FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

ESFMS –MASTER ANUL II

METODICA BASCHETULUI ÎN LICEU

STUDENT:
COBZARU FLORIN
 METODICA BASCHETULUI IN LICEU
TEMA : identificati greselile de tehnica si mijloacele de corectare (minimum trei mijloace) a
urmatoarelor elemente si procedee tehnice:
A. fara minge:
1-pozitie fundamentala medie
2-schimbare de directie cu frinare pe un picior
3-oprire intr-un timp
B. cu minge:
1-pasa cu doua maini de la piept
2-pasa cu o mina de la umar
3-driblingul
4-pivotarea
5-aruncarea la cos de pe loc, din dribling, din saritura

GRESELILE DE TEHNICA IN BASCHET

Notiunea de „greseala motrica” in procesul de instruire la disciplina baschet se refera la
miscari care nu corespund fazelor si nivelului de executie eficienta a elementelor siprocedeelor tehnice,
adica sint incorecte.Greselile sint erori ocazionale care apar in executiile oricarui jucator fiind
reprezentate deprinderi, pase, aruncari executate defectuos, chiar in conditiile unei bune invatari
siautomatizari a tehnicii respective, datorita lipsei de concentrare sau motivatie. Greselile indica nivelul
de executie al jucatorului in comparatie cu modelul optim si implica activitateade corectare, ce reprezinta
o parte a procesului de invatare.Greselile pot fi diferentiate in functie de etapele formarii deprinderilor
motrice, sau de fazeleactiunilor executate in situatii variate.

GRESELI IN ETAPELE FORMARII DEPRINDERILOR MOTRICE

Greseli ale actiunilor motrice separate (lipsa flexiei genunchilor in timpul aruncarii la cos depe
loc).Greseli generale (neintinderea bratului de aruncare si lipsa flexiei palmei la executia
tuturor aruncarilor etc).Greseli locale (apar in faza de initiere a elementelor si procedeelor tehnice, sint
destul derare si, daca nu sint grosolane, nu constituie piedici in procesul invatarii).Greseli complexe
(miscarile ce alcatuiesc procedeul tehnic au o legatura cauzala, ogreseala constituind o premiza pentru
altele. Apar in momentul legarii fazelor componenteale unui procedeu, uneori si datorita folosirii
exagerate a metodei de invatare analitice).Greseli neautomatizate (specifice etapei de initiere, se
instaleaza datorita executiilor cu oforta excesiva determinata de crispare, o stare de incordare musculara
in exces,nenecesara. Acestea sint particularitati ale etapei initiale de formare a deprinderilor, cind in
scoarta cerebrala nu s-au format, inca, legaturi functionale durabile, se exprima printr-oinsuficienta
coordonare si genereaza si o parte din teama de insucces a elevilor).Greseli automatizate (consecinta a
repetarilor multiple ale miscarilor incorecte. Au uncaracter stabil si se corecteaza foarte greu. Corectarea
e mai rapida daca elevul descoperasi intelege cauza erorilor sale).Greseli esentiale (sint cele care
deformeaza mecanismul de baza al miscarii. Trebuiecorectate rapid, deoarece incetinesc invatarea
procedeelor respective).Greseli neesentiale (caracteristice pentru fazele separate ale procedeelor tehnice.
Seproduc atunci cind elevul si-a insusit procedeul respectiv, dar il executa cu unele greseli,invatind din
ele. Pot fi trecute cu vederea, cu conditia ca acestea sa nu se repete).Greseli tipice (cele mai frecvente in
executia unui procedeu. Toate greselile prezentateanterior pot fi considerate tipice si pot fi prevenite de
cadrul didactic din timp).Greselile atipice (cele generate de starile psihoafective, de lipsa concentrarii
adecvate-fricade minge, de competitie, de nereusita- cele generate de diferite conditionari mentale etc).
CAUZELE GRESELILOR
Reprezentarea gresita a modelului in planul mental al elevului
Neintelegerea sau intelegerea gresita a sarcinii motrice propuse
Dezvoltarea insuficienta a unei calitati motrice
Lipsa armoniei intre calitatile motrice
Neincrederea in fortele proprii, teama de accidente etc
Modul de organizare a lectiei de invatareLipsa individualizarii in predare datorata nesesizarii
nivelului de pregatire motrica siintelectuala a elevului
Oboseala cauzata de o pregatire fizica insuficienta sau de odihna necorespunzatoareLimitarea
psihologica a elevului, multumit cu obiective mici, cu nivelul scazut de executiedobindit.

