Şaua Vârtop-Groapa Ruginoasa

Şaua Vârtop reprezintă cumpăna apelor între bazinele Arieş şi Crişul Negru
la altitudine de 1140m la km 27+700 pe DN75. Aici părăsim şoseaua,
traversăm pârâul, şi începem urcuşul de 50 de minute. Ajungem într-o
poiană, de unde sus în faţa noastră se conturează o şa largă. Ajungem în şa,
iar sub noi se vede imensa groapă cu rupturi ruginii, Groapa Ruginoasa. Are
o lăţime de cca. 450 m, şi o adâncime de peste 100 m. Pereţii săi înclinaţi ,
şi muchiile ascuţite converg spre centrul gropii, unde se află un vîlcel (Valea
Seacă), care nu poate fi parcurs în aval din cauza săritorilor. Dincolo de
groapa de 4 km se află Poiana Florilor, iar pereţii albi ce se văd în depărtare
formează Piatra Galbenei.

Detunata

Traseul de acces: De pe drumul care leagă Câmpeni de Alba Iulia până le

Bucium, apoi spre Bucium Sasa. Din Bucium Sasa porneşte marcajul bandă
roşie, care după o oră ne scoate la spectaculoasa Detunata Goală, care la
versantul stâng al are un abrupt de 75 m. Cealaltă, Detunata Flocoasă (1256
m) este acoperită cu pădure Cele două detunate sunt constituite din bazalt
columnar şi ocupă o suprafaţă de 5 ha. Coloanele de bazalt au o înălţime de
până la 75 m. În Europa doar la Giant's Causeway- Irlanda se mai poate
vedea aşa ceva.

Rezervatia naturala Cetatile Ponorului

Rezervatia naturala Cetatile Ponorului

 
Cetatile Ponorului sunt fara doar si poate cea mai grandioasa formatiune
carstica din Romania, cunoscuta in acelasi timp in toata lumea. Pentru inceput
va trebui sa mentionam ca turistii care vor ajunge in zona vor fi uimiti de
minunata munca a naturii care, intrecand toate asteptarile a creat in apropiere
o imensa cetate de piatra.

Cetatile Ponorului constau in 3 cercuri mari de stanci asezate intr-o

depresiune de 300 m adancime si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel
mai de sus. Cununa de munti ce inconjoara si inchid depresiunea este taiata
doar intr-un singur loc de Valea Cetatilor. Cetatile Ponorului au fost declarate
rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al
naturii si trecand in custodia Academiei Romane.

Pestera Cetatile Ponorului

Numele de "Cetati ale Ponorului" vine în primul rând de la ceea ce s-ar

putea considera ca fiind sectorul de suprafata al acestui grandios fenomen
carstic. Este vorba de un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, dintre care
cel central reprezinta închiderea în fund de sac a Vaii Cetatilor.

Albia acesteia, tranformata într-un haos de blocuri enorme de piatra, ia

sfârsit la picioarele unui perete de peste 100m înaltime, în care se decupeaza

1
poate cea mai extraordinara intrare din carstul românesc: Portalul Cetatilor
Ponorului. Imediat dupa portal, în dreapta, o panta abrupta urca pâna în fundul
celui de al doilea circ, ai carui pereti perfect circulari strajuiesc o incinta complet
închisa, cu un diametru la gura de aproximativ 70m.

Coroanele întunecate ale brazilor împrejmuiesc deasupra capului o portiune

circulara de cer. În latura din stânga, o spartura raspunde în bolta galeriei care
prelungeste sub pamânt albia Vaii Cetatilor. Scurgerea acesteia se
îngemaneaza sub portal cu un puternic izbuc care tâsneste din peretele stâng si
care aduce pentru o farâma de timp la lumina apele înghitite de întuneric prin
ponorul de la Caput.

Cel de al treilea circ, de altfel si cel mai mare, este despartit de depresiunea
centrala ce închide Valea Cetatilor printr-o înseuare strabatuta de marcajul
turistic. De forma vag triunghiulara, cu latura masurând pâna la 300m, ultima
veriga a triadei de circuri calcaroase are peste 200m pe verticala.

