Marcel Proust in Cautarea Timpului Pierdut

Marcel Proust
à
ñ

!"!
#$%%$
u u tul de d eaţă al păsăr lor î părea aost Fra
co se F ecare cuvît al ͣjupîeselor" o făcea să tresară ;
coodată de paş lor, îş puea îtrebăr î legătură cu
ele ; căc e utase F reşte, serv tor u forfoteau a
puţ la al ͣşaselea" d fosta oastră locu ţă ; dar î cu
oştea ; acel dutev o avea petru ea ceva pr eteos
Acu dădea ch ar tăcer o ateţ e dureroasă Cu oul
ostru cart er părea tot atît de l şt t pe cît de zgootos
era bulevardul î care locu se pîă atuc , cîtecul
(desluş t ch ar de departe , cîd este îcă slab ca u
ochestral) al uu trecător storcea lacr d och Fra
co se î ex l De aceea, dacă bătuse joc de ea care
era adîc îh tă că trebu e să părăsească u ob l î
care era ͣatît de st aţ de toţ ", ş îş făcuse bagaj ele
plîgîd, potr v t r tur lor de la Cobray ş spuîd că
fosta oastră casă era super oară tuturor celorlalte case,
î sch b eu, care as la tot atît de lese lucrur le o
pe cît de uşor le părăsea pe cele vech , aaprop at
de bătrîa oastră serv toare cîd a văzut că stalarea
îtro casă î care u pr se de la portarul careVu e
cuoştea îcă, seele ,de respect ecesare buel sale
hrae orale, aproape că o prăpăd se Nua ea ă p tea
îţelege; f reşte, tîărul e lacheu ar f fost î stae ;
petru el, care u era c decu de la Cobray, a ê
uta, a locu î alt cart er era ca ş cu ş ar f luat "o
vacaţă î care outatea lucrur lor oferea aceeaş t ha,
ca ş cîd ar f călător t; se credea la ţară ; ş u gutu
ra î dădu, ca ş o răceală cotractată î vagoul ude
geaul ar f fost b e îch s, pres a uată că
fusese pe alte eleagur ; or de cîte or străuta ş se
bucura că găs se u loc atît de grozav, căc dor se totdea
ua să a bă stăpî care să călătorească ult De aceea,
fără să ă gîdesc la el, a dus gloţ la Frafo se ;
cu rîsese de lacr le e cu pr lejul ue plecăr care
ă lăsase d feret, î îtîp cu răceală tr steţea,
petru că o îpărtăşea Ego sul ervoş lor sporeşte pa
ralel cu pret sa lor ͣses b l tate" ; e u pot sufer ca
alţ săş a feste d spoz ţ le cărora e îş ş le acordă
d ce î ce a ultă ateţ e Fraco se, care u lăsa
eobservată cea a uşoară d spoz ţ e d cîte îcerca
dacă suferea îtorcea capul ca să u a plăcerea dea
vedea că sufer ţa ea era qopăt tă, ba ch a'r rear
cată Făcu la fel, îdată ce ă vrut să vorbesc de oua
oastră casă De alt ter , trebu d să se ducă după două
z le să aducă şte ha e u tate î casa pe care o părăs se
î t p ce avea îcă, de pe ura utăr ͣtepera
tură", ar pe de altă parte, aseeea uu boa care toc
a a îgh ţ t u bou, ă s ţea eplăcut deforat
de u lug scr pe care vederea ea avea săl ,, stu e",
Fraco se,' eîcrezătoare cu sît toate fee le, se î
toarse spuîd că crezuse că avea să se îăbuşe pe fostul
ostru bulevard, că se vzpc se" dea b elea î dru, că
u văzuse c odată şte scăr atît de coode, că u
sar a îtoarce să locu ască acolo, ch ar dacă s ar
ofer ͣu per u" ş sar da l oae Ͷ poteze gra
tu te Ͷ că (ad că cele î legătură cu bucătăr a ş
cor doarele) erau a b e orîdu te î oua oastră casă
Dar e t pul să spu că aceasta Ͷ ş e utase î ea
petru bu ca educîdo prea b e cu săătatea, o
t v pe pare e fer se să l vocă, avea evo e de u
aer al curat Ͷ era u apartaet care făcea parte d
palaţal Guerates
vîrsta la care Nuele, ofer due ag ea ecu
o/cutulu pe care l a turat î ele, î acelaş '
oet care deseează ş petru o u loc real e
s lesc r asta să det f că ş pe uul ş pe altul, astfel
îcît Dor îtro cetate î căutarea uu suflet pe
care ea 'ul poate cupr de, dar pe care u a ave
puterea săl el ă d uele e , ele u dau ua
oraşelor ş fluv lor o d v dual tate aşa cu le o
coferă p ctur le alegor ce, u îpuţ ează ua
u versul f z c cu d fereţe ş l populează cu raculos,
c ş u versul so
*
é al : atuc f ecare castel, f ecare palat sau casă are ves
t tă are stăpîa sau zîa lu , după cu pădur le au ge
le ş apele d v tăţ le lor Ueor , ascusă î adîcul
uelu e , zîa se trasforă după capr c ul îch pu r
oastre care o hrăeşte ; astfel, atosfera î care
doaa de Guerates ex stă î e,' după ce fusese
a dea rîdul ua reflexul u e st cle de lateră
ag că ş al uu v tral u de b ser că, îcepea să at gă
culor le, cîd cu totul alte v se o pregară cu uezeala
spuoasă a toretelor
uotuş , zîa d spare dacă e aprop e de f ţa reală ù
căre a î corespude uele e , căc uele îcepe atuc
să o reflecteze ş u a coţ e c d zîă ; zîa poate
reaşte dacă e depărtă de persoaă'; dar dacă răîe
lîr gă ea, zîa oare def t v1 ş îpreuă cu ea uele,
ca acea f a l e de L us ga car e avea să se s t gă
î z ua î care d spărea zîa Melus e Atuc uele,
sub ale căru zugrăvel succes ve vo putea sfîrş pr
a regăs la or g e portretul fruos al ue stră e pe care
u vo f cuoscuto c odată, u este decît s pla carte
fotograf că de det tate la care e raportă ca să şt
dacă cuoaşte, dacă trebu e să salută sau u u trecă
tor Dar dacă o sezaţ e d trecut Ͷ ca acele struete
uz cale îreg stratoare care păstrează suetul ş st lul
d fer ţ lor art şt ca au cîtat la ele Ͷ îgădu e eor e
oastre să e facă să auz aceste ue cu t brul deo
seb t pe carel îfăţ şa atuc urech oastre, ş acest
ue î apareţă esch bat, s ţ d staţa are des
parte uul de altul v sele care au îseat petru o
rîd pe rîd s labele sale det c e Pute scoate^ pe
tru o cl pă d c r p tul său d cutare t p îdepărtat
pe carel auz arăş ,ca d acele c tubur de care te
slujeşt î p ctură, uaţa justă, u tată, ster oasă ş
proaspătă a z lelor pe care a crezut că lea a
t t, cîd dădea, ca p ctor proşt , îtregulu ostru tre
cut aşterut pe o aceeaş pîză, tour le
coveţ oale ş toate la fel cu eor a volutară Or,
d potr vă, f ecare d cl pele care hau alcătu t, folosea,
petru o creaţ e or g ală, îtr o aro e u că, culor le
epoc pe care u le a cuoaşte ş care, de p ldă,
ă îcîtă îcă pe eaşteptate cîd, graţ e vreue
îtîplăr , ue
le Guerates, redobd du ş petru o cl pă, după
atîţ a a , suetul, atît de deoseb t de cel de astăz , pe
carel avea petru e z ua uţ do şoare Perce
p ed, î redă acel ov atît de g gaş, prea străluc tor,
prea ou cu care se cat fela cravata îfo ată a t ere du
cese ş och e îsor ţ de u surîs albastru ca u bre
beel re ul poţ culege Nuele Guerates de atuc
este aseăător uu a d baloaşele î care a pus ox
ge sau alt gaz : cîd reuşesc să l sparg, să fac să
asă coţ utul, resp r aerul de la Cobray d acel a,
d acea z , aestecat cu u parfu de rujă albă scutu
rată de vîtul d colţul p eţe , vest tor al plo , care rîd
pe rîd goea soarele, îl lăsa să se aşteară pe covorul
de lîă roş e al sacr st e ş să se îveşîteze cu o car
aţ e străluc toare, aproape roz, de uşcată ş cu acea
g găş e, cu sar spue wager aă, care coferă fes
t v tăţ atîta obleţe Dar ch ar î afară de rarele cl pe
ca acestea, cîd pe eaşteptate s ţ et tatea or g ală
tresăr d ş reluîduş fora ş c zelura pr tre s labele
astăz oarte, dacă î v rtejul vert g os al v eţ curete,
î care sît ua de u folos pract c, uele a p er
dut or ce culoare ca o sfîrlează pr sat că ce se îvîr
teşte prea ute ş pare ceuş e, î sch b cîd pe ar p le
v sulu , ed tă ş îcercă, ca să e îtoarce la tre
cut, să îcet , să aîă şcarea perpetuă î care
sîte tîrîţ , revede puţ cîte puţ apărîd, alătura
te, dar cu/totul d st cte uele de altele, uaţele pe car
acelaş raue lea îfăţ şat rîd pe rîd dea lugul|
v eţ oastre
Fără îdo ală, u şt u ce forrhă lua î och e acest u

de Guerates cîd do ca ea Ͷ care fără îdo ală
gara, după cu eu îsu gor astăz î ooarea cu
fu/ese copus Ͷ ă legăa cu acel vech cîtec :
sau cîd, peste cîţ va a , bă
/rîul areşal de Guerates, copleş du boa de
/îdr e, se oprea pe ChapsElysees, spuîd : ͣCe cop l
fruos !" ş ,scotea d tro bobo eră de buzuar o
past lă de c ocolată Aceşt a a pr e ele cop lăr u
a sît î e, î sît exter or , u a pot afla c
despre e , ca ş despre ceea ce a' avut loc îa te de
aşterea oastră, d spusele altora Dar a tîrz u gă
U
sesc rîd pe rîd î durata î e a acestu ue,
şapte sau opt f gur d fer te : cele d tî erau cele a
fruoase ; puţ cîte puţ v sul eu s l t de real tate
să părăsească o poz ţ e ce u putea f ţ ută, se retraşă
ceva a îapo , pîă ce fu obl gat să ,se retragă ş a
ult î t p ce doaa de Guerates îş sch ba lo
cu ţa, care proveea la rîdul e d acest ue pe
carel fecuda d a î a cutare cuvît auz t care
od f ca rever le ; această locu ţă le reflecta pîă ş î
p etrele e care ajuseseră luc oase ca suprafaţa uu or
sau a uu lac U fo şor îgust, care era ua o fîş e
de lu ă portocal e ş de la a căru îălţ e se orul ş
doaa sa hotărau asupra v eţ ş orţ vasal lor lor,
făcuse loc Ͷ toca la capătul aceste ͣd recţ Guera
tes", ude, î răst pul atîtor dupăa ez fruoase,
ura cu păr ţ e cursul V voe Ͷ acelu ţ ut cu
puhoa e î care ducesa ă îvăţa să pescu esc păstrăv ş
să cuosc uele flor lor cu c orch v oleţ ş roş at c
care îpodobesc z dur le joase ale îgrăd r lor îvec ate ;
apo a urat ţ utul ered tar, doe ul poet c ude
această trufaşă se ţ e a Gueraţ lor se r d ca deja
deasupra Fraţe ca u tur îgălbe t ş îflor t care
străbate veacur le, ch ar dacă cerul era gol, acolo ude
âveau să răsară a tîrz u NotreDae de Par s £ Notre
Dae de Chartres, cîd î vîrful col e de îa Lao aosul
catedrale u se aşezase ca arca lu Noe pe vîrful utelu
Ararat, pl ă cu Patr arh ş Drepţ aplecaţ cu are
îgr jorare la ferestre ca să vadă dacă î a Doulu
sa potol t, ducîd cu ea so ur le de vegetale care se vor
îulţ pe păît, pl ă cu dob toace care scapă ch ar
ş pr turur pe ale căror acoper şur bo pl bîdu se
agale, pr veau de sus cîp a Chapag e ; cîd elăto
,rul care pleca pe îserate d Beauva s îcă u vedea cu
îl urăreau, rot duse, ar p le egre ş e şcate ale
catedrale desfăşurate pe ăfraa de azur a aurgulu
Acest Guerates era ca u cadru de roa, u pe
saj ag ar pe care l îfăţ şa aevo e ş s ţea
cu atît a ultă plăcere descoper dul îch s tre
oş le ş druur le reale care deodată se pregau cu
uele c udăţe herald ce, la două poşte de o gară ; î
aducea a te de uele local tăţ lor vec e ca ş cu
ţu rate
| pro
care ră veac p c
le făcuse
î
î
de re
^"e
uele
d
´ ´
×× apăruse î jurul doae de Guerates ͻ drept
locu ţa e , palatul Guerates, l pede ca uele său,
căc c u eleet ater al ul îtrerupsese ş u
îtuecase traspareţa După cu b ser ca u
îseaă u teplu, c ş aduarea cred c oş lor, acest
palat Guerates cupr dea pe toţ ce ce îpărtăşeau
v aţa ducese , dar aceşt a pe care u văzuse c odată,
erau petru e ua şte ue celebre ş poet ce, ş
cuoscîd ua şte persoae care 3a rîdul lor erau
ua şte ue, ele u făceau decît să sporească ş să
ocrotească sterul ducese , îvălu d o îtru b
ît s care cel ult se estopa treptat
Cu ocaz a petrecer lor pe care le orga za, cu u
ag a, cîd era vorba de v taţ , c u trup, c
o ustaţă, c o gheată, c o frază rost tă care să f
fost baale sau ch ar or g ale îtru ch p oeesc ş
raţ oal, acest vîrtej de ue troducîd a puţ ă a
ter e decît ar f trodus u praz c de fatoe sau u
bal de spectre, î jurul acele statuete de Saxa care era
doaa de Guerates, îpruuta o traspareţă de
v tr ă palatulu e de st clă Apo , cîd Sa tLoup î
povest se şte aecdote î legătură cu capelaul, cu gră
d ar ver şoare sale, palatul Guerates deve se Ͷ
cu ar f putut f altădată u Luvru Ͷ u so de castel
îcojurat, ch ar î jlocul Par sulu , de oş le sale,
stpî t ered tar, î v rtutea uu drept at c,
suprav eţu d î ch p c udat ş asupra cărora ea exerc ta
îcă o seaă de pr v leg feudale Dar această d ură
locu ţă d spăruse de la s e cîd a ve t să locu î
ed ata aprop ere a doae de V llepar s s, îtruu
d apartaetele îvec ate cu acela al doae de
Guerates, îtro ar pă a palatulu e Era ua d
acele locu ţe vech cu poate a ex stă îcă, ş î
care dea ugul curţ de ooare, Ͷ f e aluv u aduse
de valul uflat al deocraţ e , f e oşte r ale uor
t pur străvech î care d fer tele eşteşugur erau
grupate î jurul se orulu , Ͷ erau adesea şte prăvăl ,
şte atel ere, ba ch ar cîteo agher ţă de c zar sau
de cro tor, ca acelea pe care le vez l p te de uele
catedrale pe care estet ca arh tecţ lor u lea degajat, u
portar c zar, care creştea gă ş cult va flor Ͷͻ şl î
fud, î locu ţa ca
re alcătu a palatul, o ͣcotesă" care, cîd eşea î
vechea e caleaşca cu do ca , expuîd pe pălăr e cîţ va
călţuaş care parcă scăpaseră d grăd ţa portarulu
(avîd lîgă v z t u u lacheu care cobora ca să îdoa e
cărţ le de v z tă î faţa f ecăru palat ar stocrat c d
cart er), îpărţea fără deoseb re surîsur ş salutur cu
îa cop lor portarulu ş ch r aş lor burghez a
ob lulu care treceau î acel oet ş pe care u
deosebea î aab l tatea e d spreţu toare ş î orga e
egal tară
I casa î care ve se să locu , area doaă d
fudul curţ era o ducesă, elegată ş ţcă tîără Era
da de Guerates ş , graţ e Fraco se , a fost destul
de repede forat asupra palatulu Căc Gueraţ (pe
care Fraco se î desea adesea pr cuv tele ͣce de
jos), erau preocuparea e costată, îcă de d eaţă,
cîd, î t p ce o p eptăa pe aa, aruca î curte o
pr v re rez st b lă ş fur şă ş spuea : ͣIată, două suror
bue ; pesee se duc «jos»" sau ͣoh ! ce a faza fru
oş î fereastra bucătăr e , c u e, evo e să îtreb
de ude v , pesee că ducele a fost la vîătoare", pî
ă seara, cîd, dacă î t p ce dădea lucrur le ele
de oapte, auzea zgootul uu p a, ecoul uu cîtec,
coch dea : ͣJos e lue, ce a vesel e" ; pe faţa e re
gulată, sub părul e , care acu era alb, u surîs d t
ereţea e , îsufleţ t ş cuv c os, î puea atuc t p
de o cl pă f ecare d trăsătur la locul e , le acorda îtro
rîdu ală eşteşug tă ş f ă, ca îa tea uu
cotradas
Dar oetul d v aţa Gueraţ lor care trezea
teresul cel a v u al Fraco se , î pr leju a cea a
are ulţu re ş pr c u a de aseeea ş cel a
are ecaz, era acela cîd se ´ desch deau aîdouă caa
tur le porţ ş ducesa se urca î caleaşca e Aceasta se
îtîpla de ob ce ca îdată după ce serv tor oştr
sfîrş seră dea celebra acel so de Paşte sole pe care
e u trebu e săl îtrerupă, căru a se spuea prî
zul lor, ş î t pul căru a erau atît de,ͣtabu", îr cît c
ăcar tata u ş ar f îgădu t să sue, şt d de alt
ter că c uul u sar f derajat a ult c după
ce sar f suat a c cea oară decît după cea d tî , ş că
ar f săvîrş t această ecuv ţă fără c u folos, dar
u fără c o pagubă petru el Căc Fraco se (care de
12
cîd era o fee e bătrîă, îş făcea î or ce cl pă ceea ce
se ueşte u cap de c rcustaţă), ar f îtîrz at să
arate î t pul z le o faţă acoper tă cu c see cu
e fore ş roş care expueau dar îtru ch p greu
desc frab l, lugul eor u al doleaţelor sale ş ot vele
ad e ale eulţu r e Ea le susţ ea de alt ter
ca ş cîd ar f vorb t d cul se, fără să pute desluş
b e cuv tele Ea botezase acest fel de a vorb Ͷ pe
carel credea descurajat petru o , ͣj g tor", ͣvexa
tor u" Ͷ a e spue toată z ul ca ͣl turgh c t te"
După ce sprăv se cu ult ele r tur , Fraco se, care
era î acelaş t p Ͷ ca î b ser ca pr t vă Ͷş preotul
care slujea ş uul d cred c oş , îş tura u ult
pahar de v , îş lua şervetul de la gît, îl îpăturea şter
gîduş de pe buze u rest d e apă îroş tă ş de
cafea, îl trecea pr tru el, ulţuea cu u aer
leeş tîărulu ͣe " lacheu care, ca să se arate zelos, î
spuea : Doaă, a serv ţ puţ strugur , sît
del c oş " ş se ducea îdată să desch dă fereastra, sub
pretextul că este prea cald ͣî bucătăr a asta
zerab lă" Arucîd cu d băc e, î t p ce îtorcea
erul ferestre ş lua aer, o pr v re dez teresată î
fudul curţ , ea îş îsuşea pe fur ş s guraţa că ducesa
u era îcă gata, sorbea o cl pă cu pr v r le e
d spreţu toare ş pas oate trăsura îhăată ş după ce
och e acordau această ateţ e de o cl pă celor
păîteşt , î îălţa la cer a căru pur tate o gh c se
d a te, preţu d aerul plăcut ş căldura soarelu ;' ş
pr vea la colţul acoper şulu locul î care veeau î
f ecare pr ăvară săş facă cu bul, toca deasupra
horulu odă ele, şte porube seăîd cu ace a
care ugu au î bucătăr a e , la Cobray
Ͷ Ah ! Cobray, Cobray ! exclaa ea (Atît toul
aproape cîtat pe care declaa această vocare, cît ş
pur tatea arles aă a feţe sale, tear f putut îdea să
bău eşt la Fraco se o or g e, sud că ş că patr a pe care
o plîgea u era decît ua adopt vă Dar poate că te a
f îşelat, căc parese că u ex stă prov c e care să uş
a bă ͣSudul", ş cîţ Savoy arz ş Breto îtîl la care
se găsesc toate traspuer le g gaşe, lug ş scurte,
care caracter zează pe er d oal ) Ah ! Cobray, cîd
te vo a revedea, scup păît ! cîd î vo a pu
13
tea petrece toată z ul ca sub rujele tale albe ş b etul
ostru l l ac, ascultîd c tezo ş V voa care curge
ca ururul cu va care ar şopt , î loc saud această
blesteată soer e a tîărulu ostru stăpî care u stă
c odată o juătate de oră loculu , fără să ă facă să
alerg dea lugul ăstu cor dor afur s t N c uş dă
vreodată seaa că erg destul de repede, ar trebu s
auz soer a îa te de a f suat, ş dacă îtîrz u
ut, îl apucă o fur e îgroz toare Va I săra
Co bray J poate u te vo revedea decît oartă, cîd o
să ă aruce ca pe o p atră î groapă Atuc o să a
ros fruoasele tale ruje dalbe Dar cîd vo dor
soul orţ , cred că o să a aud aceste tre
cheăr ale soer e , care ă vor f blesteat îcă î
v aţă
Dar o îtrerupseseră cheăr le cro torulu d curte,
acela care plăcuse 'atît de ult bu c cîd se dusese
să o vadă pe doaa de V Uepar s s ş care u ocupa u
rag a puţ îalt î s pat a Fraco se R d case ca
pul cîd auz se că fereastra oastră se desch sese ş î
cerca de cîteva cl pe să atragă ateţ a vec e sale ca să
spuă buă z ua Cochetăr a t ere fete care fusese Fra
co se af a atuc petru doul Jup e faţa orocăoa
să a bătrîe oastre bucătărese îpovărată de vîrstă, de
proastă d spoz ţ e ş de arş ţa cuptorulu ş adresa, cu u
aestec ferecător de rezervă, de t tate ş de
pudoare, u salut graţ os cro torulu , dar fără să
răspudă cu vocea, căc dacă îfrîgea recoadăr le
ae arucîduş och pr curte, u îdrăzea să le
îfrute îtratît îcît să stea de vorbă la fereastră, ceea
ce avea darul, după spusele Fraco se , să aducă d
partea co ţe ͣo aspră ustrare" Ea î arăta caleaşca
îhăată, avîd aerul că spue : ͣCe ca fruoş , u
aşa !" dar ururîd î acelaş t p : ͣce a vech tură
!" ş a ales petru că şt a că el avea să răspudă,
ducîd îa la gură ca să f e auz t, deş vorbea î şoapte
:
Ͷ Ş aţ putea avea ua dacă aţ vrea,
ş poate a ult decît au e , dar toate astea u vă
plac
Iar Fraco se, după ce făcea u se odest, evaz v
ş îcîtat a căru se f caţ e era aprox at v : ͣF ecare
cu felul său dea f ; la o e s pl tate", îch dea fereas
tra de teaă că ar ve aa, ͣdueavoastră care
aţ f putut avea a ulţ ca decît Gueraţ ", era
o ,
½
căc cu excepţ a uor au te plăcer pur persoale de
aorpropr u Ͷ ca aceea, cîd tuşea fără îcetare ş
cîd toată casa se teea să u se ol psească de la gutu
ra ul e , deâ pret de cu u rîjet supărător că u e gu
tuăr tă Ͷ aseeea acelor plate pe care u a al cu
care sît pe deatregul îtovărăş te le hrăeşte cu al
etele pecare le pr de, le ăîcă, le stu e petru
ele ş le oferă sub fora uu ult rez duu coplet as
lab l Ͷ Fraco se tră a î s b oză cu o ; cu v rtu ţ le
oastre, cu averea oastră, cu felul ostru de v aţă, cu
s tuaţ a oastră, trebu a să e luă sarc a de a ela bora
sat sfacţ le de aor propr u d care era alcătu tă Ͷ
adăugîdu dreptul recuoscut de a exerc ta î vo e
cultul prîzulu potr v t vech ulu ob ce care coporta
duşca de aer la fereastră după ce acesta se sfîrş se, o
ho ăreală pe stradă cîd se d ucea săş facă
tîrgu el le ş o eş re du ca, săş vadă epoata Ͷ
partea de ulţu re d spesab lă v eţ Bale
De aceea se îţelege că Fraco se putuse să se sto
vească î pr ele z le, îtro casă ude toate t tlur le
oor f ce ale tat u erau cuoscute îcă, pradă uu rău
căru a ch ar ea î spuea pl ct seală, pl ct seală î acel
îţeles eerg c pe carel are la Core lle sau sub paa
soldaţ lor care sfîrşesc pr a se s uc de petru că se
ͣpl ct sesc" prea ult lîg logod cele lor, î sat ul lor
Pl ct seala Fraco se fusese repede v decată toca de
Jup e, căc el î procură îdată o plăcere atît de v e ş
a raf ată decît aceea pe care ar f pututo îcerca
dacă ea f hotărît să ave o trăsură ͣOae foarte
b e, aceşt Jup e , oae foarte de spravă, se vede
pe faţa lor" Jup e şt u îtradevăr să îţeleagă ş să
arate tuturor că u ave u ech paj petru că u vre
Acest pr ete al Fraţo se u stătea prea ult acasă,
căc obţ use u loc de fucţ oar la u ster C ro
tor, la îceput ajutat de ,,puştaca" despre care bu ca,
crezuse că e f ca lu , u a avea c u teres de a
a exerc ta această eser e, cîd cuţa, care aproape
îcă de cop l şt a foarte b r e să coase o fustă desfăcută,
de pe cîd bu ca se dusese, od oară, să facă o v z tă
doae de V llepar s s, se ded case cro tor e de dae
ş ajusese cusătoreasă de fuste La îceput uce că la o
cro toreasă, îtrebu ţată doar la lucrur ărute, să
15
pr dă u vola descusut, să coase u asture sau o cop
că, să potr vească o tal e cu agrafe, îa tase repede la
ragul de a doua lucrătoare, apo deve se ͣpre eră"
ş , făcîduş o cl etelă pr tre doaele d luea cea
a buă, lucra la ea acasă, ad că î curtea oastră, a
adesea cu ua sau două d t erele e caarade de ate
l er pe care le folosea ca uce ce De atuc , prezeţa lu
Jup e fusese de a puţ folos Fără îdo ală, cuţa
care crescuse, trebu a îcă adesea să facă j letce Dar aju
tată de pr eteele e , u a avea evo e de e De
aceea Jup e, uch ul e , sol c tase o slujbă La îceput
fu l ber să se îtoarcă la prîz, apo , după ce îlocu se
def t v pe acela pe care îl ajuta doar, u îa te de ora
c e ͣu tular zarea" lu u se produse, d fer c re, decît
după cîteva săptăî de la utarea oastră, astfel îcît
get leţea lu Jup e se putuse exerc ta o bucată de t p
ca să o ajute pe Fraco se să străbată fără prea ulte
sufer ţe pr ele t pur grele Fără să esocotesc de
alt ter faptul că fusese astfel de folos Fraco se ,
cu t tlul de ͣed caet de traz ţ e", trebu e să recu
osc că Jup e u prea plăcuse d , capul loculu La o
depărtare de cîţ va paş , d strugîd pe de atregul
efectul pe care de al tfel lar f produs obraj să bucă
îaţ ş teul său îflor t, och să copleş ţ de o pr v re
copăt toare, dezădăjdu tă ş v sătoare te făceau să
crez că era foarte bolav sau că îl lov se u dol u are,
ceea ce u ua că u corespudea real tăţ , dar îdată
ce vorbea, de alt ter foarte b e, era a degrabă
rece ş batjocor tor D această epotr v re d tre pr v
re ş felul său de a vorb , rezulta ceva fals care u era
s pat c ş d pr c a căru a el îsuş avea aerul că se
s te tot atît de st gher t ca u v tat î vesto la o
serată ude toată luea e î frac, sau ca cel ce, trebu d
să răspudă uu pr c pe, u prea şt e cu să se adre
seze ş ocoleşte d f cultatea reducîduş frazele la aproa
c Acelea ale îu Jup e Ͷ căc aceasta este ua
o coparaţ e Ͷ erau d potr vă ferecătoare Corespu'
zîd poate aceste avale a och lor asupra feţe (căre a
u a dădea ateţ e cîd îl cuoştea ), a deoseb t îtr
adevăr repede la el o rară tel geţă ş ua d ce le a
atural l terare pe care a fost dat să le cuosc, î
sesul că, pesee cult, poseda sau îş as lase,
16
× ua graţ e uor cărţ răsfo te î grabă, îtorsătur le
cele a ge oase ale l b Oae ce a îzestraţ
pe care î cuoscuse ur seră foarte t er De aceea,
era cov s că v aţa lu Jup e va lua repede sfîrş t
Era bu, los, avea set ete d cele a del cate,
d cele a geeroase Rolul său î v aţa Fraco se î
cetase repede dea f d spesab l Ea îvăţase săl du
bleze
Ch ar cîd u fur zor sau u serv tor veea să e
aducă vreu pachet, deş u avea aerul că se ocupă de
el, ş d cîdu doar cu u aer epăsător u scau, î
t p ceş cot ua lucrul, Fraşo se prof ta cu atîta
d băc e de cele cîteva cl pe pe care acesta le petrecea î
bucătăr e, aşteptîd răspusul ae , îcît rareor
pleca fără să f ît păr t î el î ch p destruct b l
cert tud ea că ͣu avea, petru că u vo a" Dacă
ţ ea de alt ter atît de ult să seşt e că avea ͣba "
(căc gora îtrebu ţarea a ceea ce Sa tLoup uea
art colele part t ve, ş spuea : ͣsă a ba ", ͣsă aduc
apă"), că era bogaţ , u era d pr c ă că bogăţ a,
bogăţ a fără v rtute, era î och Fraco se avuţ a cea
a de preţ, c v rtutea fără bogăţ e u era c ea u
deal Bogăţ a era petru ea parcă o cod ţ e ecesară
a v rtuţ , î l psa căre a v rtutea ar avea c er t c
farec Le despărţea atît de puţ , îcît sfîrş se pr a
atr bu f ecăre a îsuş r le cele la lte, pr a pret de de
la v rtute u tra plăcut, pr a recuoaşte ceva
îălţător bogăţ e
După ce îch dea fereastra, destul de repede Ͷ alt
ter parese că aa ar f ͣtrît t toate ocăr le
ce se pot îch pu " Ͷ Fraşo se îcepea să strîgă
oftîd asa d bucătăr e '
Ͷ Ex stă ş şte Gueraţ care locu esc î
Cha se, spuea fec orul, avea u pr ete, care se bă
gase la e ; era al do lea v z t u Cuosc pe c eva, dar
acesta u era atuc caaradul eu, c cuatul său
ceş făcuse arata la reg et cu u hă taş al baroulu
de Guerates După toate astea u e tatăl eu ! adăuga
fec orul care, aşa ou fredoa refreele la odă,
ob şu a săş presare cuv tele cu glue o
Cu och obos ţ de fee e acu vîrst că ş care de
alt ter vedeau tot ce se petrecea la Cobray, îtro
edesluş tă depărtare, Fraşo se u deoseb glua
d
2 Ͷ Guerates 17
aceste cuv te, c desluş că eje trebu au să cupr dă vre
ua^ căc u aveau legătură cu cele ce uraseră ş fuse
seră arucate cu d băc e de c eva pe carel şt a pozaş
De aceea, sur se cu u aer b evo tor ş u t, ca ş cu
ar f spus : ͣV ctor e totdeaua acelaş '" Era de alt
ter fer c tă, căc şt a că să auz îpusătur de acest so
se leagă de deoparte cu acele plăcer ev ovate ale soc e
tăţ de dragul cărora, î toate lu le, cîd te grăbeşt
săţ fac toaleta, r şt să răceşt I sfîrş t, credea că fe
c orul î era pr ete, căc u îceta să deuţe ou
d gare ăsur le îgroz toare pe care Republ ca avea să
le a îpotr va clerulu Fraco se îcă u îţelesese că
adversar oştr ce a cupl ţ u sît ce ce e co
traz c ş îcearcă să e cov gă, c ce ce exagerează
sau ăscocesc şt r le ce e pot îh foarte, fer duse de
or ce apareţă de just f care care poate ear îpuţ a
supărarea ş e ar face să st ă îtrucîtva u part d
pe care, spre desăvîrş tul ostru ch , ţ să l arate
î acelaş t p f oros ş tr ufător
$ Ducesa trebu e că se îrudeşte cu toţ ăşt a, spu
se Fraco se reluîd coversaţ a de la Gueraţ d
Cha se, aşa cu îcep d ou o bucată cu
adatele Nu şt u c e a spus că uul d ăşt a se î
surase cu o vară a ducelu î or ce caz, sît d aceeaş
ͣparateză" Gueraţ sît o fa l e are ! adăuga
ea
cu respect, îtee d ăreţ a aceste fa l î acelaş
t p pe uărul ebr lor e ş pe glor a e străluc toa
re, după cu Pascal îtee a adevărul Rel g e pe Raţ u
e ş pe autor tatea Scr ptur lor Căc d spuîd ua
de acest s gur cuvît ͣare" petru abele oţ u ,
se
părea că ele alcătu esc ua ua, vocabularul e îfăţ
şîd astfel, ca uele p etre, pe alocur u defect care pro
ecta îtuer c pîă ş î tea Fraco se
$ Mă îtreb dacă u cuva e au castelul lor la Guer
ates, la zece poşte de Cobray ; atuc trebu e să
f e vreo rudă de a ver şoare lor d Alger Maa ş cu
e ea îtrebat ult t p c e putea f această
ve
r şoară d Alger, dar a îţeles î sfîrş t că Fraco se
îţelegea pr Alger oraşul Agers Ceea ce este depar
te e poate f a cuoscut deeît ceea ce este
aproape
Fraco se, care cuoştea uele Alger dator tă curale
lor îgroz toare pe care Je pr ea de Aul Nou, gora
18
uele Agers Gra ul e , ca ş îsăş l ba fraceză, ş
a ales topo a e , era presărat cu eror uoca vre
a să stau de vorbă î această pr v ţă cu lor
Ͷ Cu îl cheaă ? se îtrerupse, ca ş cîd ş ar f
pus o probleă de protocol ş îş răspudea e îsăş : ͣAh,
da ! îl cheaă Ato", ca ş cu Ato ar f u t tlu Ͷ El
ar f putut da desluş r , dar e u adevărat se or, u
o foarte pedat, sar spue că sa tă at l ba sau că a
u tat să îveţe să vorbească N c uţ dă vreu răspus
cîd sta de vorbă cu el, adăuga Fraco se care spuea :
ͣdă răspus" ca doaa Sev ge Dar, adăuga ea fără
s cer tate, d oet ce şt u ce f erbe î oala ea,
u a vîr asul acolo ude u f erbe, î or ce caz,
u e catol c Apo , u e o curajos (această aprec ere tear
f pututface să crez că Fraco se îş sch base părerea
asupra curajulu care, după ea, la Co bray, cobora pe
oae la teapa a alelor sălbat ce, ceea ce u era
adevărat Curajos îsea ua uc tor) u Se spue
că e ş hoţ ca o coţofaă, dar u trebu e să crez
totdeaua or ce clevet re uoţ aplo aţ pleacă de a c
d pr c a portar lor, care sît geloş ş o îtăr tă pe
ducesă Dar se poate spue că acest Ato este u
are leeş ş «Atoeasa» lu u e a brează ca el, adă
uga Fraco se care găs se uelu Ato u fe care
să o deseeze pe soţ a aftreulu î această
pr v ţă u greşea De alt ter îţ oferea îdată alt
exeplu al acestu t p de a fora fe ele, căc Fra
co se adăuga : ͣdar e s gur că castelul Guerates e al
Ducese Ea e pe eleagur le e doaa pr ăreasă, ceea
ce u e puţ "'
$ îţeleg că asta e ceva, sp uea cu cov gere fe
c orul care u desluş se ro a
$ Crez , bă ete, că e ceva ? dar petru şte
oae
ca e , a f pr ar ş pr ăreasă îseaă doar de tre
or c Ah ! dacă ar f al eu castelul Guerates,
u ar a vedea e prea des l a Par s Ce trebu e
să le treacă pr cap uor stăpî , uor oae
bogaţ
ca coaşul ş co ţa, ca să locu ască î acest oraş bleste
at, î loc să se ducă la Cobray, o dată ce sît l ber
so facă ş ' e u opreşte Ce aşteaptă, ca să se re
tragă, de vree ce u le l pseşte c ? Moartea ? Ah !
ăcar deaş avea ua pî e uscată ş lee ca să ă
19
îcălzesc ara, aş f îcă deult la e, î casa sără
căc oasă a fratelu eu la Cobray Acolo s ţ cel pu
ţ că tră eşt Nu a toate casele astea î faţa ta, e
atrf de puţ zgoot, îcît auz oaptea broaştele
orăcă d o depărtare de peste două poşte
Ͷ urebu e să f e îtradevăr fruos, doaă, exl
claă tîărul fec or cu etuz as, ca ş cu ace st d
ură aăut ar f fost tot atît de part cular Cobray
l
ulu ca v aţa î godolă la Veeţ a
De alt ter a ou î casă der t lacheul, vorbea
cu Frajo Se despre l ele sub ecte care ul puteau te
resa pe el, c ua pe ea Frafo se, care strîba d
as cîd era tratată de bucătăreasă, a festa fec orulu
care spuea, vorb d despre ea, ͣguverata", buăvo ţa
deoseb tă pe care o arată u pr c p de ragul al do lea
t er lor b e teţ oaţ care le dau t tlul de Alteţă
$ Cel puţ şt ce fac ş î ce aot p tră eşt
Nu e ca a c , ude ; u vez c ură de ugur de
sf tele Paşt , de parcă ar f Crăc u, ş c u auz o
toacă cîd î r d c bătrîele ele oase Acolo auz f e
care oră, u e decît u b et clopot, dar îţ spu ͣ ată că
fratele eu se îtoarce de la cîp", vez că se îserează,
toaca suă petru buur le păteşt , a t pul să a
fac ceva îa te de a apr de lapa A c , acu e z ,
acu e oapte, te duc să te culc ş c u eşt î stare,
parcă a f o v tă, să spu ce a făcut
$ Se pare că ş Mesegl se e foarte fruos, doaă,
îtrerupse tîărul fec or, spre 1 placul căru a coversaţ a
lua o îtorsătură puţ abstractă ş care ş a tea d
îtîplare că e auz se vorb d f a asă de Mesegl se
$ Oh ' Mesegl se, spuea Fra90 se cu surîsul larg
pe carel trezea totdeaua pe buzele e cîd se rosteau
aceste ue : Mesegl se, Cobray, uasov lle, care fă
ceau î aseeea ăsură parte d propr a v aţă, îcît
cîd le îtîJea afară, cîd l e auzea îtro coversaţ e, î
cerca o vesel e îtrucîtva aseăătoare cu aceea pe care u
profesor o streşte î clasa lu , făcîd aluz e la cutare
persoaj cotepora, al căru ue elev ar f crezut
că ar f putut f rost t vreodată de la îălţ ea catedre
Plăcerea e se datora ş faptulu că s ţea că aceste e
leagur îseau petru ea ceva ce u erau petru alţ ,
È
şte vech pr ete cu care petrecuse de ulte or ; ş le
surîdea ca ş cu lear f găs t cu duh, căc regăsea î
ele ult d ea îsăş
_ Da, a dreptate, f ule, Mesegl se e foarte fruos,
ura ea rîzîd cu ş rete e ; dar cu de a auz t vor
b duse de Mesegl se ?
$ Cu de a auz t vorb du se de Mesegl se ? Dar
e u loc foarte cuoscut; sa povest t ş sa vorb t
ch ar de ulte or , răspudea el cu acea v ovată exac
t tate a forator lor care, or de cîte or îcerca
să
e dă seaa î ch p ob ect v de îseătatea pe
care
o poate avea petru alţ u lucru ce e pr veşte, e
pue
î pos b l tate de a reuş
$ Ah ! îţ spu doar că e a b e acolo sub c reş
decît lîgă cuptor
Ea le vorbea ch ar de Eulal e ca de o f ţă buă
Căc de cîd Eulal e ur se, Fraco se u tase cu desă
vîrş re că u prea o> ub se î t pul v eţ sale, după
cu u prea ubea pe e care u avea ce fîca
la el acasă, care ͣcrăpa de foae" ş veea apo să ͣfacă
oftur ", ca u o de c, dator tă buătăţ celor
bogaţ Nua suferea de pe ura fap tulu că Eulal e
se pr cepuse atît de b e să stoarcă î f ecare săptăîă
cîte ͣo băcuţă" ătuş ele Iar aceste a, Fraşo se u
coteea să aducă laude
Ͷ Atuc eraţ la Cobray, la o vară a co ţe ? î
trebă tîărul lacheu
Ͷ Da, la doaa Octave, ah ! o fee e foarte
sfîtă,
b eţ e cop , la care se găsea totdeaua cîte ceva,
fruos ş bu, o fee e cusecade care u plîgea
după
potîr ch , c după faza , c după c, aţ f putut
er pe eaşteptate la c ă, c c sau şase
persoae,
ş u l psea c carea, ş îcă de cea a buă cal tate,
ş v alb, ş v roşu, tot d ch sul (Fraco se folosea
verbul a plîge î acelaş îţeles ca La Bruyere) uotul
era pe cheltu ala e , ch ar dacă fa l a stătea lu ş a
la ea Ah ! vă îcred ţez că e^ u pleca flăîd
de acolo După cu e a desluş t adesea păr tele,
dacă
poate f a fee e care poate crede că va ajuge de
a
dreptul î ra , apo cu s guraţă că asta e săraa co ţă ;
21
parcă o a aud spuîdu cu vocea e plăp dă :|
ͣFrafo se, şt , eu u ăîc, dar vreau ca carea
să f e tot atît de gustoasă petru toată luea ca ş
cu aş ca" De buă seaă că u era petru ea
Dacă a f văzuto, u, cîtărea a ult ca o legătură
de c reşe ; c u cîtărea atît Auu vo a să ă asculte,
u vo a c odată să se; ducă la ed c Ah ! acolo u se
îca c odată la repezeală Ţ ea ca slug le e să f e
b e hră te A c , d potr vă, ch ar» az d eaţă, c
a avut t p să îbucă ceva uoate se fac la repezeală
Era a cu seaă îtărîtată d pr c a peseţ lor
de pî e prăj tă pe care îca tata Era cov să că el
î îca ua ca să facă oftur ş să o facă ͣsă valseze"
ͣPot spue, îcuv ţa tîărul lacheu, că a a văzut
c odată aşa ceva !" Spuea acest lucru ca ş cu ar f
văzut tot ş ca ş cu î el îvăţă tele ue expe
r eţe leare ar f cupr s toate ţăr le ş toate ob ce u
r le pr tre care u f gura că er acela al pî pră
j te ͣDa, da, îgîa dar toate astea
sar putea sch ba, uc tor urează să facă o grevă
î Caada ş strul a spus a ser le trecute coasulu
că a îcasat î acest scop două sute de de frac "
era departe de a l îv u u petru
că ar f fost el îsuş de o desăvîrş tă c ste, dar cre
zîd că toţ oae pol t c sît veroş , cr a de delap
dare se părea a puţ gravă decît cel a uşor del ct
de furt N c u se îtreba dacă auz se b e acest cuvît
stor c ş ul zbea ca everos l faptul că îsuş v o
vatul lar f spus tat , fără ca acesta săl f dat pe uşă
afară Dar f lozof a de la Cobray o îp ed ca pe Fra
co se să poată ădăjdu că grevele d Caada ar f avut
o repercus ue asupra folos r peseţ lor ͣAtît t p
cît luea va f lue, vez dueata, spuea ea, vor ex sta
s'tpî ca să e puă pe druur ş serv tor ca să le
facă edrele" I c uda teor e acestor veş ce druur ,
îcă de u sfert de oră, aa care pes ee u se folo
sea de aceleaş ăsur ca Fraco se ca să 'aprec eze cît
de lug erau prîzur le aceste a, spuea :
Ͷ Dar ceor a ' face, au trecut a b e de două
ore de cîd sît la asă
ÈÈ
Ea sua cu sf ală de tre sau patru or Frajo se,
lacheul e , auzeau soer a ca o cheare
ş fă«ră să se gîdească să dea urare, dar totuş ca
cele d tî suete ale struetelor ce se acordează cîd
u cocert va reîcepe îdată ş cîd îţ da seaa că
pauza va a dura doar cîteva ute De aceea, cîd
soer a îcepea să se repete ş să dev ă a stăru toare,
slug le oastre apucau să dea ateţ e ş socoteau că
u a d spu de ult t p, că rel uarea lucrulu era
aprop ată, ar cîd soer a ţîrî a a soor ca î cele lalte
rîdur , oftau ş , hotărîdu se, lacheul cobora să fueze;
o ţ gară î faţa uş , Fraco se, după uele re ´ flecţ ^la
adresa oastră, ca de p ldă, ͣ a apucat de buă seaă
îcăr ea", urca săş rîdu ască lucrur le la al ͣşaselea",
ar care se dusese să a hîrt e de
scr sor î oda a ea îş exped a î grabă corespodeţa
× part culară
Cu toată orga lor îcă d pr
ele z le Fraco se fusese î stare să ă foreze că
Gueraţ u locu au î palatul lor î tee ul uu
drept eor al, c al ue locaţ u destul de recete,
ar grăd a î care dădea de partea pe care u o cuoş
tea era destul de că ş seăa cu toate
grăd le
îvec ate ; a aflat î sfîrş t că î ea u putea vedea
c spîzurătoare se orală, c oară îtăr tă, c ga
ler , c porubar clăd te pe stîlp , c cuptor ob şu t,
c şură cu aos, c castel, c podur f xe sau d
acelea ce se r d că sau zburătoare, după cu c vă ,
c acte, hr soave, urale sau orae de p etre î
a t rea ue v ctor Dar după cu, cîd golful de la
Balbec p erzîdu ş sterul, deve se petru e
aue cat tate, care putea f sch bată cu or care
alta, de apă sărată de pe glob, Elst r î cofer se deodată
o d v dual tate, spuîdu că e golful de opal al lu
Wh stler î aro le sale de albastru arg t u, tot astfel
uele Guerates văzuse ur d sub lov tur le Fra
fo se ult a locu ţă eş tă d el, cîd u vech pr ete
al tat e spuse îtr o z vorb d de ducesă : ͣDeţ e
cea a îaltă s tuaţ e î foburgul Sa tGera , are
pr a casă d foburgul Sa tGera " Fără1 îdo ală,
Èù

esc
È ' u
cu o cov gere l ps tă de dedublare ş de ro e, cu
pas ue, cu proastă d spoz ţ e, cu aor propr u, ca o re
g ă care a pr t să îfăţ şeze o subretă îtr o coed e
de Curte, acest rol, atît de fer or e , de fee e ele
gată ; î u tarea tolog că a ăreţ e sale îăscute,
cerceta dacă voaleta e era b e potr v tă, îş turtea
ec le, ajusta atoul, dup ă cu lebăda d v ă face
toate şcăr le spec e sale a ale, îş ţ e och p c
taţ cu aîdouă părţ le ale c oculu fără să îsufle
ţească cu pr v r ş se ăpusteşte deodată asupra uu
asture sau a ue ubrele, ca o lebădă, fără să ş a
aducă a te că este u zeu Dar după cu călătorul,
decepţ oat de pr a îfăţ şare a uu oraş, îş spue că
poate î va pătrude farecul v z tîd uzeele, făcîd
×
cuoşt ţă cu poporul, lucrîd î b bl otec , î spuea
că dacă aş f fost pr t la doaa de Guerates, dacă
aş f uul d pr ete e , dacă aş pătrude î v aţa e ,
aş cuoaşte ceea ce, sub îvel şul său portocal u ş stră
luc tor, uele e cupr dea cu adevărat, ob ect v, pe
tru alţ , deoarece, î sfîrş t, pr eteul tat spusese că
ed ul Gueraţ lor era ceva cu totul deoseb t î fo
burgul Sa tGera
V aţa pe care o presupuea acestu ed u avea cu
totul alt zvor decît exper eţa, ş se părea că tre
bu a să f e atît de deoseb tă, îcît u aş f putut î
ch pu la seratele ducese prezeţa persoaelor pe care
leaş f frecvetat altă dată, a uor persoae reale Căc
eputîdu ş sch ba pe eaşteptate f rea, ele ar f
rost t acolo cuv te aseăătoare celor ce le cuoaşte,
parteer lor sar f îjos t poate să le răspud ă î
acelaş gra oeesc ; ş î decursul ue serate î cel
d tî salo d foburgul Sa tGera , poate ar f fost
oete det ce cu acelea pe care le tră se : ceea
ce u era cu put ţă Este adevărat că tea ea
era' pusă î îcurcătură de uele d f cultăţ ş eseţa
trupulu lu IsusCr stos î ost e u se părea o ta ă
a obscură] decît acest d tî salo d foburg s tuat pe
alul drept
½
Al See
È
că V st e
Ρs al l

