Sunteți pe pagina 1din 40

RADU-TEODOR SABO

COMPILAȚII DIN CĂRȚI CITITE

Page 1
Longevitatea

CUPRINS

Despre longevitate ...............................................................................................................................

Exercițiul fizic ..........................................................5


Valorile tensionale ................................................6
Populaţii longevive ....................................................................................... 23
Droguri prin alimentaţie ............................................................................................. 19
Pudra de roşcove

Pătrunjelul

Mărarul

Cazuri de longevivi .......................................................................................................29

Îmbătrânirea pielii
Produse de consumat
Longevitatea sexuală
Urmările lipsei de exerciţiu fizic

Page 2
Flexibilitatea
Călugării Shaolin şi Tao
Pe scurt

S-a reușit prelungirea vieții unor animale de laborator, cobai, cu 30-50% prin introducerea în
alimentația lor a unor antioxidanți puternici, restricție calorică - atunci când hrana este abudentă îmbătrânirea
este evitabilă, dar corpul nu încearcă s-o evite, și superalimente – polen.
Dr. Harold Lancester (Întinerire, pag. 59) scrie că a avut o pacientă căreia îi era imposibil să-i citeşti
vârsta. Avea aproape 50 de ani, dar dacă şi-ar fi prins părul în codiţe ar fi putut trece drept o adolescentă.
Pielea ei nu avea semne de îmbătrânire, a rămas netedă şi proaspătă.
Acesta scrie „a fost balerină, aşa că este posibil ca în tinereţe să fi suferit deficienţe nutriţionale. Pe o
dansatoare, necesitatea de a fi slabă-băţ o face, de obicei, să-şi supună organismul unor abuzuri, precum
înfometarea şi consumul excesiv de tutun.” Acesta scrie că nu ştie cum arăta când era dansatoare, dar ştie
câtă grijă are de ea acum. Pentru metoda acestui autor de îngrijire a pielii a dat dovadă de o disciplină
extraordinară în îngrijirea personală, folosind o bună igienă a pielii şi un stil de viaţă sănătos. Menţinez faptul
că am cunoscut personal şi eu o balerină care avea 30 de ani şi părea adolescentă după cum arăta.
Lancer H., MD. (2015). Întinerire. Metodă revoluţionară antiîmbătrânire, pentru o piele strălucitoare.
Bucureşti: Lifestile.
Dr. Virgiliu Stroescu, prezentând mai mulţi factori de longevitate, micul dejun regulat, nimic între mese,
fără alcool, fără tutun, exerciţiul fizic, somn 7-8 ore preciza că cei care respectă acestea, vor arăta cu vreo 15
ani mai tineri. Cei care nu le respectă, vor arăta cu vreo 20 de ani mai în vârstă (2016, 7 factori pentru
longevitate, https://youtu.be/rU5unJO6qwk), respectarea tuturor celor 8 principii ale sănătăţii: exerciţiu fizic,
nutriţie, odihna şi apa, apoi lumina soarelui, temperanţă (restul principiilor îşi pierd din valoarea lor
sanogenetică în absenţa cumpătării), şi încredere în Dumnezeu va plasa automat persoana în cauză în rândul
centenarilor ne spune dr. Mărginean Călin.
În populaţia generală există 1, maxim 2% din populaţie de persoane care genetic al căror ficat produce
cantităţi atroce de antioxidanţi. Dr. Mărginean Călin ne povesteşte despre faptul că a cunoscut o persoană de
94 de ani care de la vârsta de 18 ani dormea rar în pat, cel mai frecvent în şanţ. O astfel de persoană dacă ar fi
respectat nişte principii de sănătate acesta la ce vârstă ajungea? Statisticile medicale nu se fac pe cei 1-2% ci
pe ceilalţi 98% ai cărui ficat nu face antioxidanţi în felul acesta. Se cunosc astfel de cazuri care aproape parcă
sfidează toate legile sănătăţii (Dr. Mărginean Călin, Colesterolul, 2015, https://youtu.be/rTlaj30LT1o).

Page 3
Cercetările în privinţa longevităţii când au început au avut ca punct de plecare anumite persoane, copii
care au fost studiaţi cu un interes nou, astfel există o fetiţă, Gabrielle K. de 8 ani, care creşte foarte foarte
încet. Are biologic vârsta de numai câteva luni. Cel mai faimos caz este Nicky Freeman care are 40 de ani, şi
biologic are vârsta unui copil de 8 ani. Brooke Greenberg din așezarea Reisterstown, Maryland, care când avea
vârsta de aproape 18 ani, într-un stadiu de dezvoltare biologică (aspect fizic și capacități mentale și corporale)
ca la o fetiță de numai 1 an (https://ro.wikipedia.org/wiki/Via%C8%9B%C4%83).
Uitându-te într-o vitrină frigorifică, vei vedea vedea sortimente de șvaițer cu găuri mici și mari, dispuse
la întâmplare, după nici o logică. Ca să înţelegem mai bine îmbătrânirea să ne imaginăm că avem înaintea
ochilor o duzină de felii de șvaițer, unele mai subțiri, altele mai groase, așezate ordonat, una peste alta. Dacă
găurile sunt mici, nu vei vedea nimic prin grosimea feliilor suprapuse.
Imaginează-ți că fiecare felie de brânză reprezintă un strat organic de protecție împotriva îmbătrânirii.
Este posibil ca o persoană să aibă o problemă minără la imină, câteva la nivelul creierului şi o problemă puţin
mai mare la nivelul cromozomilor. Dar niciuna nu este suficient de mare pentru a vedea prin brânzeturi.
Odată cu înaintarea în vârstă, problemele respective pot deveni ceva mai mari, iar feliile de brânză mai
subțiri. Când găurile mari de pe suprafața unei felii de brânză se suprapun perfect peste cele de pe suprafața
altei felii și astfel se poate vedea dincolo de grămada de brânzeturi înseamnă că ai probleme mari de sănătate.
În mare se poate spune că toate mecanismele de protecție au fost străpunse.
Oamenii activi și viguroși, al căror sistem imunitar are numai câteva găuri mici, se pot confrunta cu
câteva probleme de sănătate minore. Este posibil să aibă o problemă minoră la inimă, alte câteva la nivelul
creierului și o problemă puțin mai mare la nivelul cromozomilor, dar niciuna dintre ele nu este suficient de
mare încât să se poată vedea prin feliile de brânzeturi. La bătrânețe problemele minore care nu au neapărat
un impact major asupra sănătății, dar, dacă devin mai mari și derivă una din alta, ai intrat într-un cerc vicios de
cauzalitate, acest lucru se petrece atunci când dai de diverse probleme aparent minore de sănătate într-unele
grave – fiecare având o cauză specifică.
Ritmul îmbătrânirii se dublează la fiecare opt ani. «Prin urmare, dacă îmbătrânirea s-ar produce în
același ritm ca la 40 de ani, oamenii ar trăi mai bine 120 de ani și ar muri într-adevăr „de bătrânețe”.» (Roizen
M. și Oz M., 2010, Tu, rămâi tânăr, pag. 24-26).
Deşi s-a afirmat că o persoană de 65 de ani îmbătrânește cu o rată de 125 de ori mai rapidă decât o
persoană de 12 ani (Dan Buettner: Cum să trăiești 100 de ani, TED Talks), găsesc însă este încurajator faptul că
există şi un revers a acestei afirmaţii şi anume că aşa cum în alimentaţie efectele anticancerigene ale
alimentelor care au această proprietate nu se însumează, ci, potențându-se reciproc, se multiplică, şi toate

Page 4
alegerile pozitive pe care le facem în alimentație potențiindu-se între ele, când mâncăm fiind mai indicat un
amestec de legume peste care am presărat curcuma, ceapă, usturoi, decât o singură legumă pe zi, diferită
(Presles P., 2009, pag. 84, 89) tot aşa obiceiurile dăunătoare de viață au efect cumulativ, de exemplu consumul
de carne plus sedentarismul înseamnă risc de boală mai mare decât pentru fiecare dintre cele două aspecte de
viață luate separat (Curierul Adventist, feb., 1994, pag. 21), Small G. (pag. 292) ne spune că „atunci când
aplicăm în același timp mai multe strategii esențiale, beneficiem de sinergia efectelor combinate ale acestora”
care duce la rezultate pozitive mai repede și mult mai eficient decât prin aplicarea lor individuală.
Când îţi ameliorezi bioindicatorii îmbătrânirii, îi vei ameliora aproape pe toţi ceilalţi, de exemplu
îmbunătăţirea forţei musculare va duce la creşterea densităţii osoase, îmbunătăţirea capacităţii de efort duce
la îmbunătăţirea funcţiei imunitare (Deepak Chopra, David Simon, Întinereşte şi trăieşte mai mult, pag. 23).
Presles, P., Solano, C.. (2009). A preveni cancerul, infarctul și maladia Alzheimer. București: Elena
Francisc Publishing.
Chopra, D., M.D., Simon, D., M.D. (2020). Întinereşte şi trăieşte mai mult. Bucureşti: Editura For You.
Cineva afirma că cine a trecut de 90 de ani în general are șanse mari să ajungă 100. Pentru că cei care
nu ating 100 în general mor până la 90 de ani.
Dr. Russel Blaylock spune: „Există studii care demonstrează că, odată ce ajungi la 92 de ani, corpul nu
mai îmbătrânește. Creierul va dăinui dacă urmezi principiile de bază: să nu bei în exces, să nu fumezi, să încerci
să fii optimist, să ai o familie puternică și prietenii trainice.” Creierul are potențialul să lucreze eficient până
peste 100 de ani, chiar dacă majoritatea vârstnicilor de azi arată jalnic, sunt incredibil de firavi (Somers, S.,
2015, Revelații despre îmbătrânire, pag. 253).
Somers, S. (2015). Revelații despre îmbătrânire: Dezvăluiri medicale surprinzătoare ce redefinesc vârsta.
București: Curtea Veche Publishing.
Rata deceselor scade de fapt după 100 de ani. Oamenii ajunşi la 110 ani nu au o probabilitate de deces
mai mare într-un an decât oamenii trecuţi de 80 de ani. „Altfel spus, oamenii suficient de rezistenţi ca să
ajungă la o anumită vârstă au o probabilitate mare să continue să trăiască o vreme” (Dezvoltarea umană, pag.
558).
Papalia D. E., Olds S. W., Feldman R. D. (2010). Dezvoltarea umană. Bucureşti: Editura Trei.
Exercițiul fizic
Există pe glob mai multe zone unde se găsesc din abudenţă oameni peste 90 şi chiar 100 de ani; s-a mai
constatat şi o creştere simţitoare a numărului de centenari în Japonia, America de Nord şi Scandinavia. S-au
căutat tot felul de explicaţii, începând de la mediul geografic, la alimentaţie, la ritualuri ale vieţii de zi cu zi şi

Page 5
tradiţii de tot felul; nu s-a putut face nici o corelaţie care să fie puternic semnificativă. John Rowe şi Robert
Kahn de la fundaţia McArthur de studiu a bătrâneţii din Statele Unite au găsit că ceea ce a corelat cu vârsta
înaintată a fost mai mult menţinerea unui nivel ridicat de activitate fizică şi intelectuală decât o dietă
particulară sau consumarea unor suplimente nutritive (Vrasti, R., 2017, pag. 48).
Vrasti, R. (2017). Ajută-te singur să îmbătrâneşti sănătos. Bucureşti: Editura All.
Valorile tensionale
O consecinţă a exerciţiului fizic eficient este menținerea valorilor tensionale spre 120/80 mmHg. Faceţi
un test. Luaţi-vă tensiunea dimineaţa. Şi prima dată uitaţi-vă pe o carte cu peisaje frumoase. Sau închideţi
ochii şi imaginaţi-vă un peisaj frumos timp în care lăsaţi tensiometru să-şi facă treaba, şi uitaţi-vă la tensiune.
După care gândiţi-vă la o scenă de groază, la ceva urât. Nişte gunoaie undeva dacă vreţi. Ceva rău. Nişte
animale de la Discovery care se extermină unul pe altul. Vedeţi cât aveţi tensiunea (dr. Constantin Dinu, 2019,
Seminar de sănătate, https://youtu.be/4m5XvhTyz7Y).
Tensiunea arterială care previne îmbătrânirea este 115/76 mm Hg. Menținerea tensiunii arteriale la
maximum 115/76 mmHg vă reduce vârsta reală cu 9 ani față de cazul în care ați avea 130/86, sau cu peste 25
de ani față de cineva cu tensiunea de minim 160/90. Scăderea tensiunii arteriale de la 130/86 la 115/76 vă
întinerește cu 4,5 ani în șase luni și cu 9 ani în 3 ani, cu condiția ca scăderea să aibă loc înainte ca arterele să fie
afectate de modificări structurale ireversibile.
Deci întineriți cu 10-15 ani dacă aveți tensiunea arterială de 115/76 mm Hg, și îmbătrâniți cu 10-15 ani
dacă aveți tensiunea arterială 140/90 mm Hg (Roizen, M., 2010, Programul de întinerire RealAge, pag. 81).
Vânătorii-culegători aveau artere care puteau tolera o presiune sangvină maximă de 95-100 mmHg.
„Dacă examinaţi tensiunea arterială a celor cinci rase care au mai rămas pe planeta noastră, veţi vedea că
rezultatele se învârt în jurul acestor valori.”
Din cazurile de HTA din societetea modernă 90% sunt cauzate de combinaţia dintre gene şi mediu,dacă
la naştere am fi scoşi din lumea modernă şi am fi crescuţi într-o societate tradiţională, unde nu se consumă
atâta sare, unde nu exista stres sau substanţe chimice sintetice, chiar dacă am fi avut gene responsabile
pentru creşterea tensiunii arteriale, cu siguranţă nu am fi prezentat hipertensiune, ne spune medicul cardiolog
Ross Walker, care vorbind despre ceea ce trebuie să facem înainte de a recurge la medicamente ne spune că
ar trebui să adoptăm nişte principii din care primul este:
„Slăbiţi ¬ chiar şi pierderi mici de greutate, între 5 şi 10 kilograme, pot avea un efect important asupra
scăderii tensiunii arteriale”.

