Stabiliţi deosebirile dintre etică, morală si deontologie profesională.

Dentologiea se aplica in lumea profisionala prin serii de reguli puse de membri instituti,
Etica se referă la studiul și analiza moralității pentru a ajunge la propria gândire ca individ
sau grup despre ceea ce este bine și ce este greșit. Astfel, fiecare persoană poate avea un
criteriu despre evenimentele care apar în jurul său și se pot comporta în conformitate cu
gândirea sa.

Analizați dimensiunea morală a personalității și a societății.

dimensiunea reprezintă cea mai profundă şi mai extinsă a activităţii de formare–dezvoltare
a personalităţiiCalitatea şi eficienţa educaţiei în general, ca şi a educaţiei morale, în special,
este în mare măsură condiţionată de factorii societăţii.

Societatea contemporană acordă tot mai multă importanţă educaţiei morale, deoarece
conţinutul ei reprezintă sistemul de valori, principii, trăsături şi semnificaţii, convingeri,
sentimente, deprinderi şi obişnuinţe etice de natură umanistă, patriotică, de muncă,
disciplină care se constituie ca un factor ce formează conştiinţa şi conduita etică,

Analizați particularitățile evaluării morale

 Evaluarea morala ilustrează așadar o chestiune de împrejurare și nu de persoană.  Are el o

predestinare mentală, psihică, genetică, socială – chiar neurologică, pînă la urmă (dacă tot am
vorbit, nu demult, despre „creierul moral“ și am convenit că el există ori nu există, fiind, probabil, o
construcție anatomică extrem de precisă)? Acum, la maturitate, tind să constat că mai degrabă nu.
Un erou (după standardele clasice ale tipologiei: altruism necondiționat, spirit de sacrificiu,
entuziasm vital, „nebunie“ manifestațională etc.) este creat de împrejurările în care îl plasează viața

. Caracterizați noțiunile fundamentale de bine si rău.

Binele si raul au fost obiecte al preocuparii oamenilor inca de la treptele de inceput a
umanitatii.Odata cu aparitia gandirii filosofice, binele a devenit obiect de cercetare si printre
primii care auabordat acest subiect a fost Aristotel.Cu scopul de
a reevalua valorile umane, Fr. Nietzsche, considera ca natura „binelui” si al „raului nutrebuie
cautate nici in „prejudecata teologica” (in biblii) si „nici dincolo de lume”. Problema era de a
stii daca binele si raul sunt inventate de oameni, pentru a servi ca fundament al judecatilor
noastremorale sau in ce masura, identificand natura binelui si al raului, umanitatea evoluaza pe
plan moral.
„Binele inceteaza de a mai fi „bun”, din momentul in care ajunge pe buzele vecinului. Si cum ar
fi cu
putinta sa existe un lucru comun! Cuvantul se contrazice pe sine: ceea ce poate fi posedat in
comun,
are intotdeauna prea putina valoare.” Friedrich Nietzsche, „Dincolo de bine si de rau”.
Insa, nici metoda rationala a filozofiei nu ne poate releva adevarata natura a
conceptiilor de „bine”sau „rau”. Insa, o posibila intelegere a semnificatiei lor, ar putea fi
explicata de etimologia acestordoua cuvinte, termeni: de pilda, in majoritatea limbilor cuvantul
„bun” se traducea sau insemna„nobil”, „distins”, iar cuvantul

„rau” s
-
ar traduce „vulgar”, „josnic”, „proscris”

Caracterizați noțiunile fundamentale vitute și vicii.

Virtutea reprezintă ceea ce este mai bun în oameni și aspirația de a avea o fundație
solidă pentru a deveni o ființă umană moral superioară. Virtuțile personale
promovează măreția la nivel personal și ulterior la nivel colectiv.
VÍCIU) Imperfecțiune gravă care face ca un lucru să nu corespundă modelului său ideal
sau destinației sale. ◊ ~ de formă neglijare a unor cerințe și formalități obligatorii la
întocmirea unui act juridic. 2) Obișnuință anormală nedirijată de voință și de rațiune;
patim

Specificaţi notiunea de etică profesională.

Etica
este definită ca "ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legăturile lor dedezvoltare
istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor deconduită
morală corespunzătoare ideologiei unei clase

Funcţia cognitivă - este funcţia principală, în sensul că celelalte funcţii nu se pot realiza adecvat
decît cu condiţia realizării ei. Această funcţie s-a materializat de-a lungul timpurilor şi se poate
realiza pe trepte succesive:

Funcţia normativă – aceasta nu constă în crearea de norme, deoarece normele morale nu pot fi
decretate precum normele juridice de către legiuitor, ele se cristalizează în viaţa reală a
colectivităţilor. Dacă este vorba de elaborare a unor coduri morale, această elaborare constă doar
într-o explicare şi sistematizare a unor norme elaborate deja în sfera vieţii 

Funcţia persuasivă - este o funcţ ie de convingere. Este necesar să remarcăm faptul că funcţia în
cauză se realizează în forma ei optimă, prin realizarea primelor două funcţii, cea cognitivă şi cea
normativă. 
Funcţia educativă - ea a fost dezvăluită încă din antichitate de către Platon şi Aristotel. Pentru ei
cunoaşterea binelui are un efect nemijlocit educativ ce antrenează direct respectul şi practicarea
lui.

