u m a i „ C o a s t a de A r g i n t " , ci coasta
de a r a m ă , de fer, c o a s t a d e aur... D a c ă
p e s t e p r i v e l i ş t e l e b i b l i c e cu c e r u r i p a t r i a r ­
h a l e , a r r ă s ă r i cirprii d r a m a t i c i şi m ă s l i ­
n i i c u n e g r u l lor s u m b r u şi t r a g i c , ai spu­
n e g ă d i n a lui Academos...
I n s p a ţ i u a r d f o c u r i d c v i t r o u , — şi î n
coridoarele zărilor, moscheile însuliţând
tăcerea albastră, aprind l i m p e z i m i de
crini. Veşnic a l t a , şi n o u ă şi v e c h e , M a r e a ,
îşi m â n ă p u r u r i , s i n g u r ă t ă ţ i l e a m b u l a n t e
şi e t e r n e . C o a s t e l e a s p r e şi t u m u l t o a s e
iile b a l c i c u l u i sclipesc în b i n e c u v â n t a r e a
c u n u n i l o r de s o a r e , i a r c a s e l e s t r â m b e şi
a r h a i c e , din p o r n i r e a lor, a u p o p o s i t la
ţ ă r m , — a c o l o u n d e , de v e a c u r i , v a l u r i
n e a d o r m i t e se logodesc cu p ă m â n t u l , în­
c u n u n a t e în s t e m e a l b e şi z a d a r n i c e . . . La
mijloc e z m a r a g d lichid, i a r în fund — n u
ştii să p r i c e p i u n d e s f â r ş e ş t e s a f i r u l ei
c ă l ă t o r , şi u n d e î n c a p e safirul b o l t n i ţ e i
orizontului...
V i s t i e r i i l e s u f l e t u l u i d e s c ă t u ş a t e de ză­
v o a r e l e şi l a c ă t e l e lui g r e l e , î n t e m n i ţ e a z ă
t e z a u r e de m i n u n i şi în o s â n d a l ă c o m i e i
l u i stă g r e u , şi g a t a să se r u p ă . C a p u l e
b u i m a c , .şi se c l a t i n ă , i a r v r e m e l n i c i a n o a ­
s t r ă ş u b r e d ă se c u t r e m u r ă de a t â t a î n ţ e ­
legere... N i c ă i r i ca aici, nu-1 poţi simţi p e
D u m n e z e u , m a i l e e u n d , m a i viu. şi m a i
actual....
P r i n t r e d r u m u r i l e de calcar, b o l o v ă n o a ­
se şi r u p t e ; u m b r i t e de s m o c h i n i i în p â r g
şi de m i g d a l i , a s i n i i T e s t a m e n t u l u i Nou,
p a s c p ă ş u n e a u m e d ă şi g r a s ă , s a u în r e ­
s e m n a r e a lor s o m n o l e n t ă c l a t i n ă şi lea­
g ă n ă p o v a r a la fel a f e s u r i l o r c o l o r a t e .
lîalcicul, în d i m i n e ţ i l e l i m p e z i şi inso
' r i t e , se l u m i n e a z ă ca o m â n ă d e m o n e d e
vechi, s ă n i ă n a t c p e p r i p o a r e viforoase...
F i e c a r e p i s c sau c u l m e e u n p r i d v o r de
n o u i n e a ş t e p t ă r i . p r i d v o a r e de linişte d e ­
s ă v â r ş i t ă ' s i reculegere... Balcicu! a ţ i p e ş t e
F ă r ă s ă - ţ i fi a l i p i t s u f l e t u l d e o fiinţa,
ţi-o r u p i t o t u ş i d i n suflet. Ai s'o faci fe­
r i c i t ă ? N u p r e a c u n o s c s u f l e t u l la femei,
d a r s i m t în clipa a s t a că s u f l e t u l unei
femei, p o a t e fi c e v a delicat... că d e c e p ţ i a
îl p o a t e o m o r î .
A N D R E I . Al A n c ă i e b o l n a v şi e u m ' a m
j u r a t să-1 v i n d e c .
I O N I C A . (Se scoală). A t u n c i ? (Zâmbe­
t u l lui f o r ţ a t a p a r e t r i s t ) .
A N D R E I . N ' a ş v r e a să s u f e r i din p r i ­
cina mea.
IONICA. Nu. Nu. Sunt oameni cari uită
r e p e d e , c a r i n u ş t i u s ă sufere... şi e u s u n t
d i n t r e ei. (Cu o d u r e r e d i s c r e t ă ) Să vă
d e s p ă r ţ i ţ i d e m i n e încet, să m ă o b i ş n u i ţ i .
( S t r â n g e m â n a lui A n d r e i . D a r d e o d a t ă ,
îl p r i v e ş t e fix) A n d r e i !
AND4EI. Da ?
IONICA (Rcculegându-se) Nu. N i m i c .
(Intră Anca Ionică o priveşte strâmto-
rat. Atmosfera grea e vizibilă).
A N C A . ('Cu t o n de b u n ă camaradă)
Băcţi, m a s a e g a t a . ( S i m ţ i n d a t m o s f e r a )
D a r ce-i cu v o i ? V'aţi l u a t d e p ă r ?
;
I O N I C A . (Se n d r e a p t ă spre ieşire)
A n c a î ( A n d r e i îl p r i v e ş t e l u n g . I o n i c ă
a r e g l a s u l î n t r e t ă i a t de emoţie) A n d r e i
a r e să-ţi v o r b e a s c ă c e v a . (Anca îi p r i ­
veşte n e d u m e r i t ă p e a m â n d o i ) C e v a s e ­
rios. (Iese).
MIRCEA ŞTEFANESCU
şi a d o a r m e p r e o c u p ă r i l e şi p a t i m i l e v r e ­
melnice, iar peste ranele profunde şi
v e c h i , t o a r n ă b a l s a m d e uitare... A c t i v e a ­
ză şi m u l t i p l i c ă , a t r i b u t u l t e o l o g a l c a r e
a p r o p i e p c o m de D u m n e z e u : C r e a ţ i a .
I a t ă : p r i n t r e n i a h o a n e l e î n t â r z i a t e şi
bătrâne, Steriade, p r a . ^ colţuri orientale
de m i t a r a b , şi t â l h ă r e ş t e l u m i n a c e r u r i ­
lor de ametist... Pe-acolo, de p e r â p i în­
c r u n t a t e şi s e v e r e , d e u n d e M a r e a se v e d e
ca u n colţ d e i h e b a i d ă c a l m ă şi pioasă,
p ă r i n t e l e C a l a îşi p l i m b ă s i l u e t a t r u d n i c ă
şi îşi f l u t u r ă s u t a n a a p o s t o l i c ă , î n c u n u n a t
d e c h i p u l t o l s t o i a n , a s p r u şi auster... A l ă ­
turi, curbat pc piatra unei nădejdi naţio­
n a l e stă î n t u n e c a t M u g u r .
P e acolo, p e u n d e p i s c u r i l e d e z o l a n t e ,
. mută nestatornicia apelor, hotarele I
în n o p ţ i l e d e s f r â n a t e de l u n ă , î n a i n t e a z ă
f a n t o m a t i c şi s p e c t r a l e , ca* n i ş t e p e n i n s u l e
î n c h e i e t o a r e d e golfuri a e r i e n e , şi-a legă­
n a t c a p u l d e m o n i c , şi de p o s e d a t de a r t ă ,
Maniu...
D e p e o c u l m e s i r i a n ă şi p l e ş u v ă , s i l u ­
eta m a s i v ă a lui Storin, d o m i n ă c a î n t r ' u n
c a d r u de t r a g e d i e e l e n ă . Se p i p ă e , şi r ă s ­
colind în s c r i n u l pirăfuit şi v e c h i al a m i n ­
tirii, vag, îi m a i d ă i n u e în m i n t e , şi r e c a -
tă în el, din v r e m i , pe I l o l o f e r n - u l lui l u .
dith... D a r Itidith, p r i n t r ' o s t r u n i e şi c a p r i ­
c i o a s ă m e t e m p s i h o z ă , ca o b i j u t e r i e v e c h e
şi r a r ă , c ă z u t ă d i n b r a ţ u l u n e i i c e z a r i n e în
v r e m u r i l e a c t u a l e , s'a p i t i t î n c e r d a c u l
z ă b r e l i t al u n e i case d e ş e l a t e şi s p â n z u ­
r a t e p e s t e ape... î ş i a m i n t e ş t e d e ea, şi
p o a t e , de H o l o f e r n ?
Şt M a r i o a r a V o i c u l e s c u cu. v a l u r i l e de
sentiment de mare tenipestuoasă, rezo­
n a n ţ a p r o f u n d ă şi v a r i a t ă , s e n z u a l u l şi
s o l e m n u l , f o ş n e t u l a d o r m i t o r şi calm, a-
d â n c u l n e b ă n u i t şi î n f r i c o ş ă t o r a l Mării
îşi s p o r e ş t e t a i n a m a r d şi r a r ă a s p u s u l u i ,
i a r v e r b u l înfricoşat d e foc şi-1 c o l o r e a z ă
c u orgia ei der c u l o r i si n u a n ţ e . . . Şi n u m a i
S t o r c k , cu t r u d a lui Sisif, a r u n c ă i n u t i l u l
cu d a l t a şi î n d u m n e z e i e ş t e Jinia, î n v i i n d
în p u r i f i c a r e forme...
Dc.scălicător, e e t i t o r u l e frate, de-ţi vei
a n c o r a sufletul c â n d v a , p r i n m e l e a g u r i l e
a c e s t e a ce s'au b u c u r a t de g r a ţ i a şi c l e ­
menţa Domnului, (dar pe care le nltragie
PE COASTA D E ARGINT
( D e l à d r e a p t a l a s t â n g a : G. D . Mugur, Oct. Moşescu, Ion Ojog, I. Al.
Adrian Maniu).
s â n g e r o s i n d o l e n ţ a s o m n o r o a s ă şi groso­
l a n n e î n ţ e l e g ă t o a r e a b a l c a n i c i l o r ) o, no
vei p u t e a s t ă p â n i ispita, de a cânta in
•dkninefile a l b e şi l i m p e z i , g l o r i a răsări­
t u l u i d e S o a r e , i a r în d e c l i n u l lui, viile
d e a u r , şi c i r e z i l e d e a r g i n t p e c a r e le
î n e a c ă în v a l u r i l e Z e n i t u l u i n e g r u , ne­
m ă r g i n i t şi sacru...
I a r d a c ă t r u d n i c i a o c h i l o r , va osteni
p e s t e a d â n c u r i l e şi l a r g u r i l e Pontului
E u x i i i ce f u m e g ă m ă g u r i a l b e , d e parcă
î n s o a r e a r a r d e s c h i t u r i s p o i t e — acolo,
în n a o s u l d e p ă r t ă r i l o r , a b i a ghicit —
etile de 8 o r e d e aici — o c h i u l se va ve.
seli de b u c u r i a a r ă t ă r i i c o l i e r u l u i siniliii
al m u n ţ i l o r I s l a m u l u i , f e r o c e şi atotpu­
t e r n i c o d i n i o a r ă , a S t a m b u l u l u i ce-şi în­
fipse şi î n i n i m a n o a s t r ă , b i r u i t o a r e , fla­
mura verde încrustată de semilună.
Cum schimbă Duhul vremurilor
l u c r u r i l o r , şi'n clătinairea lor, c u m împrii-
I a r p r o m o n t o r i u l A l i o t m a n u l u i , doarme
î n t i n s î n t r e z ă r i şi a p e , ca u n b r a ţ albas-
t r u şi n e p r e c i s d e f e m e i e a q u a t i c ă ce-şi
l a s ă sânii şi t r u p u l î n t o r o p i r e a lubrocă
a valurilor, a sărutărilor f e c u n d e , de
soare....
Nici u n d e , f r a t e cetitor, ca aici, nu va
fi simţit b u c u r i a r a r ă d e a t r ă i , şi inirm
t a nu-i va î n ă l ţ a i m n u l sfânt d e nemţi-
n a r e !... D e a c o l o d e l a C a p i d CaiLacra,
c a r e s t r i v e ş t e cu f r u m u s e ţ e a lui sălbatică
şi î n f r i c o ş ă t o a r e , de a c o l o d e l a c a p u l Ca-
l i a c r i i l e a g ă n u l focelor şi p o a r t a binecu­
v â n t a t ă de m o r m â n t u l s f â n t u l u i Nicöläe,
p o a r t ă c e l e b r ă a c e l o r 40 d e fecioare
ghiau.re c a r i a u c ă u t a t m a i b i n e morâmân-
t u l f u g a r al Mării, d e c â t s i l u i r e a musulma­
n i l o r p ă g â n i — ş i p â n ă l a l u m i n a r e a inima
E c r e n é , în o r e l e d e l u n ă p l i n ă , c a d nop|i
d e o t r a v ă şi a l b e , c a d n o p ţ i a z i a n e şi vra-
j i t e ca a c e l e d i n 1001.
O m u l se d e s t r a m ă şi se r i s i p e ş t e d e po­
v a r a lor, i a r f l u t u r ă r i l e v e ş t m i n t e l o r o-
r i e n t a l e p r i n t r e l ă m â i şi rodii, p a r arătări
de vis...
F a n t e z i a cea m a i d e s f r â n a t ă , şi haosul
c a r e s e î n t i n d e de a c o l o de u n d e înce­
p e d e z e c h i l i b r u şi d e z o r g a n i z a r e a min­
ţ i i u m a n e , n u p o a t e iscodi, n o p ţ i mai
b l e s t e m a t d e d e s ă v â r ş i t e , c a n o p ţ i l e Bal­
cicului,
Vin p r e o ţ i , î n v ă ţ ă t o r i , p r o f e s o r i , sfu-
Steriade,
 UNÎVERSUE LIÎF.RAR
denpL. Şi t ă c u t ă , cu h ă r n i c i a u n e i s t u p i n e ,
U n i v e r s i t a t e a p o p u l a r ă a „ C o a s t e i d e Ar­
4
gint ' î n f i r i p a t ă cu a t â t a o b o s e a l ă d e p r i ­
c e p e r e a p u b l i c i s t u l u i Oct. Moşescu, d e s ­
c h i d e în a c e s t e l o c u r i m i n u n a t e , ' u n e r e /
nou şi a d e v ă r a t , t a c b r a z d e vii d e c a r t e .
U n i v e r s i t a t e a „ C o a s t e i de A r g i n t " eşită
OCT. MOŞESCU
d i n t r u d a d-lui Moşescu, p e s t e r e a l i t ă ţ i l e
d u r e r o a s e a l e a c e s t e i p r o v i n c i i , şi p e s t e
a g i t a ţ i i l e d e s t r a d ă , a n o n i m e şi sterpe,
v ă t ă m ă t o a r e , a r d e facla a d e v ă r a t ă şi lu­
m i n o a s ă a u n u i n a ţ i o n a l i s m p r o f u n d u-
m a n , î n ţ e l e g ă t o r , a c t i v şi a m p l u , a ş a c u m
a fost c o n t u r a t î n c a t e h i s m u l n a ţ i o n a l i s ­
mului marelui Eminescu.
ION OJOC
S o n e t
De-ai suferit Isuse peste fire,
Atâta slavă-ţi dăm. şi adorare !
Dar, numai tu ! pe l u m e a asta mare,
Te-ai stins cu'n zâmbet pentru omenire ?
Ce ? numai ţie-ţi ridicăm altare,
Şi-ţi p u n e m nimbul de dumnezeire,
Când mii şi mii, c ă d e a u fără de ştire,
Aţâţi martiri, sub lăncile barbare !
Când, pier în umbră, neştiuţi de nime,
I'iămânzi şi goi, cu inima bolnavă
Atâţia zei, căzuţi din înălţime !
Tu le-ai răpit şi partea l o r - d e slavă,
O ! Crist şi mult va răsuna supt boltă,
Un strigăt surd, de j a l e şi revoltă.
I ARTUR ENĂŞESCU
T r ă d ă t o r u l
Vie, a r z ă t o a r e , l u m i n a s o a r e l u i v e n i a
în r a z e a t â t d e . l u c i t o a r e , î n c â t dădea
s c â n t e e r i d e a u r sfeşnicelor d e l a a l t a r şi
silea p e sfinţii z u g r ă v i ţ i p e p ă r e ţ i , să i a s ă
d i n u m b r a lor, d â n d u - l e î n l ă ţ i ş a r e a u n o r
a c t o r i v o p s i t ' , i n t i m i d a ţ i şi r u ş i n a ţ i de
n e v i n o v a t a lor î m p e s t r i ţ a s e .
C e e a c e p a t u r i l e a ş e z a t e l â n g ă z i d u r i şi
culcuşurile de paie întinse printre stâlpi
n u p u t u s e r ă face, i z b u t i să I a c ă u n o b u z :
r ă p i s e bisericii b ă t r â n e , c a r a c t e r u l ci. cu­
cernic.
P u s t i u ca o p r ă v ă l i e goliiă, întinsul
s p a ţ i u se s u r p a ; c e e a c e a t â ţ i a c r e ş t i n i a-
d u s e s e r ă a i c i ca d a r u r i , t i m p d c v e a c u r i ,
toate acestea «buraseră pe ferestrele
c r ă p a t e şi p r i n p e r e ţ i i n ă r u i ţ i , ca pai ti
nişLe r ă n i d e s c i n s e . C o r u r i l e c a r i răsu­
n a r ă suib boltă, a s p r e l e c u v i n t e r o s t i t e
din î n a l t u l a m v o n u l u i , t o a t e a c e s t e a dis­
păruseră, iar măreţele vitralii nu mai e
i a u a c u m a d e c â t o g r ă m a d ă de sticlă as-
vârlită înspre cimitir.
A g a l e , doi i n f i r m i e r i francezi, scoto-
c i a u cu b a s t o a n e l e lor p r i n g r ă m e j o a r a
d e rămăşiţe, descifrau din când în când
câte-o inscripţie, a d u n a u s f ă r â m ă t u r i de
c h i p u r i , f ă c e a u câte-o s u g u b e n i e m e s u r a t ă
şi i s b u c n e a u a p o i î n r â s e t e . D i n cauza
s o a r e l u i , î n d e l e t n i c i r e a a s t a sfârşi priit,
a-i plictisi, a ş a că se r e t r a s e r ă la -umbra
z i d u l u i bisericii.
l a t ă - i , din nou, a ş e z a ţ i p e h a l a t u r i cu
c a p u l r e z e m a t de r a n i ţ ă , î n a c e i a ş i pozi­
ţie, în a c e laş loc, e x a c t î n a c e l a ş loc ca
şi e r i , ca şi a l a l t ă c r i ; a s c u l t ă bâzâiitul a l ­
b i n e l o r c a s c ă , s e c u l c ă o l e a c ă şi-şi r e ­
i a u discuţia, d i n p u n c t u l u n d c - o l ă s a s e ­
r ă c'un c e a s m a i î n a i n t e .
— Nu-i p a r c ă o n e b u n i e s p u n e a cel
m a i m a r e , u n o m d i n N o r d , voinic şi lat
în s p a t e , cu o b a r b ă m a r e , b ă l a i e . P c
front, ii gonesc, îi h ă r ţ u i e s c ca p e n i ş t e
e p u r i , îi t a c b u c ă ţ e l e , a d u c â n d u - i într'o
a ş a s t a r e , î n c â t în z i u a j u d e c ă ţ i i v i i t o a r e
v o r t r e b u i s ă se înfăţişeze f ă r ă m ă d u l a r e ,
şi a i c i î n a p o i a c â m p u l u i de l u p t ă , n e in-
s á r c i n e a z ă să t r a g e m şi n o i u n z a v r a c ,
p e n t r u ca d o m n i i Jioşi 1). să p o a t e m u r i li­
niştiţi î n t r ' o b i s e r i c ă . C â t d e s p r e mine,
n ' a m n i m i c î m p o t r i v ă . Aici, s u n t e m l a a-
d ă p o s t . O b u z u l p i e r d u t e r i s e a r ă a fost
u l t i m u l l o r s a l u t . A c u m a , a u a juins, se
vede la Rhin.
C e l ă l a l t r i d i c ă d i s p r e ţ u i t o r din u m e r i
şi a r u n c ă o p r i v i r e p l i n ă d e n e î n c r e d e r e
a s u p r a t o v a r ă ş u l u i său..
— Ţ i - e frică a ş a d a r d c o b u z e l e l o r ?
Mie, cel p u ţ i n m i - a r p l ă c e a mad b i n e o r i ­
care alt b o m b a r d a m e n t , decât biserica
a s t a . Ei s t a u p r i n a p r o p i e r e , p r i v m d u - n e
c u o c h i i b o l d i ţ i , ca n i ş t e p e ş t i şi se pră~
p ă d e s c . T r e a b ă de s o l d a t e a s t a , s'aştepţi
ca să a i p e c i n e v a d e î n g r o p a t ? P a r ' c ă
a m fi скм c o r b i ce-şi p â n d e s c hoitul...
P r i m u l r â s e g ă l ă g i o s şi g r o s o l a n .
— A s e m u i r e a n u - i r e a . E drupit s'ar p u ­
t e a s p u n e n i ş t e a l b i ş o a r e c ă r o r a li is'a
s m u l s m o m e a l a şi c a r i s u n t l ă s a ţ i să for­
fote, p l i n i de s â n g e , î n f u n d u l bărcii.
C a m c e - a r p u t e a să n e s p u n ă ? S o r a ş t i e
tot a t â t a n e m ţ e a s c ă cât şi noi. I n sfârşit
câţi m a i r ă m â n ?