Page 6
Înainte de a exista morcovii portocalii consumaţi acum cl mai frecvent au existat morcovii mov, care
conţin cantităţi ridicate din substanţele fitochimice numite antocianine. Aceste a au fost studiate pe şobolanii
care genetic au hipertensiune arterială mai ridicată.
Morcovii mov le-au redus tensiunea arterială la fel de eficient ca tabletele antihipertensive prescrise de
medic, studii preliminare la care au participat oameni au obţinut rezultate asemănătoare.
Substanţa naturală din portocale amare cu efect de reducere a colesterolului, aceasta reduce de
asemenea glicemia 20-30%, a fost comercializată sub numele de Bergamet. Aceasta are un efect rezonabil de
reducere a tensiunii arteriale cam la acelaşi nivel cu morcovii mov (Ross Walker, Cele cinci trepte ale sănătăţii,
pag., 48-50, 235-238).
Walker, R. (2014). Cele cinci trepte ale sănătăţii. Ce se ascunde în spatele miturilor din mass-media şi
care sunt aspectele unei sănătăţi optime. Bucureşti: Life Style.
Adânc în jungla amazoniană, la indienii Yanomamo tensiunea, şi la bătrânii din aceste triburi se
păstrează la 100/60, este o tensiune care se păstrează de-a lungul vieţii. Cercetătorii nu au găsit acolo nici un
caz de hipertensiune şi nu ştiu ce înseamnă obezitatea. Această populaţie nu consumă sare, alimente
procesate, nu beau alcool, au o dietă preponderent vegetariană, fac foarte mult efort (Greger M., 2016, Cum
să nu mori, pag. 153). La fel, Constantin Maximilian (pag. 140) ne spune că tensiunea arterială creşte cu vârsta
n «numai în rândul populaţiilor „civilizate”. La populaţiile „primitive” rămâne constantă de-a lungul întregii
vieţi.»
Greger M., Stone G. (2016). Cum să nu mori: Descoperă alimente dovedite ştiinţific că previn şi
inversează boala. Braşov: Editura Adevăr Divin.
Maximilian C. (1980). Geneza individualităţii. Bucureşti: Editura Sport-Turism.
Cei 10 factori care sunt influenţaţi în mod direct şi semnificativ de antrenamentul de forţă, pe care îi
poţi controla singur sunt masa musculară, forţa, rata metabolismului bazal, procentul de grăsime din corp,
capacitatea aerobică, toleranţa la glucoză, raportul colesterol total/HDL, tensiunea articulară, densitatea
osoasă, şi capacitatea organismului de a-şi regla temperatura internă.
Pierderea masei musculare poate crea un efect de domino, dacă ai aranja în şir 10 piese de domino,
câte o piesă pentru fiecare factor determinant al îmbătrânirii pe care îl poţi controla şi prima piesă ar fi masa
musculară, în momentul în care o atingi (când pierzi masa musculară) vor cădea toate celelalte piese (toate
celelalte vor fi afectate). Prin menţinerea sau creşterea masei musculare ajuţi la menţinerea tuturor celorlalţi 9
factori ai îmbătrânirii (2013, Idei creative, pag. 112).

Page 7
Florida Hospital. (2013). Idei creative. 8 principii de sănătate pentru a trăi viaţa la superlativ. Ghidul de
studiu personal. Pantelimon: Editura Viaţă şi Sănătate.
Avem nişte rezerve funcţionale extraordinare în corpul nostru. Având aceste rezervă funcţională foarte
mulţi dintre noi suntem încurajaţi să nu respectăm anumite principii de sănătate decenii la rând. De exemplu
avem ECG perfect normală când 75 % din vasele care irigă inima, sunt înfundate. Suntem bine şi nu ni se
dexclară boală Parkinson cănd 80% din neuronii din o anumită zonă cerebrală, substantia nigra sunt distruşi
total. La 85 distrugere deja încep tremurăturile. Diabetul zaharat apare când 90 % din pancreas este distrus,
sau când 90% din insulină este ineficientă. Apare insuficienţa renală când două treimi din rinichi sunt distruşi.
Şi până atunci avem iluzia că suntem sănătoşi tun.
În repaus, din vasele noastre de sânge mai irigă muşchii cam 10-20%. În timpul exerciţiului fizic intens,
se deschid toate vasele, şi muşchii, şi toate organele interne, sunt perfect irigate. Pe măsură ce vasele de
sânge se înfundă, şi scade irigarea lor cu sânge, dacă nu mai primesc sânge suficient, acele organe încep să
moară. Azi puţin, mâine puţin. Avem nişte rezerve funcţionale foarte mari, şi nu ne dăm seama. Dacă facem
exerciţii fizice, apare o stare de desfacere de vase, şi sângele circula şi va va iriga toate organele şi ţesuturile
corpului nostru. Unul dintre secretele longevităţii îl constituie faptul că pot tolera exerciţii fizice îndelungate,
fără dispnee (gâfâială) semnificativă, la vârste înaintate (Principiile de sănătate; Sistemul NEW START, Dr Călin
Mărginean, https://youtu.be/MYX4atSz5VY?t=3501).
Un articol pe wikipedia pare să explice importanţa acestui subiect: Cercetările privind morbiditatea
supercentenarilor au constatat că aceştia rămân liberi de bolile majore legate de vârstă (de exemplu, accident
vascular cerebral, boli cardiovasculare, demență, cancer, boala Parkinson și diabet) până la sfârșitul vieții, când
mor din cauza "exhaustion of organ reserve, which is the ability to return organ function to homeostasis.
About 10% of supercentenarians survive until the last 3 months of life without major age-related diseases, as
compared to only 4% of semisupercentenarians and 3% of centenarians
(https://en.wikipedia.org/wiki/Supercentenarian).
Cu înaintați în vârstă creșteți durata exerciților fizice. Activitatea fizică regulată scade frecvența pulsului
de la 75 la 55.
Dacă frecvenţa cardiacă considerată fiziologică este 55-90 bpm aceasta nu este neapărat şi optimă ne
spune doctorul Vasi Rădulescu, „cea mai bună frecvenţă a inimii în repaus este în jur de 55-65 bpm”.
Acesta spune: „există o relaţie binecunoscută între frecvenţa cardiacă şi longevitate. Animalele mici,
care ajung la câteva sute de bătăi pe minut trăiesc mai puţin (a se vedea pasărea colibri şi altele).” (Rădulescu
V., Medicina povestită pe înţelesul tuturor, pag. 69).

Page 8
Rădulescu V. (2019). Medicina povestită pe înţelesul tuturor. Bucureşti: Editura Bookzone.
Cu cât frecvența cardiacă începe să scadă datorită exercițiului fizic cu atât durata de viață va crește.
Scăderea frecvenței cardiace cu o bătaie înseamnă un an în plus de viață, frecvența cardiacă mai rară cu 3
bătăi/min aduce un plus de 3 ani de viaţă.
Ciclistul Eddy Merckx, cvintuplu câştigător al Turului Franţei şi Italiei avea pulsul de 38 până la 44 de
bătăi pe minut, iar tenismenul Björn Borg, de 33-35 (Belghiti J., 2018, pag. 70); sportivii de performanţă au un
ritm cardiac de repaus mai mic de 30 de bătăi pe minut (Morton, D., 2018, pag. 38).
Belghiti J., Vezin, A. (2018). Idei preconcepute (sau nu) despre sănătate. Bucureşti: Editura Niculescu.
Morton, D., PhD. (2018). Trăieşte mai activ!. Pantelimon: Editura Viaţă şi sănătate.
Inima devine mai puternică, poate pompa mai mult sânge cu fiecare bătaie şi de aceea nu trebuie să
bată atât de frecvent. Inima este singurul organ din corp care se irigă pe relaxare. Cu cât relaxarea cardiacă
este mai îndelungată, cu atât inima va fi mai bine hrănită. S-a demonstrat prin studii de specialitate şi faptul că
un animal, cu cât are frecvenţa cardiacă mai redusă, cu atât trăieşte mai mult. Astfel broasca ţestoasă are o
frecvenţă cardiacă de circa 25-30 de bătăi / minut, poate trăi uneori şi peste 200 de ani, în vreme ce un piţigoi,
cu o frecvenţă cardiacă de 1000-1200 de bătăi / minut (aproximativ 20 bătăi cardiace pe secundă), rar
depășește 3-4 ani, nu depăşeşte decât arareori 4-6 ani de viaţă. De dorit este ca frecvența cardiacă să scadă
măcar sub 55, dacă nu și mai jos. Acesta este un lucru foarte foarte important. Durata exerciţiului fizic trebiue
să fie peste 2 ore pe zi ne spune dr. Virgil Stroescu (Schimbarea stilului de viata, 2016, https://youtu.be/PJ-
S4sNb5Zk) sau să alergăm cam o oră pe zi.
Pentru cei care nu au timp să alerge, se potriveşte sfatul dat de Mark Sisson (pag. 60. 61) şi anume să
facem din când în când un sprint. În vechime, când pericolele pândeau după fiecare colţ de capacitatea de a
alerga depindea posibilitatea de a trăi, fie că o rupea la fugă pentru a evita un animal ori alerga să prindă un
animal pentru mâncare Sprinturile ocazionale efectuate cu maximum de efort, scrie acesta reduce efectele
îmbătrânirii favorizând eliberarea testosteronului şi a hormonului creşterii. Cu biciclete de fitness se poate
creşte dificultatea până la cea a unor sprinturi adevărate. Menţionez faptul că testosteronul susţine
supravieţuirea neuronilor (Dale E. Bresdesen, pag. 156).
Sisson M. (2017). Proiectul primar: Reprogramează-ţi genele pentru a avea o sănătate excelentă.
Bucureşti: Lifestyle Publishing, 2017.
Bredesen Dale E., MD. (2018). Sfârşitul Alzheimerului. Primul program care previne şi inversează
declinul cognitiv. Bucureşti: Lifestyle Publishing.

Page 9
Vorbind despre situaţia că cu cât ne antrenăm mai mult, cu atât vom vrea să ne antrenăm mai mult
James Forsythe remarcă că „corpul vostru va adora epuizarea fizică!” (Remedii împotriva îmbătrânirii,
pag.129).
Forsythe, J., W., MD, HMD. (2013). Remedii împotriva îmbătrânirii. Secrete care combat efectele
îmbătrânirii şi vă schimbă viaţa. Bucureşti: Lifestyle.
În momentul când se depăşesc anumite limite, binecuvântarea pe care o aduce exerciţiul fizic este
retrasă şi acesta constituie o sursă puternică de boală. Dacă ne uităm la marii culturişti, la marii halterofili, la
persoanele care aleargă la maraton, la persoanele care merg în curse cicliste extrem, extrem de îndelungate, la
aceşti maratonişti etc., ce faţă îmbătrânită au tocmai datorită efectului acestor radicali liberi. În efortul fizic
intempestiv, dacă odată cu creștera intensității acestuia să creștem și aportul cantității de antioxidanți
introduși în organism, nu există o limită a efortului pe care este bine să-l facem.
Alergătorii de maraton pot să fie afectați de uzura șoldurilor și a genunchilor (Marklund, B., 2017, pag.
25). Excesul de efort fizic poate avea ca efect suprasolicitarea doar a anumitor articulaţii, ducând la tasarea şi
distrugerea cartilajului articular, iar în timp la limitarea sau imposibilitatea efectuării mişcărilor din articulaţia
respectivă, cum este la halterofilii, atleţii, culturiştii, gimnaştii de performanţă, care suprasolicită articulaţiile
genunchiului, şoldului şi ale coloanei vertebrale. Culturismul şi halterele suprasolicită intens şi inima, cu risc de
afectare precoce a acestui organ (Dr. Mărginean Călin).
Marklund, B. (2017). Ghidul nordic pentru a trăi cu 10 ani mai mult. 10 sfaturi simple pentru o viață mai
fericită și mai sănătoasă. București: Lifestyle Publishing.
Activitatea fizică încetinește scurtarea teleomerilor, iar lungimea acestora este corelată cu procesul de
îmbătrânire, scăzând odată cu vârsta, cu aproximativ 10 ani (Mencinicopschi, G., 2012, Adevărul despre
alimentație, nutriție sănătoasă și diete ortodietoterapie, pag.)
Sedentarismul este principalul factor care determină incapacitate fizică la oamenii în vârstă, oamenii
nu-şi grăbesc astfel singuri îmbătrânirea, îndeosebi a aparatului locomotor şi cardiovascular (dr. Zeana C.,
1998, Sănătate şi comportament, Bucureşti: Editura Enciclopedică).
Dacă medaliatul cu aur al sistemului de sănătate este exerciţiu fizic, medaliaţi cu bronz sunt doi,
consumul de lichide şi odihna, alimentaţia este medaliatul cu argint (dr. Călin M., Exercitiul fizic, 1 feb. 2015,
https://youtu.be/r86qNH8BKgA).
2. Odihna și apa. Cine doarme mult va trăi mult, cine doarme puţin va trăi puţin (dr. Virgil Stroescu,
Schimbarea stilului de viaţă, 2016, https://youtu.be/PJ-S4sNb5Zk). Deficitul unui hormon din creier, ADH face
ca corpul să nu poată reţine apă. Pacienţii respectivi ajung să bea între 25 şi 80 de litri de apă la zi, la aceşti