TRASEUL METODIC DE PREVENIRE SI DE CORECTARE A GRESELILOR DE

TEHNICAPREVENIREA GRESELILOR
Pregatirea in baschet trebuie conceputa astfel incit sa se elimine sau sa se minimizezeposibilitatea
comiterii greselilor in timpul procesului de invatare a unei deprinderi.
Prevenirea greselilor consta in masuri care faciliteaza considerabil invatareacomponentelor fundamentale
ale jocului de baschet. Astfel se recomanda:sa se verifice daca elevii au inteles corect scopul general al
exercitiului, structurii etcsa se verifice daca elevii au inteles corect executia tehnica a actiunii motrice in
curs deinvataresa se aleaga pentru invatare mijloace simple, accesibile, eficiente, atractivesa se insiste pe
executarea ingrijita a exercitiilor, fara a tolera greselile

A. ELEMENTE SI PROCEDEE TEHNICE FARA MINGE

Poziţia fundamentală

Specifică majorităţii jocurilor sportive, poziţia fundamentală a jucătorului de baschet favorizează toate
celelalte execuţii tehnico-tactice, determinate de fazele de atac şi apărare, reprezentând şi poziţia iniţială a
majorităţii procedeelor tehnice.

Prezentarea modelului:

Picioarele, cu genunchii flexaţi şi orientaţi puţin spre interior, sunt depărtate în lateral, aproximativ la
proiecţia lăţimii umerilor, greutatea corpului egal repartizată pe întreaga suprafaţă a tălpilor, aşezate
paralele pe sol. Pentru îmbunătăţirea echilibrului un picior este dus puţin mai în faţă, trunchiul arcuit uşor
aplecat spre înainte, braţele depărtate, pregătite pentru a acţiona. Palmele sunt orientate faţă-n faţă,
degetele depărtate formând o cupă în care va intra mingea. Capul şi bărbia se menţin în sus, privirea să
cuprindă o zonă cât mai mare din teren.

Caracteristici de execuţie:

Gleznele şi genunchii sunt flexaţi sub un unghi care să determine un plan, format de umeri, genunchi şi
vârfurile picioarelor.Proiecţia centrului de greutate va cădea în interiorul bazei de susţinere.

Greşeli frecvente:

1. depărtarea exagerată a picioarelor sau apropierea lor, modifică nefavorabil baza de susţinere a corpului;
- din joc de glezna pe loc la fluier oprire in pozitie fundamentala urmata de autocorectari,
individual
- din pozitie fundamentala, pe loc, saritura pe verticala cu modificarea pozitiei talpilor la
aterizare, individual
- acelasi de mai sus realizat din deplasare
2. articulaţiile gleznelor şi ale genunchilor prea puţin flexate determină o poziţie cu centrul de greutate
prea ridicat sau o aplecare exagerată a trunchiului;
-cate doi fata in fata adoptand pozitia fundamentala medie, prin deplasari scurte in permanenta,
vor incerca sa atinga cu palma glezna colegului dar in acelasi timp sa se si fereasca.
-alergare usoara, la semnal auditiv, oprire in pozitie fundamentala urmata de corectari, pe 3 linii
a cate 8-10 elevi
-alergarea usoara, saritura peste o banca asezata transversal, oprire in pozitie fundamentala timp
de 3 sec, asezati elevii pe 3 coloane, plecare la fluier.