tur r
ù

cerc s
sau al ăt
Pădu
d t sal!" w ' " do_
t Gera
" « era lucru
×
tot'atît de pos b l ca aţ face tab etul î oaza F gu g,
fără să f totuş î Afr ca ? Nua ag aţ a ş cred ţa
pot d fereţ a, uele de altele, au te ob ecte, au te
f ţe, ş crea atosferă ! D păcate, fără îdo ală, u
va f dat c odată să păşesc pr tre aceste pe saje p to
reşt , aceste acc dete aturale, aceste cur oz tăţ locale,
aceste lucrăr de artă ale foburgulu Sa tGera Mă
ulţuea doar să tresar zăr d d largul ăr (fără,
ădejdea dea ajuge vreodată la el) ca u aret îa
tat, ca u pr pal er, ca îceputul dustr e sau al
vegetaţ e exot ce, rogoj a uzată de pe al
Dar dacă palatul Guerates îcepea petru e la
uşa vest bululu său, deped ţele lu trebu au să se î
t dă ult a departe după părerea ducelu care, co
s der duş toţ ch r aş drept aredaş , oae d popor,
cupărător de buur aţ oale, a căror părere u co
tează, se bărb erea d eaţa î căaşă la fereastră ş
cobora î curte după cu î era a ult sau a puţ
cald, î vestă, î p jaa, î vesto scoţ a păros de o
culoare rară, î paltoaşe de o culoare desch să a
scurte ca vestoul său, ş puea pe vreuul d grăjdar
său s pl be, ţ îdul de dîrlog , vreu cal ou pe
carel cupărase Adesea calul str ca v tr a lu Jup e,
carel d ga pe duce cerîdu o despăgub re ͣCh ar
s ua d cos deraţ e faţă de tot b ele pe care
doaa ducesă îl face î casa e ş î paroh e, spuea
doul de Guerates, este o fa e d partea acestu
f tec e să e reclae ceva" Dar Jup e u cedase, parcă
c ar f şt ut ce ͣb e" făcuse vreodată ducesa, care
făcea totuş , dar cu u poţ îpărtăş toată luea
d el, a t rea de a f copleş t pe uul este u
ot v ca să te abţ cîd e vorba de altul, căru a î
trezeşt cu atît a are eulţu re De alt ter ,
d alte pucte de vedere decît acela al b efacer ,
cart erul u se părea ducelu Ͷ ş asta pîă la ar
depărtăr Ͷ decît o prelug re a curţ sale, o p stă
a are petru ca să După ce văzuse cu ergea
u cal ou s gur la trap, puea săl îhae, să străbată
toate străz le îvec ate, grăjdarul alergîd dea lugul
trăsur ţ îd hăţur le, făcîdul să treacă ş să
răstreacă d ou pr faţa
È
ducelu care sa opr se pe trotuar, î p c oare, ur aş/
or, îbrăcat î ha e de culoare desch să, cu o ţ gară
de fo î gură, cu capul î aer, ooclul cur os, pîă î
oetul î care sărea pe capră, coducîd el îsuş
calul ca săl îcerce, ş porea cu atelajul cel ou să ş
îtîlească etresa la ChapsElysees Doul de
Guerates dădea buă z ua, î curte, îa două perech
oare făceau a ult sau a puţ parte d luea
lu : ver să care, aseeea căs c lor de lucrător , u
erau c odată acasă ca să îgr jească cop , căc soţ a
pleca îcă de d eaţă la ͣSchola Catoru" ca să î
veţe cotrapuctul ş fuga, ar soţul la atel erul său ude
făcea sculptură î le ş î p ele ; apo baroul ş ba
roaa de Norpo s, totdeaua îbrăcaţ î egru, soţ a
ca o îgr j toare de scaue ş soţul ca u c oclu, care
eşeau de a ulte or pe z ca să se ducă la b ser că
Erau epoţ fostulu abasador pe carel cuoştea ş
pe care tata toca îl îtîl se sub bolta scăr , dar fără
să îţeleagă de ude veeau ; căc tata gîdea că u
persoaj atît de cos derab l, care avusese legătur cu
bărbaţ ce a de vază d Europa ş era pesee foarte
d feret la deşartele d st cţ d ploat ce, u trebu
a să frecveteze deloc pe aceşt ob l obscur ,' cler cal
ş ărg ţ E locu au de curîd î această casă ; Ju
p e, care ve se să spuă u cuvît î curte soţulu
pe cale sl salute pe doul de Guerates, se adresă
cu ͣdoule Norpo s", căc u şt a îtoca uele
Ͷ Ah ! doule Norpo s, ah ! e îtr adevăr b e găs t
! Răbdare ' î curîd acest d v d vă va spue ͣcetă ţee
Norpo s" exclaă îtorcîduse spre baro, doul de
Guerates Putu, î sfîrş t, sş reverse supărarea
îpotr va lu Jup e, care spuea ͣdoule" ş u
ͣdoule Duce"
îtro z cîd doul de Guerates avu evo e
de o foraţ e î legătură cu profes uea tat , se
prez tă el îsuş cu ultă graţ e De atuc avea să
ceară adesea vreu serv c u de vec , ş îdată cel zărea
coborîd scara cufudat î gîdur ş dor c să ev te
or ce îtl re, ducele despărţ duse de grăjdar să ,
se îdrepta spre tata, î curte, î potr vea gulerul
pardes ulu , cu serv ab l tatea foşt lor lache a regelu ,
î lua îa ş ,
ÈU
reţ do î a lu , o îgî a ch ar ca să dovedească,
cu o eruş are de curtezaă, că uş precupeţea co ´
tactul căr sale preţ oase, îl purta de as, foarte pl c
t s t ş gîd duse doar cu să scape, pîă d colo de
poartă Ne făcuse şte salutur adîc îtr o z cîd e
îcruc şase cu el î oetul î care eşea î trăsură
cu soţ a lu , trebu e să f spus cu ă cheaă, dar ce
sorţ avea ca ea săş f adus a te de uele eu
sau de utra ea ? Apo ce recoadaţ e eoroc tă, să
f deseat ua î cal tatea ta de ch r aş ! Ua a
portată ar f fost să o f îtîl t pe ducesă la doaa
de V llepar s s care toca î tr sese vorbă pr bu
ca să ă duc să,o văd ş , şt d că avusese de gîd
să fac l teratură, adăugase că vo t la ea şte scr
tor Dar tata găsea că era îcă prea tîăr ca să ă duc
î lue, ş cu starea săătăţ ele u îceta săl î
gr j oreze, u ţ ea să ofere uele ocaz ut le de
a eş
Cu uul d lache doae de Guerates stătea '
ult de vorbă cu Fraco se, a auz t îş rîduse uele
d saloaele ude se ducea ea, dar u le îch pu a:
d oet ce alcătu au o parte d v aţa e , d v aţa
e pe care u o vedea decît pr uele e , u erau ele
oare de ecoceput ?
$ Astăseară e o are serată de ubre ch ezeşt
la pr c pesa de Pare, spuea lacheul, dar u e vo
duce, căc la ora c c co ţa a treul de Chat lly, ca
să se ducă să petreacă două z le la ducele'd'Auale, ar
jupîeasa ş fec orul o îsoţesc Eu răî a c Pr c
pesa de Pare u va f ulţu tă, a scr s de a b e
de patru or ducese
$ Atuc u vă a duceţ aul ăsta la caste lul Gu
erates ?
$ E îtî a oară că u vo erge ; d pr c a reu
at selor doulu duce, ed cul l a opr t să se a
ducă îa rate de a se f stalat u calor fer, dar pîă
acu era acolo î f ecare a pîă î auar e Dacă ca
lor ferul u e gata, poate va pleca co ţa cîteva z le la
Caes, la ducesa de Gu se, dar u e îcă s gur
$ Dar vă duceţ cuva la teatru ?
$ Ne duce ueor la Operă, î z lele de aboaet
ale pr c pese de Pare, î f ecare săptăîă ; pare se
ͻ'29

că tot oe se vede acolo e foarte ş c; p ese, operă, totul
Doaa ducesă a vrut să a u aboaet, dar e du
ce or cu, o dată î loja ue pr etee a do ţe , altă
dată îtralta, adesea î beoarul pr c pese de Gu er
ates, soţ a vărulu doulu duce, ş sora ducelu de
Bavar a
$ Care va să z că, urcaţ la dueavoastră, spuea
lacheul care, deş se det f case cu Gueraţ , avea
totuş despre îdeobşte o oţ ue pol t că ce î
gădu a să o tratez e pe Fraco se cu atît respect, ca ş
cu ar f fost băgată la o ducesă Vă lăudaţ b e cu să
ătatea, doaă ?
$ Ah ! dacă ar f p c oarele astea blesteate ! Pe
şes a erge îcă (pe şes vrea să spuă î curte, pe
străz le pe care u d splăcea Fraco se să se pl be,
îtru cuvît pe tere eted), dar a sît ş afur s tele
alea de scăr La revedere, doule, poate că vă vo a
vedea deseară
Ea dorea cu atît a ult să stea de vorbă cu la
cheul, cu c t î spusese că f de duc poartă adesea u
t tlu de pr c pe pe care l păstrează pîă la oartea ta
tălu lor Fără îdo ală, cultul ob l îb îdu se ş
îpăcîduse cu u au t sp r t de răzvrăt re îpotr va
e , zvorît ered tar d gl a fraceză, trebu e să f e foarte
îrădăc at î poporul fracez Căc , dacă putea să vor
beşt Fraco se de ge ul lu Napoleo sau de telegraf a
fără f r fără să reuşeşt să atrag ateţ a ş fără să îce
t ească o cl pă şcăr le pr care scotea ceuşa d
că sau puea asa, î sch b, aflîd ua aceste
part cular tăţ ş îprejurarea că f ul ez al ducelu
de Guerates purta îdeobşte uele de pr c pe d'O
lero, ea exclaa : ͣCe lucru fruos '" ş se ua ca
î faţa uu v tral u
Fraco se aflase, de aseeea, de la lacheul pr c
pelu d'Âgr gete care se îpr ete se cu ea cîd aducea
adesea scr sor ducese , că el auz se îtradevăr vorb
duse foarte ult, î Hue, de căsător a arch zulu de
Sa tLoup cu do şoara d'Abresac ş că lucrul era
aproape hotărît
Această v lă, acel beoar, î care doaa de Guer
ates îş pr tocea v aţa u se păreau locur a
ù
puţ feer ce decît apartaetele e Nuele Gu se, Par
e', GueratesBav ere, deosebeau de toate celelalte,
v leg atur le î care ergea ducesa, petrecer le z l ce pe
care urele trăsur e la legau cu palatul său Dacă
spueau că ex steţa doae de Guerates era alcă
tu tă rîd pe rîd d , aceste, v leg atur , d aceste pe
trecer , ele u o desluşeau deloc F ecare dădea v eţ
ducese o deter are deoseb tă, dar u reuşeau decît
să cofere alt ster fără ca ea să lase să se evaporeze
ceva d al e , care se deplasa doar, ocrot t de u perete,
îch s îtru vas, î v toarea v eţ tuturor Ducesa pu
tea pr z pe alul Med terae î t pul Caravalulu ,
dar, î v la doae de Gu se, ude î roch a e de p ,
chet alb, pr tre ueroasele pr c pese, reg a soc e
tăţ par z ee u a era decît o v tată ca ş altele,,
ş astfel a eoţ oată petru e, a ult ea î
săş pr faptul că se presch base ca o stea a dasulu
care, î fatez a uu pas, a rîd pe rîd locul f ecăre a
d tre baler e, suror le e ; putea pr v şte ubre ch
ezeşt , dar a o serată a pr c pese de Pare Ͷ putea
asculta o traged e sau ´ o operă, dar î beoarul pr c pe
se de Guerates
După cu local ză î trupul ue făptur toate pos
b l tăţ le v eţ sale, a t rea f ţelor pe care le cu
oaşte ş de care toca sâ despărţ t sau pe care se
duce să le îtîlească, cîd Fraco se î spusese că
doaa de Guerates se va duce pe jos să prîzească
la pr c pesa de Pare, o vedea eoborîd de la ea
î jurul ore prîzulu î roch a e de sat deasupra
căre a teul î era de aceeaş uaţă cu aceasta, ca u
or cîd soarele a asf ţ t, toca vedea îfăţ şîdu
se toate plăcer le foburgulu Sa tGera , sub acest
c volu, ca îtro sco că, ître acele gh ocur
luc oase de s def roz
uata avea la ster u pr ete, u oarecare A J
Moreau, care, ca să se deosebească de ce lalţ Moreau,
avea totdeaua gr ja să ş precedeze uele cu aceste
două ţ ale, astfelͻîeît se spuea pe scurt A J Or,
u şt u cu acest A J se poe posesorul uu fotol u
la u spectacol de gală la Operă, pe carel tr se tat ş
cu Bera pe care o a văzuse jucîd de la pr a
31
ea decepţ e ura să joace u act d bu ca îl
cov se pe tata să dea acest Ioc
La drept vorb d, u puea c u preţ pe această
pos b l tate de a o auz pe Bera care pr leju se atta
tulburare, a acu cîţ va a Ş a costatat, u fără
oarecare elacol e, că era d feret faţă de ceea ce
preferase od oară săătăţ , od he ele Nu d Of
c ă că dorea cu a puţ ă pas ue ca atuc să pot
cotepla de aproape părt celele preţ oase de
real tate pe care îch pu rea ea le îtrezărea Dar
aceasta u le a s tua acu î d cţ uea ue ar
actr ţe ; de cîd îl v z tase pe Elst r, î îdreptase
asupra uor tap ţer , asupra uor tablour odere
crezul lăutr c pe carel avusese od oară petru acel
joc, acea artă trag că a Bere ; crezul eu, dor ţa ea,
u a acordau d cţ u ş at tud lor Bere u' cu lt
ecurat, ͣcop a" lor pe care o adăpostea î ă
d spăruse îcetul cu îcetul ca celelalte, ͣcop " ale
răposaţ lor vech ulu Eg pt pe care trebu a să le hrăeşt
ereu ca să le îtreţ v aţa Arta aceasta ajusese
ărută ş vred că de lă N c , u suflet are u a
slăşlu a î ea
î oetul î care, prof tîd de b letul pr t de
tata, urca scara are a Opere , a zăr t î faţă P
u bărbat pe care l a cofudat îa îceput cu doul
de Charlus, a căru ţ ută o avea ; cîd îtoarse capul ca
să ceară o foraţ e uu plasator, a dat seaa că
ă îşelase, dar a şovă t totuş să s tuez pe ecu
oscut î aceeaş clasă soc ală, u ua după felul î
oare era îbrăcat, dar a ales după acela î care vorbea
cu cotrolorul ş plasatoarele carel făceau să aştepte
Căc , î c uda part cular tăţ lor d v duale, î acea epocă
stăru a îcă o foarte are deoseb re ître or ce bărbat
goos ş bogat d acea parte a ar stocraţ e ş or ce bărbat
goos ş bogat d luea f aţelor sau a ar dustr
Acolo ude uul d aceşt a d ură ar f cre^ ´ zut căş
poate af ra elegaţa pr tr u to prea bată ! tor la
och , seeţ faţă de u fer or, arele se or bla j ,
surîzător, avea aerul de a cos dera, de a exerc ta ca u
pr v leg u al bue sale creşter , exagerarea u l ţe ş a
răbdăr , s ulacrul că este u spectator de rîd Pesee
că văzîdul ascuzîd astfel sub u surîs pl de oe e
pragul de etrecut al culu u vers spe
È
c al pe carel purta î el, cîte u f u de bacher bogat,
trîd î acest oet î teatru, ar f cofudat pe
acest are se or cu u o de c, dacă ar f găs t
că seaăă u tor cu portretul, reprodus de curîd de
z arele lustrate, al uu epot al îpăratulu Austr e ,
pr c pele de Saxa, care toca se afla acu la Par s
Şt a că era foarte bu pr ete cu Gueraţ Cîd eu
îsu a ajus î dreptul cotrolorulu , l a auz t pe
pr c pele de Saxa, sau bău t ca atare, spud surîzîd:
ͣu şt u uărul loj , ver şoara ea a spus că a
decît să îtreb de loja e "
"Poate era pr c pele de Saxa ; poate că och să o
vedeau î gîd pe ducesa de Guerates (pe care î
acest caz aş puteao zăr tră d uul d oetele v e
ţ e de eîch pu t, î beoarul ver şoare sale), cîd
spuea : ͣVer şoara ea a spus că a decîţ să î
treb de loja e ", astfel îeît această pr v re surîzătoare ş
c udată, ş aceste cuv te s ple î îgî au a (cu
ult a ult decît o rever e abstractă), cu ateele
alterat ve ale ue fer c r pos b le ş ale uu prest g u
es gur Cel puţ spuîd această frază cotrolorulu ,
îacepea, pe o seară vulgară d v aţa ea de toate
z lele, o trecere evetuală către o lue ouă ;
cor dorul care fu d cat după ce rost se cuvîtul
beoar ş pe care se por , era ued ş crăpat ş parcă
ducea la şte grote ar e, î regatul tolog c al
felor apelor Navea î faţă decît u do î
frac ce se îdepărta ; dar ca u reflector stîgac ş fără
să reuşesc săl îdrept îtoca asupră , îl îvălu a î
deea că era pr c pele de Saxa ş avea să o vadă pe
ducesa de Guerates Deş era s gur, această dee
exter oară lu , palpab lă, esă ş bruscă la fel ca o
pro ecţ e, parcăl preceda ş Ͷ1 a ca acea D v tate,
v z b lă restulu oae lor, care stă lîgă luptătorul
grec
A ajus la locul eu, î t p ce îcerca să
rea tesc u vers d de care u a adu
cea îtoca a te Aşa cu l rec ta, u avea
uărul de s labe vo t, dar cu a îcercat să le u
ăr, se părea că ître descupă rea lu ş u vers
clas c u ex sta c o ăsură couă Nu ar f rat
dacă ar f trebu t să stot a b e de sase s febo d
G u er a tes
această frază ostruoasă, ca să fac d ea u vers de
douăsprezece Dar deodată a adus a te de el,
epotr v r le reduct b le ale ue lu euae se r s
p ră ca pr ue ; s labele versulu uplură îdată
ăsura uu alexadr , ceea ce pr sosea se despr se cu
aceeaş uşur ţă ş supuere, ca o băş că de aer care toc
a se sparge la suprafaţa ape Această eor tate ou
care luptase u era, îtradevăr, decît o s gură
s la'b
U au t uăr de fotol de orchestră fuseseră
puse î vîzare la b rou ş cupărate de sob ş cu
r oş , care vo au să pr vească pe ce ce ar f avut altă
ocaz e să vadă de aproape îtradevăr, putea pr v î
publ c o f r tură d v aţa lor odeă de ob ce ascu
să, căc îsăş pr c pesa de Pare plasase pr ete lor e
loj le, balcoaele ş beoarele, astfel îcît sala era ca u
salo î care f eoareş sch ba locul, se aşeza c sau
colo, Jgă o pr eteă
Lîgă e erau şte oae vulgar care, ecuos
cîd pe aboaţ , vo au să arate că sît î stare să recu
oască, s ueau cu voce tare, adăug d că aceşt
aboaţ veeau a c ca î saloul lor, vrîd să spuă pr
asta că u erau ateţ la p esele reprezetate Dar se î
tîpla toca cotrar ul U studet ge al care a luat
u fotol u ca să o audă pe Bera u se gdeşte decît
să uş urdărească uş le, să uş st gherească,
să se îpace cu vec ul pe care la dat îtplarea,' să
urărească cu u surîs ter tet pr v rea fugară, să
ocolească, cu u aer epol t cos, pr v rea îtl tă a ue
cuoşt ţe pe care a descoper to î sală ş pe care, după
de eduer r , se hotărăşte să se ducă să o salute
î cl pa î care cele tre lov tur de gog, răsuîd îa
te de a f ajus pîă la ea, îl s lesc să o a la goaă ca
ebre pe Marea Roş e, pr tre valur le furtuoase ale
spectator lor ş spectatoarelor, pe care lea sculat ş a
căror roch le rupe sau ale căror ghete le calcă D po
tr vă, toca petru că oae de lue erau î loj le
lor (î spatele balcoulu î terasă), ca î şte saloaşe
atrate cărora l sar f scos u perete, sau ca î c le
cafeele ude te duc să e o prăj tură, fără să te t
deze ogl z le îrăate cu aur ş scauele roş ale lo
calulu de ge apol ta ; toca petu că pueau o î
d feretă pe truch ur le aur te ale coloaelor
care
ù
susţ eau acest teplu al arte l r ce, toca petru că
u eoţ oau oorur le succes ve pe care parcă l le
aduceau două ch pur sculptate care ît deau şte cu
u de laur spre loj , ua e ar f avut tea l beră
ca să asculte p esa, dacă ar f avut îtradevăr te
La îceput a fost decît u îtuer c edesluş t î
care deosebea deodată, ea scl p rea ue p etre
preţ oase pe care u o vez , fosforesceţa a do och
celebr , sau ca u edal o al lu Her c al IV lea
despr s pe u fod egru, prof lul aplecat al ducelu
d'Auale căru a o doaă v z b lă î str ga : ͣMăr a
sa să îgădu ască să scot pardes ul", î t p ce
pr c pele răspudea : ͣDar cu e cu put ţă, doaă
d'Abresac" I c uda aceste edesluş te oprel şt , ea
u se lăsa bătută ş toată luea o v d a de aseeea
c ste
Dar, î celelalte beoare, aproape pretut de , dal
bele ze tăţ care sălăşlu au î aceste locur îtuecoase
se l p seră de pereţ îtuecos ş erau v z b le uotuş ,
pe ăsură ce spectacolul se desfăşura, forele lor e
desluş t oeeşt se despr deau olatece uele după
altele d adîcur le opţ pe care o tapetau ş se îălţau

spre lu ă, lăsau să se vească trupur le lor pe juătate
goale ş se opreau la arg ea vert cală ş la suprafaţa
elarobscură ude ch pur l e lor străluc toare răsăreau
de după desfăşurarea veselă, spuoasă ş spr teă a
evatal lor lor de pee, sub părul lor de purpură, pre
sărat cu perle pe care parcăl îcovo ase udu rea flu
xulu ; apo îcepeau fotol le de orchestră, locul ur
tor lor despărţ t pe vec de îtuecatul ş străvez ul re
gat căru a c ş colo î slujeau drept frot eră, î supra
faţa lor l ch dă ş etedă, och l pez ş răsfrîgător a
ze ţelor apelor Căc strapot ele de pe al, forele o
ştr lor d orchestră se1 ogl deau î aceşt och potr v t
leg lor opt c s urîd ugh ul lor de c deţă, aşa
cu se îtîplă cu aceste două părţ ale real tăţ exte
r oare cărora, şt d că u au, or cît de rud etar ar f ,
u suflet aseăător celu al ostru, ea cos dera
esăbu ţ dacă lea adresa u surîs sau o pr v re :
eralele ş f ţele cu care u ave legătur D coace,
spre deoseb re de l ta doe ulu lor, rad oasele f ce
ale ăr se îtorceau î f ecare oet surîzîd către
ù
tr to bărboş atîraţ de prăpăst le îtortocheate, sau
vreuu se zeu acuat c avîd drept cra u o p etr c că
» lustru tă pe care talazul adusese vreo algă etedă, ş drept
pr v re u d sc de cr stal de stîcă Ele se aplecau spre
e , le ofereau boboae ; ueor valul se desp ca î faţa
v 'eue o ere de care, tîrz ată, surîzătoare ş îcur
cată, toca se v se d adîcul ubre ; apo , după ce
actul se sfîrş se, p erzîd ădejdea dea a auz sue
tele elod oase ale pîtulu care Je atrăsese Ia supra
faţă, scufudîduse toate deodată, d fer tele suror d s
păreau î oapte Dar d toate aceste ascuz şur î al
căror prag gr ja ărută dea zăr operele uor ur tor
le aduceau pe aceste ze ţe cur oase, care u se lăsau
aprop ate, cel a vest t era blocul de se îtuer c cu'
oscut sub uele de beoarul pr c pese de Guer
ates
Ca o are ze ţă care prez dează de departe jocur le
d v tăţ lor fer oare, pr c pesa răăsese de buăvo e
ceva a î fud pe o caapea laterală, roş e ca o stîcă
de ărgea, l gă o reverberaţ e st cloasă care era
pesee o ogl dă ş te îdea să te gîdeşt la vreo
secţ ue pe care o rază ar f tă ato, perped culară, ob
scură ş l ch dă, î cr stalul îcree t al apelor uotoda tă
paă ş corolă, ca uele flor ar e, o are floare
albă, pufoasă ca o ar pă, cobora de pe frutea pr c pe
se dea lugul uu obraz a căru flex ue o ura cu
o supuere cochetă, îaorată ş v e, ş părea că o cu
pr de pe juătate ca u ou tradaf r u î t ha uu
cu b de alc o Pe părul pr c pese ş coborîd pî la
sprîcee, apo cot uîd a jos, la îălţ ea gîtulu ,
se ît dea o reţea de sco c albe care se pescu esc î ue
le ăr australe ş care erau îb ate cu ărgăr tare, o
za c ar ab a eş t d , valur , care î uele oete
era cufudat î ubra î fudul căre a o prezeţă oe
ească era ch ar atuc destă u tă de ob l tatea scl p
toare och lor pr c pese Fruuseţea care o s tua pe
aceasta cu ult deasupra celorlalte fete de bas d pe
ubră u era îscr să pe deatregul ater al ş
clus v pe ceafa, pe uer , pe braţele, pe tal a e Dar
l a ferecătoare ş edesluş tă a aceste a era toca
puctul de plecare, oeala ev tab lă a l lor v
z b le pe care och ul u se putea abţ e dea le prelug ,
ù
uate, ză sl te î jurul fee , ca spectrul ue f
gur deale pro ectată pe îtuer c
Ͷ E pr c pesa de Guerates, spuse vec a ea
doulu care o îsoţea, avîd gr ja de a pue îa tea
cuvîtulu pr c pesa a ulţ d cîd că această
deu re era r d colă Na făcut ecoo e de perlele e
M se pare că dacă aş avea atîtea, u le aş etala astfel ;
u găsesc că e d st s
Recuoscîdo totuş pe pr c pesă, toţ ce ce îcercau
a şt c e era î sală, s ţeau îălţîduse î a lor
troul leg t al fruuseţ îtradevăr, ceea ce îgădu
a det f carea ch pulu ducese de Luxebourg, a doa
e de Mor eval, a doae de Sa tEuverte ş a atîtor
altele, era legătura strîsă d tre u as are ş
roşu ş u bot de epure, sau a do obraj zbîrc ţ cu o
ustaţă subţ re Aceste trăsătur erau de alt ter
îdestulătoare ca să îcîte, căc , eavîd decît valoarea
coveţ oală a uu scr s, îţ îgădu au să c teşt u
ue vest t ş care se puea ; dar sfîrşeau de
aseeea pr a trez deea că urîţe a are ceva
ar stocrat c ş că u e ecesar ca ch pul ue doae
ar să f e fruos, dacă este d st s Dar după cu u
art şt care, î locul l terelor ce le alcătu esc uele,
aşter î colţul de jos ţ tabloulu lor o foră fruoasă
pr ea îsăş , u fluture, o şopîrlă, o floare, tot astfel
pr c pesa aşeza pe colţul loj sale fora uu trup ş a
uu ch p îcîtătoare, doved d astfel că fruuseţea
poate f cea a ob lă seătură ; căc prezeţa
doae de Guerates care u aducea la teatru decît
pe ace a care făceau parte restul t pulu d t tatea
e , era î och aator lor de ar stocraţ e cel a bu
cert f cat de autet c tate a tabloulu pe carel îfăţ şa
beoarul e , u so de evocare a ue scee d v aţa
fa l ară ş deoseb tă a pr c pese î palatele e de la
Muche ş Par s
Iag aţ a oastră f d ca o flaşetă str cată care
cîtă totdeaua altceva decît ar a d cată, or de cîte or
auz se vorb duse de pr c pesa de GueratesBa
v ere, a t rea au tor opere d veacul al XVI lea
îcepuse să cîte î e urebu a 'să o despo de ea ,
acu cîd o vedea ofer d boboae zahar s te uu
do gras î frac F reşte, departe de e gîdul de
a
ù
coch de că ea ş v taţ e ar f fost | aseăă
toare cu alţ î dădea b e seaa că ceea ce ăceau
a c u era decît u joc ş vr d să îcerce u prelud u
al faptelor adevărate lor v eţ (a căre parte îseată
fără îdo ală u o petreceau a c ), se îţelegeau î v r
tutea uor r tur ecuoscut e e, se prefăceau că
oferă ş refuză boboae, gest l ps t de se f caţ a lu ş
rîdu t d a te ca pasul ue dasatoare care, rîd pe
rîd, se r d că î vîrful p c orulu ş se îvîrte î jurul
ue eşarfe C e şt e, poate î cl pa î care oferea
boboaele e , Ze ţa spuea pe acel to ro c (căc o
vedea surîzîd) : ͣDor ţ boboae ?" Ce portaţă
avea ? Aş f găs t de u desfătător raf aet uscăc uea
teţ oată, î geul lu Mer ee sau al lu Me lhac, al
aces tor cuv te adresate de o ze ţă uu se zeu ce şt a
gîdur le subl e pe care le rezuau aîdo , fără
îdo ală petru oetul î care vor reîcepe săş
tră ască adevărata lor v aţă ş care, potr v duse acestu
joc, răspudea cu aceeaş ta că v cle e : ͣDa, vreau o
c reaşă" Aş/f ascultat acest d alog cu aceeaş lăco e ca
cutare sceă d î care l psa poez e , a
gîdur lor îalte, lucrur ce erau atît de fa l are ş
pe e^ re presupu că Me lhac ar f fost de de or
capab l s le puă î ea, se părea ea s gură o elegaţă
coyeţ oală, ş ca atare a ta că ş a struct vă
/ Ͷ Doul acela gras este arch zul de Gaacay,
/ spuse cu u aer forat vec ul oare u desluş se
b e
/ uele şopt t î spatele lu
/ March zul de Pal ecy, cu gîtul ît s, cu capul aple
cat, cu och ul său bulbucat l p t de st cla ooclulu , se
şca aevo e î ubra trasparetă ş părea că u deo
sebeşte a b e publ cul d orchestră, decît u peşte
care trece, gorîd ulţ ea v z tator lor cur oş d
colo de peretele de st clă al uu aeuar u D cîd î
eîd se oprea, veerab l, răsuflîd ş acoper t cu uşch ,
jar spectator ar f putut spue dacă suferă, doare,
îoată este pe cale dea oua sau resp ră doar N e
altul u trezea atîta v d e ca el, d pr c ă că avea
aerul că se ob şu se cu acest beoar ş a d fereţe
cu care o lăsa pe pr c pesă să ofere boboae ; ea aţ
tea atuc asupră o pr v re a och lor e fruoş , şlefu ţ
îtr u d aat, pe care tel geţa ş pr ete a
parcă
ùU
î flu d f cau î aceste oete, dar care cîd se od h
eau, reduş ua la fruuseţea lor ater ală,
ua la scl p rea lor eralog că, dacă cel a c
reflex î urea uşor d loc, ced au adîcul parterulu
cu văpă le lor eoeeşt , or zotale ş spled de Itre
t p, cu avea să îceapă actul d pe carel juca*
Bera, pr c pesa se v î faţa beoarulu ; atuc ca ş
cu ea îsăş ar f fost o apar ţ e teatrală, î zoa d fer tă
de lu ă pe care o străbătu, a văzut sch bîduse
u ua culoarea dar ş substaţa g uvaerur lor e Iar î
beoarul uscat, care eş se la suprafaţă, care u a
aparţ ea regulu apelor, pr c pesa îcetîd de a a
f ere dă, se v cu u turba alb ş albastru ca vreo
uată traged aă costuată î Zafre sau poate î Oros
ae ; apo , după ce luă loc î rîdul îtî , a văzut că
t h tul cu b de alc o care ocrotea cu du oş e s doful
roz al obraj lor e era pufos, scl p tor ş cat fe lat, o esă
pasăreparad s
Cu toate acestea, pr v r le ele fură abătute de la
beoarul pr c pese de Guerates de o fee uşcă prost
îbrăcată, urîtă, cu och apr ş , care, urată de do
t er , se aşeză la cîteva locur depărtare de e Apo
cort a se r d că N a putut costata, fără elacol ,
că u a răîea c d d spoz ţ le ele de altă
dată faţă de arta draat că ş de Bera cîd, ca să u
p erd c d feoeul extraord ar pe care
aş f dus săl coteplu la capătul păîtulu , î , ţ ea
tea pregăt tă ca acele plăc ses b le pe care astro
o le stalează # î Afr ca, î At le, î vederea ob
servăr scrupuloase a ue coete sau a ue ecl pse ;
cîd treura că vreu or (proasta d spoz ţ e a art ste ,
c dete î publ c), ar îp ed ca spectacolul să a bă Ioc
î tes tatea sa ax ă ; cîd aş f crezut că aş as s
ta, î cele a bue cod ţ , dacă u aş f dus ch ar
la teatrul care era îch at ca u altar, d care se
părea atuc că a fac parte Ͷ deş cu o a că î
seătate, d ch ar apar ţ a e sub ca perdea roş e Ͷ
cotrolor cu o garoafă albă, u ţ de ea, postaetul
plafoulu deasupra uu parter pl de lue prost î
brăcată, plasatoarele vîzîd u progra cu fotograf a
« , casta d scuar, toţ aceşt tovarăş , aceşt cof deţ
a pres lor ele de atuc ş care se păreau e
39
despărţ ţ de ea ͣscea declaraţ e ", Bera, aveau
atuc î tea ea u so de ex steţă absolută S tua
te îapo a lu exper eţe curete, ele ex stau pr
ele Isele, trebu a să ă îdrept spre ele, vo îţelege
d ele ce vo putea, ş desch zîd och ş sufletul ar ,
vo absorb îcă prea puţ d ele Dar cît de plăcută
î apărea v aţa ! Neîseătate'a cele pe care o ducea
avea c o portaţă, u a ultă decît oetele
cîd te îbrac , te pregăteşt să eş , căc d colo de ea
ex stau îtru ch p absolut, aevo e de aprop at, cu e
put ţă de posedat pe deatregul, aceste real tăţ a
tra ce, ch pul î care juca Bera Saturat de
aceste rever I legătură cu perfecţ uea î arta draa
t că d care a f putut extrage atuc o doză îseată,
dacă a f aal zat î acel t p tea ea î or ce o
et al z le ş poate al opţ , era ca o p lă careş
dezvoltă electr c tatea Ve se u oet cîd ar f tre
bu t să ă duc să o aud pe Bera, ch ar bolav, ch ar
dacă aş f crezut că or d această pr c ă Dar acu,
aseeea ue col e care de dep arte pare de azur,
ar de aproape tră î v z uea oastră vulgară a
îucrur lor, toate acestea d spăruseră d luea
absolutulu ş u a erau decît u lucru det c cu
celelalte de care Jua cuoşt ţă, f dcă era acolo,
art şt f d de aceeaş eseţă cu ace pe care î
cuoştea strădu duse să spuă cît a b e cu put ţă
acele versur d care u a alcătu au o eseţă
subl ă ş d v duală despărţ tă de or ce, c şte versur
a ult sau a puţ reuş te, gata să tre d ou î
esfîrş ta substaţă a versur lor fraceze cu care erau
îb ate Ceea ce a pr leju t o descurajare cu
atîta are cu cît, dacă ob ectul dor ţe ele
îcăpăţîate ş act ve u a ex sta, î sch b stăru au
aceleaş îcl ăr spre o rever e stator că ce se sch ba
d a î a, dar care ă cală, uzea la o puls e bruscă,
epăsătoare de pr ejd e Cutare seară cîd pleca
bolav ca să ă duc să văd îtru castel u tablou de
Elst r, o tap ţer e got că, seăa atît de ult cu z ua î1
care trebu se să plec laVeeţ a, cu aceea î care ă
dusese să o aud pe Bera sau plecase la Balbec, îcît
s ţea d a te că ob ectul prezet al sacr f c ulu eu
ă va lăsa î curîd d feret, că vo putea trece
atuc foarte aproape de el
fără să pr vesc acel tablou, acele tap ţer petru care
as f îfrutat î acea cl pă atîtea opţ fără so, atîtea
cr ze dureroase Dator tă stab l tăţ ob ectulu e , î
dădea seaa de va tatea străda e ele, ş î acelaş
t p de eor tatea e î care u crezuse, ca ace e
uraste c cărora le dublez oboseala, cîd le spu că sît
obos ţ Pîă atuc , rever a ea coferea u prest g u
or căru lucru ce putea avea vreo legătură cu ea Ch ar
î dor ţele ele cele a ca rale totdeaua
îdreptate î au tă d recţ e, cocetrate î jurul
acelu aş v s, aş f putut recuoaşte ca pr bold o
dee, o dee căre a aş f sacr f cat v aţa ş al căre puct
cetral, ca î rever le ele d a ez le cîd c tea I
grăd ă la Cobray, era perfecţ uea
Na a avut aceeaş dulgeţă ca altă dată pe
tru teţ le juste de du oş e sau de î e pe care le
deoseb se î deb tul ş î jocul Ar c e , Isee , al lu
Hyppolyte Nu petru că aceşt art şt Ͷ erau ace aş ͻͶ
ar f căutat totdeaua să dea cu aceeaş tel geţă, a c
voc lor o flex ue îgî etoare sau o ab gurtate cal
culată, colo gestur lor lor o aploare trag că sau o g
găş e rugătoare Itoaţ le lor poruceau aceste voc :
ͣF blîdă, cîtă ca o pr v ghetoare, îgî e" ; sau d
potr vă : ͣF fur oasă", ş se ăpusteau atuc asupră ,
îcercîd să o îtreacă î freez a lor Dar, răzvrăt tă,
vocea lor f rească stăru a exter oară, d cţ u lor, î od
reduct b l cu defectele sau cu farecele e ater ale, cu
vulgar tatea sau exagerarea e z l că, ş desfăşura ast
fel u asablu de feoee acust ce sau soc ale pe care
u le trasfora set etul versur lor rec tate
Aş şder , gestul acestor art şt spuea braţulu , pe
pluulu lor : ͣf ţ a estuoş " Dar ebrele esupuse
lăsau să se îpăueze ître uăr ş cot u b ceps care
habar avea de rol ; ele cot uau să expr e s g
f aţa v eţ de toate z lele ş să puă î ev deţă şte
coex tăţ usculare, î locul uaţelor rac ee ; ar
draper a pe care o r d cau cădea d ou pe o vert cală,
ude ua o lăd ere s p dă ş text lă o d sputau le
g căder corpur lor î acest oet, o doaă ăru
ţ că d aprop erea ea exclaă :
_ Ͷ N c u aplauz ! Ce urît e îbrăcată ! E prea bă
trîă, u a poate ; î aseeea caz trebu e să
reuţ
1
î faţa şîşî el lor vec lor, ce do t er care o îso
ţeau îcercară sa o potolească, ş fur a se a dezlăţu a
Kua î och Aeeastă fur e u se putea adresa de alt
ter decît succesulu , glor e , ce Bera care cîşt gase atîţ g
ba avea decît dator F xîd totdeaua îtîl r de a
lacer sau pr eteeşt la care u se putea duce, avea pe
toate străz le co s oar care zoreau să o decoade, î
toate hotelur le apartaete reţ ute d a te ş pe care
u se ducea c odată să le ocupe, oceae de parfuur
ca săş spele căţelele, despăgub r de plăt t tuturor
d rector lor I l psa uor cheltu el a cos derab le, ea,
a puţ voluptoasă decît Cleopatra, ar f găs t jlocul să
toace prov c ş regate î telegrae ş î trăsur ale
Copa e urbae Dar această doaă ăruţ că era o
actr ţă care avusese oroc ş îch ase o ură de oarte
Bere Aceasta toca trase î sceă Atuc , oh !
ue, ca acele lecţ pe care ea sle t î zadar
îvăţîdule seara ş pe care le regăs o , şt ute pe
d afară după ce a dor t, ca acele ch pur de orţ pe
care s l ţele pas oate a!e eor e oastre le
urăresc fără să le regăsească, ş care, cîd u e a
gîd la ele, se îfăţ şează î faţa och lor, seăîd
cu v aţa, taletul Bere care scăpase cîd căuta cu
atîta lăco e să pr d eseţa, se puea cu forţa
ev deţe , ad raţ e ele, acu, după aceşt a de
u tare, î acest oet de d fereţă Vr d să îcerc
altă dată să zolez acest talet, despărţea îtrucîtva
rolul îsuş de ceea ce auzea, rolul, partea couă
tuturor actr ţelor care jucau ş pe carel stud ase
d a te ca să f u î stare săl sustrag, să culeg ca zgură
ua taletul doae Bera Dar acest talet, pe eare
îcerca săl deosebese î a ar de rol, era aa eu el
După cu terpretarea uu are uz c a (parese că
acesta era cazul lu V teu l cîd cîta la p a) este aceea
a uu p a st atît de are îcît c u a şt dacă acest
art st este ş p a st, petru că (e terpuîd î tot apa
ratul de sforţăr ale degetelor, îcuuate pe alocur de
efecte străluc te, toată această îproşcătură de ote î
eare cel puţ ascultătorul care u se pr cepe crede că
deosebeşte taletul î real tatea sa ater ală, tag b lă),
această terpretare a ajus atît de străvez e, atît de
pl ă de ceea ce terpretează, îcît ul a vez pe el
care u a este
È
decît o fereastră ce se desch de pe o capodoperă Iteţ le
îpreju d ea u chear a estuos sau g gaş vocea ş
ca Ar de , a Isee , a lu H ppolyt, putuse să le
deosebesc ; dar Fedra ş le ter or zase, ar tea ea
u reuş se să sulgă d cţ u ş at tud lor, să desluşească
î zgîrc ta s pl tate a suprafeţelor lor u te, aceste ăsco
c r , aceste efecte care u le depăşeau, atît de ad e se
resorb seră î ele Vocea Bere , î care u a stăru a
c ură de ater e ertă ş refractară ţ , u îgă
du a să se deosebească î juru acel pr sos de lacr pe
care le vez curgîd pe vocea de arură, căc ele u se
putuseră îb ba pe voc le de arură ale Ar c e sau
Isee , c se lăd aseră cu g găş e î celulele e cele
a ărute ca struetul uu are v olo st la care,
cîd spu că are u to fruos, u vre să lauz ua o
part cular tate f z că, c o super or tate sufletească ; după
cu î pe sajul at c ude î locul ue fe d spărute
este u zvor eîsufleţ t, o teţ e care se poate deoseb
ş care, cocretă, se trasforase a c îtro cal tate a
t brulu , de o l pez e c udată, potr v tfe ş rece Braţele
Bere pe care versur le îsele păreau că le r d cau pe
p eptul e , îpreuă cu e s uea voc pe buzele sale, ca
acele fruz şur pe care apa le ută d loc îprăşt du
se ; at tud ea e î sceă, pe care ş o alcătu se îcet, pe
care o va a od f ca îcă, ş care era copusă d raţ o
aete de altă adîe e decît acelea a căror ură o ză
rea î gestur le caaraz lor e , dar şte raţ oaete
car e ş p er dus er ă or g ea vol utar ă, top te î tr
u so de străluc re î care făceau să pîlpî e, î jurul
persoajulu şte eleete bogate ş coplexe,
dar pe care spectatorul fasc at u le cos deră o reuş tă
a art ste c u dat al v eţ ; vălur le albe îsele, obos te
ş cred c oase, păreau că sît o ater e v e ş că au fost
ţesute d sufer ţa, î parte păgîă, î parte jase stă
î jurul căre a se cotractau ca o cr sal dă f ravă ş fr gu'
roasă ; toate acestea, voce, at tud e, gestur , vălur , u
erau î jurul acestu trup al ue de care este u vers
(corp care, spre deoseb re de trupur le oeeşt , u este
u obstacol opac care te îp ed că săl zăreşt , c u veş
ît pur f cat, sp r tual zat, pe care şte îvel şur supl

etare care, î loc s o ascudă, îfăţ şau cu a ultă
spledoare sufletul ce ş le as lase ş se rspîd se î
el, decît asa top tă a d fer telor substaţe deve te
trasluc de, a căror suprapuere răsfrge cu ş a
arc bogăţ e raza cetrală ş îcătuşată care le străbate
ş dă a are ît dere, coferă a ult preţ ş a
aro fruuseţe ater e îb bată cu flacăra de care e
îvălu t Astfel, terpretarea Bere era, î jurul
opere , o a doua operă, ş ea îsufleţ tă de ge u
Ipres a ea, la drept vorb d, a plăcută, u se
deosebea de aceea de altădată Dar u o a
copara cu o dee prealab lă, abstractă ş falsă, a
ge ulu draat c, ş dădea seaa că ge ul draat c
era toca asta Mă gîdea a ad eaur că u
îcercase plăcere îtî a oară cîd o auz se pe Bera,
petru că o prea are dor ţă ă călăuzea îtru
îtîp area e , ca od oară cîd o regăsea pe G lberte
la ChapsElysees ître cele două decepţ poate u
stăru a ua această aseăare, dar ş alta, a adîGă
Ipres a pe care eo pr leju eşte o f ţă, o operă (sau o
terpretare), puter c caracter zată, este deoseb tă A
aΦus cu o de le de ͣfruus eţe", de ͣst l cupr zător", de
ͣpatet c", pe care la evo e a putea avea luz a dea le
recuoaşte î baal tatea uu talet, a uu ch p corect,
dar tea oastră atetă are î faţa e stăru ţa ue
fore al căre ech valet telectual ul posedă, d care
trebu e să despr z ecuoscutul A auz t u suet
acut, o toaţ e c udat terogat vă Se îtreabă : ͣEste
fruos ceea ce s t ? Să f e oare ad raţ e ? Asta
îseaă color t bogat, obleţe, putere ?" Ş răspude
toca o voce ascuţ tă, u to c udat terogat v, pres a
despot că pr leju tă de o f ţă pe care o cuoşt , ua
ater ală, î care u e lăsat c u spaţ u l ber petru
ͣlargă terpretare" D această pr c ă, toca operele
cu adevărat fruoase, dacă sît ascultate cu s cer tate,
trebu e să e dezaăgească cel a ult, căc î colecţ a
de lor oastre u se găseşte c ua care să răspudă ue
pres d v duale
uoca asta vădea jocul Bere Asta era de buă
sea obleţea, tel geţa d cţ u Acu î dădea
seaa de er tele ue terpretăr larg , poet ce,
puter ce, sau a degrabă aceste a se cove se să se
cofere aceste t tlur , dar aşa cu se dă uele de
Marte, Veus,
Satur uor stele care au c tolog c S ţ îtro
lue, gîd îtralta, pute stab l o cocordaţă ître
ele, dar u pute uple tervalul îtro oarecare
ăsură acest terval, această fal e a trebu t so străbat
î pr a z cîd ă dusese so văd jucîd pe Bera, ş
t d, ascultîdo cu toată ateţ a, îtîp ase oarecare
greutate să adu de le ele de ͣobleţe î
terpretare*', de ͣor g al tate" ş u zbuc se î
aplauze decît după u oet de l şte ca ş cu u le
ar f stîr t îsăş pres a ea, c ca ş cu leaş f legat
d ou de de le ele prealab le, de plăcerea ce
îcerca spuîdu : ,l sfîrş t o aud pe Bera"
Deoseb rea d tre o f ţă, o operă cu puter că
d v dual tate ş deea fruosulu ͻ este tot atît de tare
ître ceea ce e fac ele să s ţ ş deea de dragoste, de
ad raţ e De aceea u le recuoşt Nu îcercase plăcere
auz do pe Bera (după cu avusese c ua, pe
vreea cîd o ubea văzîdo pe G lberte) î spusese
: ͣAşadar o ad r" Dar totuş u ă gîdea atuc
decît să adîcesc jocul Bere , u ă preocupa decît
acest lucru, îcerca să desch d tea c t a larg cu
put ţă ca să pr esc tot ce cupr dea el Acu îţelegea
că toca asta îsea să ad r
Acest ge u, a căru revelaţ e era doar terpretarea
Bere era oare ua ge ul lu Rac e ?
Aşa a crezut la îceput Avea să ă du resc cîd,
după ce se sfîrş ' actul d după aplauzele publ cu
lu , î t pul cărora bătrîa ea vec ă fur oasă, îdrep
tîduş tal a usculă, aşezîduse p ez ş, îş ob l za
uşch feţe ş ş îcruc şa braţele pe p ept ca să arate
că u part c pă la aplauzele celorlalţ ca să scoată ş a
ult î ev deţă o protestare pe care ea o cos dera se
zaţ oală, dar care trecu eobservată P esa urătoare era
ua d acele outăţ care, ef d celebre, se părea
od oară f d ex stete, că trebu e să f e eîseate,
cu excepţ a reprezetaţ e la care erau jucate Dar u
îcerca, ca ş cîd ar f fost vorba de o p esă de c rcu
staţă, acea dezaăg re de a vedea veş c a ue capodo
pere ocupîd ua lug ea rape s durata ue re
prezetaţ Apo adăuga f ecăre t rade care s ţea
că plăcea publ culu ş care, î l psa fa e pe care u
o putuse avea î trecut, va f cîdva celebră, aceea pe
care

±
, c
°st î at Naş a f dor t ca altădată să pot ob l za at tu
p ţ , cîf d t tl î £? Cap |
pul d le Bere , fruosul efect de culoare pe carel oferea
t dată J u părea că ua o cl pă îtro lu ă eare d spărea îdată ş care
trebu or apar ţ , ´ pe eare al auz seş c o u părea
că trebu e pus eîdva, cofudat îtr o aceeaş f u se a reproducea, c să o fac să repete de o sută
lu ă, alătur de acelea aJe celorlalt autorulu Acest de or u vers Îţelegea că dor ţa ea de od oară
rol f ş lu ă, ală
autorulu

ca Acest rol
celea aJe o era a preteţ oasă decît vo ţa poetulu , a
celorlalt va f gura traged ae , a arelu art st decorator care era
eîdva pe ă acela al d rectorul e de sceă ş că acest farec r s p t î zbor
= «5 de or » peste u vers, aceste gestur stab le î veş că
prefacere, aceste tablour succes ve erau rezultatul
P'rsoa trecător, scopul oeta, capodopera ob lă pe care
arta teatrală ş o propuea ş pe care ar d strugeo,
vrîd so f xeze, ateţ a uu aud tor u prea îdrăgost t
5l N c u a ţ ea să v îra altă z ca să o a aud pe
Bera ; era ulţu t de ea ; căc atuc cîd ad ra
P ctorul prea ult, ca să u f u dezaă
' g t de ob ectul ad raţ e ele, f e că acesta era G lberte
sau Bera, pret dea d a te pres e de î e plă
cerea pe care o refuzase aceea d aju Fără să î
cerc a ad e bucur a pe care toca o îcercase ş că
re a aş f putut da o îtrebu ţare a rod că, î spu
ta ea ca altădată u d caaraz e de coleg u : ͣîtr
reva ce' e ad adevăr, o pu î rîdul îtî pe Bera", î t p ce
dădea seaa, î ch p edesluş t, că ge ul Ber e
Poet
« Place s?f ? poate u era tălăc t prea exact de această af raţ e a
c a Sa
^îtul cares v f3 av ^ prefer ţe ele ş de acel loc de ͣ a îtî " pe care
cuv tele !u l acordase or cîtă l şte ar f pr leju t de
alt ter
"L î oetul î care îcepu această dea doua p esă, ra

uz c a îu avît araa u tat d recţ a doae de Guerates Pr tro
şcare geeratoare a ue l g gaşe pe care tea
îtrl aS
ea o urărea î gol, pr c pesa toca îş îtoarse ca pal
spre Judul beoarulu ; v taţ erau î p c oare, îtorş
de aseeea spre uşă ş ître gardul dublu pe care l
alcătu au, cu s guraţa v ctor oasă ş proporţ le ͻ e de
a ze ţă, dar cu o expres e de o g găş e ecuoscută f dcă
Modele Pe care' ,era sosea atît de tîrz u ş scula toată luea î to ul
reprezetaţ e , tră, îvălu tă î usel e albe, duce sa
de Guerates Se îdreptă spre vara e , făcu o adîcă
plecăc ue uu tîăr blod care şedea î rîdul îtî ş ,
îtoreîduse spre oştr ar ş sf ţ care pluteau
î fudul peşter , adresă acestor se ze de la Jocey