C o n v o r b i r e a a s t a v e s e l ă îl i r i t a însă
g r o z a v p e cel m a i m i c . F ă c u o m u t r ă os­
t e n i t ă şi r ă s p u n s e cu s t r â n g e r e d e i n i m ă :
— A l a l t ă c r i e r a u d o u ă z e c i şi u n u , d e -
a t u n c i a m î n g r o p a t şase, ţi-aniinteşti ?
C â t e doi p e zi. D a c ă - o m e r g e tot a ş a , a-
poi o s ă p t ă m â n ă o să tot fim cioclii..
S c u i p ă şi t ă c u . P r i v i r e a i se p i e r d u în
z a r e , p e d e a s u p r a r u i n e l o r s a t u l u i d i n a-
1) P o r e c l ă d a t ă Nemţilor.
1
de ANDREAS L A 1 Z K O
propierc, unde, înapoia copacilor des­
p u i a ţ i , d r u m u l î n c h i d e a o r i z o n t u l ca p r i n ­
t r ' u n . văl de fum. Colo jos, t r e c e a u , i u r a
î n c e t a r e , t r ă s u r i , zi şi n o a p t e , din c â n d
î n când, t r e c e a în g o a n ă u n a u t o m o b i l ,
r i d i c â n d u n v â r t e j ele p r a f n e g r u . Solda­
t u l s u s p i n ă . îşi l ă s ă b r a ţ u l p e r a n i ţ ă şi
repetă : „Ca nişta corbi, D o a m n e îartâ-
mă..."
A p r o b a r e a p c c a r e o a ş t e p t a , iui v e n i .
T o v a r ă ş u l s ă u e r a c u l c a t şi d o r m e a , uu
g u r a d e s c h i s ă . Î n c e p u să^i e x a m i n e z e c h i ­
p u l i n e x p r e s i v : b o t u l a c e s t a c ă s c a t îi
a m i n t i c a d a v r e l e p e c a r i le a d u n a r e în
u l t i m e l e zile, şi i u m a i g a t a să-şi- t r e ­
z e a s c ă t o v a r ă ş u l p r i n . r ' u n g h i o n t i n coa­
ste. D a r se o p r i , m a i p r i v i o d a t ă t a b l o u l
a c e s t a d e s p e r a t , î n c e p â n d cu z i d u l diu
f u n d p â n ă I a cele d i n u r m ă f ă r â m e şi la
m i c u l cimitir, cu g r ă m a d a sia d c r u i n i lu­
citoare, iotul era cenuşiu, deşert, acope­
r i t de o b a l t ă de fum, î n g r o p a t î n t r ' o tă­
c e r e de m o a r t e .
O insulă p ă r ă s i t ă în mijlocul oceanului,
g â n d i soldaniul. Apoi, furio-s, se asvârli
lângă tovarăşul său de suferinţă ; după
c â t e v a clipe, a m â n d o i s f o r ă i a u , p e în­
trecute.
P e t r e a p t a de s u s , d i n a i n t e a p o r t a l u l u i
d e s c h i s , cu c o a t e l e p e g e n u n c h i cu b ă r b i a
r ă z i m a t ă în p a l m e , s t ă t e a sora Maria.
C â n d a u z i d i n n o u p e cei doi oameni
v o r b i n d , c h i p u l e i t r i s t se î n s e n i n ă o -cli­
pă. I i i t r ' a d e v ă r , e r a c a r a g h i o a s ă a c e a s t ă
inepuizabilă p u t e r e de-a dormi la orice
o r ă din zi şi d i n n o a p t e . E a n u î n c h i s e s e
o c h i i d e t r e i zile ! P a r ' c ă - i l i p s e a m ă c a r
şi t ă r i a de a se ţ i n e p e p i c i o a r e l e - i á p r i l i ­
sé ; s p e r i a t ă , d â n s a p r i v e a s u b p l e o a p e -
l e - i î n r o ş i t e , l u m i n a ce se î n t i n d e a d i n -
n a i n t e a bisericii.
Nu. mat şlia ce s ă facă. Iu d o u ă s p r e z e c e
r â n d u r i , ea t r i m i s e soldaţii l a d r u m cu
î n s ă r c i n a r e a de-a da c o m a n d a n ţ i l o r , ci­
cliştilor şi c ă l ă r e ţ i l o r c a r i t r e c e a u , un
m e s a g i u u r g e n t . S a n i t a r i i n u se m a i p u ­
t e a u găsi în a c e a s t ă î n v ă l m ă ş e a l ă s a u îşi
u i t a s e r ă f ă g ă d u i n ţ a ? In tot cazul, e r a die
prisos să-i t r e z e a s c ă p e o a m e n i i ă ş t i a doi,
şi să mai facă o - î n c e r c a r e , p e n t r u a t r e i ­
s p r e z e c e a c a r ă . D e - a l t f e l , e r a f o a r t e cu
p u t i n ţ ă ca să mu v r e a să m e a r g ă , m a i a l e s
că cel t â n ă r , î n c u m e n t â n d u - s e să o p r e a s ­
că u n a u t o m o b i l de s t a t m a j o r , a r t i fost
-— a ş a s p u n e a el, cel p u ţ i n — o m o r â t d e
i-ătre o f i ţ e r u l cane n'air p u t e a p r i c e p e c u m
în m i j l o c u l u n u i m e r s victorios^ tocmai
pe c â n d a d u c e a veşti m i n u n a t e , să fie o-
p r i t de u n o a r e c a r e î n d r ă z n e ţ , p e m b t i v
că n u m a i e r a u doctorii, ca şi c u m el a r
fi fost s p i ţ e r . N u ! N u se p u t e a a ş t e p t a
l a n i m i c d e l a a c e ş t i o a m e n i a t â t de g r ă ­
biţi. V e n e a u din p a r t e a u n d e s e ' n g r ă n i ă -
d i a u c a d a v r e l e , t r e c e a u pirin f a ţ a unor
oameni cari p ă r e a u sculptaţi în pământ,
d i n a i n t e a u n o r r ă n i ţ i , c a r i se t â r a u p e
l â n g ă dânşii, impjarându-i. I a r c â n d a-
j u n g e a u d e c e a l a l t ă p a r t e , li se s p u n e a
să-şi a d u c ă a m i n t e d e i s t o r i a bisericii şi
de b o l n a v i i ei în p r i m e j d i e .
A t u n c i , ce a l t ă n ă d e j d e ? Nu t r e b u i a să
se b i z u e p e n o r o c . T r e b u i a u d e re'noit
p a n s a m e t e l e ; toţi e r a u î n s â n g e r a ţ i , r ă n i ­
le c i c a t r i z a t e se redesch.ideau de-atâta
f r e c a r e şi s l a b e l e a j u t o a r e l ă s a t e de că­
t r e n e m ţ i îu s a c r i s t i e , l a r e t r a g e r e , de
m u l t se i s p r ă v i s e r ă . S i n g u r , a p a r a t u l te­
lefonic ш-ні r ă m ă s e s e n e a t i n s , c a o sfi­
dare.
F i r u l r u p t , se c l ă t i n a , i r e n i c , d i n a i n t e a
ferestrei.
O c h i i s o r e i se u m p l u r ă d e l a c r i m i . T r e ­
b u i a d a r ă să p r i v e a s c ă î n a i n t e c u m ră­
n i l e t u t u r o r c a n g r e n a u , şi cum, r â n d p c

ROMUL L A D E A (Arad) : Semănătorul
t il nd, se p r ä p ä d i a u n a l t u l ? T o t tirupu-i
t r e m u r a de r e v o l t ă î m p o t r i v a a c e s t o r oa­
m e n i c a r t n ' a u făcut a l t c e v a d e c â t a-
c e a s t a că a u u i t a t . D e t r e i zile î n c o a c e ,
î n d a t ă ce a u z e a u n a u t o m o b i l sosind p e
d r u m , ea î ş i a ţ i n t e a p r i v i r i l e s p r e n o r u t
de praf, ca şi c u m p i r v i r e a ei a r fi p u t u t
a t r a g e v e h i c u l u l . A c u m însă, se înfuria
î m p o t r i v a p r o p r i e i s a l e î n c r e d e r i şi se
oaia de a fi l u a t p a r t e la a c e a s t ă n e n o r o ­
c i r e . N ' a fost e a d o a r m a r t o r ă la n e b u n i a
p r o d u s ă a t u n c i c â n d t r ă s u r i l e de a m b u ­
l a n ţ ă se o p r i r ă şi c â n d c i n e v a se n ă p u s t i
d e a l u n g u l sălilor, ţ i p â n d „împachetaţi
totul. A r m a t e l e înaintează ! înaintează.
Nem{ii s u n t b ă t u ţ i ! I z b â n d a e a n o a s t r ă ! ' '
î n t r e g s p i t a l u l se l ă s ă d u s d e o g o a n ă
n e b u n ă . . . şi e a î n s ă ş i , b ă t r â n ă a ş a cum
e r a , fusese ca a m e ţ i t ă de a c e s t singur
c u v â n t : V i c t o r i e ! Aşa se face că t i m p
de t r e i zile n ' a suflat o v o r b ă .
D e un an, din ziua primei lupte a avant
p o s t u r i l o r , ea e r a ca a s i s t e n t ă la o p e r a ţ i ­
unii ; ştia d â n s a ce se p e t r e c e î n s p i t a l e ,
a d o u a zi d u p ă v r e - o l u p t ă , c â n d s o s i a u
tot m e r e u n o i t r a n s p o r t u r i şi sălile e r a u
pline de t ă r g i sângerânde. Doctorii asu­
d a u , c u m s'ar fi găsit în f a ţ a u n u i c a z a n
şi s p r e a p u t e a fi o p e r a t c h i a r î n ziua
sosirii, t r e b u i a să fii cel p u ţ i n o f i ţ e r su­
p e r i o r o r i de n u s p r i j i n i t d e c ă t r e c i n e v a .
N u n u m a i b o ş i d a r c h i a r şi francezi,
b i e ţ i o a m e n i g e m â n z i , c a r i i m p l o r a u ca
o f a v o a r e ^ c h i n u l de-a li se r e î m p r o s p ă ­
ta p a n s a m e n t u l , e r a u r e s p i n ş i cu a s p r i m e
A d u c e a u t a r g a lor s â n g e r â n d ă s u b o c h i i
d o c t o r u l u i , dai a c e s t a , d u p ă d o u ă s p r e z e c e
orc de lucru neîncetat, într'o c ă l d u r ă nă-
b u ş i t o a r c , î n m i r o s d e s â n g e şi d e c l o r o ­
form, üti mal avea шіШ decât pentru dân­
sul şt p e n t r u o s t e n e a l a sa. N u e r a d o a r
f o a r t e n a t u r a l şi n ' a r fi t r e b u i t ca s ă
p r e v a d ă că doctorul-şef, c u t o a t e f ă g ă d u ­
ielile sale, v a u i t a de b i s e r i c ă şi d e cei
d o u ă z e a d e r ă n i ţ i g e r m a n i ui еі^ în a-
v â n t u l victorios a l î n a i n t ă r i i ?...
N u n t a ' d â n s a eira v i n o v a t ă . I a r d a c ă cei
d o u ă z e c i de inşi, p e n t r u c a r i p l â n g a t â t e a
m a m e şi soţii, s'ar p r ă p ă d i a i c e a , n u m a i
d i n v i n a ei s'ar î n t â m p l a a c e a s t a . E r a o
ticigaşă...
C u p u m n i i s t r â n ş i , ou c a p u l a t â r n â n d
s g u d u i t ă de s u s p i n e , s o r a M a r i a se s t r â n ­
gea din ce î n ce m a i t a r e . D u p ă o b i c e i u l
el de a' se c h i n u i s i n g u r ă p e n t r u a-şi m ă r i
p ă c a t e l e f ă p t u i t e , e a îşi s m u l s e m ă r t u r i s i ­
r e a c a în faţa u n u i p r e o t l a î m p ă r t ă ş a n i e :
D a c ă s ' a r fi a ş e z a t în b i s e r i c ă r ă n i ţ i f r a n ­
cezi, ea a r fi... D a nu... nu... Ei, da, desi­
g u r că a r fi c e r u t a j u t o r m a i i u t e ; Nu
s'ar fi j u c a t a ş a d e u ş o r e u v i e ţ i l e com-
p a t r i o ţ i i o r ei. S o r ă a l u i I s u s , ea d e s p ă r ţ i
р э fraţii ei u m a n i î n p r i e t e n i şi d u ş m a n i ,
la fel c u m şi m a j o r u l îi r e c o n d u c e a p c
r ă n i ţ i i f r a n c e z i ou a u t o m o b i l u l , în t i m p
ce n e m ţ i i , d a c ă e r a u a b i a î n s t a r e să
m e a r g ă , t r e b u i a u să facă pe j o s cei doi­
s p r e z e c e k i l o m e t r i cari-i d e s p ă r ţ i a u d e
spitalul apropiat.
C u m de-a avut dânsa a t â t a î n c r e d e r e
î n a j u t o r u l ce v a să v i n ă , c u m d e - a a ş ­
teptat ea a t â t de răbdător după ce-a vă­
zut t r e c â n d c o n v o i u l cel j a l n i c ? V e d e a
încă privirea pe care-o a v u s e acel neamţ
p a l i d , c â n d a u z i p o r u n c a şi-şi î n c o l ă c i
piciorul în j u r u l unei cârje, pornind,
ş c h i o p ă t â n d , p e d r u m u l cel de c r u c e . . . A-
ciim î n s ă . A c u m o m u l a c e s t a s c ă p a s e , fu­
sese o p e r a t şi p a n s a t c u î n g r i j i r e î n t r ' u n
fcpita] din urmă, tn timp ce acei pe cari
UNIVERSUL LITERAR
d â n s a - i „ s c ă p a s e " s t ă t e a u î n c ă î n t i n ş i în
biserică, cu rănile lor purulente, chinuiţi
de f r i g u r i , p r a d ă u n e i m o r ţ i s i g u r e . Ea
e r a d e c i v i n o v a t a ? Va ispăşi o a r e î n t r ' o
zi tot ce păeă'iuise
Nu
Se r i d i c ă g r e o i u , cu m â i n i l e pe ge­
n u n c h i , şi î n a i n t a , a m e ţ i t ă de o s t e n e a l ă ,
înspre soldaţi. Cu o elocinţă plină de
d e s p e r a r e , e a le e x p l i c ă p r i m e j d i a , se r u ­
gă, a m e n i n ţ ă , m ă r t u r i s i însfârşit că-şi
tăias.': t o a t ă iruifăria în bande.... i a r c h i p u l
uscar, b r ă z d a t de a t â t e a s b â r c i t u r i , nu­
m i t e de s o l d a ţ i „ g a r a r e g u l a t o a r e " s'aco
p e r i de-o r o ş e a ţ ă (feciorească î n a i n t e a a-
c e s t o r o a m e n i c a r i ş t i a u a c u m a că s u b
sfintele v e s t m i n t e , t r u p u l e i e r a gol de
tot.
^ O m u l cel d i n N o r d , r ă m a s e n e m i ş c a t .
C e l ă l a l t , se a r ă t ă g a t a să m a i iese o d a t ă
la d r u m , f ă r ă a m e r g e î n s ă şi ,'după a j u ­
tor. J a n d a r m i i p ă z i a u t o a t e d r u m u r i l e , ca
nişte p ă i a n j e n i murdari-, z i c e a el, şi sol­
d a t u l pe care-l vor p r i n d e singur pe
drum, fără vre-un ordin scris de supe­
r i o r u l său, e r a p i e r d u t .
Primul deveni nerăbdător. începu să
lulgeie împotriva „bunei patrioa'te" gata
să t r i m i t ă p e u n voinic l a m o a r t e , p e n t r u
o m â n ă d a boşi, p e j u m ă t a t e .
Înfuriat, t r a s e înspre sine pe tovarăşul
său; s p u n â n d c ă t o t u l se sfârşise şi /că n n
va m a i r i d i c a nici d e g e t u l cel m i c p e n t r u
a c e a s t ă b u n ă f e m e i e ş i b i s e r i c a ei.
P a l i d ă , s o r a se r e î n t o a r s e cu g r e u Ia
locul ei şi se c u t r e m u r ă v ă z â n d i n t e r i o ­
rul b i s e r i c i i în c a r e p ă r e a că d i a v o l u l p u ­
sese d e - a c u m a s t ă p â n i r e p e c e l e cinci-
s p r e z e c e p r ă z i , r â n j i n d . N i m i c a l t c e v a de
făcut. N u - i m a i r ă m â n e a d e c â t să-şi p u n ă
m â i n i l e p e g e n u n c h i şi s ă a ş t e p t e v e n i r e a
m o r ţ i i . Se s p r i j i n i d e - u n s t â l p , n e g ă s i n d
uurajul de-a mai m e r g e delà pat la pat.
D e dimineaţă* î n c ă , a c e i c a r i c e r u r ă tui
d o c t o r , se r e v o l t a r ă , a r ă t â n d u - ş i ochii a r ­
z ă t o r i , a l ţ i i îşi deslegiau l i m b a , p e n t r u a
t ă l m ă c i d o r i n ţ a a c e a s t a p e f r a n ţ u z e ş t e şi.
s c â n t e i e r e a de s p e r a n ţ ă ce t r e c e a p e chi­
p u r i l e l o r g ă l b e j i t e d e f i e c a r e d a t ă ce
i z b u t i a u să se facă înţeleşii, g ă s i n d v o r b a
p o t r i v i t ă , e r a încă. m a i g r e a de î n d u r a t
d e c â t c e e r i l e lor.
S'auzia d i n c â n d în c â n d o c h e m a r e , o
vorbire iute cari ajungea plină de aspri­
m e la a u z u l s o r e i , ca şi c u m f i e c a r e v o r b ă
c u p r i n d e a u n b l e s t e m î m p o t r i v a ei. T r e ­
b u i a o a r e să-şi c e a r ă i e r t a r e ? Să le s p u i e
p o a t e a d e v ă r i d ?... D a r a r fi fost s ă l e if.
u l t i m a n ă d e j d e !...
D e o d a t ă , îi v e n i o n o u ă î n t ă r i r e : se
s i m ţ i t a r e ş i a r u n c ă s p r e c e r o ргіѵігь
r e c u n o s c ă t o a r e . Ştia a c u m , care-i este
d a t o r i a . Va l u a a s u p r ă - ş i u r a i s v o r î t ă din
t o a t e p a t u r i l e ! P o a t e oă a ş a îşi v o r p u ­
tea p ă s t r a b i e ţ i i c o n d a m n a ţ i s p e r a n ţ a în­
t r ' u n a j u t o r m e d i c a l ce v a să v i n ă .
Se s t r e c u r ă íncetdinel î n b i s e r i c ă , în
p a n t o f i i ei d e p â s l ă , m e r s e p â n ă î n m i j ­
loc far' a se m a i u i t a în a l t t ă p a r t e şi s'a-
p r o p i e d e p a t u l c a r e , p r i n t r e a t â t e a cul­
c u ş u r i de p a i e , se g ă s i a s i n g u r u l a ş e z a t
m a i Ja o p a r t e . Se s i m ţ i m a i u ş u r a t ă în
l o c u l a c e s t a , a t â t d e m a r e îi e r a s i m p a t i a
p e n L ii o f i ţ e r u l a c e l a t â n ă r , cu o rană
g r o a z n i c ă î n v i n t r e şi c a r e se l u p t a d e
zece zile cu m o a r t e a . E r a d e o s e b i t d e to­
v a r ă ş i i s ă i . E a îl î n g r i j i a f ă r ă a s i m ţ i c ă
îngrijeşte u n d u ş m a n . Un om care avea
p e cuget. D - z e u ştie c â t e vieţi d e fran­
cezi, î n d a t o r i t o a r e şi f a ţ ă d e ceilalţi, ea
se silea să n u se g â n d e a s c ă l a a c e a s t a ,
d u s e s e c h i a r t o a t e u n i f o r m e l e s t r ă i n e în
c o l ţ u l cel m a i a s c u n s a l b i s e r i c i i , p e n t r u
a n u a v e a în faţă d e c â t o a m e n i c a r i su­
feră. Nu e r a d e l o c p l ă c u t ă s i t u a ţ i a a c e a ­
sta. V o r b e l e p e c a r e le r o s t i r ă i n f i r m i e r i i
î n faţa b i s e r i c i i , c u p u ţ i n m a i î n a i n t e , fă­
c â n d p a r ' c ă u n zid î n t r e d â n s a şi r ă n i ţ i
„Tăcuţi ca ni? te peşti", Şi-aţa era... Bol-
 UNIVERSUL LITERAR
ndvii f r a n c e z i p e cariei î n g r i j i s e ,
geau, ţ i p a u , g e m e a u ; a s e m e n e a u n o r co­
plân­
pii p a r á s i j i , ce p m t c a u fi î n s ă p l â n ş i o r i
mângâiaţi f ă r ă v r e - u n g â n d a s c u n s .
D a r s t r ă i n i i c u l c a ţ i , a i c e a n u e r a u co­
pii p ă r ă s i ţ i şi î n d u r a u c h i n u l l o r î n g r o ­
zitor f ă r ă a s e m i ş c a m ă c a r , rămânând
soldaţi p â n ă î n u l t i m a l o r c l i p ă ? O m â n ­
drie o b r a z n i c ă l e s c â n t e i a î n o c h i , r e s ­
pingeau cu d i s p r e ţ o r i c e m i l o s t i v i r e şi
e r a u a t â t d e a s p r i cu e i înşişi, î n c â t e r a
cu n e p u t i n ţ ă s ă t e g â n d e ş t i c â t d e a s p r i
şi c r u z i t r e b u i a u s ă f i e faţă d e d u ş m a n i )
lor !