3. greutatea corpului inegal repartizată pe ambele picioare;

- vizionarea unor planse cu acest continut

- cate doi fata in fata „lupta cocosilor” din pozitia ghemuit
- sariturii succesive de pe doua pe doua picioare cu mentinere in pozitia fundamentala cu
schimbarea alternativă a piciorului din faţă, accent pe greutatea distribuita egal, pe 3 linii,
de la fluier la fluier se va executa.

Utilizare tactică
Poziţia fundamentală poate fi înaltă, medie, joasă, se utilizează în funcţie de caracteristicile de execuţie
ale procedeului tehnic (în atac), sau de natura marcajului (în apărare).

Oprirea intr-un timp

Sunt elemente specifice jocului de baschet, legate in mod direct de prevederile regulamentare
privind inaintarea cu mingea.
Oprirea este precedata intotdeauna de prinderea mingii, care se poate face prin:
_ prindere din pasa;
_ prindere din dribling.
Oprirea se poate executa:
_ intr-un timp – prin saritura;
_ in doi timpi – prin pasire.

Oprirea intr-un timp prin saritura

Prezentarea modelului

Oprirea intr-un timp prin saritura reprezinta procedeul

cu care se incepe invatarea acestui element.
in momentul care precede prinderea mingii, jucatorul executa
o usoara saritura inainte, aterizarea efectuandu-se pe ambele
picioare care vor fi proiectate inainte
o centrul de greutate al corpului ramanand
inapoia poligonului de sprijin al talpilor;

Utilizare tactica
- oprirea in doi timpi este procedeul folosit ori de cate ori jucatorul, aflat in alergare, primeste
mingea, sau dribland trebuie sa se opreasca;
- oprirea precedata de prinderea mingii este folosita ca fenta pentru realizarea demarcajului
individual, inaintea executarii unei actiuni individuale de depasire;
 - oprirea reprezinta totodata elementul component al actiunii de „iesire la minge” in vederea
asigurarii prinderii mingii.
Greseli:
1. in timpul sariturii pentru realizarea opririi, corpul sa apleaca inainte
- exercitii imitative (fara minge) din mers si din alergare, de voie sau la semnal;
- sarituri in patrat cu desprindere simultana pe ambele picioare cu autocorectari
- deplasare, saritura, oprire (fara sau cu schimbarea planului de aterizare).
2. aterizare nu sunt duse suficient de inainte, nu se fixeaza genunchii, care sa tinda spre o ghemuire a
corpului in finalul opririi;
- deplasari cu sarituri pe ambele picioare: cu fata, cu spatele; fara minge si cu mingea-n mana, pe 4 linii,
de la fluier la fluier
- aruncarea mingii in sus si inainte-alergare-prindere-oprire, de voie pe tot terenul
- acelasi exercitiu cu lasarea mingii sa cada pe sol-prindere-oprire; de voie pe tot terenul
3. greutatea corpului este repartizata inegal, mai mult pe piciorul din fata
- cu elan redus, sarituri peste banca de gimnastica (desprindere simultana pe ambele picioare);
- dribling-prindere-oprire-pasa, elevii asezati pe 8 sirurii, cate doua fata in fata.
- alergare usoara, la fluier oprire intr-un timp, precedata de saritura simultana, elevii dispusi pe 3linii.

B. ELEMENTE SI PROCEDEE TEHNICE CU MINGE

Pasa cu doua maini din dreptul pieptului, de pe loc

Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea mingii la
distante mici si medii (6-8 metri). Este pasa de baza si specifica in baschet.

Prezentarea modelului

din pozitia fundamentala, mingea tinuta

in dreptul pieptului, in priza cu doua maini,
se incepe miscarea de extindere a bratelor
spre inainte;
partea finala a executiei da un ultim im-
puls mingii, printr-o miscare de biciuire execu
tata din articulatiile pumnilor si de impingere din degete
(mai putin degetele mari);
datorita impulsului dat mingii(care paraseste mainile
jucatorului)bratele, in partea finala a executiei sunt intinse
inainte, la inaltimea umerilor, catre directia de pasare, cu
palmele orientate in jos si cu degetele rasfirate.