Club Ͷ care acest oet ş îdeoseb doul de
Palacy erau bărbaţ care ar f plăcut cel a ult
să f u Ͷ u salut fa l ar de veche pr eteă, aluz e la
legătur le de z cu z cu e , de vreo c c sprezece a
Îcerca sterul, dar u putea desc fra ta a aceste
pr v r surîzătoare pe care o adresa pr ete lor e , î scl p
rea albăstru e î care strălucea î t p ce ît dea îa
uora ş altora, ş dacă aş f putut să descopu pr sa,
să aal zez cr stal zăr le, ele poate ar f destă u t
eseţa de v aţă ecuoscută care se veau î ele î acest
oet Ducele de Guerates îş ura soţ a, reflexele
vesele ale ooclulu său, rîsul d ţ lor să , albul, garoa fe
ş al plastroulu său pl sat, îdepărtîdu sprîceele,
buzele, fracul, ca să facă loc străluc r lor ; cu u gest
al î sale ît se pe care o cobora pe uer lor,
drept, fără să şte d cap, poruc să se aşeze tr to lor
fer or care făceau loc, ş se plecă adîc î faţa tî
rulu blod S ar f spus că ducesa gh c se că vara e , de
ale căre exagerăr se spue căş bătea joc (cuvît care
d puctul e de vedere sp r tual fracez ş foarte o
derat, îl adoptau repede poez a ş etuz asul gera ce),
va avea î seara aceasta ua d acele toalete î/ care du
cesa o găsea ͣcostuată" ş că ar f vrut să dea o lecţ e
de gust î locul peelor uate ş pufoase care coborau
de pe capul pî la gîtul pr c pese , î locul reţele sale
de sco c ş de ărgăr tare, ducesa avea î păr ua o
s plă egretă care, do îdu asu coro at ş och
uşor bulbucaţ , î dădea aerul ue păsăr Gîtul ş uer
e se veau d tru val de usel ă ca zăpada de care se
zbea u evata de pee de lebădă, apo roch a, al căre
corsaj avea ca s gură podoabă euăratele pa ete, f e
de etal, de baghete, de boabe, f e de br l ate, î
scotea î rel ef trupul cu o prec z ue cu totul
br ta că Dar or cît saf deoseb t ua de alta cele
două toalete, după ce pr c pesa î ofer se ducese
scauul pe carel ocupase ea pîă acu, fură văzute ´
îtorcîduse ua spre alta, ad r duse rec proc
Poat că doaa de Guerates va surîde î e cîd
va vorb de p eptăătura ca prea copl cată a pr c
pese , dar va declara, cu s guraţă, că aceasta u era
totuş a puţ îcîtătoare ş potr v tă de ue;
ar
ù
pr c pesa care, dator tă gustulu e , găsea ca rece, ca
S ec ca cro toresc felul î care se îbrăca vara e , va
descoper î această str ctă sobr etate u raf aet î
ćîtător De alt ter , aro a, grav taţ a' u versală
prestab l tă a educaţ e lor eutral za ître ele cotrastele
u ua ale îbrăcă ţ dar ş ale at tud La aceste
l evăzute ş aget zate pe care elegaţa
a erelor le ît dea ître ele, aturaleţea expas vă a
pr c pese se st gea, cîtă vree rect tud ea ducese se
lăsa atrasă, dev ată spre ele, se prefăcea î g găş e ş
farec După cu î p esa care toca se juca, petru a
îţelege cîtă poez e persoală degt ja Bera, avea dec t
să îcred ţez rolul pe carel terpreta, ş pe care
ua ea îl putea terpreta, or căre alte actr ţe,
spectatorul care ar f r d cat och spre balco ar f văzut,
î două loj , u ͣarajaet" care ar f a t t pe cel
al pr c pese î Guerates, dîd baroae de
Mor eval u aer excetr c, preteţ os ş prostcrescut, ş
văd d o s l ţă totu ată răbdătoare ş cost s toare ca să
te toaletele ş ;egaţa ducese ele Guerates,
făcîdo pe doaa Cabreer să seee cu vreo
do şoară de pes o prov c ală, otată pe sîră,
ţeapăă, uscată ş ascuţ tă, cu u paaş de dr car îf pt
vert cal î păr Poate că locul aceste a d ură u
era îtro sală ude loj le (ch ar cele de la etajele de
a sus care păreau de jos şte coşur ar î care
erau îf pte şte flor oeeşt ş agăţate de cupola
săl cu pagl c le roş ale despărţ tur lor lor de cat fea),
populate ua cu fee le cele a străluc toare ale
aulu , alcătu au o paoraă trecătoare pe care oartea,
scadalur le, bol le, certur le la vor sch ba î curîd, dar
care î acest oet era ob l zată de ateţ a, căldura,
aeţeala, praful, elegaţa ş pl ct seala, î acest so de
cl pă veş că ş trag că de coşt etă aşteptare ş de
l şt tă îţepe re care pare să f precedat retrospect v
exploz a ue bobe sau cea d tî flacără a uu
ced u
Doaa de Cabreer era a c , petru că pr c pesa
de Pare, l ps tă de sob s ca cea a buă parte d
pr c pesele autet ce, dar î sch b stu tă de orgol u,
de dor ţa de car tate care egala la ea îcl area petru
ceea ce credea că sît Artele, cedase c colo cîteva loj
Ͷ Gucatrs 9
D
uor fee ca doaa de Cabreer care u fSceatt
parte d îalta soc etate ar stocrat că, dar cu care "
treţ ea legatur petru operele e de b efacere Doa^
a de Cabreer u ş despr dea och de pe
ducesa^ ş pr c pesa Guerates, cee a ce era cu atît
a uşor # eavîd relaţ autet ce cu ele, u
putea avea aerul că cerşeşte u salut Scopul pe earel
urărea de zece a cu o eoste tă răbdare era acela
dea f pr tă Ja două doae ar Socot se că
va reuş , fără îdo ală, peste vreo c c a Dar u
o boală care u artă ş al căre caracter eîduplecat
credea al cuoaşte, că se pr cepe î ed c ă,
se teea că u va a ajuge să tră ască
Era cel puţ fer c tă seara aceasta la gîdul că toate
aceste fee pe care u le cuoştea deloc o vor vedea
î tovărăş a uu do, pr ete cu ele, tîărul arch z de
Beauserget, fratele doae d'Argecourt, care
frecveta deopotr vă soc etăţ le, ş cu a căru
prezeţă fee lor d cea doa doua Io plăcea ult să se
îpodobească sub och acelora d cea d tî El luase
loc î spa ele doae de Cabreer, pe u scau aşezat
dea curez şul, ca să poată pr v celalalte loj Cuoştea
toată luea d ele ş , petru a saluta, cu îctătoarea
elegaţă a îfăţ şăr sale fruoase, cu p eptul scos î
afară, cu capul său f îcadrat de pr blod, îş îălţa, pe
juătate, trupu drept, ar u surîs î care se îb a res
pectul ş l psa de $ flutura och albaştr gravîd
astfel cu prec z e, î dreptugh ul plaulu obl c î care
era aşeza , ua d acele vech stape care îfăţ şează
u are se or seeţ ş curteza Accepta astfel adesea
să se ducă la teatru cu doaa de Cabreer ; o î
tovărăşea curajos, î sală ş Ja eş re, î vest bul, pr tre
ulţ ea de pr etee a străluc te pe care le avea acolo
ş cărora ev ta să le vorbească, evrîd să le st gherească,
de parcă ar f fost îtro tovărăş e copro ţătoare Dacă
trecea atuc pr c pesa de Guerates, fruoasă ş u
şoară ca D aa, lăsîd să atîre î ură u atou
coparab l, făcîd să se îtoarcă toate capetele ş ur
ată de toţ och (de ace a a doae de Cabreer
a ult decît de toţ ce lalţ ), doul de Beauserget
se adîcea îtr o coversaţ e cu vec a Iu , u răspudea

decît s l t ş costrîs surîsulu pr eteos ş ulu tor al
pr c pese ş cu rezerva b ecrescută ş răceala car tab
lă a cu va a căru aab l tate poate să f deve t deoca
dată st gher toare
Ch ar dacă doaa de Cabreer ar f şt ut că
beoarul aparţ ea pr c pese ş tot ar f recuoscut că
doaa de Guerates era v tată, după aerul pl de
teres pe carel purta spectacolulu de pe sceă ş d
sală, ca să f e aab lă cu af tr oaa Dar deodată cu
această for';ă cetr fugă, o forţă cotrar e zvor d d
aceeaş dor ţă de aab l tate îdrepta ateţ a ducese
spre propr a toaletă, spre egreta, col erul, corsajul e
´ş de aseeea spre aceea a pr c pese , a căre supusă
ş roabă parcă se proclaa vara e , ve tă dacă pe t tulara
loj ar f apucato fatez a să plece, ş cos derîd restul
săl alcătu tă ua d stră , pe care poţ pr v d
cur oz tate, pr tre care uăra totuş ulţ pr ete
î a căror lojă luase loc î alte săptăî ş la adresa
cărora u îtîrz a să facă atuc dovada acelu aş leal s
exclus v, relat v st ş săptăîal Doaa de Cabreer
era rată că o vedea pe ducesă î seara aceasta Ea
şt a că aceasta îtîrz a foarte ult la Gueraes ş pre
supuea că a era acolo Dar se povest se că ueor ,
cîd avea loc la Par s vreu spectacol pe carel cos dera
teresat, doaa de Guerates puea să se îhae
ua d trăsur le e îdată ce luase cea ul cu vîător ş
pe la asf ţ t porea î trap ît s pr pădurea crepus
culară, apo pe şosea, să a treul de la Cobray ca să
ajugă seara la Par s ͣPoate v e d ad s de la Guer
ates ca să o audă pe Bera", îş spuea cu ad raţ e
doaa de Cabreer îş a tea căl auz se pe Swa
spuîd, î acel jargo ab guu, pe carel avea cou
cu doul Charlus : ͣDucesa e ua d făptur le cele
a ob le d Par s, d el ta cea a raf ară, cea a
aleasă'' I ce ă pr veşte, eu care deducea d uele
Guerates, d uele Bav ere ş d uele Code, v a
ţa, gîd rea celor două ver şoare, (î ce pr veşte ch pur le
lor u a era î stare, căc le văzuse), aş f preferat
să cuosc părerea lor asupra decît aceea a celu a
are cr t c d lue Căc î părerea lu aş f găs t decît
tel geţă, o tel geţă super oară cele ale ele, îsă
51
de acelaş so Dar î îch pu a cu ajutorul uelu
lor ceea ce gîdeau ducesa ş pr c pesa de Guerates
ş părerea lor ar f ofer t u docuet epreţu t asupra
f r acestor două poet ce făptur , căre a î presupuea
u farec raţ oal ş cu setea ş ostalg a uu febr l,
pret dea ca părerea lor despre să redea toc
a farecul după a ezelor de vară cîd ă pl ba
se î d recţ a Guerates
Doaa de Cabreer îcerca să desluşească ce so
de toalete purtau cele două ver şoare I ce ă
pr veşte, u ă îdo a că aceste toalete u lear f
fost part culare, u ua î îţelesul î care l vreaua
cu gulerul roşu sau cu reverur albastre aparţ ea
od oară ua Gueraţ lor ş fa l e Code, dar a
degrabă aşa cu o pasăre are u aue peaj, care u
e ua o podoabă a fruuseţ sale, c o ext dere a
trupulu său uoaleta acestor două fee se părea ca o
ater al zare albur e sau pestr ţă a act v tăţ lor lăutr ce,
ş îtoca ca gustur le pe care văzuse că le avea
pr c pesa de Guerates ş care u ă îdo se că
ar corespude ue de ascuse, peele care coborau
de pe frutea pr c pese ş corsajul orb tor ş presărat cu
flutur al ver şoare sale păreau a avea o se f caţ e, a f
petru f ecare d aceste două fee u atr but care u
era decît al e ş a căru se f caţ e aş f vrut să o
cuosc : pasărea parad sulu se părea edespărţ tă
de ua, ca păuul de Iuoa ; u veea a crede că
vreo altă fee e ar putea uzurpa corsajul presărat cu
flutur al cele lalte, după cu c scutul scl p tor
îpodob t cu c ucur al M erve C d î aţ tea
och spre acest beoar, parcă aş f zăr t, graţ e ue
desp căr raculoase a ob şu ţ lor or , a degrabă
decît pe tavaul teatrulu pe care erau p ctate şte
rec alegor , aduarea ze lor pe cale de a cotepla
spectacolul oae lor, sub u velu ro şu, îtro rar şte
lu oasă, ître do stîlp a cerulu Pr vea cu ad raţ e
această apoteoză oetaă cu o tulburare pe care o
îb a cu l şte set etul de a f gorat de
eur tor ; ducesa ă văzuse de buăseaă odată,
stîd de vorbă cu soţul e , dar cu s guraţă că uş
a aducea a te, ş u suferea de pe ura faptulu
că, dator tă loculu pe carel ocupa î beoar,
È
se îtîpla s pr vească adrepor ao ş colect v
ă publ culu d orchestră, căc d fer c re î s
ţea f ţa top tă î a lor, cîd, î oetul î care î
tee ul leg lor refracţ e se zugrăv , fără îdo ală, î
curetul pas b l al celor do och albaştr , fora e
desluş tă a protozoarulu l ps t de ex steţă d v duală
care era eu, a văzut că lu ă o l căr re : ducesa,
ze ţă deve tă fee e ş părîdu se deodată de o e
de or a fruoasă, r d că spre e a îbrăcată
îtro ăuşă albă pe care o spr j ea de arg ea loj ,
o ag tă î se de pr ete e, pr v r le ele se s ţ ră
îcruc şate de cadesceţa volutară ş de văpa a
och lor pr c pese care pr sese aceste pr v r , fără şt
rea e , doar şcîdu ş och , îcercîd să vadă cu
î dăduse ver şoara e buă z ua, ar aceasta, care ă
recuoscu, făcu să plouă asupră potopul
seîte etor ş ceresc al surîsulu e
Acu, î f ecare d eaţă, cu ult îa tea ore
cîd eşea, ă ducea pr tr u lug ocol să ă postez
î colţul străz pe care o cobora de ob ce ş , cîd o
etul trecer e se părea aprop at urca cu u aer
d strat, pr v d îtro d recţ e opusă, ş r d ca och
spre ea îdată ce ajugea î dreptul e , dar ca ş cu
u aş f aşteptat deloc să o văd I pr ele z le, ca
să f u a s gur că u o vo scăpa, o aştepta ch ar î
faţa case Or de cîte or poarta se desch dea (lăsîd
să treacă rîd pe rîd atîtea persoae care u erau c
ua cea pe care o aştepta), uru tul e se prelugea apo
î a ea, î osc laţ care se potoleau ua ae
vo e Căc c odată faat cul ue ar coed ee pe
care u o cuoaşte, ducîdu se s facă ͣtrotuarul" î "
faţa eş r art şt lor, c odată ulţ ea exasperată sau
dolatră aduată să sulte sau să ducă î tr uf pe
codaat sau pe arele o pe carel crez pe puctul
de a trece or de cîte or auz vreu zgoot ce se veşte
d ter orul îch sor sau al palatulu , u fură atît
de eoţ oaţ pe cît era eu, aşteptîd plecarea aceste
ar doae care, î toaleta e s plă şt a, pr er
sul e graţ os (cu totul deoseb t de acela cîd tra î tr
u salo sau îtro lojă), să facă d pl barea e de
d eaţă Ͷ petru e u era decît ea pe lue
care
ù
se pl ba Ͷ u îtreg poe de elegaţă ş cea a
g gaşă podoabă, cea a c udată floare a t pulu fru
os Dar peste tre z le, petru ca portarul să uş dea?
seaa de stratagea ea, a dus cu ult a de
parte, pîă la u oarecare puct al parcursulu ob şu t
al ducese î îtîp area acestu spectacol de teatru,
eşea astfel adesea îa te de prlz, cîd era vree
fruoasă ; dacă plouase, îdată ce se lu a, cobora
să fac cîţ va paş , ş deodată , pe trotuarul îcă ud, pre
făcut de lu ă î lac de aur, î apoteoza ue răscruc
prăfu te de o ceaţă argăs tă ş aur tă de soare, zărea o
elevă urată de guverata e sau o lăptăreasă cu
ec le albe, stătea loculu , dueîdu a À a'
care se ş av ta spre o v aţă stră ă ; îcerca să
a tesc strada, ora, poarta sub care fet ţa (pe care o
urărea ueor , d spăruse fără să se a vească D
fer c re, aceste ag care d spăreau repede, ş pe care
le îgî a ş făgădu a să îcerc să le revăd, u
pe pu'teau stator c prea ult î a t rea ea Nu
c, era cu ult a puţ tr st dea f bolav, dea
u f avut c odată curajul dea ă pue pe lucru, dea
cepe o carte, păîtul se părea a plăcut de lo
cu t, v aţa a teresată de st răbătut de cîd vedea
că străz le Par sulu ca ş şoselele Bal'beculu erau î
flor te de aceste fruuseţ ecuoscute pe care îcer
case de atîtea or să le fac să se vească d pădur le de
la Mesegl se, care trezeau f ecare o dor ţă volup
toasă pe care ua ea părea capab lă să o potolească,
îtoreîduă de la Operă, adăugase petru a doua z
ag lor pe care îcă de ulte z le dorea să le
îtîlesc pe aceea a doae de Guerates, îaltă, cu
coafura e r d cată, de păr blod ş vaporos ; cu g gă
ş a făgădu tă î sufîsul pe care l adresase d beoa
rul ver şoare sale Vo ura druul pe care spuea
Fraco se căl străbătea ducesa ş vo îcerca totuş petru
ca să îtîlesc arăş cele două fete pe care le văzuse
alaltă er , să u scap eş rea de la u curs ş de la u
ca t eh s Da r to t aş t ep t î d d cî d î cî d s u
rîsul scl p tor al doae de Guerates, ă cupr dea
arăş sezaţ a de g găş e pe care ea o trez se Ş
fără să dau seaa de ceea ee făcea, îcerca să
5
le rîdu esc (aşa cu o fee e, exa ează efectul pe
"are l ar face pe o roch e, u au t so de astur de
esteate care toca s au ofer t) alătur de de le ro
aţ oase pe care le avea de ult t p ş pe care ră
ceala Albert c , plecarea prea t pur e a G sele , ş ,
îa tea acestora, despărţ rea vo tă ş prea ult
prelug tă a G lberte le l beraseră (de p ldă, deea
dea f ub t de o fee e, de a avea o v aţă couă cu
«a); apo aprop a ag ea ue a sau alte a d cele
două t ere fete de aceste de cărora îcerca
ua ţ ecît să le adaptez a t rea ducese Pe lîgă
aceste g dur , a t rea doae de Guerates la
Operă era a c, o steluţă alătur de coada lugă a
coete sale scl p toare ; ba a ult, cuoştea prea
b e aceste de cu ult îa te dea f cuoscut pe
doaa de Guer ates ; a t rea, d potr vă, u o
stăp ea depl ; î scăpa d cîd î cîd, î
răst pul orelor cîd, după ce fluturase î e ca ş
ag le altor fee fruoase, se trasforase îcetul
cu îcetul îtr o asoc aţ e u că ͻş def t vă, Ͷ
îlăturîd or ce altă ag e fe ă Ͷ cu de le ele
roaţ oase atît de ater oar e e , toca î răst pul
acestor cîteva ore cîd î aducea b e a te de
ea, ar f trebu t să îcerc a şt ce' era ea ; dar u şt a
atuc ce îseătate va avea petru e; era g gaşă
ua ca o pr ă îtîl re cu doaa de Guerates
î e îsu , era cea d ţ sch ţă, s gura
autet că, s gura făcută după v aţă, s gura' care să f
fost cu adevărat doaa de Guerates ; cu a
vea fer c rea să o deţ ua î răst pul cîtorva ore
fără să şt u să dau vreo ateţ e, această a t re
trebu a să f e totuş foarte îeîtătoare, căc de le ele
de dragoste se îtorceau totdeaua la ea, îcă
es l te, î acest oet, fără grabă, fără oboseală,
fără c ecesar c el şt tor ; apo , pe ăsură
ce de le ele o f xară a def t v, ea dobîd pr ele
o putere ş a are, dar ajuse la rîdul e a
edesluş tă ; î curîd a a fost î stare să dau de
ea ; ar î rever le e le o defora, fără îdo ală, cu
totul, căc or de cîte or o vedea pe doaa de
Guerates costata o ´ deoseb re de alt ter
totdeaua alta, ître ce ag ase ş co vedea
F reşte, î oetul î care doa

V

uu obraz roşu, străbătut de u och pătruzător, ca o
d v tate eg pteaă ? îtr u rîd, a văzut ua
o fee e cu u c oc de pasăre, dar ch ar o pasăre ; roch a
s ch ar toca doae de Guerates erau de blaă ş
u lăsau astfel să se vadă c o stofă, ea părea acoper tă
de atură de blaă' ca u vultur , al căror peaj des,
otova, ară u ş pufos are aerul uu so de blaă I
v du'se d acest peaj atural, căpşorul î îcovo a c o
cul de pasăre ş och bulbucaţ erau pătruzător ş
albaştr
î cutare z , ă pl base t p de a ulte
ore
j î lug ş î lat pe stradă, fără să o zăresc pe doaa
de Guerates, cîd deodată, î fudul ue lăptar
as
'cuse ître două palate î acest cart er ar stocrat c ş
popular, se despr dea ch pul edesluş t ş ou al ue
fee elegate care cerea să se arate şte turte de
brîză albă ş , îa te dea f avut t pul să o deosebesc,
ră zbea ca u fulger căru a ar f trebu t a puţ
t p ca să se îdrepte spre e decît restul ag ,
pr v rea ducese ; altă dată, eîtîl do ş auz d cu
suase a aza, î dădea seaa că u a avea de
ce să aştept, î ura tr st druul spre casă ; cufudat
î decepţ a ea, pr v d fără să văd o trăsură care se
depărta, î dădea deodată seaa că seul d
cap pe care o doaă îl făcuse de la uşa trăsur se
adresa e ş că această doaă, ale căre trăsătur
obos te ş pal de sau d potr vă îcordate ş apr se
alcătu au, sub o pălăr e rotudă sau dedesubtul ue
egrete îalte, ch pul ue stră e pe care crezuse că
u o cuosc, era doaa de Guerates de care ă
lăsase salutat, fără s f răspus ăcar Ueor o
găsea cîd ă îtor cea, î colţul odă portarulu
ude urîc osul portar a căru pr v re cercetătoare o ura
era pe cale să facă teeele ş fără îdo ală să dea ş
ͣraportul" Căc tot persoalul Gueraţ lor, ascus
după perdelele de la ferestre, sp oa treurîd d alogul
pe care ul auzea ş de pe ura căru a ducesa u
îtîrz a să l psească de z ´l beră pe cutare sau cutare
slugă pe care portarul o vîduse
D cauza tuturor acestor apar ţ succes ve a uor
feţe d fer te pe care le oferea doaa de
Guerates,
feţe ocupd u spaţ u relat v ş var at, cîd îgust, cîcj
vast, î asablul toalete sale, dragostea ea u erg
legată de cutare sau cutare d părţ le ͻ sch bătoare de
care ş de stofă, care luau, î uele z le, 'locul altora şj
pe care ea le putea od f ca ş reîo aproape î î
treg e fără să altereze tulburarea, căc pr ele,
pr gulerul ou ş faţa ecuoscută, s ţea că era
tot doaa de Guerates Iubea toca persoaa e
văzută care puea toate astea î şcare, o ubea
pe ea, a căre duşă e ă îhea, a căre aprop ere
ă tulbura, a căre v aţă aş f vrut să o captez ş a
căre pr ete aş f vrut să goesc Ea putea arbora o
paa albastră sau arăta u te apr s fără ca faptele
săş f p erdut portaţa î och e
Dacă aş f s ţ t eu îsu că doaa de Guer
ates era pl ct s tă peste ăsură îtîl duă î f e
care z , aş f aflat d rect de pe faţa pl ă de răceală,
de dezaprobare ş de lă a Fraco şe cîd ă ajuta
ă pregătesc petru aceste pl băr at ale îdată
ce cerea lucrur le ele, s ţea r d cîduse u vît
potr v c pe trăsătur le zbîrc te ş obos te ale feţe sale
N c u îcerca ăcar să cîşt g îcrederea Fraco ss ,
î dădea seaa că u vo reuş Avea o putere, a
căre atură îr răăsese totdeaua obscură, de a şt
îdată tot ce se putea îtîpla eplăcut, păr ţ lor
e ş e Poate că u era o putere supraaturală ş
sar f putut tălăc pr uele jloace de foraţ e
care erau propr ; astfel, uele poulaţ u sălba t ce
află uele şt r cu ulte z le îa te ca poşta să le f
adus colo e europee ş care u leau fost tras se î
real tate pr telepat e, c d deal î deal, pr jlo
c rea uor focur apr se Astfel, î cazul part cular al
pl băr lor ele, poate că slug le doae de Guera
tes o auz seră pe stăpîa lor expr îdu ş pl ct seala
de a ă găs ev tab l î calea e ş repetaseră aceste
cuv te Fraţo se Este drept că păr ţ e ar f putut
hotărî să ă servească altc eva decît Frafo se , dar
tot u aş f ales cu c îtru ses, Frafo se era
a puţ slugă decît celelalte î felul e de a s ţ ,
dea f buă ş loasă, de a f aspră ş seeaţă, de a
f persp cace ş ărg tă, de a avea p elea albă şj
U
'le roş , era do şoara de la ţară a căre păr ţ ͣb e
de acasă", dar ru aţ , fuseseră s l ţ să o bage la stăpî
prezeţa e la o î casă îsea aerul de ţară ş v aţa
soc ală d tro feră, de acu c c zec de a , traspor
tate la o , graţ e uu so de călător e versă î care
v leg atura se duce î îtîp area călătorulu După
cu v tr a uu uzeu reg oal este îpodob tă cu
acele c udate lucrur de îă pe care tărăc le le a
execută ş le a gar sesc cu ceaprazur î uele pro
v c , apartaetul ostru par z a era decorat de cu
v tele Fraşo se sp rate d tru set et trad ţ o
al ş local, care ascultau de uele regul foarte vech ,
î care şt a să descr e parcă cu ar c de felur te culor ,
c reş ş păsăr le cop lăr e sale, patul î care ur se
aa e , ş pe carel a vedea îcă Dar cu toate aces
tea, îdată ce trase la Par s î serv c ul ostru, ea
îpărtăş se Ͷ ş cu atît a vîrtos or care alta ar f
făcut la fel î locul e Ͷ de le, jur sprudeţele de
terpretare ale slug lor de la celelalte etaje, despgub
duse de respectul pe care era obl gat să l a festeze,
repetîdue oj c le pe care bucătăreasa de la catul
a patrulea le spuea stăpî e , ş cu aseeea sat s
facţ e de slugă, îeît s ţ d îtî aôară î v aţa oastră
u so de sol dar tate cu ch r aşa urîc oasă de la etajul
al patrulea, e spuea că poate îtr adevăr, era
şte stăpî Această alterare a caracterulu Fraco seî
era poate ev tab lă Uele ex steţe sît atît de aor
ale, îeît trebu e să dea î ch p fatal aştere uor
defecte, ca de p ldă v aţa pe care regele o ducea la Ver
sa lles pr tre curte să , tot atît de c udate ca
aceea a uu farao sau a uu doge, ş a stra e
decît cea a regelu , era v aţa curte lor Aceea a slug lor
este fără îdo ală de o c udăţe e îcă ş a
ostruoasă ş ua ob şu ţa eo ascude Ch ar
dacă aş f dat druul Fraco se , aş f fost codaat,
pîă î uele araă l ute îcă ş a deoseb te, să ţ
acelaş serv tor Căc felur ţ alţ putură tra a tîrz u î
serv c ul eu ; îzestraţ cu defectele ob şu te ale
slug lor, u e a puţ adevărat că sufereau la e o
trasforare rap dă După cu leg le ataculu coadă
pe acelea ale r poste , ca să u f e b r u ţ de aspr le
caracterulu
59
$
eu, desch deau cu toţ î al lor u trîd det c ş î

acelaş loc ; î sch b prof tau de lacuele ele ca să sufer ţe, geea d cauza celor ce trebu se să tragă
staleze î ele şte poz ţ îa tate Nu cuoştea pe as îc'red ţîdu e că asta î ͣjuulea asul" ş
aceste, lacue după cu u cuoştea c eş dur le că c u a şt ude să tră eşt ) Dar Fraco se î
pe care le pr leju au spaţ le d tre ele, toca petru dădu cea d ţ p lda (pe care avea să o îţeleg ab a
că erau şte lacue Dar serv tor e , str cîdu se puţ a tîrz u, cîd î fu d ou dată ş a dureros,
cîte puţ , au îvăţat să' le cuosc Căc graţ e de cu se va vedea î ult ele volue ale aceste lucrăr ,
fectelor lor dobîd te î od var ab l, a luat cuoş de of ţă care era a scupă), că u e evo e să
t ţă de cusurur le ele f reşt , ş var ab le, caracterul spu adevărul, petru ca acesta să se a feste ş că
lor î îfăţ şa u so de ostră egat vă a eulu eu poate f cules a s gur fără să aştepte cuv tele ş ´ să
Od oară aa ş cu e e bătuse ult joc de ţ seaă de ele, î de see exter oare, ch ar î
doaa Sazerat, care spuea vorb d de' serv tor : ͣRasa uele feo ee v z b le, aseăătoare î luea
asta, so ul ăsta" Dar trebu e să spu că ot vul pe tru caracterelor cu ceea ce sît, î atura f z că,
care u dorea să o îlocu esc pe Fraco se pr tr o alta sch băr le atosfer ce Poate aş f putut să bău esc
este că această alta ar f aparţ ut î aceeaş ă sură
ş î ch p ev tab l spec e geerale a slug lor ş so ulu aşa ceva, căc e îsu se îtîpla atuc adesea
deoseb t a alor ele să spu uele lucrur fără ură de adevăr, cîtă vree
îl a festa pr atîtea cof deţe volutare ale
Ca să ă îtorc la Fraco se, u îcercase c o dată trupulu eu ş ale faptelor ele (pe care Fraco se le
î' v aţă vreo u l re fără să f găs t d a te pe ch pul terpreta foarte b e), poate aş f putut să bău esc
Fraco se şte codoleaţe gata pregăt te : ş cîd î fur a acest lucru dar petru asta ar f trebu t să şt u că
ea de a f copăt t de ea, îcerca să pret d că, ueor ţea ş îşela O r, c ua ş ş rete a
d potr vă, repurtase u succes, c u le ele se erau d ctate la e, ca la toată lu ea, îtru ch p
sfrîau fără folos de eîcrederea e respec tuoasă dar atît de ed at ş îtîplător, ş îtru apărarea lor, de
v z b lă ş de coşt ţa pe care o avea î fa l b l tatea e u teres deoseb t îeît tea ea, aţ t tă asupra
Căc ea şt a adevărul; dar îl trecea sub tăcere ş făcea doar uu deal fruos, îgădu a caracterulu ' eu să
o şcare d buze ca ş cu ar f avut îcă gura pl ă ş ar f îpl ească î ubră aceste evo urgete ş să
sfîrş t să estece o bucăţ că bua II trecea sub tăcere, cel răcăc oase ş u se îtorcea ca să le bage de seaă
puţ aşa a crezut ultă vree, căc pe atuc î a
îch pu a că poţ face cuoscut altora adevărul, toca pr Cîd Fraco se era seara drăguţă cu e, ş ce
jloc rea cuv telor Ch ar acelea ce se spueau îş rea vo e să a loc î oda a ea, se părea că faţa e '
depueau atît de b e se f caţ a lor alterab lă î tea deveea străvez e ş desluşea î ea buătatea ş s
ea ses b lă, îeît u credea că este eu put ţă ca c eva cer talea Dar Jup e, care îcl ăr spre d screţ e
care spusese că ă ubeşte să u ă ubească, după cu pe care u lea cuoscut decît a tîrz u, destă u
c Fraco se u sar f putut îdo de adevăr cîd c t se I cu t pul că ea spuea că u er ta c frîgh e ca
z ar că u preot sau u oarecare do ar f 'î stare ca, î să ă spîzure ş că îcercase să fac toate ea
ura ue cerer adresate pr poştă, să e tr eată jusur le cu put ţă Aceste cuv te ale lu Jup e î
gratu t u leac fa l b l îpotr va tuturor bol lor sau u seară îdată î och e , îtro uaţă
jloc de a e îsu t ve tur le (î sch b, dacă ed cul ecuoscută,, o^ dovadă a raportur lor ele cu
ostru î dădea cea a s plă al f e îpotr va gutura ulu , Fraşo se atît de d fer tă de aceea pe care făcuse
ea atît de rez stetă la cele a cupl te adesea plăcerea să od hesc pr v r le ş cîd Fraco se
ă adora fără ură de şovă ală ş u p erdea ocaz a de a
ă slăv , îeît a îţeles că u ua u versul f z c se
deosebeşte de îfăţ şarea sub carel vede ; că or ce
real tate poate se deosebeşte tot atît de ult de aceea
pe care crede că:
(
*
o percepe d rect ş pe care o copue cu ajutorul
uor de ce u se arată, dar flueţează după cu
arbor , soarele ş cerul ar f cu totul altfel de cu îj
vede, dacă ar f cuoscuţ de şte f ţe avîd och
altfel alcătu ţ decît a oştr , sau avîd acest scop
alte orgae decît och , ş oare ar da arbor lor, cerulu şj
soarelu alte ech valete decît cele v zuale Aşa cu fu
sese, această bruscă perspect vă a lu reale pe care
Jup e o desch se ă cutreură Ş îcă u era vor
ba decît de Fraţo se, de care puţ î păsa Aşa s ar
petrece oare lucrur le î toate raportur le soc ale ? Ş pî
la ce dezădejde ar putea duce ele cîdva, dacă ace
laş lucru s ar îtîpla ş î dragoste ? Asta era ta a
v torulu Atuc , era vorba ua de Fraco se Gî
dur le pe care le îpărtăş se lu Jup e erau oare s
cere ? Sau le spusese ua ca să ă îvrăjbească cu
Jup e, poate ca să u luă fata ca să o îlocu ască ?
Or cu ar f , a dat seaa de pos b l tatea de a
şt î ch p e jloc t ş s gur dacă Fraco se ţ ea Ia
e sau u ă putea sufer uoca ea fu astfel cea
d ţ care sp ră deea că o f ţă u este, aşa cu
crezuse, se ă ş e şcată î faţa oastră, cu îsu
ş r le, cusurur le, gîdur le, teţ le e cu pr v re la
o (ca o grăd ă pe care o pr veşt , cu toat e răzoarelc
e , pr tre zăbrele), c este o ubră î care u pute
c odată pătrude, petru care u ex stă vreo
cuoaştere d rectă, î legătură cu care face
ueroase pre supuer cu ajutorul cuv telor ş ch ar ăl
faptelor, care, ş uele ş altele, e dau ua foraţ
eîdestulătoare ş de alt ter cotrad ctor , o
ubră î care e pute, rîd pe rîd, îch pu cu
aceeaş plauz b l tate că luceşte ura ş dragostea
O ubea cu adevărat pe doaa de Cuerates
Cea a are fer c re pe care aş f pututo sol c ta lu
Duezeu ar f fost să reverse asupră toate eoro
c r le, ş astfel ru ată, despu ată de toate pr v leg le
care ă despărţeau de ea, eavîd c casă î care să
locu ască, c oae care să cos tă să o a salute
să v ă să ceară adăpost M o îch pu a făcîd
acest lucru Ch ar î ser le î care vreo sch bare at
osfecă sau î propr a ea săătate troduceau î
È
co t ţa ea vreu sul u tat pe care erau îscr se
pres de od oară, î loc să prof t de puter le îpros
ătate care se trezeau î e, î loc să le folosesc ca să
desc frez î e îsu gîdur le care de ob ce î
scăpau, î loc să ă pu î sfîrş t pe lucru, prefera
să vorbesc cu glas tare, să gîdesc îtru ch p îsufle
ţ t exter or, care u era decît u d scurs ş o gest culare
ut le, u îtreg roa de avetur , sterp ş l ps t de
adevăr, î care ducesa, căzută î zer e, veea să ă
plore pe e, care, î ura uor îprejurăr verse,
ajusese bogat ş puter c Cîd petrecuse astfel ore
îtreg să îch pu esc şte îprejurăr , să rostesc
frazele pe care leaş spue ducese îtîp îd o sub
acoper şul eu, s tuaţ a răîea aceeaş ; d păcate, î
real tate, alesese ca ob ect al dragoste ele toca
fee a care îtruea poate cele a deoseb te ava
taje ; î a căre och , d această cauză, u putea ă
dăjdu să a c u prest g u ; căc era atît de bogată
ca cel a bogat o care ar f fost ob l ; fără să a
pu l a socoteală acel farec persoal care o făcea să
f e la odă, făcîd d ea u so de reg ă pr tre cele
lalte fee
î dădea seaa că d splăcea dueîdu ă î
f ecare d eaţă î îtîp area e ; dar ch ar dacă aş
f avut curajul să stau două sau tre z le fără să o vădy
poate că această abţ ere, care ar f îseat petru
e u sacr f c u atît de are, doaa de Guera
tes c u ş ar f dat seaa de ea sau ar f atr bu to
vreue îp ed căr depedete de vo ţa ea îtr
adevăr, aş f putut reuş să îcetez de a eş î cale,
decît potr v d astfel lucrur le ca să f u î pos b l tate
de a o face, căc evo a ereu reăseîdă de a o îtîl ,,
de a f t p de o cl pă ob ectul ateţ e sale, persoaa
căre a se adresa salutul e , aceas tă evo e era a tare
decît eplăcerea de a d splace Ar f trebu t să ă î
depărtez petru cîtva t p ; dar u avea curajul Lu
Cr
u la care a gîd t cîteodată î spuea ueor
traco se să facă bagajele, apo î porucea u
a dec t să le desfacă, ceea ce u plăcea, spuea că
sta
u ͣî cupăă" căc ea folosea, cîd u vo a să r
val zeze cu oder l bajul lu Sa tS o Ş f dcă
deoul past şe ş dor ţa de a u părea deodat,
alterează forele cele a f reşt ş s gure, Fraco s f
îpruutîd această expres e d vocabularul f ce sale
spuea că sît ţ c t E adevărat că d splăcea îcă şj
a ult, cîd î vorbea ca stpî Şt a că aceasta
u stătea î f re ş u se potr vea, lucru pe careJ
traducea spuîd că ͣlucrul vo t u ă pr dea" Nu aş
f avut curajul să plec decît îhtro d recţ e care ar f
aprop at de doaa de Guerates, ceea ce u era cu
eput ţă Dacă u ar f , îtradevăr, doar ca să ă aflu
a aproape de ea decît d eaţa î stradă, s gurat c,
u l t, s ţ d eă c uul d gîrdur le pe care aş f
vrut să le adresez u ajugea c odată pîă la ea, î
acest tropă t pe loc al pl băr lor ele care ar f putut
ţ e la f t fără c u rezultat Ͷ dacă aş duce
la ulte poşte de doaa de Guerates, dar la c eva
pe care săl f cuoscut, pe care sl f şt ut d f c l î
alegerea pr ete lor să ş care ar f aprec at, care ar
putea să vorbească de e, ş dacă u ar obţ e de
la ea ceea ce vo a, cel puţ ar îpărtăş dor ţele
ele, c eva graţ e căru a, î or ce caz, ua dator tă
faptulu că aş d scuta cu el dacă sar putea sau u î
sărc a cu cutare esaj petru ea, aş da rever lor ele
s gurat ce ş ute o foră ouă, vorb tă, act vă, care
sar părea u progres, aproape o real zare Căc ea
terveea ch ar î v aţa ster oasă a ͣGueratc ", care
era ob ectul rever e ele costate, parcă sar f folo
s t de o p rgh e, recurgîd la c eva căru a u ar f
terz se casa ducese , seratele e , coversaţ a prelug tă
ću ea, u ar f u cotact a depărtat, c a efect v
decît coteplarea ea de pe stradă î f ecare d
eaţă
Pr ete a, ad raţ a lu Sa t Loup petru e,
se păreau eer tate ş fuseseră d ferete
Deodată a pus preţ pe ele, aş f vrut ca să le f
destă u t doae de Guerates, aş f fost î stare să
l rog să o facă Căc îdată ce eşt îdrăgost t, a vrea să
poţ destă u fee pe care o ubeşt toate c le
pr v leg ecuoscute de care te bucur , aşa cu fac, î
v aţă, dezoşte ţ ş oportu Sufer petru că u
le cuoşt , cauţ să te îgî spuîdu ţ că toca
petru că ele u
sît v z b le, ea îb ă poate cu deea pe care o are des
pre t e această pos b l tate a u or avataje care u
se
văd
Sa tLoup u putea ve de ult t p la Par s, f e

după cu spuea d pr c a ex steţelor eser e sale,
f e a degrabă d pr c a supărăr lor pe care le pr
c u a aata sa de care fusese de două or pe
puctul să se despartă î ărtur s se adesea b ele
pe care laş face, dacă aş duce săl văd î această
gar zoaă al căre ue a pr leju t atîta plăcere, a
doua z după ce plecase d Balbec, cîd a c t to pe
pl cul pr e scr sor pe care o pr se de la
pr eteul eu Era, a aproape de Balbec decît e ar
f putut face să crede pe sajul cu totul cot etal, uul
d acele orăşele ar stocrat ce ş l tare, îcojurate de
o cîp e ît să î care, î z lele fruoase, flutura
adesea î depărtare, u so de abur ued soor
ter tet care Ͷ aseeea uu ş r de plop deseîd
pr s uoz tăţ le sale cursul
uu rîu pe care ul vez Ͷ´ destă u eşte şcăr le
u u r e g e t l a a e v r e î cî t î s ă ş a t o s
fera străz lor ,a ale lor ş a p eţelor a sfîrş t pr a co
tracta u so de perpetuă v brat l tate uz cală ş răz
bo că, ar uru tul cel a feral al uu car sau al
uu trava se prelugeşte î ea î cheăr edeslu
ş te de tropetă, repetate la f t, î urech le
haluc ate de tăcere Orăşelul u era prea departe de
Par s, astfel îcît, dacă aş f coborît d accelerat, u
aş f putut îtoarce acasă, ca să le regăsesc pe aa ş
pe bu ca ş să ă culc î patul eu îdată ce a
îţeles acest lucru, frăîtat de o dor ţă dureroasă,
u a avut destulă vo ţă să ă hotărăsc să u ă
a îtorc la Par s ş să răî î oraş ; dar c ăcar
atîta ca să îp ed c u haal să ducă geaataul
plă la o trăsură, ca să u adopt, păş d î ura lu ,
sufletul despu at al uu călător care ş supraveghează
lucrur le ş pe care c o bu că ul aşteptă, ca să u
ă urc îtro trăsură cu dez voltura cu va care,
îcetîd dea gîd la ce vrea, are aerul că şt e ce
vrea, ş ca să u dau b rjarulu adresa cazăr de
cavaler e Credea ca Sa tLoup va ve să doară
oaptea aceasta la hotelul ude vo trage, ca să
facă a puţ ch u tor
5 Ͷ Guerates
«
pr ul eu cotact cu acest oraş ecuoscut U soldat
d gardă se duse săl caute ş a aşteptat la poarta ca
zăr î faţa acestu are bast et ce răsua de vî
tul de o ebr e, ş d care, î f ecare cl pă, căc era
ora şase seara, eşeau soldaţ do cîte do î stradă, î
plet c duse ca ş cu ar f coborît pe păît î vreu
port exot c ude ar f staţ oat petru oet
Sa tLoup sos şcîduse î toate sesur le, lăsîd
să zboare ooclul ; u spusese c e sît, ardea de
erăbdare să ă bucur de surpr derea ş de bucur a
lu
Ͷ Ah ' ee păcat, exclaă el zăr duă deodată
ş
îroş duse pîă la urech , a trat de serv c u petru
o săptăîă' ş u vo putea eş decît peste opt z le !
Ş preocupat de deea de a ă vedea petrecîd s
gur această d tî oapte, căc cuoştea a b e ca
e el ştea ce ă cupr dea seara, pe care o obser
vase adesea ş o al ase la Balbec, îş îtrerupse tî
gu r le, ca să se îtoarcă spre e, adresîdu c
surîsur , pr v r g gaşe egale, uele zvorîd de a drep
tul d och , celelalte pr ooclul său ş care erau toa
te o aluz e la eoţ a pe care o îcerca revăzîduă, o
aluz e de aseeea la acel lucru de seaă pe care tot
ul îţelegea, dar care ă teresa acu, pr ete a
oastră
Ͷ Doae fude a să te culc ? îtr adevăr, u te
sfătu esc să te duc la hotelul ude trage de ob ce ,
e
toca l gă Expoz ţ e ude vor îcepe serbăr le, va f
foarte ultă lue Nu, ar f a b e la hotel de Fla
dre, u c palat d veacul al XVIII lea cu tap ţer
vech ͣFace" îtradevăr o locu ţă stor că
Sa tLoup îtrebu ţa cu or ce ocaz e acest cuvît
ͣface" î loc de ͣa avea aerul", petru că l ba orală,
ca ş cea scr să, s te d t p î t p evo a acestor
alteraţ ale îţelesulu cuv telor, ale acestor raf a
ete î expres După cu gazetar gorează adesea
d ce şcoală l terară' purced frazele d st se de care se
folosesc, î acelaş ch p, vocabularul, ch ar d cţ uea lu
Sa tLoup erau alcătu te d taţ a a tre esteţ deo
seb ţ d care u cuoştea pe c uul, dar ale căror
odur de l baj î fuseseră culcate d rect ͣDe alt
ter , Jche e el, acest hotel este destul de b e
adap

tat h perestez e du tale aud t ve Nu ve avea vec
Recuosc că acesta este u avataj ărut ş cu, la
ura ure , î e poate sos alt călător, u ar er ta
osteeala să aleg acest hotel petru şte rezultate e
s gure Nu, ţ Ͷ1 recoad toca d pr c a aspectulu
Odă le sît destul de s pat ce, toate ob lele vech ş
cofortab le, are ceva l şt tor" Dar î ce s ă pr veşte
pe e, a puţ art st deeît Sa t Loup, plăcerea pe
care o poate ofer o casă fruoasă era superf c ală, aproa
pe ulă, ş u putea potol el ştea care se cu bărea
î e, tot atît de eplăcută ca aceea care ă cupr
dea od oară la Cobray cîd aa veea să spu
ă oapte buă, la Balbec î caera ea prea îaltă ş
care rosea a vet var, aceea pe care o îcercase î
z ua sos r ele ; Sa tLoup desluş acest s ţăît
d pr v rea ea f xă
Ͷ Dar ult îţ a pasă, b etul eu a c, de acest
palat fruos, eşt atît de pal d ; îţ vorbesc ca u dob
toc, de şte tap ţer pe care c u ve avea a să
le pr veşt Cuosc oda a î care ve f găzdu t î ce ă
pr veşte o găsesc foarte veselă, dar î dau foarte
b e
seaa că atuc cîd e vorba de dueata, cu ses b l
tatea du tale, lucrur le stau altfel Să u crez că u
îţeleg, deş u îcerc acelaş set et, dar ă pot
foarte b e pue î locul du tale
U subof ţer care îcerca u cal î curte, î preocu
parea lu de al face să sară şte obstacole, u răspu
dea la salutur le soldaţ lor, dar îproşca cu rafale de
îjurătur pe ce ce se aşezau î cale, adresă î acest
oet u surîs lu Sa tLoup ş băgîd de seaă,
'ab a atu c că acesta stătea cu u pr ete, salută Dar
calul său se r d că î toată îălţ ea, spuegîd Sa t
Loup se ăpust asupră , îl luă de dîrlog , reuş să l
potolească ş se îtoarse la e
Ͷ Da, î spuse el, te îcred ţez că dau seaa
că ceea ce îcerc ă face să sufăr ; sît eoroc t, adău
gă el, puîdu afectuos îa pe uăr, gîd du ă
că răîîd cu dueata, stîd cu dueata de
vorbă
Pîă d eaţă poate te aş f putut scăpa îtrucîtva
de
tr steţea du tale Ţ aş îpruuta şte cărţ , dar î
starea î care te | ve putea să c teşt N c u vo

reuş să ă îlocu ască altc eva, a a făcut o de
două or , petru că ve se fet ţa'
Ş ş îcrută spr ceaa d pr c a pl ct sel c t
ş d pr c a strădu ţe de a căuta, ca u ed c, ce
leac ar putea apl ca bol ele
Ͷ Dute de fă ua decît foc î oda a ea, spuse
el uu soldat care trecea Ma repede, şcăte !
Apo se îtoarse d ou spre e, ar ooclul
ş pr v rea sa făceau aluz e la area oastră pr ete e
:
Ͷ Nu e cu put ţă ' Dueata a c , î cazara asta
ude a gîd t atîta Ia v z ta asta, u v e să
"cred och lor, cred că v sez La ura urelor, u e £
că te s ţ a săătos ? A să vorbeşt îdată de toa
te astea Vo urca la e, să u răîe prea ult
t p î curte, e u vît atît de puter c, eu c u l
a s t, dar du tale, care u eşt ob şu t, e
teaă să uţ f e fr g uea pus pe lucru ? Nu ? Ce
o c udat ! Dacă aş avea îcl ăr le du tale, cred că
aş scr e de d eaţă pîă seară ue auză a
degrabă să u fac c Ce eoroc re că oae
ed ocr , ca e sît totdeaua d spuş să
ucească, cîtă vree ce ce ar f î stare u vor
N c u tea îtrebat ce face bu ca du tale Nu
ă despart c odată de voluul de Proudho pe care
la dăru t
U of ţer, îalt, fruos, a estuos, se v cu paş îceţ
ş sole de pe o scară Sa t Loup îl salută ş ş ob
l za veş ca stab l tate a trupulu său î t pul
ducea îa la ch p u Dar o dusese cu atîta putere, î
dreptîduse cu o şcare atît de seacă, ar după ce ter
ă salutul o făcu să cadă d ou pr tr o declaşare
atît de bruscă, sch bîd toate poz ţ le uărulu , ale
p c orulu ş ale ooclulu , îcît această cl pă u fu
ua de e şcare c a degrabă ua de o tes ue v
brată î care se eutral zau şcăr le exces ve care se
produs es eră ş acel ea car e aveau să î ceapă Itr e
t p, of ţerul, fără să se aprop e, l şt t, b evo tor, de,
per al, îfăţ şîd î fod toca opusul lu Sa t Loup,
r d că ş el, dar fără să se grăbească, îa spre ch p ul
sau
Ͷ urebu e să spu u cuvît căp taulu , î şopt

Sa tLoup, f atît de drăguţ ş trec de ă aşteaptă î
68
oda a ea, a doua la dreapta, la etajul al tre lea, te ur
ez peste o cl pă ,
Por d î pas de asalt, precedat de ooclul său
care zbura î toate sesur le, se duse ţ tă spre căp
taul de ş let, al căru cal fu adus î acest oet
s care, îa te dea se pregăt săl îcalece, dădea cîteva
ord e cu gestur de o obleţe stud ată ca îtr u ta
blou stor c ş ca ş cu avea să plece la o luptă d
t pul pr ulu Iper u, cît vree se îtorcea acasă,
î locu ţa pe care o îch r ase pe t pul cît va ră
îe la'Doc eres ş care era s tuată îtr o p aţă, u ,
tă, ca pr tro ro e at c pată adresată acestu a
poleo d, P aţa Republ c ! îcepuse să urc scara, r s
cîd să aluec la f ecare pas pe aceste trepte bătute cu
cu e, zărea dor toarele cu pereţ go , cu îdo ta a ,
ere a patur lor ş a pachetajelor C eva a arătat
oda a lu Sa tLoup A răas o cl pă î faţa uş î
ch se, căc auzea şcîduse ceva ; u ob ect şca,
altul cădea ; s ţea că oda a u era goală, că era c
eva î ea Dar u era decît focul care ardea Nu putea
arde l şt t, deplasa buşte cu ultă eîdeîare A
trat; focul făcu să se rostogolească u buştea, î t p
ce altul afua Ch ar cîd u şca, îtoca ca oae
vulgar e tea tot t pul şte zgoote dator te foculu ,
dar care, dacă aş f aflat de cealaltă parte a peretelu ,
aş f crezut că erau scate de c eva careş ştergea asul
ş ubla î sfîrş t, a luat loc î oda e N şte tapete