N u m a i n u c u l r ă n i t , cu c h i p u l b ă i e ţ e s c ,
a v e a o a l t f e l d e p r i v i r e deşi v o r b i a m u l t
mai p r o s t f r a n ţ u z e ş t e decât camarazii
săi—şi-i a m i n t e a d e r ă n i ţ i i ei. N u m e l e
său, c i u d a t , i m p o s i b i l c h i a r ele rostit, e r a
înscris c u liteire f r u m o a s e p e deasupra
patului său :
F ä h n r i c h E g a s v o n Kriilow
Sora Maria nu-i p u t e a desluşi gradul
ca c e l o r l a l ţ i ofiţeri : l o c o t e n e n t o r i ma^,.
ior. El s e l ă s a t o t u ş i să fie pilâns câte­
o d a t ă ; c â n d e a îi s p u n e a c â t e - v a vorbe-
m â n g â i e t o a r e el o p r i v e a p l i n d e recii-
n e ş t i i n ţ ă b a u n e o r i şi g e m e a .
î m p i n s ă d e s i m p a t i c , c ă l u g ă r i ţ a s'aple-
ca d e a s u p r a p a t u l u i s ă u şi, î n e e t i n e l , îi
mângâia fruntea înfierbântată.
D o r m i a c ' u n s o m n ce m a i d e g r a b ă s e ­
m ă n a a m o a r t e , î n t r ' u n fel d e b e ţ i e în
c a r e a m i n t i r i l e s u i a u ea n i ş t e bulbuca,
ca şi c u m f i r u l vieţii salle a r m a i fi t r e ­
buit o d a t ă t r a s î n s e n s c o n t r a r i u , mal
înainte de-a frânge pentru .totdeauna.
D e g e t e l e - i c ă t a u s ă p r i n d ă f o r m a ce t r e ­
cea p e l â n g ă d â n s u l d i n b u z e - i i e ş i a u n
m u r m u r , m â n i a şi veselia s e s u c c e d a u p e
b i e t u - i c h i p v e ş t e j i t , î m b ă t r â n i t , sfrijit,
ca şi c u m ş i - a r fi t r ă i t a ş a d e i u t e cei
cincizeci d e a n i , la c a r e - i mai dădea
d r e p t u l t i n e r e ţ e a sa. D o a r c o r p u l r ă m â ­
n e a î n n e m i ş c a r e , m i c d e tot, a s c u n s s u b
pătură.
P e buze-i apărea/ un s u r â s duios, o mul­
ţumire pentru mâna aceasta atât de
p r o a s p ă t ă c a r i - i a t i n g e a f r u n t e a . L a fel
era, odinioară, când flăcările i-amenin-
ţau patul, pătuţul său a l b . Ceasuri în­
tregi se căznia să priceapă de u n d e ve-
n i a u l i m b i l e c e l e a d e foc, c a r i , b a î l î n -
căilziau d r e p t n i ş t e v e c h i c u n o ş t i n ţ e , ba
se î n t e ţ i a u f u r i o a s e a t i n g â n d u - i pleoa­
p e l e şi v â r â n d u - i l a v ă t o p i t ă î n créer...
S l a v ă D o m n u l u i , e r a a c a s ă , c u l c a t î n o-
d ă i ţ a sa şi n u î n t r ' o b i s e r i c ă m a r e u n d e ,
veşnic e r a fugărit de un diavol. îşi a-
m i n t e a d e - a fi ţ i n u t f u r c a c u t r e i ţ e p i p e
c a r e m o n s t r u l i-o v â r â s e î n v i n t r e . . . Acum,
diavolul şedea pe brazdă printre jucă­
riile s a l e . t r ă g â n d c u s i n e o p â n z ă r o ş i a ­
tică şi ţ â ş n i n d f l ă c ă r i d i n f r u n t e a sa. T a ­
t a v a sosi î n d a t ă c u b i c i u l c e l a c a r e l ă s a
urme atât de dureroase, o va îmbrânci
p e m a m a , îl v a s c o a t e p e el d i n p a t şi-o
să-1 b a t ă . . . D a , o să-1 'bată.
In biserică răsună u n strigăt de groază
a t â t d e s f â ş i e t o r î n c â t toţi r ă n i ţ i i t r e s ă -
r i r ă şi p r i v i r ă c u g r o a z ă p e K r ü l o v c a r e
.se î n t o r c e a î n p a t , c a u n n e b u n . A c u m a
că e r a m a r e , n u m a i v o i a s ă s e las© b ă ­
tut şi s e a p ă r a d i n r ă s p u t e r i î m p o t r i v a
acestei nedreptăţi nemai auzite. I n noap­
tea a c e a s t a el î n v ă ţ ă p e n t r u a n u m a i
uita n i c i o d a t ă c ă u n o m n u t r e b u i e s ă
a i b ă frică. C ă a c e l a c a r e , t r e b u i e s ă îm­
b r a c e î n t r ' o zi t u n i c a î m p ă r a t u l u i t r e b u i o
s ă se m u l ţ u m e a s c ă d o a r î n a-.şi s t r â n g e
fălqile şi a muri. maiii d e g r a b ă d e c â t să-şi
c h e m e m a m a , fie el şi u n b ă i e ţ a ş d e ş a p t e
ani. Conştiinţa de strigătul s ă u kacoperi
fruntea de-o sudoare de groază.
I.-a a u z i t c i n e v a o a r e ? D e s c h i s e ochii
p e f u r i ş , şi-i r e î n c l i i s e i u t e g e m â n d , —
a t â t d e p u t e r n i c ă e r a c ă l d u r a ce i n t r a p e
f e r e a s t r ă , ca şi c u m s o a r e l e s ' a r fi liche-
făcut... Se regăsia dară, iarăşi î n biseri­
9
c ă ! D i n n o u furca ţ e p o a s ă îi s g â n d ă r i a
măruntaiele, d a r mamă-sa nu mai era B A L A D A
l â n g ă d â n s u l , a s c u n z â n d cu t r u p u - i l i m b a
s t r â m t ă şi r o ş i e d e foc. I n zadar, c ă u t a el Lumină şi miros de floare
mâna mângâietoare. E'n codrul cu rece isvoare,
Murise, a ş a d a r ă . E r a deci a d e v ă r a t că C u v r a j ă de privighitoare
n u v a a v e a c u i s ă i se d e s t ă i n u e a s c ă ? Şi'n codru, sub lună, s u b soare
S i m ţ e a c u m p l a n ş e t e l e i se u r c a u î n ' g â t Haiducii ţin tainic sobor.
şi ca s ă n u p l â n g ă îşi m u ş c ă b u z a d e j o s .
I a r ă ş i îl c u p r i n d e a s p a i m a , căci vedea E dajdie mare. p e sate
p e c o m a n d a n t u l şcolii d e r e c r u ţ i a ş e z a t Şi moare românu'n n e v o i :
înapoia mesei sale de lucru, c u telegra­ Cicoiul îl scuipă şi'l bate
m a î n m â n ă şi el ştia ce s e va p e t r e c e a- Şi nimeni nu'i tace dreptate,
cuma... Că ţâre e'n mâini d e ciocoi...
Nu, el n u voia s ă fie n u m i t „ f a t ă " , a-
n.eţit, b a t j o c o r i t , d i s p r e ţ u i t . . . D e c â t să D a r i'auzi: o doină răsună,
reînceapă anii aceştia de tortură prefera P r i n codrii de fag ş i d e brad
să-şi urmeze m a m a . B â j b â i n d , e l c ă u t a p e Şi n u ştiu c e fac î m p r e u n ă
f r u n t e , a r fi v r u t s'o c h e m e , s'o s t r i g e Haiducii cu inimă bună, —
t a r e ca o d i n i o a r ă , c â n d n u c u n o ş t e a feri­ Că'n sate ciocoii tot scad...
c i r e m a i m a r e d e c â t a c e e a d e - a fi b o l n a v
şi î n g r i j i t d e d â n s a . O dorinţă nepoto­ Şi iată: cu fruntea brăzdată,
lită ele a fi m â n g â i a t , p l â n s , î m b ă r b ă t a t Cu g r e l e pistoale 'n şerpar.
îi v e n e a m e r e u , f ă r ă a-şi d a s e a m a că Stă Gruia p e gânduri şi cată
fiecare g â n d a l său e r a rostit în mijlo­ C u m cetina'n foc aruncată
cul bisericii sonore. Sporeşte mormanul de jar...
Ingenuneiată, înaintea altarului, sora
Maria se ruga. î n s p ă i m â n t a t ă , ea se ri­ Tovarăşii lui, î n poiană.
dică atunci c â n d m u r m u r u l monoton a l Spun g l u m e şi s n o a v e , d e zor,
m u r i b u n d u l u i se p r e f ă c u într'un ţipăt Şi rîde'ntre ei o Ileana
strident, într'o chemare într'ajutor, ce Cu negru de pacuri s u b geană,
s f â r ş i a priiKÍr'o ş o a p t ă p l â n g ă t o a r e şi p l i ­ Ce are şi'mprăştie dor!
n ă de mustrare. Ea se aplecă deasupra
lui, îl a t i n s e î n e e t i n e l c u m â n a şi-i şopti : Ileana e viaţa l u i Gruia
„Suferiţi, n u - i a ş a ? R ă b d a r e !... O să v ă Şl cine-ar privi-o cu foc. —
m e a r g ă m a i bine..." Şi-ar zice p e v e c i : „aleluia",
Egas von Krülov nu pricepea ceeace Căci Gruia n'ar vrea nimăruia
i se s p u n e a . N u s i m ţ e a d e c â t m â n a r ă ­ Să dea din vrăjitu-i noroc!
c o r i t ă şi s u n e t u l vocii p e care-1 a ş t e p t a ,
p e c a r e n u 1-a m a i a u z i t d e l a moartea D a r vajnic u n şuer ferbinte
m a m e i sale... E r a ca o muzică... R ă s u n e ­ S'aude'n adâncuri de brad:
t u l m e s t e c a t c u m i i ele v o r b e d e c a r i el Haiducii p u n mâna p e flinte,
d u s e s e l i p s ă a t â t a v r e m e !... I s e p ă r e a Şi'n n e g r e l e n o p ţ n v e s t m i n t e
că toţi p o r i i p i e l i i i s e d e s c h i d e a u p e n ­ Ei pier ca p e - o gură de iad.
t r u a l ă s a să t r e a c ă m e l o d i a a c e a s t a p e
c a r e n ' a v u n i c i o d a t ă voie s'o c â n t e . Cu Poiana r ă m â n e uitată
un z â m b e t ce-1 t r a n s f i g u r a , s t r ă l u c i n d d e Şi focul s e stinge p e loc,
f e r i c i r e , el r i d i c ă b r a ţ e l e , a t r a s e spre Se stinge şi l u n a deodată,
dânsul vocea aceea scumpă şi i se plânse, D e p a r c a haiducilor ceată
o r u g ă f i e r b i n t e c a u n copil ce p l â n g e şi A tras şi-a ucis-o c'un foc!
a r e frică.
C ă l u g ă r i ţ a r e s p i n s e clwpul î m p u r p u r a t O clipă... şi codrul v u e ş t e
al rănitului, în timp ce vinele-i băteau D e poteri pe cai î n galop
p u t e r n i c ca şi c u m i s ' a r fi d e s c h i s i n i m a - i Şi lupta se'ncinge, o r b e ş t e ,
d e 60 d e a n i , d i n a i n t e a b r a ţ e l o r a c e s t e a Şi g e m e ş i urlă, şi creşte,
b ă r b a t e ce se î n t i n d e a u s p r e d â n s a . P r i v i D e - a i crede că v i n e potop!
cu t e a m ă î m p r e j u r , r u ş i n a t ă şi s c o a t e u n
strigăt uşor când văzu privirea chipului Şi 'n zoii, p e când potera moare.
străin aţintindu-se spre dânsa. In c h i n u r i g r o z a v e , d e iad, —
E r a ofiţerul din p a t u l vecin oare se ri­ Haiducii sunt toţi î n picioare
d i c a s e c'o m a r e s f o r ţ a r e , c i u l i n d u r e c h e a Şi râd, că nimica n u - i doare
s p r e p a t u l v o l u n t a r u l u i , c u n i ş t e ochi Şi râde tot codrul d e brad!
s s â n t e e t o r i d e m â n i e ^ » E r a î n f r i c o ş ă t o r Ir.
V. MILITARU
v e d e r e , c u b u z e l e s a l e g a l b e n - v i n e t e şi
c u m u s t a ţ a sa s b â r l i t ă ca n i ş t e p a i e î m ­
p ă n a t e î n faţa l u i d e spectru, î m b u f n a t se
a p l e c ă p e c â t p u t u şi s t r i g ă : „Ei ! D a r
m a i tacă-vă g u r a ! Ce, vreţi să n e faceţi
d c r â s cu b o c c i i l e d v . ?..."
Uimită, c ă l u g ă r i ţ a a s c u l t ă v o r b e l e , v ă ­ nuise, batjocorise, u r m ă r i s e , care-i smul­
z u ridicându-se p u ţ i n c a p e t e l e b o l n a v i l o r , sese t o a t ă v i a ţ a a t â t d e d o r i t ă d e d â n s u l .
u n foc î n c r u c i ş a t d e p r i v i r i f u r i o a s e î n - A c u m î n s ă p u t e a s ă însfaoe m o n s t r u l .
d r e p t â n d u - s e î r î t p r e p a t u l m a i r e t r a s şi E r a aici l â n g ă el... P i e p t u l i s e s ă l t a şi
înţelesese după mlădierea vorbelor is­ gura-i e r a larg deschisă. Se va năpusti
c a t e c ă o c a u z ă m i s t e r i o a s ă l e u m p l e a ini­ peste dânsul. D a r această mulţumire su­
mile de mânie împotriva muribundului. p r e m ă ii e r a şi d â n s a o p r i t ă . V a l u r i l e d e
E g a s v o n K r ü l o w s e r i d i c ă şi d â n s u l u r ă n u u r a u d e c â t p â n ă Ia b u z e , p u t e r i -
p e p a i , cu c h i p u l d e s c o m p u s d e m â n i e , c u le-1 s l ă b i a u şi î n l o c d e v o r b e l e r ă z b u n ă ­
p i e p t u l a g i t a t . M â n a - i d r e a p t ă î n t i n s ă iz­ t o a r e c e - a r fi v r u t să l e r o s t e a s c ă , n u - i
bea aerul, apoi se reînchise'n p u m n . N u ieşiră din g u r ă decât o greoaie ţâşnitură
v ă z u c h i p u l g a l b e n care-1 p r i v e a ţ i n t ă , de sînge negru. Din nou căută u n ajutor
cehii s ă i o r b i ţ i d e f r i g u r i r ă t ă c i a u deasu­ îu j u r u - i deschise ochii mari, îngroziţi,
p r a patului vecin. N u vedea decât profi­ uşor c a o p a s ă r e r ă n i t ă .
l u r i şi p r i v e a s p e c t r u l a r ă t a t d e m â n i a O t ă c e r e ele m o a r t e se p r o d u s e î n bi­
lui. Nu un om rosti vorbele acestea. E r a serică, a t u n c i c â n d cei d o i i n f i r m i e r i v e ­
b a l a u r u l , m i n o t a u r u l c a r i - i d i s t r u s e co­ niră seara, să caute cadavrul. F ă r ă targa,
pilăria, duşmanul la care niciodată nu a c o p e r i t n u m a i cu m a n t a n a - i s â n g e r â n d ă ,
g ă s i h a r şi- c a r e n ' a v u v r e - o d a t ă u n c u ­ e i t r e c u r ă cu d â n s u l p e d i n a i n t e a cama­
vânt d e blândeţe. Era şleahta c a r e J chi- razilor săi cari nemişcaţi şi neînduraţi
 1(1
IN EMPIREU
A l patrulea dialog
LOGICA SIMŢIRII ŞI ESTETICA
Maiorescu, Vasile Conta, Grigore A l e xandrescu, Caragiale, D e l a v r a n c e a ,
liu Zamfirescu, Vlahuţă, Trivale.
Grigore A l e x a n d r e s c u . — Şi i a c ă a m
v e n i t şi eu p r i n t r e d-voastră. P e a c o l o
p r i n p r e a j m a S t y x u l u i , a m fost p r i m i t cu
bine de mai marii antichităţii. Nu e puţin
l u c r u s ă v o b e ş t i de l a egali la e g a l — s a u
c u m a m zice pe g r e c e a s c a n o u ă : ena m u
che ena su — cu Pericles şi c u .Sccrate, c u
Platon şi Aristotel. D a r să s p u n d r e p t :
s u n t doi p e - a c o l o , c a r e m i - a u î n ă c r i t su­
fletul.
Vasile Conta.— î n t r ' o a s e m e n e a s t r ă l u ­
c i t ă a d u n a r e , cine p u t e a să t e a m ă r a s c ă
atât ?
Grigore A l e x a n d r e s c u . — U n u l care
p l e s n e ş t e d e i n v i d i e şi a l t u l , d e v a n i t a t e:
Tersit şi cu Timon.
T i t u M a i o r e s c u . — P e a c e i a i-am p ă s ­
cut şi e u ; d a r p e v r e m e a m e a n u e r a u
a ş a d e r ă i . Se v e d e c ă i-a p e r v e r t i t a m b i ­
ţia s e a c ă .
D u i l i u Zamfirescu. — D o m n u l Grigore
Alexandrescu în adevăr vine din p r e a j m a
S t y x u l u i . Aci s u n t e m î n E m p i r e u , u n d e
n u d o m n e ş t e d e c â t i n t e l i g e n ţ a p u r ă . Şi
p a r ' c ă — să m ă e r t a ţ i că o s p u n — a m
î n c e p u t să s i m ţ i m m i r o s u l păpmrişului
üe-acolo, c r i t i c â n d p e u n u l şi p e a l t u l .
Grigore A l e x a n d r e s c u . — T â n ă r u l Dui­
liu a r e d r e p t a t e . O r i c â t t e - a i desmaiteria-
liza, v e n i n d î n î n ă l ţ i m i l e a c e s t e a , tot m a i
r ă m â n e o fă r i m ă de m a t e r i e . Să-i l ă s ă m
cljjr în p l a t a D o m n u l u i p e Tersit şi ipe Ti­
mon, şi să m ă p u n e ţ i şi p e minei î n c u r e n t
cu ce vă î n d e l e t n i c i ţ i î n p l a i u r i l e a c e s t e a
cereşti.
Vlahuţă. — O s ă fie c a m g r e u . S u n t e m
la a p a t r a a d u n a r e .
Grigore A l e x a n d r e s c u . — A m a u z i t că
e v o r b a de o filosofie n o u ă , r o m â n e a s c ă ,
c l e v e t i t ă de m u l ţ i , o a r e a r p u t e a - o î n ţ e ­
lege, d a r c a r e n u vor.
Vasile Conta. — E v o r b a d e filosofia
integralismului. T â n ă r u l Trivale, c a r e a
c u n o s c u t - o m a i de a p r o a p e , a r p u t e a să
n e facă u n r e z u m a t . C e zici, d o m n u l e Ma­
iorescu ?
Maiorescu. — D e s p r e p a r t e a m e a , eu
c r e d că u n t â n ă r p o a t e face m a i d e g r a b ă
p r i v e a u ţ i n t ă b o l t a . A j u n ş i a f a r ă , infir­
m i e r i i l ă s a r ă b r u t a l c a d a v r u l jos, p e p ă ­
m â n t u l gol, la u n loc e u o g r ă m a d ă iscân-
t e i n d ă de v i t r a l i i f ă r â m i ţ a t e .
— l a - i o d a t ă m ă s u r a ! m o r m ă i cel m a i
b ă t r â n d i n t r ' î n ş i i , c'o r i d i c ă t u r ă r ă u t ă ­
c i o a s ă din u m e r i . C e l ă l a l t a s c u l t ă , f ă r ă
a spune o vorbă, luă m ă s u r a cu hârleţul
care trase înconjurul trebuitor dela cap
-
şi p â n ă la p i c i o a r e l e c a d a v r u l u i , în mo­
m e n t u l a c e s t a , t o v a r ă ş u l s ă u i - a t i n s e u-
mărul :
— Priveşte, rogu-te mâinile acestea.
Ai zice c ă - s d o p r î n c e s ă . Inii î n c h i p u i că
n ' a m u r i t de b u n ă voie. A r m a i fi p u t u t
să facă ceva) î n v i a ţ ă .
C e l t â n ă r se s u p ă r ă :
— Da mai lasă odată prostiile. Par'că
a r e c i n e v a p o f t ă să m o a r ă . F i e b o g a t o r i
sărac. r idecât gâfâitul d i n g r e u al g r o p a r i l o r şi
Şi u i t e , ca şi c u m s ' a r m a i fi t e m u t d e
a l t e ob s e r v a ţi u n i , se a p u c ă să s a p e g r o a ­
p a , î n f i g â n d furios c a s m a u a î n p ă m â n t
Primul stătea în picioare, absorbit în
Dui-
o expoziţiume e x c e l e n t ă , d e c â t u n r e z u ­
m a t b u n . C e i b ă t r â n i a u m i n t e a m a i sin- '
tetică. I ' ; іч «jjfci
Vasile Conta. — A v e ţ i p e r f e c t ă d r e p ­
t a t e ; d a r Trivale a a r ă t a t că e t â n ă r la
a n i , d a r b ă t r â n la m i n t e .
Maiorescu. —• D i n a c e s t p u n c t de v e ­
d e r e , m ă r â l i e z şi e u l a o p i n i a d u m i t a l e
Ei, Trivale, ia să v e d e m , cât de t a r e eşti
în r e z u m a t e . C a u t ă în c â t m a i puţsine cu­
v i n t e , să n e faci să î n ţ e l e g e m cât m a i
m u l t e idei./ l i iJ «âb!