O singura cale de continuare a potecii, un fel de scoc de grohotis se afla pe fata

opusa înseuarii si permite vizitatorilor sa razbata în urcus pieptis si foarte
obositor pâna deasupra Cetatilor (la Balcoane). În latura din dreapta a celui
de-al treilea circ, la picioarele peretelui vestic, se deschide o a doua gura de
pestera, neînsemnata în comparatie cu imensitatea marelui portal dar de
dimensiuni totusi apreciabile.

De aici începe o galerie lunga de 110m, care coboara în panta accentuata spre
cursul de apa si care constituie calea cea mai usoara de patrundere în sectorul
subteran al Cetatilor Ponorului.

Acest sector începe de fapt din dreptul portalului si este format dintr-o galerie
vasta, lata de pâna la 10m si cu bolta înaltata pâna la 20m sau chiar 70m

Cheile Turzii

Monument al naturii si rezervatie floristica, cu exemplare de plante

unice in Europa (Allium obliquum), unice in tara (Ferula sadleriana)
sau originale din alte regiuni ale tarii (Ephedra distachya, obisnuita in
nisipurile dobrogene).

Cheiele sunt foarte accidentale, paraul Hasdate care le strabate putand

fi trecut doar pe podete suspendate care-l traverseaza adeseori.
Peisajul, de o frumusete salbatica, este imbogatit de numeroase
pesteri sapate in calcarul peretilor inalti de doua trei sute de metri.
Una dintre acestea este mentionata intr-un document datat 1703 (aflat
in arhivele din Tg. Mures), ca adapost a unei cetati de razvratiti
condusa de capitanul Nichita Balica, originar dintr-un sat vecin cu
Turda. Cu oamenii sai, capitanul ataca garnizoana austriaca din oras si
unitatile stationare din oras si unitatile stationare prin imprejurimi.

2
Se mai spune - in legenda - ca prin partile acestea ar fi trecut
Alexandru Macedon. La capatul cheilor dinspre localitatea Tur, se afla o
fantana cu trei izvoare, care seamana intrucatva cu un coif. Alaturi se
vad in stanca urmele copitelor si narilor unui cal. Ducand mare lipsa de
apa, Alexandru Macedon ajuns aici si-a pus coiful jos, si-a implantat
sabia in pamant, in timp ce calul lui nazdravan a suflat napraznic in
stanca si a lovit piatra cu copitele. Atunci au tasnit izvoarele...

In apropierea acestui loc se pare ca a existat si o manastire

romaneasca de calugari.

La intrarea dinspre oras in Cheile Turzii, intr-o poiana pe malul

Hasdatelor, cabana Cheile Turzii (450 m altitudine) apare ca un
avanpost menit sa aprere desavarsita liniste a imprejurimilor. In
vecinatate, o moara de apa mai traieste din amintirea altor vremuri,
cand era vestit loc de intalnire si petrecere al satenilor din zeci de
comune

Cheile Rametului

Dezvoltate in estul Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al paraului

Ramet, Cheile Rametului se inscriu printre cele mai importante
obiective turistice din zona Muntilor Apuseni.

Datorita cadrului natural spectaculos si a elementelor carstice

deosebite pe care le prezinta, Cheile Rametului au fost declarate
rezervatie geologica, paleontologica si speologica.

O larga dezvoltare prezinta marmitele, atat la nivelul apei, cat si cele

suspendate, care reflecta etapele adancirii paraului in bara de calcar.

Cele mai impresionante marmite se gasesc in sectorul numit "La

cuptoare", unde cheile se ingusteaza foarte mult (3-4 m), iar versantii
sunt in surplomba.

In partea centrala a cheilor exista un tunel cu o lungime de circa 15 m

si o inaltime de 4-5 m. In imediata apropiere se afla Manastirea Ramet
cea mai veche manastire din Muntii Apuseni.

Se afla in imediata apropiere a manastirii Ramet si se remarca prin

salbaticia si pitorescul peisajului