ş şte stofe vech , gerae d veacul al
XVIIIlea o fereau de rosul răspîd t de restul clă d r ,
ord ar, searbăd ş corupt b l ca acela de pî e u eagră
A c , î această caeră drăguţă, aş f c at ş aş f dor t
fer c t ş l şt t Sa tLoup parcă era prezet, graţ e
cărţ lor de stud u care se îvec au pe asa lu cu o
seaă de fotograf , pr tre care a recuoscut o pe a
ea ş pe aceea a doae de Guerates, graţ e foculu
care sfîrş se pr a se depr de cu că ul ş care,
aseeea uu a al culcat îtro aşteptare pl ă de
rîvă, tăcută ş cred c oasă, lăsa să cadă ua d
ͻcîd î cîd cîte u tăc ue care se fărî ţa sau l gea
1
Efecte soldăţeşt

cu o flacără peretele că ulu A auz t t ctacul cea
sor culu lu Sa tLoup' care u trebu a să f e departe
de e Acest t ctac îş sch ba î f ecare oet
locul, căc u vedea ceasor cul ; se părea că v e
d spate, d faţă, d dreapta, d stîga, st gîdu se
ueor ca ş cu ar f fost foarte departe Deodată a
descoper t ceasor cul pe asă Atuc a auz t t c ta
cul îtru loc f x, de ude u sa a şcat Cel puţ
credea căl aud d acest loc ; ul auzea acolo, îl
vedea acolo, căc suetele u pot f s tuate î spaţ u
Cel puţ le legă de uele şcăr ş , dator tă acestu
fapt, au ut l tatea de a le face pres ţ te, de a părea
că le fac ecesare ş f reşt S gur, se îtîpl ueor
că u bolav căru a s au astupat eret c urech le u
´ a aude zgootul uu foc ca acela care sporovă a î
acest oet î că ul lu Sa tLoup, î t p ce se
căzea să facă tăc u ş ceuşă pe care le lăsa apo să
cadă î coşul său, u a aude c trecîd trava ele
a căror uz că îş lua zborul, la tervale regulate, pe
p aţa are d Doc eres Ch ar dacă bolavul ar c t ,
pag le sar îtoarce tăcute ca ş cu ar f fruzăr te de
u zeu Vu etul îăbuş t al ue bă care se uple, se
ateuează, se estopează ş se depărtează ca u c r p t
ceresc Reculul zgootulu , aort zarea lu ; îl văduvesc
de or ce putere agres vă la adresa oastră ; a ad eaur
îebu ţ de şte lov tur de c oca care parcă zgu
du au tavaul deasupra capulu ostru, acu e co
plăce să le culege, uşoare, îgî etoare, depărtate ca
foşetul uu fruz ş care se hîrjoeşte pe şosea cu
zef rul Fac pas eţe cu şte cărţ pe care u le auz ,
astfel îcît crez că c u lea at s, că se şcă s
gure, ş au îceput să se joace cu o preîtîp îdu e
dor ţa dea e juca cu ele î această pr v ţă, e pute
îtreba dacă, î ce pr veşte de Dragoste (să adăugă
ch ar Dragoste , dragostea de v aţă, dragostea de glor e,
căc parese că sît oae care cuosc aceste două se
t ete), u ar trebu să e purtă ca ce ce, vrîd să
se' ferească de zgoot î loc să se roage să îceteze, îş
astupă urech le ; ş , tîdu , e îdreptă î o î
ş e ateţ a, apărarea, edîdu le f ţa exter oară
drept

ob ect v de îfrîat, c capac tatea oastră de a sufer
d pr c a e
Ca să ă îtorc la suet, dacă a a îgroşa uul
d gheotoacele care astupă tubul aud t v, ele s lesc
la u p a ss o pe fata care cîta deasupra capulu
ostru o ar e zgootoasă ; dacă a uge uul d aceste
gheotoace cu o substaţă grasă, toată casa s ar su
pue despot sulu e , leg le e ext zîduse ch ar î
afară P a ss ul u a e suf c et, gheotocul îch de
stataeu p aul ş lecţ a de uz că a pe eaştep tate
sfîrş t ; doul care păşea pe deasupra capulu ostru îş
cură deodată rodul : c rculaţ a trăsur lor ş a
trava elor e îtreruptă ca ş cu s ar aştepta sos rea
uu şef de stat Această ateuare a suetelor tul bură
ch ar soul, î loc săl ocrotească Nu a departe
decît er , zgootele eîcetate, descr due îtru
ch p cot uu şcăr le de pe stradă ş d casă, sfîrşeau
pr a e ador ca o carte pl ct coasă ; astăz , la
suprafaţa tăcer care e îvălu e, zb tură, a pu
ter că decît altele, reuşeşte să f e desluş tă, uşoară ca
u oftat, fără c o legătură cu alt suet, ta că ; ar
cererea ue expl caţ pe care o degajă ajuge să e
trezească Dacă scoţ petru oet bolavulu gheo
toacele suprapuse pe t paul său, deodată lu a, soa
rele pl al suetulu se arată d ou, orb tor,
reaşte î u vers ; hoarda zgootelor ex late se
îtoarce î graba are, as şt , ca ş cu ar f
psalod ate de şte îger uz cal , la reîv erea
voc lor Străz le goale se uplu o cl pă cu ar p le repez ş
suces ve ale trava elor cîtătoare Iar bolavul u
ză sleşte î oda a sa focul, ca Proeteu, c zgootul
foculu îdes d, slă b d tapoaele de vată, e ca ş
cu a acţ oa rîd pe rîd ua sau alta d cele două
pedale pe care lea adăugat soor tăţ lu d afară
Dar ex stă ş supr ăr de zgoote care u sît o
etae Acela care a surz t dea b elea c u poate
ăcar îcălz î aprop erea lu o ulc că cu lapte, fără
să trebu ască să pîdească cu och , pe capacul desch s,
reflexul alb, h perboreea, ca acela al ue v jel de
zăpadă ş care este seul prevest tor de care e b e
să asculţ scoţîd, ca Duezeu opr d valur le, pr za
71
electr că ; căc oul ascedet ş spasod c al laptelu ce
f erbe se uflă î cîteva zvîcel p ez şe, ăreşte, ro
tujeşte cîteva pîze î parte răsturate pe care le
cutase ca acul, arucă î furtuă ua de s def ş pe care
îtreruperea cureţ lor, dacă v jel a electr că este
opr ta la t p, le va face să se îvîrtă toate î jurul
lor ş le va abate d dru,trasforate î petale de
agol a Dar dacă bolavul a luat destul de repede
precauţ u le trebu c oase, î curîd cărţ le sale ş
ceasor cul Sau, îgh ţ te, ab a se vor a v d tro
are albă după acest puho lăptos, ar f s l t să chee
î ajutor bătrîa lu serv toare care, ch ar dacă el ar f
u lustru o pol t c sau u are scr tor, ar spue că
are a ultă te decît u cop l de c c a î
alte cl pe, î oda a ag că, î faţa uş îch se ş a făcut
apar ţ a o persoaă care u era a c a ad eaur , u
usaf r pe care u la auz t trîd, care face ua
şte gestur ca îtruu d acele c teatre de
păpuş , atît de od h toare petru ce ce s au dezgustat
de l bajul vorb t Ş petru acest surd dea b elea
cu p erderea uu s ţ adaugă tot atîta fruuseţe
lu ca ş dobîd rea lu , el se pl bă acu cu del c u
pe u păît aproape ede c pe care suetul îcă a
fost creat Cele a îalte cascade, desfăşurîduş ua
petru och să pîza de cr stal, a l şt te decît area
e şcată, l pez ca şte cataracte ale ra ulu După
cu zgootul era petru el, îa te de a f surz t, fora
percept b lă a cauze ue şcăr , ob ectele şcate fără
zgoot par a f şcate fără pr c ă ; despu ate de or ce
îsuş re sooră, ele vădesc o act v tate spotaă,
parcă tră esc ; se şcă,
se ob l zează au foc d se Zboară d se ca
şte oştr îar paţ a pre stor e I casa s gurat că
ş fără vec a surdulu , serv c ul care, îa te ca bete
şugul să f fost coplet, vădea a ultă rezervă, se
făcea pe tăcute, este as gurat acu, îtrucîtva pe
ascus, de şte uţ , aşa cu se îtîplă vreuu
rege d base Ca pe sceă, ouetul pe care surdul
îl vede aş şder de la fereastra lu Ͷ cazară, b ser că,
pr ăr e Ͷ u este decît u decor Dacă acesta se
ăru eşte cîdva' va putea e te u or de praf ş
dărîătur v z b le ; dar îcă ş a puţ ater al decît
u palat de teatru, ale
È
căru d es u c u le are, el va cădea î u ver
sul ag c, fără ca prăbuş rea
p etrelor sale grele c o pl te să îtuece, cu vulgar tatea
vreuu zgoot, cast tatea tăcer
Aceea, cu ult a relat vă care doea î odă ţa
l tară î care ă afla acu, fu tulburată Uşa se
desch se ş Sa tLoup, lăsîd să cadă ooclul, tră
0

&
Ͷ Ah ! Robert, ce b e se s te oul la dueata ;

ce b e ar f dacă ar f îgădu t s ă c eze, să doară
ac
îtradevăr, dacă acest lucru ar f fost opr t, ce
od hă fără tr steţe aş f gustat a c , ocrot t de acea at
osferă de l şte, de buă pază ş de
vesel e pe ca re o îtreţ eau de l ps te de gr j ,
vo ţe rîdu te ş de ţ cou tate ca
epăsătoare î acea are re este o fora acţ u ,
cazară ude, t pul luîd clopotul aceeaş
fafară
tr st al orelor era îlocu t de veselă a acelor cheăr a
căror a t re sooră plutea veş c pe caldarîul
oraşulu , făr ţată ş pulverule tă Ͷ´ voce s gură că
va f ascultată, ş uz cală, căc u era ua poruca
ö
autor tăţ la ascultare, c ş a îţelepc u la fer c re
$ Ah ! a prefera să te culc a c cu e, decît să
te duc s gur la hotel, î spuse Sa t Loup rîzîd d
$ Oh ! Robert, eşt crud îtîpjîdu dor ţa cu x
ro e, a spus, de vree ce şt că este cu eput
ţă ş vo sufer atît de ult acolo
$ Mă ăguleşt , î spuse el, căc eu îsu a Ê
gîddt că a prefera să răî a c astă seară uoca ă
dusese să sol c t această favoare căp taulu
$ Ş ţ a îgădu t ? a exclaat
$ Fără c o greutate
$ Oh ! îl ador !
$ Nu, e prea ult Acu, lasăă să che ordo
aţa, ca să se ocupe de c a oastră, adăugă el, î
t p
ce îtorcea capul ca să ascud lacr le
De a ulte or trară uul sau altul d caa
raz lu Sa tLoup, pe care puea pe goaă
Ͷ Ha de, ştergeo !
La rugat să u goească
ö
$ uear pl ct s ; sît oae cu totul culţ , care u
au sub ect de d scuţ e decît cursele ş pasajul M ar
str ca ch ar ş e aceste cl pe atît de preţ oase pe
care
lea dor t atît de ult Bagă de seaă, dacă
vorbesc
de ed ocr tatea caaraz lor e , u vreau să spu
că
or ce l tar e l ps t de telectual tate Ba d potr vă
Ave u a or, care e u o ad rab l A făcut u
curs î care stor a l tară e tratată ca o deostra
ţ e, ca u so de algebră Ch ar d puct de vedere es
tet c, e de o fruuseţe r îd pe rîd duct vă ş deduc
t vă, la care a f ses b l
$ Nu e cuva căp taul care a îgădu t să ră
î a c ?
"Ͷ Nu, slavă Doulu , căc oul pe carel ͣador " petru
atîta lucru e cel a are bec l pe care la răbdat
cîdva păîtul Este foarte bu cîd e vorba să se
ocupe de hraa ş de ţ uta trupe ; petrece ore îtreg
cu pluto erul ajor ş cu aestrul cro tor As ta
etal tatea lu D spreţu eşte de alt ter ult, ca
toată luea, pe a orul ad rab l de careţ vorbesc, pe
care e ul frecvetează, petru că este fracaso
ş u se spovedeşte Pr c pele de Borod o ar pr
c odată î casa lu pe acest c burghez Ceea ce
este or cu are curaj d partea cu va al căru străbu c
era plugar ş care, dacă ar f fost războa ele lu
Napoleo, ar f pesee ş el tot plugar De alt ter ,
îş dă oarecu seaa de s tuaţ a lu ab guă î so
c etate Acest pret s pr c pe ab a se duce la Jocey
Club, atît de st gher t este, adăugă Robert care f d
îp s de acelaş sp r t de taţ e dea adopta teor le
soc ale ale dascăl lor ş prejudecăţ le odere ale pă
r ţ lor să , îb a fără săş dea seaa dragostea pe
tru deocraţ e cu d spreţul petru ob l ea Iper ulu
Pr vea fotograf a ătuş sale ş gîdul că Sa tLoup,
posedîd această fotograf e, poate s ar hotărî să o
dea, ă făcu săl îdrăgesc ş a ult ş să doresc să
fac de serv c care se păreau puţ î sch bul
e Căc această fotograf e era ca o îtîl re a
ult,adăugată acelora pe care le a avusese cu
doaa de Guerates, ba a ult, o îtîl re pre
lug tă, ca ş cu, dator tă uu progres eaşteptat
al

relaţ lor oastre, ea s ar f opr t l gă e, purtîd
o pălăr e de grăd ă, ş ar f lăsat îtî a oară să pr
vesc î vo e ace! obraz, acel cot al cef , acel colţ al sprî
ceelor (care fuseseră pîă acu ascuse de repe
z c uea trecer e , de bu ăceala pres lor ele, de
estator c a a t r ) ; ar coteplarea lor, ca ş
aceea a gîtulu ş a braţelor ue fee pe care aş f
văzuto c odată decît î roch e îch să pîă sus, era
petru e o descoper re voluptoasă, o favoare Vo
putea stud a acolo aceste l a căror pr v re se părea
aproape terz să, ca îtru tratat a s gure
geoetr care ar f avut valoare î och e Ma
tîrz u, pr v dul pe Robert, a dat seaa că ş el
era îtrucîtva ca o fotograf e a ătuş sale, ş dator tă
uu ster aproape tot atît de eoţ oat petru
e, căc dacă f gura lu u fusese reprodusă dea
dreptul după f gura e , aî do aveau totuş o or g e
couă urăsătur le ducese de Guerates îf pte î
v z uea ea de la Cobray, asul ca pl scul uu şo ,
och v păreau că sluj se ră aş şder la cro ala Ͷ îtr
alt exeplar aseăător ş plăpîd, cu o p ele prea
f ă Ͷ ch pulu lu Robert care se putea cît peac
suprapue acelu a al ătuş sale Pr vea cu v d e
aceste trăsătur caracter st ce Gueraţ lor, a acestu
ea care stăru e atît de deose b t î jlocul u e lu
î care u se p erde, ş î ca re a răas zolat î
uata lu glor e or tolog că, f dcă pare a
purcede d epoc le tolog e , d u rea ue ze ţe cu
o pasăre
Fără să cuoască cauzele, Robert era şcat de
îdu oşarea ea care sporea de alt ter graţ e
t he pr leju te de foc ş de v ul de Chapage care
îbroboea î acelaş t p frutea cu p cătur de su
doare ş och cu lacr ; el stropea prepel ţele ; ar eu
le îca cu uarea uu profa, de or ce so ar
f , ca r e g ă s e ş t e î t r o a u t ă v a ţ ă p e car e
u o c u o ş t e a c e e a ce cr e d e a c ă e a e x cl u d e
( d e p ldă ca a uu l ber cugetător căru a sar serv
u prîz del c os îtru presb ter u) Iar a doua z
d eaţa, cîd a trez t, a dus să aruc pe fe
reastra lu Sa tLoup care, f d la are îălţ e, o
ferea o pr vel şte a îtreg reg u , o pr v re pl ă de

cur oz tate ca să fac cuoşt ţă cu vec a ea, cîp a,
pe care u o putuse zăr î aju, căc sos se prea
tîrz u, la ora la care dorea dusă î oapte Dar or cît
de devree sar f trez t ea, a văzuto totuş cîd
a desch s fereastra, aşa cu o (vez de la fereastra
uu castel, d spre u eleşteu, decît îcotoşă tă ş a
cu î g gaşa ş dalba e 'roch e at ală de ceaţă, ca
re u îgădu e să deosebesc aproape c Dar şt a
că îa te ca soldaţ , care se ocupau de ca î curte,
să f ter at pasajul, ea o va f dezbrăcat Pîă a
tuc , u putea vedea decît u col c sterp, îălţîdu ş
spre cazară sp area despu ată de ubră, p per
c tă ş , zbîrc tă Nu a dezl pea och , pr per
delele brodate cu prooroacă, de pe acest stră
care ă pr vea îtî a oară Dar cîd a ob şu t să
v la cazară, coşt ţe că acest col c era acolo,
a real, aşadar, ch ar cîd ul vedea, decît hotelul
Balbec, decît casa oastră d Par s, la care ă
gîdea ca la şte abseţ , ca la şte orţ , ad că
fără să a cred î ex steţa lor, se datora
îprejurarea că, ch ar fără să f dat seaa, fora
lu reverberată se pro f la totdeaua pe cele a
ărute pres pe care lea îcercat la Doc eres
ş , ca să îcep cu această d eaţă, pe bua pres e
de căldură pe care o pr leju c ocolata pregăt tă de
ordoaţa lu Sa tLoup î această oda e cofortab lă
care avea aerul uu ce tru opt c er t petru a
pr v col cul, gîdul de a face altceva decît de a l
pr v ş dea ă pl ba pe el f d redus la eput ţă de
îsăş această ceaţă care se lăsase Ib bîd fora
col culu , asoc ată cu gustul c ocolate ş cu toată urzeala
gîdur lor ele de atuc , această ceaţă, fără să ă
gîdesc cîtuş de puţ la ea, î ăpăd toate
gîdur le pe care le depaa pe a tuc , după cu de
cutare aur alterab l ş as v răăseseră legate
pres le d Balbec, sau după cu prezeţa aprop ată a
scăr lor exter oare de gres e egr c oase î zugrăvea î
ceuş u pres le d Cobray Ea u stăru de
alt ter prea ult î acea d eaţă, soare le îcepu
pr a zvîrl , fără folos, îpotr vă cîteva săgeţ careo
îpodob ră cu br l ate, apo o b ru Col cul putu sş
ofere crupa ceuş e rezelor care, peste
o oră, cîd a coborît î oraş, cofereau roşulu fru
zelor copac lor, roşulu ş albăstru ul af şelor electorale
l p te pe z dur , o exaltare care ă răscolea ş pe e ş
jă făcea să tropă , cîtîd, pe pavajele pe care ă î
frîa să u ţopă de bucur e
Dar, îcă a doua z , a trebu t să ă culc la hotel
Şt a d a te că î ch p fatal avea să ă cupr dă
acolo tr steţea, ca o reasă de eresp rat pe care,
îcă de la aşterea ea, o răspîdea petru e or ce
oda e ouă, ad că or ce oda e : u era prezet î
aceea pe care o locu a de ob ce , gîdul eu stăru a
a urea ş tr tea î locul său ua ob şu ţa Dşr u
putea îsărc a această slugă a puţ s ţ toare să
poarte gr ja alor ele, pe u eleag ou, ude o
preceda;, ude sosea s gur, ude trebu a să pu î
cotact cu lucrur le acel ͣEu" pe care ul regăsea
decît la răst pur de a , dar totdeaua acelaş , care
u a evoluase de la Cobray, de la îtî a ea sos re la
Balbec, plîgîd, fără să poată f cosolat, pe arg ea
uu cufăr desfăcut
Or, ă îşelase Na avut t pul să f u tr st, f
dcă a fost o cl pă s gur Căc d vech ul palat
răăsese u pr sos de lux, ce u putea f folos t îtr u
hotel oder, ş care, despr s de or ce afectare pract că,
dobîd se î huzurul său u so de v aţă : cor doare c r
culare, al căror dutev o fără ,soop îl îcruc şa î or ce
oet, vest bulur lug ca şte cor doare ş îpo
dob te ca şte saloae care aveau a degrabă aerul că
locu esc acolo decît că fac parte d locu ţă, pe care u
le putea face să tre î c u aparta et, dar care
dădeau tîrcoale celu al eu ş ofer ră ua decît
tovărăş a lor Ͷ u so de vec trîdav dar c decu
zgootoş , şte fatoe subaltere ale trecutulu
cărora l se îgădu se să stea fără să facă zgoot la uşa
odă lor care se îch r au, ş care, or de cîte or le
găsea î calea ea, î a festau o pol teţe
tăcută î fod, deea ue locu ţe, s plu coţ ut al
ex steţe oastre actuale ş fer due ua de fr g,
de vederea altora, u se putea c decu apl ca acestu
locaş, asablu de odă , tot atît de reale ca o colo e de
f ţe, cu o v aţă, este adevărat, l şt tă, dar pe care
era s l t să o
*

tîleşt , să o ev ţ , să o îtîp , cîd te îtorcea
acasă îcerca să u derajez , ş u putea pr v fără
respect arele salo care, d veacul al XVIIIlea, luase
ob ce ul să se ît dă, ître stîlp să de aur vech , sub
or tavaulu său p ctat ue cupr dea o cur oz tate
ş a fa l ară cîd era vorba de c le îcăper carel
îcojurau, fără c o gr jă de s etr e, ueroase,
rate, alergîd î dezord e pîă î grăd a ude cobo
rau atît de lese pr tre trepte c ut te
Dacă vo a să es sau să ă îtorc fără să folosesc
ascesorul, c să f u văzut pe scara cea are, ua a
că, part culară, de care u se a folosea e , î
ît dea treptele e aşezate cu atîta îdeîare ua
l gă alta, îcît se părea că î gradaţ a lor este o
desăvîrş tă proporţ e d so ul acelora care, î culor , î
parfuur , î gustur , aţîţa adesea î o o deoseb tă
sezual tate Dar a trebu t să v a c ca să o cuosc
pe aceea de a urca ş de a coborî pe eadupă cu
a dus od oară îtr6 staţ ue alp ă ca să aflu că
actul, de ob ce eperceput, dea resp ra, poate f o
voluptate costată A fost scut t de această sforţare
pe care eo acordă ua lucrur le de care ea folos t
t p 'a îdelugat, cîd a pus îtî a oară p c oarele
pe aceste trepte, t e îa te de a f cuoscute, ca ş
cu ar f posedat, poate depuse, îcorporate î ele de
eşter d trecut pe care îtîp au î f ecare z ,
g găş a at c pată a uor ob ce ur pe care îcă u le
cotractase ş care ar putea decît să slăbească
atuc cîd eu î su ă vo f ob şu t cu ea A
desch s o oda e, dubla uşă se îch se î ura ea,
draper a troduse o l şte pe ar p le căre a a
îcercat" u so de do e aeţ toare ; focul ardea
îtru» că de arură, îpodob t cu arăur
c zelate despre care a f greş t crezîd că u şt a să
îfăţ şeze decît arta epoc D rectoratulu , ş u fotol u
c ş scud ă ajută să ă îcălzesc tot atît de
cofortab l ca ş cu aş f stat c uc t pe u covor Pe
reţ pr deau oda a îtr o strîsoare, despărţ do de
restul lu , ş ca să lase să tre î ea, ca ea să cupr dă
ceea ce o făcea copletă, se dădeau la o parte î faţa
b bl otec , păstrau eat să îfudătura patulu de ale
căru două părţ şte coloae susţ eau uşor tavaul
a îalt al alcovulu Oda a era prelug tă î sesul
U
adîc cu două cab ete tot atît de late ca ea, d care
ce l deal do lea avea atîrat de perete u voluptos ş r
de ătă d boabe de stîjeel, ca să î reseze re
culegerea pe care o căuta ac ; dacă lăsa uş le desch se,
î t p ce ă retrăgea î acest d ură refug u, ele
u se ulţueau săl ître ască, fără să f îcetat dea
f aro os, ş u pr leju au ua pr v r ele put ţa
dea gusta plăcerea ît der după aceea a cocetrăr ,
dar a îb au plăcerea s gurătăţ ele care stăru a
v olab lă ş îceta dea f îgrăd tă, cu set etul l
bertăţ Acest colţ retras dădea îtro curte, fruoasă
sol tară pe care a fost fer c t să o a vec ă cîd a
descoper to a doua z d eaţă, capt vă ître z dur le
e îalte d care u se vea c o fereastră ş avîd
ua do copac îgălbe ţ care reuşeau totuş să co
fere cerulu epr hă t o g găş e ov
îa te dea ă culca, a vrut să es d oda a ea,
ca să explorez doe ul feer c A păş t de a lugul
ue lug galer care făcu rîd pe rîd oag ul a
tot ce avea să ofere dacă u ar f so, u fo
tol u aşezat îtru colţ, u clavec , pe o cosolă o oa
lă de fa aţă albastră p l ă cu ceuşoase, ş îtr o ra
ă veche fatoa ue doae d alte t pur , cu
părul pudrat îpestr ţat cu flor albastre ş ţ îd î
îă u buchet de garoafe Ajugd la capăt, perete
le e pl î care u se desch dea c o uşă î spuse
a v ͣacu trebu e să te îtorc , dar îţ da seaa, eşt
la t e acasă", î t p ce covorul oale adăuga, ca să
răîă dator, că dacă u vo dor la oapte vo pu
tea ve foarte b e desculţ, ar f erestrele fără
jaluzele care dădeau î cîp e ă îcred ţau că vor
petrece o oapte albă ş că dacă aş ve la or ce oră aş
vrea aş avea să ă te că aş trez pe c eva I
dosul ue draper a descoper t dear u c
cab et care, opr t de perete ş eputîd fug , se
ascusese acolo, foarte ruş at ş ă pr vea spă îtat
cu ferestru ca lu rotudă îalbăstr tă de clarul de luă
Ma culcat dar p r ez e ţa pl ap u e d e pu f , a
col o etel or , a culu că s tuîdu ateţ a pe o
treaptă pe care o at gea la Par s, ă îp ed ca să
ă las î vo a rostulu ob şu t al rever lor ele Cu
toca această stare deoseb tă a ateţ e îvălu e
soul ş acţ oează

asupră , îl od f că, îl pue la acelaş vel cu cutare sau
cutare ser e a a t r lor oastre, ag le care^
uplură v sur le, î această d tî oapte, fură
îpruutate de la o eor e pe de atregul
deoseb tă de aceea pe ca re soul eu o puea de
ob ce la cotr buţ e Dacă aş f fost sp t t, dor d, să
a las tîrît d ou spre eor a ea ob şu tă, patul
cu care u era ob ş u t, g gaşa ateţ e pe care
era s l t să o dau poz ţ lor ele cîd ă îtorcea,
reuşeau să îdrepte sau să eţ ă f rul ou al
v sur lor ele Cu soul se petrece acelaş lucru ca ş
cu perceperea lu exter oare Doar o od f care a
ob ce ur lor oastre îl face poet c, este de ajus să f
ador t, dezbrăcîdu e, fără să vre pe patul ostru,
petru ca d es u le so ulu să se sch be, ar
fruuseţea lu să f e s ţ tă ue trezeşt , ceasor cul
arată că este ora patru, u e decît ora patru
d eaţa, dar crede că toată z ua sa scurs, îtratît
acest so de cîteva ute ş pe care u la căutat,
sa părut că a coborît d cer, î v rtutea vreuu
drept d v , eor ş pl ca globul de aur al uu
îpărat D eaţa, pl ct s t la gîdul că bu cul era
gata ş ă aştepta să por î d recţ a Mesegl se, a
fost trez t de fafara uu reg et care trecea î
f ecare z pe sub ferestrele ele Dar î două sau tre
rîdur Ͷ ş ărtur sesc acest lucru, căc u poţ
descr e cu se cuv e v aţa oae lor, dacă u o
afuz î soul î care e cufudată ş care o oco leşte
oapte de oapte ca o pe sulă îcojurată de are Ͷ
soul terpus fu î e destul de rez stet ca să
susţ ă şocul uz c , ş a auz t c I alte z le,
ceda o cl pă ; dar cat felată îcă petru că dor se,
coşt ţa ea, ca acele orgae î prealab l ae stez ate,
care u percep o cauter zare, la îceput ses b lă, de
cît la sfîrş tul e ş ca o uşoară arsură, era at să doar
cu g găş e de vîrfur le ascuţ te ale t l c lor care o î
gî au ca u edesluş t ş proaspăt zuzet at al ; du
pă această îtrerupere scurtă î care l ştea se prefă
cuse î uz că, ea cot ua îpreuă cu soul eu
ch ar îa te ca drago să f trecut, răp du ult
le jerbe ce îfloreau ale buchetulu ţîş tor ş soor
Iar zoa coşt ţe ele, pe care lujerele sale ţîş
U
are le at sese î treacăt, era atît de îgustă, atît de
g tă de so, îcît cîd Sa tLoup ă îtrebă a
trz u dacă auz se uz ca, u era s gur că suetul
fafare u fusese tot atît de ag ar ca acela pe ca
rel auzea r d cîduse z ua după cel a c zgoot
deasupra caldarîulu oraşulu Poate că ul auz se
decît îtru v s de teaă de a f trez t sau, d potr
vă dea u f ş dea u vedea def larea Căc adesea
cîd stă ador t, î oetul î care gîd se, d
potr vă, că zgoptul ar f trez t, credea îcă t p
de o oră că era treaz, î t p ce oţă a ş ju
ca e îsu cu şte c ubre pe ecraul so
ulu eu, felur tele spectacole la care ă îp ed ca să
au parte, dar la care avea luz a că as st
u se îtîplă îtradevăr ca, surpr s de so, să să
vîrşeşt doar î v s ceea ce a f făcut î t pul z le ,
ad că după flex uea ador r , urăr d altă cale de
cît dacă a f fost treaz Aceeaş poveste se sch bă ş
are alt sfrş t Or cu,' luea î care tră eşt î t pul
soulu este atît de deoseb tă, îcît ce ce ador ae
vo e îcearcă îa te de toate să evadeze d tra oastră
După ce au frăîtat cu dezădejde, ore îtreg , cu o
ch îch ş , gîdur aseăătoare acelor a pe care lear
f depăat cu och desch ş , redobîdesc curaj dacă ş
dau seaa că utul precedet a fost pe deatregul
îgreu at de u raţ oaet î cotraz cere forală cu
leg le log c ş ev deţa prezetulu , această scurtă ͣab
seţă" îseaă că este desch să uşa pr care vor pu
tea scăpa ua dect de percepţ a realulu , erge să
facă u popas a ult sau a puţ departe de el,
ceea ce le va pr leju u so a ult sau a pu
ţ ͣbu" Dar a făcut u pas are cîd îtorc spa
tele realulu , cîd ajug la pr ele peşter ude ͣa
utosugest le" gătesc ca şte vrăj toare gh vec ul fer
al' al bol lor îch pu te sau al recrudesceţe bol lor
ervoase ş pîdesc oetul cîd cr zele îv se î
răst pul soulu coşt et se vor descătuşa cu des
tulă putere săl facă să îceteze
Nu departe de acolo este grăd a opr tă ude cresc,
ca şte flor ecuoscute, sour le atît de deoseb te
uele de altele, soul c uăfa e , al cîepe d ee, al
ͻ~
81
G u e r a t e s
ueroaselor extrase ale eterulu , soul ătrăguej
al op uulu , al valer ae , flor ce stau îch se pîă
z ua cîd ecuoscutul predest at va ve să le at gă,
să le facă să se desch dă, ş să r s pească ore îtreg
reasa v sur lor lor deoseb te, îtr o f ţă surpr să
ş u tă î fudul grăd se află îăst rea cu fe
restrele desch se ude auz repetîdu se lecţ le îvă
ţate îa te dea f ador t ş pe care u le ve şt dc
cît cîd te ve trez ; cîtă vree, prevest re a trez r ,
acest deşteptător lăutr c pe care preocuparea
oastră la potr v t atît de b e îcît cîd eajera
oastră va ve să e spuă ͣe şapte d eaţa", e va
găs gata, face să răsue t ctacul său De pereţ
îtuecoş a aceste odă care se desch de peste v sur ,
ş ude se frăîtă ereu acea u tare a supărăr lor
d dragoste a căre sarc ă ce reîcepe grab c este
ueor îtreruptă ş slăb tă de u coşar pl de
re sceţe, atîr, ch ar după ce tea trez t,
a t r le v sur ler, dar atît de îtuecate îcît
adesea le zăr îtî a oară ua î pl ă după
a ază, cîd raza ue de aseăătoare le zbeşte
îtîplător; uele de o l pez e aro oasă î t p
ce dorea , dar ajugîd atît de erecuoscut îcît,
deoarece u ea dat seaa de ele u pute decît
să e grăb să le rest tu păîtuu, ca pe şte
arţ care sau descopus prea repede sau ca pe şte
ob ecte atît de greu lov te ş aproape făcute praf , îcîl
cel a îdeîat c eşter u ar putea să dea o
foră, să scoată ceva d ele
Lîgă gr laj este car era ude sour le ad e v să
caute substaţele care acoperă tea cu şte
îvel şur atît de tar îcît, petru a l trez pe cel ce
doare, propr a sa vo ţă este s l tă, ch ar îtro
d eaţă îsor tă, să zbească cu lov tur puter ce de
secure, ca u tîăr S egfr ed D colo de acestea sît
coşarur le despre care ed c pret d, î od stup d, că
obosesc a ult decît esoul, cîtă vree d potr vă,
ele îgădu e gîd torulu să fugă de ateţ e ; coşarur le
cu albuele' lor fatez ste, î care păr ţ oştr care au
ur t, toca suferă u grav acc det care u exclude o
grab că îsăătoş re Pîă atuc , î ţ e îtro cuşcă
că de şoarec ude sît a c decît şor ce alb , ş
acoper ţ cu şte co
UÈ
j ar , roş , î care stă îf ptă cîte o paă, e' ţ
f d scursur c cero ce Lîgă acest albu se află d scul
1 deşteptăr ce se î vîrte^ graţ e căru a îcercă o
cl pă
pl ct seala că trebu e să e îtoarce ua decît îtr o
casă d strusă de c c zec de a ş a căre ag e e ştearsă
pe ăsură ce soul se îdepărtează, de a ulte
' altele, îa te de a ajuge la aceea care se îfăţ şează
ua cîd d scul s a opr t ş care co c de cu aceea pe
care o vo vedea cu och desch ş
Ueor u auz se c, f d cufudat îtr uu d
acele sour î care caz ca îtro groapă d care eşt
foarte fer c t că eşt scos ceva a tîrz u, greo , supra
al etat, stu d tot ce eau adus, ca fele care
hrăeau pe Hercule, acele îdeîat ce puter
vegetat ve, a căror act v tate este îdo tă î t p ce
dor
Acestu a se spue so de plub ; parese că, la
răspas de cîteva cl pe după ce aseeea so a îcetat,
tu îsuţ a ajus u s plu o de plub Nu a eşt
e Cu se face că atuc , căutîduţ gîdul, perso
al tatea, aşa cu cauţ u ob ect p erdut, sfîrşeşt pr
aţ regăs propr ul tău ͣeu" a degrabă decît pe or care
altul ? De ce, cîd te apuc d ou să cuget , u se îcar
ează î o altă persoal tate decît cea ater oară ?
Nuţ da seaă ce aue d ctează alegerea ş petru ce,
d tre l oaele de făpt ur oeeşt care a putea f ,
pu îa toca pe acela care era î aju ? C e e
călăuzeşte oare, cîd a avut îtradevăr loc o îtrerupere
(f e că soul a fost coplet, sau v sur le pe deatregul
d fer te de o ) ? A fost oarte adevărată, ca ş cîd
a a îcetat să a bată ş tracţ u le r tate ale l
b e reîsufleţesc Fără îdo ală, ch ar dacă a f
văzuto decît o dată, oda a trezeşte şte a t r de care
atîră cele a vech ; sau doreau cuva vreuele î
o îş e, despre care e dă seaa ? îv erea cu ocaz a
deşteptăr Ͷ după acest b efăcător acces de al eaţ e
tală care este soul Ͷ trebu e să seee la ura
urelor cu ceea ce se petrece cîd da d ou de u
ue, de u vers, de u refre u tat Poate că îv erea
sufletulu după oarte poate f cocepută ca u feoe
ál eor e
Uù
u

două a er
û pr ves
c
tuse aer, roz care
î t r _0 ^
alta decît j a p P

| u b Pe°c ev

a de
Preocupăr le
e le Şt a că dacă ele erau a tar decît e, el era
a tare decît ele ş ateţ a ea se despr dea de pe ele
s s e îdrepta spre el, care avea să hotărască Ab a trase
s ă îvălu se cu aerul curat î care desfăşura atîta
act v tate îcă de d eaţă, ed u v tal foarte
deoseb t de oda a ea ş cu care ă adapta
ua decît pr reacţ u potr v te
$ Nădăjdu esc că u tea supărat pe e că tea
derajat, ă frăîtă ceva, trebu e să f gh c t
$ Cîtuş de puţ , a gîd t doar că dorea să ă
vez , ceea ce a găs t foarte drăguţ d parteţ A
fost
* îcîtat că a tr s după e Ce sa îtplat ? Nuţ
sît bo acasă ? Cu eeţ pot f de folos ?
Asculta expl caţ le ele, răspudea cu prec z e ; dar
ch ar îa te dea f vorb t, ă făcuse deopotr vă cu el ;
puse faţă î faţă cu ocupaţ le sale portate carel fă
ceau să f e atît de grăb t, atî t de spr te, atît de
ulţu t, pl ct sel le care ă îp ed cau a ad eaur
dea sta o cl pă fără să sufăr, se păreau, ca ş lu ,
egl jab le ; era ca u o care, eputîd desch de
och de cîteva z le, cheaă u ed c care dă la o
parte cu îdeîare ş g găş e pleoapele, î scoate ş
arată u f r de s p ; bolavul e v decat ş l şt t uoate
pl ct sel le ele se soluţ oau cu o telegraă pe care
Sa tLoup îş lua îsărc area să o dea V aţa se
părea atît de d fer tă, atît de fruoasă, era scăldat
îtru belşug de putere, cît vo a să acţ oez
Ͷ Ce fac acu ? îl îtreba pe Sa t Loup
$ A s te părăsesc, plecă peste tre sfertur de

*ră ş u pot l ps
$ Atuc ,! tea îcurcat ult faptul că a ve t ?
$ Nu, u a îcurcat cîtuş de puţ , căp taul a
fost foarte drăguţ, a spus că de vree ce era petru du
eata, trebu e să ă duc, dar, î sfîrş t, u vreau să a
aerul că abuzez
$ Dar dacă aş scula repede ş aş duce î d rec
ţ a ude vă duceţ la aevre, ar teresa ult, ş
Poate că a putea sta de vorbă î pauze
$ Nu te sfătu esc, a stat treaz, ţ a bătut capul
Petru ceva, care, te îcred ţez, are c o
portaţă,
U
dar acu cîd u te a frăîtă, îtoarcete la pera
du tale ş dor , căc soul e u foarte bu leac
îpotr va de eral zăr celulelor du tale ervoase ;
u ador prea repede, căc blesteata oastră de
uz că va trece pe sub ferestrele du tale ; dar
îdată după aceea, cred că ve avea l şte, ş e vo
îtîl d seară la c ă
Dar ceva a , tîrz u, ă ducea adesea săl văd la
reg et făcîd serv c ul î capa e, cîd a îceput
să ă teresez de teor le l tare pe care le dezvoltau,
la c ă, pr ete lu Sa tLoup ş cîd a deve t dor ţa
z lelor ele dea vedea a de aproape pe d fer ţ lor
coadaţ , ca c eva care face d uz că stud ul său
de căpete e ş aud ază cocertele, îcearcă plăcerea dea
frecveta cafeelele ude eşt î cotact cu v aţa uz
caţ lor d orchestră urebu a să fac lug arşur ca
să ajug la tereul de exerc ţ u Seara, după c ă, evo a
de so făcea ueor s ă cadă capul ca o aeţeală
A, 1 doua z , î dădea seaa că u auz se fafara,
după cu la Balbec u auz se cocertul plaje a doua
z după ser le î care Sa tLoup ă dusese să c ez la
R vebelle Iar î cl pa î care vrea să ă scol, îcerca,
cu desfătare, capac tatea dea o face ; ă s ţea
legat de u păît evăzut ş adîc pr art culaţ le, pe
care oboseala le făcea s ţ te, ale f r şoarelor
usculoase ş hră toare Mă s ţea pl de putere,
v aţa se aşterea a lugă îa te ; căc
îdepărtase pîă ş obosel le zdravee ale cop lăr e
ele petrecute la Cobray, î z ua urătoare acelora
cîd q pl base î d recţ a Guerates Poeţ
pret d că regăs o cl pă ceea ce a fost od oară,
îtorcîdue î cutare casă, î cutare grăd ă, î care
a tră t î t ereţe Acestea sît peler aje foarte
r scate şî de pe ura cărora te aleg cu tot atîtea
decepţ pe cîte succese E a b e să găs î o
îş e locur le f xe, coteporae uor a d fer ţ , î
care scop e poate sluj î oarecare ăsură oboseala care
urează după o oapte b e dor tă Dar acestea cel
puţ , ca să e facă să coborî î galer le cele a
subterae ale soulu , acelea î care c o răsfrgere
d aju, c o l căr re a eor e u a
U
1 ează oologul lăutr c, ad ţîd că el îsuş u
'cetează, îtorc atît de b e solul ş tuful trupulu os
tru îcît ^ pr leju esc regăs rea grăd î care a
cop lăr t, acolo ude uşch oştr îş îf g ş ş răsu
cesc ra f caţ le ş asp ră la o v aţă ouă Nu e ecesar
să călător ca să o revede, trebu e să coborî ca
să o regăs Ceea ce păîtul a acoper t u a este
deasupra lu , c sub el, excurs a u a este
îdestulătoare ca să v z tez oraşul ort, sît ecesare
săpătur le Dar se va vedea ăsura î care uele
pres fugare ş îtîplătoare te aduc arăş îcă ş
a b e spre _ trecut, cu o prec z ue a f ă, îtru
zbor a l , a eater al, a aeţ tor, a
fa l b l, a eur tor, decît aceste d slocăr orga ce
Ueor , oboseala ea era îcă ş a are ; urăr
se, fără să ă f putut culca, a ulte z le î ş r a
evrele Ce b ecuvîtată era atuc îtoarcerea la hotel !
Itrîd î patul eu, se părea că scăpase de şte
vrăj tor , de şte vrac , ca ce ce populează ͣroaele"
aprec ate d veacul al XVIIlea Soul ş trîdăv a ea
tîrz e de a doua z u a erau decît u ferecător bas
cu zîe îcîtător ; poate ş b efăcător î spuea
că cele a cupl te sufer ţ îş au adăpostul lor, că,
î l psă de a b e, poţ totdeaua afla od hă Aceste
gîdur ă duceau foarte departe
I z lele de repaus, dar cîd Sa t Loup u putea
totuş eş , ă ducea adesea săl văd la cazară, care
era departe ; trebu a să es d oraş, să trec v aductul,
de ale căru aîdouă părţ se oferea o vastă pr ve
l şte O br ză puter că ad a aproape totdeaua pe aceste
locur îalte ş uplea clăd r le cart erulu care vîjî au
ereu ca u sălaş al vîtur lor I t p ce el era ocupat
cu vreu serv c u, îl aştepta pe Robert î faţa uş odă
lu sau î sufrager e stîd de vorbă cu cutare d pr ete
să cărora ă prezetase (ş pe care a dus apo
săl văd ueor ch ar cîd el u ura să f e acolo), vă
zîd pe fereastră la o sută de etr sub e cîp a
×
golaşă, dar brăzdată c ş colo de seăătur o , adesea
îcă udate de ploa e ş lu ate de soare, care alcătu au
fl şt fîş verz de u luc u ş de o l pez e străvez e
U
de eal u, se ît pla să aud vorb duse de el ; sj
a putut da repede seaa cît era de ub t ş popular
La u agajaţ , aparţ îd altor escadroae, t er bur
ghez bogaţ care vedeau îalta soc etate ar stocrat c
ua d afară ş fără să pătrudă ea, s pat a p e
care o trezea î e ceea ce şt au e despre caracterul lu
Sa tLoup, era spor tă/ de prest g ul pe earel avea
och lor tîărul pe carel văzuseră adesea, sîbătă seara,
cîd se duceau î per s e la Par s, c îd la Cafe de la
Pa x cu ducele d'Uzes ş cu pr c pele d'Orleas D pr
c a asta troduseseră, î ch pul său fruos, î felul său
legăat dea ubla, dea saluta, î arucătura
perpetua a ooclulu său, î ͣfa tez a" ch p ur lor
sale prea îalte, a patalo lor să de u postav prea f
ş prea roz, deea uu ͣş c" despre care spueau că erau
l ps ţ of ţer ce a elegaţ d reg et, ch ar fal cul
căp ta căru a î datora îprejurarea că dor se la
cazară care părea, î coparaţ e, prea sole ş
aproape vulgar
Uul spuea că acest căp ta cupărase u cal ou
ͣPoate cupăra toţ ca pe care doreşte La îtîl t
pe Sa tLoup du că d eaţa pe aleea Salc lor,
călăreşte cu alt ş c !" răspudea celălalt; ş î cuoşt ţă
de cauză ; căc aceşt t er aparţ ea * ue clase care,
dacă u frecvetează acelaş persoal ode, totuş
u se deosebeşte, graţ e ba lor ş răgazulu , de
ar stocraţ e, î exper eţa tuturor acelor elegate care
se pot cupăra Cel ult, elegaţa lor era, de p ldă î ce
pr vea îbrăcă tea, a stăru toare, a pecab lă,
decît acea l beră ş egl jetă elegaţă a lu Sa tLoup
care plăcea atît de ult bu c Aceşt f de ar
bacher sau de ageţ de sch b, îcîd str d după
teatru, îcercau o că eoţ e văzîd la o asă vec ă
cele ale lor pe subof ţerul Sa tLoup Ş ce a povestea
la cazara lu , cîd se îtorcea d per s e, uul care
era d escadroul lu Sa tLoup ş căru a î spusese
buă z ua ͣcu ultă aab l tate", altul care u era d
acelaş escadro dar care credea că Sa tLoupj îl
recuoscuse totuş , căc îş îdreptase de două sau de
tre or ooclul î d recţ a lu
UU

_ pa, fratele eu l a zăr t la Cafe de la Pa x, spu u%

:
altul careş petrecuse z ua la etresa lu , parese
"h ar că avea u frac prea larg ş care u cădea b e
Cu era vesta lu ?
_ Navea vestă albă, c ov cu u so de fruze, o
ue !
Dacă ce a vech (oae d popor care gorau

JoceyClubul ş carel rîdu au doar pe Sa tLoup î
categor a subof ţer lor foarte bogaţ , î care î făceau să
tre pe toţ ce ce, ru aţ sau u, duceau o au tă v aţă,
aveau o c fră destu l de are de ve tur sau de dator
s erau geeroş cu soldaţ ), u vedeau c ar stocrat c
î ersul, ooclul, patalo , ch p ur le lu Sa t Loup,
ele u ofereau totuş a puţ teres ş se f caţ e
E recuoşteau î aceste part cular tăţ caracterul, geul
pe carel atr bu seră o dată petru totdeaua acestu cel
a popular d tre gradaţ reg etulu , purtăr care
u seăau cu ale ău , d spreţ petru ceea ce ar
putea gîd coadaţ ş care l se părea urarea f
rească a buătăţ sale cu soldaţ Cafeaua de d eaţă
î dor tor sau od ha de după a ază păreau a bue,
cîd vreuul a vech servea căprăr e lacoe ş trî
dave vreu aăut savuros despre ch p ul pe care l
purta Sa tLoup
$ Atît de îalt ca pachetajul eu