 
Codurile etice
Termenul
etic
 
provinte din grecescul „
ethos
” si semnifica caracterul moral, obicei sau
deprindere. Derivatiile acestui cuvant au fost folosite prima oara de filosofii antici
care l-au utilizat in studiile lor referitoare la principiile care ar trebui sa
guvernezecomportamentul uman.Orice organizatie se bazeaza pe un set de valori
etice care sunt grupate intr-un
cod
nescris, pe baza caruia au loc evaluarile morale ale comportamentelor membrilor
organizatiei. Pe langa aceste criterii, compania trebuie sa fixeze cu claritateun cod
al conduitei, cod care sa fie oficial, cunoscut si recunoscut de toti membrii firmei.
 Acest „document” scris reprezinta un mijloc viabil de comunicare standardizata a
valorilor etice dupa care se vor ghida salariatii. Astfel, prin intermediul unor
astfelde
coduri etice
, angajatii pot fi „formati” in spiritul organizatiei.
 
 
Codul deontologic este un summum de principii şi standarde etice de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică şi care instituie regulile de conduită ale psihologului cu drept
de liberă practică, denumit în continuare psiholog. Codul oferă o bază consensuală pentru luarea
de atitudine colectivă împotriva unor eventuale comportamente apreciate a încălca principiile
eticii profesionale. Acest cod pe lângă valoarea sa normativă are rolul de a orienta şi regla numai
acele activităţi ale psihologilor în care aceştia se angajează ca psihologi, nu şi pe cele din viaţa
privată a acestora. Comportamentul personal al psihologului poate fi luat în discuţie numai dacă
este de o asemenea natură încât aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridică serioase îndoieli
privind capacitatea acestuia de a-şi asuma şi îndeplini responsabilităţile sale profesionale ca
psiholog.

r psihologi se va baza pe cunoaşterea şi conştientizarea importanţei ... Codul deontologic al

profesiei de psiholog cu drept de libera practică

Psihologii manifestă o maximă responsabilitate pentru starea de bine a oricărui

individ, a familiei, grupului ori comunității față de care își exercită rolul de
psihologi. Această preocupare îi include atât pe cei direct, cât și pe cei indirect
implicați în activitățile lor, prioritate având cei direct implicați.
Aderarea la acest principiu presupune respectarea următoarelor standarde:
a) Responsabilitatea față de calitatea și consecințele acțiunilor profesionale

Principiul integrităţii în orice situaţie, personalul şi colaboratorii Ministerului trebuie să adopte un

comportament bazat pe respect,

21Conceptul general de standard este utilizat pe larg şi în viaţa cotidiană, unde standardul, de
obicei, este înţeles ca o normă, un model, o descriere exactă a ceea ce trebuie să fie făcut/realizat,
noţiunea fiind asociată cu o afirmaţie ce exprimă o judecată de valoare. În viaţa cotidiană, cei
mai mulţi dintre noi operează întotdeauna cu standarde, pentru că ele ne sînt accesibile, trebuie
doar să le cunoaştem, adică să fie făcute publice. La modul general, standardul este definit drept
un construct teoretic destinat pentru a stabili încredere în acţiunea cotidiană. Cercetătorul spaniol
J. Cassa vorbeşte de „construcţii de referinţă elaborate de persoane cu autoritate în domeniu şi
care posedă cunoştinţe pentru a le face”. Aceste construcţii sînt informaţii sistematice şi
disponibile care ne dau senzaţie de încredere, garanţie şi securitate în acţiunea noastră cotidiană.
. Psihologii vor manifesta față de colegii lor de profesie, onestitate, corectitudine, loialitate și solidaritate,
conduitele lor fiind în acord cu standardele profesionale.

Respect

Art. VII.2. Psihologii vor manifesta respect față de colegii lor de profesie și nu vor exprima critici
nefondate și etichetări la adresa activității lor profesionale.

Evitarea denigrării

Art. VII.3. Psihologii nu vor acționa, sub nici o formă, în manieră denigratoare la adresa colegilor de
profesie și nu vor împiedica clienții să beneficieze de serviciile lor, dacă nu exista un motiv serios și cu
implicații etice în acest sens.

. Psihologii își pot face publicitate numai pe baza propriilor realizări, evitând promovarea unui palmares
profesional fals sau exagerat și cu condiția să nu pună în cauză activitatea unui coleg de profesie.

Nu sunt considerate acțiuni publicitare acele manifestări în care numele sau aspecte ale activitatii lor
profesionale sunt menționate în materiale scrise sau audiovizuale realizate de către terți în scopul informării
publicului și nici acele intervenții publice ale psihologilor cu referiri la activitatea sau creațiile lor, dacă acestea
nu sunt comandate și plătite de către aceștia.
Psihologii care angajează persoane fizice sau juridice în scopul de a creea și/sau difuza mesaje care să
promoveze practica lor profesională, produsele sau activitățile lor își vor păstra responsabilitatea  profesională
pentru mesajele respective;
(b) Psihologii nu vor oferi remunerări angajaților din presa scrisă și audiovizuală sau alte forme de comunicare
a informației către public pentru a li se face publicitate în cadrul programelor/secțiunilor de știri ;
(c) Publicitatea făcută  activității unui psiholog trebuie să fie explicită și identificată ca atare.

Normele morale trebuie să se supună principiului universalităţii, cu alte cuvinte, să fie aplicabile oricui, oricând,
oriunde. Ele ar trebui să aibă caracter absolut şi obiectiv: să nu depindă de credinţe, sentimente, obiceiuri
particulare, nici de voinţa arbitrară a cuiva aflat în poziţie de putere normativă. În interiorul unei comunităţi
principiile şi normele aşa şi par: morala acelei comunităţi este Morala, binele