Vlahuţă. — Să s p u n d r e p t , r e z u m a t u l
a c e s t a v a fi b i n e v e n i t şi p e n t r u noi...
Caragiale. — P e n t r u tine p o a t e v r e i să
zici, A l e c u l e ! Şi cu t o a t e a s t e a , î n saiiL-
soriie t a l e d i n „ U n i v e r s u l " a i f ă c u t d e s ­
t u l ă filosofie şi cu m a r e î n d e m â n a r e şi
căldură.... ' neata, n'ai decât trei fabule capodopere-.
Vlahuţă, -r- Filosofie m o r a l ă , da ; d a r
a c e a s t a t e o r e t i c ă , d e ! e g r e a ciliar p e n ­
t r u Barbu, caire a s t u d i a t l i t e r i l e .
D u i l i u Zamfirescu. — I a r a m uitat că
s u n t e m în E m p i r e u . C u voia m a i b ă t r â n i ­
l o r n o ş t r i , Trivale a r p u t e a î n c e p e .
Maiorescu. — F i r e ş t e .
Trivale. — I a c ă ce e. Filosofia a c e a s t a
n o u ă c r e d e că a găsit e s e n ţ a f r u m u s e ţ i i .
F r u m u s e ţ e a n u s'ar găsi cu a d e v ă r a t d e
c â t î n c a p o d o p e r e , c a r e şi e l e a r fi cu
t o t u l d e o s e b i t e d e o p e r e l e de t a l e n t şi d e
virtuozitate...
Caragiale. — Ai l u a t - o b i n e , d a r o spui
p r o s t . V o r b e ş t e , o m u l e , î n pozitiv : c ă o
p u n e m noi în dubitativ, E m u l t m a i g r e u
s ă t r e c i c u m v r e i s ă n e faci dumneata,
d e l a d u b i t a t i v la pozitiv.
Trivale. — A v e ţ i d r e p t a t e . U n s i n g u r
F r u m o s e : cel din c a p o d o p e r e l e l i t e r a r e
şi a r t i s t i c e . C a p o d o p e r e l e n u s ' a r p u t e a
n u m i astfel d a c ă n ' a r fi f r u m o a s e . C a p o ­
d o p e r a î n s ă r e p r e z i n t ă o fiinţă c a r e e
d e o s e b i t ă p u n n a t u r ă , şi d e f e n o m e n e l e
fizice, şi d e cele sufleteşti, ca u n e l e ce se
m a n i f e s t ă , t o a t e î n a f a r ă , şi a n u m e în
s p a ţ i u , t i m p şi c a u z a l i t a t e .
D e l a v r a n c e a . — Ai î n c e p u t s'o î n c a r c i
contemplarea cadavrului : „Dacă l-ar
v e d e a m a m ă - s a , în h a l u l a c e s t a " , s p u s e
e l c'un r â n j e t î n g r o z i t o r . „ C u s i g u r a n ţ ă ,
că e a ş a d e a c u m î n t r ' u n fotoliu p l u ş a t şi
e p e c a l e să t r i c o t e z e u n c a ş n e u de m ă ­
t a s e p e n t r u c a să nu-i r ă c e a s c ă feciorul !''
AI d o i l e a î n c e p u s ă m o r m ă i e şi, a r ă -
t â n d u - i o a d o u a c a s m a de l â n g ă d â n ş i i ,
s p u s e c a m a r a d u l u i său*:
— N ' a i d e g â n d să î n c e t e z i o d a t ă cu
poveştile tale. Apucă-te, mai bine de
lucru.
A c e s t a d i n u r m ă făcu u n gest c a p e n ­
t r u a-şi sufleca m â n e c i l e , c e r c e t ă u n e l t a
dezgustat, mai aruncă o privire soarelui
c e a p u n e a îşi s e a p u c ă d e l u c r u , oftând.
Ultimele raze de soare seânteiau prin
v ă l u l prafos al şoselei, a s c u n s e p a r ' c ă d e
fum. I n t ă c e r e a d e p r i m p r e j u r , n u s ' a u z i a
s c r â ş n i t u l h â r l e ţ e l o r în p ă m â n t .
T r a d . de M. G R I N D E A
UNIVERSUL LITERAR
f r i v a l e . L a s ă la o p a r t e s p a ţ i u l , t i m p u l şi
c a u z a l i t a t e a , că se s p e r i e A l e c u Í
D u i l i u Zamfirescu. — Barbule, suntem
în E m p i r e u .
Trivale. — D . D e l a v r a n c e a a r e d r e p ­
t a t e : d a r pe c e v r e ţ i s ă s e c u n o a s c ă tine­
reţea ? — Şi a ş a d a r , capodopera e s t e o
fiinţă d e s i n e s t ă t ă t o a r e , c a r o , e s t e fizică
şi sufletească în a c e l a ş t i m p şi nu e nici
u n a nici alita : e o fiinţă psihofizică sau,
şi m a i b i n e , u n concret psihofizic. E a mu
e nici c a c o n c r e t e l e fizice, c u m s u n t m i ­
neralele, vegetalele sau animalele. Nu
e ca u n om, u n p o m , o p i a t r ă . — In a c e ­
laş t i m p n u e nici ca c o n c r e t e l e p s i h i c e .
Nu è c a u n g â n d , o p a s i u n e , o c o n c e p ţ i u -
ue, o h o t ă r î re, u n obioeiu. C a p o d o p e r a e
astfel c o n s t i t u i t ă că, fiind v o r b a de o ca-
rodopciră l i t e r a r ă , n i c i u n c n v i n ţ e l din-
i r ' î n s a n u p o a t e t r ă i f ă r ă î n ţ e l e s u l ce-1
tratge d e la î n t r e g u l ei , nici o i m a g i n e
nu p o a t e fi î n ţ e l e a s ă , — d a c ă n u - i e x p r i ­
mată printr'un anume cuvânt.
Grigore A l e x a n d r e s c u . — V a să zică) d i n
fabula m e a „Gâscă, lişiţa şi "'
Trivale. — M ă e r t a ţ i , d a r a c e e a n u e
capodoperă.
D e l a v r a n c e a . — C u c o a n e Grigore, d u m ­
„Boul şi V i ţ e l u l " , „ C â i n e l e şi C ă ţ e l u l şi
1
„ T o p o r u l şi P ă d u r e a ' . C e l e l a l t e s â n t d o a r
o p e r e dc t a l e n t o r i d e v i r t u o z i t a t e şi ші
t r ă e s c d e c â t fiindcă s â n t t î r î t e la v i a ţ ă d e
celelalte... Să n u t e superi.... Ştii d o a r
c e - a m scris d e s p r e d u m n e a t a şi cât t e a d ­
mir.
Grigore A l e x a n d r e s c u . —• C u m o să m ă
supăr ? Suntem în E m p i r e u !
Trivale. — S ă - m i i a u ş i r u l . C â n d î n
„Boul şi V i ţ e l u l " d u m n e a t a ai s c r i s „ U n
b o u ca t o ţ i boii'', a i a c c e n t u a t p a r ' c ă , p e n ­
t r u cititor, că n u î n t r e b u i n ţ e z i c u v â n t u l
„ b o u " decât î n înţelesul din dicţionar. C u
t o a t e a c e s t e a , t o c m a i p r i n e x p r e s i a „ca
toţi boii'' a i a c c e n t u a t că „ b o u l " d e s p r e
c a r e v o r b e ş t i e cel m a i „ b o u " d i n toţi
„boii''. Acest „ b o u " u n i c î n felul s ă u , îşi
dobândeşte n u a n ţ a de l a întregul din c a r e
face p a r t e . C u v â n t u l a c e s t a , p r i n a c e a s t ă
reilaţiuna. e s t e i m p r e g n a t d e .substanţa
s u f l e t e a s c ă , oe face d i n e l o i m a g i n e u n i ­
că ; i a r a c e a s t ă i m a g i n e , cu a c e s t î n ţ e l e s ,
n u p o a t e siă-şi p ă s t r e z e fiinţa, f ă r ă felul
î n c a r e d u m n e a t a ai e x p r i m a t - o .
Titu Maiorescu. — C u a l t e c u v i n t e , n u
m i m a i f i e c a r e e l e m e n t sufletesc este p ă ­
truns de materie, d a r fiecare element ma­
t e r i a l e s t e p ă t r u n s d e suflet... S c u z ă - m ă ,
că t e - a m î n t r e r u p t c u a c e a s t ă p r e c i z i u n e .
Trivale. — Mi-aţi făcut u n serviciu... Şi,
1
astfel, filosofia i n t e g r a l ă se m â n d r e ş t e cu
d e s c o p e r i r e a a c e s t e i de a t r e i a l u m i : lu­
m e a psihofizică, l u m e a capodoperelor,
c a r e a u a l t ă v i a ţ ă a l t ă n a t u r ă şi t r e b u e
s t u d i a t e d u p ă a l t ă m e t o d ă d e cât f e n o m e ­
n e l e d i n l u m e a fizică şi p s i h i c ă .
Vasile Conta. — Eii zic, că atât cât a
s p u s Trivale e suficient, p e n t r u ca s ă în­
ţ e l e a g ă o r i c i n e c h e s t i u n i l e c a r e n e preo-
a u p ă . Şi m a i î n t â i : c h e s t i u n e a dacă
„ E s t e t i c a " e „Logica s i m ţ i r i i " , a l d o i l e a ,
d a c ă E s t e t i c a i n t e g r a l ă e tot u n a c u E s t e ­
tica c u n o s c u t ă ,
Trivale. — C r e d că m a i e n e c e s a r c e v a ,
şi a n u m e c l u a r e x p l i c a r e a t e r m e n i l o r ce
întrebuinţaţi acum.
Vasile Conta. — Ai d r e p t a t e , u i t a s e m
că a v e m p r i n t r e noi u n n o u a u d i t o r .
Trivale. — \ î m i d a ţ i v o e , d a r s ă m a i
a d a o g ceva. C a p o d o p e r e l e , ce f o r m e a z ă
l u m e a psihofizică, sunt constituite din
suflete de sine stătătoare şi integrale, a d i ­
că s u n t u n o r g a n i s m î n c a r e i n t r ă e l e ­
m e n t e l e i n t e l e c t u a l e , a f e c t i v e şi v o l u n t a r e ,
c o n ş t i e n t e şi a n a l i z a b i l e , c u m şi e l e m e n ­
t e l e m i s t i c e , c a r e le l e a g ă , c o n ş t i e n t e , d a r
inanalizabile.
 UNIVERSUL LtTÈRÀft
Maiorescu. — I n t r i p r e a m u l t î n a m ă ­
n u n t e abstracte. Ai p u t e a zice mai strâns
şi m a i e x p l i c i t : c a p o d o p e r a a r e u n suflet
întreg c a r e a eşit d i n s u f l e t u l p o e t u l u i
s a u a r t i s t u l u i c r e a t o r şi a d e v e n i t o fiinţă
d e sine stătătoare, încorporându-se în
materie fizică. C a p o d o p e r a e u n suflet î n .
treg objectivât....
D e l a v r a n c e a . — Mi se p a r e că d o m n u l
Maiorescu a a v u t d r e p t a t e şi a d i n e a u r i şi
acum... D a c ă I-am r u g a p e d o m n i a s a s ă
rezumeze mai departe ?
Maiorescu. — A r fi p r e a t â r z i u , fiindcă
Trivale şi-.a i s p r ă v i t a p r o a p e r e z u m a t u l ,
p e c a r e 1-a făcut f o a r t e b i n e . C o n t i n u ă
Trivale! i rit, c e n u ş i u , d e - u n c e n u ş i u a ş a d e t r a g i c
Trivale. — V ă m u l ţ u m e s c . C a p o d o p e r a ,
c u m p r e a b i n e a zis d o m n u l M a i o r e s c u
e s t e u n suflet î n t r e g c u t o a t e a d â n c u r i l e
l u i , c a r e a e ş i t d i n c o n ş t i i n ţ a g e n i u l u i , şi a i u r i t , G r i n g o i r e , t r u b a d u r u l r ă t ă c i t o r şi
s'a o b i e c t i v a t . D a r t r e b u e s ă s p u n că a-
cest suflet o b i e c t i v a t n u e d e c â t s i m ţ i r e a
o b i e c t i v a t ă c a r e n u - ş i poate! dobândi i n d e ­
p e n d e n ţ a obiectivă» d e c â t l u â n d c u ea tot
sufletul !
Caragiale.— Aci ai a d u s - o b i n e t i n e r e !
Trivale. — I n t e l i g e n ţ a s e o b i e c t i v e a z ă
î n ş t i i n ţ ă , singură şi d e p e n d e n t ă d e o b i e c t ,
f ă r ă p a s i u n e şi f ă r ă v o i n ţ ă .
V o i n ţ a se o b i e c t i v e a z ă c u p a s i u n e şi cu
i n t e l i g e n ţ ă , d a r singură d e p e n d e n t ă ' d e
scop. N u m a i s i m ţ i r e a n o a s t r ă n u se p o a t e
obiectiva fără să scoată din a d â n c u r i mis­
ticismul, iar de la suprafaţă, inteligenţa
şi e n e r g i a n o a s t r ă s u f l e t e a s c ă .
Ş i - a c u m v e d e ţ i c u m se l u m i n e a z ă l u c r u l .
P e n t r u ca să d e o s e b i m g â n d u r i l e obiecti­
vate — î n ţ e l e s e d e t o ţ i — d e gândirile
subiective — înţelese n u m a i d e ^ i o i — n o i
a v e m ca i n s t r u m e n t „Logica i n t e l i g e n ţ e i " ,
„ L o g i c a " p r o p r i u zisă c u n o s c u t ă .
P e n t r u c a s ă d e o s e b i m voinţa obiecti­
vată, faptele istorice, f a p t e l e r e c u n o s c u t e
de conştiinţa u m a n ă de faptele egoiste,
subiective, ce privesc n u m a i interesele
n o a s t r e , noi t r e b u e să a v e m o „Logică a
v o i n ţ e i " , p e c a r e n u o p o a t e î n l o c u i „Eti­
c a " s a u „ M o r a l a " obişnuită... T o t aşa;, p e n ­
t r u ca să d e o s e b i m simţirile obiectivate
— c a p o d o p e r e l e a r t i s t i c e şi l i t e r a r e — d e
simţirile subiective t r e b u e să a v e m o „Lo­
gică a s i m ţ i r i i " , c a r e n u p o a t e fi d e cât
Estetica.
D e l a v r a n c e a . — B r a v a Trivale ! C u m
văd, tu, n u n u m a i a i r e z u m a t , d a r a i r e ­
zolvat u n a din chestiunile, c a r e ne p r e o ­
cupă... N u m a i s ă v e d e m c e zic© ,'cuconul
Grigore ?
T i t u Maiorescu. — C u a c e a s t ă r e z e r v ă ,
o d a o g şi e u f e l i c i t ă r i l e m e l e l a c e l e a l e
domnului Delavrancea. N u m a i să vedem
ce zice şi d o m n u l Grigorie A l e x a n d r e s c u .
Grigore A l e x a n d r e s c u . — F r a t e d r a g ă ,
voi c a r e a ţ i trăit în vremile mai noi, sun­
t e ţ i m a i t a r i d e c â t m i n e î n t r e b u r i l e filo­
sof iceşti.
Caragiale. — I n t r e a b ă - 1 p e A l e c u !
D u i l i u Zamfirescu.—Caragiale d r a g ă ! . . .
Caragiale. — Ei da... S u n t e m î n E m p i ­
r e u . D a r î n E m p i r e u n i m e n i n u se p o a t e
supăra.
Al. Vlahuţă. — Lasă-1 D u i l i u . P a r ' c ă
n u m a i a t â t e a a m înghiţit eu de la el ?
D a r dacă mi-e d r a g u l sufletului m e u —
n'am ce să-i fac !
Caragiale. — A l e c u l e , m ă a r z i c u b u n ă ­
t a t e a ta, m a i r ă u d e c â t c u şfichiul !— D a r
s ă l ă s ă m p e cuconu Grigore să c o n t i n u e .
Grigore A l e x a n d r e s c u . — Şi, c u m zic,
d u m n e a v o a s t r ă a ţ i făcut m a i m u l t ă filo-
isofie d e cât m i n e ; d a r p a r ' c ă tot a m î n ­
ţ e l e s şi e u c e v a . D i n î n v ă l m ă ş a l a sufle­
t u l u i f i e c ă r u i a , e s e l a faţă, a n u m e g â n ­
diri, a n u m e tendinţe, a n u m e simţiri c a r e
p o t fi $i a l e tuturor.
Maiorescu. — N o i le z i c e m universal o-
biective.
Grigore A l e x a n d r e s c u . — Adică, s l o b o -
T h e o d o r e d e Banville
— Cu prilejul reprezentării lui „Esop" —
E mai bine de un deceniu de-atunci. în­
t r ' u n d e c o r de-o s i m p l i t a t e somptuoasă,
î n t r ' u n jilţ a d â n c c u s p e t e a z a î n f l o r i t ă în
casa postăvarului Simon Fourniez
T o u r s , r e g e l e L o y s al F r a n ţ e i se o d i h n e ­
şte, s c h i m b â n d c u v i n t e p r i e t e n e ş t i şi glu­
m i n d cu p â r g a r u l s ă u şi cu s o r a sa, fru­
m o a s a Nicola A n d r y . A l ă t u r i e o m a s ă
î n c ă r c a t ă d e b u n ă t ă ţ i şi v i n u r i m i n u n a t e .
D e o d a t ă , ca f u g ă r i t d i n u r m ă , n ă u c , j i g ă ­
î n c o n t r a s t cu t i p s i i l e de a r g i n t d e
m a s ă ş i c u t o a t ă r u m e n a voe b u n ă a celor
d e faţă, s b u c n e ş t e î n l ă u n t r u şi se o p r e ş t e
flămând, poetul hrănit cu eter ca'n uto­
piile astronomilor. „Un poet flămând a d u
ce m u l t cu u n f l u t u r e s p e r i a t " , e u n a d i n
v o r b e l e l u i şi iată-1 p r i n s î n p l a s a p e c a r e
i-o î n t i n d e b ă r b i e r u l r e g e l u i , azi n o b i l u l
Olivier-le-Daim : neştiind c ă a r e în faţa
sa p e r e g e , d e c l a m ă (e s i n g u r u l c h i p d e - a
se a p r o p i a d e m i n u n i l e a c e l e i m e s e
c ă r c a t e ) Balada Spânzuraţilor în
d o i n a d i s c r e t ă v o r b e ş t e de p ă d u r e a
s p â n z u r a ţ i d e l a P l e s s i s ca de-o l i v a d ă v e ­
selă a regelui Loys ;
Totl spânzuraţii aceia, de diavol ascultaţi,
Cer alti şi alti tovarăşi pentru spânzurătoare-
C e i d e f a ţ ă se î n t r i s t e a z ă . M a i c u s e a ­
m ă p r e a - b u n a şi p r e a - f r u m o a s a
Regele s'ar p u t e a supăra. El joacă însă,
p e s u p ă r a t u l . G r i n g o i r e v a fi s p â n z u r a t
d u p ă c e v a fi p r â n z i t î m p ă r ă t e ş t e . î n v i o ­
r a t de o s p ă ţ u l m i r a c u l o s , G r i n g o i r e
de d e noi, şi ale tuturor... Şi, a c e s t e g â n ­
diri, t e n d i n ţ e şi s i m ţ i r i p o t fi a l e s e d i n
n o i a n u l c e l o r l a l t e , p r i n „ L o g i c ă " s a u „Lo-
ghică", c u m a m î n v ă ţ a t - o eu, p r i n „Logi­
c a v o i n ţ e i " şi p r i n „Logica s i m ţ i r i i " . E u
ş t i a m că a d e v ă r u l e u n u l : a c e l a p e c a r e
ni-1 a r a t ă Logica. D a r v ă d că i n t e g r a l i s -
niul dumneavoastră mai'scoate încă două.
Maiorescu. — E a d e v ă r a t I n t e g r á l i s a i u l
zice ; A d e v ă r u l a r e t r e i f o r m e : forma
intelectuală — a „ L o g h i c e i " d u m i t a l e şi a
„ L o g i c e i " m o l e ; f o r m a volitivă, volunta­
ră s a u practică, o a r e î n s ă n u e binele, o-
b i e c t u l „ E t i c e i " ci fapta istorică şi f o r m a
afectivă, forma simţirii, c a r e nu e frumo­
s u l , aşa c u m îl î n ţ e l e g e „ E s t e t i c a "
r e n t ă , ci capodopera. C u a l t e c u v i n t e , I n -
V tegralismul vrea să introducă două
f o r m e , î n c o n t r a l u i Kant.
î n t â i a r e f o r m ă e sa recunoască u n i v e r ­
salitatea obiectivă n u n u m a i a adevărului
ştiinţific, i n t e l e c t u a l , p e care-1 r e g u l e a z ă
„Logica", d a r şi adevărului practic şi a d e ­
vărului simţirii. A d o u a r e f o r m ă e
p r i n a d e v ă r p r a c t i c , el n u î n ţ e l e g e f a p ­
t e l e c a r e în v e c h e a E t i c ă s e n u m i a u bine,
ci a c e l e f a p t e c a r e p r o v o a c ă a d m i r a ţ i u -
nea p e r m a n e n t ă a tuturor oamenilor, fap­
t e l e i s t o r i c e , d e c a r e o m e n i r e a , î n desfă­
ş u r a r e a ei t r e b u e să ţ i n ă s e a m a . P e n t r u
a l e d e o s e b i d e c e l e l a l t e f a p t e f ă r ă i n t e ­
r e s i s t o r i c , i n t e g r a l i s m u l a r e h e v o e de o
logică a voinţei. Şi tot a ş a p r i n adevărul
simţirii, n u î n ţ e l e g e — c u m se p a r e c ă
crede T r i v a l e — c e c r e d e a v e c h e a E s t e t i ­
că, c a r e a r e î n v e d e r e m a i î n t â i de t o a t e
frumosul î n natură, ci „ L o g i c a s i m ţ i r i i "
c a r e n u r e c u n o a ş t e a l t f r u m o s d e c â t cel
c u p r i n s î n c a p o d o p e r e .