$ Ascultă, vre să e e peste p c or, u putea f
atît de îalt ca pachetajul tău, îtrerupse u tîăr
l ceţ at
î l tere, care, folos duse de acest d alect, îcerca să
u a bă aerul uu răca ş îdrăz d această cotraz ce
re să se cof re u fapt carel îcîhta
$ Ah ! u e atît de îalt ca pachetajul eu L a
ăsurat, poate Dacăţ spu că locoteetcoloelul îl
f xa ca ş cu ar f 'vrut săl toare la zdup ! Să u crez
că fa osul eu Sa tLoup dădea vreu se de rare,
se pl ba î lug ş î lat, apleca ereu capul, îl r d ca,
Ş tot cu ooclul la och 'O vedea ce va spue căp
taul Ah ! se prea poate să u spuă c, dar cu s
guraţă că asta u va face plăcere Dar ch p ul acesta
are c ulu tor Se par e că la el acasă, î oraş, are
b e de tre zec
89
!a e ,
´ lapa care lupta s gură pe faţada hotelulu ^ 1 s de
dragul căre a ă îtorcea, îa te G cd se 11 ^"optat dea
b elea, d plăcere, aşa cu te îtorc J"aSă petru Se
cea Păstra, î locu ţa ea, aceeaş ple tud e a
heorocU sezaţ lor pe care o îcercase afară Ea boba ' aSa ch p
apareţa suprafeţelor care se par adesea plate ş (
flacăra galbeă a foculu , h rt a groasă ş albastră ca cerul
pe care seara zgăl se, ca u l cea, volutele uu
cre oaj roz, covorul cu desee c udate a l ese rotude pe
f e care u top de hîrt e de scr s şl o căl ară ă aşteptau
d preuă cu u roa de Bergotte, îeît de atuc aceste
lucrur au cot uat să se pară pl e de o ex steţă
deoseb tă pe care se pare că vo st so scot d ele dacă
ar f dat să le regăsesc Mă gîdea cu bucur e la acea
cazară de care toca ă despărţ se ş a căre sfîrlează
se îvîrtea î toate d recţ le Ca u scafadru resp rîd
pr tru tub care se r d că pîă la suprafaţa ape , se
părea că sît legat e de v aţa săătoasă, de aerul curat,'
*%&Pavajul P et e f
u]
P s ţ duă că a ca puct de legătură acea cazară, acel
Ca a
a clpîu fjecar
e pas observator îalt care do a cîp a brăzdată cu caalur de
eal u verde, s sub ale căre haga re ş î ale căre clăd r
socotea drept u pr v leg u de preţ, pe care l dorea
tra c, put ţa dea ă duce cîd vrea, dea f totdeaua
, se s gur dea f b e pr t
sIe
re fîtj La ora şapte ă îbrăca ş eşea d ou ca să
c ez cu Sa tLoup la hotelul ude trase î pes ue,
ude î plăcea să ă duc pe jos Era foarte îtuer c ş
îcă d a tre a z îcepu să sufle, cu se lăsa oaptea, u
vît glac al care parcă vestea zăpada î t p ce ergea,
parese că ar f trebu t să îcetez o cl pă de a ă gîd
la doaa de Guerates ; căc ve se î gar zoaa
lu Robert ua ca să f u a aproape de ea Dar o
a t re, o îh re sît ob le Sît z le cîd e te se duc atît
de departe îcît ab a le a zăr , le credea plecate
Atuc dă ateţ e altor lucrur Iar străz le acestu oraş
u erau îcă petru e, ca acolo ude ob şu să
tră , doar şte jloace de a ă duce d tru loc
îtraltul V aţa pe care o duceau locu tor aceste lu
focu] ecuoscute se părea că trebu e
91

să f e uată ş ferestrele lu ate ale vreue cu ţe
ă reţ eau e şcat î oapte, puîdu och
sceele ver d ce ş ta ce ale uor ex steţe î u
pătrudea A c ge ul foculu î îfăţ şa îtr u tablou
îroş t tavera uu egustor de castae î care do
subof ţer careş puseseră cet roaele pe scaue jucau
cărţ fără să a bă habar că u vrăj tor î făcea să rsară
d oapte, ca îtr o apar ţ e de teatru, ş evoca aşa
cu erau efect v ch ar î acel ut, î och uu
trecător opr ţ pe care ul puteau vedea îtro că
prăvăl e de ăruţ şur , o lu are pe juătate cosu
ată, pro ectîduş l căr rea roş e pe o gravură, o tra
sfora îtro sagu ă, î t p ce luptîd cu ubra, lu
a ue lăp pîtecoase solea o bucată de p ele,
îpodobea u pual cu pa ete scl p toare, aşterea pe
şte* tablour care u erau decît şte cop proaste o
pole ală preţ oasă ca pat a trecutulu sau salţul uu
eşter, ş făcea, î sfîrş t, d această coc oabă ude u
erau decît taţ ş p ctur proaste, u Rebradt e
preţu t Ueor r d ca och pîă la vreu apartaet
are ş vech ale căru jaluzele u era îch se ş î care
şte bărbaţ ş fee af b , readaptîduse î f ecare
seară să' tră ască î alt eleet decît z ua, îotau îcet
î l ch dul gras care, la căderea opţ , ţîşeşte ereu d
rezervorul lăp lor ca să uple odă le pîă la arg ea
pereţ lor 1 lor de p atră ş de st clă, ş î sîul căru a,
,deplasîduş trupur le, răspdeau VÎrtejur octuoase ş
aur î cot ua druul, ş adesea puterea dor ţe
ele ă făcea să ă opresc î străduţa îtuecoasă care
trece pr faţa catedrale , ca od oară, pe druul care
ducea la Mesegl se ; se părea că o fee e avea să se
vească ş să sat sfacă1 această dor ţă ; dacă, î îtu
er c, s ţea deodată trecîd o roch e, îsăş v oleţa
plăcer pe care o îcerca ă îp ed ca să cred că această
at gere ar f fost îtîplătoare, ş îcerca să cupr d
ͻcu braţele o trecătoare sper ată Această străduţă got că
reprezeta petru e ceva atît de real, îeît dacă
aş f putut să acostez ş să posed î ea o fee e, u
ar f fost cu put ţă să u cred că at ca voluptate
avea să :e uească, ch ar dacă această fee e ar f fost
doar o
dee toare de bărbaţ postată acolo î f ecare seară r
dar căre a ara, îstră area, îtuer cul ş Evul Med u
ͻ a r f îpărtăş t sterul Mă gîdea la v tor : a î l
erca să o u t pe doaa de Guerates se părea ceva
îgroz tor, dar cu te ş , petru îtî a oară, pos b l,,
poate ch ar uşor î l ştea desăvîrş tă a acestu cart er,,
auzea îa te cuv te ş rîsete, pesee ale trecător
lor pe juătate beţ care se îtorceau acasă Mă oprea
s ă văd, î îdrepta pr v rea î partea de ude au
zea zgootul Dar era obl gat să aştept ult t p,
căc l ştea îcojurătoare era atît de adîcă îcît lăsase
sa treacă desluş t ş foarte puter ce zgootele îcă
îdepărtate I sfîrş t, trecător u ajugeau î faţă
aşa cu crezuse, c ult î ura ea F e că îcruc şa
rea străz lor, aprop erea caselor ar f pr leju t, pr re'
fracţ e, această eroare de acust că, f e că ar f foarte greu
să s tuez u suet al căru loc u e este cuoscut, ă
îşelase atît î ce pr veşte d staţa c t ş d recţ a
Vîtul se îteţea Era zbîrl t dea b elea ş gruţuros
de aprop erea zăpez , ajuse d ou î stada are ş
săr î cul trava de pe a căru platforă u of ţer,
care parcă u vedea, răspudea salutur lor soldaţ lor
oj c care treceau pe trotuar ş pe a căror faţă fr gul îş
zugrăv se urele ; ea te îdea să te gîdeşt , î această
urbe pe care saltul brusc al toae î acest îceput de
ară parcă o tîrîse cu ult a spre ord, la faţa rueă
' pe care Breughel o pr ă ţăra lor să vesel , chefl şî
îgheţaţ
uoca î hotelul ude avea îtîl re cu Sa tLoup
ş cu pr ete să ş ude sărbător le care îcepeau atră
geau ultă lue d vec ătate ş ulţ stră , î t p
ce străbătea dea dreptul curtea spre care se
desch deau şte bucătăr îvăpă ate, ude se îvîrteau
şte pu la fr gare, ude se fr geau şte porc , ude
şte hoar , îcă v , erau arucaţ î ceea ce
hotel erul uea ͣfocul veş c", era o aflueţă (deă
de vreo $ ) aşa cu
p ctau vech eşter flaaz ) de o sos ţ care se
aduau î grupur î curte, îtrebîr d pe patro sau pe
vreuul d ajutoarele lu (care le d cau, de prefer ţă,
o locu ţă î oraş, cî d găseau că aveau o utră
destul de s ad coasă) dacă
93u
ar putea f serv ţ ş găzdu ţ , î t p ce u rîdaş tre
cea ţ îd de gît o pasăre care se zbătea Iar sufrager a
cea are pe care a străbătuto î pr a z , îa te dea
ajuge la ca îcăpere ude ă aştepta pr eteul
eu, îţ a tea de aseeea u praz c d a(
îfăţ şat cu a v tatea vech lor t pur ş cu exagerarea
flaaz lor, dator tă uărulu are de peşt , de gă ,
de cocoş sălbat c , de becaţe, de porube , aduş îpo
dob ţ ş fuegîd de cheler cu răsuflarea tă ată ce
luecau pe parchet ca să c rcule a repede ş aşezau
pe esa cosolă ude erau decupaţ îdată, dar
ude Ͷ cu ulte ese erau pe sfîrş te cîd a sos t Ͷ
se îgrăădeau ut l, ca ş cu r s pa lor ş graba
celor ce aduceau corespudeau a degrabă decît
coez lor cl eţ lor, respectulu textulu sfît urat cu
scrupuloz tate î l tera sa, dar lustrat cu a v tate pr
aăutele reale îpruutate v eţ locale ş gr j
estet ce ş rel g oase dea îfăţ şa och lor străluc rea
sărbător pr belşugul de er de ş sîrgu ţa
serv tor lor Uul d e stătea pe gîdur , e şcat, la
u capăt al săl , lîgă o etajeră ; vrîd săl îtrebe pe
acesta, care se părea s gurul destul de cal î stare
să răspudă, î ce oda e se pregăt se asa oastră,
îa tîd pr tre reşour le apr se c ş colo ca' să
îp ed ce răc rea îcăr celor ce îtîrz au (ceea ce u
îp ed ca deloc ca î ͻcetrul sufrager e desertur le să
f e ţ ute de î le uu ur aş, ueor spr j te pe
ar p le ue raţe de cleştar după cu se părea, dar î
real tate de gheaţă, c zelată î f ecare z cu f erul roşu
de u bucătar sculptor îtru gust foarte flaad),
a dus ţ tă, cu r scul dea f răsturat de ce lalţ , spre
acest serv tor î care a crezut că recuosc u persoaj
care f gurează, pr trad ţ e, î aceste sub ecte sf te ş a
căru utră cîră, a vă ş prost coturată, a căru
expres e v sătoare, pres ţ d î parte uea ue
prezeţe d v e pe care ce lalţ au bău to îcă, o
reproducea scrupulos urebu e să adaug că, fără îdo ală,
î vederea sărbător lor aprop ate, aceste f guraţ se
adăuga u supl et ceresc, recrutat î îtreg e
d tru persoal de heru v ş seraf U tîăr îger
uz c a, cu părul blod, care îcadra u ch p de
pa sprezece a , u cîta la
ͻ9
drept vorb d d c u struet, dar v sa î faţa?
uu gog sau a ue grăez de farfur , î t p ce ş
te îger a puţ cop lăroş zoreau pr spaţ le peste
ăsură de ar ale sufrager e , bătîd aerul cu freaă
tul ecurat al şervetelor care coborau dea lugul tru
pur lor lor î foră de ar p de pr t v , cu vîrfur Je
ascuţ te Fug d de aceste reg u prost def te, îvălu te
c u o perdea de pal er , de ude slug le cereşt aveau
de departe aerul dea purcede d ep reu, a cro t
dru pîă î sala că ude era asa lu Sa t Loup,
ş ude a găs t u d pr ete să care c au totdea
ua cu el, ob l , cu excepţ a uu a sau a do oae
de rîd, dar î care ob l ros seră îcă d coleg u
şte pr ete , ş cu care se îpr ete seră de buă vo e,,
doved d astfel că u erau, î pr c p u, potr v c bur
ghez lor, f e ch ar republ ca , cu cod ţ a să a bă î î
curate ş să se ducă la b ser că Îcă îtî a oară, îa te
dea e aşeza la asă, l a dus pe Sa tLoup îtru
colţ al sufrager e , ş a spus de faţă cu toţ ce lalţ ,
dar care u e auzeau :
$ Robert, oetul ş locul sît rău alese ca să ţ
vorbesc, dar u va dura decît o cl pă U t ereu să te
îtreb la cazară : fotograf a de pe asa du tale
u
e cuva a doae de Guerates ?
$ Ba da, e ătuşa ea ,
$ Ia te u tă, îtradevăr, sît ebu, altădată
şt a,
dar u ă gîd se c odată ; pr ete du tale tre
bu e săş f p erdut răbdarea, să vorb repede, se
u tă
la o , sau atuc răîe pe altădată ; are, de alt
ter , c o portaţă
$ Ba da, dă druul, sît a c toca ca să e aş
tepte
$ N c decu, ţ să f u pol t cos ; sît atît de dră
guţ ; şt , de altfel, că u ţ î ch p deoseb t la e
Ͷ O cuoşt , aşadar pe această de treabă Or ae ?
Această ͣde treabă Or ae", cu ar f spus
această
ͣbuă Or ae", u vo a să spuă că Sa tLoup o co
s dera pe doaa de Guerates ca pe o fee e îdeo
seb de buă î acest caz, buă, exceletă, de treabă,
sît şte s ple subl er ale prouelu ͣaceasta", de
seîd pe c eva pe care aîdo o cuosc ş despre
95
care u prea şt ce să spu î prezeţa cu va care u ţ
t?ste prea t ͣBuă" slujeşte ca aper t v ş ţ îgă
du e să aştepţ u oet pîă ce a găs t ; ͣO vez ade
sea ?" sau ͣNa a văzuto de u şt u cîte lu ", sau
ͣO văd arţ ", sau ͣNu cred să f e prea tîără"
$ Nu poţ săţ spu cît ă auză că e toca foto
graf a e , căc locu acu î casa e ş a aflat des
pre ea şte lucrur ea poe te (aş f fost foarte st
gher t să spu care aue lucrur ) care ă
teresează
ult, d tru puct de vedere l terar, îţeleg , cu
să
ă expr , d tru puct de vedere balzac a, duea
ta care eşt u o atît de tel get, îţeleg
aseeea
lucrur , dar să sprăv repede, ce o să gîdească pr e
te du tale despre educaţ a ea !
$ Dar u se gîdesc la c ; le a spus că eşt
subl ş sît cu ult a| t daţ decît dueata
$ Eşt prea drăguţ uoca asta : doaa de Guer
xates habar are că te cuosc, u aşa ?
$ Nu şt u c ; a a văzuto d vara tre
cută, de vree ce a a fost î per s e de cîd s a
îtors
´Ͷ Vreau toca săţ spu că a fost îcred ţat că
ă crede d ot dea b elea
$ Nu cred aşa ceva ; Or ae u e u vultur, dar
ͻor cu, u e stup dă,
$ Şt b e că u ţ îdeobşte să trîb ţez buele
ͻset ete pe care le porţ , căc a aor
propr u
De aceea regret că a spus lucrur plăcute despre
e
pr ete lor du tale (cărora e vo alătura peste
două
ͻsecude) Dar cîd e vorba de doaa de
Guer'ales,
u ar v face are plăcere dacă a putea spue, ch ar cu
oarecare exagerare, ce crez despre e
$ Cu foarte are plăcere, daqă u cer ' decît
atît,
u e prea greu, dar ce portaţă are ce poate gîd
de
dueata ? Presupu că c uţ pasă ; î or ce caz,
dacă asta e tot, vo putea vorb despre acest sub ect
de
faţă cu toţ sau cîd vo f s gur , căc ă te ca u
cuva să oboseşt stîd î p c oare ş îtr u ch p atît
de cood, cîd ave de atîtea or ocaz a să f s
gur

'(
uoca această cood tate î dăduse curajul să

vorbesc lu Robert ; prezeţa celorlalţ era petru e
u pretext care ă autor za să dau spuselor ele o u
aţă scurtă ş coheretă, graţ e căre a putea să
ascud a lese c ua cîd spuea pr eteulu
eu că u tase că e rudă cu ducesa ş ca să u las ră
gazul de a pue, î legătură cu ot vele ele de a
dor ca doaa de Guerates să şt e că sît pr ete cu
el, tel get etc, îtrebăr care ar f tulburat cu atît
a ult cu cît u aş f fost î stare să răspud
$ Robert, ă ră că dueata, care eşt atît de
tel get, u ţ da seaa că u trebu e să d scuţ ce
face plăcere pr ete lor, c să le fac plăcerea, î ce ă
pr veşte, dacă a cere or ce, ş ch ar aş ţ e ult să
fac asta, te îcred ţez că u ţ aş cere expl caţ Merg
a departe decît e dor ţa; u ţ să o cuosc pe
doaa de Guerates ; dar, ca să te pu la
îcercare,
ar f trebu t să ţ spu că aş dor să c ez cu doaa de
Guerates, ş şt u că a f dat urare dor ţe ele
$ Nu ua că ţ aş f îpl to, dar ţ o vo sa
t sface
$ Cîd ?
$ îdată ce vo ve la Par s, peste tre săptăî ,
poate
$ Vo vedea, de alt ter ea u se va îdo Nu
pot săţ spu cît îţ ulţuesc
$ Dar a petru ce, e o ca toată
$ Să u spu ua ca asta, e foarte ult, căc
acu î dau seaa cît î eşt de pr ete ; u tere
sează dacă lucrul pe care ţ Ͷ1 sol c t e portat sau u,
eplăcut sau u, dacă ţ la el î real tate sa u vreau
ua să te pu la îcercare, spu că lve face ş astfel
î dovedeşt ce tel geţă ş ce ă f ă a U pros
tăac de pr ete ar f stat la d scuţ e
uoca ce făcuse, dar poate vo a să at g ao
rul propr u poate ş eu era s cer, căc se părea că
s gura p atră de îcercare a er tulu era folosul de
care putea f c eva î legătură cu u cul lucru ce
se părea portat, dragostea ea Apo a
adăugat, f e d dupl c tate, f e d tr u surplus autet c
de du oŞ e produs de recuoşt ţă, de teres ş de tot
ce atu
97
' Ͷ Guerates
ra reproduce d îsăş trăsătur le doae de
Guerates î epotul e , Robert :
$urebu e să erge îtru îtîp area celorlalţ
ş u ţ a cerut decît uul d cele două lucrur , cel
a puţ portat, celălalt e ş a portat
petru
e, dar ă te că la refuza : tear supăra
dacă
ea tutu ?
$Cu să ă supăr, uţ da seaa ! ) *
! !
$Cu săţ ulţuesc îţ ulţuesc După ce
ve î îceput ! î face aşa de are plăcere, îcît, dacă
vre , poţ să u fac c î ce pr veşte doaa de Guer
ates, tutu rea î ajuge
$Le vo face pe aîdouă
$Ah ! Robert ! Ascultă ă, a a spus lu Sa
tLoup î t pul c e Ͷ oh ! ce co că e această
coversaţ e pl ă de cuv te fără ş r ş , de alt ter ,
u şt u î ce scop Ͷ şt , doaa despre care ţ a vor
b t
$Da
$Şt de c e vreau să vorbesc
$Doar a vrea să ă cofuz cu u cret d
Vala s, cu u
$Na vrea să da fotograf a e ?
Avea de gîd săl rog să o îpruute doar
Dar î cl pa cd să desch d gura, a îcercat o t d
tate, a găs t că rugă tea ea e d scretă ş , ca să
u dau pr lejul să o desluşească, a forulat o a
brutal, ş a a ş uf ato, ca ş cu ar f fost foarte
f rească
Ͷ Nu, ar trebu să cer a îtî îgădu ţa, î
răspuse el
Se îbujora îdată A îţeles că avea u gîd as
cus, că presupuea uul, că slujea dragostea u
a pe juătate, sub rezerva uor au te pr c p o
rale, ş la detestat
Era totuş eoţ oat văzîd î ce ăsură Sa t
Loup se vădea altul cu e, de cîd u a era s
gur cu el, c î tovărăş a pr ete lor să Aab l tatea sa
a are ar f lăsat d feret dacă aş f crezut că
era vo tă ; dar o s ţea volutară ş alcătu tă
ua
U
d ceea ce trebu a să spuă despre e cîd era
abset ş pe care o trecea sub tăcere cîd era
s gur cu el î d scuţ le oastre ître patru och ,
f reşte că bău a plăcerea dea sta de vorbă cu e,
dar această plăcere răea aproape totdeaua
eexpr ată Acu pîdea cu colţul och ulu aceleaş
cuv te ale ele pe care le gusta de ob ce fără să le
subl eze, ca săş dea seaă dacă produceau asupra
pr ete lor lu efectul pe carel aşteptase ş care trebu a
să corespudă cu ceea ce le vest se Maa ue
debutate u ş opreşte a ult ateţ a asupra
repl celor f ce sale ş a at tud publ culu Dacă
rost se u cuvît de care, dacă a f fost ua o
do , ar f surîs doar, teîduse că ar f fost b e
îţeles, î spuea : ͣCu cu ?" ca să ă facă să
repet, ca să strească ateţ a, ş îtorcîduse îdată
spre ce lalţ ş făcîduse, fără să' vrea, pr v du cu u
hohot de rîs, atreorul rîsulu lor, î îfăţ şa îtî a
oară deea pe care o avea despre e ş pe care,
des gur, leo expr ase adesea Astfel c t eu îsu
ă observa deodată d afară, ca c eva careş c teşte
uele î z ar sau care se vede îtro ogl dă
îtrua d aceste s er s a îtî plat să vr eau
să stor sesc o poveste destul de hazl e despre doaa
Blada s, dar a opr t îdată, căc a adus a te
că Sa tLoup o cuoştea ş vrîd să o spu a doua z
după sos rea ea, ă îtrerupse z cîdu : ͣM a a
povest to la Balbec" A fost dec surpr s văzîdul
pe Sa tLoup îdeîdu ă să cot u , îcred ţî
duă că u cuoştea această poveste ş că lar auza
ult I~a spus : A u lapsus de eor e, dar a so
recuoşt î curîd ͣN c decu, îţ jur că fac o cofu
z e Nu a spuso c odată Dă druul" Cît t p
ţ u povest rea, îş aţ t cu îfr gurare pr v r le îcî
tate, cîd asupră , cîd spre caaraz să A îţeles
ua după ce a ter at î hohotele de rîs ale
tuturor că se gîd se că ea ar da caaraz lor să o dee
îaltă despre tel geţa ea ş toca de ace ea se
prefăcuse că u'o cuoaşte Aşa e pr ete a
I cea dea tre a seară, uul d pr ete să , cu care
avusese ocaz a să stau de vorbă cu cele d tî două
Pr lejur , d scută foarte ult cu e ; l auz t ăr
99
tur s du î şoaptă lu Sa tLoup plăcerea pe care o
pr leju a această d scuţ e De fapt, a stat de vorbă î
preuă aproape toată seara î faţa paharelor oastre de
pe care u le golea, despărţ ţ , ocrot ţ de ce
lalţ , de vălur le uate ale ue a d acele s pat
ître bărbaţ , care, dacă u au la tee ul lor vreo atrac
ţ e f z că, sît s gurele cu adevărat ster oase Astfel
î apăruse la Balbec acest set et de atură e g
at că pe care Sa tLoup îl îcerca petru e, care
u se cofuda cu teresul coversaţ lor oastre, stră
de or ce legătură ater ală, v z b l, tag b l ş a
căru prezeţă o s ţea totuş î s ea lu , ca u so
de flog st c, de gaz, îdeajus ca să vorbească de el su
rîzîd Poate era ceva îcă ş a surpr zător î aceas
tă s pat e ce se îf r pase a c îtr o s gură seară, ca
o floare care sar f desch s î cîteva ute î căldura
aceste c îcăper Nu a putut opr să ul îtreb
pe Robert, cu î vorbea de Balbec, dacă era îtrade
văr hotărît să se căsătorească cu do şoara d'Abresac
î declară că u ua că u era c hotărît, dar că
u fusese c odată vorba, că u o văzuse c odată, că
u şt a c e era ea Dacă aş f tîl t î acest oet
vreu d oae de lue care auţaseră această că
sător e, e ar f auţato pe cea a do şoare d'A
bresac cu c eva care u era Sa t Loup ş cea a lu
Sa tLoup cu c eva care u era do şoara d'Abre
sac Iaş f u t espus aducîdule a te de preves
t r le lor cotrare ş îcă atît de recete Petru ca acest
c joc să poată cot ua ş îulţ şt r le false, acuu
lîd rîd pe rîd pe f ecare ue cel a are uăr
cu put ţă, atura a dat acestu so de jucător o eo
r e cu atît a scurtă cu c t credul tatea lor e a are
Sa tLoup î vorb se de u alt caarad al său care
era ş el de faţă, cu care se îţelegea foarte b e, căc
erau î acest ed u s gur do part za a rev zu r L
procesulu Dreyfus
Ͷ Oh ! e u e ca Sa tLoup, este u săr t, î
spuse oul eu pr ete ; u e c ăcar de buăcred
ţ La îceput, spuea : ͣNave decît să aşteptă, aco
lo e u o pe carel cuosc b e, pl de g găş e, de
buătate, geeralul de Bo sdeffre, se va putea, fără
şo
100
vă ală, accepta părerea sa" ; dar cîd a aflat că Bo sdef
fre proclaa v ovăţ a lu Dreyfus, geeralul u a
fu bu de c ; cler cal sul, prejudecăţ le statulu
ajor îl îp ed cau să judece s cer, deş e u este
sau cel puţ a fost îa tea zbuc r afacer Drey
fus, atît de cler cal ca pr eteul ostru Atuc e a spus
că, î or ce caz, se va cuoaşte adevărul, căc afacerea
va f pe î le lu Sauss er, ar acesta, soldat republ ca
(pr eteul ostru face parte d tro fa l e ultraoar
h stă), era u o de broz, o coşt ţă eîduplecată
Dar cîd Sauss er a proclaat ev ovăţ a lu Esterhazy,
a găs t o expl caţ petru acest verd ct, defavorab le,
u lu Dreyfus, c geeralulu Sauss er uoca sp r tul
l tar îl orbea pe Sauss er (ş băgaţ de seaă că ş el
este tot atît de l tar st pe cît de cler cal, sau cel puţ
era ca atare, căc u a şt u ce cred despre el) Fa
l a lu este dezădăjdu tă văzîd că îpărtăşeşte asee
ea de
Ͷ Vedeţ , a spus, îtorcîdu ă atît spre Sa t
Loup, ca s u a aerul că ă zolez, cît ş spre caa
radul său ş ca săl fac să a parte la coversaţ e, flu
eţa atr bu tă ed ulu este a cu seaă valab lă cîd
e vorba de ed ul telectual Eşt oul de tale ; sît
cu ult a puţ e de decît oae , astfel c t toţ
oae ue acele aş de sît la fel Cu ® dee are
c ater al, oae care sît ua ater alete
î jurul oulu ue de u o od f că îtru c
I acest oet, a fost îtrerupt de Sa t Loup,
căc uul d t er l tar toca ă sealase lu ,
spuîd : ͣDuroc, le t Duroc" Nu şt a ce vo a să spuă,
dar î dădea seaa că expres a feţe t date era
a ult decît b evo toare
Sa tLoup u se ulţu cu această aprop ere îtr
u del r de bucur e pe care o îteţea fără îdo ală
aceea pe care o îcerca făcîduă să strălucesc î faţa
pr ete lor să , î repeta cu o are volub l tate buşo
îduă ca pe u cal care a ajus pr ul pe potou
:
Ͷ Şt , eşt oul cel a tel get pe carel cuosc
Se corectă ş adăugă : Îpreuă cu Elst r Nu te super ,
u aşa ? Iţ da seaa, scrupul Coparaţ e : îţ spu
aşa cu sar f spus lu Balzac : eşt cel a are ro
rr r
$)$
ac er al veaculu , îpreuă cu Stedhal Exces de
scrupul, îţeleg , î fod eărg tă ad raţ e Nu ? Nu
eşt de părere cîd e vorba de Stedhal ? adăugă el
cu o îcredere a vă î judecata ea, care se traducea
pr tro îcîtătoare îtrebare surîzătoare, aproape
cop lărească, a och lor să verz Ah ! b e, î dau
seaa că eşt de părerea ea, Bloch ul poate sufer pe
Stedhal, ceea ce găsesc că e d ot d parte
este or cu, ceva eor ! Sît ulţu t că
îpărtăşeşt părerea Ceţ place a ult î acest
roa, răspude, î porucea el cu o petuoz tate
t erească Iar forţa lu f z că, ae ţătoare, dădea
îtrebăr sale o îfăţ şare aproape îspă îtătoare
ͣMosca, Fabr ce ?" Răspudea sf os că Mosca avea ceva
d doul Norpo s După care ură u hohot de rîs al
tărulu S egfr ed Ͷ Sa tLoup Nu apucase b e să
adaug : ͣDar Mosca e cu ult a tel get, a puţ
pedat", cîd la auz t pe Robert str gîd ͣbravo" ş
bătîd, efect v, d pale, rîzîd cît peac să se îece, ş
exclaîd : ͣFoarte just ! M uat ! Eşt ea poe t"
Cîd vorbea, pîă ş aprobarea celorlalţ se părea
de pr sos lu Sa tLoup, care pret dea tăcere După
cu u şef de orchestră îş îtrerupe uz caţ lov d
d arcuş petru că c eva a făcut zgoot, ş l ustră
pe tulburător
Ͷ G bergue, spuse el, trebu e să tac cîd se vorbeş
te Ve spue a tîrz u ce a de spus Cot uă, î
spuse el
A răsuflat, căc ă teuse că ar pue să re
îcep
ͣCu o dee, a urat, este ceva ce u poate part
c pa la teresele oeeşt ş u sar putea bucura de
avatajele lor, oae ue de u sît flueţaţ de
teres"
$ Ce părere aveţ , parcă ţ îch de gura, cop , ex
claă Ͷ după ce sfîrş se de a vorb Ͷ Sa tLoup
care ă urăr se cu pr v rea cu aceeaş îgr jorată sol
c tud e ca ş cu aş f ublat pe o şîră ît să Ce
vo a să spu , G bergue ?
$ Spuea că doul î a tea ult de a
orul Duroc M se părea căl aud
1C2
Ͷ Ş eu a gîd t adesea, răspuse Sa tLoup,
seaăă ult, dar ve vedea că ăsta are de lucrur
care l psesc lu Duroc
După cu u frate al acestu pr ete al lu Sa t
Loup, elev la Schola Catoru, u gîdea, cîd era vor
ba de or ce bucată ouă uz cală, la fel ca tatăl său,
ca aa lu , ca ver lu , ca aproape toţ caaraz lu
de club, c toca ca toţ ce lalţ elev a Schole , tot
astfel acest subof ţer ob l (despre care Bloch îş făcu
o dee extraord ară cîd a vorb t de el, petru că,
f d şcat, aflîd că este d aceeaş tagă cu el, ş l
îch pu a totuş , d pr c a or g sale ar stocrat ce
ş a educaţ e rel g oase ş l tare, cu u se poate a
deoseb t, îpodob t cu acelaş farec ca u băşt aş de
pe şte eleagur depărtate) avea o ͣetal tate", cu
îcepea să se spuă, aseăătoare acele a a tuturor drey
fusarz lor îdeobşte ş a lu Bloch îdeoseb , ş asupra
căre a trad ţ le fa l e ş teresele car ere sale u pu
teau avea c u so de efect Astfel, u văr al lu Sa t
Loup se căsător se cu o tîără pr c pesă d răsăr t ca
re, spuese, scr a versur tot atît de fruoase ca acelea
ale lu V ctor Hugo sau ale lu Alfred de V gy ş că re a,
totuş , se presupuea alt sp r t decît c el ce se putea
cocepe, sp r tul ue pr c pese or etale îch să îtr
u palat d O £ Scr tor lor care
avură pr v leg ul dea sta de vorbă cu ea le fu re zervată
decepţ a sau a degrabă bucur a dea auz o
coversaţ e care u dăde a deea ue Şeherezade, c a
ue făptur ge ale de so ul lu Alfred de V gy sau
V ctor Hugo
î place a cu seaă să stau de Vorbă cu acest
tîăr, ca ş de alt ter cu ce lalţ pr ete a lu Robert, ş
ch ar cu Robert, despre cazară, despre of ţer d gar
zoaă, despre arată îdeobşte Graţ e aceste scăr foarte
ăr te la care vede lucrur le, or cît de ărute ar f ele
î jlocul cărora îcă, stă de vorbă, e duce
' v aţa oastră reală, graţ e acelor ăr r pe care ele le
îcearcă ş d pr c a cărora restul abset al lu u
poate lupta cu ele ş dobîdeşte, alătur , cos steţa
wu v s, îcepuse să ă teresez de d fer tele per
soal tăţ ale cazăr , de of ţer pe care zărea î
$)
curte cîd ă ducea săl văd pe Sa Loup sau dacă
ă trezea cîd reg etul trecea pe sub ferestrele
ele Aş f vrat să a aăute asupra coadatu
lu pe care Sa t Loup îl ad ra atît de ult ş asu pra
cursulu de stor e l tară, care ar f îcîtat ͣch ar
d puct de vedere estet c" Şt a că u au t
verbal s al lu Robert era ca adesea oarecu gău
os, dar alteor îsea as larea uor de ad e
pe care era foarte capab l să le îţeleagă D eoro
c re, d puct de vedere al arate , Rob ert era preo
cupat î acest oet a ales de afacerea Dreyfus,
de care vorbea puţ , căc era s gurul dreyfusard de
la asa Iu ; ce lalţ erau foarte potr v c rev zu r ,
cu excepţ a vec ulu eu de asă, oul eu pr ete,
ale căru părer păreau de stul de şovă toare Ad ra
tor cov s al coleelulu care trecea drept of ţer re
arcab l ş care veştej se ag taţ a îpotr va arate î
d fer te ord e de z carel făcuseră să treacă drept at
dreyfusard, vec ul eu aflase că şeful său scăpase cî
teva af raţ care făcuseră să se creadă că avea îdo
el asupra v ovăţ e lu Dreyfus ş cot ua să l st eze
pe P cquart I or ce caz, î ce pr veşte acest d ură
puct, zvoul că acest coloel ar f dreyfus st u era
îtee at, ca toate zvour le v te de u se şt e de ude
care se scă î jurul or căre afacer ar Căc , peste
puţ , acest coloel f d îsărc at să a u terogator u
fostulu şef al B roulu de foraţ , trată cu o
brutal tate ş u d spreţ fără seaă Or cu ar f
fost ş deş u ş ar f îgădu t să a foraţ dea
dreptul de ]a coloel, vec ul eu î făcuse lu Sa t
Loup pol teţea de e spue Ͷ cu toul pe care o
doaă catol că vesteşte ue doae evre ce că pre
otul e veştejeşte asacrele evre lor î Rus a ş ad ră
geeroz tatea uor srael ţ Ͷ că coloelul u era
adversarul faat c, ărg t pe care ş l îch pu se al
dreyfus sulu Ͷ cel puţ al uu au t dreyfus s
Ͷ Nu ă ră, spuse Sa tLoup, căc este u o
tel get Dar totuş , prejudecă ţ le de aştere ş a
ales cler cal sul îl orbesc Ah ! î spuse el, a orul
Duroc, profesorul de stor e l tară despre care ţ a
vorb t, ată u o care pare se că erge pîă î
oe
$)*
zul de lor oastre Cotrar ul ar f rat de alt
ter , u ua petru că are o tel geţă subl ă,
dar e rad calsoc al st ş fracaso
At t d pol teţe petru pr ete să cărora profes
u le de cred ţă dreyfusarde ale lu Sa tLoup le erau
eplăcute, cît ş petru că restul ă teresa a ult,,
a îtrebat pe vec ul eu dacă este adevărat că a
orul făcea d stor a l tară o deostraţ e de o a'
utet că fruuseţe estet că ͣE î totul adevărat"
Ͷ Dar ce îţeleg pr aste ?
$ De p ldă, tot ce presupue că c t ţ î povest
r le uu arator l tar, faptele cele a ărute, î
tîplăr le cele a eîseate, u sît decît seele
ue de pe care trebu e să o despr z ş care acoperă
adesea altele, ca îtru pal psest Astfel îcît aveţ
u asablu tot atît de telectual ca or care altă şt
ţă sau ca or care artă ş care sat sface tea
$ Exeple, dacă u abuzez
$ E greu săţ desluşesc, îtrerupse Sa tLoup C
teşte, de p ldă, că cutare corp a îcercat îa te
de
a purcede a departe, uele corpulu , alcătu rea
lu ,
u sît l ps te de îţeles Dacă operaţ uea a fost î
cercată îtî a oară, dacă vede v du se alt corp pe
tru aceeaş operaţ e, aceasta poate f seul că
cele
precedete au fost c te sau foarte păgub te de u
ta operaţ e, că u a sît î stare să o ducă la
bu
sfîrş t Or, trebu e să cercetez care era acest corp as
tăz c t ; dacă erau trupe de asalt ţ ute î rezer
vă petru şte asaltur puter ce, u cor p ou de
aî
proastă cal tate are puţ sorţ să reuşească acolo u
de ele u au avut succes Ba a ult, dacă u este
vorba' de îceputul ue capa , ch ar acest corp ou
poate f alcătu t d c urucur , ceea ce poate cost tu
asupra forţelor de care a d spue bel geratul, asu
pra aprop er oetulu î care ele vor f fer oare
acelora ale adversarulu , şte d caţ care vor da î
săş operaţ e pe care acest corp o va îcerca o se
f caţ e d fer tă, petru că, dacă u a este î stare săş
dreagă p erder le, îsăş succesele lu îl vor călăuz , ar t
et c, ua spre c rea f ală De alt ter , u
ărul carpulu de arată care este opus u este
aî
105