Utilizarea tactica

Pasa este folosita:

in atacul pozitional;
in special impotriva apararilor individuale;
impotriva apararii in zona;
in actiunile de manevrare si pregatire a atacului.
Greseli frecvente

1. tinerea mingii in pozitie pasiva;

- Exercitii imitative(fara minge), precedate de „joc de picioare”
- Din deplasare exercitii cu trecerea mingii in jurul capului, a trunchiului
- Jocul „mingea frige”

2. executarea din articulatiile pumnilor a unor miscari suplimentare cu mingea, inainte de pasare, sau
a unei miscari de rotare din brate prin coborarea mingii spre abdomen;
- de pe loc, imitarea pasei cu doua maini de la piept,insistand asupra miscarii finale – de biciuire-
din articulatia pumnilor; individual
- de pe loc, pase cu doua maini de la piept cu peretele la o distanta de 2 m fata de perete, la un
punct fix ( mingea revine rapid neavand timp de miscari suplimentare), individual
- De pe loc, pasa cu 2 maini de la piept intr-o trambulina elastica, cu minge medicinala, 3
trambuline, elevii dispusi pe 3 coloane
3. departarea exagerata a coatelor in lateral, in timpul executiei, ceea ce duce la anularea fortei de
pasare si la efectuarea unei miscari rigide.
- de pe loc, pase cu doua maini de la piept cu peretele la o distanta de 3 m fata de perete, la un
punct fix , individual
- executarea paselor in formatii pe perechi cate doi fata-n fata, pe distante mai mari, insistand pe
miscarea corecta de a da forta pasei.
in triunghi;
doua coloane fata-n fata (varianta – dupa pasa, deplasare la coada sirului opus),
cu marirea distantei treptat.

Pasa cu o mana de la umar

Prezentare modelului

Pasa este elementul de tehnica individuala cel mai complex deoarece impune relatia dintre doi jucatori.
Este importanta fiindca poate asigura instruirea unitara a echipei, stimulata dand asfel ocazia tuturor
jucatorilor sa ia parte la actiunile ofensive ale echipei si contribuind la crearea notiunii de “echipa”.
In perspective dezvoltarii ulterioare a jucatorilor, tehnica pasarii trebuie automatizata pentru a oferi in
primul rand incredere acestuia in propria executie.
Este important ca impreuna cu tehnica pasarii sa fie instruita correct si tehnica prinderii mingiei, la ambele
contribuind si exercitiile de manuire a mingiei
Pentru prinderea mingiei se va urmari:
-pregatirea prinderii: picioare flexate, departate; miinile intinse inaite, degetele rasfirate, orientate
spre inainte- interior
-Prinderea: contactul doar cu degetele si radacina lor; amortizarea treptata a prinderii prin flexarea
bratelor si aducerea mingiei spre piept in pozitie fundamentala
Ca mijloc de control se vor urmari zgomotul produs de minge la prindere si miscarea continua de
prindere in maini – flexie a bratelor

Greseli frecvente

1. palma neorientata pe directia de pasare

- simularea miscarii de aruncare cu accent pe finalizarea palmei orientate spre directie, individual , pe loc.
- pase in doi de pe loc folosind o minge de oina, perechi pe lungimea terenului
- aruncare cu o mana de la umar la un punct fix, mai jos de inaltimea bazinului elevului, pentru a-l forta
sa acopere mingea pe azvarlire
2. mana opusa prost pozitionata
- simularea miscarii de pasare cu o mana de la umar simultan cu ducerea bratului opus spre inapoi,
Individual.
 -pase in doi d epe loc cu mingea medicinala la distanta de 4 m, elevii obligati sa faca miscarea corecta
pentru a capata forta de aruncare, pe perechi pe lungimea terenului.
3. intinderea incompleta a cotului
- exercitii cu o coarda elastica legata de scara fixa, luand pozitia de aruncare si tragere de capatul corzii
Simuland aruncarea, cate 3 la o coarda elastica, 10 repetari fiecare.
- Pase de control cu mingea de volei, pe loc si din deplasare
- Pase in doi cu mingea de volei la o distanta de 6m, pe loc, perechi cate doi.