Vasile Conta. — C i u d a t e m a i sunt con­
il
k.să furat de vise frumoase, alunecă în
j i l ţ u l r e g e l u i şi î n a l ţ ă i m n u r i f r u m o a s e i
p e care a zărit-o într'un a m u r g , la ferea­
din s t r ă , şi c a r e n u - i a l t a d e c â t r o m a n t i c a
Loysaj însăşi f a t a l u i S i m o n F o u r n i e z c u J
suflet d e v i s ă t o a r e şi c a r e n u v r e a să se
mărite, după placul tatălui. Regele —sun­
t e m î n t e a t r u şi'n u r m ă c u cinci v e a c u r i
— se d e s f ă t e a z ă : i a r t ă p e G r i n g o i r e cu
o c o n d i ţ i e . Să c u c e r e a s c ă i n i m a L o y s e i .
G r i n g o i r e e u r â t , s l a b , f a n t o m a t i c ; fru­
pe m o a s e l e a u r â s de el c u h o h o t e s a u m i l ă
c â n d a î n c e r c a t să l e s l ă v e a s c ă , d a r G r i n ­
g o i r e s'a o s p ă t a t din „ m i e r e a d i v i n ă " , el
e p o e t şi c u v i n t e l e l u i v o r î n d u p l e c a p e
Loysa. Regele a a v u t d r e p t a t e : „flacăra
s u b t i l ă a p o e z i e i a j u n g e oa să t r e z e a s c ă
a m o r u l " . Şi t o t u l se s f â r ş e ş t e c u b i n e .
E m a i b i n e d e - u n d e c e n i u d e - a t u n c i şi
u r m a p e c a r e m i - a l ă s a t - o î n suflet e l o ­
g i u l p o e z i e i din „ G r i n g o i r e " e tot a ş a d e
p u t e r n i c ă . „ U n s e n i o r p o a t e sluji p e u n
în­ p o e t " (ce v r e m u r i !) r e c o m a n d ă R e g e l e
care lui O l i v i e r - l e - D a i m c a r e v a s e r v i p r â n z u l
cu lihnitului Gringoire ; „O pasăre din pă­
d u r e s a u u n p o e t c a r e c â n t ă s l u j e s c cel
p u ţ i n să s p u e c ă z o r i l e s ' a r a t ă şi că p r i ­
m ă v a r a va să v i e " , m ă r t u r i s e ş t e s u f l e t u l
î n g e r e s c <Ц L o y s e i ; şi tot a t â t e a a l t e , n e ­
n u m ă r a t e complimente pentru-aceşti „im-
p u ş c ă - l u n ă ' ' c u c e r e s c s u f l e t u l şi te fac
să-1 i u b e ş t i p e B a n v i l l e .
Nicola.
E a p r o a p e uluitoare unanimitatea dis­
p r e ţ u l u i ' c u c a r e c r i t i c a oficială învălue
p e B a n v i l l e . D a c ă u n i i nu-1 p o m e n e s c d e
se loc, a l ţ i i c a r i î m p a r t p e p o e ţ i d u p ă p r e d o -
s e c v e n ţ e l e u n u i p r i c i p i u ! D a r şi i n t e r e ­
s a n t e . Va să zică, d u p ă i n t e g r a l i s m b i n e l e
şi f r u m o s u l s u n t î n g r o p a t e f ă r ă d o a r şi
p o a t e ; şi î n Jocul lor, vin f a p t a i s t o r i c ă
şi c a p o d o p e r a . C u m r ă m â n e î n s ă c h e s t i a
b i n e l u i şi f r u m o s u l u i ? c u m p o a t e t r ă i fi-
losofia f ă r ă a c e s t e c o n c e p t e ?
1
T i t u M a i o r e s c u . —- D u m n e a t a , C ! a d e ­
văr, ridici două p u t e r n i c e obiecţii. D a r
c r e d că n i c i b i n e l e nici f r u m o s u l n u s u n t
e x c l u s e d i n s f e r a filosofici i n t e g r a l e ; n u ­
m a i s u n t m a i s i n c e r şi m a i p r e c i s c i r c u m ­
scrise d e c u m se face d e obiceiu. O v o m
vedea aceasta într'o a d u n a r e viitoare. —
D e o c a m d a t ă , s ă - m i d a ţ i voe, m i e s ă c o n ­
cu­ c h i d cu p r i v i r e la p r o b l e m e l e oe a m cer­
cetat astăzi.
re­
Logica simţirii, c a r e n e a r a t ă c o n d i ţ i i l e
s u b c a r e se o b i e c t i v e a z ă s i m ţ i r e a , n e a-
r a t ă în acelaş timp condiţiile capodoperei
î n c a r e se c o n c r e t i z e a z ă f r u m o s u l . Deci
Logica s i m ţ i r i i e s t e o E s t e t i c ă . In a c e l a ş
timp, însă, această Estetică n u e Estetica
că v e c h e , c a r e n ' a p u t u t să s t a b i l e a s c ă î n a-
t â t e a secole *»™fi44nos p r e c i s şi p i p ă i t ,
c u m face E s t e t i c a i n t e g r a l ă cu f r u m o s u l
ei psihofizic, r e p r e z e n t a t p r i n c a p o d o p e r ă .
D e c i este o E s t e t i c ă n o u ă .
V a s i l e C o n t a . — Va fi n o u ă ea, d a r nici
n u ini se p a r e a ş a d e p r e c i s ă şi de p i ­
p ă i t ă ; n i c i m a i cu s e a m ă , v e r i d i c ă . Ea,
c u m a m spus, n u e x p l i c ă f r u m o s u l în n a ­
tură, iar capodoperele sunt lucruri discu­
tabile.
T i t u M a i o r e s c u . — Se p r e a p o a t e s ă ţi
s e p a r ă astfel. D a r se p r e a p o a t e s ă t e şi
înşeli.
D a r asta vom vedea-o altă dată.
MIHAIL DRAGOMIRESCU
 12
m i n a n ţ a sensaţiilor, negăsindu-1 în regis­
t r u l lor d e d i s t i n c ţ i u n i , îl m i l u e s o c u o
b n c a t ă d e p â i n e şi a s m u t c â i n i i d u p ă d â n ­
sul. N u ѳ s p e c t a c o l m a i i n t e r e s a n t ca a c e ­
la a l i s t o r i c i l o r l i t e r a r i t e r o r i z a ţ i d e „ m a e
ş t r i " şi c ă r o r a f r e c v e n t a r e a m a r i l o r genii
l e t o a r n ă î n v i n e o î n f u m u r a r e şi o l i p s ă
d e î n ţ e l e g e r e tot p e a t â t de r i d i c u l ă .
P e n t r u toţi B a n v i l l e e c l o v n u l d i n cir­
c u l d e l à s f â r ş i t u l r o m a n t i s m u l u i c a r e a-
p a r e î n u r m a n u m e r e l o r t a r i şi d e s c r e ţ e ­
şte f r u n ţ i l e s p e c t a t o r i l o r , înspăimântaţi
d e a c r o b a ţ i a f e c i o a r e i d e l à t r a p e z , cu t u m ­
b e d e ş ă n ţ a t e gi c u s c h i m o n o s e l i cara­
g h i o a s e . P e n t r u m a i toţi el e u n m ă r g e l a r
de r i m e , u n c o m e d i a n t , u n s o i t a r i u , u n fel
d e p e h l i v a n d e cei ce j o a c ă p r e funii,
c u m se a d u c e a u , s p r e d e s f ă t a r e a p o p o r u ­
lui, l a l o g o d n e l e şi n u n ţ i l e d o m n e ş t i , p e
v r e m u r i şi c u m p o m e n e s c c r o n i c i l e .
N u e d e - a j u n s să fi s p u s s i n g u r d e s p r e
sine, n u m ă p r i c e p d e c â t î n m e t r i c ă , ca
să fi fost n e s o c o t i t p â n ă ' n t r a t â t a . Şi d a c ă
a p r e z e n t a t p e p o e t ca p e u n e r o u s u b l i m
sau g r o t e s c , u m b l â n d p e a c o p e r i ş u r i , p e
c u l m i s a u p e funii, să n u se u i t e c ă i-a
p l ă c u t să î n s c r i e a c e l v e r s final c a r e p r e -
ţ u e ş t e c â t u n v e r i t a b i l a t e s t a t de o n o a r e :
Tribun, profet sau măscărar
Fugind de colbul greu al glebei,
In care 'noată pasul plebei
To(i merg pe culmi, cu pasul rar
Sau pe-o soioasă funie, dar
Deasupra capetelor plebei.
P o e ţ i i se ghicesc m a i u ş o r î n t r e e i . D e
a c e e a ce n ' a p u t u t face c r i t i c a oficială a u
făcut c o r u r i l e d e p o e ţ i : c o n t e m p o r a n i ca
Hugo, Gauthier, Vigny chiar, a u asociat
glasurile lor de încurajare sau de lauda.
B a u d e l a i r e îi î n c h i n ă , î n 1842, la a p a r i ţ i a
p r i m u l u i v o l u m a l l u i B a n v i l l e , u n Sonet,
în c a r e l a u d a e r a d e f i n i t i v ă şi i m a g i n e a
vioaie : B a n v i l l e a a p u c a t p o e z i a d e c o a ­
d ă , cu h o t ă r î r e , ca u n i b o v n i c p e - o ibov­
nică. V e r l a i n e m a i t â r z i u , o l i m p i a n u l Mal­
l a r m é c h i a r şi astăzi, f a n t e z i ş t i i , c a r i a-
t â t a îi d a t o r e s c , p r i n p a n a lui Deremé,
î n t r e alţii, îşi p l ă t e s c a d m i r a ţ i a . D e b u n ă
s e a m ă o m e r i t ă : p o e z i a lui, e, d u p ă s p u s a
u n u i c r o n i c a r , p o e t el î n s u ş i , n u a t â t sa­
t i r ă , deşi îi p l a c e să-şi a m i n t e a s c ă de
A r i s t o f a n , cât g l u m ă , n u a t â t u m o r , cât
veselie. Poezia lui e imaginea cea m a i
r ă u ş i t ă şi m a i n o b i l ă a g a z e t e i r i m a t e ,
a ş a c u m francezii au practicat-o delà
P l e i a d ă şi p â n ă la P o n c h o n . Ce-i a l t c e v a
dealtfel, a t â t a din p o e z i a l u i H o r a ţ i u , d e
cât tot g a z e t ă r i m a t ă î n c a r e e v e n i m e n ­
tele cele mai locale p a r transfigurate sub
bagheta liricului genial ? Lirismul lui
Banville e reflexul surâzător al unei
e p o c i p l i n ă de f r ă m â n t ă r i c a r e a r e m u l t e
a s e m ă n ă r i cu v r e m u r i l e de a s t ă z i şi c i n e
n ' a r sipune că d e a s t ă z i s u n t v e r s u r i l e u r -
mătcare care închee o poemă a primă­
verii :
E vremea când conducem o tânără amantă
S'adune violete de degetele-1 demne
Când orişice fiinţă tresare exultantă
Afară de hapsânii c e - s negustori de lemne.
D a c ă a fost i u b i t d e (poeţi n u i-a i u b i t
m a i p u ţ i n . Şi v i a ţ a l u i e m a i a l e s o p i l d ă
d e c u l t u l î n t r e g p e c a r e 1-a a v u t între
a l ţ i i p e n t r u H u g o . Să n e a m i n t i m d e sce­
na p o v e s t i t ă d e L e o n B o c q u e t c â n d d e b u ­
t a n t u l S a m a i n se p r e z i n t ă la B a n v i l l e . I
s e fac o b s e r v a ţ i i , s u n t r e m i n i s c e n ţ e din
H u g o . S a m a i n se a p ă r ă : nu-1 a r e p e H u g o
î n b i b l i o t e c ă , nici n u 1-a cetit. Şi B a n v i l l e
e x a s p e r â n d u - s e : „ C u m ! C u m ? Nu-1 ai
p e H u g o î n b i b l i o t e c ă , şi m a i v r e i să
scrii ?... L a v â r s t a d - t a l e m i - a ş i fi v â n d u t
şi c ă m a ş a d e p e m i n e ca să c u m p ă r c ă r ţ i 1
PERPESSICIUS
FLOAREA DE CICOARE
(Din p s i h o l o g i a a r t i s t u l u i c o n t i m p o r a n )
IV
O, p e i n t u r e . . . . O, p e r l e oii
j o u e n t t o u t e la m e r et l ' i m m e n s e
ciel dramatique, et l a t r a g é d i e
é t e r n e l l e d u m o u v e m e n t et d e
la c o u l e u r , et les frissons les
p l u s fiers et les p l u s mysté­
r i e u x de l'âme,.... l e s p o r c s déci-
d e n t d e ton s o r t !...
#
Colas de Pontoise u r m e a z ă astfel în
s c r i s o r i l e sale :
N u ştiu a n u m e c â t e s ă p t ă m â n i voi fi
s t a t i n p a t şi nici cât a m fost d e b o l n a v ,
î m i a d u c î n s ă l ă m u r i t a m i n t e de zilele
c o n v a l e s c e n ţ e i m e l e . Zile a l b e şi c a l m e ,
î n c a r i c l i p e l e t r e c e a u d o m o l ca u n d e l e
u ş o a r e p e s t e l a n u l de g r â u copt, c u în-
gflnări m o l c o m e d e m ă t a s e şi m i r o d e n i i
a d o r m i t o a r e — de f a r m a c i e .
P r i n f e r e a s t r a o d ă i ţ e i m e l e , — la c a r e
m a m a a t â r n a s e a c u m p e r d e l u ţ e a l b e cu
b o a b e de cireşe — soarele venea la mine
vesel, cu n u ş t i u ce p â l p â i r e d e s m a r a l -
d u r i şi a r o m e a l ă d e r o a d e p â r g u i t e .
N ' a v e a m voe să m ă s c o b o r d i n p a t . D o c ­
torul urât dăduse porunca asta maniei —
şi m a m a îl a s c u l t a î n c i u d a r u g ă m i n ţ e l o r
mele.
St a m a ş a , c u m i n t e şi uşor t r i s t şi p r i ­
veam în cadrul ferestrei pe u n d e soarele,
p r i e t e n , v e n e a la m i n e î n f i e c a r e zi.
Aşi fi v r u t să m ă c a ţ ă r acolo, p e p r i -
c h i c i u l î n a l t şi, cu m â i n i l e î n c l e ş t a t e de
g r a t i i , să p r i v e s c î n g r ă d i n ă şi s ă s o r b
m i r e a z m a a d â n c ă , u m e d ă şi v e r d e , c a r e
mă cerea timidă în p r e a j m a patului meu.
M a m a v e n e a d e s e o r i în o d ă i ţ a m e a să
îmi p u n ă t e r m o m e t r u l şi s ă ' m i d e a s i r o ­
p u l cu gust de a r a m ă coclită şi d u l c e .
F a ţ a ei n u m a i e r a a c u m a s p r ă şi ochii
e i n u m ă m a i p r i v e a u tăios. C â n d m â n a
ei se s t r e c u r a s u b c ă m a ş a m e a p â n ă s u b ­
ţ i o a r ă , c a l d şi b u n , ca s ă s i m t a p o i fiorul
r e c e al t u b u l u i d e sticlă, c a r n e a m e a se
c u t r e m u r a d e o p l ă c e r e s f â n t ă , a p o i o li­
n i ş t e m a r e se a ş e z a p e s t e î n t r e a g a m e a
fiinţă, o p i r o t e a l ă v o l u p t o a s ă şi p u r ă m ă
î n f ă ş u r ă , ca o b a e , î n c r o p i t ă , d e l a p t e . î n ­
c h i d e a m î n c e t o c h i i — şi fiindcă, sub
pleoape, simţeam năvălind, de fericire,
izvorul lacrimilor calde, — pe cari nu
v o i a m să m i le ştie m a m a — s t r â n g e a m
d i n t o a t e p u t e r i l e m e l e p l e o a p e l e şi în­
c r u n t a m , î n s f o r ţ a r e , s p r i n e e n e l e , c a r i , în
m i n t e a m e a , se î n f ă ţ o ş a u ca d o u ă o d g o a ­
n e răsucite, ce'mi ştrangulau fruntea.
într'o după amează, când piroteam în
t ă c e r e şi l u m i n ă , u ş a se d e s c h i s e încet,
c a u ş a d i n a l t a r u l b i s e r i c i i — şi a r g a t u l
b ă t r â n intră la mine par'că mai încovoiat
şi m a i s u p t c a t o t d e a u n a .
l a t a , m a m a şi b u n i c a — î m i s p u s e e l —
a u p l e c a t cu „ g a b r î o l e t a " l a m o ş i a u n u i
vecin, u n d e e n u n t ă . N u se v o r î n t o a r c e
d e cât p o i m â i n e . E l a r ă m a s , b ă t r â n u l , să
m ă î n g r i j e a s c ă şi s ă ' m i ţ i n ă d e u r â t .
Avea în m â n ă două piersici catifelate,
cele d i n t â i c o a p t e , c u l e s e a n u m e p e n t r u
m i n e , „ d e s u s " delà vie — fără ştirea vie­
rului.
UNIVERSUL LITERAR
«— „ Ţ i l e - a m a d u s a ş a , d e frumuseţe...
d a r să n u m u ş t i d i n ele, d o m n i ş o r u l e , ca
i a r t e î n t o a r c e boala,.."
C u r a m e a u s c a t ă d e f r i g u r i se î n r o u r a
d e o d a t ă la g â n d u l s u c u l u i a c r i u şi r ă c o ­
ritor al fructului.
Bătrânul îmi puse binişor roadele verii
C u
ipe m ă s u ţ a d e n o a p t e , l â n g ă ş i p u l si"
r o p u l g r e ţ o s şi'mi s p u s e , a ş e z â n d u - s e a-
l ă t u r i de p a t u l m e u , p e fotoliul d e p a i e :
— „ D o m n u l mi-a zis că d a c ă te-oi v e ­
d e a liniştit şi f ă r ă f i e r b i n ţ e a l ă , să'ţi a-
d u c d e d i n c o l o c u t i a cu vopsele"..
Am închis ochii.şi a m stat a ş a câte-va
clipe, în m i n e , s ă r u t â n d ochii t a t e i , p e
care-i simţeam, din depărtare, învăluin-
d u - m ă în v ă p a i a lor m a r e şi b u n ă .
.Lămurit n u - m i a d u c a m i n t e ce a n u m e
« I ' a î n t â m p l a t c u m i n e în d u p ă a m i a z a a-
iceea şi nici a d o u a zi p â n ă s e a r a .
Ştiu a t â t a că a t r e i a zi d i m i n e a ţ ă , fui
t r e z i t din s o m n de s u n e t e l e unici o r c h e s ­
t r e , de r â s e t e a s c u ţ i t e şi g r o a s e , d e tro­
p o t e d e p a ş i m u l ţ i şi grei....
A p o i uşa c a m e r e i m e l e so c ă s c ă d e o ­
d a t ă î n l ă t u r i şi n ă v ă l i r ă mai mulţi
d o m n i şi m a i m u l t e c o c o a n e , f o a r t e veseli
a p o i m a m a , tare. î m b u j o r a t ă , la b r a ţ u l
u n u i ofiţer cu f i r e t u r i a u r i t e şi c h i p i u l
pe ureche.
D o m n i i , d o a m n e l e , m a m a şi o f i ţ e r u l m ă
s ă r u t a r ă p e r â n d sgomotos şi b r u t a l , vor-
b i n d u - m i toţi d e o d a t ă .
U n m i r o s a m e s t e c a t şi c u r i o s n ă v ă l i s e
o d a t ă c u ei în o d a e : m i r o s de h a m u r i d e
cai..., m i r o s de b u c a t e grele,... de câmp,...
d e t u t u n şi d e vin.
M a m a le d ă d u l ă m u r i r i a m ă n u n ţ i t e d e s ­
p r e b o a l a m e a , i n v i t â n d u - i să se a ş e z e p e
scaune.
A v e a î n glas n u ş t i u c e t r e m u r a r e t i n e ­
r e a s c ă şi în m i ş c ă r i o î n f r i g u r a r e v i o a i e
p e c a r e n u i-o c u n o s c u s e m încă.
O f i ţ e r u l se a ş e z ă p e m a r g i n e a p a t u l u i
m e u , şi p a t u l se z g u d u i p u t e r n i c s u b el.
Zise m a n i e i „merci" şi-i s ă r u t ă m â n a în­
d e l u n g , m a i s u s d e î n c h e e t u r ă . M a m a îl
p r i v e a , în c l i p a a c e e a d r e p t în ochi, cu
o privire de spumă, apoi netezi frizura
ofiţerului, zicându-i :
— „Mă d u c dincolo să-l î n g r i j e s c pe
François.... ah ! ce o m imposibil..."
A p o i adaogă :
— „Aojică, ce, m ' a m m ă r i t a t să fiu slu­
ga, u n u i b e ţ i v - r ă u c r e s c u t !..."
M u r m u r e d e a p r o b a r e se a u z i r ă p r i n ­
t r e c o c o a n e l e şi d o m n i i d e p e s c a u n e , c a r i
fumau.
Ofiţerul îmi prinse obrajii slăbiţi între
două degete şi aplecându-se spre mine,
îmi răcni ;n urechi :
— „ P i c i u l e d r a g ă , t a r e se ' m b a t ă r e p e ­
d e tatu-tău.... h a , ha... ha-, ha... ! !