Page 10
pacienţi s-a constatat că sunt mult mai deştepţi ca media, au un ten de nu se poate. Testul suficienţei
consumului de lichide înseamnă urină incoloră, inodoră dar peste 2,5 litri.
(Dr. Mărginean Călin, Controlul greutatii corporale, 2013, https://youtu.be/wJf7zdi8oLg).
3. Alimentaţia. Alimentația are legătură cu factorii longevității: antioxidanții, evitarea variației mari

circadiene ale glicemiei, glicemia să fie între 70-87 mg%, evitarea inducerii stărilor inflamatorii, greutatea
menținută în limite normale, evitarea drogurilor ca cafeaua, alcoolul etc., reducerea aportului de sodiu (sare).
Despre antioxidanţi:
- Vârful suplimentelor alimentare, nimeni nu-l bate nici măcar nu se apropie la genunchiul său, este
pudra de orz verde. (dr. Mărginean Călin, 2017, Îngrijirea tenului, între mit şi adevăr!,
https://youtu.be/oAx25HuOxLg). "Sucul de orz verde are nişte proprietăţi teribile pentru întinerirea
organismului." 100 de mililitri de suc echivalaează cu un gram de pudră de orz verde. La peste 3 linguriţe pe zi,
are efect puternic anticancer. Pudra de orz verde merită toţi banii, peste 3 linguriţe pe zi, să consumăm de cât
avem bani, aveţi bani de 30 de linguriţe pe zi, 30 să consumaţi. Cu cât mai mult cu atât mai bine (dr. Călin
Mărginean, 26 aug. 2015, Principalii factori care influențează apărarea corpului, https://youtu.be/-_471YJB-
48).
- După melatonină glutationul este un regenerator excepţional, pe care îl face ficatul, unii zic că este cel
mai puternic antioxidant pe care-l face corpul, acesta ajută crâncen la detoxificarea corpului nostru. Se
comercializează ca pastile de 500 miligrame. Foarte bun, foarte sănătos, o pastilă pe zi, ani de zile. Riscaţi să
nu mai muriţi. Şi de asemenea să nu mai treceţi pe la doctor (Mărginean Călin, 2017, Melatonina, hormonul
tinereţii, şi al longevităţii!, https://youtu.be/GsB114iwA7s).
Ce putem consuma cu cât mai mule cu atât mai bine: drojdie de bere inactivată.
Dacă vom avem 10000 unităţi ORAC pe zi sigur trecem suta de ani. Dacă aveţi salturi de consum de
antioxidanţi de 30.000-40.000, putem avea și până la 60.000 de unităţi zilnice, veţi arăta de departe mai tineri,
vigoarea corpului dvs. va fi maximă, nu veţi mai răci nici „nici să crape pământul” cum spunea un doctor. (vezi
http://drcalinmarginean.blogspot.com/2011/05/scala-orac-comentata.html).
Durata de viaţă în funcţie de alimentaţie: dieta vegetarian totală (vegan) aduce un plus de minim 30 de
ani de viață (pentru mai multe informaţii vezi iar (Dr. Mărginean Călin,
http://drcalinmarginean.blogspot.com/search?updated-max=2011-06-29T21:47:00%2B03:00&max-
results=1&start=3&by-date=false), dacă asociază cu exerciții fizice eficiente, persoana ajunge întotdeauna
centenară; cu dieta vegan crudivoră, se ajunge sigur centenar, sau cu un plus mai mult de 30 - 40 de ani față
de medie (din seminariile de sănătate a dr. Mărginean Călin).

Page 11
Acesta este ceea ce scrie şi Tomi Tohăneanu, dacă trecerea la veganismul crudivor sau la alimentaţia
frugiforă se face începând de la o vârstă de 20-25 de ani, aceasta poate prelungi durata de viaţă chiar şi cu 30
de ani sau mai mult (Tohăneanu, T., 2010, pag. 42).
Tohăneanu, T., I. (2010). Fii sănătos! Vindecare prin alimentaţia naturistă. Bucureşti: Editura Minerva.
Scala ORAC, unităţi / 100 g produs în ordine descrescătoare a unităților ORAC
1.078.687 cuișoare ulei esențial (ulei alimentar nu de uz extern)
379.800 Iarba de smirnă ulei esențial
314.446 pudra de cuişoare
298.300 coriandru ulei esențial
267.536 pudra de scorţişoară
200.129 pudra de oregano uscat
159.277 pudra de curcuma
91.500 pudra de roşcove (carob, ceratonia)
76.800 seminţele de chimen
74.349 pătrunjelul uscat
67.553 busuiocul uscat
24.700 polenul granule
17.919 boiaua de ardei
16.062 fructe de scoruş negru, Aronia melanacarpa, familia Rosaceae, (Maria Pop, Oana Pop, pag. 148)
5.770 prunele uscate
5.293 prunele crude
5.346 usturoiul crud
5.216 1 pahar de must de struguri negri
3.432 untul de arahide
3.166 arahidele de orice fel, crude
3.145 varza roşie fiartă şi scursă fără sare
(după site-ul http://drcalinmarginean.blogspot.ro/2011/05/scala-orac-comentata.html)
„S-a demonstrat că memoria este cu atât mai bună, cu cât sunt mai mult antioxidanţi în sânge”, (Pamploma-
Roger, Un corp sănătos, pag. 62)
Uleiul esenţial de măghiran conţine 130.900 unităţi şi uleiul esenţial de roiniţă 134.300 îmbunătăţesc funcţia
cognitivă şi susţin memoria. Consumate ca ulei esenţial se iau 10-20 de picături pe zi (Pamploma-Roger, Un corp sănătos,
pag. 80. 83).

Page 12
Pamploma-Roger, G., D. (2016). Un corp sănătos. Ghid practic de îngrijire a corpului. Pantelimon: Viaţă şi
Sănătate.
Uleiul esenţial de mentă chiar dacă nu este atât de bogat în antioxidanţi (are totuşi 37.300 unităţi ORAC), despre
acesta dr. Mărginean Călin povesteşte cum cu o anumită ocazie a pus 4 picături în supă (deşi sfatul său este să nu
depăşiţi o picătură odată), iar efectul a fost că s-a desfundat nasul instantaneu, cu efect persistent de 8 ore (De la
conferinţele medicale, subiectul Antioxidanţii).
Dintre toate vegetalele de culoare neagră sau violet închis să nu uităm de varza roşie şi prunele negre, acestea
fiind cele mai ieftine surse de resveratrol. Prunele sunt o sursă bogată de glucide cu index glicemic scăzut, după
Mencinicopschi, G. acţiunea antioxidantă a prunelor s-ar dubla atunci când sunt uscate sau preparate sub formă de
magiun fără adaus de zahăr şi aditivi alimentari, acesta scrie, deşi informaţia nu este confirmată că dacă prunele au
capacitate antioxidantă de 62,4 mmol/kg, magiunul are 275; acest magiun are efecte anti-aging (Mencinicopschi, G.,
2012, Adevărul despre alimentaţie, pag. 77. 859). Singurul produs de magiun din comerţ pe care îl recomandăm este cel
produs de Topoloveni.
Mencinicopschi, G., Mencinicopschi I., C., Cîmpean, C. (2012). Adevărul despre alimentaţie, nutriţie sănătoasă şi
diete: orodietoterapie. Bucureşti: Editura Medicală.
Dacă vom avea un stil de viață sănătos, ne vom hrăni sănătos şi vom utiliza suplimente cu melatonină
putem spera la o durată a vieţii de cca 120 de ani, trăind bine, îmbătrânind tineri şi murind sănătoşi
menționează Prof. Walter Pierpaoli din Italia. După Scarlat, scăderea producției de melatonină semnalizează
sistemului endocrin să producă mai puțini hormoni sexuali, ceea ce poate duce în timp la atrofia organelor
sexuale însoțită de scăderea interesului pentru actul sexual și a performanțelor pe timpul acestuia (atât la
bărbați cât și la femei) (Scarlat 2010, pag. 299). Cantitatea de melatonină ca supliment pe zi necesară unei
persoane este de 5 mg.
Deşi multe persoane observă că dorm a dormi mai bine şi se trezesc mai odihniţi dacă iau cantităţi mici de
melatonină, comparabile cu cele secretate de creier, dacă este nevoie de mai mult de atâta e în regulă să iei până la 20
mg (dr. Dale E. Bredesen, 2018, pag. 232, dr. Florin Ioan Bălănică, Melatonina, secretul unui somn odihnitor, sfatul
medicului despre problemele somnului – CSID.ro, https://youtu.be/_emJA3vlPfQ). Recomandăm pastilele sublinguale,
care se pot lua din nou în caz că dormim câteva ore şi ne trezim neputând să adormim din nou.
Bredesen, D., E., MD.(2018). Sfârşitul Alzheimer. Primul program care previne şi inversează declinul cognitiv.
Bucureşti: Lifestyle Publishing.
Scarlat, A., Cristina F., Monica T., Tomi T. (2010). Cheia longevității. București: Editura Minerva.
Apa sărăcită în deuteriu are nişte proprietăţi revigorante pentru corpul nostru ceva teribil.
Funcţionează ca şi un antioxidant teribil. Are o forţă anticancer remarcabilă.

Page 13
Apă sărăcită în deuteriu scot şi concentrează aproape complet, deci apă uşoară, sucurile de fructe şi
legume. Produsele animale concentrează apă îmbogăţită în deuteriu, factor puternic de degenerare,
îmbătrânire şi alte boli.
Antioxidantii - Dr Calin Marginean (alimente sanatoase, regim alimentar), 15 aug. 2019,
https://youtu.be/cTwAtvZheXI
Organismul bolnavilor de diabet insipid ajunge să aibă nevoie chiar de 5, 10 au fost cazuri de 80 de litri
de apă pe zi. Aceste persoane nu au făcut de loc pietre la rinichi şi infecţii la rinichi deoarece cum apărea un
microb cum era dus de apă. Aceştia au un ten de invidiat, la 80 de ani arată ca alţii la 45 de ani. Mintea lor
lucrează cu cantităţi imense de informaţii. Aceștia sunt mult mai inteligenţi decât media. Dintre efectele unui
consum lichidian cronic redus sau insuficient face parte şi faptul că este grăbită moartea neuronală, celula
nervoasă funcţionează cu cantităţi foarte mari de apă, noi nu-i dăm apă, o forţăm, ea ar munci dar nu are
substratul reacţiilor chimice, şi atunci această celulă va muri (dr. Călin Mărginean, 2016, Acqua il liquido vitale,
https://youtu.be/9FHwG2RECH4).
Un studiu a arătat că orice om cu o glicemie pe stomacul gol de peste 87 mg/dl este expus unui risc
crescut de diabet (dr. Mark Hyman, Soluţia pentru glicemie, pag. 49, 50).
Hyman, M. (2016). Soluţia pentru glicemie: programul ultrasănătos care te ajută să slăbeşti, să previi
bolile şi să te simţi foarte bine chiar acum! Braşov: Editura Adevăr Divin.
Dacă usturoiul este consumat regulat oprește deteriorarea intelectuală sau cognitivă care vine odată cu
vârsta, au arătat studiile efectuate pe extractul de usturoi maturat (Kyolic), care are o putere de antioxidare
mai mare decât usturoiul crud (Pampolimona-Roger, G., D., 2016, Un corp sănătos. Ghid practic de îngrijire a
corpului, pag. 66).
Pampolimona-Roger, G., D. (2016). Un corp sănătos. Ghid practic de îngrijire a corpului. Pantelimon:
Viață+Sănătate.
Dr. Virginia Faur recomandă să mâncăm usturoiul crud pentru a fi mai eficient, aceştia bine pisaţi se
amestecă cu ulei şi se foloseşte ca adaus la diferite mâncări, aceasta scrie: „Statisticile arată că, în regiunile
unde se consumă mult usturoi, cancerul face mai puţine victime. Există o relaţie directă între longevitate,
rezistenţa la cancer şi consumul de usturoi” (Reţete pentru trup şi suflet, pag, 200), Deşi este o informaţie
necomfirmată menţionăm faptul că unele studii efectuate pe locuitorii unei regiuni din China, producători şi
mari consumatori de usturoi au dezvăluit un număr de centenari extrem de ridicat. „Aceşti centenari, de şapte
ori mai numeroşi ca în alte regiuni ale Chinei, se bucură de o sănătate excelentă.” (Nathalie Cousin, pag. 168).
Faur, V. (2013). Reţete pentru trup şi suflet. Lugoj: Editura Nard.