Conducerea mingii (driblingul)

Driblingul consta dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac sa ricoseze din sol in
raport cu directia impulsiei si vitezei de deplasare a jucatorului.

Prezentarea modelului

De pe loc sau din deplasare, mecanismul de

executie al miscarii este acelasi, singura deosebire
consta in impulsia mingii.
In driblingul pe loc impulsia imprimata min
gii va fi pe verticala, iar in driblingul din alergare
impulsia va fi inapoia axei verticale a mingii, pe
partea dinspre executant.
- palma cu degetele rasfirate ia contact cu mingea inca pe tra
iectoria sa ascendenta (din ricoseul solului) acoperind o parte
din calota superioara, inapoia mingii;
- prin flexarea bratului din articulatia cotului si a mainii din
cea a pumnului, se amortizeaza forta ascensionala a mingii
care este totodata controlata; palma imprima mingii o noua
impulsie spre sol, printr-o miscare a
antebratului din articulatia cotului , a pumnului si a
degetelor, conducand mingea spre aceasta traiec- torie
descendenta;
- impulsul dat mingii spre sol va fi orientat lateral, oblic si
inainte fata de jucator, unghiul de contact al mingii cu solul
depinzand de viteza de deplasare a jucatorului;
- sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulatia
pumnului si degetelor printr-o miscare ferma, dar supla, ceea ce
determina si inaltimea la care va ricosa mingea, viteza cu care
va ricosa din sol ca si distanta pe care o va capata;
- in timpul executiei corpul nu se balanseaza, lucrul bratelor fiind independent de miscarile
celorlalte segmente, corpul pastrand o pozitie echilibrata, usor aplecata, inclinarea fiind raportata la viteza
de deplasare a jucatorului;

Greseli frecvente
1. mingea este plesnita sau lovita si nu impinsa prin lucrul bratelor si al palmei;
- dribling pe loc folosind o minge de handbal, alternativ, pentru a lua forma corecta a
articulatiei palmei, individual
- dribling pe loc simultan cu ambele maini puannd accent pe impingerea corecta , individual
- dribling pe loc: cu mana dreapta, cu mana stanga ,inalt, mediu, jos, individual
2. trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micsoreaza campul de vizibilitate al jucatorului;
- dribling pe loc pe diferite inaltimi prin genoflexiuni inalte , medii si joase, individual
 - dribling din deplasare printre jaloane, elevii dispusi pe 4 siruri
- dribling din deplasare cu schimbarea mainii cu semnal vizual de la profesor, asezati pe 4
siruri
3. se priveste mingea si nu jocul in ansamblul lui.
- jocul „cine tine mingea mai mult” in dribling in interiorul semicercului, 3X
- „atinselea” din dribling 3’ pauza 1’
- joc tema: fara dribling , doar cu pasare cu minim 5 pase inainte de a se arunca la cos. 2x3’

Utilizarea tactica

- in trecerea mingii din terenul de aparare in atac;

- ca element de organizare a sistemului de atac;
- in superioritate numerica, in actiunile de depasire, pe contraatac;
- impotriva apararii agresive;
- pentru scoaterea mingii din zone aglomerate si dupa recuperarea la panou.

Pivotarea
Pivotarea prin intoarcere (spre inainte, spre inapoi)

Prezentarea modelului

In general miscarea este asemanatoare celei descrise mai sus, esential in aceasta miscare fiind:

- descarcarea de greutate a piciorului oscilant mai ales calcaiul

- impulsul dat de usoara rasucire a unarului, trunchiului , soldului si a piciorului de catre
directia intoarcerii;
- in timpul pivotarii, piciorul oscilant aluneca pe sol;
- la terminarea pivotarii jucatorul se va afla in pozitie fundamentala, cu baza de sustinere ceva
mai mare si orientat pe noua directie.