— „ C a u n porc..." adaogă m a m a . . .
— „Hi, hi, hi... ha... h a , ha...'' făcură
d o a m n e l e şi d o m n i i c a r i f u m a u p e s c a u n e .
F r i c a şi s c â r b a , c a r e m ă c o p r i n s e s e la
î n c e p u t se s c h i m b ă a c u m î n n u ştiu ce
linişte albă, care m ă imaterializa.
N o u r i i g r o ş i de fum d ă d e a u o a m e n i l o r
şi l u c r u r i l o r d i n o d a i a m e a o î n f ă ţ i ş a r e
stranie.
P r i v e a m c u a t e n ţ i e c o n c e n t r a t ă şi se­
n i n ă p e . s t r ă i n i i a c e ş t i a şi p e m a m a , t r a n s
f i g u r a ţ i f a n t o m a t i c , şi p e m ă s u r ă oe-i pri­
v e a m , c r e ş t e a în m i n e c r e d i n ţ a că visez.
Mă r u g a m n u m a i i u i D u m n e z e u s ă n û - m i
p r e l u n g e a s c ă v i s u l a c e s t a — ci s ă - m i facă
altul.
M a m a v e n i cu o t a v ă m a r e p e c a r e se
a f l a u c e a i u r i şi biscuiţi. S e r v i ' p e d o m n i i
şi d o a m n e l e d e p e s c a u n e , î n p a r t e , î n ­
tinse o ceaşcă ofiţerului, întrcbându-l
c a l d : — „ T u s t a i c o m o d aici apoi
aşezându-se pe marginea pătucului meu,
 UNIVERSUL LITERAR
î n t r e m i n e şi ofiţer, l u ă , o farfurie ci
biscuiţi, c u l e s e clin e a cu g r i j ă u n u l m a i
frumos, şi n i u i n d u - l î n ceaşca m u s a f i r u ­
l u i i - l , d u s e la g u r ă cu g r a ţ i e de f e t i ţ ă fe­
l i c i t ă . O f i ţ e r u l , cu g u r a (plină, zise i a r ă ş i
„merci" şi î n g â n ă u n c o m p l i m e n t , p r o b a ­
bil a s u p r a c e a i u l u i . M â n a o f i ţ e r u l u i se în­
d r e p t ă a t u n c i s p r e g u r ă , să-şi s t ă p â n e a ­
scă o t u ş ă . M a m a îi d e s p r i n s e m â n a d e l à
g u r ă o t r a s e b l a j i n s p r e e a , o a p r o p i e de
o c h i şi s p u s e c ă t r e d o a m n e l e şi d o m n i i
ele pe s c a u n e :
— „Vai, c e f r u m u s e ţ e d e inel,... a h , cât
e de f r u m o s !... C e p i a t r ă e a s t a ?..."
Scoase de pie d e g e t u l o f i ţ e r u l u i i n e l u l ,
c a r e eejda g r e u , ş i . îl a r ă t ă p e r â n d , î n s o -
ţ i u d u - I d e l a u d e , la f i e c a r e din d o m n i i şi
d o a m n e l e de p e s c a u n e .
O f i ţ e r u l sta înfipt p e m a r g i n e a p a t u l u i
eu ceaşca în m â n ă şi c a p u l lui — (un c a p
i n e r t ca u n „ v o l u m " d i n sala de desen,...
cu doi o c h i de p a s ă r e d e b a l t ă şi g u r a ca
o c i c a t r i c e v e c h e ) — se m i ş c a d u p ă s i l u e ­
ta m a m e i , m e c a n i c .
D e o d a t ă u n a d i n c o c o a n e ţipă, ca u
trâmbiţă :
— „Ia te uită ... ia to uită,... ce m a i de
a l e a p e p e r e ţ i ! CY's a l e a M-nie de P o n -
toise, ce's a l e a
M a m a , o f i ţ e r u l , d o m n i i şi d o a m n e l e d e
ipie s c a u n e se r i d i c a r ă şi se î n g h e s u i m p e ­
ste p a t u l m e u , să p r i v e a s c ă , deaproapc,
c a r t o n a ş e l e m e l e z u g r ă v i t e în cele d o u ă
zile şi cu c a r i a r g a t u l b ă t r â n , î m i î m p o d o ­
b i s e zidul,... „aşa de f r u m u s e ţ e . . . "
— „ B i n e , m ă tipiile — ţ i p ă la m i n e ofi­
ţ e r u l cu o voca de clopot m a r e — t e ţii
n u m a i d e drăcii... şi el cioă-i bolnav... !"
— „Ia p r i v e ş t e — zise o c o c o a n ă g r a s ă
şi d u l c e — u n a , ,două,trei. p a t r u , cinci
c h i p u r i de d u d u i c u ochi a l b a ş t r i . . . . "
— „Şi u n c o p a c c a r e a r d e . . . " — a d a u s e
u n d o m n cu p ă r u l a l b , ş t i r b şi ţ i g a r e t ă
tle c h i h l i m b a r .
— „.... ă l a , c a r o stă p e s c a u n , ca u n
tâmpit — ăla e nostim... făcu o f i ţ e r u l
s m u l g â n d c a r t o n a ş u l d i n p e r e t e — ...ha,
ha,... ha,., p e o n o a r e a m e a că-i n o s t i m !...
A m a v u t c u u n u l aşa, în companie... m e r ­
gea in front d e - a u d o a s e l e a şi prindea
m u ş t e cu o a r t ă e x t r a o r d i n a r ă . . . Ţi-1 i a u
eu p e ă s t a , să-1 a r ă t colonelului... O să
facă u n haz... pe o n o a r e a mea.... !"
T o a t ă l u m e a r â s e cu p o f t ă d e s p i r i t u l
o f i ţ e r u l u i — şi m a m a îi zise :
— „Mai b i n e s p u n e - i t u să-şi c a u t e de
î n v ă ţ ă t u r ă şi să n u m a i u m b l e d e - a c u m
î n a i n t e d e r b e d e u , p r i n vie, taoa.tă z i u a şi
toată noaptea''.
— ...după i n s p i r a ţ i i . . . " — a d a u g ă ofiţe­
rul p r i v i n d cu î n ţ e l e s l a m a m a .
— „IIa, ha. h a !"... făcu a s i s t e n ţ a , s u b ­
l i n i i n d cu r â s e t e f e l u r i t e şi s i n c e r e a l u z i a
i n t e l i g e n t î n c o n d e i a t ă , a ofiţerului...
S t ă m î m p i e t r i t şi m ă r u g a m l u i D u m i i e
zeu f i e r b i n t e , să'mi t e r m i n e visul a c e s t a
şi s ă - m i d e a altul...
Uşa se d e s c h i s e î n s ă şi în p r a g u l ei a-
păi-u b u n i c a , cu b o n e t a si ş o r ţ u l ei a l b .
cu d a n t e l e s t r i g â n d v e s e l ă :
— „ D o a m n e l o r şi D o m n i l o r , poftiţi la
masă.... A v e m u n p e ş t e ou maioneză,
ideal.... !" 1 u
Perechi, perechi, domn doamnă, pă­
ş i r ă p e s t e p r a g îu r a s p l e s g o m o t o a s e şl
glume întrerupte.
M a m a r ă m a s e în u r m ă să î m p a c h e t e z e
intro hârtie, ofiţerului, cartonaşul smuls
de p e p e r e t e , d e s c h i s e a p o i f e r e a s t r a l a r g
m u î n v e l i cu p ă t u r a , şi, d e r e t i c â n d p e m ă ­
suţa mea d e noapte, zări cele două piersici
ale argatului :
— „Ai m â n c a t piersici ?..."
— „ N u mamă,... mi Ie-a a d u s o m u l din
c u r t e , să stea f r u m o s p e masă..."
— „Bine...."
LA R E G I N A M A R I A : N e g u s t o r i i de
glorie
Teatrul „Regina Maria" a înlăturat ti­
nereasca încercare cu exotismul „Li­
vezii cu v i ş i n i " şi c u m o n t a r e a d u p ă n u
ştiu cc. fel d e i n d i c a ţ i i , reprezentând
„Negustorii de glorie".
P i e s a e f o a r t e • b u n ă . P u n e r e a în s c e n ă
şi m o n t a r e a s u n t p i l d n i c e . T r a d u c e r e a e
î n t r a d e v ă r admirabil teatrală. Artistul
Ionel Manolescu a dovedit complete în­
suşiri d e „om d e t e a t r u " , d â n d în
©ea m a i b u n ă l i m b ă r o m â n e a s c ă , fru­
moasa piesă a tinerilor scriitori Pagnol
şi Ni voix.
• t r â n să c a n d i d e z e p e o listă p e n t r u p a r l a ­
TntVun o r ă ş e l din. F r a n ţ a , î n 1915, fa­
milia B a c h e l e t — t a t ă l , m a m a , G e r m a i n s
(norăl şi l v o n n e ( n e p o a t ă ) — t r ă e ş t e în
a ş t e p t a r e a v e ş t i l o r d e la H e n r i , care-i
p e front.
T a t ă ] a făcut p o l i t i c ă socialistă, H e n r i
a fost şi el socialist. D a r a c u m î n faţa
primejdiei, Henri luptă vitejeşte pentru
ţ a r ă şi f a m i l i a a ş t e a p t ă cu e v l a v i e ş t i r i
d e l à v i t e a z . (E v i t e a z , f i i n d c ă d e ş i r ă n i t
d e m a i m u l t e o r i , s'a d u s t o t u ş i î n linia
î n t â i a focului). C â n d f a m i l i a aşteaptă
s c r i s o a r e a , v i n e u n s o l d a t d e p e front şi a-
l u i n ţ ă că H e n r i a m u r i t . S c e n a e î n g r o z i ­
t o a r e . E de u n d r a m a t i s m sfâşietor. T o ­
tuşi ce a d m i r a b i l a î n f ă ţ i ş a t t o a t ă g a m a
d r a m a t i c ă , î n t r ' o s e r i e d e c r i s p ă r i şi m a ­
nifestări a p r o a p e mute, m a m a , d-na Lu­
d a Bulandra. Dacă această artistă, care
e d e s i g u r o m a r e d ă s c ă l i ţ ă p e scenă, n ' a r
fi m ă s u r a t cu ş t i i n ţ ă d e p s i h i a t r u m o m e n ­
t e l e a ş a d e g r a d a t e , a ş a de n u a n ţ a t e *n
v â l t o a r e a lor d u r e r o a s ă , s c e n a a r fi d e ­
generai într'o banală melodramă.
D u p ă c â ţ i v a a n i , c â n d a î n c e p u t s ă se
înfiinţeze societăţi p e n t r u invalizi, p e n t r u
o r f a n i şi p e n t r u p ă r i n ţ i i c a r i şi-au p i e r ­
d u t copiii în r ă s b o i , s i t u a ţ i a b i e t u l u i
p r i c ă j i t u l u i f u n c ţ i o n a r B a c h e l e t se s c h i m ­
b ă . Şi m o r a l şi m a t e r i a l . î n a i n t e a z ă
g r a d şi e ales p e n t r u v i t e j i a fiului s ă u d e ­
funct, p r e ş e d i n t e a l u n e i s o c i e t ă ţ i a p ă ­
rinţilor eroilor.
G e r m a i n e , n e v a s t a l u i H e n r i s'a r e m ă ­
r i t a t şi are. şi u n copil.
M a m a l u ă cele d o u ă piersici, Ie ş t e r s e
a t e n t cu u n ş e r v e ţ e l d e ceai şi l e s t r e c u r ă
una după alta, râzând, în gura deschisă
l a r g , ca o g u r ă de t u n , a o f i ţ e r u l u i .
A p o i ieşiră din o d a i e , m a m a c i r i p i n d
m e r e u n u ş t i u c e şi o f i ţ e r u l , î n fiecare
o b r a z cu o umflătură, luptând penibil din
fălci...
A ş a se t e r m i n ă u l t i m a scrisoare din
p r i m u l p a c h e t cu epistolele, î n g ă l b e n i t e
d e y r e m e şi cu p a r f u m u l t r i s t , a l e b i e t u ­
lui meu prieten Colas d e Pontoise.
C â n d t r e b u r i l e î m i v o r m a i da r ă g a z —
voi î n c e r c a să c o n t i n u u cu t r a n s c r i e r e a
a c e s t o r scrisori, î n l i m b a n o a s t r ă de t o a ­
t e zilele — p l a t ă şi v u l g a r ă .
13
E a c u m în atmosfera familiară o încru­
cişare de curente : gloria mortului do­
m i n ă , d a r şi i s p i t e l e ce r ă s a r d i n ea, p e n ­
t r u m a i b u n ă s t a r e şi p e n t r u s a t i s f a c ţ i a
d e a m b i ţ i i a l e u n u i u m i l i t d e m i c func­
ţionar, rânjesc..
A r ă t a r e a l a t u r i l o r a c e s t o r s t ă r i sufle­
teşti a l e p ă r i n t e l u i , c a r e şi-a p e r d u t u n
fiu v i t e a z , d a r c a r e e t â r â t s ă p r o f i t e d e
gloria m o r t u l u i , — t a t ă l s u s ţ i n e că şi el a r e
o glorie c ă a d a t F r a n ţ e i u n e r o u — a fost
î n c r e d i n ţ a t ă d-lui M a x i m i l i a n ,
G r e u rol, d a r f o a r t e f r u m o s . Şi d. M a x i ­
m i l i a n cu o i n t e l i g e n ţ ă , p e c a r e a m d o r i - o
t u t u r o r a r t i ş t i l o r , c a r i v o r să m u n c e a s c ă ,
Га s u s ţ i n u t n u n u m a i j u s t , ci e g a l şi u -
nitar.
S p e c u l e a z ă i s b â n z i l e o r a t o r i c e a l e lui
B a c h e l e t , ca şi simpatia p e care o inspiră
a c e s t b ă t r â n , o h i e n ă — îi z i c e m noi —
uit s p e c u l a n t , s a u u n î n v â r t i t c u m li se
ice î n d e o b ş t e — B e r l u r e a n (d. T a l i a n u ) .
Isbutcşte acest ins antipatic, profitor, fără
r u ş i n e şi f ă r ă i n i m ă , şi c o n v i n g e p e b ă ­
m e n t . G r a ţ i e glorii, p e c a r e o r e p r e z i n t ă
b ă t r â n u l , e a l e a s ă lista şi i a t ă deputaţi
p e a m b u s c a t , p e u n fost c ă p i t a n g ă g ă u ţ ă ,
p e uu ziarist dc suburbie. Aceştia în frun­
te cu h i e n a s u n t „ n e g u s t o r i i d e g l o r i e " .
D a r c â n d şi b ă t r â n u l u i t a s e de fiul s ă u
mort, a p a r e Henri.
C e scenă. Al d o i l e a m o m e n t m a r e p e n -
t r . i d-nal B u l a n d r a . Şi a l t ă m a r e î n c e r c a r e ,
d i n c a r e a ieşit o n o r a b i l d. M a x i m i l i a n ,
căci d r u m u l e r a p e o m u c h e de c u ţ i t I n ­
t r e d e ş e r t ă c i u n i l e de a fi a j u n s şi d e a
m a i a j u n g e şi s e n t i m e n t u l de părinte,-
c a r e - ş i v e d e fiul.
Ce-i de făcut ?
H i e n a d ă s o l u ţ i a . Ca b ă t r â n u l s ă a,
j u n g ă m i n i s t r u şi l a a d ă p o s t u l glorios al
b â t l a n u l u i şi h i e n a , p r o p u n e ca Henri
B a c h e l e t să-şi s c h i m b e n u m e l e , s ă fie a l ­
t u l şi g l o r i o s u l m o r t , m o r t să r ă m â n ă .
E c i n i s m u l s u b f o r m a cea m a i m i z e r a ­
b i l ă . Şi a ş a a fost.
•
A m făcut a c e s t l u n g r e z u m a t , ca c i t i t o ­
rul să p o a t ă aprecia intensitatea momen­
t e l o r d r a m a t i c e . D e s p r e d-na B u l a n d r a ,
in r o l u l m a m e i , a t â t l a a f l a r e a ş t i r e i d e s ­
p r e m o a r t e a fiului, cât şi la v e d e r e a l u i ,
şi
ca şi m a i a p o i c â n d b ă t r â n u l e r a târât
în curentul „negustorilor de glorie", n u
în
se p o a t e s p u n e d e cât c ă a fost cea m a i
bună. cea mai pioasă mamă.
D. Maximilian în rolul b ă t r â n u l u i a
o b ţ i n u t î n t r a d e v ă r u n m a r e succes. U n
succes cu a t â t m a i r e m a r c a b i l , cu cât r o ­
lul e o împletitură de dramatism simplu
şi b o n o m i e a r i v i s t ă . E în rol şi r e v o l t ă
d e î n f r â n t .şi i n d i g n a r e de p a m f l e t a r şi
risipă d e s e n t i m e n t a l i t a t e — s ă m i se i e r t e
cuvântul — mercantilă.
I n r o l u l l u i H e n r i , a fost d. T o n y Bu­
landra.
F r u m o s r o l p e n t r u d-sa. D a r i n e g a l s u s ­
ţinut. Ce deosebire între m â n d r i a deslăn-
ţ u i t ă v i j e l o s c â n d s'a î n t â l n i t c u h i e n a şi
înfrângerea teatral redată,— prea teatral
— c â n d a p r i m i t p r o p u n e r e a să-şi s c h i m ­
b e n u m e l e . M o m e n t u l î n t â l n i r i i cu fosta
sa soţie a fost r e d a t î n s ă de a r t i s t u l T o n y
Bulandra.
D - r e i M a r i o a r a M o h o r i s'a d a t p r i l e ­
j u l să se a f i r m e . Şi s a a f i r m a t . A f ă c u t
p e soţia lui H e n r i . A fost d u i o a s ă , d a r şt
s u p u s ă n e v o i l o r d e a-şi d u c e v i a ţ a mai
d e p a r t e . A fost u m i l i t ă , c â n d şi-a r e v ă z u t
soţul, d a r a t r e b u i t să a r a t e , că e s t ă p â ­
nită de sentimentul de m a m ă al copilului
c e l u i d e - a l d o i l e a soţ.
In r o l u l î n v â r t i t u l u i , a l p r o f i t o r u l u i d e
r ă s b o i u , a fost d. T a l i a n u . P e n t r u a c e s t
a c t o r t â n ă r , r o l u l c e i s'a î n c r e d i n ţ a t , a
fost f ă r ă î n d o i a l ă , cel m a i b u n p r i l e j d e
 14
a arăta însuşirile reale ale unui talent
în desvoltare.
I n r o l u r i s e c u n d a r e , d-nii G r o n e r (des­
t u l de comic) E n e s c u ( m ă s u r a t ) A n a s t a s i a d
( f o a r t e î n rol). D a r ce b i n e , ce t i n e r e s c
a ştiut să se p r e z i n t e d-ra L i a n a C o n s t a n -
tiueseu.
LA TEATRUL MIC; D - n a şi d-nul Cutare
P r i v e s c d e s c h i d e r e a a c e s t u i t e a t r u ca o
isbândă a unei îndârjite stăruinţi depusă
de u n g r u p d e a c t o r i t i n e r i d e t a l e n t şi c a
a t a r e n e d i s c i p l i n a ţ i . Ş i se a d a o g ă l a aceas.
ta, bucuria revederii lui Mihalescu pe
scena românească, înir'o piesă comună
ca subiect, dar plină de subtilitate şi
g r a d a r e •emoţională.
N u - i v o r b ă n i c i să fac u n e l e c o n c e s i i
c o m p a n i e i t e a t r u l u i Mic, d a r nici să t r e c
uşor p e s t e u n e l e l i p s u r i , E ippate p r e a t i ­
nerească asociaţia de actori şi e p o a t e
p r e a a c c e n t u a t ă d i f e r e n ţ a d e — c u m să
zic ?,— stil. d e ţ i n u t ă î n t r e p r o t a g o n i ş t i i
s c e n e i şi c e i l a l ţ i e n t u z i a ş t i e m u l i .
M i h a l e s c u a v e : ú t cu o u r i a ş ă e x p e r i e n ­
ţă din Franţa.
D-na Tanzi Barozzi-Cutava a r e o pri­
c e p e r e s c e n i c ă u i m i t o a r e şi ceilalţi o m a r e
dispoziţie t e a t r a l ă . Şi m a i e c e v a : e p r i m a
p i e s ă j u c a t ă , d e s t u l de g r e a , ca să rvui
a p e s e r â v n a t i n e r e a s c ă a a c t o r i l o r şi să
n u se b a g e d a s e a m ă fâlfâinile u n e i l i p s e
de omogenitate. , /
D a r încă odată, teatrul acesta inspiră
n ă l e j d i d e h o t ă r â t o a r e iebânzi.
R e p r e z e n t a ţ i a D-iiei şi d-lui C u t a r e a
p l ă c u t . Şi e r a firesc să p l a c ă .
î n t r ' o c ă s n i c i e , i n t r ă al t r e i l e a . A m a n ­
t u l se i n t r o d u c e cu m ă e s t r i e şi c u c e r e ş t e
cu calcul. F e m e e a c o m p a r ă şi se a n a l i ­
zează. E interesantă însă de urmărit
r e p l i c ă d u p ă replică, î n a i n t a r e a c u c e r i r i i .
In scenele acestea, constă o p a r t e din
f r ă g e z i m e a piesii, s u s ţ i n u t ă p e o t e m a
c o m u n ă , d a r r e a l i z a t ă d e o s e b i t , c u grijă,
cu o g r a d a r e î n t r ' a d e v ă r a l e a s ă .