Page 14
Cousin, N. (2014). Produse minune. Fructe şi legume. House of Guides PG.
Doctorul Adriam Stănescu, medic care este specializat în gerontologie şi psihogeriatrie ne prezintă în
cartea sa un număr de 5 persoane cu o viaţă lungă, echilibrată şi frumoasă care au vârsta biologică subiectivă
mai mică decât vârsta din buletin, de exemplu dl. Ion Stănescu care deşi are 85 de ani, are vârsta biologică
subiectivă de 70 de ani, şi scrie despre aceştia faptul că constată, cercetând modelele de viaţă lungă şi
sănătoasă, că toate aceste persoane au fost caracterizate de lipsa exceserlor, fie că vorbim despre activitatea
fizică, nutriţie, odihnă sau activitate intelectuală (Stănescu A., 2018, Hai să trăim mult şi bine!, Piteşti: Editura
Paralela 45).
Alţi factori implicați în longevitate:
Dr. Călin Mărgineanne spune: fiecare kilogram de greutate peste greutatea ideală, înseamnă un
trimestru mai puţin de viaţă. Dacă citim cel puţin 3 pagini A4 pe zi o avea o stare eficientă de vasodilataţie
cerebrală. Ocuparea cu cât mai multă informaţie a celulelor cerebrale, memorarea continuă de lucruri, cântaţi
cât mai mult zilnic. Persoanele longevive de regulă citesc în continuare foarte mult, se mişcă foarte mult, s-au
văzut persoane de 102, 104 ani pot învăţa limbi străine, să cânte la un instrument, etc. Măcar odată pe
săptămână dacă mâncaţi mai bine dimineaţa, nu mai mâncaţi de loc pe parcursul zilei, beneficiile pentru
sănătate vor fi majore (Dr. Călin Mărginean, 2019, Longevitatea omului, (sănătate şi nutriţie),
https://youtu.be/kg1rOF1YOhw).
Dr. Vasi Rădulescu ne vorbeşte despre pacienţii săi de peste 80 de ani, care nu iau medicamente, „arată
ca nişte floricele”, şi au mintea limpede, la aceştia a văzut că între alte caracteristici cum sunt faptul că încă fac
exerciţii fizice, au hobbiuri, nu le au cu alcoolul, deşi câţiva mai beau nişte vin sau bere din când în când etc. şi
faptul că, spune dânsul, „i-am văzut pe mulţi cu cărţi la ei” (Medicina povestită pe înţelesul tuturor, pag. 48.
49).
Rădulescu, V. (2019). Medicina povestită pe înţelesul tuturor. Bucureşti: Bookzone.
Corneliu D. Zeana, doctor în medicină în cartea sa Sănătate şi comportament (pag. 11) ne spune că
„statisticile au dovedit, între altale, că durata vieţii este proporţională şi cu numărul de cărţi citite”.
Zeana, C.,D. (1998). Sănătate şi comportament. Bucureşti: Editura Enciclopedică.
Un îndemn pentru a ne menţine mintea ocupată, a faceţi-vă planuri de viitor şi a încerca să le şi punem
în aplicare este ideea că conform unei concluzi a studiului demarat de dr. Lewis Terman de la Universitatea
Sanford care evidenţiază legătura dintre o funcţionare sănătoasă a creierului şi longevitate, în acest studiu cei
mai dezamăgiţi de realizările lor au murit la vârstele cele mai tinere (dr. Daniel Amen, Foloseşte-ţi mintea ca să
întinereşti, pag. 162)

Page 15
Amen, Daniel, G., M.D. (2014). Foloseşte-ţi mintea ca să întinereşti: Secretele regenerării fizice,
emoţionale şi mentale. Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
În cazul consumului a 1-2 mese pe zi şi restul foame, se face mişcare deoarece aceasta face ca
organismul să ajungă să recurgă la propriile resurse. Se pune în activitate mecanismul lui de adaptare. De a-şi
reduce rata metabolică, şi a topi masă musculară. Pentru că muşchii sunt cei care consumă majoritatea
energiei. Dacă eu am grăsime ceea ce va face prima oară metabolismul meu se referă îndodeauna la masa
musculară, în câteva zile va reduce masa musculară pentru că trebuie să-şi scadă consumatorii. Asta este
inerţia oricărui organism. Să-şi păstreze rezervele, şi reducă din consumatori. Ce va folosi metabolismul meu în
primele zile se referă la musculatură, şi dacă se continuă acest stil, va fi forţat după un anumit prag din care a
topit din masa musculară, aici apare şi foamea aceea puternică, să recurgă şi la ţesutul adipos.
Mulţi oameni care au obezitate au tocmai acest stil de viaţă, mănâncă o dată, de două ori pe zi.
Mănâncă calorii suficiente şi excesul caloric se depune, deci numărul de calori să fie cel care trebuie la acest fel
de alimentaţie şi atunci aceasta funcţionează şi ca metodă de slăbire. Dacă nu se mănâncă pe parcursul întregii
zile se recurge la masa musculară prin deficit, se ajunge la autofagie. Dacă nu faci un efort fizic care să
stimuleze sinteza musculară şi menţinerea proteinelor din masa musculară în muşchi in fibră, va consuma o
parte din proteinele din aceasta, reduce volumul fibrelor musculare, densitatea pentru că muşchii consumă cel
mai mult din energie, şi acesta este rolul organismului să-şi conserve ceea ce are chiar dacă există un exces
ponderal. Va încerca să-l conserva cu price preţ (dr. Mihai Comşa, 2019, în Distrugem mituri despre mâncare,
https://youtu.be/yXS70kv_pbA).
Factori care ne conduc la longevitate sunt și evitarea variației mari circadiene ale glicemiei. Glicemia
ideală este între 70-89 mg%. Dulciurile concentrate scad (uneori drastic) durata de viaţă şi calitatea acesteia, în
funcţie de cantitatea şi periodicitatea consumului.
Colesterolemia pe care ar trebui să o avem este de 100 plus vârsta în ani, exprimat în miligrame la 100
ml de sânge, sau măcar sub 150-160 mg% caz în care acesta nu aderă la vase ci se „spală” de pe vase
(https://www.youtube.com/watch?v=rTlaj30LT1o).
La centenari, s-a observat că valorile colesterolului de regulă sunt sub 150 miligrame/100 mililitri
sânge, sau chiar sub 100. „Motivul pentru care chiar și tinerii trebuie să își supravegheze colesterolul este că
acesta prezice disfuncția erectilă mai târziu în viață, care prezice la rândul ei atacul de cord, cel cerebral și
moartea timpurie” (Greger, M., 2017, Cum să nu mori, pag. 423).
Greger, M., cu colaborarea lui Stone, G. (2017). Cum să nu mori: Descoperă alimente dovedite științific
că previn și inversează boala. Brașov: Editura Adevăr Divin.

Page 16
Sunt date care certifică faptul că dacă la anumite loturi populaţionale la care dieta vegană este o
regulă, la fel ca şi exerciţiul fizic zilnic, nivelul colesterolului total a rămas sub 150 mg%, sau chiar sub 100 mg
%. Se presupune că dacă „normalul” ar fi coborât undeva pe la colesterol mai mic de 130 mg%, LDL-C mai mic
de 70 mg%, glicemia mai mică de 90 mg%, tensiunea arterială mai mică de 120/70 mmHg şi pulsul de repaus
mai mic de 60 bătăi / minut, am putea trăi spre 120-140 de ani. (Mărginean Călin,
https://youtu.be/rTlaj30LT1o).
Christoph M. Bamberger, doctor în medicină, (Cum să trăim mult şi bine, pag. 122) ne spune că o
valoare ridicată a HDL-ului poate fi indiciul unei vieţi lungi. „La centenari, valoarea lui depăşeşte atât de
frecvent 70 de miligrame/decilitru, încât nu mai poate fi vorba de o coincidenţă.” Faţă de LDL (low density
lipoprotein), colesterolul cu densitate mică a lipoproteinelor, care formează particule minuscule şi uşoare,
asociate cu rigidizarea şi îngroşarea arterelor, HDL (high density lipoprotein), colesterolul format din
lipoproteine cu densitate mare formează particule mari, grele, care nu se pot infiltra în pereţii arterelor, este
colesterolul „bun” pentru că rămâne în circulaţia sângelui şi transportă colesterolul „rău” LDL din artere în
ficat pentru a fi procesat (Sarah Brewer, 2018, pag. 44).
Bamberger, C. (2007). Cum să trăim mult şi bine. Program individual de prevenţie. Buzcureşti:
Humanitas.
Brewer, S., dr. (2018). Superalimente pentru sănătate. Ce să mănânci ca să fii sănătos. Bucureşti: Alias
Publishing.
HDL este crescut prin exerciţiu fizic regulat, acesta ajută şi la controlul zahărului în sânge, o singură
serie de exerciţii fizice poate face insulina să funcţioneza mai eficient mai bine de 3 zile; efectuarea regulată a
unor exerciţii de rezistenţă poate produce modificări pozitive în controlul zahărului în sânge care pot fi la fel de
eficiente sau chiar mai eficiente uneori decât cele ale tratametelor medicamentoase convenţionale. Stilul de
viaţă activ ne mai oferă protecţie împotriva hipertensiunii arteriale şi a disfuncţiei erectile (Morton, D., 2018,
pag. 23, 24).
Morton, D., PhD. (2018). Trăieşte mai activ!. Pantelimon: Editura Viaţă şi sănătate.
Menținerea și descoperirea „copilului interior” înseamnă a poseda (în anumite limite) o mentalitate de
copil, reprezintă unul dintre cele mai bune metode de combatere a îmbătrânirii. Aceasta înseamnă o minte
deschisă la nou şi elasticitate în gândire, să continuați să vă bucurați de ori ce lucru din jurul nostru, din familia
noastră la orice vârstă; să căutaţi motive de bucurie şi exploataţi-le la maximum; indiferent de vârstă, încercaţi
să vă şi jucaţi. Să facem aceasta să nu spunem zilnic, deşi ar fi foarte indicat așa, să o facem în societate, sau
chiar singur. Gândiţi-vă la ceva ce ar redescoperi în dvs. tinereţea şi chiar copilăria, care v-ar putea readuce

Page 17
bucuria copilărească, chiar şi pentru câteva momente din zi (acea inocenţă, fără preocupări / griji). Încercaţi să
faceţi ceva care să vă ţină mintea în acţiune. Aceste lucruri constituie un factor puternic şi important de
longevitate. (Dr. Călin Mărginean, 2019, Longevitatea omului, (sănătate şi nutriţie),
https://youtu.be/kg1rOF1YOhw?t=3827).
Numeroase observaţii făcute asupra unor centenari care trăiesc în zone diferite scot la iveală faptul că
toţi au o caracteristică comună, atitudinea lor faţă de îmbătrânire ne spune dr. Mihai-Alin Scarlat (Cheia
longevității, pag. 329). „Faptul că afirmăm din când în când că îmbătrânim, mintea va accepta ca adevăr
această afirmaţie, şi cu timpul ne vom forma o imagine a unui corp îmbătrânit, iar cu timpul organismul va da
semne de îmbătrânire.”
Cele mai multe studii confirmă că vârsta biologică se corelează mai bine cu vârsta psihică decât cea
cronologică, de cele mai multe ori îmbătrânirea se produce pe plan mental. Se pare că procesul de îmbătrânire
este datorat acceptării de către subconştient a faptului că la 50-60 de ani omul începe să îmbătrânească, dar şi
datorită unor factori externi (alimentaţie, somn, mişcare ş.a.).
Toate idealurile noastre sunt programate în subconștient și programarea subconștientului se face prin
gândul nostru; subconștientul acceptă orice idee, el nu știe să discearnă dacă este bună sau rea ideea, el o
acceptă ca fiind adevărată. Dacă convingerea noastră este că vom îmbătrâni la o anumită vârstă, sau dacă ne
vom pierde interesul faţă de viaţă centrii cerebrali localizați în hipotalamus și hipofiză, adică glandele
neuroendocrine generează o dereglare a serotoninei și norepinefrinei (neurotransmițătorii creierului), care vor
activa și accelera procesul de îmbătrânire (Scarlat, A., pag. 327). Îmbrăcămintea, nu numai modul cum arăt eu,
contează foarte mult şi în relaţia cu partenerul de viaţă, dar şi în relaţia cu cei din jurul meu. Să nu ne gândim
că nu mai avem voie să purtăm anumite culori, mai deschise deoarece sunt prea tinereşti.
Scarlat, M. A., Dr., Cristina F., Dr., Monica T., Tomi T. (2010). Cheia longevității. București: Editura
Minerva.
Alexander Leaf, medic la Harvard a călătorit în jurul lumii, în locuri unde se zvonea că oamenii trăiau o
viaţă activă, plină de vitalitate la 80, 90 de ani şi chiar mai mult, în multe cazuri aceste poveşti fiind adevărate..
A vizitat comunităţi din republicile Uniunii Sovietice, din nordul Pakistanului, din Munţii Anzi şi din Ecuator.
Leaf a descoperit că o trăsătură comună a acestor oameni era atitudinea lor în privinţa îmbătrânirii,
simplu spus în aceste societăţi a îmbătrâni înseamnă a trăi mai bine; ei aveau înţelepciunea experienţei şi
biologia tinereţii.
Un alt studiu care şi el ne spune că aşteptările determină rezultatele a fost întreprins de psihologul
Ellen Langer tot de la Harvard. Grupuri de oameni de 70 şi 80 de ani au fost încurajaţi să gândească şi să se

Page 18
comporte ca şi cum ar fi fost cu 20 de ani mai tineri. După doar 5 zile aceştia au prezentat schimbări fizice
asociate cu întinerirea. „Auzul şi văzul li s-a ameliorat, au executat mai bine testele de dexteritate şi şi-au
îmbunătăţit mobilitatea articulaţiilor” (Chopra D., 2020, pag. 22).
Chopra, D, M.D., Simon, D., M.D. (2020). Întinereşte şi trăieşte mai mult. Bucureşti: Editura For You.
Aceştia au pretins că sunt mai tineri, s-au retras din vieţile lor familiale, la mănăstire, ascultau
programe de televiziune din perioada în care erau cu 22 de ani mai tineri încercând să facă experienţa cât mai
reală.
Au început să trăiască de parcă erau din nou tineri şi pe măsură ce experimentau noi gânduri şi
sentimente despre aceasta creierul lor au început să activeze neuronii în noi tipare şi combinaţii. Creierul lor
nu putea face diferenţa între a fi cu adevărat de 22 de ani mai tineri şi a pretinde aceasta. Bărbaţii auînceput
să semnaleze schimbările genetice care să reflecte cine deveniseră.
Corpurile lor au produs neuropeptide care să corespundă noilor emoţii, pe măsură ce celulele potrivite
au permis accesul acelor transmiţători chimici, i-au condus către ADN-ul celulelor, unde au fost create
proteine noi care au căutat noi gene, în funcţie de informaţiile pe care le purtau. Au activat gena aflată în
aşteptare şi declanşând schimbări epigenetice care au dus la producerea unor proteine similare unor bărbaţi
cu 22 de ani mai tineri. Dacă pentru schimbarea epigenetică se întâmpla ca trupurile bărbaţilor să nu aibă
părţile necesare, epigenomul făcea apel la celulele stem pentru a produce elementele necesare. Bărbaţii care
au ieşit în pas vioi pe porţile mănăstirii nu au mai fost aceeaşi ca cei care intraseră târşiindu-şi paşii cu două
săptămâni înainte (dr. Joe Dispenza, Tu eşti placebo, pag. 185. 186).
Dispenza, J. (2016). Tu eşti placebo. Bucureşti: Act şi Polirom.
Studiile efectuate de cercetători britanici au arătat faptul că stresul complexului de vârstă din preajma
pensionării crește cu 25% riscul de infarct și cu 15% apariția accidentelor cerebrale, iar aceleași studii arată că
îmbătrânirea este grăbită cu 20-35% din cauza complexelor de vârstă (Roman, V., Vârsta, aliat sau dușman,
2008, pag. 31).
Roman, V. (2008). Vârsta, aliat sau dușman. București: Viață+Sănătate, nr. 11.
Sunt foarte multe persoane care au constatat că râsul ajută teribil la sănătate. S-a constatat că
persoanele care râd mai mult din timpul zilei, au o sănătate mult mai bună. Râsul dar nu fără rost, ajută foarte
bine şi condiţiei psihice. Supercentenarii, au vârsta peste 110 ani, sunt aproximativ 40 declarați. O
caracteristică comună a acestora o constituie seninătatea - ei au acceptat ceea ce nu mai pot schimba și se
bucură de viața care le este dată.