|

|
| care a |

portate ale adversarulu , îsăş operaţ a îş poate sch
ba caracterul căc , ch ar dacă ar trebu să se sfîrşească
pr p erderea poz ţ e pe care o ţ ea trupa î defe
s vă, faptul că a ţ uto cîtva t p poate f u are
succes, dacă a reuş t, cu forţe foarte c , să d strugă
uele forţe foarte portate ale adversarulu Poţ săţ
da seaa că dacă găseşt astfel de aăute de preţ î
aal za corpur lor agajate, stud ul poz ţ e îsăş , al dru
ur lor, al că lor ferate pe care le coadă, al aprov
z oăr lor pe care le apără este de cea a are îse
ătate urebu e stud at ceea ce aş u îtreg cotextul
geograf c, adăugă el rîzîd (îtradevăr, fu atît de ul
ţu t de această expres e, îcît, î ură, or de cîte
or o îtrebu ţa, ch ar după a ulte lu , rîdea
totdea ua la fel) î t p ce uul d bel geraţ
pregăteşte operaţ a, dacă c teşt că ua d patrulele
sale a fost c tă pr îprejur le poz ţ e de
cealălalt bel gerat, ua d cocluz le pe care o poţ
trage este că cel d tî îcearcă sş dea seaa de
lucrăr le defe s ve pr care cel deal do lea are de gîd
să zădăr cească atacul O acţ ue îdeoseb de o
v oleţă îtru puct poate îsea dor ţa de a l
cucer , dar ş dor ţa de a reţ e acolo pe adversar, de
a u răspude acolo ude a atacat, sau poate f
ua u s ulacru care să ascudă, pr îtreţ erea
v oleţe , uele sch băr de trupe î acel loc (O
s ulare clas că î războa ele lu Napoleo) Pe de altă
parte, ca săţ da seaa de se f caţ a ue aevre,
de scopul e pr c pal ş , pr urare, de ce fel de altele
va f îsoţ tă sau urată, e a folos tor să cosulţ
regulaetele l tare ale ţăr decît ceea ce auţă
coadaetul ş care poate f e t să îşele pe
adversar, să ascudă o îfrî gere pos b lă uotdeaua
se poate presupue că aevra pe care a vrut să o
îcerce o arată e aceea pe care » prescr a
regulaetul î v goare î îprejură r le aseăă tore
Dacă de p ldă, regulaetul prescr e să îsoţeşt u atac
frotal cu uul de flac, dacă acest deal do lea atac f d
zădăr c t coadaetul pret de că avea c o
legătură cu cel d tî , ş u era decît o>
106
d vers ue, pesee că adevărul trebu e căutat î
regulaet ş u î spusele coadaetulu Nu e
vorba ua de regulaetele f ecăre arate, c de
trad ţ le, de ob ce ur le, de doctr ele lor Nu trebu e
egl jat c stud ul acţ u d ploat ce, totdeaua î
perpetuă s tar e de acţ ue sau de r eacţ ue î
fucţ e de acţ uea l tară Ic dete, î apareţă
eîseate, prost îţelese la t pul lor, îţ vor expl ca
cu că a cul, b zu duse pe u ajutor de care
aceste c dete arată că a fost l ps t, a executat î
real tate decît o parte d acţ uea sa strateg că
Astfel îcît dacă şt să c teşt stor a l tară, ceea ce
îseaă o povest re î cîlc tă petru oul de rîd
este petru t e o îlă ţu re tot atît de log că
precu u tablou petru aa torul careş dă seaa
cu e îbrăcat persoajul, ce ţ e el î îă, cîtă
vree v z tatorul ulu t al uzeelor este aeţ t ş l
apucă durerea de cap d pr c a cule r lor pe car e u
le poate deslu ş Dar după cu î u ele tablour u
e deajus să bag de seaă că perso ajul ţ e u
pot r, dar trebu e să şt petru ce p cto rul a pus î
î u pot r, ce aue s bol zează a cesta, aceste
operaţ u l tare, ch ar î afară de scopul lor ed at,
sît călcate de ob ce , î tea geeralulu care
coduce capa a, pe bătăl le a vech care sît, dacă
vre , ca trecutul, ca b bl oteca, ca erud ţ a, ca et
olog a, ca ar stocraţ a o lor bătăl Bagă de seaă
că u vorbesc acu de de t tatea locală, cu să ă
expr , spaţ ală, a bătăl lor, care de aseeea ex stă
U cîp de luptă a fost sau u va f de a lugul vea
cur lor decît cîpul ue s gure bătăl A fost cîp
de luptă, toca petru că îtruea uele cod ţ î le
gătură cu s tuaţ a geograf că, cu îsăş defectele î ă
sură să st gherească pe a c (de p ldă, u fluv u ca
rel ta e î două), care face d el u cîp bu de luptă
A fost, dec , ş va a f Nu poţ face d or ce oda e u a
tel er de p c tură, u poţ face d or ce loc u cîp de
luptă Ex stă locur predest ate Dar îcă o dată, u
vorbea de aşa ceva, c de t pul de bătăl e pe carel ţ
de u so de t par strateg c, de past şă tact că, dacă vre :
bătăl a de la Ul, de la Lod , de la Le pz g, de la Caae
Nu şt u dacă vor a avea loc războa e, c aue ître
107
care popoare ; dar dacă vor' avea loc,f s gur că va f
(ş cu buă şt ţă, d partea coadaetulu ), u Ca
ae, u Austerl tz, u Rosbach, u Waterloo, fără să
a vorb de altele, de care u u se sf esc să vor
bească Mareşalul vo Schl effe ş geeralul de Fa
ehause au pregăt t d a te, îpotr va Fraţe , o bă
tăl e de la Caae, ge Ha bal, cu f xarea adversa
rulu pe tot frotul ş îa tarea pe două ar p , a cu
seaă pe oea dreaptă î Belg a, î t p ce Berhard
preferă rîdu aîa obl că a lu Freder c cel Mare, a
degrabă Leuthe decît Caae Alţ îş expu a pu
ţ pe şleau părer le, dar îţ garatez, dragul eu, că
Beaucose l, acel coadat de escadro căru a tea
prezetat a z lele trecute ş care este u of ţer cu u
foarte are v tor, a toc t cul său atac de la Pratze,
îl cuoaşte î toate aăutele, îl ţ e î rezervă ş da
că cuva are ocaz a săl execute, u va greş lov tura
pe care eo va serv cît a aplă Bagă de seaă,
străpugerea cetrulu de la R vol se va repeta, dacă vor
a f războa e Nu e a per ată decît × Adaug
că eşt aproape codaat la atacur frotale, căc e
u vrea să căde arăş î greşeala de la 1870, c toată lu
ea vrea ofes vă, ua ş ua ofes vă S gurul lucru
care ă tulbură este că u ua şte ţ îtîrz
ate se opu aceste doctr e uate, c ş uul d ce
a t er dascăl a e care e u o de ge u, Ma
g , ar dor să se facă loc, f reşte prov zor u, defes ve
Eşt foarte îcurcat cîd trebu e să răspuz , cîd c
tează ca p ldă Austerl tz ul, ude defes va u este de
prelud ul ataculu ş al v ctor e
Aceste teor ale lu ; Sa t Loup î suflau ă
dejdea că poate u ă îşela î v aţa pe care o ducea
la Doc eres, î ce pr veşte of ţer despre care auzea
vorb duse î t p ce beau v de care pro
ecta asupra lor răsfrîgerea lu îeîtătoare apl f cî
du î aceeaş ăsură î care, eîd era la Balbec, regele
ş reg a Ocea e , ca soc etate a celor patru cuoscă
tor î ale gur , tîărul jucător, cuatul lu Legrad ,
sau părut eor ş acu erau cşoraţ î och e ,
astfel îeît se păreau ex steţ Ceea ce plăcea
astăz poate u va f d feret î e, aşa cu se
!"
ît plase totdeaua pîă acu, f ţa care era îcă î
acest oet poate u era e tă ue d struger apro
p ate petru că pr ceea ce spuea cu pr v re la
arta războ ulu , Sa t Loup adăuga pas u îflăcărate
ş fugare pe care o îch a î aceste cîteva ser tuturor
lucrur lor î legătură cu v aţa l tară, u tee telec
tual, de o atură peraetă, î ăsură să ă lege
destul de puter c ca să pot crede, fără să îcerc să ă
îşel, că lucrăr le pr ete lor e de la Doc eres vor
cot ua să ă tereseze ch ar după plecarea ea ş u
vo îtîrz a să ă reîtorc î jlocul lor Ca să f u totuş
a s gur că această artă a războ ulu era îtr adevăr o
artă î îţelesul sp r tual al cuvîtulu :
$ Mă teresez espus, a z s lu Sa tLoup, dar
spue , ă îgr jorează u puct î dau seaa că
arta l tară ar putea pas oa, dar î acest scop ar
trebu să u o cos der că se deosebeşte atît de ult
de
alte arte, că regula îvăţată u îseaă totul Î spu
că bătăl le se cop ază îtoca Găsesc că este îtrade
văr estet c, precu spuea , să vez dedesubtul ue bă
tăl odere ua a veche, u pot să ţ spu cît de
ult î place această dee Dar atuc , ge ul coa
datulu u îseaă c ? Nu apl că îtr adevăr decît
regul le ? Sau, îa şt ţă egală, ex stă ar geeral aşa
cu sît ar ch rurg , car e, (eleetele fur zate de
două stăr bolăv c oase f d acelaş d puct de vede
re ater al), îş dau totuş seaa după u lucru de c,
poate fapt al exper eţe lor, dar terpretat, că î cu
tare caz trebu e să facă a degrabă cutare lucru, î
cutare alt caz altul, că î cutare caz trebu e a degra
bă să opereze, ar î cutare să se abţ ă
$ ue cred Ve vedea că Napoleo u atacă atucî
cîd toate regul le îl îdeaă să atace, dar o d v aţ e
obscură 51 sfătu eşte să o facă De p ldă, cercetează
bătăl a de la Austerl tz sau, î 1806, strucţ le pe care
le dă lu Laes Dar ve vedea geeral care tă î
ch p şcolăresc cutare aevră a lu Napoleo ş ajug
la u rezultat d aetral opus Găseşt zece p lde de
acest
so î războ ul d 1870 Dar ch ar cîd e vorba de a
terpreta ce face adversarul, ceea ce face u
este
decît u s pto care poate îsea ulte lucrur
d fe
109
r te F ecare d aceste lucrur are tot atîţ a sorţ de a f
cel autet c, dacă te ărg eşt la judecată ş la şt ţă,
după cu î uele cazur coplexe, toată şt ţa ed cală
a lu u ar ajuge să hotărăşt dacă tuoarea evă
zută este f broasă sau u, dacă operaţ a trebu e sau u să
f e făcută uoca ager ea, d v aţ a î geul doae de
uhebes (ă îţeleg ), sît hotărîtoare la arele gee al
ca ş la arele ch rurg Ca săţ dau o p ldă, ţ a spus
ce ar putea îsea o recuoaştere la îceputul ue
bătăl Dar ea poate îsea zece alte lucrur , de p ldă
săl fac pe a c să creadă că ve ataca îtru puct,
c tă vree vre să atac î altul, să ît z o perdea carel
va îp ed ca să vadă pregăt r le operaţ e reale, săl s
leşt să aducă trupe, să le f xeze, să le ob l zeze î
tralt loc decît acolo ude ele sît ecesare, să ţ da
seaa de forţele de care d spue, săl p pă , săl s leşt
săş dezvălu e jocul Ueor îsuş faptul că agajez
trupe eore îtro operaţ e e dovada că această
operaţ e este cea adevărată ; căc o poţ executa dea b ~
elea, deş u este decît u s ulacru, toca petru
ca acest s ulacru să a bă a ulţ sorţ dea îşela
Dacă aş avea t pul săţ povestesc, d acest puct de
vedere, războa ele lu Napoleo, te îcred ţez că acele
s ple şcăr clas ce pe care le stud e, ş pe care e
ve vedea executîdule î serv c ul î capa e, ua
de dragul pl băr , (u, şt u că eşt bolav, arta ă !)
e b e, îtru războ , cîd desluşeşt î dosul lor v o
leţa, judecata ş cercetăr le adîc te ale îaltulu co
adaet, eşt eoţ oat î faţa lor ca î faţa focur lor
s ple ale uu far, lu ă ater ală, dar eaaţ e a
sp r tulu , care scodeşte spaţ ul ca să sealeze vaselor
pr ejd a Poate greşesc vorb du ţ ua de l tera
tura de războ După cu î real tate, cost tuţ a solu
lu , d recţ a vîtulu ş lu a arată de ce parte va cres
te u copac, cod ţ le î care se face o capa e, carae
ter st c le reg u î care aevrez , coadă îtrucîtva
ş ărg esc plaur le ître care u geeral are de ales
Astfel îeît poţ prevest ersul aratelor dea lugul
uţ lor, îtru s ste de vă , pe cutare cîp , aproa
pe paralel cu caracterul de eces tate ş de fruuseţe :
grad oasă a avalaşelor
to
$ î coteşt acura l bertatea coadatulu , d v
aţ a adversarulu care vrea să gh cească plaur le, pe
care o acorda a ad eaur
$ Cîtuş de puţ ! îţ aduc a te de acea carte
de f lozof e pe care o c tea îpreuă la Balbec, bogă
ţ a lu pos b lulu î raport cu luea reală ? E b e !
acelaş lucru se petrece ş î arta l tară îtro s tuaţ e
dată se vor pue patru plaur ître care
geeralul
a avut de ales, după cu o boală poate ura
d fer tele
evoluţ la care ed cul trebu e să se aştepte Ş acolo,
slăb c uea ş gradoarea oeească sît o cauze da
cert tud Să presupue aşadar că ître aceste pa
tru plaur , uele raţ u îtîplătoare (cu ar f uele
ţ te accesor de at s, sau t pul care zoreşte, sau u
ărul c ş proasta aprov z oare a efect velor sale) faa
pe geeral să prefere plaul îtî care e a puţ
perfeet,
dar a căru executare e a puţ cost s toare, a rap dă
ş avîd ca tere o reg ue a bogată petru hraa tru
pelor sale Por d cu acest d tî pla, pe care a cul,
la îceput es gur, îl va desluş , poate să u reuşească,
d cauza p ed c lor prea ar , e toca ceea ce uesc
eprevăzutul scat d eprevederea oeească dar
îl
poate părăs ş îcerca al do lea sau al tre lea sau al
patrulea pla Dar se prea poate de aseeea să f î
cercat pe cel d tî Ͷ ş toca a c se vădeşte ceea ce
uesc gradoarea oeească Ͷ ua ca u s ulacru,
ca săl f xeze pe a c, î aşa fel ca săl surpr dă acolo
ude u se credea atacat Astfel la Ul, Mac, care
aştepta pe a c la apus, fu îvălu t pe la azăoapte,
ude se credea î s guraţă P lda ea u este de
alt ter
prea buă Ul este u t p a bu de luptă de îvălu re
pe care v torul îl va vedea repetîdu se, căc u
este
ua o p ldă clas că d care se vor sp ra geeral , c
o foră îtrucîtva ecesară (ecesară pr tre altele,
pr
faptul căţ oferă o var etate, pos b l tatea dea alege), ca
t p de cr stal zare Dar toate astea u duc la c u
rezultat, f dcă aceste cadre sît totuş tate Mă î
torc la cartea oastră de f lozof e, e ca pr c p le raţ o
ale sau ca leg le şt ţe , real tatea l se coforează cu
aprox aţ e, dar adu ţ a te de arele
ateat c a
Po care care u e s gur că ateat c le ar f r guros
111
«exacte Iar regulaetele îsele, despre care ţ a vorb t,
sît la ura urelor de o portaţă secudară ş de alt
ter sît sch bate d cîd î cîd Astfel, o cava
ler şt , lucră după d 1895, des pre
care se poate spue că este per at, căc se îtee ază
pe uoctr a veche ş per ată care cos deră că lupta de
cavaler e are decît u efect oral pr spa a pe
care şarja o produce asupra adversarulu Or, dascăl
oştr ce a tel geţ , tot ce ave a bu î cavale
r e ş a cu seaă a orul de careţ vorbea, cos deră
d potr vă că dec s va va f obţ ută pr tro adevărată
îvălăşeală ude e vo lupta cu lacea ş cu spada
ş ude cel a teace va îv ge u ua oralete
ş dator tă pres e de groază, dar ater alete
Ͷ Sa tLoup are dreptate, pesee că v torul
va îreg stra această evoluţ e, spuse
vec ul eu
$ Aprobarea ta u ă supără, căc părer le tale
par
căl pres oează a ult decît ale ele pe pr eteul
eu, spuse rîzîd Sa tLoup, f1 e că această s pat e ce
´se îf r pa tre caaradul său ş e îl pl ct sea îtru
cîtva, f e că găsea că se cuv e să o cosacre, costatîdo
astfel of c al Apo , poate a cşorat, portaţa regula
etelor, care se od f că, este adevărat Dar pîă
atuc ,
ele coadă s tuaţ a l tară, plaur le de capa e ş
de cocetrare Dacă ogl desc o falsă cocepţ e strate
g că, ele pot f pr c p ul ţ al al îfrîger Lucrur le
acestea sît îtrucîtva prea teh ce petru t e, î
spus?
ol La ura ure , să u u ţ că războa ele îsele grăbesc
î cel a îalt grad evoluţ a arte războ ulu î cursul
ue capa , dacă e ceva a lugă, v ez pe uul d
bel geraţ prof tîd de lecţ le pe care le dau succesul
ş greşel le adversarulu , perfecţ oîd etodele acestu a
care, l rîdul său, supral c tează Dar astea sît de do
e ul trecutulu Dator tă ar lor progrese ale art le
r e , războa ele v toare, dacă vor a f îcă războa e,
vor f atît de scurte, îcît pacea va f îche ată îa te
dea te gîd să trag vreu îvăţăît d ele
$ Nu f atît de suscept b l, a spus lu Sa tLoup,
răspuîîdu la ceea ce spusese îa tea acestor cuv te
uea ascultat cu destulă lăco e
Î12
´Ͷ Dacă ve b evo să uţ a sară uştarul ş
ve îgădu , ură pr eteul lu Sa tLoup, vo adăuga
celor ce a spus că bătăl le se tă ş se suprapu u
ua d pr c a coadatulu Se poate îtpla ca
o eroare a acestu a (de p ldă aprec erea sa
suf c etă a valor adversarulu ), săl facă să ceară
trupelor sale şte sacr f c exagerate, sacr f c pe care
uele u tăţ le vor săvîrş cu o abega ţ e atît de
subl ă, îcît rolul lor va f astfel aseăător acelu a al
cutre alte u tăţ d cutare altă bătăl e ş vor f c tate
î stor e ca şte p lde care pot lua ua locul alte a :
ca să e ărg la 1870, garda prusacă la Sa t
Pr vat, t ral or alger e la Froeschv ller ş la
W ssebourg
Ͷ Ah ! care pot lua ua locul alte a, foarte adevărat !
M uat ! Eşt tel get, spuse Sa tLoup
Nu era d feret la aceste d ură p lde, ca ort
de cîte or sub part cular se îfăţ şa ceea ce este
geeral uotuş , toca ge ul coadatulu ă
teresa, aş f vrut să dau seaa î ce costa, cu ar
acţ oa coadatul ge al îtr o îprejurare dată, î
care cel l ps t de ge u ar putea rez sta adversarulu ,
ca să restab lească bătăl a copro să, ceea ce, potr v t
spuselor lu Sa tLoup, era foarte pos b l ş fusese
real zat de a ulte or de Napol eo Ca să dau
seaa ce este valoarea l tară, a îtrebat care
d tre geer al al e căr or ue l e cuoş tea avea
î cel a îalt grad o f re de coadat, talet de
tact c a, cu r scul de a pl ct s pe o e pr ete ,
care de alt ter u lăsau să l se zugrăvească
pl ct seala pe faţă ş răspudeau cu o eoste tă
buătate:
Mă s ţea despărţ t (u ua de area oapte
îgheţată care se Ît dea î depărtare ş î care auzea
d cîd î cîd flu eratul uu tre care u reuşea
decît să e sporească plăcerea de a f a c , sau băta a
ue ore care d fer c re era îcă îdepăr tată de
aceea la care aceşt t er trebu au săş re a săb le ş să
plece), dar ş de toate preocupăr le exter oare, cît pe a c ş
de1 a t rea doae de Guerates, dator tă buătăţ
lu Sa tLoup căre a aceea a pr ete lor să care se
adaugă î dădea parcă a ultă ces steţă ;
dator tă ş căldur aceste c sufrager , gustulu
îcărur lor
*ͶGuer $$
raf ate care se serveau, care pr leju au tot atîta plă*
cere ag aţ e cît ş lăco e ele ; ueor părt c ca
de atură d ele care fuseseră sulse, agheasatarul
zgruţuros al sco c î care a stăru e cîteva p cătur
de apă sărată, sau curpeul oduros, v ţele îgălbe te
ale uu c erch e de strugur , le a îcojura îcă^
coest b lă, poet că ş îdepărtată ca u pe saj, făcîd
să ureze î cursul c e evocăr le ue s este sub o
boltă de v ţă ş a ue pl băr pe are ; î alte ser ,
această part cular tate or g ală a felur lor era pusă î>
ev deţă de bucătar, care le îfăţ şa î cadrul lor f resc
ca o operă de artă ; ar u peşte f ert î zarzavat era
adus pe o farfur e lugu aţă de păît, pe care, despr
zîduse î rel ef pe şte grăez de erbur albăstr
frag b l dar îcă răsuc te petru că fusese arucat
v u î apa clocot tă, îcojurat de u cerc de sco c , de
a acule satel te, crab , creveţ ş d , avea aeruj
de a apărea îtro cera că dea lu Berard Pal ssy
Ͷ Sît gelos, sît fur os, î spuse Sa tL©up, parte
rl^îd, parte ser os, făcîd aluz e la coversaţ le fără
sfîrş t, î şoaptă, pe care le îtreţ ea cu pr eteul
său Găseşt oare că e a tel get decît e, ţ
a ul t l a el ca l a e ? A tu c , u a e l o c
decît petru el ? Bărbaţ care ubesc peste ăsură o fe
e e, care tră esc î soc etatea uor bărbaţ cu succes la
fee îş îgădu e uele glue pe care alţ , care le ar
găs a puţ ev ovate, ar îdrăz să le facă
îdată ce coversaţ a deveea geerală, ev ta cu
toţ să a vorb de Dreyfus, de teaă să ul su
pără pe Sa t Loup uotuş , peste o săptăîă, do
d caaraz să făcură observaţ a cît era de c udat că,
deş tră a îtru ed u atît de l tăros, era atît de
dreyfusard, aproape at l tar st ͣIflueţa ed ulu
are portaţa care se atr bu e", a spus, e
vrîd să trau î aăute F reşte, avea de gîd să ă
ărg esc la această observaţ e ş să u cot u cu
reflecţ le pe care le îfăţ şase cu cîteva z le a îa te
lu Sa tLoup Cu toate acestea, cu î spusese a
proape textual cel puţ aceste cuv te, avea să ă
scuz petru ele, adăug d : ͣE toca ceea ce spuea
a z lele trecute" Dar u ţ use seaă de reversul
11
b evo toare ad raţ pe care Robert o arăta e
ş altor cîtorva Această ad raţ e se copleta cu o
as lare atît de desăvîrş tă a Me lor lor, c t peste
patruzec ş opt de ore u ta că aceste de u erau ale
lu î ce pr vea odesta ea teză, ca ş cu, ea ar f
sălăşlu t totdeaua î tea lu ş eu aş f vîat doar
pe oş le sale, Sa tLoup crezu de cuv ţă să ureze
cu căldură bu sos t ş să ă aprobe :
Ͷ F reşte ! ed ul are c o portaţă
Ş ură cu aceeaş cov gere ca ş cu sar f te
ut că laş îtrerupe sau u laş îţelege :
Ͷ Adevărata flueţă este aceea a ed ulu
telectual ! Eşt oul de tale !
Se opr o cl pă cu surîsul cu va care a stu t b e,
lăsă să cadă ooclul, aţ t duş pr v rea ca u sfre
del asupră :
~ uoţ ce ce îpărtăşesc aceeaş dee sît la fel,
î spuse el, cu u aer de sf dare Fără îdo ală, uş
a tea că spusese cu cîteva z le a îa te ceea
ceş a t se î sch b at t de b e
Nu sosea î f ecare seară la restauratul lu Sa t
Loup î aceleaş toae Dacă o a t re, o îh re sît
î stare să e părăsească, astfel îcît u e a dă
seaa de ele, ueor rev ş ultă vree u e a
părăsesc î uele ser , cîd străbătea oraşul îdrep
tîduă spre restaurat, o regreta atît de ult pe
doaa de Guerates, îcît ab a a putea răsufla: s
ar f spus că o parte d p eptul eu ar f fost
secţ oată de u aato st d bac , scoasă ş îlocu tă cu o
parte egală de sufer ţă eater ală, c u u ech valet
de ostal g e ş de dragoste Cusătura a fost î zadar
b e făcută, tră eşt destul de aevo e cîd regretul
ue f ţe sa subst tu t ăruta elor, are aerul că
acupă a ult loc decît ele, îl s ţ ereu, apo ce
ab gu tate să f s l t (£ o parte d trupul
tău Dar parese că valoră a ult La cea a că
ad ere, oftez d pr c a apăsăr , dar ş d pr c a
sfîrşelu Pr vea cerul Dacă era se , î spuea :
ͣPoate că e la ţară Ş pr veşte aceleaş stele", ş c e şt e
dacă, ajugîd la restaurat, Robert u va spue : ͣO
veste buă, ă
115
tuşa ea a scr s, ar vrea să te vadă, va ve a c " Nu
aşterea ua pe f raet gîdul la doa a de
Guerates O boare a g gaşă care ad a, parcă
aducea vreu esaj d partea ca od oară de de
G lberle, î laur le de grîu de la Mesegl se : oul u se
sch bă, c troduce î set etul pe carel atr bu e
ue f ţe ulte d eleetele aro te pe care ' le
trezeşte, dar care sît stră e Apo ceva î o se ´
strădu eşte totdeaua să aducă aceste set ete deose
b te la a ult adevăr, ad că să e uească cu u se
t et a geeral, cou îtreg oe r , cu care
d v z ş supărăr le pe care aceşt a le pr c u esc sît
ua u pr lej de a e aprop a : supărarea ea se
îb a cu oarecare plăcere petru că şt a că e o părt
c că d dragostea u versală Fără îdo ală, pr ceea
ce credea că recuosc d tr steţ le pe care le îcerca
se î legătură cu G lberte, sau cîd aa u răîea
seara, la Cobray, î oda a ea, cît ş a t rea uor
pag de Bergotte, î sufer ţa pe care o îcerca ş
de care doaa de Guerates, răceala, abseţa e , u
se legau desluş t aşa cu e legată cauza de efect î tea
uu savat, u coch dea că doaa de Guer atesc
ar f această cauză Nu ex stă oare cutare durere f z că
d fuză care se ît de pr îprăşt ere î reg u le
exter oare părţ bolave, dar pe care o părăseşte ca să
d spară dea b elea, dacă u pract c a at ge puctul
d care purcede ? Ş totuş a îa te, ît derea eî
î dădea î och oştr aseeea caracter edesluş t ş
fatal, îcît ef d î stare de a o expl ca, dea o local za
ch ar, credea că e cu eput ţă de v decat î t p
ce ă îdrepta spre restaurat, î spuea : ,,Sît
patrusprezece z le de cîd a a văzuto pe doaa
de Guerates" patrusprezece z le, se pă rea ceva
eor e, care, cîd era vorba de doaa de
Guerates uăra cu ute?) N ua stelele
ş ad erea, dar ch ar d v z u le ar tet ce ale t pulu
luau î och e şte proporţ dureroase ş poet ce
F ecare z era acu o creastă şcătoare a ue co
l e es gure : de o parte, s ţea că putea coborî
spre u tare, de al ta ă b c u a evo a de a o revedea
pe ducesă Era a aproape cîd de ua, cîd de alta,
116
egăs d u ech l bru stator c Îtr o z a spus :
Poate va sos o scr soare d seară" ş , ve d la c ă,
a avut curajul de al îtreba pe Sa tLoup :
Ͷ Na pr t, d îtîplare, şt r de la Par s ?
ͶBa da, răspuse el, cu u aer orocăos, dar sît
proaste
Răsuflă, îţelegîd că ua el era îh t, ar şt
r le pe care le pr se erau de la aata lu Dar a
dat curîd seaa că ua d urăr le lor va f îpreju
rarea că Robert va f ult t p îp ed cat să ă ducă
la ătuşa lu
A aflat că ître el ş aata lu zbuc se o ceartă,
f e pr corespodeţă, f e că ea ar f ve t îtro d
eaţă săl vadă ître două treur Ch ar certur le a
puţ grave de pîă acu păreau îtotdeaua că sît
solub le Căc ea era prost d spusă, se ag ta, plîgea,
ͻd ot ve tot atît de greu de îţeles ca u cop
care se îch d îtro oda e îtueco asă, u v la c ă,
refuză or ce lăur re ş u fac decît să plîgă ş a tare
cîd, ea putîd răbda, le da cîteva pale Sa tLoup
sufer îgroz tor de pe ura aceste eîţeleger , dar aces
ta este ua u fel de a vorb prea s plu ş care fal
s f că dec deea pe care trebu e să eo face despre
această durere Cîd se poe s gur, eavîd altceva
a xbu de făcut decît să se gîdească la aata lu
care plecase cu respectul pe carel îcercase petru el
văzîdul atît de eerg c, el ştea carel tulburase î
cele d tî ore luă sfîrş t î faţa reparab lulu , ş îce
tarea ue el şt e u lucru atît de g gaş, îcît cearta
dobîd î och lu , odată stab l tă puţ d farecul
pe care lar f pr leju t o îpăcare Ceva a tîrz u, a
îceput să sufere d pr c a ue durer , a uu acc det
secudar, al căror flux zvora, fără îcetare, ch ar d
«1, la deea că poate ea s ar f îvo t să se îpace, că
ar f cu eput ţă ca ea să aştepte u cuvît d par
tea , că pîă atuc ca să se răzbue poate, ea ar face
î cutare seară, î cutare loc cutare lucru, ş ar f tre
bu t doar să telegraf eze că soseşte petru ca acest
lucru să u se îtîple, că poate alţ prof tă de t
pul pe care el îl roseşte, ş că peste cîteva z le va f
prea tîrz u ca să o regăsească, petru c va f ocupată
117
Nu şt a c de toate aceste pos b l tăţ , aata lu tă
cea, ceea ee sfîrş pr a îebu durerea, astfel îcît
îcepu să se îtrebe dacă u cuva era ascusă la Do
e eres sau plecase î Id
Sa spus că tăcerea este o forţă ; î cu totul alt î
ţelee este ua d cele a ter b le la d spoz ţ a celor
ce sît ub ţ Ea sporeşte el ştea celu ce aşteaptă
N c u îdeaă atît la îpăcare cu o f ţă decît
ceea ce e desparte de ea, ş ce p ed că e a greu de
străbătut decît tăcerea ? Sa a spus de aseeea că
tăcerea este u ch ş că î stare să îebuească
pe cel ce e s l t la ea î îch sor Dar ce ch Ͷ a
are decît acela de a tăcea Ͷ sl îdur d partea ce
le pe care o ubeşt ! Robert îş spuea : ͣCe o f făcîd
ea, de tace ? Fără îdo ală, ă îşală cu alţ " Ma spu
ea : ͣCea făcut de tace astfel ? Poate ă urăşte, pe
vec " Ş se îv u a uăcerea îl îebuea astfel cu ade
vărat, d pr c a geloz e ş a reuşcăr lor Ma cupl tă
de alt ter decît aceea a îch sor lor, această tăcere
era ea îsăş o îch soare U ţarc eater al, fără î
do ală, dar de epătrus, această fel e terpusă de at
osferă goală, dar pe care razele v zuale ale celu pă
răs t u le pot străbate Ex stă oare vreo lu ă a
îgroz toare decît tăcerea care u e arată o
abseţă, c o e, ş f ecare dedîduse alte trădăr ?
Ueor Robert credea că această tăcere avea să
îceteze ua decît, că scr soare aşteptată va sos O
vedea, ea sosea, el pîdea f ecare zgoot, se a potolea,
urura : ͣScr soarea ! Scr soarea !" După ce pres ţ se
astfel o oază ag ară de du oş e, se poeea
tropă d î deşertul real al tăcer fără sfîrş t
îdura d a te fără să u te vreua, toate durer le
ue despărţ r pe care î alte oete credea că
o va putea ev ta, ca ce ceş rîdu esc toate afacer le î
vederea ue expatr er care u va avea loc, ş a căror
te, care u a şt e ude va trebu să se s tueze
î e, se frăîtă oeta, despr să de e , ca acea
ă pe care o sulg uu bolav ş care cot uă să
bată, despărţ tă de restul trupulu î or ce caz, această
ădejde că aata lu se va îtoarce î dădea curajul
dea stăru î despărţ re, după cu cred ţa că te
ve
118
putea îtoarce v u d luptă îţ îgădu e să îfruţ oar
tea Cu d tre toate platele oeeşt ob şu ţa este
aceea care are a puţ ă evo e de u sol hră tor ca
să tră ască ş se veşte cea d tî pe stîca î apareţă
cea a stearpă, poate pract cîd a îtî s ularea
ue despărţ r , ar f sfîrş t să se ob şu ască s cer cu ea
Dar es guraţa îtreţ ea î el o stare care, legată de
a t rea aceste fee , seăa cu dragostea Se s lea
totuş să u scr e, gîd d poate că era a puţ cu
pl t ch ul dea tră fără aata lu decît cu ea î au
te cod ţ , sau că, după ch pul î care se despărţ seră,
ͻera ecesar să aştepte scuzele petru ca ea să
păstreze ceea ce credea că avea petru el, dacă u
dragostea, ćel puţ st a ş respectul Se ulţuea să se
ducă la telefoul care toca se stalase la Doc eres ş să
ceară şt r sau să dea strucţ u ue caer ste pe care o
agajase la pr etea lu Aceste cou caţ erau de alt
ter copl cate ş luau ult t p, căc urîd pă
rer le l terare ale pr ete lor e î legătură cu urîţe a
cap tale , ͻ dar avîd a ales î vedere a alele e ,
cî , a uţa, caar ş papagalul, ale căror ţ pete co
t u propr etarul e de la Par s îcetase de a le a
tolera, aata lu Robert toca îch ase o că pro
pr etate î îprejur le Versa llesulu Iar el, la Do
c eres, u dorea ăcar o cl pă oaptea Itru rîd,
răpus de oboseală, aţ p puţ la e Dar deodată î
cepu să vorbească, vo a să o a la fugă, să îp ed ce ceva,
spuea : ͣAud a să a să" Se trez î spuse
că toca v sase că era la ţară, la pluto erulajor, ca'
re îcercase săl îdepărteze d tro au tă parte a ca
se Sa tLoup gh c se că pluto erul ajor găzdu a pe
u locoteet foarte bogat ş foarte v c os care o dorea
ult pe pr etea sa Ş deodată auz se pe eaşteptate,
´desluş t î v sul său, str gătele ter tete ş regulate
pe care aata lu ob şu a să le scoată î oetele
de voluptate Vruse săl s lească pe pluto erul ajor
săl ducă î oda e, ude acesta îl îp ed ca să ajugă,
cu u aer j g t de atîta d screţ e, îeît Robert spu
ea că ul va putea u ta c odată
Ͷ V sul eu e d ot, adăugă el îcă gîfî d
119
Dar a dat scaa că î ora urătoare fu de a
ulte ov pe puctul dea telefoa aate sale ca so
roage să se îpace cu el uata stalase de curîd tele
foul la o acasă, dar u şt u dacă această îprejurare
lar f sluj t îtrucîtva pe Sa tLoup De alt ter
u s e păr ea pr ea cu v c os s ă dau p ă r ţ l or
e ,, ba ch ar ua uu aparat stalat î casa lor, a
cest rol de jloc tor ître Sa tLoup ş aata lu , or
cît de ob le ş de d st se ar f fost set etele e
Coşarul lu Sa tLoup se r s p oarecu d tea
lu Ve să ă vadă cu pr v rea d strată ş f xă răs
t pul acestor z le cupl te" care, urîd ua alte a,
au deseat petru e curba u ată a vreue
rape făur te d greu de pe care Robert se îtreba ce
hotărîre avea să a pr etea lu
î sfîrş t, ea II îtrebă dacă el sar îvo să o erte,
îdată ce îţelese că despărţ rea era ev tată, îş dădu
seaa de toate eajusur le ue îpăcăr Suferea de
alt ter a puţ ş aproape că acceptase o durere a
căre uşcătură poate avea să o îcerce arăş peste cî
teva lu , dacă legătura | ar f reîceput Nu şovă ult
t p Poate u şovă toca petru că ea, î sfîrş t, s
gur căş va putea redobîd aata, că va putea, dec
că o va face Dar ea îl ruga, toca ca săş regăsească
l ştea, să u v ă la Par s de îtî auar e Or, el
avea curajul să se ducă la Par s fără să o vadă Pe de
altă parte ea cos ţ se să călătorească cu el, îsă ar
f trebu t u coced u pe care căp taul de Borod o u
se îvo a să l acorde
$ Mă st ghereşte d pr c a v z te la ătuşa ea,
care e astfel aîată Mă vo îtoarce probab l la Par s
de Paşt
$ Atuc u e vo putea duce la doaa de Guer
ates, căc vo f Ia Balbec Dar u face absolut c
$ La Balbec ? Dar ab a a fost acolo î august
$ Da, dar aul acesta trebu e să ă duc a devree,
d pr c a săătăţ ele
Se teea ca, după cele ce spusese despre ea, să u
a o părere proastă de aata lu ͣE v oletă, toca
petru că e prea s ceră, prea d tro bucată î set
etele e Dar e o f ţă subl ă Nu ţ poţ îch pu
120
ce g găş e poet că are Se duce să petreacă î f ecare
a z ua orţ lor la Bruges Nu aşa că e «b e» ? Dacă
a să o cuoşt vreodată, ve vedea, are o gradoare"
Cu era pătrus de u au t l baj ce se vcrbea î
jurul aceste fee î cercur le l terare : ͣAre ceva s
deral, ba ch ar ceva vat c, îţeleg ce vreau s spu,
poetul care era aproape u profet"
A căutat î t pul c e u pretext care să îgă
du e lu Sa tLoup să o roage pe ătuşa lu să ă pr
ească fără să aştepte ca el să v ă la Pas Or, acest
pretext î fu pr leju t de dor ţa de a revedea tablour le
Iu Elst r, arele p ctor pe care Sa t Loup ş cu e
îl cuoscuse la Balbec Pretext care cupr dea de alt
fel ş oarecare adevăr căc , dacă î v z tele pe care le
făcuse lu E st r, pret sese p ctur sale s ă călău
zească spre îţelegerea ş spre dragostea uor lucrur a
bue decît ea, u dezgheţ adevărat, o autet că p aţă de
prov c e, şte fee v pe plajă (cel puţ aş f co
adat portretul real tăţ lor pe care u şt use să le
adîcesc, ca o cărare cu ruje albe, u ca să coserve,
c ca să descopere fruuseţea for), acu d potr vă,
toca or g al tatea, seducţ uea acestor p ctur î stîr
eau dor ţa ş ţ ea a cu seaă să văd alte
tablour de Elst r
M se părea că tablour le lu cele a eîseate
erau altceva decît capodoperele p ctor lor ch ar a ar
Opera lu era ca u regat îch s, cu gra ţele de etre
cut, cu substaţa fără pereche Colecţ oîd cu lăco e
rarele rev ste care publ caseră stud despre el aflase
d ele că ua de curîd îcepuse să p cteze pe saje
ş atur oarte, dar că îcepuse cu tablour tolog ce
(văzuse fotograf a a două d ele î atel erul său), apo
fusese ult t p pres oat de arta japoeză
Uele d operele cele a caracter st ce ale d fer
telor sale a ere se aflau î prov c e Cutare casă d
Adelys, ude se afla uul d pe sajele sale cele a
fruoase, se părea tot atît de preţ oasă, î stîr
ea o d or ţ ă t o t a tî t d e v e d e a căl ă t or , ca u
sat de Iî g Chartres î a căru p atră de oară e îcas
trat u glor os v tral u ; spre posesorul aceste capodo
pere,
acest
# ca |$ |
121
case sale grosolae, pe strada are, puea îtrebăr
ue a d acele ogl z ale lu care este u tablou de
Elst r ş care poate căl cupărase cu cîteva de frac ,
ă s ţea călăuz t de acea s pat e care ueşte pîă
ş le, pîă ş caracterele celor ce gîdesc î acelaş
ch p ca o despre u sub ect cap tal Or, ua d aceste
rev ste a tea că tre opere de seaă ale p ctorulu eu
preferat aparţ ea doae de Guerates De aceea
a putut strecura î t pul c e , î faţa pr ete lor
să , pe eaşteptate, dar s cer, î seara î care Sa t
Loup î vest se călător a pr etee sale la Bruges :
$ Ascultă, î îgădu ? Cea d ură coversaţ e
cu pr v re la doaa de care a vorb t Iţ a teşt de
Elst r, p ctorul pe care la cuoscut la Balbec ?
$ Vez b e, f reşte
$ îţ aduc a te că l ad ra foarte ult ?
´Ͷ Cu u se poate a b e, ş de scr soarea pe
care a tr so
$ Iată uul d ot vele, u d cele a portate,
dar uu accesor u, petru care aş vrea să cuosc pa
u ta doaă, şt despre c e e vorba
$ Des gur, cîte ocolur
$ Petru că are cel puţ u tablou foarte fruos
de Elst r
$ Ia te u tă, u şt a
$ Elst r va f , fără îdo ală, la Balbec de Paşt , şt
căş petrece acu aproape tot t pul pe această
coastă
Aş f ţ ut ult să văd acest tablou îa tea plecăr ele
Nu şt u dacă eşt î tere destul de t cu ătuşa
ta ; u cuva a putea, puîdu ă î ev deţă cu des
tulă d băc e î och e ca să u r efuz e, să o rog să
ă lase să văd tabloul fără t e, de vr ee ce u ve
f acolo ?
Ͷ S te îţeleş răspud de ea, au lucrul asupră

´Ͷ Robert, cît de ult ţ la dueata
Ͷ´ Eşt drăguţ că ţ la e, dar a f ş a drăguţ
dacă a tutu , după cu a făgădu t ş îcepuseş
să ă tutu eşt
Ͷ Nădăjdu esc că u pueţ la cale plecarea duea
voastră, î spuse uul d pr ete lu Robert Şt ţ , dacă
Sa tLoup pleacă î per s e, aceasta u sch bă c,
$++
sîte a c Poate că va f a puţ plăcut petru du
eavoastră, dar e vo da toată osteeala ca să
îcercă să vă face să u taţ l psa
îtradevăr, toca î oetul cîd se credea că
pr etea lu Robert se va duce s gură la Bruges, s a
aflat că acel căp ta de Borod o, care fusese pîă acu
de altă părere, acordase subof ţerulu Sa tLoup o lugă
per s e ca să se ducă la Bruges Iată ce se îtîplase :
pr c pele, foarte îdru de părul său bogat, era cl etul
cred c os al celu a are coafor d oraş, care fusese
od oară uce c la fostul coafor al lu Napoleo al IlI lea
Căp taul de Borod o era î ter e foarte bu cu
acest coafor căc 1, î c uda apucătur lor sale solee, era
s plu cu oae de rîd Dar coaforul la care pr c pele
avea o socoteală eplăt tă de cel puţ c c a , pe care
flacoaele de ͣPortugal", de ͣApa Suvera lor ", f arele
de odulat, br cele, curelele o uflau a puţ decît
şapour le, tusor le etc, dădea a ultă cos deraţ e
lu Sa tLoup care plătea peş , avea a ulte tră
sur ş ca de călăr e Cuoscîd supărarea lu Sa tLoup
că u putea pleca cu etresa lu , î vorb cu căldură de
el pr c pelu ferecat cu u şervet alb î oetul î
care bărb erul î dăduse capul pe spate ş ae ţa be
regata Povest rea acestor avetur galate ale uu tîăr
sulse căp taulu pr c pe u surîs de dulgeţă boa
part stă E puţ probab l că se gîd la socoteala lu e
plăt tă, dar recoadarea coaforulu îl făcea să îcl e
atît spre bua cît ş spre proasta d spoz ţ e a uu duce
Avea îcă bărb a pl ă de săpu cîd per s a era făgă
du tă ş ea fu seată îcă î aceeaş seară Iar coaforul
care avea ob ce ul dea se lăuda ereu ş ş atr bu a,
toca ca să se poată lăuda, cu o capac tate dea ţ
extraord ară, o flueţă pe deatregul ăscoc tă, de
data aceasta, cîd î făcu lu Sa tLoup u serv c u se
alat, u ua că u se lăudă cu el, dar, ca ş cu va
tatea ar avea evo e să tă ş cîd u este cazul să o
facă, cedează locul odest e , u vorb c odată de
acest lucru lu Robert
î spuseră cu toţ că atît t p cît vo f la Doc eres
sau or cîd aş îtoarce a c , î l psa lu Robert, tră
sur le, ca , casele, orele lor de l bertate, î vor sta la
123
d spoz ţ e, ş dădea seaa că aceşt t er îş pueau,
d toată a luxul, t ereţea, v goarea î slujba slă
b c u ele
Ͷ De alt ter , urară pr ete lu Sa tLoup, după
ce stăru seră să răî, de ce u vaţ îtoarce î f ecare
a, vedeţ doar că v aţa de a c vă, place ! Ba ch ar vă
teresaţ de tot ce se petrece la reg et, ca u fost
ostaş al său
Căc cot ua să rog, cu lăco e, să clas f ce pe
d fer ţ of ţer ale căror ue le cuoştea, după ad
raţ a a are sau a că pe care parcă o er tau,
după cu od oară la coleg u puea pe caaraz e
să purceadă la fel cu actor Coed e Fraceze Dacă î
locul uu a d geeral pe care auzea c taţ totdea
ua î frutea tuturor celorlalţ , u Gall ffet, sau u
Negr er, uul d pr ete lu Sa tLoup spuea : ͣDar
Negr er este uul d geeral ce a ed ocr ", ş ros
tea uele ou, tact ş savuros al lu Pau sau al lu
Gesl de Bourgoge, îcerca aceeaş fer c tă u re,
ca od oară cîd uele epu zate ale lu uh ro sau
Febyre erau refulate de revelaţ a eaşteptată a uelu
euz tat al lu Aaury ͣE super or ch ar lu Negr er ?
Aue î ce pr v ţă, daţ u exeplu ?" Vo a ca
pîă ş ître of ţer subalter a reg etulu să stăru
ască deoseb r adîc , ş ădăjdu a să despr d d ra
ţ uea lor eseţa a ceea ce era super or tatea l tară
Uul d tre ace a de care ar f teresat cel a ult
să aud vorb duse era pr c pele de Borod o, toca
petru că pe el îl observase de cele a ulte or Dar
atît Sa tLeup, cît ş pr ete să , dacă recuoşteau î
el u of ţer de valoare care as gura escadroulu său o
ţ ută coparab lă, ul ubeau ca o Fără să vor
bească de el, f reşte, pe acelaş to ca despre u of ţer
prove ţ d trupă ş fracaso , care u frecve
tau pe ce lalţ ş aveau î coparaţ e cu e o îfăţ şare
cupl tă de pluto er ajor , parcă ul s tuau pe do
ul de Borod o, î r îdul cel orlal ţ of ţer ob l ,
de car e, la dr ept vor b d, s e deos ebea ult pr
at tud e ch ar faţă de Sa tLoup Aceşt a prof tîd de
îprejurarea că Robert era doar subof ţer ş astfel fa
l a sa fluetă putea f fer c tă că era v tat la şte
12
super or pe care alt ter ar f d spreţu t, u p er
deau c o ocaz e de al poft la asa lor cîd aveau ca
usaf r vreu persoaj de vază, capab l dea f de folos
uu tîăr pluto er Nua căp taul de Borod o avea
doar legătur de serv c u, de altfel d cele a bue, cu
Robert Căc pr c pele, al căru bu c fusese făcut are
şal ş pr c peduce de îpărat, cel cu a căru fa l e se
îcuscr se apo pr căsător e, apo al căru tată se îsu
rase cu o vară a lu Napoleo al IIIlea ş fusese de două
or stru după Lov tura de stat, îş dădea seaa că, cu
toate acestea,u îsea are lucru î och lu Sa t
Loup ş î soc etatea Gueraţ lor, care la rîdul lor,
cu u îbrăţ şa acelaş puct de vedere cu e , u aveau
c o trecere la el Bău a că, î och lu Sa t Loup,
u era Ͷ el, care se îrudea cu Hohezoller Ͷ u
ob l autet c, c epotul de f u al uu fer er, dar î
sch b îl cos dera pe Sa tLoup ca pe f ul uu a al căru
co tat fusese cof rat de îpărat Ͷ cărora l se
spuea, î foburgul Sa tGera , co tate refăcute Ͷ
ş sol c tase de la el o prefectură, apo cutare altă slujbă
î subord ea AS pr c pelu de Borod o, stru de
stat, căru a te adresa cu ͣMose ore" ş care era e
potul suveraulu
Poate a ult decît u epot Se spue că cea dtî
pr c p es ă d e Bo r o d o ar f a vu t u el e a a b l
t ă ţ p e t r u N ap ol eo I p e car e l ur ă î s ul a
Elba, ar cea dea doua petru Napoleo a III lea Iar
dacă pe ch pul flegat c al căp taulu u regăsea trăsă
tur le f reşt ale feţe , c cel puţ a estatea stud ată a
ăşt lu Napoleo I, of ţerul avea a cu seaă î pr
v rea elacol că ş blaj ă, î ustaţa pe oală ceva care
te îdea să te gîdeşt la Napoleo al III lea ; ş
îtru ch p atît de surpr zător, îcît cu sol c tase după
Seda să se îgădu e săl îsoţească pe îpărat, ş f d
refuzat de B sarc î faţa căru a fu dus, acesta r d cîd
d îtîplare och asupra tîărulu care toca se pre
gătea să plece, fu zb t deodată de această aseăare ş ,
răzgîd duse, îl cheă îapo ş dădu îcuv ţarea
pe care toca o refuzase ca ş celorlalţ
Pr c pele de Borod o u vo a să facă avasur lu
Sa tLoup c celorlalţ ebr a soc etăţ d foburgul
125
Sa tGera d reg et (cîtă vree v ta deseor
do locoteeţ , oae de rîd, dar agreab l ), toca
petru că, pr v du pe toţ de la îălţ ea ăreţ e sale
per ale, făcea, ître aceşt fer or , deoseb rea că u
erau şte fer or care şt au că sît ş cu care era î
cîtat să îtreţ ă legătur , f d sub apareţele sale de
a estate, de o d spoz ţ e s plă ş jov ală, ar ce lalţ
şte fer or care se credeau super or lu , lucru pe care
el ul "ad tea Cîtă vree toţ of ţer reg etulu îl
pr eau foarte b e pe Sa tLoup, pr c pele de Boro
d o, căru a î fusese recoadat de areşalul de X, se
ărg să f e îdator tor cu el î serv c ul î care Sa t
Loup era de alt ter exeplar, dar ul pr la el
acasă, cu excepţ a ue îprejurăr deoseb te cîd fu î
trucîtva s l t săl v te, ş cu ea se prezetă î t pul
/şeder ele, îl rugă să v ă cu e Văzîdul î acea
seară pe Sa tLoup la asa căp taulu său, a putut
deoseb lese, ch ar ş î a erele ş î elegaţa f e
căru a d tre e , d fereţa d tre cele două ar stocraţ :
vechea ob l e ş aceea a Iper ulu urăgîduse d tro
castă ale căre cusurur , ch ar dacă le repud a cu toată
tel geţa, trecuseră î sîgele său, ş care îcetîd de
cel puţ u veac dea a exerc ta vreo autor tate
reală, u a vede î aab l tatea ocr et toare c a
re face parte d educaţ a pe car e o pr eşte, de
cît u exerc ţ u, ca scr a sau călăr a, cult vat fără
vreu scop ser os, de plăcere, spre deoseb re de burghez
pe care această ob l e î d spreţu eşte îdeajus ca să
creadă că fa l ar tatea e î ăguleşte ş l psa e de jeă
ar oora Sa tLoup lua, cu pr ete e, îa or căru
burghez care se prezeta ş al căru ue poate c
ul auz se, ş stîd de vorbă cu el (fără să îceteze de a
ş îcruc şa ş descruc şa p c oarele, se apleca pe spate, îtr
o at tud e prea l beră, ţ îd p c orul cu îa) se adresa
spuîdu ͣdragul eu" Dar d potr vă, făcîd parte
d tro ob l e ale căre t tlur îş păstra se f caţ a
după cu erau îzestrate cu ajorate bogate ca răsplata
uor glor oase serv c , ş de îalte fucţ u î care
coaz ulţ oae ş î care trebu e să cu oşt
oae , pr c pele de Borod o îş cos dera ra gul, Ͷ
dacă u î ch p deoseb t ş î coşt ţa sa
126
persoală ş l pede, cel puţ î trupul său care l
vădea pr at tud ea ş apucătur le sale, Ͷ ca o prero
gat vă efect vă ; se adresa aceloraş oae de rîd pe care
Sa tLoup ar f at s pe uăr ş ar f luat de braţ, cu o
afab l tate a estuoasă, î care o rezervă pl ă de ăreţ e
tepera s pl tatea surîzătoare care era f rească, pe u
to î care se ît părea î acelaş t p o buăvo ţă s
ceră ş o truf e vo tă Asta se datora fără îdo ală faptulu
că era a aproape de ar le abasade ş de Curte, ude
tatăl său deţ use cele a îalte slujbe, ş ude apucă
tur le lu Sa tLoup dea ţ e cotul pe asă ş p c orul
î îă u ar f fost b e văzute,dar se datora a cu
seaă faptulu că el d spreţu a a puţ această bur
ghez e, căc ea era arele rezervor d care cel d tî
îpărat îş luase areşal , ob l să , ar cel deal do lea
găs se u Fould, u Rouher
Fără îdo ală, f u sau epot de îpărat, care avea
altceva de făcut decît să coade u escadro,
preocupăr le tatălu ş ale bu culu său î l psa vreuu
ob ect căru a să se apl ce, u puteau suprav eţu cu
adevărat î tea doulu de Borod o Dar după cu
sp r tul uu art st cot uă să odeleze, ulţ a după ce
sa st s, statu a pe care a sculptato Ͷ ele se
îtrupaseră, se ater al zaseră, s e îcar aseră î
el, ş ch pul său le re flecta Adresa, cu v o c uea
îtî ulu îpărat î voce, o dojaa uu br gad er, ar cu
elacol a gîd toare a celu deal do lea răspîdea fuul
ue ţ găr Cîd trecea îbrăcat c v l pe străz le d
Doc eres, o au tă scl p re care l cărea de sub pălăr a sa
tare făcea să strălucească î jurul căp taulu u
cog to suvera ; cîd tra î b roul pluto erulu
ajor, urat de adjutat ş de fu r er, treurau cu
toţ , parcă ar f fost Berth er sau Massea Cîd
alegea o stofă de patalo petru escadroul său,
aţ tea asupra br gad erulu cro tor o pr v re capab lă de
al deruta pe ualleyrad sau de al îşela pe Alexadru ; ş
cîd specta ueor o stalare, se oprea, lăsa och
uaţ ş albaştr să v seze, îş răsucea ustaţa, avea
aerul dea clăd o Prus e sau o Ital e o Dar redeve d
îdată d Napoleo al IIIlea, Napoleo I, observa că
pachetajul u e lustru t ş ve a să guste d hraa
trupe î v aţa lu part culară, la el
127
acasă, folosea cîd pr ea soţ le de of ţer burghez (cu
cod ţ a să u f e fracaso ) u ua o veselă de
Sevres albastră, deă de u abasador (dăru tă tatălu
său de Napoleo, ş care părea î că ş a de preţ I
casa prov c ală î care locu a pe proeada publ că,
ca acele porţelaur rare pe care tur şt le ad ră cu
a ultă plăcere î dulapul rust c al uu vech coac
aeajat îtr o feră căutată ş prosperă), dar ş alte
darur ale îpăratulu : aceste ob le ş îcîtătoare a
ere care ar f făcut, la rîdul lor u î vreu
post reprezetat v, dacă petru u faptul de a f de
ͣea" ar f îseat să f sort t toată v aţa celu a
edrept ostrac s, şte gestur t e, buătatea,
graţ a ş , ascuzîd sub u eal u aş şder albastru, şto
ag glor oase, răăş ţa ta că, lu ată ş suprav e
ţu toare a pr v r
Petru că ve vorba de relaţ le, burgheze pe care
pr c pele le avea la Doc eres, trebu e să a t ur
ătoarele : locoteetulcoloel cît uat la p a,
soţ a ed culu şef cîta ca ş cu ar f obţ ut pre ul
îtî a Coservatorulu Această d rt ură pereche c t
ş locoteetu coloel ş soţ a lu c au î f ecare săp
tăîă la doul de Borod o Erau de buaseaă ăgu
l ţ , şt d că atuc cîd pr c pele se ducea î per s e
la Par s, c a la doaa de Pourtales, la Murat etc
Dar îş spueau : u este decît u căp ta, e prea fer
c t că e duce la el Este de alt ter u adevărat
pr ete al ostru Dar cîd doul de Borod o, eare
făcea de ult t p deersur săţ ajugă a
aproape de Par s, fu u t la Beauva s, se ută, u tă de
a b elea de cele două perech ca ş de teatrul d
Doc eres ş de cul restaurat de ude ş aducea
adesea prîzul, îcît, spre area lor d gare, c
locoteetulcoloel, c ed culşef, care c aseră de
atîtea cr la el, u a pr ră, cît le fu dat să tră ască,
c o veste d parte
îtro d eaţă, Sa tLoup î ărtur s că scr
sese bu c ele ca să dea şt r despre e ş să
sugereze deea de a telefoa, de vree ce u ser
v c u telefo c fucţ oa ître Doc eres ş Par s îtru
cuvît, ea ura să ă chee î aceeaş z la aparat ş
el ă sfătu să f u pe la patru fără u s fer t la
poştă
*+
I acel t p telefoul u era îcqj atît de folos t ca
astăz Ob şu ţe î trebu e totuş atît de puţ t p
ca să despoa e de ta a lor forulele sacre cu care sî
te î cotact, îcît eobţ îd legătura ua decît,
s gurul gîd care trecu pr te fu acela că lu
crul este prea copl cat, foarte cood ş avea cît
peac teţ a să fac o reclaaţ e : ca ş o astăz ,
u găsea după placul eu destul de ute, î sch băr le
e eaşteptate, uata feer e căre a cîteva cl pe î
ajug ca să se vească lîgă o v z b lă dar prezetă,
f ţa cu care vrea să vorb , ş care stîd la asa
e , î oraşul î care locu eşte (î cazul bu c , Par sul),
sub u cer deoseb t de al ostru, ,pe u t p care
u e obl gator u acelaş , şte îprejurăr ş
preocupăr pe care le' goră ş pe care această
f ţă le va spue, trasportată deodată la sute de
poşte (ea ş toată ab aţa î care e cufudată), lîgă
urechea oastră, î cl pa î care capr c ul ostru a
poruc t Sîte ca persoajul d bas la a căru
dor ţă o vrăj toare î îfăţ şează, îtro lu ă
supraaturală, bu ca sau logod ca, fruzăr d o carte,
vărsîd lacr , culegîd flor , foarte aproape ş totuş
foarte departe de spectator, ch ar î locul ude se află î
real tate Petru ca această ue să se îfăptu ască,
ave decît să aprop e buzele de placa ag că, ş să
o cheă Ͷ ueor t p prea îdelugat, recuosc Ͷ
fec oarele v g lete a căror voce o auz z l c fără să le
cuoaşte ch pul, ş care sît îger oştr păz tor , î
îtuer cul aeţ tor ale căru porţ le străju esc cu
geloz e ; atotputer cele dator tă cărora abseţ se
vesc lîgă o , fără să e f e îgădu t să zăr ;
Daa dele evăzutulu care golesc, uplu1 ş trec ereu
altu a urele suetelor ; Fur le ro ce care î cl pa î
care şopt o cof deţă ue pr etee, î ădejdea că
e u e aude, e str gă pl e de cruz e :
ͣAscult" ; sluj toarele veş c r tate ale M sterulu ,
preotesele bău toare ale Nevăzutulu , Do şoarele de la
telefoae !
îdată ce aparatul ostru a răsuat, î oaptea
pl ă de vede , asupra căre a ua urech le oastre se
desch d, u jc zgoot Ͷ u zgoot abstract Ͷ acela al
d staţe îlăturate Ͷ ş vocea f ţe drag se adresează
/9Ͷ 129
Guerates
E ea, e vocea e care e vorbeşte, care e acolo Dar
cît de departe e ! De cîte or a fost î stare să o
aud fără el şte, ca ş cu faţă de această pos b l
tate de a o vedea, îa tea uor lug ore de călător e,
pe aceea a căre voce era atît de 'aproape de urechea
ea, î dădea a b e seaa cît de decepţ oată
este apareţa aprop er cele a g gaşe ş la ce depăr
tare pute f de f ţele ub te î cl pa î care se
pare că a avea decît să ît de jîa ca să! le
apucă Prezeţa" reală această voce atît de
aprop ată Ͷ î despărţ rea efect vă ! Dar ş o at c paţ e
a ue despărţ r veş ce ! Adesea, ascultîd astfel fără să
o văd pe aceea care vorbea de atît de departe, s
a părut că această voce str ga d adîcur d care u
te a îtorc , ş a cuoscut el ştea ce av ea să ă
cupr dă îtro z , cîd o voce va ve astfel (s gură ş
ea aparţ îd uu trup pe care u a avea să l
revăd vreodată), să şoptească î ureche şte
cuv te pe care aş f vrut să le sărut, î trecere, pe
şte buze pe vec î pulbere
D păcate, î z ua aceea, la Doc eres, uea u
avu loc Cîd a trat î cab ă, bu ca ă ş che
ase ; a trat î cab ă, ´ l a era ocupată, vorbea
c eva care probab l u şt a că u răspude e ,
căc aprop d receptorul de e, această bucată de le
îcepu să vorbească ca Vas lache ; l a făcut să tacă,
ca la teatrul de păpuş , puîdu l la loc, dar aseeea
lu Sarsa lă, îdată cel aprop a de e, îcepea d
ou să flecărească I d sperare de cauză, agăţîd def
t v receptorul, a sfîrş t pr a îăbuş zvîrcol r le
acestu crîpe soor care trăcă pîă î ult a cl pă,
ş a dus să caut pe of c at care spuse să aştept
u oet ; apo a vorb t ş , după cîteva cl pe de tă
cere, a auz t deodată acea, voce pe care credea d
«reşeală că o cuosc atît de b e, căc pîă atuc , or
de cîte or bu ca stătuse de vorbă cu e, urăr se
totdeaua ceea ce spuea pe part tura desch să a
feţe sale î care och ocupau ult loc, dar astăz ascul
ta îtî a oară ua vocea e A descoper t cît de
blîdă era' această voce, toca petru că se
părea"
130
sch bată î proporţ le e de vree ce era u tot ş
parveea astfel s gură ş eîsoţ tă de ch pul e ; poate
u fusese c odată atît de b'lîdă, căc bu ca, s ţ
duă departe ş eoroc t, credea că se poate lăsa pradă
ue efuz u de dragoste pe care, d ͣpr c p u" de
educatoare, o îfrîa ş o ascudea de ob ce Era bla
j ă, dar ş cît era de tr stă, a îtî ch ar d cauza
buătăţ e aproape decatată, aşa cu puţ e voc oe
eşt au putut f vreodată, de or ce aspr e, de or ce
eleete de îpotr v re altora, de or ce ego s ; şubredă
d pr c a g găş e , parcă era î or ce oet gata
să se spargă, să sfîrşească îtru val pur de lacr ,
apo avîdo s gură lîgă e, fără asca feţe , a
observat la ea îtî a oară ecazur le care o dog seră î
cursult v eţ
Era oare ua vocea care, petru că se îfăţ şa
s gură, î dădea acea pres e ouă care ă sfîş a ?
N"u ; dar această zolare a voc era a degrabă u s
bol, o evocare, u efect d rect al alte zolăr , aceea a
Du c , care se despărţ se îtî a oară de e Poru
c le sau/ terd cţ le pe care le adresa or ce
v aţa de toate z lele, pl ct seala dea asculta de
ele sau fr gur le răzvrăt r care eutral zau dragostea
ce o purta, erau supr ate î acest oet ş
puteau f îlăturate ş î v tor (căc bu ca u a
pret dea să ă ă a bă lîgă ea, sub legea e , era pe
cale să expr e ădejdea că vo răîe totdeaua la
Doc eres sau î or ce1 caz că vo prelug şederea î
această local tate cît de ult> cu put ţă, căc ar putea
pr săătăţ ş act v tăţ ele) ; astfel îc t ceea ce
avea sub acest c clopot, aprop at de ureche era
dezbărat de pres u le opuse care o ţ useră î f ecare z
î cupăă, ş care, cu îcepere de atuc , ă răscol se
rez st b l pe deatregul, îdu oşarea» oastră utuală
Bu ca, spuîdu să răî la Doc eres, î trez o poftă
răscol toare ş ebuă dea ă îtoarce Această l ber
tate pe care o acorda de acu îa te ş la care u
îtrezăr se c odată că ar putea cos ţ , sa părut
^deodată tot atît de tr stă cu ar putea f l bertatea
ea upă oartea e (eîd aş a; ub o îcă ş ea va f
reuţat pe vec la e) A str gat : ͣBu co,, bu co",
131
ş aş f vru ) să o sărut ; dar ua această voce era
l gă e, fatoă tot atît de palpab lă ca aceea care
poate va reve să ă v z teze cîd bu ca va f ur t
ͣVorbeşte " ; dar atuc se îtîplă că lăsîduă
îcă ş a s gur, a îcetat deodată să a percep
această voce Bu ca u ă a auzea, u a era î
legătură cu e, îcetase dea a f uul î faţa
altu a, dea e putea auz uul pe altul, cot ua să"
o terpele*z bîjbî d î oapte, dîdu seaa că ş
cheăr le e trebu au să se p ardă Palp ta pradă ace
le aş el şt pe care o îcercase od oară, îtro z
cîd, cop l c, a p erduto î ulţ e, el şte care
ă frăîta a puţ petru că u o găsea, cît pe
tru că s ţea că ă căuta, că s ţea căş spuea
că o caut ; el şte oarecu aseăătoare acele a pe
care ' aş îcercao î z ua cîd te adresez celor ce u a
pot răspude ş d partea cărora a vrea cel puţ să
auz tot ce u lea spus, ş s guraţa că u suferă M
se părea că toca lăsase să se p ardă o ubră scupă
pr tre ubre, ş s gur î faţa aparatulu cot ua
să repet î zadar ͣBu co, bu co", aşa cu Orfeu, ră as
s gur, repeta uele oarte Ma hotărît să plec de la
poştă, să ă duc să ă îtlesc cu Robert la
restauratul său ca să spu că, poate urîd să pr
esc^ o telegraă care ar s l să plec, aş vrea să cu
osc, petru or ce îprejurare, orarul treur lor uotuş ,
îa te de a lua această hotărîre, aş f vrut să voc o
ult ă oară pe F cele Nopţ , pe Vest toarele cuvîtulu ,
pe d v tăţ le fără faţă ; dar capr c oasele Paz ce u
vrură sau u putură să a desch dă porţ le u
ate ; î zadar vocară eobos te, potr v t ob ce ulu lor,
pe veerab lul vetator al t parulu ş pe tîărul pr
c pe aator de p ctură pres o stă ş şofer (care era
epotul căp taulu de Borod o), Guteberg ş Wagra
u răspuseră, rugă ţ lor lor ş a plecat, dîdu
seaa că Nevăzutul sol c tat va răîe ,surd
Cîd a dat de Robert ş de pr ete să , u lea
ărtur s t că a ea u a era cu e , că plecarea
ea era revocab l hotărîtă Se prefăcea că ă crede,
dar a aflat a tîrz u că îcă d pr a cl pă îţelesese
că es guraţa ea era ^s ulată, ş că a doua z u va
132
a da de e î t p ce Jăsîd îcarea să l se ră
d
cească, pr ete să căutau, cu el, î ersul treur lor,
pe acela pe carelaş putea lua ca să ă îtorc la Par s,
ar î oaptea îstelată ş rece se auzea flu eratul loco
ot velor, u a îcerca, f reşte, aceeaş l şte pe
care o pr leju seră a c atîtea ser pr ete a uora ş
trecerea î depărtare a altora î seara aceasta ele u
l pseau totuş , sub altă foră, de la aceeaş îdator re
Plecarea ea ă copleş a puţ cîd a a fost
s l t să ă gîdesc s gur la ea, cîd a s ţ t că ceea
ce se petrecea dădea de lucru act v tăţ a orale ş
a săătoase a eerg c lor e pr ete , caaraz lor lu
Sa tLoup, ş celorlalte făptur puter ce, treur le al
căror dutev o d eaţa ş seara, de la Doe eres la
Par s, fărî ţa retrospect v, î pos b l tăţ z l ce de î
toarcere, ceea ce era prea copact ş de esufer t î
luga ea zolare de bu ca
Ͷ Nu ă îdo esc de adevărul cuv telor tale ş că
u a îcă de gîd să plec , î spuse Sa tLoup rîzîd,
dar fă ca ş cu ,a pleca, ş v o să ţ e răas bu
de la e î e d eaţă foarte devree, altfel r sc
să u te a văd ; toca prîzesc î oraş, căp taul a
îvo t; dar trebu e să ă îtorc la ora două la cazară,
căc por î arş petru toată z ua Fără îdo ală că
se orul la care prîzesc, la tre loetr de a c , ă
va aduce îapo la t p ca să f u la cazară la ora
două
Ab a rost se aceste cuv te, că u tr s al hotelulu
ve să spuă că poşta ă chease la telefo, ude
a dus îtru suflet, căc toca era să se îch dă
Cuv tul terurba reveea ereu î răspusur le pe
care le dădeau of c aţ Era î culea el şt ,
căc ă chea bu ca B roul avea să se îch dă I
sfîrş t, sa dat legătura ͣuu eşt bu co ?" O
de fee e cu u prouţat accet eglez î răspuse
ͣDa, dar u vă recuosc vocea" N c eu u recuoştea
vocea care vorbea, apo bu ca u " se adresa
c odată la persoaa a doua a pluralulu î sfîrş t, totu]
se expl că uîărul pe care bu ca lu îl chease la tele
fo purta u ue aproape det c cu al eu ş locu a
îtro aexă a hotelulu Cheîdu ă ch ar î aceeaş
$
z î care vo se să telefoez bu c , u ă îdo se
o s gură, cl pă că ea ă chease Or, pr tro s plă
co c deţă, poşta ş hotelul săvrş seră o îdo tă eroare
A doua z de d eaţă, a îtrz at, u I a a găs t
pe Sa tLoup, care plecase să prîzească la ace] castel
vec Către ora uu ş juătate, toca ă pregătea
să ă duc, la îtîplare, la cazară ca să f u acolo î
oetul cîd se va îtoarce ; cîd să străbat ua d
ale le care duceau la cazară, a văzut, ch ar î
d recţ a î care ă ducea, o cabr oletă care, trecîd
pe lîgă e, ă s l să ă feresc ; o coducea u sub
of ţer cu ooclu Ͷ Sa t Loup Lîgă el era pr e
teul la care1 prîz s e ş pe car el a îtîl se o
dată la bote !]! udo c a Kole t Na îdrăz t sI
terpel ez pe Rober t, căc u era s gur, dar vrî d
sl fac să se oprească ca să ă a cu el, a atras
ateţ a pr tru salut ad e, ot vat de prezeţa e
cuoscutulu Şt a că Robert e op, dar a crezut
totuş că, dacă ar vedea, ar îtîrz a dea ă recu
oaşte ; or, văzuse salutul ş l îtoarse dar fără să
oprească ; îdepărtlduse î goaă are, fără c u
surîs, fără să f cl t t u uşch pe faţă se ulţu
să ţ ă două ute îa r d cată la cozorocul ch
p ulu său, ca ş cu ar f răspus uu soldat pe care
u lar f cuoscut A alergat pîă la cazară, dar ea
era îcă departe ; cîd a sos t, reg etul se fora î
curtea î care u s a îgădu t să răî, ş era
dez ădăj du t că u a putus e l ua răas bu
de la Robert ; a urcat î oda a lu , ude u a era ;
a putut lua foraţ despre el de la u grup de sol
daţ bolav , şte recruţ s^'tH de ar?;, u t î ăr
bacalaureat, u soldat rrfa vech care pr vea cu se for
ează reg etul
Ͷ Nu laţ văzut pe pluto erul Sa tLoup ? a
îtrebat
$ A ş coborît, doule, răspuse soldatul a vech
$ Nu la văzut, spuse bacalaureatul
$ Nu la văzut, spuse soldatul a vech , fără
să se a ocupe de e, a văzut pe vest tul
ostru
Sa tLoup, cu a face pe grozavul cu oul său u
d r ! Cîd o vedea căp taul ce a postav of ţeresc !
13
$ Ah ! o brodeşt ş tu cîteodată, postav of ţeresc,
spuse tîhărul bacalaureat, care, bolav î oda e, u se
ducea î arş ş îcerca, u fără oarecare îfr gurare,
să f e îdrăzeţ cu soldaţ a vech Acel postav of
ţeresc e u postav ca ăsta
$ Doule ! str gă fur os soldatul a vech care
vorb se de ud r
Era d gat că tîărul bacalaureat puea la î
do ală că acel ud r eră de postav of ţeresc, dar f d
breto, ăscut îtr u sat u t Peguer Sterede,
îvăţas e fraţuz eşte tot atît de gr eu ca ş cu ar f
fost eglezeşte sau eţeşte, cîd se s ţea cupr s
de o eoţ e spu ea de două sau de tre or
ͣdoule", ca să a bă t pul s ş găsească
cuv tele, apo , după această pregăt re, se lăsa pradă
elocveţe sale, ulţu du^se să repete cîteva cuv te'
pe care le şt a a b e decît pe altele, dar fără să se
grăbească, luîduş precauţ le îpotr va eob şu ţe
salfe î prouţare
$ Ah ! e u postav ca ăsta ? ură el cu o fur e care
sporea progres v tes tatea ş îcet eala deb tulu său
Ah ' e u postav ca ăsta ! cîd îţ spu că e postav of
ţeresc, cîd îţ spu , toca petru că ţ spu, este că
ştu ce spu Pe o u e duc cu ua cu două '
$ î cazul acesta spuse tîrul bacalaureat î
v s de această arguetaţ e
$ Iată, toca trece căp taul Dar a te u tă puţ
la Sa tLoup ; cu îş arucă p c orul ; apo capul C e
ar spue că e subof ţer ? Dar ooclul ; ah ' sare î toate
d recţ le
Ia rugat pe soldaţ , pe care prezeţa ea u st
gherea să ă lase să ă u t ş eu pe fereastră N c u
ă îp ed cară, c u se derajară L a văzut pe
căp taul Borod o trecîd a estuos, î trapul calulu
său, parcă avea luz a că se află la bătăl a de la Aus
terl tz Cîţ va trecător se aduaseră î faţa gr lajulu
cazăr ca să vadă reg etul care eşea la exerc ţ u
u îduse drept pe calul său, cu faţa ca pl ă, cu
obraj de o ple tud e îpărătească, cu och ul luc d,
pr c pele pesee că era jucăr a vreuor haluc aţ
aşa cu era ş eu or de cîte or , după ce trecea tra
va ul, l ştea care ura uru tulu se părea stră
135
bătută ş vărgată de o edesluş tă palp taţ e uz cală
Era dezădăjdu t că u luase răas bu de la
Sa tLoup, dar or cu a plecat, căc s gura ea
gr jă era să ă îtorc la bu ca : cîd ă gî dea
pîă î z ua aceasta, î acest orăşel, ce făcea bu ca
s gură, o îch pu a aşa cu era cu e, dar
îlăturîdu ă fără să ţ seaa de efectele pe care
această îlăturare o aveau asupră ; acu, avea să
ă el berez cît a grab c, î braţele e , de fatoă
ebău tă pîă atuc ş evocată pe eaşteptate de
vocea e de bu că îtradevăr_ despărţ tă de e,
reseată, avîd, ceea ce u şt use c odată cîd
era vorba de ea, o vîrstă, ş care toca pr se o
scr soare d parte î apartaetul gol î care o
a îch pu se pe aa cîd plecase la Balbec
D păcate, a zăr t toca această fatoă cîd, î
trîd î salo fără ca bu ca să f fost îşt ţată de
sos rea ea, a găs to c t d Era acolo, sau a de
grabă u era acolo, căc ea u şt a ş era pradă uor
gîdur pe care u le a festase c odată î faţa ea
ca o fee e peste care da toca cîd este pe cale să
facă u lucru pe carel ascude cîd tră c eva Dato
r tă pr v leg ulu care u durează ş cîd, î răst pul
cl pe scurte a îtoarcer , ave facultatea de a as sta
pe eaşteptate la propr a oastră abseţă ͻ Ͷ d
e era acolo ua artorul, observatorul, cu
pălăr e ş ata de călător e, stră ul care u era al
case , fotograful care v e să a u cl şeu al locur lor
pe care u le ve a revedea Căc , î cl pa î care a
zăr to pe bu ca, î och e se făcu î od eca c
o fotograf e Vede totdeaua f ţele ub te ua î
s steul îsufleţ t, şcarea veş că a eîcetate
oastre dragoste, care îa te dea lăsa ca ag le
pe care
le îfăţ şează faţa lor să ajugă la o , le tîrăşte î vîr
tejul lor, le arucă peste deea pe care eo face de
totdeaua despre ele, le face să adere la ea, să co
c dă cu ea Cu dădea fruţ , obraj lor, bu c se
f caţ a a ceea ce era a g gaş ş a peraet î
tea ea, cu or ce pr v re ob şu tă este o ecro
aţ e ş f ecare ch p ub t ogl da trecutulu ,, cu să
u f o s ceea ce ar f putut o îgreua ş ' sch ba,
136
cîtă vree ch ar î spectacolele cele a d ferete ale
v eţ , och ul ostru, îcărcat cu gîdur , egl jează aşa
cu ar face o traged e clas că, toate ag le care u
cocură la acţ ue ş reţ e ua pe acelea carc pot
face scopul uşor de îţeles Dar dacă î locul och ulu
ostru a pr v t doar u ob ect v pur ater al, o placă
fotograf că, atuc vo vedea, de p ldă, î curtea Ist
tutulu , î locul uu acade c a care ese ş vrea să
chee o trăsură, clăt area lu , precauţ u le sale ca să
u cadă pe spate, parabola căder sale, ca ş cu ar f
beat sau pavajul acoper t cu pole Acelaş lucru se
îtîplă cîd vreo cupl tă v cle e a îtîplăr îp e
d că dragostea oastră tel getă ş cucer că să so
sească la t p ca să ascudă pr v r lor oastre ceea ce
ele ar trebu să coteple c odată, cîd aceasta este
îtrecută de ele care, ajugîd cele d ţ la faţa lo
culu ş lăsate pe seaa lor, fucţ eează eca c ca
o pel culă, ş e arată î locul f ţe ub te care u a
ex stă deult, da ? a căre oarte a vrut să e
c odată destă u tă, f ţa ouă pe care o îveşîtă
de sute de or pe z cu scupa ş c oasa e ase
ăare După cu u bolav care u se a pr v se
deult ş ş alcătu eşte î or ce oet o faţă pe car e
u o vede, după ag ea deală pe care o poartă î gîd
despre s e, se dă îapo cîd zăreşte îtro ogl dă, î
jlocul ue f gur sterpe ş ar de, îălţîdu se p ez ş
ş roz u as g gat c ca o p ra dă d Eg pt, eu, pe
tru care bu ca era îcă eu îsu , eu care o văzuse
ua î sufletul eu, totdeaua î acelaş loc d tre
cut, pr traspareţa a t r lor îvec ate ş supra
puse, a zăr t pe eaşteptate, î saloul ostru care
făcea parte d tr o lue ouă, aceea a t pulu ,
aceea î care tră esc stră despre care spu ͣde buă
seaă că îbătrîeşte", îtî a oară ş doar o cl pă, căc
d spăru repede, pe caapea, sub lapa roş e, greoa e ş
vulgară, bolavă, v sîd, pl bîd deasupra ue cărţ
şte och rătăc ţ , o fee e bătrîă, copleş tă, pe care
o cuoş tea
Cîd îl rugase să ă ducă să văd tablour le de
Elst r ale doae de Guerates, Sa t Loup î
137
spusese : ͣRăspud de ea" Dar d eoroc re, ua el
răspusese de ea Răspude lese da alţ c d, rî
du d î gîd c le ag care îch pu esc, le a,
evră după placul ostru Ţ e seaa, fără îdo ală,
ch ar î acel oet de d f cultăţ le v te d f rea
f ecăru a, deoseb tă de a oastră, ş u pregetă să re
curge la cutare sau la cutare jloc de acţ ue care
are flueţă asupră , terese, cov gere, eoţ e, care
va eutral za îcl ăr le potr v ce Dar tot f rea oastră
ag ează aceste deoseb r d tre ea ş altele, tot o
r d că aceste d f cultăţ ; tot o doză aceste pr c
ef cace Ş cîd vrea( să o pue să execute î v aţă
şcăr le pe care lea făcut ca cealaltă persoaă să le
repete î gîdul ostru, ş care o fac să acţ oeze după
vo a oastră, totul se sch bă, e zb de şte îpo
tr v r eprevăzute care pot f de eîv s Ua d cele
a puter ce este fără îdo ală aceea pe care o poate
sca îtro fee e careu ubeşte, dezgustul pe care l
sp ră, de eîv s ş fet d, bărbatul care o ubeşte ;
î răst pul ultor săptăî cîd; Sa t Loup tot u
ve se la Par s, ătuşa lu , căre a u ă îdo a că
scr sese ca să sol c te ceea cel rugase, u ă v tă
c ăcar o dată să ă duc la ea ca să văd tablour le
lu Elst r
A îtîp at see de răceală d partea altcu va
d casă : Jup e Poate găsea că ar f trebu t să dau
buă z ua, cîd a îtors de la Doc eres, ch ar îa
te dea urca la e ! Maa î spuse că u trebu a
să ă r Fraco se î spusese că aşa era el, supus
fără c u ot v, uor proaste d spoz ţ bruşte, car e
se r s peau totdeaua destul de repede
Itre t p, ara era pe sfîrş te îtr o d eaţă,
după cîteva săptăî ' de lapov tă ş de furtu , a auz t
î că ul eu Ͷ î locul, vîtulu for, elast c ş
îtuecat care aţîţa pofta dea ă duce la are Ͷ
ugu tul porube lor care se cu băreau î z d : r zat,
eprevăzut, ca cea d tî zab lă, sfîş duş cu g găş e
a hră toare ca d ea să ţîşească, ov ş sat ată,
floarea e sooră, lăsîd să tre ca o fereastră
desch să, î oda a ea îcă îch să ş îtuecoasă,
îcropeala, aeţeala, oboseala pr e z le fruoase
î d eaţa
138
aceea a trez t fredoîd u cîtec de cafe cocert
pe carel u tase d aul î care trebu se să ă duc
la Floreţa ş la Veeţ a Potr v t îtplăr z l ce,
atosfera flueţează atît de puter c orga sul
ostru ş scoate la veală d rezervele obscure î care le
u tase, elod le îscr se pe care eor a oastră u le
a desc frat U v sător a coşt et îsoţ curîd acest
uz c a pe carel asculta î e, fără să f recu
oscut ua dect