Şi-apoi f e m e e a p l e a c ă e u a m a n t u l Ei,
p l e c a r e a a c e a s t a e în p i e s a Iui A m i e l d e s ­
t u l d e iscusit r e d a t ă . F e m e e a e s t ă p â n i ­
t ă d e p o r u n c a t r u p u l u i ei t â n ă r şi b ă r ­
b a t u l îşi d ă s e a m a , că n u se p o a t e î m p o ­
t r i v i C o m u n , n u ? D a r î n D - n a şi D . C u ­
tare, scenele sunt rânduite pentru stări
sufleteşti, c a r e se s b a t î n t r e s u s p i n u l d r a ­
m a t i c şi p o r n i r e a g l u m e a ţ ă a c o m e d i e i .
E o ţ e s ă t u r ă d e î n ţ e l e g e r e gi i e r t a r e , d e
d o r de d u c ă şi r e g r e t , c ă n ' a fost altfel.
B ă r b a t u l , c a r e apoi a i e r t a t aventura
n e v e s t i i sale, a fost d. M i h a l e s c u .
A fost d. M i h a l e s c u p e s c e n ă , d a r n'a
fost în rolul, o a r e să-i c o n v i n ă deplin.
Se s i m ţ e a g r e u t a t e a u n e i a c o m o d ă r i . D a r
ce considerabilă experienţă a adus pe
s c e n ă d. M i h a l e s c u . C e g r i j ă d e m i ş c ă r i !
D - n a Ba rozi C u t a va în r o l u l d - n e i c u
a v e n t u r a , a v ă d i t şi d e a s t ă d a t ă , ce stă­
p â n ă e p ë cele m a i s i m p l e m i j l o a c e s c e n i ­
ce şi ce v e r v ă s i m p a t i c ă şi a n t r e n a n t ă
1
are.
A m a n t u l a fost d. V. P r o t o p o p e s c u , des­
tul d e t a l e n t a t , ca să i m p r e s i o n e z e .
LA TEATRUL N A Ţ I O N A L : Visul unui
amurg de iubire şi Esop.
A m â n d o u ă p i e s e l e î n v e r s u r i şi a m â n ­
două alcătuind un spectacol căzut.
S'au m u n c i t a r t i ş t i i . Şi-au p u s l a c o n t r i ­
b u ţ i e şi r â v n a şi n u m e l e . D a r z a d a r n i c .
C e păcat de munca marei artiste Maria
Filorti.
C e p ă c a t de t a l e n t e l e a ş a d e i m p u n ă ­
t o a r e a l e d-lor P o p M a r ţ i a n şi C a l b o r e a -
n u !'Piesele* n u r e z i s t ă . P o a t e j că şi t r a d u -
o e r e a - i d e vină. D a , î n i ' o m a r e m ă s u r ă şi
traducerea. ; !
S'a folosit a ş a de m u l t şi d e n e p o t r i v i t
i n v e r s i u n e a , î n c â t a c t o r u l se silea s ă în-
Congresul „Astrei"
„Asociaţiunea p e n t r u literatura româ­
n ă şi c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n ' ' , c e a m a i
veche societate culturală din ţară, înte­
m e i a t ă l a 1 8 6 1 , c u n o s c u t ă azi s u b n u m i r e a
de „ A s t r a " , ş i - a b a z a t a c t i v i t a t e a c h i a r
d e l à î n c e p u t p ë l e g ă t u r i l e ei c â t mai
s t r â n s e cu m a s s e l e p o p o r u l u i ardelean.
Aceste l e g ă t u r i s'au f o r m a t p r i n c o n t a c ­
tul n e m i j l o c i t î n t r e c o n d u c ă t o r i i i n t e l e c ­
t u a l i şi p ă t u r a ţ ă r ă n e a s c ă , c a r e se făcea
în zile d e s ă r b ă t o a r e p r i n c o n f e r i n ţ e şt
prelegeri populare, ţinute la sate prin
d e s c i n d e r i î n mijlocul p o p o r u l u i . C o n f e ­
rinţele acestea, modeste ca f o r m ă şi
c o n ţ i n u t , a v e a u d a r u l d e - a t r e z i Ia p o p o r
i n t e r e s u l f a ţ ă d e p r o b l e m e l e zilei m a i a-
p r o p i a i e de v i a ţ a lui şi d e - a î n t ă r i î n c r e ­
d e r e a în c l a s a d e i n t e l e c t u a l i . P â n ă la
r ă z b o i şi în c u r s u l l u i i n t e l e c t u a l i i r o m â n i
din A r d e a l n u e r a u d e l o c c o m p r o m i ş i s u b
r a p o r t p o l i t i c şi c u v â n t u l l o r e r a a s c u l t a t .
A c u m r a p o r t u l d i n t r e ţ ă r ă n i m e şi i n t e l e c ­
t u a l i s'a s c h i m b a t m u l t şi î n d e f a v o r u l
celor d i n u r m ă .
Activitatea „Astrei" dinainte de război
trebuie considerată din două p u n c t e de
v e d e r e : l i t e r a r sil c u l t u r a l , a ş a c u m e r a
f i x a t şi s c o p u l ei c h i a r î n t i t l u l d a t l a î n ­
t e m e i e r e a societăţii.
D i n p a r t e a p r i m ă a p r o g r a m u l u i n u s'a
realizat a p r o a p e nimic, deoarece, „Astra"
n ' a p u t u i ' nici să f o r m e z e u n c u r e n t l i t e ­
r a r n i c i să d e a în cei 6 5 d e ani de e x i s -
• t e n ţ ă cel p u ţ i n o r e v i s t ă b e l e t r i s t i c ă p e n ­
tru necesităţile literare ale Ardealului.
O r g a n u l ei de p u b l i c i t a t e r e v i s t a l u n a r ă
„Transilvania" a dibuit pe toate drumu­
r i l e f ă r ă s ă p o a t ă găsi p â n ă a c u m p e cel
drept. ' că l u m e a a î n c e p u t să s e i n t e r e s e z e din
I n s c h i m b î n s ă p e t e r e n u l c u l t u r a l „As­
t r a " şi-a găsit c h i a r d e l à î n c e p u t m i j l o a ­
cele cele mai potrivite p e n t r u atingerea
s c o p u l n i f i x a t şi c a r e e r a p o p u l a r i z a r e a
o p e r e i c u l t u r a l e g e n e r a l e . î n c e p u t u r i l e a-
cestei m u n c i d e p o p u l a r i z a r e , a n e v o i o a s e
prim însăşi n a t u r a ei d a r şi m a i m u l t p r i n
lipsa de e x p e r i e n ţ ă a c e l o r î n s ă r c i n a ţ i s'o
s ă v â r ş e a s c ă , a u fost b i n e î n d r u m a t e , căci
s'a p r o c e d a t î n m o d f o a r t e l o g i c d â n d u - s e
ţărănimei, către care se adresa în primul
t â n d , n u m a i a t â t c â t e a p u t e a s ă prim^<v
scă şi să a s i m i l e z e c u s l a b e l e e i p u t e r i
i u t e i e c l u a l e d e p e a c e l e v r e m u r i . Astfel
se p o a t e s p u n e , c ă m a r e a e n i g m ă a suc­
cesului cii a d e v ă r a t e x t r a o r d i n a r o b ţ i n u i
d e „ A s t r a " p e t e r e n u l p o p u l a r i z ă r e i cui-
turei generale în massele ţărăneşti din
A r d e a l , stă în f a p t u l c ă p i l u l e l e c u l t u r a l e
t e l e a g ă ce s p u n e , i a r s p e c t a t o r u l a ş t e p t a
sa r ă s u f l e , c â n d se t e r m i n a t i r a d a l u n g ă
şi dificilă.
D e ce a s t ă r u i t d i r e c t o r u l t e a t r u l u i să
dea un spectacol greoiu cu aceste piese ?
D . M i n u l e s c u e ipoet d e m a r e t a l e n t : e
o m de gust, c u m n u se î n t â l n e s c prea
m u l ţ i ; e o m d e t e a t r u — şi fiindcă-i di­
r e c t o r şi fiindcă a f ă c u t i n g e n i o a s e p i e s e
de teatru.
Şi totitş d. M i n u l e s c u s*a l ă s a t c o n v i n e
să d e a r e p r e z e n t a ţ i i c u p i e s e , c a r e p o a t e
să a i b ă r o s t a c u m d o a r d i n p u n c t d e v e ­
dere al istoriei literaturii dramatice uni­
versale.
C e m u z ă v i t r e g ă îl i n s p i r ă o a r e ?
II ştiu p e d. M i n u l e s c u , ce l u c r u r i b u n e
p o a t e să facă, a t u n c i c â n d n u c a d e p r a d ă
ispitelor. D e ce n u se h o t ă r ă ş t e să-şi m a ­
n i f e s t e p e r s o n a l i t a t e a şi c a d i r e c t o r de
teatru ?
B. C E C R O P I D E
UNIVERSUL LITERAR
n u s'au d a t ţ ă r a n u l u i d e c â t I n m o d m e t o -
die şi p e m ă s u r ă î n c â t e l e s ă p o a t ă bi'lb.i-
ne digerate.
S f â r ş i t u l r ă z b o i u l u i c u î n f ă p t u i r e a Ro-
m â n i e i M a r i a p u s şi „ A s t r a " і п і а ф а u n o r
noui probleme. Mai întâiu d e " toate se
punea întrebarea, dacă societatea trebuie
să-şi î n t i n d ă a c t i v i t a t e a î n n o i l e p r o v i n ­
c i i şi în d e o s e b i î n v e c h i u l r e g a t , cu cair©
se u n i s e , sau să s e m ă r g i n e a s c ă l a v e c h i u l
ei terilor de acţiune. Problema aceasta a
fost r e p e d e r e z o l v a t ă d e d. prof. N. I o r g a ,
c a r e î n c o n g r e s u l d i n I a n u a r i e 1919, ţ i n u t
l a Sibiu, îşi e x p r i m a s e d o r i n ţ a ca „ A s t r a ' 1
să r ă m â n ă şi m a i d e p a r t e ; n A r d e a l , lă-
sându-se restul ţărei ca teren d e opera­
ţ i u n i c u l t u r a l e p e s e a m a „Ligei C u l t u ­
1
rale". Evidenţi că „Astra ' t r e b u i a să ac­
cepte oferta aceasta de colaborare mai
tiu s e a m ă că „Liga e r a c e v a s f â n t p e n t r u
a r d e l e n i , c a r i v e d e a u î n p e r s o a n a d-lui
prof. N . I o r g a o g a r a n ţ i e că o p e r a c u l t u ­
rală de popularizare nu va suferi nimic.
„ A s t r a ' ' s'a ţ i n u t d e c u v â n t şi n ' a t r e c u t
Carpaţii, cu toate insistenţele d e p u s e din-
t r ' o a n u m i t ă p a r t e , c a r e i-ar fi p u t u t d a
t o a t e m i j l o a c e l e d e - a d e s v o l t a şi î n vte-
chiul regat o activitate tot atât d é rodnică
c a şi în A r d e a l .
C â t ă v r e m e politica a absorbit toată a-
tenţiunea opiniei publice din Ardeal sta­
rea a c e a s t a d e p r o m i s c u i t a t e I n t r e „ A s t r a "
1
şi „Liga C u l t u r a l ă ' m'a fost p r e a mult
luată în seamă. Acum lumea intelectuală
din A r d e a l s'a s c â r b i t p â n ă î n a d â n c u l
s u f l e t u l u i d e politica, î n n u m e l e c ă r e i a se
o r d o n ă î m p u ş c a r e a ţ ă r a n i l o r c i n s t i ţ i , şi
c a u t ă să r e v i n ă l a v e c h i l e e i p r e o c u p ă r i
dinainte de război. Rapoartele despărţă-
mintelor „Astrei" d e s p r e activitatea cul­
t u r a l ă , desfăşurată în' ultimul timp, a r a t ă
nou de mersul treburilor culturale ale
„Astrei". Participarea delegaţilor d i n B a -
s a r a b i a l a c o n g r e s u l d i n Z a l ă u a fost v i u
a p l a u d a t ă d e a r d e l e n i ş i ca u n efect n e ­
mijlocit al acestei înfrăţiri culturale a f o s t
cererea făcută congresului ca „Astra" să
t r e a c ă şi C a r p a ţ i i , d u p ă c e a I r e c u t P r u ­
tul, şi să î n c e r c e o î m p ă c a r e a A r d e a l u l u i
e u vechiul Regat prin mijloacele culturel,
d u p ă ce t i c ă l o ş i i l e p o l i t i c e a u p r o d u s o
d e s b i n a r e a t â t d e d u r e r o a s ă şi r e g r e t a ­
b i l ă . Să n ă d ă j d u i m , c ă v e n i r e a „ A s t r e i "
î n v e c h i u l r e g a t v a fi î n t â m p i n a t ă c u d r a -
. goste f r ă ţ e a s c ă .
I O N BÄILA
19 S e p t e m b r i e , 1882 : S'a n ă s c u t î n sa­
tul C e n a d e (judeţul A l b a de jos) scrii­
torul I o a n A g î r b i c e a n u .
1S88 : A p a r e î n B u c u r e ş t i , î n e d i t u r a
tipografiei „ U n i v e r s u l " de s u b direcţia
lui L u i g i C a z z a v i l l a n , p r i m u l n u m ă r d i n
„ U n i v e r s u l literar".
1904 : A p a r e î n B u c u r e ş t i r e v i s t a u m o ­
ristică „ F e r n i e a " ec-ndusu de G. R a n e t t i
şii N. D. Ţ ă r a n u .
1909 : A m u r i t i s t o r i c u l b u c o v i n e a n
Nicolae Hurmuzachi.
20 S e p t e m b r i e , 1850 : A p a r e In P a r i s
„România viitoare" sub conducerea lui
C. B ă l ă c e s c u, N. B ă l c e s c u , X>, B r ă t i a n u ,
S. şi N. G o l e s c u , C. A. R o s e t t i , I. Voi-
nescu, etc..
1883 : A m u r i t filologul A l e x a n d r u
Lambrior.
23 S e p t e m b r i e , 1860 : S'a n ă s c u t î n
B r ă i l a p u b l i c i s t u l T e o d o r M. S t o e n e s c u .
1876*. S'a n ă s c u t î n Tasi s c r i i t o r u l A-
l e x a n d r u Cazaban.
25 S e p t e m b r i e , 1853*. S'a n ă s c u t i n
Fălticeni junimistul Vasile Ionescu.
 UNIVERSUL LITERAR
Buletin bibliografic săptămânal*
33 E C O N O M I E P O L I T I C Ă .
Gide ( C h a r l e s ) şi C h a r l e s R i s t — I s t o ­
r i a D o c t r i n e l o r E c o n o m i c e d e l a fi-
z i o c r a ţ i p â n ă a z i . T r a d u c e r e c u a-
probarea autorilor d u p ă ediţia a
cincea r e v ă z u t ă şi c o r e c t a t ă de
George Alexianu. B u c u r e ş t i , Cassa
Ş c o a l e l o r , 1926, 7 + 942 p . Let 220.
B u h a r i n (N.). — C a l e a s p r e s o c i a l i s m şi
Blocul M u n c i t o r e s c - T ă r ă n e s c I n u-
n i u n e a Republicelor Sovietice Socia­
liste. Cu o prefaţă de P. Muşoiu.
Bucureştii E d i t u r a R e v i s t e i Ideei,
[1926], 96 p . L e i 20.
34 D R E P T . L E G I S L A Ţ I E .
Constantinescu (Mitiţă). — Contractele
de vânzare p e n t r u exploatarea pă­
d u r i l o r f a ţ ă d e l e g i s l a ţ i a a g r a r ă şi
silvică. B u c u r e ş t i , (Tip. Cultura Na­
ţ i o n a l ă ) , 1926, 56 p . L e i 90.
37 Î N V Ă Ţ Ă M Â N T . P E D A G O G I E .
R ó z s a József D r . — „ J o B a r á t " - n a p t a r a z
1926—27 i s k o l a i é v r e . C l u j , A „Jó
B a r á t " s z e r k e s z t ő s é g e k i a d j a , 1926,
158 p . F i g . , h ă r ţ i . L e i 34.
a) M a n u a l e d i d a c t i c e p e n t r u î n v ă ţ ă ­
mântul primar.
Brósz ( E l e n a ) . — Ş t i i n ţ e l e f i z i c o - n a t u -
r a l e p e n t r u c l a s a I H - a şi a I V - a [a]
şcolilor p r i m a r e d u p ă p r o g r a m a cea
mai nouă. Fizikai és egyéb termé­
s z e t i i s m e r e t e k elemii i s k o l á k . . . C l u i ,
K i a d j a a M i n e r v a n y o m , 1925, 80 p .
Eig.
I e n e s c u - F n l g e r (M. C ) . — C o l e c ţ i u m e d e
c â n t e c e n a ţ i o n a l e de v i t e j i e şi p o p u ­
l a r e p e n t r u u z u l ş c o a l e l o r şi R e u ­
n i u n i l o r corale. Galaţi,. (Tip. Cultura
P o p o r a l u l ) , [1926], 95 p . L e i 15.
b) M a n u a l e d i d a c t i c e p e n t r u î n v ă ţ ă ­
mântul secundar.
Geoxgescu ( E c o n o m u l D i m i t r i e ) . — M o ­
rala creştină p e n t r u Clasa IlI-a a
Ş c o a l e l o r s e c u n d a r e d e b ă e ţ i ş i fete
şi. C l a s a V-a a Ş c o a l e l o r n o r m a l e d e
î n v ă ţ ă t o r i şi î n v ă ţ ă t o a r e . E d i ţ i a I l I - a
R e v ă z u t ă . B u c u r e ş t i , Universala, Al­
c a l a y & Co., 1926, 151 p . L e i 38,75.
Mihălcescu (Preotul Ioan). — Istoria
Bisericească p e n t r u c l a s a V-a li­
c e a l ă . E d i ţ i a a V-a A m e l i o r a t ă şi
r s a p r o b a t ă . Bucureşti', Pavel Sura,
1926, 104 p . L e i 32.
C a n d r e a (J. A.). — C o u r e d e l a n g u e f r a n ­
ç a i s e . XX-e é d i t i o n . B u c a r e s t , U n i ­
v e r s a l a , A l c a l a y & Co., 1926, 2 v. 144
p. F i g . (I l i v r e ) L e i 49,50.; 210 p . F i g .
L e i 64,50 (II l i v r e ) .
C i u p a g e a (E.). e t L é v ê q u e . — L a p r e ­
m i è r e a n n é e de français à l'usage
d e s c l a s s e s s e c o n d a i r e s . V-e é d i t i o n .
B u c a r e s t , U n i v e r s a l a , A l c a l a y & Co..
192Ö, 146 p. F i g . L e i 51,75.
H a n e ş ( P e t r e V.). — C a r t e d e l i m b a r o ­
m â n ă p e n t r u c l a s a I-a s e c u n d a r ă
( b ă i e ţ i şi fete) l i c e e , g i m n a z i i , ş c o l i
c o m e r c i a l e , m e d i i şi c i v i l e . Editjiu-
n e a XI. Bucureşti, Universala, Alca­
l a y & C o m p . , 1926, 278 p . F i g . L e i
76,50.
Corneli NepotEs. — De e x c e l l e n t i b u s d u -
cibus e x t e r a r u m g e n t i u m liber. Text
latin a d n o t a t p r i n îngrijirea lui An-
ghel Marinescu. Bucureşti, Casa
Ş c o a l e l o r , 1925, 128 p . L e i 24. ( B i b l i o ­
t e c a a u t o r i l o r c l a s i c i l a t i n i N o . 12).
Dlmitiescu-Aldem (Lucreţia). — C u r s de
gospodărie în conformitate cu pro­
g r a m e l e în v i g o a r e a şcoalelor se­
cundare, profesionale, n o r m a l e pen­
t r u c l a s a I-a. E d i ţ i a I. Bucureşti,
( T i p . N a f l o n a l a , J e a n I o n e s c u ) , [1926],
62 -f I I p. Lei 20.
*). A se v e d e a t a b l o u l clasiiicaţiunii
z e c i m a l e î n n u m ă r u l 1.
de AL.-SADI IONESCU
Haushaltungskunde und Erziehungs­
lehre. Hilfsbüchlein für Mittelschu­
l e n . H e r m a n n s t a d t , ( B u c h d r u c k . G.
H a i s e r ) , 1926, 59 p .
I v e l a (A. L.). — M a n u a l de m u z i c ă v o ­
c a l ă c u p r i n z â n d solfegii si c â n t e c e
p e n t r u c l a s a H - a s e c u n d a r ă de a m ­
b e l e sexe, E d i ţ i u n e a I X - a R e v ă z u t ă
şi a d ă o g i t ă . B u c u r e ş t i , U n i v e r s a l a ,
A l c a l a y & Co., 1926, 64 p. L e i 25.
C o n s t a n t i n e s c u (N. A.). — E l e m e n t e de
i s t o r i e u n i v e r s a l ă p e n t r u c l a s a I-a
normală. Bucureşti, Pavel Suru,
[1926], 176 p . mg., h ă r ţ i . L e i 58.
c) M a n u a l e d i d a c t i c e p e n t r u Î n v ă ţ ă ­
m â n t u l speclaL
Lacea (Dr. C o n s t a n t i n ) . — D e u t s c h e s
Lesebuch für höhere H a n d e l s c h u l e n
u n d v e r w a n d t e A n s t a l t e n . I—II Teil.
C l u j , I m S e l b s t v e r l ä g e des V e r f a s ­
s e r s , 1926, 233 + I I I p .