Page 19
Fuster V., (pag. 248) scrie: „majoritatea persoanelor pe care le cunosc și care se apropie de vârsta de
100 de ani — mama mea a fost una dintre aceste persoane — sunt deschise, curioase, sociabile și foarte
active”, majoritatea nonagenarilor care ajung la această vârstă în deplinătatea facultăților „au făcut eforturi
conștiente și foarte studiate pentru a se menține sănătoși. Toți sunt activi fizic și intelectual, simt pasiune
pentru viață și au propria metodă pentru a sfida trecerea timpului și pentru a-și menține spiritul tânăr.”
„Un aspect vital al longevității este să avem o pasiune și să ne situăm în afara mulțimii. Să devenim
ceea ce psihologul american Abraham Maslow descria ca o persoană fără limite.” Să facem ceva pentru că ne
stimulează și nu pentru ca să-i impresionăm pe ceilalți, bucuria atingerii scopului ar trebui să devină scopul
însuși. (Walker R., pag. 143.)
Anumite deprinderi sănătoase pot să fie moștenite din generație în generație ca mișcare, alimentație
cât mai naturală, proaspătă, o cultură muzicală clasică și nu tobe, manele sau așa ceva - toate acestea pot să
constituie un factor de longevitate. Marea majoritate a violoniștilor, a persoanelor care au o cultură muzicală li
se formează o amprentă pe creier numită în termeni medical-anatomic: bagheta dirijorului. Aceste persoane
au de regulă o durată de viață mai îndelungată. Deci, cu cât o persoană are a aplecare spre muzică clasică acea
persoană va putea să fie și mai longevivă.
Cortexul prefrontal al oamenilor credincioşi în general se poate îngroşa, la cei care au o viaţă spirituală,
însă, creierul unui om religios se poate şi atrofia, de la 50-60 de ani, şi aceşti oameni nu mai pot judeca normal.
Pentru primul caz, ceea ce trăieşte un om spiritual când se roagă, când cântă, când meditează,
fiziologic, în creier, se manifestă la fel ca atunci când merge pe un munte, şi contemplă peisajul, sau când urcă
pe munte şi se bucură, când merge pe malul oceanului, sau când face sport şi este „in the zone”.
În primul caz ceea spune un studiu, este vorba de credincioşi aşa zişi liberali, care se bucură de biserică,
de sabat, de rugăciune, de religie dacă vreţi, însă, nu sunt obsedaţi tot timpul, de faptul că-i condamnă
Dumnezeu sau îi condamnă fraţii de la biserică. Adică nu trăiesc în biserici în care cineva tot timpul te
urmăreşte. Această stare toxică, în care Dumnezeu te urmăreşte la fiecare pas, şi fraţii te urmăresc la fiecare
pas, este cea care distruge creierul, când vorbim de cea de a doua situaţie, a atrofierii creierului. Creştinii care
declară că ei sunt născuţi din nou, sunt cei care sunt mai stresaţi. Creştinii care tot timpul vorbesc de diavolul,
şi de supranatural, aceştia sunt cei mai stresaţi. Creştinii care sunt obsedaţi că Dumnezeu tot timpul nu-i
aprobă.
De multe ori omul are o experienţă bună, şi nu se poate bucura de ea fiindcă se întreabă: dar oare
Dumnezeu este de acord cu mine, de multe ori omul nu este capabil să se bucure de bucurii elementare ale

Page 20
vieţii, de care se bucură alţii din cauză că se întreabă dar oare Dumnezeu este de acord cu ce fac eu? Dacă
există o religie care-ţi dă aripi, există şi o religie care-ţi agaţă plumb de aripi.
Pe măsură ce creşte, îl cunoaştem mai bine pe Isus, fiindcă Isus a fost om. Ca noi. Învăţăm să-l
cunoaştem mai bine pe Isus pe măsură că noi înşine creştem. Ce înseamnă să creşti? Există un singur mediu în
care putem creşte. 1 Cor. 13. Iubire. O spune Pavel. Atunci când vorbeşte despre creştere de la copilărie spre
maturitate, Pavel vorbeşte despre iubire. Atunci când ne deschidem către fraţi noştri, către semenii noştri, de
ce nu către familia noastră, căci, acolo apar primele probleme, şi învăţăm să creştem, atunci îl cunoaştem pe
Dumnezeu mai bine. Condiţia principală a cunoaşterii de Dumnezeu este creşterea, spune Pavel. Gândesc ca
un copil, cresc, leapăd ceea ce-i copilăresc. (https://vectorsociety.org/2018/06/19/cunoasterea-de-
dumnezeu/).
Deşi în multe lucrări lucruri asemănătoare cu ceea ce spune dr. Bruce Lipton (2017, pag. 213) faptul că
izolarea socială este cel mai evident și mai solid factor de risc pentru boală, nimic nu o depășește, totuşi chiar
dacă legăturile sociale sunt extrem de importante pentru sănătate, cheia nu este sociabilitatea individuală,
nivelul de sociabilitate în sine nu este unul din motivele pentru care unii oameni au trăit mai mult, participanţii
la studiul lui Terman care persoanele care au sociabilitate emoţională pot ajunge în medii care încurajează
comportamente nesănătoase, grupuri foarte permisive de prieteni hedonişti, care consumă alcool şi fumează
mai mult, participanţii la studiu care au ales înţelept, au obţinut beneficii pe termen lung pentru sănătate.
Mulţi dintre copiii mai introvertiţi din studiu au ajuns să aleagă slujbe stabile şi au avut prietenii durabile, care
au fost valoroase pentru sănătate şi viaţă îndelungată (Friedman H., pag. 46-53).
Lipton, Bruce, H. (2017). Biologia credinţei: Eliberarea puterii conştiinţei, a materiei şi a miracolelor.
Bucureşti: Editura For You.
Friedman, H., S., Martin, L., R. (2013). Longevitatea. Cine trăieşte mai mult şi de ce?. Bucureşti: Editura
Litera.
Cu toate acestea convingerea că atunci „când crezi că ești iubit și protejat ești pe drumul către o stare
bună de sănătate” sau faptul că dacă te căsătorești vei trăi mai mult face parte dintre ceea ce Friedman
numește un mit-fundătură.
Oamenii care se simt iubiți și îngrijiți se vor declara mai fericiți - ei se simt mai bine – acest lucru, în
privința unei vieți îndelungate nu contribuie prea mult. Deși este clar că oamenii care au o rețea socială
cuprinzătoare au o viață mai îndelungată și aceasta contează mult, nu starea de bine asociată cu faptul de a
avea prieteni determină o viață îndelungată. Mai importantă a fost implicarea activă: menținerea legăturilor
cu membri familiei, activitățile cu prieteni și ajutorarea semenilor.

Page 21
În afara rețelelor sociale, beneficiul cel mai evident al relațiilor sociale provine din ajutorarea altora, cei
care își ajută prietenii și rudele, care oferă sfaturi și îngrijire altora manifestă și tendința de a trăi mai mult.
Persoanele care au avut relații extinse și relații sociale bune pentru că i-a ajutat pe alții au obținut beneficii
reale din perspectiva longevității, subiecții cei mai agreabili, mai atenți și mai săritori dintre participalții la
studiul Terman au trăit cel mai mult (Friedman H., pag. 12. 191).
Nu cei care s-au simțit cel mai conectați și apreciați, nu starea de bine asociată cu faptul de a avea
prieteni ci aceia care au avut practic multe legături sociale, precum și cei care s-au angajat să îi ajute pe alții au
trăit cel mai mult (Friedman H., pag. 195).
Afirmaţia că „persoanele religioase trăiesc mai mult, aşadar nu lipsi de la slujbă” este o convingere falsă
(Friedman H., 2013, pag. 12). Pentru longevitate sunt importante celelalte caracteristici care însoțesc
religiozitatea, adică o sumă mai mare de acte și de atribute asociate, care explică de ce religia mărește
longevitatea, determină o personalitate deschisă, scade frământarea dată de griji, crește implicarea socială,
legăturile și comportamentele de ajutorare. În studiul Terman făcut pe 1500 de băieți și fete pe toată durata
vieții lor, femeile religioase care au manifestat tendința cea mai redusă de a avea o viață lungă - au fost în
general inteligente și productive - dar mai puțin predispuse să fie extravertite și încrezătoare, mai puțin
predispuse să aibă copii ori să se implice în ajutorarea altora.
Există o relație distinctă până și între între incidența bolii parodontale și reducerea calității și duratei
vieții. Prin urmare igiena orală este un element important al planului de întinerire. Gingivita și boala
parodontală determină îmbătrânirea prematură a sistemului imunitar și a arterelor. Un bărbat de 55 de ani
care are gingii sănătoase are o vârstă cu 4 ani mai mică decât cei care au paradontopatie. După Roizen (2010
pag. 70), acest factor vă poate întinerii cu până la 6,4 ani.
„Statisticile arată că, în regiunile unde se consumă mult usturoi, cancerul face mai puține victime.
Există o relație directă între longevitate, rezistența la cancer și consumul de usturoi. Pentru a fi mai eficient,
consumați-l crud” (Faur V., dr. 2013, Rețete pentru trup și suflet, pag. 200).
Faur, V. (2013). Rețete pentru trup și suflet. Lugoj: Editura Nagard.
Pentru cei ce doresc să aibă un interes mult mai mare pentru sănătate un secret care eu l-am folosit
este Acela de amă contamina de cel al altcuiva, dr. Daniel G. Amen scrie că relaţiile sociale au un impact foarte
mare asupra sănătăţii în sensul că “grupul cu care te asociezi este deseori determinant pentru tipul de
persoană care vei deveni”, o cale către schimbare este asocierea cu personae sănătoase (dr. Daniel Amen,
Foloseşte-ţi mintea ca să întinereşti, pag. 163)

Page 22
Amen, Daniel, G., M.D. (2014). Foloseşte-ţi mintea ca să întinereşti: Secretele regenerării fizice,
emoţionale şi mentale. Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
Populaţii longevive
Locuri cu un număr mare de centenari sunt în insula mediteraneeană Sardinia şi arhipeleagul Okinawa
şi Loma Linda unde speranţa de viaţă este de 88 de ani şi femeile cu un an mai mult, adică cu 8 sau 10 ani mai
mult decât americanul obişnuit (Superuman, pag. 231). În Okinawa se munceşte foarte mult fizic, la grădinărit,
în Italia au alimentaţia mediteraneeană în care carnea de pasăre este o porţie pe săptămână, carne roşie o
porţie pe lună, o porţie de carne de peşte o dată pe săptămână, şi un desert o dată pe săptămână. În
alimentaţia mediteraneeană zilnic mâncăm cereale, legume, fructe, lactate degresate, nuci, alune, măsline,
ulei de măsline, zilnic, iar o dată pe săptămână un desert, păi dacă am mâncat săptămâna asta o îngheţată, nu
mai pot să mănânc încă una? Ba da dar o mănânc pentru săptămâna viitoare pe asta. Dar este şi ziua cuiva şi
mă serveşte cu o felie de tort, ce fac? Păi mănânc-o dar e pentru a doua săptămână (Dr. Constantin Dinu,
16.06.2018, ”Memoria și recodificarea identității”, https://youtu.be/Zmi3Oe1oGZI). Se ştie că centenarii din
Okinawa nu întrec niciodată măsura, trăind după un aforism „Opreşte-te din mâncat înainte să te saturi” (Craig
W., Cum să trăim sănătos, pag. 16). Rowan Hooper ne spune că regimul alimentar al acestora este bogat în
tofu, legume proaspete şi peşte proaspăt (Superuman, pag. 230).
Craig, W., MPH, PhD, RD. (2015). Cum să trăim sănătos. Pantelimon: Viaţă şi Sănătate.
Hooper, R., dr. (2019). Superuman: Viaţa la limitele capacităţii mentale şi fizice. Bucureşti: Publica.
Dr. Mărginean Călin povesteşte despre perioada când era copil, când spune - toţi copii din jurul meu în
copilăria mea mâncau bomboane şi ciocolată, eu vedeam o bucată de ciocolată sau o bomboană la 6-9 luni.
Toţi copii din jurul meu răceau, eu nu răceam. Toţi copii din jurul meu dantura zob, eu am dantură impecabilă
şi la 46 de ani. La fel aflăm că până la 1900 când nu au existat dulciuri concentrate mai exact zahăr la liber, sau
bomboane, sau prăjituri sau aşa ceva, sau ciocolată, frecvenţa cariilor dentare era ca şi necunoscută. De când
s-au băgat aceste ispite ale gustului, frecvenţa cariilor a crescut crâncen (Dr. Mărginean Călin, 2014, Nu-i
normal sa ne imbolnavim indiferent de virsta, https://youtu.be/cdTIRtuapcM).
Loma Linda, California, e singura „zonă albastră din Statele Unite - oamenii trăiesc frecvent până la o
sută de ani și mai mult. Un studiu făcut asupra „celor mai bătrâni dintre bătrâni”, s-a descoperit că nivelurile
de oxitocină erau enorme. Cei mai în vârstă și mai sănătoși oameni din America sunt, în acelaşi timp, incredibil
de amabili. Așa cum s-a văzut și în cazul femeilor tinere, membrii grupului de seniori care a secretat cea mai
mare cantitate de oxitocină după vizionarea unui clip conceput în acest scop, erau aceiași care se declaraseră
mai mulțumiți de viața lor și mai recunoscători pentru ce aveau, cei care arătau mai multă grijă empatică față

Page 23
de semenii lor și se confruntau cu mai puține simptome depresive. Majoritatea lor, lucraseră toată viața lor în
domenii dedicate ajutorării altora: fuseseră profesori, asistente medicale, etc. Ceea ce mi se pare deosebit
este faptul că cei care eliberau cea mai multă oxitocină erau, de fapt, cel mai puțin religioși, chiar și în această
comunitate adventistă foarte religioasă (Paul J. Zak, 2014, pag. 234, 235).
Zak, P, J. (2014). Molecula morală. Bucureşti: Editura Humanitas.