S ţea de buă seaă că u erau au te
ot ve la Balbec, petru care, cd sos se acolo, u
a găs se că b ser ca avea petru e farecul pe
carel avusese îa te dea o f cuoscut ; că c la
Floreţa, la Para sau la Veeţ a, ag aţ a ea u sar
putea subst tu och lor e ca să pr vesc S ţea acest
lucru ; tot astfel, îtro seară; de 1 auar e, pe îserate,
a descoper t î faţa ue coloae cu af şe luz a de a
crede că uele z le de sărbătoare se deosebesc eseţ al de
altele uotuş u putea să îp ed c ca a t rea
t pulu î care crezuse că petrecuse Săptaîa Mare
la Floreţa, să cofere î acelaş t p z le de Paşt u
caracter floret , ş Floreţe uul pascal Săptaîa
Paşt lor era îcă departe ; dar î ş rul z lelor care se
ît dea îa te , z lele sf te se despr deau a
l pez la capătul z lelor ob şu te At se de o rază ca
uele case de la ţară pe care le zăreşt d depărtare
îtru efect de ubră ş de lu ă, ele opreau asupră
le tot soarele
u pul se îu ase Ch ar păr ţ e , sfătu duă
să ă pl b, î ofereau u pretext de a cot ua
preublăr le de d eaţa, cărora vo se să le pu capăt,
căc î decursul lor o îtîlea pe doaa de Guer
ates Dar toca d această pr c ă ă gîdea tot
t pul la ele, ceea, ce ă făcea să găsesc î f ecare o
et u ou ot v dea le face, care u avea c o legă
tură cu doaa de Guerates, ş ă cov gea lese
că, dacă ea ar f ex stat, eu tot aş f pl bat la
aceeaş oră
D păcate, dacă ar f fost d feret să ă îtîl
esccu or ce altă persoaă decît ea, î dădea
seaa că e îar f fost a suportab l să se
îtlească cu
139
or c e, afară de e I pl băr le at ale se î
t pla să pr ească salutul ultor proşt ş pe care
pr vea ca atare Dar cos dera apar ţ a lor, dacă u drept
făgădu ala ue plăcer , cel puţ drept u efect al îtî
plăr î oprea ueor , căc sît oete î care s ţ
evo a dea eş d t e, dea accepta osp tal tatea su
fletulu altora, cu cod ţ a ca acest suflet or cît de o
dest ş de urît ar f , să f e u suflet stră , c tă vree
ea s ţea, cu exasperare, că î a ea sar f regăs t
tot pe ea De aceea, cîd por d pe acelaş dru, avea
alt ot v decît dea o vedea, treura ca u v ova t
î oetul cîd trecea ; ueor , ca să eutral zez ceea
ce putea f exces v î avasur le ele, ab a răspudea
salutulu e , sau o p roea cu pr v rea fără să o salut,
reuş d doar să o aţîţ ş a ult, ceea ce o îdeă
să ă socotească pe deasupra ş obraz c ş prostc'rescut
Avea acu roch a uşoare sau cel puţ a desch se,
ş cobora strada î care, ca şj, cu ar f fost pr ăvară,
î faţa îgustelor dughee tercalate ître faţadele
vech lor palate ar stocrat ce, pe streaş ă deasupra
ferestre precupeţe de ut, de fructe, de zarzavatur , se
trăseseră storur le îpotr va soarelu î spuea că fe
e a pe care o vedea de departe păş d, desch zîd
ubrela, traversîd strada, era, după părerea cuoscă
tor lor, cea a are art stă actuală î arta dea îpl
aceste şcăr ş dea face d ela ceva desfătător Ea
îa ta totuş , gorîd această reputaţ e răspîd tă,
trupul e îgust, refractar ş care u absorb se c
d ea, era cabrat obl c sub o eşarfă de sur ah v olet :
och e posac ş l pez pr veau d strat î faţă ş
poate ă zăr seră ; îş uşca colţul buze ; o vedea
îdreptîduş aşoul, dîd de poaă uu sărac,
cupărîd de la
V precupeaţă u buchet de cşuele, cu aceeaş cur o
z tate cu care aş f pr v t u are p ctor p ctîd Iar
cîd alug d la velul eu, î adresa u salut căru a
½ se adăuga ueor u c surîs, parcă ar î
executat
petru e, adăugîdu o ded caţ e, u lav u care era
o capodoperă F ecare roch e a e se îfăţ şa ca o
ab aţă f rească, ecesară, ca pro ecţ a uu aspect
deo
ssb t al sufletulu e A îtîl t o îtrua d aceste d
10
eţ d postul are, cîd se ducea să prîzească î oraş,
îtro roch e de cat fea de u roşu desch s, uşor decol
tată Sub părul e blod, faţa doae de Guerates
părea v sătoare Era a puţ tr st ca de ob ce , căc
elacol a expres e sale, acea zolare pe care v oleţa
culor o aşterea ître ea ş restul lu , î dădea o î
făţ şare eoroc tă ş s gurat că ce ă l ştea Această
roch e j se părea ater al zarea î juru a razelor
stacoj ale ue pe care u o cuoştea ş pe
care, poate, aş f pututo cosola 5 refug ată î lu a
st că a stofe cu luc r potol te ă făcea să ă gî
desc la vreo sfîtă d cele d tî t pur creşt e Atuc
era ruş e să îtr stez această art ră cu vederea
ea ͣDar la ura ure , strada aparţ e tuturor"
ͣStrada aparţ e tuturor", repeta, atr bu d acestor
cuv te alt îţeles ş ad rîd că, îtradevăr, î strada
populată, adesea udată de ploa e ş care deveea pre
ţ oasă cu este ueor strada î vech le cetăţ d Ital a,
ducesa de Guerates uea cu v aţa publ că oete
d v aţa e ta că, arătîduse astfel or cu , ster oasă,
î cotact cu toată luea, cu spled da gratu tate a a
r lor capodopere Cu eşea d eaţa, după ce stătu
se toată oaptea treaz, păr ţ î spueau să ă
culc puţ după a aza ş să îcerc să dor Multă ch b
zu re u e ecesară ca să poţ dor , dar ob şu ţa e
foarte folos toare ş ch ar l psa or căru gîd Or, la aceste
ore, aîdouă î l pseau îa te de a ador ă gî
dea atît de ult că u vo f î stare, îeît ch ar după
ce dor se, î răîea o ură de gîd Era doar o
l căr re îtru se îtuer c, dar care era de ajus ca
să' răsfrîgă î so, a îtî dee că u aş putea
dor , apo , reflex al aceste răsfrîger , deea că toca
dor d gîd se că u dorea, apo pr tro ouă
refracţ e, ă trezea îtru ou so î care vo a
să povestesc uor pr ete ce traseră î oda a ea că,
ad eaur , pe cîd dorea, crezuse că u dor Aceste
ubre erau ab a desluş te ; o are ş foarte zadar că
g găş e ar f fost ecesară ca să le ses zez Astfel, a
tîrz u, la Veeţ a, după ce soarele apusese de ult, cîd
se pare că sa îoptat d'ea b elea, a văzut, graţ e
ecoulu totuş v z b l al ue ult e ote de lu ă
11
ţ u tă la f t p e ca alu r p ar că su b efectu l
vr eu e
pedale opt ce, reflexele palatelor desfăşurate ca pe
vec e,
î tr o ca t fea a ea gr ă p e ce u ş u l cr ep u s cu la r
al
apelor Uul d v sur le ele era s teza a ceea ce î
ch pu rea ea îcercase adesea* să ş îfăţ şeze, î
t pul
vegh e , d tr u au t p e saj ar ş d trecu tu l
său
ed eval î so ul eu ved ea o cetate got că î
j
lo cu l u e ăr cu valu r le e ş ca te ca p e u
v tral u
U b r a ţ a l ă r î p ă r ţe a o r a ş u l î d o u ă ; a p a
ve r d e
s e î t d ea la p c o ar ele e le; ea s căld a p e alu l
opus
o b ser că or e tală, apo şte case care dă u au
îcă î
vea cu l al XlV lea , a s tfel î eît a te î d r ep ta s p r e
ele ar
î' îseat să te îto rc cu cîteva veacur îapo M
se
p ărea că avu sese ad esea aces t v s î care atu ra
î vă
ţase arta, î care area deve se go t că, acest v s î
care
d o rea , î car e cr ed ea că a t g p o s b lu l Dar
cu
s e î tî p lă că to c a ce ea ce ţ î ch p u eş t î
so
să, se î u lţească î trecu t ş , d eş f d ou, să
p ară
cuoscu t, a crezu t că ă îşelase Dar a dat
îtradevăr seaa că, d potr vă, avusese adesea
acest
v s
îsăş îpuţ ăr le care caracter zează so ul se
răsîr î gea u î tr a l eu , d a r î tr u ch p s b o l c
: u putea d eslu ş î î tu er c ch pul p r ete lor
care erau aco lo, căc dor cu o ch î ch ş ; eu, care
făcea er eu ra ţ o a e te verb ale v sî d ,
î d ată ce vo a să ă ad resez aces to r p r ete ,
s ţea că su etu l se oprea î gîtlej, căc o ul
u vorbeşte d esluş t î so ; Vo a să ă îd rep t
sp re e , d ar u pu tea u r p c oarele, căc c u
te j şt î so ; deodată, era ru ş e să ap ar î
fa ţa lo r, că c d o r d ezb ră ca t A s tfel, cu o ch
îch ş , cu buzele p ecetlu te, cu p c oarele u te, cu
trupul gol, ch pul so ulu pe care l pro ecta îsuş ,
so u l eu avea ! aeru l acelo r ar f gu r alego r ce
î ca r e G o tto a î fă ţ ş a t I v d a cu u ş a r p e î
gu r ă , ş p e car e le d ăd u se Sw a
Sa t L o u p ve la Pa r s u a p e tr u cîte va
o r e M ă î cr ed ţa că u a vu s es e p r leju l s ă
vo rb ea s că d e r e cu var a lu ͣ O r a e u es te
cîtu ş d e p u ţ d r ă gu ţă, î sp u s e el, trăd î d u s e
cu a v ta te, u a es te
12
Or ae a ea de altădată, u şt u c e a sch bato
ue îcred ţez că u er tă să ta ocup de ea î fac
prea ultă c ste Nu vre să te prez t ver şoare ele
Po ct ers ? adăugă el fără să ş dea seaa că asta u
ar putea face c o plăcere Iată o tîără fee e te
l getă ş care ţ ar place Sa; ăr tat cu vărul eu,
ducele de Po ct ers, care e u bă at de spravă, dar ca
s plu petru ea I a vorb t de t e Ma rugat să te
aduc E altcu a fruoasă decît Or ae ş a t ără
E o persoaă foarte drăguţă, şt , e o persoaă foarte
b e" Erau şte expres adoptate de cur î d Ͷ s cu
atît a ultă rîvă Ͷ de Robert ş care îseau că
avea o f re del cată : ͣNu spu că e dreyfusardă, trebu e
să ţ seaa ş de ed ul e , dar, î sfîrş t, spue : «Dacă
ar f ev ovat, ar f îgroz tor^ să stea pe sula Dra
culu », îţeleg , u aşa ? Apo , î sfîrş t, a făcut ult
petru fostele e st tutoare, a îgădu t să f e pr te
pe scara de serv c u ue îcred ţez, e o persoaă foarte
b e î fod, Or ae, u o ubeşte, petru că s te
că a tel getă"
Deş preocupată de la pe care o sp ra u lacheu
al Gueraţ lor ´Ͷͻ, care u se putea duce săş vadă
logod ca c cîd ducesa era plecată de acasă, căc por
tarul lar f pîrît îdată Ͷ Fraco se: fu îh tă că u
fusese acasă î oetul v z te lu ^ Sa tLoup, dar
acu făcea ş ea la fel Ieşea regulat î z lele cîd avea
evo e de ea, ca să se ducă să ş vadă fratele,
epoata ş a ales propr a f că, care sos se de curîd la
Par s Natura fa l ală a acestor v z te pe care le făcea
Fraşo se î sporea pl ct seala dea f 'l ps t de
serv c le e , căc prevedea că va vorb de f ecare v z tă
ca de ceva de care u te poţ l ps , potr v t leg lor
profesate la Sa tAdredesChaps De aceea u
asculta c odată scuzele fără să pr c u ască, pe
edrept, o proastă d spoz ţ e ş căre a î puea vîrf faptul
că Fraco se u spuea : ͣa dus să văd fratele,
a dus să văd epoata", c ͣa dus să văd
alde frate u,a trat fug d să dau b'uăz ua alde
epoată " (sau epoate , ăcelăreasa) Ar f vrut ca f ca
e să se îtoarcă la Cobray Dar ea, folos duse ca o
elegată de prescur
13
ţăr , vulgare îsă, spuea că sar părea foarte lugă săp
tă a pe care ar trebu s o petreacă la Cobray, fără
să a bă ăcar × *ul Cu atît a puţ vo a să se
ducă la sora Fraco se care locu a îtro reg ue u
toasă, căc ͣuţ , spuea f ca Fraşo se , u sît de
loc teresaţ ", dîd acestu d ură cuvît u îţeles
groaz c ş ou Nu se putea hotărî să se îtoarcă la
Mesegl se ude ͣluea e atît de proastă", ude la p aţă,
cuetrele, ͣţăracele", ar descoper vreo legătură de ru
de e ître ea ş ele ş ar spue : ͣIa ,te u tă, u cuva
o f fata răposatulu Baz reau ?" Ar prefera să oară
decît să se îtoarcă să se stator cească acolo, ͣacu cîd
a gustat d v aţa Par sulu ", ar Fraţo se, trad ţ oa
l stă, îtîp a totuş cu buăvo ţă sp r tul de îo re
pe carel îtruch pa oua ͣpar z aă" cîd spuea : ͣE ,
aă, dacă a z de eş re, a decît să tr ţ u
È!"
u pul se răc se arăş ͣSă es ? De ce ? Ca să crap",
spuea Fra^ se care prefera să stea acasă î
săptăîa î care f ca e , fratele ş ăcelăreasa se
duseseră la Cobray De alt ter , ult ă sectată î
care suprav eţu se edesluş t doctr a ătuş Leo e î
ceea ce pr veşte f z ca, Fracb se adăuga cîd vorbea de
acest t p care u se potr vea cu aot pul : ͣE o
răăş ţă d î a lu Duezeu f" Dar răspudea
vă cărel lor e ua pr tru surîs l ps t de v aţă, cu atît
a d feret la aceste prevest r , cu cît, î or ce ch p
petru e, va f fruos : vedea cu străluceşte
soarele de d eaţă pe col cele d F esole, ă
îcălzea la razele lu , tăr a lor ă obl ga să desch d ş
să îch d pe juătate pleoapele, surîzîd t ş ele se
upleau ca şte cadele de alabastru cu o l căr re roz
Nu ua clopotele se îtorceau d Ital a, Ital a Ve se
cu el Mî le eJe cred c oase u vor duce l psă de, flor
ca să c stească a versarea călător e pe care ar f
trebu t so fac od oară, căc de cîd t pul se răc se
arăş la Par s ca
1
Z arul ×(
Poştă peuat că Ͷ corespodeţă exped ată pr

tubur cu aer copr at
$**
î alt a, î oetul cîd e pregătea de plecare
spre sfîrş tul postulu are, î aerul l ch d ş glac al care v
îbă a casta , plata de pe bulevarde, copacul d
ćurtea case oastre, îş desch deau fruzele aşa cu lear
f desch s îtro cupă de apă proaspătă, arc sele, ae
oele de pe PoteVecch o
uata e povest se că A J î spusese acurr, ude s e
ducea doul de Norpo s cîd îl îtîlea casă
Ͷ La doaa de V llepar s s, o cuoaşte foarte b e,
habar avea Se pare că e o f ţa ferecătoare, o
fee e super oară Ar trebu să te duc so vez , î spuse
el A fost de altfel foarte rat M a vorb t de doul
de Guerates ca de u o foarte d st s ; a crezut
totdeaua^ că e o brută Se pare că şt e foarte ulte
lucrur , că are u gust desăvîrş t, ua că e foarte
îdru de uele său ş de rubede le sale Dar de
altfel, după spusele lu Norpo s, arc o s tuaţ e grozavă,
u ua a c , dar î îtreaga Europă Se pare că î
păratul Austr e , îpăratul Rus e , îl tratează absolut ca
pe u pr ete Bătrîul Norpo s a spus că doaa de
V llepar s s ţ e ult l a t e ş î s aloul e a face 1
cuoşt ţă cu ulţ oae teresaţ M a făcut u
călduros elog u al tău, îl ve putea îtîl la ea ş ch ar ţ
ar putea f u bu sfătu tor, dacă trebu e să scr
Căc î dau seaa că u ve face altceva Poate să f e
car eră fruoasă, u e ceea ce aş f preferat petru
t e, dar ve f î curîd bărbat, u vo f totdeaua
lîgă t e ş u trebu e să te îp ed că săţ urez
ͻvocaţ a
Dacă aş f putut cel puţ să îcep să scr u ! Dar
or care ar f fost cod ţ u le î care aş f abordat acest
pro ect (la fel, d păcate ! ca acela, de a u a bea
alcool, dea ă culca devree, dea dor , dea f săă
tos), f e cu fur e, cu 'etodă, cu plăcere, l ps du ă de
o pl bare, aîîdo sau rezervîdo ca o răsplată, pro
f ţ d *de o cl pă, de săătate, folos d acţ uea
forţată a ue z le de boală, d truda ea eşea
totdeaua o pag ă albă, v rg ă de scr s, de eîlăturat
ca acea carte ăslu tă pe care sfîrşeşt , î od fatal, să
o trag ; î uele scaator , or cu a f aestecat î
prealab l cărţ le de joc Nu era decît struetul
ob ce ur lor
10 Ͷ 15
Guerates
dea u lucra, dea u ă culca, dea u dor , care
trebu au să se real zeze cu or ce preţ ; dacă u le rez sta,,
dacă ă ulţuea cu pretextul pe carel găsea î
pr a îprejurare pe care leo oferea z ua aceea, ca să
le las să acţ oeze î vo a lor, ă descurca fără prea
are pagubă, or cu ă od hea cîteva ore, la sfrş tul,
opţ , c tea puţ , u făcea prea ulte excese, dar
dacă vo a să le cotrar ez, dacă avea preteţ a să ă
culc devree, să beau ua apă, să lucrez, ele se î
au, recurgeau la arguete hotărîtoare, ă îbolă
veau dea b elea, era evo t să dublez doza de alcool,,
u ă culca două opţ , c u a putea c t , ş
'făgădu a să* f u altădată a rezoab l, ad că a puţ ,
cu te, ca o v ct ă care se lasă furată de teaă să
u f e asas ată, dacă rez stă
ître t p, tata se îtîl se o dată sau de două
orî ou doul de Guerates ş acu, cîd doul de
Norpo s spusese că ducele era u o rearcab l,
dădea a ultă ateţ e cuv telor sale uoca
statură de vorbă, î curte, despre doaa" de
V llepar s s ͣM a spus că e ătuşa lu : prouţă
V par s M a spus că e extraord ar do tel getă A
adăugat ch ar că ţ e u + adăugă tata
pres oat de edesluş tul aceste expres , pe care cu
s guraţă o îtîl se o dată sau de două or î uele
eor , dar căre a ,u atr bu a u îţeles prec s Maa
îl respecta atît de ult,, îcît văzîd că el u găsea, că
e d feret că doaa de V llepar s s ţ e u ͣb rou
de sp r t", era de părere că acest fapt avea oarecare
portaţă Deş şt a de ult, de la bu ca, c t valora
arch za, îş făcu ua decît o dee a buă despre
ea Bu căea, care era puţ sufer dă, u fu la
îceput favorab lă v z te , apo se dez teresa de ea De
cîd locu a î oul ostru apar taet, doaa de
V llepar s s o rugase de a ulte or să se ducă să o
vadă Bu ca răspusese totdeaua că u eşea î acel
oet, îtrua d acele scr sor pe care, d tru
ob ce ou ş pe care u l îţelegea, ea u le a
l pea, c o lăsa pe Fraco se să le îch dă Iar eu, fără
să dau prea b e seaa ce era acest ͣb rou de
sp r t", aş f fost rat să o găsesc pe bă
trîa doaă d Balbec stalată î faţa uu ͣb rou",
«ceea ee alt ter se ş îtîplă
uata ar f vrut să şt e pe deasupra dacă spr j ul
abasadorulu ar aduce ulte votur la Ist tut, ude
avea de gîd să se prez te ca ebru l ber La drept
vorb d, deş u' îdrăzea să se îdo ască de spr j ul
doulu de Norpo s, u ayea totuş c o s guraţă
Crezuse că avusese dea face cu şte gur rele, cîd
se spusese la ster că doul de Norpo s dorea să
f e s gurul care să reprez te sterul la Ist tut, că
ar pue toate p ed c le cu put ţă cad datur sale
care,
de alt ter , l ar st gher îdeoseb î acest oet,
j>cîct susţ ea pe altc eva uotuş , cîd doul Leroy
Beaul eu îl sfătu se să se' prez te ş ş cupă se reu
jş ta, tata fusese pres oat văzîd că pr tre coleg
pe
(ćare se putea b zu î această îprejurare, e etul
(«ecoo st ul c tase pe doul de Norpo s uata u
lîdrăzea săl îtrebe d rect pe fostul abasador,
dar
1 ădăjdu a că ă vo îtoarce de la doaa de V llepar s s
l!cu alegerea sa as gurată V z ta aceasta era etă
KPropagada doulu de Norpo s, care era îtradevăr
l stare să as gure tat două tre d Acade e,
Ise părea de alt ter cu atît a probab lă, cu cît
buă
Ivo ţa abasadorulu era proverb ală, ce care ţ eau,
a
(puţ la el recuoscîd că ău altu a u plăcea
latît de ult să f e serv ab l Pe de altă parte, îl
proteja
|pe tata la ster îtr u ch p cu ult a
prouţat
ecît pe or care alt fucţ oar
uata a îtîl îcă pe c eva, dar această tîl re
151 u , apo îl d gă la > cule urecu pe stradă pe
llîgă doaa Sazerat a căre sărăc e relat vă î
reducea I v aţa la Par s la şeder rare cîd o găzdu a vreo
pr eteă ("N e ul pl ct sea pe tata a ult decît
doaa lSazerat, astfel îeît aa era evo tă să
spuă o dată Ipe a cu o voce g gaşă ş rugătoare :
ͣDragul eu, va ] trebu să o v t o dată pe doaa
Sazerat, u va sta (prea ul t", ba ch ar : ͣAscultă, îţ
vo cer e u ar e ] serv c u, dute să fac o v z tă scurtă
doae Sazerat jŞt ' că u place să te pl ct sesc, dar
ar f j atît de dră(guţ d partea ta" uata rîdea, se
supăra puţ , ş se 1 ducea să facă v z ta Deş doaa
Sazerat ul auza,
17
tata, îtîl do, se îdreptă spre ea descoper duse, dar
spre adîca sa u re, doaa Sazerat se ulţu cu u
salut rece, s l t de pol teţe, faţă de c eva care e v ovat
de o faptă urîtă sau e codaat să tră ască de acu
îa te îtraltă e sferă uata se îtoarse supărat, ulu t
A doua z , aa o îtl îtr u salo pe doaa Saze
rat, care u ît se îa ş sur se cu u aer vag ş
tr st, ca ue persoae cu care te a jucat î cop lăr e,
dar cu care a îcetat de atuc or ce legătur , pe tru
că a dus o v aţă desfrată, sa ăr tat cu u ocaş sau,
ş a rău îcă, cu u bărbat d vorţat Dar păr ţ e
acordau ş sp rau de totdeaua doae Sazerat
st a
cea a adîcă îsă (ceea ce gora aa) doaa Sa
zerat, s gură de felul e la Cobray, era dreyfusardă
uata, pr ete cu doul Mel e, era cov s de v ovăţ a
lu Dreyfus Refuzase d spus şte coleg care îl ru
gaseră să seeze o l stă rev z o stă Nu adresă c
u cuvît opt z le, cîd află că a urat o l e de co
du tă d fer tă Părer le sale erau cuoscute Era c t peac
tratat drept aţ oal st Iar bu ca, s gura d fa l e
pe care parcă o îflăcăra o îdo ală geeroasă, or de
cîte or se vorbea de ev ovăţ a pos b lă a lu Dreyfus,
dădea d cap, gest al căru tîlc ul îţelegea atuc ͣ
ş care seăa cu acela al cu va pe carel st ghereşt î
gîdur le sale a ser oase Maa, şovă d ître dragostea
ce o purta tat ş ădejdea că aş f tel get, se eţ "
ea îtro ehotărîre pe care o traducea pr tăcere N I
sfîrş t, bu cul, care adora arata (deş obl gaţ le W
ebru al gărz aţ oale fuseseră coşarul vîrste sale
ature), u vedea c odată, la Cobray, def lîd u
reg et î faţa gr lajulu , fără să se descopere eîd tre
ceau col oelul ş drapelul uoate acestea erau de ajus
ca doaa Sazerat, care cuoştea tee c v aţa
dez teresată ş oorab lă a tat ş a bu culu , să
cos dere ca pe şte copl c a Nedreptăţ Cr ele
d v duale se artă, dar î c u caz part c parea la o
cr ă colect vă, îdată ce află că este at dreyfusard, puse
ître ea ş el cot ete ş veacur Ceea ce expl că că, la
aseeea depărtare î't p ş î spaţ u, salutul e păru
percept b l tat ş că ea u s ar f gîd t să ît dă
îa sau
$*, -
să spuă vreu cuvît, care ar f putut străbate
lu le ce despărţeau
Sa tLoup trebu d să v ă/ la Par s, î făgădu se 'ͻ',
să ă ducă la doaa de V llepar s s ude ădăjdu a, ͻ'
fără să f spus, că o vo îtîl pe doaa de Guera
tes Mă rugă să przesc la restaurat cu aata lu pe
care o vo coduce, a tîrz u, la o repet ţ e urebu a să
e duce să o luă d eaţa de la locu ţa e , î îpre
jur le Par sulu
11 rugase pe Sa tLoup ca restauratul î care ave
să prîz (î v aţa t er lor ob l cheltu tor , restaura
tul joacă u rol tot atît de portat ca lăz le cu stofă
d poveşt le arabe), să f e de prefer ţă acela ude A e
ă ves t s e că va tr a ca î aş
teptar ea s ez oulu de la Bal bec Eu car e v sa la
atî tea căl ător ş făcea atî t de puţ e, aş f fos t
f oar t e î cî ta t s ă r evăd p e c eva ca r e f ăcea par
te a ult d Balbec decît d a t r le ele, ch ar
d Balbec îsuş , c eva care se ducea acolo î toţ a ,
care, cîd oboseala sau cursur le ă obl gau să răî la
Par s, î răst pul sfîrş tur lor lug a după a ez lor
de ul e, î aşteptarea cl eţ lor care aveau să v ă la
c ă, cot ua să pr vească soarele ce apuea ş d spărea
î are, pr paour le de st clă d sufrager a are, î
dosul căre a, î cl pa î care asf ţea, ar p le e şcate
ale vapoarelor îdepărtate ş albăstr seăau cu şte
flutur exot c ş octur îtro, v tr ă Maget zat el
îsuş de atracţ a puter că a Balbeculu , aeest
deveea la rîdul său aget petru e Stîd
de vorbă cu el, ădăjdu a să f u î legătură cu Balbecul,
să real zez pe loc ceva d farecul călător e '
A plecat îcă de d eaţă de acasă, ude a lă
sato pe Fraşo se geîd, petru că lacheul logod t u
putuse arăş să se ducă aseară săş vadă logod ca
Fraco se îl' găs se plîgîd, lacheul era cît pe ac să l
pălu ască pe portar, dar se stăpî se, căc ţ ea la locul
său ' ´ '
î a te d e a a ju ge la Sa t L o u p , ca r e
tr eb u a s ă ă aştep te î faţa porţ sale, a
îtîl t cu Legrad , p e car el 1 p erd u s e d
ved er e î că d e la C o b ra y ş
19
care, deş îcăruţ se acu, îş păstrase aerul tfăr şî
ev ovat Se opr
Ͷ Ah ! Ia te u tă, î spuse el, ce bărbat ş c ş îcă
î red gotă ! Iată o l vrea cu care depedeţa ea u
sar acooda Este adevărat că trebu e să f
ode,, să fac v z te ! Laval era ş vestoul eu u sît
elalocul lor, ca să v sez, aşa cu fac î faţa vreuu
orît pe juătate d strus Şt ţ că st ez fruoasele
îsuş r ale sufletulu dueavoastră ; ceea ce îseaă
că regret espus că le veţ reega pr tre Get l
F d capab l să staţ o cl pă î atosfera greţoasă
petru e, de eresp rat, a saloaelor, prouţaţ
îpotr va v torulu dueavoastră, codaarea,
blesteul Profetulu Văd cu se petrec lucrur le,
frecvetaţ ͣ le uşurat ce", soc etate castelelor ; acesta
e v c ul burghez e coteporae Ah ! ar stocraţ
ueroarea a fost cu u se poate a v ovată că u le
a tă at gîtul la toţ Sît cu toţ şte puşlaale s stre,
cîd u sît ua şte d oţ desăvîrş ţ I sfîrş t,
săraul eu cop l, dacă vă auză ! î t p ce vă veţ
duce la vreu $bătrîul dueavoastră pr ete
va f a fer c ţ decît dueavoastră, căc va pr v s gur,
îtro ahala, cu se îalţă lua tradaf r e pe cerul
v olet Adevărul este eă u aparţ de loc acestu
păît pe care ă s t atît de ex lat ; toată forţa
grav taţ e e ecesară ca să ă eţ e pe el ş ca să u
evadez î altă sferă Sît d tr altă plaetă Ad o, u
luaţ î ue de rău vechea s cer tate a ţăraulu de
pe V voe care a răas î acelaş t p ţăraul de la
Duăre Ca să vă dovedesc că vă preţu esc, vă vo
tr te ult ul eu roa Dar o să vă placă ; u
este destul de decadet, destul de ͣsfîrş t de secol"
petru dueavoastră, e prea s cer, prea c st t ; după
cu s gur aţ ărtur s t, vă trebu e Bergotte, ceva
fezadat petru gustul blazat al desfrîaţ lor raf aţ , î
grupul dueavoastră trebu e să f u cos derat ca o
deşcă bătrîă ; greşesc puîd ă î ceea ce scr u, aşa
ceva u se a poartă ; apo , v aţa ulţ u e
destul de d st să ca să tereseze sob sele
duea
1
Pag
150
ͻ
voastră îcercaţ să vă a t ţ ueor cuvîtul Mtu to
rulu : ͣ Fă asta ş ve tră " Ad o, pr etee !
Ma despărţ t de el u prea d spus Uele a
t r sît ca pr ete cou , şt u să îpace lucrur le ;
arucat pr tre laur le presărate cu flor galbee, ude
se îgrăădeau ru e feudale, podeţul de le e uea,
pe Legrad ş pe e, aşa cu uea cele două a ur
ale V voe
După ce eş se d Par s ude, deş pr ăvara
jea, copac bulevardelor ab a erau îpodob ţ cu pr ele
lor fruee, cîd Sa tLoup ş cu e a eoborît d
treul de cetură î satul d arg ea Par sulu ude
locu a aata lu , a îcercat o are îcîtare, văzîd
f ecare grăd ţă pavoazată cu esele altare albe' ale
po lor î floare Parcă era ua d acele serbăr c udate,
poet ce, trecătoare ş locale pe care v să le cotepl
de foarte departe, la epoc f xe, dar aceasta era dată de
atură Flor le de c reş sît atît de strîs l p te de raur ,
ca o teacă albă, îcît de departe, pr tre po care aproa
pe c u erau îflor ţ , c îfruz ţ , a f putut crede,
î z ua aceasta cu soare îcă atît de rece, că u erau
flor , c zăpadă top tă a ure'a care răăsese îcă pe ar
ð
buşt Iar per ar îvălu au f ecare casă, f ecare curte
odestă, cu u alb ş a vast, a otova, a străluc
tor, ca ş cu toate casele, toate locur le îgrăd te d
sat ar f fost pe cale să facă, la aceeaş dată, pr a lor
îpărtăşa e
La, porţ le acestor sate d îprejur le Par sulu
sît îcă parcur d veacul al XVIIlea ş al XVIIIlea care
au cost tu t aşau tele ͣfol es" ale tedeţ lor ş
ale favor telor U hort cultor folos se ua d ele,
s tuată sub velul şosele , petru cultura po lor rod tor
(sau poate păstrase ua deseul ue l vez ese d
acele t pur ) Cult vaţ î ş rur ce se îcruc şau, per
aceşt a, a răr ţ , a puţ îa taţ decît ace a pe care
văzuse, alcătu au şte patrulatere ar Ͷ despărţ te
pr z dur joase Ͷ de flor albe, ar de| f ecare parte
lu a se zugrăvea altcu, astfel îcît toate aceste
odă
Case de petrecere la ţară
151