Greseli:
1. in timpul sariturii pentru realizarea opririi, corpul sa apleaca inainte
- din mers si alergare, la semnal alternand partea si piciorul de intoarcere, intoarceri la 180-
360grade; individual pe tot terenul la fulierul profesorului.
- saritura peste 2-3 banci de gimnastica cu aterizare.
- pe perechi, unul executa pivotare si protectia mingii, celalalt cauta dezechilibrarea prin
impingere.
2. la aterizare picioarele nu sunt duse suficient de inainte
- din alergare, bataie pe un picior si saritura peste barna sau stacheta si aterizare cu intoarcere 90-
180grade;
- saritura de pe lada sau capra, cu intoarcere de 90-180 grade dreapta sau stanga, aterizare cu
indoirea genunchilor;
 - sarituri succesive peste gardulete.
3. greutatea corpului este repartizata inegal.
- jocul „lupta cocosilor”, din pozitia gemuit
- sarituri suuccesive de pe doua pe doua picioare cu mentinere in pozitie cu schimbarea alternativa
a piciorului din fata.
- pe perechi, unul executa pivotare si protectia mingii, celalalt cauta dezechilibrarea prin
impingere.

Aruncarile la cos

Aruncarea la cos de pe loc

Aruncarea la cos reprezinta elementul cel mai important al jocului de baschet, prin care se
concretizeaza scopul final al jocului : inscrierea de puncte.
Prezentarea modelului

In pozitia initiala:
- mingea este tinuta in priza asimetrica, in dreptul
pieptului,
la nivelul barbiei;
- palma mainii care executa aruncarea se afla inapoi si
putin
sub minge;
- degetele rasfirate si cu cotul orientat in jos;
flexia bratului pe antebrat, formand un unghi de aproxima
tiv 90°;
- cealalta mana sprijina mingea din lateral;
- privirea este indreptata spre inel si panou.

Jucatorul in pozitie fundamentala mediu:

- este orientat catre cos;
-cu trunchiul putin aplecat inainte;
-cu talpile paralele si departate la latimea umerilor;
-piciorul de pe partea bratului de aruncare este cu o jumatate de talpa inaintea celuilalt;
- greutatea corpului este egal repartizata pe ambele picioare, pe intreaga suprafata a talpilor.
Executia aruncarii:
- incepe printr-o tripla flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al corpului sa
coboare;
-in acest timp mingea ramane la nivelul barbiei jucatorului.

In pozitia intermediara
-mingea continua sa fie tinuta cu ambele maini (priza asimetrica) pana ce cotul bratului de aruncare
ajunge la nivelul umarului;
- in continuarea miscarii in sus, mingea este tinuta pe palma bratului de aruncare ( care se gaseste acum
sub minge) si paraseste mana ca urmare a unei ultime impulsii date printr-o flexie palmara pronuntata din
articulatia pumnului;
-bratul stang ramane undeva in lateral si in sus, constituind elementul de protectie a mingii pe ultima parte
a aruncarii
In pozitia finala:
-corpul este extins usor pe varfuri cu greutatea deplasata pe piciorul din fata;
-bratul de aruncare este intins in sus si inainte, cu palma si degetele rasfirate, orientate in jos si in afara;
-degetele index si mijlociu sunt orientate catre directia aruncarii.
Greseli frecvente

1. cotul bratului de aruncare este orientat lateral si nu pe directia aruncarii;