Stările inflamatorii
Deficitul hormonilor de plăcere
Dr. mărginean călin

Droguri prin alimentaţie


Nimer Simeón ne vorbeşte despre o persoană întâlnită în spital despre care când a întrebat ce
a păţit i s-a spus că are ciroză hepatică. Dar acea persoană nu bea alcool.
Există boli ale alcoolismului, fără consumul de alcool, steatoza hepatică, ficatul gras şi ciroza,
apoi artroza, miopia, orbirea şi bolile degenerative. Sunt boli proprii alcoolicilor. Din 10 persoane 6
sunt alcoolice fără a consuma alcool. Numărul alcoolicilor care nu beau este mai mare decât al celor
care nu beau.
Există şi alte moduri de formare a alcoolului etilic, există şi alte forme de fermentaţie alcoolică.
Alimentele trebuie să parcurgă câţiva metri şi să fermenteze. Mâncând un fruct la o masă aceasta va
altera modificările chimice din intestin. Se produce o fermentaţie excesivă alcoolică. Este simplu să
mâncăm fructele cu 2 ore înainte de masă sau deloc.
Există examene clinice pentru depistarea alcoolismului ascuns, probele de transaminaze TGP
(marker pentru alcool), transaminaza glutamat piruvică, TGO, transaminaza glutamică oxaloacetică,
GGTP, Gama Glutamil transpeptidaza (Nimer Simeon Montes, 2017, Cauza Bolilor,
https://youtu.be/5hQ2_Jk8aHc).
Analiza TGP permite diagnosticarea hepatitei cu până la 3 săptămâni înainte de apariţia
simptomelor şi semnelor clinice şi prevenirea cirozei hepatice. Fructele se consumă la o masă separat
(pentru mai multe informaţii despre aceste analize vezi Nimer Simeon Montes, Rutt Midian Parra
Montes, Cum să surprinzi boala, Spania: Juan Gutemberg Editores Impresores E.I. R. L., pag. 229). Este
nevoie să cunoaştem examenele clinice.

Page 24
Nu toate fructele cer acelaşi timp pentru a fi digerate. Citricele în 30-35 de minute au trecut
prin procesul de digestie. Bananele întârzie cam două ore. În cazul fructelor dulci ele întârzie o oră şi
jumătate, două ore, şi atunci trebuie să aşteptăm acest interval de timp (Nimer Simeon Montes, 2017,
Echilibrându-mi viaţa, https://youtu.be/EsfrUUqMe7Q), însă nu numai adăugarea fructelor la orice
masă ci şi dulciurile care se consumă la toate mesele duce la boli datorate alimentaţiei (Nimer Simeon
Montes, Cum să surprinzi boala, pag. 135).
În cazul alcoolismului ascuns, rezultatul acestor combinaţii alimentare alcoolul nu ajunge la
creier, ci la celulele hepatice, unde este procesat, de aceea nu provoacă starea de ebrietate (Nimer
Simeon Montes, Cum să surprinzi boala, pag. 144).
Factorii perturbatori ai microbiotei normale sunt: dieta dezechilibrată – consumarea unui
singur tip de aliment, prezenţa unor E– uri cu efect antibacterian, antibioticele, laxativele folosite
relative mult timp, clismele repetate (Constantin Banu, 2011, Stilul de viaţă şi îmbătrânirea, pag.217,
218).
Banu, C., Dorin, S., Ianiţchi, D., Săhleanu E. (2011). Stilul de viaţă şi îmbătrânirea. Bucureşti:
Editura ASAB.

Anexă

Pudra de roşcove
Pudra de roşcove (carob, ceratonia) putem consuma din aceasta o lingură pe zi, ajungând
progresiv la două linguri. Are indexul glicemic 15, foarte mic; este o sursă importantă de Calciu, 348
mg%, se opune diareei; inhibă dezvoltarea bacteriilor intestinale patogene, mai ales E. coli. Carobul
este un aliment – medicament ideal pentru diabetul de tip II şi sindromul metabolic.
Are un conţinut bogat de galactomani (polizaharide care cresc vâscozitatea alimentelor în care
se găsesc sau în care sunt încorporate). Efectul lor este de reţinere a nutrienţilor în intestine, întrucât
formează un gel gros şi amână astfel absorţia carbohidraţilor şi a lipidelor, în plus au efect de creştere
a volumului care dă senzaţia de stomac plin, prelungind senzaţia de saţietate şi favorizând controlul
greutăţii (dr. Ramon C. Gelabert, pag. 49).
Gelabert, R., C. (2013). Diabetul. Tratamente ştiinţifice şi naturale. Pantelimon: Editura Viaţă şi
Sănătate.

Page 25
Pătrunjelul
Pătrunjelul, fiind un concentrat de antioxidanți combate îmbătrânirea, consumat regulat,
protejează țesuturile și organele (mai ales pielea) de degradare. Să nu ezităm să îl folosim, mai ales în
stare crudă - neprelucrat termic, pentru că numai așa se păstrează nealterate principiile sale active,
sau uscat, caz în care este mai sănătos ca ca crud, totuşi vitamina C se pierde. Chiriac D. (pag. 26)
recomandă să fie folosit zilnic.
Chiriac, D., D. (2005). Carte de bucate pentru bolnavii de cancer. București: Editura Național.
Pătrunjelul conţine şi 240 mg / 100 g produs de vitamina C, fiind al 4-lea în seria celor mai
bogate alimente în vitamina C (după măceşe, coacăze negre şi kiwi). Țesutul nervos are o concentrație
mai mare de vitamin C decât alte țesuturi din corp. Adică o bună parte de vitamina C consumată în
fiecare zi se duce la creier pentru a proteja neuronii împotriva radicalilor liber (Pamplona-Roger, Un
corp sănătos, pag. 55).
Un nivel ridicat de vitamina C în sânge îmbunătățește performanțele cognitive la toate
vârstele, și oferă protective împotriva declinului cerebral legat de vârstă, inclusiv boala Alzheimer.
Previne declinul cerebral prin combaterea bolilor cardiovasculare, mai exact a atacurilor cerebrale.
„Concluzia care se desprinde este aceea că deficient subclinică de vitamină C prezice declinul funcției
cognitive la bătrânețe”, de asemenea ingerată în cantități mari protejează atât împotriva declinului
cognitiv, cât și a bolilor cerebrovasculare. Dacă pentru protecția creierului este nevoie de un nivel de
60mg/zi, după unii cercetători este nevoie de 200mg/zi (Banu, C., Stilul de viață și îmbătrânirea, pag.
109).
Banu, C., Ianițchi, D, Dorin, S., Săhleanu, E. (2011). Stilul de viață și îmbătrânirea. București:
Editura Asab.
Pamplona-Roger, G.,D. (2016). Un corp sănătos. Ghid practic de îngrijire a corpului.
Pantelimon: Viață+Sănătate.
Datorită faptului că ajută la întărirea sistemul imunitar este indicată în răceală și gripă.
„Vitamina C conținută în cantitate foarte mare, facilitează eliminarea deșeurilor și metalelor toxice
din organism activând o substanță antipoluantă care se formează în organism, numită glutation”;
consumat regulat, protejează ţesuturile şi organele, mai ales pielea de degradare; consumat de 3 ori
pe zi câte 20 ml suc de pătrunjel împreună cu alte sucuri ajută foarte mult la vindecarea cancerului,
este antiviral, vermifug etc. ne spune Eugen Giurgiu, doctor în biochimie (2011, pag. 150-153).

Page 26
Pătrunjelul are activitate puternic fitoestrogenică prin miristicină (Mencinicopschi, G., 2012,
Adevărul despre alimente, nutriţie sănătoasă şi diete: orodietoterapie, pag. 643). Hormonii estrogeni,
produşi în cantităţi mari la femei în perioada de dinainte de menopauză de către cele 2 ovare, sau în
cantităţi mici - atât la femei cât şi la bărbați - de către glandele cortico-suprarenale, asigură o
protecţie cardio-vasculară importantă anti-atertoscleroză, mai ales la femei, la care, chiar la obezităţi
mari în premenopauză, vor determina o tensiune arterială menținută la valori normale, cu vasele de
sânge curate. În post-menopauză, egalizarea cu bărbaţii a riscului ateroscleroză al femeilor, are loc
după maximum 5 ani. Estrogeni asemănători celor produşi de ovarele femeilor, se găsesc în soia (fito-
estrogeni) în cantităţi mari, în frunzele de pătrunjel, cele de mărar, grapefruitul roșu, salata (dacă e
„creață” e și mai sănătoasă).
Mencinicopschi, G., Mencinicopschi I., C., Cîmpean, C. (2012). Adevărul despre alimentaţie,
nutriţie sănătoasă şi diete: orodietoterapie. Bucureşti: Editura Medicală.
Estrogenii produc o creştere importantă a HDL-C, cât şi o scădere drastică a LDL-C. Pătrunjelul
se folosește în sindrom post-menopauză în cure de frunze consumate zilnic, timp de 2 luni. Ajută prin
efectele estrogene la prevenirea și la stoparea osteoporozei, a căderii părului, a prolapsului uterin.
Cercetătorul american Paul Norman susține că țelina și pătrunjelul acționează asupra rinichilor, și -
prin ei - asupra hormonilor; după un regim intensiv de 8 săptămâni, apetitul sexual și potența sunt
mai mari.
Fructele (semințele) de pătrunjel stimulează glandele sexuale și au efecte afrodisiace uimitor
de puternice. Se iau de 4 ori pe zi o jumătate de linguriță de pulbere de semințe de pătrunjel, înainte
de mese. Pentru efecte rapide se ia o doză unică din preparatul: două lingurițe pulbere de pătrunjel și
un vârf de cuțit de piper negru se amestecă până la omogenizare. Se ia pe stomacul gol. Este extrem
de eficient contra impotenței, se folosește chiar și în frigiditate.
Consumat zilnic este un factor de întinerire pentru femei și stimulează fertilitatea. Dr. Bidic M.
(2016, Supă de încălzit inima, pag. 37), ne spune că orice frunză, leurdă, mărar, pătrunjel, înseamnă
sănătate, vitalitate, minerale, multe fibre, enorm de mulţi fitonutrienţi şi că le putem consuma crude;
să punem şi un strop de ulei, ca să se absoarbă nutrienţii liposolubili, tulpina, în mănunchi, se poate
tăia la 1-1,5 cm şi se poate consuma.
Dr. Bidic M., (2016). Supă de încălzit inima. Bucureşti: Curtea Veche Publishing.

Mărarul

Page 27
Mărarul conţine, după dr. Virginia Ciocan cantităţi însemnate de vitamina E (tocoferol) şi
vitamin K (menadină). Cantităţile mari de fitoestrogeni, fac pielea, mai ales cea de pe faţă să fie fără
riduri, şi împreună cu complexitatea substanţelor cu efect antioxidant fac din mărar un important
remediu anti-îmbătrânire, cu o acţiune puternică la nivel endocrine, fiind de folos mai ales femeilor.
Mărarul este calmant şi are efect sedative, combate insomnia,, întăreşte oasele, fiind un
important remediu în osteoporoză, un bun tonic nervos nervos şi fizic, este recomandat în depresii,
anxietate, astenie (Virginia Ciocan, pag. 224, 225).
Ciocan, V. (2016). Tinereţe fără bătrâneţe. Plante medicinale anti-îmbătrânire. Bucureşti:
Editura Universitară.