S o r e s c u .(Al.). — Ş t i i n ţ e c o m e r c i a l e c u
birou comercial, operaţiunile unei
caise de d e t a l i u p e c o n t p r o p r i u [ p e n ­
tru] şcoalele comerciale c u r s seral
a n u l L B u c u r e ş t i , A n c o r a , S. B e n -
v e n i ş t i , 1926—1927, 131 p . L e i 48. (Bi­
b l i o t e c a c o n t a b i l ă N r . 3).
T r a n c u - I a ş i ( G r i g o r e L.). — C u r s de co­
m e r ţ şi c o n t a b i l i t a t e . E d i ţ i a V-a.
Vol. I. B u c u r e ş t i . U n i v e r s a l a , A l c a ­
l a y & Co.. 1926, X I I I + 260 p. Lei' 80.
4 FILOLOGIE.
M o r a r i u (Leca). — De v o r b ă cu s t i l f e t u l
I. G o r u n . C e r n ă u ţ i , (Tip. Glasul B u ­
c o v i n e i ) , 1926, 18 p. -f- e r r a t a . Lei 20.
5 ŞTIINŢE PURE.'
Coriolan (G.). — E n e r g i a fizică, e n e r g i a
sufletească. Câteva orr'entări d e d u s e
din u n e l e c o n s i d e r a ţ i u n i ştiinţifice
asupra manifestării energieli c o s ­
mice. Conferinţă. C o n s t a n ţ a , (Tip.
Comerciala, Lucrătorii asociaţi),
1926, 27 p .
B a l o g h E r n ö Dr. — A föld k ö p e n y e g e a
levegő s a j á t s á g á t : és t ü n e m é n y e i .
C l u j , ( N y o m M i n e r v a ) , 1926, 112 p.
F i g . Lei 15. (A m a g y a r n e p k ö n y v ­
t a r a . 14.).
G â r n i ţ e a n u (M.). — O n o u ă R e g u l ă d e s ­
coperită pentru calendar valabilă
172.800 a n i ! S o r o c a , (Tip. P . Ш ѵ а с ) ,
1926, 14 p .
7 ARTE.
D r ă g h i c e a n u (Virgilcu N.). — C u r t e a , de
Argeş. Călăuza vizitatorului m o n u ­
m e n t e l o r o r a ş u l u i . B u c u r e ş t i , (Tip.
C u l t u r a N a ţ i o n a l ă ) , [1926] 19 p . + 2
p i . F i g . Leii 12.
8 LITERATURĂ.
I L I T E R A T U R Ă ROMANĂ.
b) T e a t r u .
Rîuleţ (Constantfn). — Primejdioşii.
D r a m ă î n t r ' u n act. Slobozia, L u m i n a
P o n o r u l u i , 1926, 32 p . L e i 10. ( T e a ­
t r u l de m â i n e N o . 5).
c) P r o z ă .
( R o m a n . N u v e l ă . Etc.).
Şireagu (Octavian). — Pe a r i p a sufletu­
lui. P o e m e în proză. Cluj, Providen­
tia, 1926, 80 p .
Reluis ( E u g e n ) . — MelodiMle tăcerei.
B u c u r e ş t i , C u l t u r a U n i v e r s a l ă , [1926],
96 p . L e i 40.
Furtună (Horia). — S p r e f r u m u s e ţ e . Slo­
b o z i a , L u m i n a P o n o r u l u i , 1926, 16 p.
Lei 10. ( T e a t r u l de m â i n e No.' 2).
II. L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă .
Glixeli ( Ş t e f a n ) . — S c u r t ă r'storie a l i t e ­
raturii polone. Curs făcut la Uni­
versitatea p o p u l a r ă din Vălenii-de-
M u n t e . T r a d u c e r e d e ТЧ. I. H e r e s c u .
Vălenii-de-Munte, Casa Şcoalelor,
1925. 99 p . L e i 15.
Szabó Maria. — A p p a s s i o n a t a . Regény.
ÎS
Cluj,
220 p .
Szalrtcsy-Rácz
A Pastortttz k i a d á s a ,
Imre. — Ket
1926
jegenye­
n y á r f a . R e g é n y . Clui, Az Erdélyi,
m a g y a r l á n y o k k i a d á s a , 1926, 133 p.
III. L I T E R A T U R Ă STRĂINĂ
TRADUSĂ.
Calderon d e l a B a r c a ( D o n P e d r o ) . —
Anul sfânt la Roma. T r a d u c e r e d u p ă
o r i g i n a l u l s p a n i o l d e Dr. Z o l t á n M a -
t o l a y . T i m i ş o a r a . (Tip. H u s y é t h &
Hoffer, L u g o j ) , 1926, 47 p. L e i 30.
DELA UNIVERSITATEA POPULARA
„COASTA D E A R G I N T "
PRELEGERILE D-LOR PROFESORI UNIVER­
SITARI I. SIMIONESCU, G. VALSAN ŞI EM.
PANA1TESCU
„Conştiinţa Naţională". — Prelegerea d-lui
I. Simionescu. — Cu verbul dulce de răzeş
moldovan şi cu daru! neîntrecut de povestitor,
d-J profesor Simionescu a încălzit auditoriul
numeros printr'o suculentă expunere. Fără a
recurge la frazele de efect pe cari le-ar fi pri­
lejuit subiectul, d-I profesor Simionescu s'a
mărginit să ne poarte cu sinceritate prin tre-
ciitu/l neamului românesc, să scoată în evi­
dentă momentele impresionante de conştiinţă
românească şi să tragă concluzii de bun augur
pientru viitor.
S'a oprit cu părintească bunătate asupra scă-
. derilor mai mari sau mai mici pe cari fără în­
voială le avem în viata de stat. A reliefat ou
înţeles primejdia'' reală ce o prezintă numărul
prea mare de străini veniţi din Galitia şi
Ucraina, dar a terminat arătând încrederea în
viitorul poporului român, dacă el va şti să-şi
desvolte conştiinţa naţională prin cultură şi
muncă.
„Valoarea Dobrogei pentru statul român". —
Prelegerea d-lui G. Vâlsan. — Făcând o des­
criere pitorească a Dobrogei, conferenţiarul
caracterizează din punct de vedere geografic
şi etnic regiunile cari alcătuiesc această pro­
vincie, şi anume : Delta Dunării, munţii Nor­
dici, Stapa Centrală, Deliormanul şi Coasta de
Argint. Insistă în deosebi asupra vechimii ele­
mentului românesc în Dobrogea, aducând multe
date originale, din cari rezultă că delta a fost
colonizată de pescari români până la Mare, nor­
dul Dobrogei de agricultori moldoveni şi mun­
teni, iar sudul de păstori, în deosebi transilvă­
neni, din timpul mult mai vechiu, decât s'a ad­
mis până acum. Astfel, spre a se da un singur
exemplu, gura de comunicaţie cu Marea, a la­
cului Razelm, Portiţa, se află menţionată pe o
hartă rusă dedicată lui Petru cel Mare, înainte
de 250 ani. »
Bulgarii dobrogeni sunt o populaţie recentă,
de abia 100 de ani, şi menţionările mai vechi
nu pot privi decât pe bulgarii aşezaţi în oraşe.
O populaţie bulgară de păstori sau agricultori
nu s e poate admite, căci între Balcani, în ju­
rul cărora locuiau bulgarii, şi Dobrogea propriu
zisă, s e aflau colonizaţi turcii şi tătarii, în masă
compactă, dela Dunăre până Ia Mare, în toată
Bulgaria orientală. Aceasta forma o stavilă pu­
ternică de care se izbea orice curent de emi­
grare bulgară din sud.
Dobrogea e poarta României spre Mare ; ea
pune în contact statuii Român cu Marea şi a
devenit nepreţuită mai ales după întregirea
Statului actual. P e cât de indispensabilă este
pentru România, pe atât de puţin necesară este
pentru Bulgaria, care posedă ţărm marin sufi­
cient cu porturi mai bune ca cele dobrogene,
ale cărei aspiraţii tind către Mediterană, şi fată
de care Dobrogea se prezintă ca o peninsulă
Nordică fără legături prea strânse cu statul
bulgar.
Conferenţiarul încheie îndemnând la cunoa­
şterea acestei provincii.
 16
E C O U R I
REDACŢIONALE
ZJ In n u m ă r u l viitor v o m publica tradu­
ceri din opera c e l e b r u l u i scriitor c e h o s l o ­
vac A l o i s Jirasek, d e curând sărbătorit de
î n t r e g poporul î n r e p u b l i c a aliată.
• í n n u m e r i l e viitoare, d. N. D a v i d e s c u
va î n t r e p r i n d e publicarea i m p r e s i i l o r prin
Iugoslavia.
• „Mic tratat d e e s t e t i c ă literară sau
L u m e a v ă z u t ă estetic" e titlul unei l u ­
crări de estetică, cu aplicaţii Ia literatura
roniânească, pe care o vn publica î n p a g i ­
n i l e n o a s t r e d. F . A d e r c a ,
• D e l a n u m ă r u l viitor, redactorul n o s ­
t r u îşi reia rubrica d e „Menţiuni cri­
tice".
VASILE BOGREA
• S'a s t i n s , i u iiriiia u n e i n e f e r i c i t e o-
p e r a j i i , Ia V i e n a u n a d i n p u ţ i n e l e s o m i ­
tăţi,, p e c a r e l e - a c u n o s c u t c l a s i c i s m u l l a
noi î n f ă r ă . P r o f e s o r l a U n i v e r s i t a t e a d i n
Cluj în timpul din u r m ă , viaţa lui Vasiie
B o g r e a t r e b u i a să ţie c â t m a i m u l t : s e v a
c l a s i c ă c d i n c e i n pe m a i m a i f i r a v ă şi V a -
frile . B o g r e a e r a d i n t r e p u ţ i n i i s o r t i ţ i s'o
vivifieze.
U r s i t a a voit (altfel. V o m î n c e r c a î n n u ­
m e r i l e v i i t o a r e , s ă . s p i c u i m - d i n v a s t a lui
activitate modestă.
Până atunci reproducem sobrele dar
sguduitoarele r â n d u r i pe cari, în imensa
lui d u r e r e , - l e - a s c r i s , î n „ N e a m u l R o m â ­
n e s c " , d. profesor N . I o r g a :
S'á stins un om cum poate nieiodată nu
vom m a i a v e a unul.
A dona zi după o o p e r a ţ i e desperata,
Vnsilc Bogrea a dispărut dintre noi.
Naţia noastră a pierdut o comoară.
• Era c e l m a i î n v ă ţ a t d i n t r e Români.
Era un n e î n t r e c u t , vorbitor şi un profe­
sor fără p ă r e c h e .
Era un caracter vrednic de v r e m i l e a n ­
tice. . , - . ' ! . . ' . -
Era, î n suferinţa lui de atâţia ani de
zile, un sfânt, i . asupra interdependenţelor ce se impun tuturor,
Şi cei cari I'au urât şi prigonit s e vor
descoperi mişcaţi î n faţa unei a s e m e n e a
pierderi.
NEDUMERIRI
TEATRUL PENTRU SOLDAŢI
L>. R o m u l u s DiaUu, n e t r i m i t e următoa-
rea s c r i s o a r e :
Scumpe Perpessicius,
Vei fi -auzit şi d-ta că e. vorba ca, în actuala
stagiune, Teatrul Popular să ne ofere o serie­
dé reprezentaţii „pentru soldaţi".
Mărturisesc că nu ştiam de existenta, în lite­
ratura universală, a vreunui gen dramatic, pen­
tru uzul soldaţilor. E vorba de un gen uşor
pesemne, şi în acest caz trebuie să regretăm că
direcţia teatrului a uitat să întocmească spec­
tacole pentru doici sau bărbieri.
Sunt oare soldaţii o categorie socială aparte,
diferenţiată de societate prin acele incomensu­
rabile distante de mentalitate cari disting pe
copii de oamenii maturi ? Fireşte că nu. Sol­
daţii pot fi oameni culţi, aşa cum pot fi, în a-
ceeaş haină militară, ciobani cu inima bună. Ei
sunt în situaţii provizorii cari n'au nevoie de
a fi consolidate de o cultură specială, la teatru.
Atunci de ce spectacole pentru soldaţi ? Nu
cumva -prin această destinaţie se v a fi înţele­
gând un pejorativ ?... După cum s.e v e d e , e
destul de grav.
Am fi fericiţi dacă direcţia teatrului Popu­
ATELIERELE S O C . A N O N I M E „ U N I V E R S U L " . STR. BREZOIANU
lar ne-ar oieri vreo explicaţie. Altfel, privim
„teatrul pentru soldaţi" ca pe o bombă dc re­
pertoriu fără conţinut.
O caldă strângere de mână
Romulus Olanu
CONGRESUL INTERNAŢIONAL
AL Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L U I SE­
CUNDAR...
...care se ţ i n u l a G e n e v a , c ă t r e sfârşii-
tul lui A u g u s t , şi-a î n c h e i a t l u c r ă r i l e
la Grenoble. Originea congreselor didac­
t i c e i n t e r n a ţ i o n a l e ţ i n e d e a n u l 1912.
S c o p u l l o r e s t e î n t r u t o t u l p a c i f i s t şi d e
v u l g a r i z a r e a m e t o d e l o r p e d a g o g i c e şi
ştiinţifice la toate n a ţ i u n i l e . Congresul
din a n u l acesta a g r u p a t î n t r ' u n orga­
n i s m i n t e r n a ţ i o n a l p e s t e 40.000 p r o f e s o r i
a p a r ţ i n â n d l a p e s t e 20 d e n a ţ i u n i .
C h e s t i u n e a p r i n c i p a l ă p u s ă a n u l ace­
s t a î n s t u d i u l c o n g r e s u l u i a fost : „ C u m
a r puf ea î n v ă ţ ă m â n t u l i s t o r i e i şi g e o ­
grafiei, să insufle copilului s e n t i m e n t u l
s o l i d a r i t ă ţ i i . u m a n e , î n t i m p şi spa­
ţ i u ?". Cu a l t e c u v i n t e t r e b u i a s ă s e g ă ­
sească mijloacele de a î m p ă c a s p i r i t u l
n a ţ i o n a l c u cel i n t e r n a t i o n a l .
S'a a d m i s , c u u n a n i m i t a t e , u r m ă t o a ­
r e a o r d i n e d e zi : .
1). Studiul Istoriei in învăţământul secundar
nii-şi.dă ca scop esenţial nici edificarea morală
a. elevilor, nici chiar exolusiv formarea -spiri­
tului prin studiarea. evoluţiei umanităţii ; ea .
îşi propune mai c u seamă să înţeleagă şi să
facă să se înţeleagă evenimentele şi oamenii,
pentru a îngădui să fie judecaţi'*cu toată impar­
ţialitatea.
2)~. învăţământul Istoriei poate şi trebuie să
fie î n ţ e l e s - î n - t o a t e ţările ca -mijlocul cel mai
eticace pentru formarea viitorului, cetăţean şi,
în scopul acesta, istoria naţională trebuie să
fie luată ca centru al învăţământului mai ales
în clasele inferioare, dar cu condiţie, formală
de a nu tinde, conştient sau nu, la glorificarea
sistematică a tării şi mai ales de a nu micşora,
metodic, celelalte tari ;
3). Studiul Istoriei în învăţământul secundar
trebuie, mai ales în clasele superioare, să in­
siste asupra -fenomenelor de ordin economic şi
:
naţiunilor civil zate ; ea trebuie să puie dea-
• potrivă in lumină mişcarea dc solidaritate u-
mană- şi rolul organismelor internaţionale, oe
o manifestă şi între toate : organismul Socie­
tăţii Naţiunilor care trebuie să- ocupe, în acest
slu-diu, locul ce se cuvine importanţei şi acti­
vităţii -ei. - l i t e r a t u r e i r o m â n e contemgiowine şi a n u ­
Viitor ui congres internaţional, din
1927, se v a ţ i n e l a B u c u r e ş t i .
PENTRU CUCERIREA MĂRII
„ P a g i n a c u l t u r a l ă " a U n i v e r s u l - u i a-
d u c e u n a d m i r a b i l foiileton .^Coasta d e
a r g i n t " a l d.-!ui E m a n o i I B u c u ţ a . E v o r ­
ba, de, c u c e r i r e a m ă r i i Tomânaşti şi de
nevoia u n u i pod peste D u n ă r e c a r e să
lege B u c u r e ş t i i de Balcic, p r i n T u r t u -
caia :
Podul acela trebuie să se afle cât mai a-
proape de Bucureşti, care să fie astfel, cu pu­
terea lui de atragere şi cu câtă putere e în
stare să reverse, pus deadreptui! în slujba D o -
brogiii şi a Mării. Să ne gândim că, fără urca­
rea pc şlepuri şi proptite acolo zdravăn în pie­
dici, automobilele plecate Ia şase dimineaţa din­
tr'o piaţă a Capitalei ar fi înainte de unspre­
zece în piaţa strânsă în rama dc argint cu sa­
fire a Balcicuilui, atunci când boarea sărată a
amiezei începe să mişte migdalii şi smochinii.
Să cerem podul, care leagă Bucureştiul cu Bal-
cicul, dela Turtucaia.
De câte ori s'a vorbit .de o asemenea legă­
tură, punctul de vedere strategic a dat năvală,
ca s'o zădărnicească, fie deocamdată şi numai
ca plan şi ca pregătire de atmosferă. Turtucaia
UNIVERSUL LITERAR
ar fi la nu ştiu câţi kilometri de graiiită si în­
tr'un război cu Bulgaria, sau podul ar fi dis­
trus neputând folosi şi pierzâiudu-se cât s'a
cheltuit cu Ы, sau ar fi chiar ocupat prin sur­
prindere şi întrebuinţat la o trecere duşmană.
Nanorocit punct de vedere strategic şi primej­
die a războiului care var să ne oprească să
îngrijim şi să desăvârşim lucrările păcii ! Trec
ani după ani şi acest punct de vedere speră
sau dă un teniei de alte amânări aniânătorilor
veşnici.
Uităm că, pe lângă alte foloase, acest pod,
împreună cu calea ferată care ,1-ar unna, ar
fi o chezăşie mai sigură decât o armată, a drep­
tului nostru dobrogean. N'am făcut până azi
nimic liotăritor, care să fie nu numai în ochii
localnicilor, dar şi în ai noştri, o dovadă vădită
că înţelegem să - rămânem pentru totdeauna
unde suntem. Vreau să zic dovada unei fapte
şi mai ales în Cadrilater. Sângele trage intr'u
singură noapte hotarele unui drept, dar abia
aurul, care e muncă înceată, îngrămădită, îl în­
lănţuie în verigi nestricate. Aurul românesc
s'a ferit să se îndrepte spre acele plaiuri. Să-1
împlântăm în sfârşit, şi cu îndrăzneală, ca sa
lupte şi el pentru noi acolo !
Pe drumul acesta insă. noi. nc-am coborî la
Mare, iar valului pornit de aici s'ar adăoga
mulţimea dintre Dunăre şi ţărm oprită în miş­
carea ei din spre Kotel şi poalele Bailcanului
în voia văilor şi şesului care au a«lus-o nu de
mult în căile noastre. Marea, dela Cetatea Albă
până sub Balcic, e ţărmul minim care ne tre­
buie, într'o proiecţie matematică a massei din-
dărătul Iui, a României. Fire nenumărate se
vor lega dela Apus la Răsărit intre aceasta
massă forfăind dc o populaţie de multe şi nîuilte
milioane şi tntré ţărm; Vechea direcţie dela
Miazăzi la Miazănoapte a localnicilor, se va
abate. Ei se vor trezi alături de noi, lucrând
la cucerirea Mării. Trecutul; cu aspiraţiile lui.
va fi'atunci o erezie, nu- numai economică. Să
cerem de aceea podul, care leagă Bucureştiul
cu Balciciil, dela Turtucaia.
Dacă Statul, Bucureştiiil, Balcicul şi cele trei
judeţe interesate, n'au să poată descoperi banii
1
trebuitori, cei zece mii , cari vor să ajungă la
Mare, au să se scoale de undeva şi să zidească
ei c e e a c e lipseşte. Cei zece roii merg şi astăzi
către zarea' albastră a apei. Strigătul lor dc
bucurie se va auzi curând şi v e deştepta ecou­
rile celuilalt de odinioară.
i PUBLICAŢII
• D-I E. L o v i n e s c u va scoiaite î n c u r â n d
(în e d i t u r ă ! p r i m e l e v o l u m e d i n I s t o r i a
me : '
•Vol. I. . E v o l u ţ i a i d e o l o g i e i l i t e r a r e .
Vol. II E v o l u ţ i a c r i t i c e i l i t e r a r e .
4
• R e v i s t a „Ţara Voevozilor ' d e s u b di­
r e c ţ i a d-lui P e t r u Bănescu, va r e a p a r e la 5
O c t o m b r i e . c o m p l e t r e o r g a n i z a t ă şi cu co­
l a b o r a r e a scritoriilor : N. I. H e r e s c u , Al.
T. Stamatiad, P a u l I. Papadopol, Const.
Rhileţ, A d r i a n Pnscu, S e r b a u Cioculescu,
Const. Goran, Const. P. N i c u l e s c u , etc. s
etc.
CĂRŢI PRIMITE
I. G R E C U L E S C U : D o m n i ş o a r a Celina,
r o m a n ; t i p . „ U n i v e r s u l ' ' ; L e i 40.
I. PELTZ : F a n t o ş e vopsite, e d . II „An­
c o r a " (1926) ; L e i 40.
D A N I SIMONESCU : Vieaţa literară
şii c u l t u r a l ă a m ă n ă s t i r i i C â m p u l u n g (Mus­
cel) î n t r e c u t ; ed. l i b r . l o a n N. Staicu,
C â m p u l u n g , 1926 ; Lei 20.
Redaoter PERPESSICIUS
No. 11, BUCUREŞT/