- imitarea lucrului din brat si palma fara minge, de voie pe tot terenul.
- pase de control cu mingea de volei, pe perechi, 2-3 pase de control si pas voleibalat catre coleg.
- pase in doi de pe loc folosind executia procedeului cu autocorectare, perechi cate doi asezati pe
lungimea terenului la o distanta de 4 m.
2. degetele mainii care arunca nu acopera o suprafata cat mai mare, nefiind rasfirate suficient pe minge;
- executia aruncarii fara panou, in care se introduce tinerea asimetrica, individual cu fata la perete.
- aruncarea mingii din apropiere – 1 metru -, din unghi de 45° fata de panou si cu panoul, elevii dispusi pe
2 siruri la o distanta de 4 m fata de panou
- schimbarea unghiului de aruncare, unghiuri de bază (dreapta, stânga, faţă), elevii asezati pe un singur sir
din care se va pleca pe 3 directii-centru- inter- inter- de fiecare data se va schimba directia elevului.
3. pozitia initiala incorecta: jucatorul tine inainte piciorul opus mainii de aruncare, iar greutatea corpului
este repartizata pe piciorul din fata;
- imitarea lucrului de coordonare dintre brate si picioare, de voie pe tot terenul
- oprire int-un timp in pozitia corecta de aruncarea din alergare usoara prin saritura, elevii asezati pe 3
linii, de la fulier la fluier elevii din prima line se vor opri in pozitie.

Aruncarile la cos din deplasare

Din punct de vedere al mecanicii miscarii, aruncarile la cos din deplasare sunt formate dintr-un
complex de procedee:
- alergarea sau driblingul in alergare;
- prinderea mingii;
- cele doua pasiri;
- desprinderea;
- zborul;
- aterizarea.

Aruncarea la cos cu o mana de sus, din alergare

Prezentarea modelului
Jucatorul in alergare:
- isi coordoneaza in asa fel pasii ca momentul de
prindere a mingii sa coincida cu o pasire mai lunga,
pe piciorul de pe partea mainii de aruncare;
- in timpul zborului executa prinderea mingii cu
doua maini, pe care o aduce spre piept;
- in continuare succesiunea complexului de miscari
este identica celei descrise la aruncarea la cos din
dribling.

Greseli frecvente

1. nu se respecta regula pasilor, jucatorul executand mai mult de doua pasiri cu mingea in mana;
- Pase in doi de pe loc , prin executia aruncarii la cos, cu atentie la executia pasilor, perechi cate
doi dispusi pe lungimea terenului.
- Aruncarea la cos cu ajutorul unor jaloane pentru executia pasilor, de pe loc, elevii asezati pe 2
siruri- la cele 2 panouri, un sir la fiecare cos.
 - Aruncarea la cos, precedata de dribling, cu ajutorul jaloanelor pentru executia pasilor, elevii
distribuiti in mod egal la cele 2 cosuri, asezati pe un singur sir.
2. bratul de aruncare nu se intinde complet, iar palma nu imprima mingii impulsul final;
- Simularea aruncarii fara minge cu accent pe intinderea bratului si impulsul final
- Alergare, simularea aruncarii la cos, de voie pe tot terenul
- de pe loc, aruncare la cos din apropiere (2 metri), din unghi de 45° fata de panou; elevii asezati
pe un singur sir la linia de centru
3. slaba coordonare dintre lucrul picioarelor si al bratului de aruncare, care determina o dezechilibrare si
aterizare pe un singur picior.
- Executii libere de simulare a aruncarii si aterizarea pe ambele picioare, elevii asezati pe 3 linii a
cate 8 elevi

Utilizarea tactica

- sunt folosite ca finalizari din apropierea cosului sau de la distante mici;

- ca urmare a unor actiuni tactice individuale sau colective.
 Bibliografie

1. Baschet- Repere didactice pentru predarea jocului in liceu- Conf.dr. Ciocoiu Dana Lucica, Editura
Europlus Galati 2013

2. Formarea antrenorilor de mâine- trad. Laura Marinca, Institutul National de Cercetare pentru
Sport Bucuresti 2004
3. Invatarea jocului de baschet- Conf. Dr. Hansa Constantin- Editura Fundatiei universitare :Dunarea de
Jos”Galati 2003.