Cazuri de longevivi
Trecând de faptul că longevitatea unor persoane, 1 maxim 2% din populație care nu respectă principiile
care conduc la longevitate și pot să trăiască chiar foarte mult, se datorează faptului că la acele persoane ficatul
produce cantități mult mai mari decât media, de antioxidanți naturali, fiind ceva impregnat genetic. Noi putem
atinge 120 de ani dacă respectăm anumite principii simple măcar din tinerețe, dacă se poate din copilărie.
Jeanne Clement este o persoană care a participatla studii ştiinţifice asupra îmbătrânirii. A fumat nu mai
mult de 1-2 ţigări pe zi este posibil că nu a inhalat fumul. A murit la 122 de ani. „A avut un regim bogat în ulei
de măsline şi ciocolată – unele surse spun că mânca un kilogram de ciocolată pe săptămână.” (Rowan Hooper,
pag. 224). Astfel de informaţii pot fi folosite pentru justificarea propriilor obiceiuri. Însă ceea ce ne interesează
sunt nu sunt cazurile sporadice de longevitate ci mai mult cazurile de populaţii întregi în care există
longevitate în cazul cărora nu putem spune că ceva i-a protejat pentru a avea o viaţă lungă ci putem defini clar
ceea ce duce la longevitate.
Hooper, R. (2019). Superuman: Viaţa la limitele capacităţii mentale şi fizice. Bucureşti: Publica.
Dr. Nicole Dan ne vorbeşte despre o persoană, Gwyneth Paltrow despre care spune că aceste citează
dependenta de zahăr ca fiind unul din motivele pentru care a decis să renunţe definitiv la zahăr, aceasta
spunea: „Concluzia mea este că zahărul activează aceleaşi mecanisme de dependenţă şi căi de recompensă ca
şi drogurile ilegale. Zahărul este în fond, un drog recreaţional, legal, acceptat social, dar al cărui consum are
consecinţe mortale.” Să ne gândin că până la 1900 când nu au existat dulciuri concentrate mai exact zahăr la
liber, deci prăjituri, ciocolată etc. iar frecvenţa cariilor dentare era ca şi necunoscută, de când au apărut
acestea frecvenţa cariilor a crescut crâncen. Un subtitlu a articolului acestui medic este sugestiv: „Cu cât
consumăm mai mult zahăr, cu atât vom muri mai repede şi mai bolnavi” (2016, pag. 31).

Page 28
Dan, N., MPH, PhD, prof. asoc. UMF Tg. Mureş. (ian. 2016). 3 ×7 lucruri pe care trebuie să le ştim despre
zahăr. Noul „demon” alimentar (I). Viaţă + Sănătate. Pantelimon.
Întrun articol scris de Dan Buettner acesta ne vorbeşte despre Marge Jetton, care când a împlinit 100
de ani şi-a reînoit permisul de conducere pentru încă cinci ani. Acesta ne povesteşte că a avut întâlnire cu ea la
un salon de coafură din Redlands. Când soseşte aceasta răsfoia un exemplar din Reader's Digest. Peste o
jumătate de oră îl conduce la maşina ei. Se îndreaptă spre centru de servicii pentru adulţi din Loma Linda, un
centru de zi pentru îngrijirea vîrstnicilor. Scoate din porbagaj patru pachete grele de reviste, pe care le-a
adunat în timpul săptămânii. „Bătrâneilor de aici le place să citească şi să decupeze poze” explică Marge.
Marge îi spune că s-a născut într-o familie săracă din Yuba Citi, California. Îşi aminteşte cutremurul de
la San Francisco din 1906, cînd avea cîţiva anişori. A lucrat ca asistentă, a avut doi copii, soţul ei a murit.
„Bineînţeles că mă simt singură din când în când, dar pentru mine ăsta este un semn să mă ridic şi să ajut pe
cineva”.
La prânz, revin la Linda Valley Vila, unde locuieşte şi îl invită la masă. La o caserolă de tofu şi o salată
verde, o roagă să îi împărtăşească secretul longevităţii ei.
„Nu am mîncat carne de 50 de ani şi nu mănânc niciodată între mese – spune ea, ciocănindu-şi dinţii
perfecţi. Sînt toţi ai mei.
Are o ultimă întrebare pentru Marge. După ce a intervievat 50 de centenari de pe trei continente, îi
spune, a constatat că erau persoane agreabile; nu a întâlnit nici un morocănos între ei, care e secretul unui
secol de bună dispoziţie?
«„Îmi place să vorbesc cu oamenii – spunea ea. Îi privesc pe străini ca pe nişte prieteni pe care nu i-am
cunoscut încă.” Face o pauză pentru a reflecte din nou asupra răspunsului. „Sau poate că oamenii se uită la
mine şi se miră: de ce nu tace femeia aia!”» (2015, pag. 69, 70).
Dan Buettner. (noiembrie 2005). Secretele Longevităţii. National Geografic România.

Îmbătrânirea pielii
Pentru a întârzia îmbătrânirea pielii, deşi ceea ce ajută cel mai mult este hidratatea pielii prin a a bea
apă şi masajul facial timp de 5 minute pe zi, preferabil cu o cremă de faţă dar care să nu conţină parabeni, şi
culcarea cel târziu la 10 (Dr. Mărginean Călin, Controlul greutatii corporale, 2013,
https://youtu.be/wJf7zdi8oLg), mi-am notat şi câteva date despre aceasta de la dr. Harold Lancer (Întinerire,
pag. 168, 169): vitamina C prin contribuţia la producerea de colagen nou îngroaşă pielea, reducând ridurile

Page 29
fine şi adânci, acidul alfa-lipoic „şterge” ridurile fine, iar coenzima Q10 reduce ridurile adânci, în special cele
din zona ochilor.
Lancer H., MD. (2015). Întinerire. Metodă revoluţionară antiîmbătrânire, pentru o piele strălucitoare.
Bucureşti: Lifestile.

Produse de consumat
Polenul de albine. Consumaţi 5 linguriţe. Consumaţi între 8 şi 10 şi chiar peste linguriţe dacă vă
permiteţi financiar. Este un superaliment, de o forţă teribilă anticancer, de o forţă teribilă pro-sănătate (Dr.
Mărginean Călin, Colesterolul, 2015, https://youtu.be/rTlaj30LT1o).

Longevitatea sexuală
Celulele musculare netede din pereţii corpilor carvenoşi au nevoie de "exerciţii" pentrzu a se oxigena
corespunzător, de o alimentaţie săracă în grăsimi şi de un stil de viaţă sănătos. În perioadele în care penisul nu
este în erecţie, oxigenarea la nivelul structurilor sale este foarte slabă, nu se realizează nici troficitatea  lor, şi,
cu timpul, se transformă în ţesut cicatrizat.
Asiguraţi-vă un program de somn astfel ca penisul să aibă timp suficient pentru erecţii nocturne.
Evitaţi cu orice preţ să staţi pe şeile de bicicletă, acestea pot obtura complet irigarea arterelor
carvenoase. O mulţime de cazuri, majoritatea pacienţi tineri, ce fac plimbări lungi pe bicicletă au erecţii foarte
slabe din această cauză. Evitaţi orice suport asemănător şeii de bicicletă.
Dailey W., G., dr. (2000). Potenţa sexuală impotenţa sexuală. Bucureşti: Editura Z 2000.
Deşi cu privire la pornografie se ştie că cu cât este vizionată mai mult într-o ţară, cu atât în respectiva
ţară violenţa sexuală este mai mică, există alte date despre pornografie. Cu cât suntem mai excitaţi sexual, cu
atât nivelul dopaminei este mai crescut. Deşi ne găndim la dopamină ca la o "moleculă a plăcerii" ea creşte
datorită anticipării plăcerii.
Atunci când căutăm stimularea excesivă în mod cronic creierul se protejează de ea prin reducerea
nivelului de dopamină. Erecţia nu poate avea loc în lipsa unei cantităţi suficiente de dopamină în circuitul
recompensei, iar problemele sexuale cauzate de pornografie, care se leagă de existenţa unui dezechilibru al
nivelului de dopamină, se pot manifesta într-o varietate de moduri: lipsa erecţilor spontane, ejaculare
întârziată, impotenţa sexuală, medicamentele ca Viagra îşi pierd efectul.

Page 30
Numărul de ore şi de ani de utilizare a pornografiei se corelează cu scăderea reacţiei la fotografiile
erotice, şi cu reducerea cantităţii de materie cenuşie în regiuni ale creierului asociate cu sensibilitatea la
recompensă, ceea ce înseamnă mai puţină dopamină şi receptori ai dopaminei.
Zimbardo, P., Coulombe, N., D. (2020). Masculinitate furată. Bucureşti: Editura Trei.
Deşi pe un site (punctulpeg.ro) se afirma că: „medicii compară o erecție cu un reflex atletic: cu cât te
antrenezi mai mult, cu cât ești mai capabil să performezi!” problema este că actul sexual repetet mai des de 2-
3 ori pe săptămână duce prin pierderea de zinc la adenom de prostată şi lipsa zincului poate duce la impotenţă
(dr. Mărginean Călin).
Okinawa este este locul unde oamenii au cea mai lungă speranţă de viaţă fără disabilităţi de orice fel
din lume. "Ei trăiesc mult şi tind să moară în somn, foarte repede, şi de multe ori, v-o spun eu, după ce au
făcut dragoste", ne spune Dan Buetner (Cum sa traiesti 100 de ani,
https://www.ted.com/talks/dan_buettner_how_to_live_to_be_100/transcript?language=ro#t-32561).

Urmările lipsei de exerciţiu fizic


Epigenetica se referă la modul cum elemente din mediu, mediul intrauterin impactează genele,
pornindu-le, oprindu-le sau reglȃnd modul în care funcţionează. Noi am primit genele de la mama și tata, dar
după câțiva ani, în noi, nu mai sunt aceleași. Sunt modificate în felul în care se exprimă în funcție de experiența
noastră de viață.
       Tot organismul are același principiu: își schimbă funcționarea în funcție de ce introducem în noi. De
la mâncare, până la informație. Genele noastre, care fac să fim ceea ce suntem, se activează sau se
dezactivează prin folosirea sau nefolosirea a ceea ce ele codează.
       Se întâmplă că noi avem un potenţial genetic. Să fim puternici, să fim sănătoşi. Dar din cauza stilului
de viaţă genele noastre nu se mai exprimă. Şi atunci, dacă un om de exemplu sedentar, exerseză, el vede că
după 6 săptămâni se întâmplă un miracol în el. Şi orice om sedentar observă aceasta. Dintr-o dată el vede că
are putere cum nu se aştepta, are rezistenţă cum nu se aştepta, are vitalitate cum nu se aştepta. El avea
aceasta înscris în codul lui genetic. dar codul lui genetic era ca un manual de instrucţiuni care nu era citit. Nu
mai putea fi citit pentru că era prea prăfuit. În momentul în care organismul a fost solicitat, într-un fel la
nivelul celulei a venit un semnal, cum că acele gene trebuie să-şi activeze mesajul, să-l transmită organismului,
care să-l codifice în proteină.
       Problema este că noi de multe ori ne credem bolnavi şi neputincioşi, ne credem terminaţi, când nu
suntem în realitate. Genetic noi avem în noi potenţialul să fim altfel. Dar genele noastre au învăţat să tacă din

Page 31
gură. Să nu-şi ceară drepturile. Şi din cauza aceasta, noi arătăm altfel decât am putea să fim şi suntem altfel
decât am putea fi.
       În general genele noastre sunt ca o spirală. Dacă vă imaginați genele noastre ca o spirală, ca un arc,
cu timpul ajunge să se strângă. Și-atunci când se strânge nu mai este citit. Genele se dezactivează. Nu mai sunt
citite. Când genele nu mai sunt citite apare o nouă generație de celule. Și celulele noastre nu mai au toată
informația genetică pe care noi o avem în ADN-ul nostru. Pentru că unele gene nu mai sunt citite. Atunci
activăm fiecare mușchi și fiecare neuron, fiecare parte a corpului nostru, genele inactivate se reactivează.
Toate genele sunt citite. Și-atunci expresia genelor noastre este refăcută. Și suntem noi înșine. Așa cum ne-a
conceput Dumnezeu.
       Cei mai mulți dintre noi nu suntem așa cum apărem în ADN-ul nostru. Nu suntem așa cum resursele
noastre ne fac capabili să fim. Genele unui om niciodată nu sunt exprimate pe deplin. Decât atunci când este
tare și puternic și corpul este bine exersat.
       Pentru a împlini planul Lui Dumnezeu cu mine în viața mea, trebuie să ating maximum de potențial
mental, emoțional, spiritual și fizic în viața mea.

Flexibilitatea
Flexibilitatea, gama de mişcări pe care o poate efectua corpul se reduce cu vârsta în mod natural.
Exerciţiile de întindere şi flexibilitate este menţinerea unei game de mişcări cât mai largi.
Mark Davis, de la University of Bristol, din Anglia, ne sfătuieşte: „Trebuie să vă păstraţi un anumit nivel
de flexibilitate şi mobilitatem căci altfel veţi începe să vă limitaţi activităţile. Acest lucru creează un cerc vicios;
se vor reduce şi mai mult nu doar flexibilitatea şi mobilitatea, ci şi forţa şi rezistenţa. În curând, vă veţi chinui
să vă ridicaţi de pe scaun şi nu vaţi fi în stare să mergeţi la plimbare, la cumpărături sau în vizite, efortul
necesar fiind prea mare. Nu acceptaşi acest lucru.”
Obiectivele exerciţiilor de flexibilitate:
- alimentează cu nutrienţi şi sânge componentele-cheie ale articulaţiilor – oasele, tendoanele,
ligamentele şi alte ţesuturi-tampon.
- păstrează forţa şi capacitatea de a se întinde a tendoanelor şi ligamentelor.
- la fel de important, menţin flexibilitatea muşchilor ataşaţi de articulaţii.
Pentru a întinde în mod adecvat un muşchi plus tendoanele şi ligamentele sale, ajungeţi lent la poziţia
întins, apoi menţineţi-o 20-30 de secunde. Multe persoane procedează cu totul altfel: îşi bruschează muşchii şi
păstrează poziţia doar câteva secunde – sau nici atât. „Aveţi răbdare! Dacă întindeţi lent muşchiul şi rămâneţi

Page 32
atâta timp cât e indicat, veţi avea parte de un maximum de beneficii şi veţi reduce la minimum riscul
traumatismelor.”
Faceţi exerciţii de flexibilitate de cel puţin 2 ori pe săptămână. Flexibilitatea e îmbunătăţită la cei ce fac
yoga, tai chi şi Pilates.
Când vă treziţi dimineaţa. Cât sunteţi încă în pijama, este un moment foarte bun de a face câteva
exerciţii; de fapt, astfel de întinderi sunt ceva cât se poate de firesc: gândiţi-vă cum se întind animalele imediat
după trezire!
Sari Harrar, Devra Gordon, 2019, Program de viaţă lungă şi sănătoasă, Bucureşti: Reader's Digest , pag.
181.
 Elasticitatea devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce înaintăm în vârstă deoarece ţesuturile au
tendinţa de a se rigidiza. Efectuarea regulată de exerciţiilor de întindere se poate dovedi de ajutor în
reducerea febrei musculare. „Există dovezi care arată că exerciţiile de întindere au într-adevăr un efect
analgezic, de ameliorare a durerii”. Exerciţiile de intensitate mare se fac la sfârşitul exerciţiilor, nu forţaţi
articulaţiile până la durere. În întinderea statică, cea mai sigură formă de strechting se menţine poziţia timp de
10 până la 30 de secunde (Darren Morton, pag. 91), încălzirea făcută înainte de sesiunea de întindere creşte
siguranţa şi randamentul acesteia (2013, Idei creative, pag. 121).
Morton D., PhD. (2018). Trăieşte mai activ!., Pantelimon: Editura Viaţă şi sănătate.
Florida Hospital. (2013). Idei creative. 8 principii de sănătate pentru a trăi viaţa la superlativ. Ghidul de
studiu personal. Pantelimon: Editura Viaţă şi Sănătate.
Într-un fel, muşchii şi ţesutul de legătură sunt ca nişte benzi de cauciuc; dacă sunt întinsă regulat îşi
menţin forma. Dacă sunt lăsate într-un colţ, neutilizate, şi apoi sunt întinse scurt, pur şi simplu se rup. Chiar
dacă exerciţiul fizic s-a concentrat mai mult asupra unei grupe musculare este foarte bine să întindeţi toate
grupele de muşchi.
După aceste exerciţii, muşchii încordaţi se vor relaxa, flexibilitatea musculară se va îmbunătăţi şi veţi
creşte gradul de mobilitate a articulaţiilor. Veţi observa că toate activităţile sunt mai uşor de îndeplinit,
începând cu urcatul scărilor sau până la sport, flexibilitatea este unul din marile secrete pentru a te simţi tânăr
ne spune Bradley Wilcox în cartea sa despre longevitatea locuitorilor insulelor Okinava, unde activitatea fizică
este  privită ca mod de viaţă, acolo sunt practicate diverse sporturi, acestea ne pot ajuta să facem mişcare, de
exemplu, capoiera, oferă flexibilitate, forţă şi rezistenţă (Wilcox B., 2006, pag. 185-187).
Unii halterofili (o minoritate) nu fac altceva decât să se antreneze pentru ridicarea greutăţilor caz în
care sunt capabili să facă genoflexiuni cu 400 de kg în spate, dar obosesc atunci când urcă un etaj pe scări,

Page 33
aceştia sunt antrenaţi dpdv al anaerobicului, nu şi dpdv al anaerobicului sau al flexibilităţii (Wilcox B., Wilcox
C., Suzuki M., pag. 183).
Wilcox B., MD, Wilcox C., PhD , Suzuki M., MD. Secretul longevităţii. Programul Okinawa. Piteşti:
Editura Paralela 45.

Călugării Shaolin şi Tao

În China există călugării Shaolin, călugării Tao. Aceştia ajung TOŢI, doar dacă au un accidente grave de
muncă ajung să nu depășească suta de ani.
Persoane la optzeci şi nouăzeci de ani cu rare excepţii, toţi sunt centenari, aceştia fac 4, 6 sau chiar 8
ore pe zi exerciţiu fizic dur. Bruce Lee care după ce a făcut să fie remarcat prin Europa, a ajuns şi la călugării
Şaolini. Şi-a venit de acolo ruşinat pentru că a fost înfrânt de nu s-a văzut (dr. Călin Mărginean, 2011, De ce să
fac exerciţiu fizic? (partea I), https://youtu.be/3LxTjLZ26mA).
La asemenea vârste sunt maeştrii ai artelor marţiale, la vârsta de nouăzeci șI de ani, unul din aceştia
pot face față într-o luptă cu o persoană cu 5 persoane care dețin centura neagră şi îi poate dovedi pe toţi
deodată. De la vârsta de 4 sau 5 ani când îi duc părinții la mănăstire, sunt vegetarieni total crudifori, devin
centenari. La vârste de 100 de ani aceștia doboară persoane cu centura neagră care eventual i-ar agresa. Au o
mobilitate remarcabilă (dr. Călin Mărginean, Colesterolul, 2015, https://www.youtube.com/watch?
v=rTlaj30LT1o).
Antrenorul campionului mondial de karate Chuck Norris, la vârsta de 98 de ani, un alt fanatic pentru
dieta vegetarian totală, poate doborî concomitent 5 persoane care dețin centura neagră care cad simultan
asupra lui.

Page 34
Există loturi statistice clare - o populaţie mare Kirghizii - care trăiesc între Lacul Aral şi Marea Caspică.
Media de vârstă a acestei populații merge maximal spre 40, rar peste, cel mult 40-42 de ani, rarisim depășesc
50 de ani. De ce? Consumă preponderant sau aproape exclusiv alimente de origine animală. Dar mai ales carne
de cal și brânză. Fac cancer, hipertensiune, probleme mari cu articulaţiile, cardiopatie ischemică, îmbătrâniţi
la faţă extraordinar de mult.
Eschimoşii mănâncă untură, carne de balenă, carne de focă, sânge de focă și ca atare rar trec de vârsta
de 50 de ani. O mică parte din eschimoși iau și câte o felie de laminariala fiecare masă, aceasta este o algă
rudă cu spirulina, inferioară ei ca proprietăți, dar cu toate aceste pot să ajungă chiar la 70 sau 80 de ani (dr.
Mărginean Călin, https://youtu.be/zBlQDjGV_Fk).

Multor oameni din ziua de azi li se pare foarte dificll să urce scări. Într-o lume în care lifturile sunt peste
tot nu trebuie să mai foloseşti practic scările.
Shaolinii folosesc scările din mănăstire pentru antrenament şi nu doar pentru a alerga în sus şi-n jos.
Nu. Nu. Nu. Asta ar fi mult prea uşor.

Page 35
Imagini şi text de la De ce NIMENI nu poate invinge un Shaolin, https://youtu.be/LXlI91MAT34

Despre capoiera
Într-un site despre dansul contemporan pe https://www.wilmark.ro/stilurile-de-dans/,  ni se
vorbeşte despre capoiera în cadrul unei oferte de şcoli de dans ca fiind “O echipă de dansatori profesionişti
care vă molipsesc cu energia şi vibraţia unui dans tradiţional împletit cu arte marţiale.”
Astăzi există Capoeira Angola și Capoeira Regional care începe în anii 1970, dezvoltă influenţele
acrobatice actuale, şi se amestecă cu alte influenţe din – pentru cei interesaţi şi de aceasta – Wushu,
plictisitoarele pentru mine lupte, Jujitsu, etc. Wikipedia
Capoiera ar ajuta foarte mult la dezvoltarea echilibrul mental, încrederea în forţele proprii, după cum
scrie Marcelo Santana Sousa, acesta are diplomă de Profesor de Capoeira. De la https://themovement.ro/iw-
courses/capoeira/# 

Page 36
“Tehnica de luptă se distinge printr-o flexibilitate deosebită, există foarte multe rotiri, salturi și mișcări
acrobatice.” (wikipedia), acestata a fost prezentată în numeroase filme, vezi
https://en.wikipedia.org/wiki/Capoeira_in_popular_culture eu în filmul SF Stargate SG-1.
Filmul Only the Strong care are în rol principal pe actorul Mark Dacascos oferă o perspectivă generală
în stilul de lupte Capoeira versiunea Capoeira Regional.
“Some of the best martial arts films out there are the ones that center around a particular style like
Drunken Master, Ip Man”. “The dynamic style of Brazilian Capoeira is so awesome to see on screen that surely
someone would have made it into a film.” Mark Dacascos in his first starring role does a great job, and
successfully showcases the exciting (“exciting” – captivant, emoționant) art of Brazilian Capoeira!
Mark Dacascos:
“I loved the martial art and I love the essence the spirit the value, the philosophy of capoeira that
meant a lot to me, and … I think it has the essence of martial arts yes yes it s martial art”
“Mi-au plăcut artele marțiale și iubesc esența spiritul pe care îl are valoarea, filozofia capoeira care a
însemnat mult pentru mine și … cred că are esența artelor marțiale, da, da este artă marțială” Influence of
Martial Arts on Mark Dacascos: https://youtu.be/AmaAiJaUZ
E un sport care lucrează cu tot corpul şi este nevoie de o cât mai mare flexibilitate (Cleraldo Santos, i
se spune Banto, https://www.mediafax.ro/social/de-ce-iubesc-romania-profesorul-banto-razboinicul-brazilian-
care-preda-capoeira-romania-este-o-tara-complicata-galerie-foto-9010224).
Link: Mark Dacascos, antrnament capoiera https://youtu.be/fzdiCbUtNks
Material copiat de la https://withoutprejudicedot.wordpress.com/2019/08/24/capoiera/

https://www.facebook.com/vadiacaocapoeira

Page 37
Pe scurt
Dacă vom avem 10000 unităţi ORAC pe zi sigur trecem suta de ani. Dacă aveţi salturi de consum de
antioxidanţi de 30.000-40.000, putem avea și până la 60.000 de unităţi zilnice, veţi arăta de departe mai tineri,
vigoarea corpului dvs. va fi maximă, nu veţi mai răci nici „nici să crape pământul”.
(http://drcalinmarginean.blogspot.com/2011/05/scala-orac-comentata.html).
Dacă vom avea un stil de viață sănătos, ne vom hrăni sănătos şi vom utiliza suplimente cu melatonină
putem spera la o durată a vieţii de cca 120 de ani, trăind bine, îmbătrânind tineri şi murind sănătoşi
menționează Prof. Walter Pierpaoli din Italia.
În China există călugării Shaolin, călugării Tao. Aceştia ajung TOŢI, doar dacă au un accidente grave de
muncă ajung să nu depășească suta de ani.
Persoane la optzeci şi nouăzeci de ani cu rare excepţii, toţi sunt centenari, aceştia fac 4, 6 sau chiar 8
ore pe zi exerciţiu fizic dur. Bruce Lee care după ce a făcut să fie remarcat prin Europa, a ajuns şi la călugării
Şaolini. Şi-a venit de acolo ruşinat pentru că a fost înfrânt de nu s-a văzut (dr. Călin Mărginean, 2011, De ce să
fac exerciţiu fizic? (partea I), https://youtu.be/3LxTjLZ26mA).
La asemenea vârste sunt maeştrii ai artelor marţiale, la vârsta de nouăzeci șI de ani, unul din aceştia
pot face față într-o luptă cu o persoană cu 5 persoane care dețin centura neagră şi îi poate dovedi pe toţi
deodată. De la vârsta de 4 sau 5 ani când îi duc părinții la mănăstire, sunt vegetarieni total crudifori. La vârste
de 100 de ani aceștia doboară persoane cu centura neagră care eventual i-ar agresa. (dr. Călin Mărginean,
Colesterolul, 2015, https://www.youtube.com/watch?v=rTlaj30LT1o).
Durata de viaţă în funcţie de alimentaţie: dieta vegetarian totală (vegan) aduce un plus de minim 30 de
ani de viață (pentru mai multe informaţii vezi iar (Dr. Mărginean Călin,
http://drcalinmarginean.blogspot.com/search?updated-max=2011-06-29T21:47:00%2B03:00&max-
results=1&start=3&by-date=false), dacă asociază cu exerciții fizice eficiente, persoana ajunge întotdeauna
centenară; cu dieta vegan crudivoră, se ajunge sigur centenar, sau cu un plus mai mult de 30 - 40 de ani față
de medie (din seminariile de sănătate a dr. Mărginean Călin).
Acesta este ceea ce scrie şi Tomi Tohăneanu, dacă trecerea la veganismul crudivor sau la alimentaţia
frugiforă se face începând de la o vârstă de 20-25 de ani, aceasta poate prelungi durata de viaţă chiar şi cu 30
de ani sau mai mult (Tohăneanu, T., 2010, pag. 42).
Tohăneanu, T., I. (2010). Fii sănătos! Vindecare prin alimentaţia naturistă. Bucureşti: Editura Minerva.
Deficitul unui hormon din creier, ADH face ca corpul să nu poată reţine apă. Pacienţii respectivi ajung
să bea între 25 şi 80 de litri de apă la zi, la aceşti pacienţi s-a constatat că sunt mult mai deştepţi ca media, au

Page 38
un ten de nu se poate. (Dr. Mărginean Călin, Controlul greutatii corporale, 2013,
https://youtu.be/wJf7zdi8oLg). Aceştia la 80 de ani arată ca ca ceilalţi la 45 de ani.

Page 39
Page 40

S-ar putea să vă placă și