fără tava ş î pl aer păreau că sît acelea d Palatul
Soarelu , aşa cu a f putut să le regăseşt î Creta ;
ele te îdeau să te gîdeşt ş la caerele uu rezer
vor ş la cutare părţ d are pe care oul le subîparte
petru pescu t sau ostre cultură, cîd vedea , după cu
erau expuse, lu a după raur le pr ăvărat ce, desfă
şurîd c ş colo, făcîd să scl pească pr tre paraclîcul
cu gr laj ş pl de azur al raur lor, spua îălb tă a
ue flor îsor te ş spuoase
Era u sat vech , cu pr ăr a sa coaptă ş aur tă î
faţa căre a î loc de stîlp îalţ î vîrful cărora se pue
cîte u pre u, ş de drapele, tre per ar erau pavoa
zaţ graţ os c t, sat alb, ca petru vreo serbare c v că
ş locală
Rabert u vorb c odată a cu drag de pr ete
a lu ca î t pul acestu dru Î dădea seaa că
ua ea avea rădăc î a lu ; v torul carel aştepta
î arată, s tuaţ a lu odeă, fa l a lu , f reşte C Ă
u erau d ferete, dar u valorau c pe departe cît
lucrur le cele a ărute, legate de aata lu Era
s gura care avea î och lu prest g u, f t a ult
prest g u decît Gueraţ ş 'toţ reg de pe păît Nu
şt u dacăş spuea î s ea lu că ea era de o eseţă
super oară or cu , dar şt u că u avea luarea te, c
gr jă decît petru ce o pr vea pe ea Pr ea, era î stare
să sufere, să f e fer c t, poate să uc dă Nul teresa, ul
pas oa îtradevăr c, decît ce vo a, ce ar face aata
lu , decît ce se petrecea, ş se putea deoseb cel ult pr
expres fugare, î spaţ ul îgust al feţe sale ş sub fru
te e pr v leg ată El, atît de del cat cîd era vorba de
or ce alt lucru, se gîdea la perspect va ue căsător
străluc te ua ca să poată cot ua să o îtreţ ă, să o
păstreze Dacă tea f îtrebat ar f preţu to, cred
că u ţ a f putut îch pu vreodată u preţ destul de
r d cat Nu se îsura cu ea d tru st ct pract c care
îgădu a săş dea seaa că îdată ce ea u ar a avea
c de aşteptat de la el, l ar părăs sau cel puţ ar
duce v aţa care ar plăcea, ş că trebu a ţ ută î aştep
tarea z le de î e Căc presupuea că poate ul u
beşte Fără îdo ală că af ecţ uea geerală căre a se
152
spue dragoste trebu a săl s lească Ͷ aşa cu s leşte pe
toţ bărbaţ Ͷ să creadă d cîd î cîd căl ubeşte
Dar s ţul său pract c î spuea că această dragoste pe
care ea o purta o îp ed ca să ul părăsească ua
d pr c a ba lor să ş că î z ua î care u ar a
avea c de aşteptat de la el, ea sar grăb (v ct ă a
teor lor pr ete lor să , a l teratur ş cot uîd să l
ubească totuş , gîdea el) să se despartă de el
Ͷ î vo face astăz , dacă e drăguţă, î spuse el, u
dar care va plăcea U col er pe care la văzut la Bouehe
ro E ca scup petru e, î oetul de faţă
tre zec de de frac Dar t t ca de ea are prea
ulte plăcer î v aţă Va f foarte ulţu tă, î vorb se
de acest col er ş spusese că cuoştea pe c eva care
poate l ar ofer Nu cred să f e adevărat, dar f e ce o
f , a îţeles cu Bouchero, care e fur zorul fa l e ,
ele, ca să l puă la o parte Sît fer c t la gîdul
că a so vez ; are o utră extraord ară ( a dat
b e seaa că gîdea toca cotrar ul, toca ca u rea
ea să f e ş a are), dar are a cu seaă o judecată
ulu toare, poate că î faţa ta u va îdrăz s ă vorbească
ult, dar ă bucur d a te de ceea ce va spue î
ură despre t e, şt că spue uele lucrur pe care le
poţ adîc la f t, are îtr adevăr ceva pyt c î ea
Ca să ajuge la casa î care locu a, a trecut pr
faţa uor grăd ţe ş u ă putea îp ed ca să u ă
opresc, căc îţ luau och cu c reş ş cu per lor îflo r ţ ;
fără îdo ală, pîă a er goale ş elocu te ca o 'prop
etate răasă eîch r ată, acu se populaseră pe
eaşteptate ş se îfruuseţaseră cu aceste flor ce se
v seră î aju, ale căror fruoase roch dalbe le zărea
pr tre gr lajur î colţul ale lor
Ͷ Ascultă, după cîte văd, vre să ad rj această ab
ată, vre să f poet c, î spuse Robert, a şteaptăă
d
a c , pr etea ea locu eşte foarte aproape, ă duc ş
o
au
Aşteptîdul, a făcut cîţ va paş , a trecut pr faţa
grăd lor odeste Dacă r d ca capul, vedea ueor
şte fete la ferestre, ba ch ar î pl aer ş la îălţ ea
uu etaj, c ş colo, lăd oase ş uşoare, î toaleta lor
153
proaspătă ş ov, atrate de raur , şte tufe
t ere de l l ac se lăsau legăate de boare fără să se
gîdească la trecătorul care r d ca och pîă la
eza ul de verdeaţă Recuoştea î ele p lcur le
v olete rîdu te la trarea parculu doulu Swa, î
dupăa ezele calde de pr ăvară, o uată tap ţer e
prov c ală A apucat pe o potecă ce ducea la o
paj şte, ude sufla u aer ca la Cobray, dar u e
a puţ adevărat că, pe păîtul gras, ued ş rural
care ar f putut f pe ar r ,g ea V voe , se v se,
puctual la îtîl re ca toată bada tovarăş lor să , u v
pr are ş alb careş ag ta surîzîd ş opuîd soarelu ,
ca o perdea de lu ă ater al zată ş palpab lă, flor le
sale frăîtate de ad ere, «dar etez te ş arg tate de
raze
Deodată se v Sa tLoup îsoţ t de aata sa ş a
recuoscut, atuc î fee a care era petru' el toata dra
gostea, toate g găş le pos b le ale v eţ , a căre perso
al tate îch să ster os îtru trup ca îtru taber
acol, era ob ectul asupra căru a se trudea ereu îch pu
rea pr eteulu eu, pe' care s ţea că ul va cuoaşte
c odată, despre care se îtreba eîcetat 'ceea ce
este ea ca atare, d colo de vălul pr v r lor ş al căr , î
fee a aceasta a xrecu
scut îdată pe &,-
( + aceea care, acu cîţ va a (î luea aceasta
fee le îş sch bă atît de repede s tuaţ a, cîd ş ro sch
bă) spuea codoaşe :
Ͷ Atuc , î e seară, dacă aveţ evo e de e
petru c eva, aveţ decît să ă cheaţ
Ş cîd îtradevăr se tr tea după ea ş era s gură
î oda e cu c eva, şt a atît de b e de ce fusese cheată,
îcît după ce îch dea uşa cu che a, d precauţ e de
fee e prevăzătoare sau dator tă uu gest r tual, îce
pea să se dezbrace repede, aşa cu te dezbrac î faţa
uu ed c care te va asculta, ş u se oprea decît dacă
acel ͣc eva", eplăcîdu ud tatea, î spuea că poate
să răîă î căaşă, aşa cu procedează u pract c e
care, avîd urechea f ă ş teîduse să u le răcească
bolav , se ulţuesc să asculte resp raţ a ş bătă le
prtro rufă D această fee e a căre îtreagă
v aţă, toate gîdur le, tot t recutul, toţ bărbaţ de
care
$.*
putuse f posedată, î erau at t de d ferete îc t, dacă
lear f povest t, aş f aseultato decît d pol teţe
ş ab a aş f auz to, a s ţ t că îgr jorarea, ch ul,
dragostea lu Sa tLoup se s l seră să facă Ͷ d ceea
ce era petr u e o jucăr e eca că Ͷ u ob ect
de sufer ţe eărg te, avîd valoarea ex steţe
îsăş Vzîd aceste două eleete d soc ate petru că o
cuoscuse pe &,- ( +îtro casă de
toleraţă), î spuea că ulte fee petru care
bărbaţ tră esc, suferă, se ooară, pot f ele sele sau
petru alţ ceea ce Rachel era petru e Mă ulu a
deea că v aţa e ar putea stîr o cur oz tate dure oasă I
aş f putut povest lu Robert foarte ulte sprăv deale
e , care se păreau faptele cele, a d ferete d
lue Dar cît lar f îh t pe el ! Ş ce u dăduse să le
cuoască, dar fără să reuşească !
Î dădea seaa de tot ceea ce o îch pu re oe
ească poate presupue î dosul uu obraz ca acela al
Rachele , dacă ag aţ a a cuoscut o a îtî ; ş
vers, î ce eleete ater ale zerab le ş l ps te de
or ce valoare, se putea descopue ceea ce era ţ ta atîtof
v sur , dacă lucrul ar f fos t perceput îtralt fel, pr
cuoaşterea cea a tr v ală Îţelegea că ceea ce se
păruse că u făcea douăzec de frac , î casa de tole
raţă ude eraţ petru e doar o fee e dor că să
cîşt ge douăzec de frac , poate valora a b e de u
l o, a ult decît toate s tuaţ le v d ate, ch ar
decît dragostea de fa l e dacă a îceput pr aţ îch
pu că este o f ţă ster oasă, teresată de cuoscut,
greu de cupr s, de păstrat Fără îdo ală, Robert ş cu
e vedea tot aceeaş f gură eîseată ş îgustă
Dar ajusese la ea pe două că opuse care u vor cou
ca c odată ş u vo vedea c odată aceeaş faţă
F gura aceasta, cu pr v r le, cu surîsur le, cu şcăr le
gur sale, a cuoscuto d afară, ca aceea a ue fee
oarecare care ar face petru douăzec de frac tot ce aş
vrea De aceea pr v r le, surîsur le, şcăr le gur î
apăruseră ca îseîd ua acte geerale, fără c
d v dual, ş sub ele aş f avut cur oz tatea să caut o
f ţă Dar ceea ce se ofer se îtrucîtva la îceput, '
155
această f gură care cos ţea, fusese petru Robert u
puct de sos re spre care se îdreptase îfrutîd atîtea
ădejd , îdo el , bău el , v sur ! Da, el dăduse peste u
l o ca să obţ ă să u f e a altu a ceea ce se ofer se
ca or cu , pe douăzec de frac Faptul că o avusese
la acest preţ se poate datora îtîplăr ue cl pe, ue
cl pe î t pul căre a aceea care părea gata să se dea,
se sustrage, avîd poate o îtîl re, vreu ot v care o
face a d f c lă î z ua aceea Dacă are dea face cu u
set etal, ch ar dacă uş dă, ş a ales dacăş dă
seaa, îcepe u joc îgroz tor Icapab l să ş îv gă
decepţ a, să se l psească de această fee e, goeşte
după
ea, ea fuge de el, astfel îcît u surîs pe care u îdrăz
ea săl ădăjdu ască e plăt t de o e de or a scup
decît ar f trebu t să f e plăt te ult ele e favorur î
acest caz se îtîplă ueor , cîd d pr c a 1, uu ra
ţ oaet prea a v îb at cu o laş tate î faţa sufe
r ţe , a săvîrş t, ebu a de a face d tr o tîrfă u
dol acces b l, ca cele d ură favorur sau ch ar pr
ul sărut să ul obţ c odată, c u a îdrăzeşt
săl cer , ca să u dez ţ îcred ţăr le de dragoste
plato că Ş este atuc o are sufer ţă să or fără
să f şt ut vreodată ce poate f sărutarea fee pe
care
a ub to cel a ult' D fer c re, Sa tLoup reuş se
totuş să obţ ă toate favorur le Rachele F reşte, dacă
ar f şt ut acu că ele fuseseră ofer te or cu pe u pol,
fără îdo ală că ar f f sufer t îgroz tor, dar u e a
puţ adevărat că ar f dat acel l o ca să le păstreze,
căc or ce ar f aflat u l ar f putut abate Ͷ căc ceea
ce este portat la o u poate avea loc decît fără vo a
lu , pr acţ uea vreue ar leg f reşt Ͷ d calea
pe care se îdruase ş pe care f gura aceasta u se pu
tea îfăţ şa decît pr v sur le pe care ş le făur se
Iob l tatea' aceste feţe subţ r , ca aceea a ue fo de
hîrt e supusă pres u lor colosale a două atosfere,
se părea ech tab lă de două f tur care duceau la ea
fără să se îtîlească, căc ea le despărţea îtradevăr,
pr v do aîdo , Robert ş cu e, o vedea d
aceeaş latură a sterulu >
Nu pot spue c ă &,- ( + se
părea prea eîseată, c găsea toca că
puterea
156
îch pu r oeeşt , luz a pe care se b zu au durer le
dragoste erau ar Robert văzu că avea aerul
eoţ oat A îtors pr v rea spre per ş c reş d
grăd a d faţă ca să creadă că ă eoţ oa
fruuseţea lor Ş ea ă şca oarecu, î acelaş ch p,
aprop d de e lucrur pe care u le vez ua cu
och , dar pe care le s ţ î ă
Cofudîd aceşt arbuşt pe care î văzuse î gră
d ă, cu şte ze stră , u a îşelat oare ca Made
le e care," î altă grăd ă, îtro z a căre a versare
avea să a bă loc î curîd, văzuse o foră oeească ş
ͣcrezuse că era grăd arul ?" Paz c a a t r lor d
epoca de aur, chezaş a făgădu el că real tatea u e
ceea ce crede, că spledoarea poez e , că uata
ăreţ e a ev ovăţ e vor străluc î ele ş vor putea f
răsplata pe care e vo strădu să o er tă, făptur le
ar ş albe uat plecate deasupra ubre pr el ce
s este , pescu tulu , lectur , u erau a degrabă şte
îger ? A sch bat cîteva cuv te cu aata lu Sa t
Loup A străbătut satul, ale căru case erau urdare
Dar lîgă cele a sărăcăc oase, lîgă acelea care păreau
că fuseseră arse de o ploa e de s l tră, u călător ta c
care se opr se o z î cetatea blesteată, u îger strălu
c tor sta drept, ît zîd larg deasupra lor orb toarea
ocrot re a ar p lor sale de ev ovăţ e : era u păr îflor t
Sa tLoup făcu cîţ va paş îa te cu e:
Ͷ M ar f plăcut să o f aşteptat îpreuă, tu ş
cu e, aş f fost ch ar a ulţu t să prîzesc s gur
cu t e ş să f răas s gur îpreuă, pîă î oe tul
plecăr la ătuşa ea Dar b ata fată, î face atîta
plăcere, ş e atît de drăguţă cu e, şt , a pututo
refuza De alt ter o săţ placă, e o fee e cultă, o
f ţă care v brează ´ş apo e atît de plăcut să prîzeşt
cu ea, e atît de agreab lă, atît de s plă, totdeaua foarte
puţ preteţ oasă
Cred totuş că Robert scăpă o cl pă, toca î d
eaţa aceea ş pesee petru pr a oară, de fee a pe
care, d g găş e î g găş e, o alcătu se îcet, ş zăr deoda
tă, la oarecare depărtare de el, altă Rachel, u dupl cat al
e ͣ dar cu totul d fer t ş care) îtruch pa o s plă
fee e
$.ö
uşoară După ce a părăs t fruoasa l vadă, ea dus
să luă treul ca să e îtoarce la Par s, cîd î gară,
Rachel, ergîd la cîţ va paş de o fu terpelată ş
recuoscută de şte tîrfe ord are aşa cu era ş ea ş
ćare, crezîd la îceput că era s gură, str gară : ͣRachel,
v cu o , Luc ee ş Gera e sît î vago, a este
îcă u loc, v o, vo erge îpreuă la (+ . ş
´se pregăteau să prez te do bă eţ de prăvăl e, aaţ
lor care le îsoţeau, c d, văzîd aerul oarecu st gher t
al Rachele , îş îdreptară pr v rea cu cur oz tate ceva
af departet e zăr ră, ş scuzîduse, îş luară răas bu,
pr d salutul e ca îcurcat, dar pr eteesc Erau două
Hete fee de stradă cu gulere de taţ e de lutru,
avîd ca aceeaş îfăţ şare ca Rachel cîd Sa t Loup
o îtîl se îtî a oară Sa t Loup u le cuoştea, c
u le şt a uele, ş văzîd că au aerul dea f bue
pr etee cu pr etea sa, îl străfulgera deea că Rachel poate
căş avusese locul, poatel avea îcă îtro v aţă ebă
u tă de el, foarte deoseb tă de aceea pe care el o ducea
cu ea, o v aţă î care putea avea o fee e pe u pol
Pres ţ doar această v aţă, îch pu duş î cetrul e o
Rachel cu totul alta decît aceea pe care o cuoştea, o
Rachel, la fel ca cele două curv şt e, o Rachel de douăzec
de frac î fod, Rachel se dedublase o cl pă, petru'
el, zăr se la oarecare d staţă de Rachel a lu , pe Rachel
ͻcurv şt a, pe Rachel cea reală, presupuîd că cea d
tî ar f fost a reală decît cealaltă Poate că lu Robert
î trecu atuc pr gîd că, d acest fer î care tră a
ću perspect va ş eces tatea ue căsător bogate, cu e
vo a de a ş v de uele ca să poată cot ua să dea
o sută de frac pe a Rachele , s ar f putut sulge
lese ş sar f putut bucura aproape pe c de favoru
r le aate sale, ca aceşt bă eţ de prăvăl e de
acelea ͻ ale tîrfelor lor Dar cu să purceadă ? Rachel u
greş se cu c Ma puţ copleş tă cu darur ş ateţ ,
ar f a puţ drăguţă, u ar a spue, u ar a
scr e acele lucrur carel eoţ oau atît de ult ş pe
care le ć ta cu oarecare îdr e caaraz lor să , avîd gr ja
să subl eze c t de drăguţ era d parte , dar o ţîd
să
P a t a j c u r o t l e
158
spuă că o îtreţ e fastuos, ba că această ded caţ e
pe o fotograf e sau forula aceasta petru a îche a o
telegraă era trasutarea aurulu sub fora e cea
a redusă ş cea a preţ oasă Dacă se ferea să spuă
că aceste rare
|
%#

|
f e
drept, Ͷ deş aseeea raţ oaet s pl st e folos t
pîă la absurd petru toţ aaţ care plătesc, petru
atîţ a soţ , Ͷ să se spuă că o făcea d aor propr u,
d va tate Sa tLoup era destul de tel get ca săş
dea seaa că, graţ e uelu său are, a îfăţ şăr sale
fruoase, ar f găs t lese ş gratu t îr lue toate volup
tăţ le va tăţ , ş că, d potr vă, toca legătura sa cu
Rachel îl pusese; oarecu î afară de lue ş făcea să
f e a puţ cotat î ea Nu, acest aor propr u de t
vo să par că deţ gratu t dovez le aparete de pred
lecţ e ale acele a pe care o ubeşt , e ua u der vat
al dragoste , evo aj de a ţ îfăţ şa ţ e îsuţ ş altora
că eşt ub t, petru că ubeşt atît de ult Rachel se
aprop e de o , lăsîd pd cele două tîrfe să urce î
copart etul lor ; dar u ua gulerul de lutru fals
al acestora ş aerul îţepat al bă eţ lor de prăvăl e, c ş
uele de Luc ee ş Gera e o eţ ură o cl pă pe
oua Rachel Sa tLoup îş îch pu o cl pă v aţa d
Place P galle, cu pr ete ecuoscuţ , cu avetur sord
de, cu dupăar eze de plăcer ev ovate î acel Pa*r s
ude îsor rea străz lor por d de la ) de Cl
chy u se) părea aceeaş ca lu a soarelu ude se
pl fba cu aata lu , căc dragostea ş sufer ţa care se
îb ă cu el au, ca beţ a, puterea să d fereţ eze lucrur le
î tea oastră Bău cît pea c u Par s ecuoscut
î jlocul Par sulu îsuş ; legătura lu î apăru ca ex
ploatarea ue v eţ stra , căc dacă cu el Rachel î se
ăa oarecu, ea tră a totuş o parte d v aţa e reală
cu el, ch ar partea cea a de preţ d pr c a suelor
eore pe care le dădea, partea care o făcea să f e
atît de v d ată de pr etee ş care va îgădu să se re
tragă la ţară sau să se laseze î ar le teatre, după ceş
va f făcut sua Robert ar f vrut să o îtrebe pe Rachel
c e erau Luc ee ş Gera e, ce aue ar f spus
dacă sar f urcat î copart etele lor, cu ş ar f
petrecut îpreuă ea ş caaradele e o z care poate
sar f sfîrş t ca d vert set supre, după plăcer le sa
t gulu , la tavera Olyp a, dacă el, Robert, ş cu e
a f fost de faţă Vec ătăţ le tavere , care pîă a
tuc se păruseră esufer te, î trez ră
cl pă cur oz
tatea, sufer ţa, ş soarele aceste z le pr ăvărat ce care
´da î Cauart , ude, dacă u lar f cuoscut pe
Robert, Rachel poate s ar f dus spre seară ş ar f cîş
;t gat u pol, î pr leju ră o edesluş tă ostalg e Dar la
ce bu să puă îtrebăr Rachele , cîd şt a d a te
ͻcă răspusul va f o s plă tăcere sau o c uă sau
ceva foarte ´ pe b l petru el care u ar destă u
c ? Dedublarea Rachele ţ use prea ult Fucţ oar
«că lor ferate îch deau uş le, ea urcat repede îtru
vago de clasa îtî , perlele uate ale Rachele î a
t ră d ou lu Robert că este o fee e de are
preţ, ó îgî e, q făcu să tre arăş î propr a lu
ă ;ude o coteplă, ter or zată, aşa cu făcuse
totdeaua pîă acu Ͷ cu excepţ a acele scurte cl pe
cîd o văzuse pe o P galle de p ctor pres o st Ͷ ş
treul plecă
Era îtradevăr, o ͣl teratură" Nu cote vorb du
de cărţ , de arta ouă, de tolsto s, decît petru al
îv u pe Sa tLoup că bea prea ult v
$Ah ! dacă a putea tră u a cu e, te aş face
ͻsă be apă ş ţ ar erge a b e
$Nea îţeles să plecă departe
$Dar şt prea b e că a ult de lucru (căc lua
î ser os arta draat că) Ce ar spue de alt ter fa
l a ta ?
îcepu să aducă îv u r fa l e lu Robert, îv u r
care sau părut foarte îdreptăţ te ş la care Sa t
Loup, deş o asculta pe Rachel î ce pr vea v ul, aderă
pe deatregul Eu, care ă teea atît de ult de v
cîd era vorba de Sa t Loup ş dădea seaa ´de
flueţa buă a aate sale, era gata săl sfătu esc
săş tr tă fa l a la pl bare Och t ere fee
lăcr ară, cîd a avut prudeţa să vorbesc de Dre
160
$ B etul art r, spuse ea îfrîîdu ş u oftat, o să
oară acolo d v a lor
$ L şteştete, Zezette, se va îtoarce, va f ach tat,
eroarea va f recuoscută
$ Dar pîă atuc va ur ! I sfîrş t, cel puţ cop
lu vor purta u ue epătat Dar cîd te gîdeşt c t
trebu e să sufere, toca asta ă ooară ! Vă v e să
credeţ că aa lu Robert, o fee e p oasă, spue că tre
bu e să răîă î Isula Draculu , ch ar dacă e ev o
vat, u îgroz tor ?
$ Da, îtradevăr, aşa spue ea, af ră Robert E
aa ea, a c de ob ectat, dar e foarte adevărat
că are ses b l tatea Zezette
I real tate, aceste prîzur ͣatît de ost e"
decurgeau totdeaua î îprejurăr foarte eplăcute
Căc îdată ce Sa tLoup se afla cu aata lu îtr u
local publ c, îş îch pu a că ea se u tă la toţ bărbaţ de
faţă, se îtueca ,ea' îş dădea seaa de proasta lu
d spoz ţ e pe care poate se auza so aţîţe, dar pe care,
j g tă de toul lu , u vo a ,a degrabă d tr u aor
propr u prostesc, să a bă aerul că îcearcă să depuă
arele; se prefăcea că uş despr de och de pe
cutare sau cutare bărbat, ş de alt ter u era
totdeaua ua u joc îtr adevăr, dacă doul care
se îtîpla să f e vec ul lor la teatru sau la cafeea,
dacă pîă ş v z t ul trăsur î care se urcaseră avea u
ce plăcut, Robert, alarat îdată de geloz a sa, îl
observase îa tea aate sale ; vedea ua decît î el
ua d făptur le spurcate de care vorb se la Balbec
,care pervertesc ş ec stesc fee le ca să se auze, o
ruga stăru tor pe Rachel săş îtoarcă pr v r le de la el ş
pr aceasta ch ar î atrăgea ateţ a asupra lu Dar
Rachel găsea ueor că Robert avusese u gust atît de bu
î bău el le sale, îcît îceta de al a sîcî , ca el să se
l ştească ş să cos tă să se ducă să facă u dru ca
să lase t pul să tre î vorbă cu ecuoscutul, adesea
să dea îtîl re, ueor ch ar săş sat sfacă u capr c u
trecător
A desluş t îcă d cl pa cîd a trat î restau
rat că Robert avea aerul îgr jorat Căc Robert băgase
ua decît de seaă ceea ce e scăpase la Balbec, că,
pr tre caaraz s vulgar , A e, cu o străluc re o
11 Ͷ Guerates 161
destă, degaja fără să vrea aerul roat sulu ,, care
eaă de a ulţ a d părul îfo at ş d tru as
grecesc,, graţ e cărora se deosebea de ulţ ea celorlalţ
serv tor Aceşt a aproape toţ vîrst c , ofereau t pur
extraord ar de urîte ş foarte prouţate de preoţ
pocr ţ , de cofesor făţar c , a adesea de foşt actor
co c a căror frute ţugu ată u o îtîleşt decît î
colecţ le de portrete expuse î foa erul u l s stor c al
c lor teatre u tate, ude sît îfăţ şaţ jucîd rolur de
lache sau de ar pot f ş al căror t p sole, graţ e ue
recrutăr selecţ oate ş poate uu fel de u re ered tară,
acest restaurat părea căl păstrează îtru so de coleg u
prevest tor D eoroc re, A e recuoscîdu e ve să
a coada, î t p ce corteg ul de ar preoţ de
operetă se scurgea spre alte ese A e se foră de
săătatea bu c , ar eu a teresat de soţ a ş cop
să î răspuse eoţ oat căc era o cas c Avea u aer
tel get, eerg c, dar respectuos Aata lu Robert
îcepu săl pr vească cu o ateţ e c udată Dar och
îfudaţ a lu A e cărora o uşoară op e le dădea u
fel de adîc e ascusă, u trădară c o pres e pe faţa
sa e şcată I hotelul de prov c e ude serv se ulţ
a îa te de a ve la Balbec, deseul fruos, puţ
îgălbe t ş obos t acu, al feţe sale pe care o vedea
î toţ a , ca cutare gravură îfăţ şd pe pr c pele
Euge, totdeaua î acelaş loc, î fudul sufrager e ,
aproape totl deaua goală, u trebu e să f atras ulte
pr v r cur oase Nu cuoscuse ult t p, fără îdo ală d
l psă de cuoscător , valoarea art st că a feţe sale ş era de
alt ter puţ d spus să o scoată î ev deţă, căc avea u
teperaet rece Cel ult vreo par z aă î trecere,
opr duse vreodată î oraş, r d case pr v rea asupră ,
poatel rugase să v ă să o servească î caera e
îa te de a se duce la gară, ş ascusese î golul
trasluc d ooto ş adîc al aceste v eţ de soţ bu ş
de serv tor de prov c e, ta a uu capr c u fără urăr pe
care e ul va descoper vreodată A e trebu e săş
f dat totuş seaa de stăru ţa cu care och t ere
art ste stăteau aţ t ţ asupr î or ce caz ea u scăpă
lu Robert, pe a căru faţă a văzut adu duse o
roşeaţă u a puţ v e decît aceea
162
carel îbujora cîd îcerca o eoţ e bruscă, dar slabă,
d fuză
Ͷͻ Acest e foarte teresat, Zezette
? o îtrebă pe aata lu , după cel coced ase destul
de brusc pe A e Sar spue că vre săl aleg ca ob ect de
stud u
$ Iată că îcepe ar, era s gură !

$ Dar ce îcepe, cuţa ea ? Dacă a greş t, a
de spus c, recuosc Dar a, or cu, dreptul să
te
feresc de această slugă pe care o cuosc de la Balbec
(altfel puţ ar păsa) ş care e uul d ce a ar
t căloş pe care a răbdat vreodată păîtul
Rachel parcă avu de gîd să se supuă ş îcepu cu
e o d scuţ e l terară la care luă ş el parte Nu ă
pl ct sea d scutîd cu ea, căc cuoştea foarte b e toate
operele pe ͻ care le ad ra ş era or cu de acord cu
e î părer le e ; dar cu o auz se pe doaa de
V llepar s s spuîd că u are talet, u dădea are
portaţă aceste cultur Gluea cu f eţe pe seaa
ue suede de lucrur ş ar f fost cu adevărat plă
cută dacă ar f afectat î ch p atît de pl ct cos jargoul
ceaclur lor ş al atel erelor îl îtrebu ţa de alt ter
î toate ş , ob şu d, de p ldă, să spuă despre u tablou
dacă era pres o st sau despre o operă dacă era wag
er aă : ͣAh ! e +îtro z , cîd u tîăr o sărutase
pe ureche ş eoţ oat că ea s ulase u f or, el făcu
pe odestul, ea spuse : ͣBa da, ca sezaţ e găsesc că e
+ Dar ă ra a ales că ea îtrebu ţa î faţa lu ,
ar el î faţa e , uele expres propr lu Robert (pe care
poate le adoptase d e la u l teraţ pe care cuoştea)
ca ş cu aceasta ar f fost u l baj ecesar, ş fără săş
dea seaa de c c a ue or g al tăţ care aparţ e
tuturor
Mî le el erau atît de eîdeîat ce cîd îca, îcît
te făceau să presupu că trebu e să f arătat foarte stî
gace pe sceă cîd juca teatru îş regăsea îdeîarea
ua î dagoste, pr acea preşt ţă eoţ oată a fe
e lor cărora le place atît de ult bărbatul, îcît gh cesc
de la îceput ceea ce va face a ultă plăcere acestu
trup, totuş atît de deoseb t de al lor
½
A îcetat să au parte la coversaţ e cîd sa vorb t
de teatru, căc î această ater e Rachel era pea răuvo
toare O apără îtradevăr pe u to copăt tor Ͷ î
potr va lu Sa tLoup, ceea ce dovedea că o ataca ade
sea î £aţa lu Ͷ pe Bera, spuîd : ͣOh ! u, e o
fee e rearcab lă F reşte, jocul e u e a eoţ o
ează, u a corespude î totul cu ceea ce căută, dar
trebu e să o s tuă î oetul î care sa v t, î dato
ră foarte ult A făcut lucrur bue, şt Apo e o fe
e e atît de spravă, are o ă a'tît de buă, f reşte uî
plac lucrur le care e^ teresează, dar a avut,, pe lîgă
f gura e destul de eoţ oată, o tel geţă de fruoasă
cal tate" (Degetele u îsoţesc î acelaş ch p toate jude
căţ le estet ce I p ctură, ca să arăţ că e vorba de u
tablou bu, te ulţueşt să sco î ev deţă degetul
are Dar ͣ tel geţa de fuoasă cal tate" e a ex
getă, î trebu esc două degete sau a degrabă do uă
ugh , ca ş cu a f fost vorba să spulbere u f r de
praf) Dar Ͷ cu această excepţ e Ͷ aata lu Sa t
Loup vorbea de art şt ce a cuoscuţ pe u to ro
c ş super or care stîrea î a, deoarece credea Ͷ
săvîrş d o eroare î această pr v ţă Ͷ că ea le era fe
r oară, îş dădea foarte b e seaa că trebu a să o co
s der o art stă ed ocră ş d potr vă să a ultă co
s deraţ e petru ace a pe care d spreţu a Dar u se
s ţ ofesată, căc arele talet îcă ecuoscut, cu
era al e , or cît de s gur ar putea f pe el îsuş , are oare
care u l tate, ş petru că u proporţ oă
cos deraţ a pe care o pret de după taletele
oastre ascuse, c după s tuaţ a oastră dobîd tă
(Peste o oră avea s o văd,pe aata lu Sa tLoup
a festîd la teatru, ultă deferetă aceloraş art şt pe
care î judeca atît de aspru) Or cît de puţ e îdo el ar
f trebu t să lase tăcerea ea, stăru să c ă seara
îpreuă, as gurîduă că c o cov eţu re u
plăcuse atît de ult ca aea Deş u era îcă la
teatrul ude trebu a să e duce după prîz, avea
aerul că e află îtru ͣfoa er" lustrat de portretele
vech ale trupe îtratît cutre aveau utre d
acele care parcă se p erduseră cu o îtreagă geeraţ e de
art şt coparab l ; aveau ş aer de acade c e : uul,
care se opr se î faţa uu bufet exa a
16
perele cu utra ş cur oz tatea dez teresată pe care ar f
pututo avea doul de Juss eu Alţ , l gă el, arucau î
sală pr v r le pl e de cur oz tate ş de răceală pe care
ebr Ist tutulu ajuş le arucă publ culu î t p
ce sch bă cîteva cuv te ce u se aud Erau şte
f gur celebre pr tre ce ob şu ţ uotuş aceşt a îş atră
geau ateţ a uul altu a asupra uu ou ales, cu asul
zbîrc t, cu buza făţar că ş care, cu spuea Rachel î
d alectul e , ͣare ceva popesc" ; f ecare pr vea cu teres
pe oul ales Dar curîd, poate ca săl facă pe Robert să
plece ca să f e s gură cu A e, Rachel îcepu să facă cu
och ul uu tîăr o de bursă, care prîzea la o asă
vec ă cu u pr ete
Ͷ Zezette, te rog să u te u ţ astfel la acest tîăr,
spuse Sa tLoup pe faţa căru a îbujorarea şovă toare
de ad eaur se cocetrase îtru or sîgeros care
d lata ş îtueca trăsătur le d st se ale pr eteulu eu
;
dacă e vorba să e fac de rîsul lu , prefer să prîzesc
s gur ş să ă duc să te aştept la teatru
î cl pa aceasta c eva ve să spuă lu A e că
u do îl ruga să v ă să vorbească la uşa trăsur
sale Sa r tLoup, ereu îgr jorat ş teîduse să u f e
vorba de u co s o aoros care trebu a tras s
aate sale, se u tă pe gea ş zăr î fudul cupeulu
pe doul de Charlus, cu ăuş albe, vărgate cu
egru ş cu o floare la buto eră
Ͷ Vez î spuse el, î şoaptă, fa l a ea ă ură
reşte pîă a c ue rog, eu u pot, dar de vree ce l
cuoşt b e pe care o să e vîdă cu
s guraţă, spue să u se ducă la trăsură Cel puţ
dacă ar f u cheler care u ar cuoaşte Dacă se
spue uch ulu eu că e u ă cuoaşte şt u cu
e, u va ve să ă caute î cafeea, u poate
sufer
aceste locur E or cu dezgustător ca u cra bătrî ca
el, care a reuţat îcă la fee , să dea veş c lecţ
ş să v ă să ă sp oeze !
A e, care pr se strucţ u le ele, tr se pe
uul d cheler care trebu a să spuă că el u se putea
deraja ş , dacă ar îtreba de arch zul de Sa tLoup,
ura să răspudă că ul cuoaşte urăsura plecă e
d at Dar aata lu Sa tLoup care u îţelese şopotel le
165
oastre ş crezuse că fusese vorba de tîărul despre
care Robert o îv u a c face cu och ul, zbuc î
sulte
Ͷ Asta buă ! acu e vorba de tîrul acesta ?
B e fac c ă prev ; oh ! e foarte plăcut să prîzeşt
aseeea cod ţ ! Nul luaţ î seaă, e or cu puţ
ţ c t, ş , adăugă ea îtorcîdu se spre e, spue
asta
crezîd că e elegat, că a u aer de are se or t d
eşt gelos
Ş îcepu să dea see de eervare, cu p c oarele ş
ev; î le
$ Dar, Zezette, e foarte eplăcut Ne fac de rîs
î och acestu do care va f cov s că fac avasur ,
ş care are aerul că e tot ce poate f a ord ar
$ M e, d potr vă, î place ult; a îtî are
şte och ferecător , ş care au u fel de a pr v fee le,
s ţ că trebu e să le ubească
$ uac cel puţ pîă ce vo pleca, dacă eşt ebuă,
exclaă Robert Cheler, garderoba ea
Nu şt a dacă trebu e săl urez
$ Nu, s t evo a să f u s gur, î spuse el pe ace
laş to cu care vorb se cu aata lu , ca ş cu ar f fost
tot atît de supărat ş pe e Mî a lu era ca o aceeaş
frază uz cală pe care se cîtă îtr o operă a ulte
repl c , al căror îţeles ş caracter î l bret e pe deatre
gul altul, dar pe care ea le îb ă pr tr u acelaş se
t et După ce plecă Robert aata lu îl cheă pe
A e ş ceru d fer te foraţ Apo vo să şt e cu îl
găsea
$ Are o pr v re auzată, u aşa ? Vă daţ seaa
că ar d stra aue să şt u ce poate gîd , să f u ser
v tă adesea de el, săl au cu e î călător e Dar atîta
tot La ura ure ar f destul de îgroz tor să f obl
gată să ubeşt toată luea careţ place Robert
greşeşte
îch pu duş c e şt e ce uoate astea se asc ş se spră
vesc î cazul eu, Robert ar trebu să f e foarte l şt t
(Rachel cot ua săl pr vească pe A e) Iată, pr v ţ î
och egr , aş vrea să şt u ce se ascude î dosul lor
î curîd c eva ve să spuă că Robert o chea
îtru cab et part cular t de, trecîd pr tr o altă
trare, se dusese săş sfîrşească prîzul fără să străbată
restauratul A răas astfel s gur, apo Robert
tr se
166
ş după e A găs to pe Rache ît să pe o Caapea,
r zîftd copleş tă de sărutăr le, de îgî er le cu care el
răsfăţa Beau şapa e ͣBuă z ua, tu ! î spuea ea
d cîd î cîd, căcî îvăţase de curîd această forul,
care se părea ult a expres e a g găş e ş a sp r tulu '
Prîz se prost, u ă s ţea b e ş fără să ă f
flueţat cuv tele lu Legrad , regreta gîd duă
că îcep această d tî dupăa ază de pr ăvară îtru
cab et de restaurat ş o vo sfîrş î cul sele uu teatru
După ce se u tă la ceas ca să vadă dacă u îtîrz e, Rache
î ofer o cupă de şapa e, î ît se ua d ţ ga
retele e or etale ş despr se petru e u tradaf r
d corsajul e M a spus atuc : u prea a de ce să
regret această dupăa ază ; aceste ore petrecute lîgă
această tîără fee e u sît p erdute petru e,
de, oarece graţ e e , lucru g gaş ş care u se poate
plăt destul de scup, a u tradaf r, o ţ garetă
parfuată ͻo cupă cu şapa e î spuea asta,
petru că se părea că îzestra astfel cu u
caracter estet c ş dec just f ca, salva aceste cl pe de
pl ct seală Poate ar f trebu t să ă gîdesc că îsuş
faptul dea s ţ evo a uu ot v care să ă
cosoleze de pl ct seala ea, î dovedea îdeajus că
u s ţea c estet c Iar Robert ş aata lu
aveau aerul că c uş a aduc a te de cearta
care avusese loc cu cîteva cl pe a îa te, c că aş f
as stat la ea Nu făcură c o aluz e la ea, u căutară
c o scuză, după cu u căutară c ua felulu î care
cotrasta cu ea purtarea lor de acu uot bîd şapa e
cu e , a îceput să ă s t ca aeţ t, aşa cu ă
s ţea la R vebelle Nu ua f ecare so de beţ e,
îcepîd cu aceea pe care o dă soarele sau călător a ş
sfîrş d cu aceea ce se datoreşte obosel sau v ulu , dar
f ecare grad de "beţ e ş care ar trebu să a bă o ͣcotă"
d fer tă ca acelea care ăsoară adîc ea apelor,
scoate la veală, î o , toca la velul pe care la at s,
u alt o Cab etul î care se afla Sa t Loup era c,
dar s gura ogl dă care îl îpodobea era de aşa fel, îcît
parcă reflecta î ea alte tre zec , dea lugul ue
perspect ve esfîrş te ; ar becul electr c aşezat
deasupra cadrulu ,
167
seara, cîd era apr s, urat de proces uea a tre zec
de reflexe aseeea lu îsuş , trebu a să dea ch ar
băutorulu s gurat c pres a că spaţ ul î jurul său
se îulţeşte paralel cu sezaţ le1 sale exaltate de be
ţ e ş că, îch s s gur î această că îcăpere, do
ea totuş peste u spaţ u cu ult a ît s î curba
sa edef tă ş lu oasă, decît o alee d ͣJard de
Par s" Dar cu î acel oet eu îsu era cel
care bea, căutîdul deodată î ogl dă, l a zăr t pr
v duă h dos, ecuoscut Bucur a beţ e era a pu
ter că decît dezgustul ; îp s de vesel e sau vrîd
săl îfrut, a surîs ş el a răspus Mă s ţea
atît de stăpî t de cl pa trecătoare ş puter că î care
sezaţ le sît atît de tar , îcît u dau seaa dacă
s gura ea' aărăc ue u se datora gîdulu că eul
eu îgroz tor pe care toca îl zăr se îş tră a poate
cea d ură, z ş că u vo a îtîl c odată î
v aţa ea pe acest stră
Robert era supărat doar petru că u vo a să stră
lucesc a ult î och aate sale
$ Ha de, povesteşte ceva despre doul acela pe
care la îtîl t az d eaţă ş care îb ă sob sul
cu astroo a, u a aduc b e a te, ş o pr
vea cu coada och ulu
$ Dar, dragul eu, u e altceva de spus decît ceea
ce a spus tu
$ Eşt esufer t Atuc povesteşte îtîplăr le cu
Fra9o se la ChapsElysees, o să placă atît de ult !
$ Da, da ! Bobbey a vorb t atîta de Fra^ şe !
Ş luîdul pe Sa tLoup de bărb e, eputîd ăscoc
altceva, repetă, atrăgîdu bărb a la lu ă : ͣBuă
z ua tu !"
De cîd, î ce pr veşte d cţ uea ş jocul lor, actor
u a erau petru e depoz tar exclus v a uu
adevăr art st c, e ă teresau ca atare ; ă
auzau, ca ş cîd avea î faţă persoajele uu
vech roa co c ; î plăcea să văd, după utra
ouă a uu tîăr se or care tra î sală, geua
ascultîd d strat declaraţ a pe care o făcea juele
pr î p esă, î t p ce acesta, î avîtul
eîtrerupt al t rade sale de dragoste, aruca o pr v re
îflăcărată ue doa
168
e bătrîe d tr o lojă vec ă, ale căre perle
uate îl ulu seră ; astfel, graţ e a cu seaă
foraţ lor pe care le dădea Sa t Loup despr e
v aţa part culară a art şt lor, vedea jucîduse altă
p esă ută ş expres vă sub p esa vorb tă, care de
alt ter ă teresa, deş era ed ocră ; căc
s ţea îcolţ d ş îflor d î ea t p de o oră, la
lu a rape , alcătu te d aglut area pe faţa uu
actor, al uu alt ch p de fard ş de carto ş pe
sufletul său persoal cuv tele uu rol, aceste
d v dual tăţ trecătoare ş v ce sît persoajele ue
p ese, seducătoare ş care ţ plac, pe care le ad r , pe
care le copăt eşt , pe care a vrea să le a
îtleşt după ce a părăs t teatrul, dar care sau ş
descopus îtru actor care u a deţ e s tuaţ a
pe care o avea î p esă, îtr u text care u a
îfăţ şează utra actorulu , î tro pudră colorată pe
care o şterge bat sta, persoaje care s au trasfor
at, îtr u cuvî t, î el eete ce u a au c
a face cu ele, d cauza descopuer lor care are loc
îdată după sfîrş tul spectacolulu , ş care te îdea
ă să te îdo eşt de real tatea eulu ca ş de aceea a
ue f ţe ub te, ş să ed tez asupra sterulu
orţ
U uăr d progra a fost extre de eplă
cut O tîră f ee e pe car e o putea sufer
Rachel ş a ulte pr etee ale e , trebu a să
debuteze cu şte cîtece vech pe care îş îtee ase
toate ădej d le de v tor Această tîără fee e avea o
crupă prea eş tă î afară, aproape r d cată, ş o voce
fruoasă, dar prea subţ re, a slăb tă ş de eoţ e ş
care cotrasta cu usculatura e puter că Rac hel
postase î sală u uăr de pr ete ş pr etee al
căror rol era să zăpăcească pr sarcasele lor pe
debutată care se şt a că era sf oasă, să o facă săş
p ardă capul, astfel îcît ereuş ta să f e desăvîrş tă,
după care d rectorul ar a agajao îcă de la
pr ele ote ale eoroc te , cîţ va spectator , recrutaţ
î acest scop, rîzîd, îcepură săş atragă ateţ a
asupra şoldur lor e , cîte va fee care făceau parte d
coplot hohot ră de rîs, f ecare otă p ţ gă ată sporea
lar tatea care se trasfora î scadal Neoroc ta
care asuda de durere sub
169
fardul e , îcerca o cl pă să lupte," apo arucă as ste
ţe şte pr v r dezădăjdu te, d gate, care avură
drept urare îdo rea hu du el lor Dator tă st ctu
lu de taţ e, dor ţe dea se arăta sp r tuale ş cu
rajoase, trară î joc ş alte actr ţe fruoase care u
fuseseră preve te, dar care arucau celorlalte pr v r
de răutăc oasă copl c tate, se strîbau de rîs î ho
hote v olete, astfel îcît, după sfîrş tul cele dea doua
bucăţ ş deş prograul cupr dea îcă alte c c , re
g zorul poruc să se lase cort a Ma strădu t să u
ă gîdesc la acest c det a ult decît la sufer
ţa bu c , cîd uch ul eu, ca să o c călească, îl pu
ea pe bu c să bea co ac, deea de răutate avîd pe
tru e u efect prea dureros uotuş , după cu la
pe care ţ o sp ră eoroc rea poate u e toca exac
tă, căc pr ag aţ e creă d ou o îtreagă du
rere de care efer c tul s l t să lupte îpotr vă u se
gîdeşte să se îdu oşeze, tot astfel răutatea poate că
are î sufletul oulu rău acea cruz e pură Ş vo
luptuoasă care e pr leju eşte atîta durere cîd eo î
ch pu Ura o sp ră, î a î dă o pas u e, o act v
tate care u coţ c prea vesel ; ar trebu să f
sad c ca să te bucur de ele, oul rău crede că a pr
c u t sufer ţă altu o rău Rachel îş îch pu a de
buă seaă că actr ţa pe care o făcea să sufere era de
parte dea f teresată, că, î or ce caz, puîd hu
du rea e la cale, ea îsăş răzbua buul gust, batjo
cor d grotescul ş dîd o lecţ e ue caarade proaste
uotuş , a preferat să u vorbesc de acest c det,
avea c curajul, c puterea să l îp ed c, ar f
fost prea eplăcut, vorb d v ct a de b e, să fac să
seee cu sat sfacţ a cruz set etale care î
sufleţeau pe călă aceste debutate
Dar îceputul aceste reprezetaţ a teresat î
alt ch p Ma făcut să îţeleg î parte atura luz e a
căre v ct ă era Sa tLoup cîd era vorba de Rachel
ş care săpase o prăpast e ître ag le pe care Ro
bert ş cu e le avea despre aata lu , cîd o
vedea î d eaţa aceasta sub per îflor ţ Rachel
juca î ca p esă u rol aproape de s p lă f gura
tă Dar văzută astfel, era altă fee e Rachel avea ua
170
d acele feţe pe care depărtarea Ͷ ş u î ch p e
cesar aceea d sală la sceă, luea f d la ura ur
e doar u teatru a are Ͷ o scot î rel ef ş care,
văzute de aproape, se prefac î pulbere Cîd stătea
lîgă ea, u vedea decît o ebuloasă, o cale lactee de
p stru , de
altceva La o d s
taţă coveab lă, toate acestea îcetau de a se a
vedea ş , de pe obraj e estopaţ , re sorb ţ , se vea
ca u cor de luă, u as atît de f , atît de pur, î
cît a f vrut să f ob ectul ateţ e Rachele , să o re
vez cît de ult, să o a lîgă t e, dacă u cuva a
văzuto altfel ş de aproape Nu era cazul eu, c fu
sese acela al lu Sa tLoup cîd o văzuse jucîd î
tî a oară Se îtrebase atuc cu sar putea aprop a
de ea, cu ar putea s o cuoască, î el se desch sese
u îtreg doe u uat Ͷ acela î care' tră a ea Ͷ
d care eaau rad aţ ferecătoare, dar î care u
putea pătrude Plecă de la teatrul d oraşul de pro
v c e ude se petrecuseră acestea, cu a î ură,
spuîduş că ar f o ebu e să scr e, că ea u va
răspude, gata săş dea averea ş uele petru o făp
tură care sălăşlu a î el îtro lue atît de super oară
acestor real tăţ prea cuoscute, o lue
îfruuseţată de dor ţă ş v s, cîd, la eş rea
art şt lor văzu scurgîduse pe o uşă, trupa _ veselă ş
plăcut găt tă a art şt lor care jucaseră ISJ şte t er care
cuoşteau î aşteptau acolo Nuărul p o lor f d a
puţ ueros decît acela al cob aţ lor pe care e
le pot alcătu , îtro sală î care l psesc toate
persoaele pe care lea f putut cuoaşte, seaflă ua
pe care a f crezut c odată să a ocaz a să o revez
ş care v e toca la t p, îeît îtîplarea pare
prov deţ ală, căre a totuş or ce altă îtîplare s ar
f putut subst tu dacă u ea f aflat î acest loc,
c îtraltul, î care sar f ăscut alte dor ţ ş î
care a f îtîl t altă veche cuoş t ţă care să o
ajute Uş le de aur d luea v selor se îch seseră
după Rachel îa te ca Sa tLoup să o f văzut
eş d d teatru, astfel îeît p stru le ş coşur le u
avură prea are îseătate, î d splăcură totuş , cu
atît a ult cu cît, ea f d s gur, u a avea
aceeaş putere dea v sa
&
ca la teatru Dar, deş u a putea so zărească, ea
cot ua să stăpîească actele ca acele astre care e
coduc pr atracţ a lor, ch ar î orele cîd u pot f
văzute de och oştr Astfel îcît dor ţa petru ac
tr ţa cu trăsătur f e care c u erau prezete î
a t rea lu , avu drept rezultat că se rep ez la fostul
său caarad care era d îtîplar e acolo, ş reuş să
f e prezetat persoae fără trăsătur ş cu p stru , de
vree ce era aceeaş ş spuîdu ş că va ch bzu a
tîrz u care d două era î real tate actr ţa Era grăb
tă, c u adresă de data aceasta vreu cuvît lu
Sa t Loup ş î sfîrş t reu ş să o vad ă p este cîteva
z le, cîd ea se îvo să se despartă de caaraz e , să
se îtoarcă cu el O ş ubea, dator tă evo dea v sa,
dor ţe de a f fer c t graţ e acele a pe care a v sato,
u ţ trebu e ult t p ca săţ pu to ţ sorţ de fer
c re î aceea care a acu cîteva z le u era pe sceă
decît o apar ţ e îtîplătoare, ecuoscută, d feretă
Cîd, după ce căzu cort a, a trecut pe sceă u de
ă pl ba t dat, a vrut să ă adresez cu
vo c ue lu Sa t Loup; cu u şt a ce at tud e
trebu a să adopt pe aceste o eleagu r , at tud ea
ea ar f astfel pe deatregul acaparată de cover
saţ a oastră ş luea ar crede atît de adîc t î ea,
atît de d strat, îcît ar găs că e f resc să u a expre
s a f z oo e pe care ar f trebu t s o a îtru loc
î care, pr s de cele ce spuea, ab a aş f şt ut ude
ă afla ; ş , folos duă cît a repede de pr ul
sub ect ce ve î te :
$ Şt , a spus lu Robert, a fost să au ră
asbu de la t e î z ua plecăr ele, a avut
c odată ocaz a să a vorb despre acest lucru
uea salutat pe stradă
$ Nu a poe de acest lucru, î spuse el,
a fost dezolat; ea îtîl t î aprop erea cazăr ,
d ar a pu tu t să ă op res c, p e tru că era î î
tîrz ere ue as gur că a fost foarte îh t
Mă recuoscuse aşadar ! Revedea îcă salutul
persoal pe care l adresase ducîd îa la ch p u,
fără vreo pr v re care să f arătat că ă cuoaşte, fără
vreu gest care să f a festat regretul că u
putea
172 j
opr F reşte, f cţ uea aceasta pe care o adoptase î
acea cl pă dea u ă recuoaşte trebu e să f s
pl f cat ulte lucrur Dar era u t că şt use să se
oprească la ea, îa te ca u refle x să f destă u t
pr a pres e Observase îcă la Balbec că, pe lî
gă acea s cer tate a vă a feţe sale a căre p ele lăsa
să se vadă, pr traspareţă, afluxul brusc al uor
eoţ , trupul său fusese ad rab l dresat pr educa
ţ e la u au t uăr de prefăcător de buă cuv
ţă, ş î v aţa sa de cazară, î v aţa sa odeă,
putea juca, ca u desăvîrş t coed a, uul după altul,
d fer te rolur îtruu ´ d acestea ă ubea foarte
ult, se purta cu e ca ş cu ar f fost frate ;
fusese fratel e eu, ş redeve se, dar fusese o cl pă
alt persoaj care u ă cuoştea ş care, r d cîd hă
ţur le, cu ooclul la och , fără vreo pr v re, c surîs,
dusese îa la cozorocul ch p ulu său ca să îtoar
că corect salutul l tar !
Decorur le îcă platate pr tre care trecea văzu
te astfel de aproape ş despu ate de tot ce le adăuga
depărtarea ş lu a pe care le calculase arele p ctor
ce le sch ţase, erau sărăcăc oase, ar Rachel, cîd a
aprop at de ea fu supusă acele aş puter d strugătoare
Ar p le asulu e îcîtător răăseseră î perspect vă,
ître sală ş sceă, ca ş rel eful decorur lor Nu a
era ea, o recuoştea ua graţ e och lor e î care
det tatea se refug ase Fora, străluc rea aceste
t ere stele, a ad eaur atît de luc toare, d spăruse
ră, î sch b, ca ş cu ea aprop at vederea de
luă ş ea ar îceta să e a apară roz ş aur e, pe
faţa e atît de etedă ad eaur , deosebea doar pro
tuberate, pete, adîc tur Era îcîtat zăr d pr j
tre z ar şt sau oae de lue pr ete a actr ţelor;
care salutau, stăteau de vorbă, fuau ca î oraş, u
tîăr cu tocă de cat fea eagră, î fustă de culoarea
hortes e , cu obraj îj ţ cu roşu ca u paj d tr u
albu de Watteau care, surîzîd, cu och spre cer,
sch ţîd se e cu î le, făcîd saltur uşoare, părea
că e de altă spec e decît oae cu ţ î vesto ş
î red getă î jlocul cărora îş cot ua, ca u
17S
ebu, v su extaz at, atît de stră de preocupăr le
v eţ , atît de ater or ob ce ur lor c v l zaţ e lor, atît
de descătuşat de leg le atur , îcît era tot atît de o
d h tor ş g gaş, ca ş cu a f văzut u fluture ră
tăc t îtro ulţ e, ca ş cu a f urăr t cu pr v
rea, pr tre fr ze, arabescur le aturale deseate de
zbegu el le sale îar pate, capr c oase ş fardate Dar
î aceeaş cl pă, Sa tLoup îş îch pu că aata lu
dădea ateţ e acestu dasator repetîd o ult ă
oară o f gur ă d d vert setul î care avea să
apară, ş ,faţa se îtuecă
Ͷ A putea să pr veşt î altă parte, spuse el, cu
u aer posoor t Şt că dasator ăşt a u fac c
cît frîgh a pe care ar face b e să se urce ca săş
frîgă gîtul, ş sît oae î stare să se laude apo
că lea dat ateţ e De alt ter cred că a auz t că
ţ se spue să te duc î cab a ta ca să te îbrac Iar
a să îtîrz
ure do Ͷ tre z ar şt Ͷ văzîd aerul î fur at
al lu Sa tLoup, se aprop ară auzaţ , ca să audă ce
spue Cu se plata u" decor de partea cealaltă a
scee , a fost îghesu ţ î e
Ͷ Oh ! dar îl recuosc, e pr eteul eu, exclaă
aata lu Sa tLoup, pr v dul pe dasator E u
at, a te u tă utele astea care dasează ca tot
restul
f ţe ͣsale""
Dasatorul îtoarse capul spre ea, ş f ţa sa oe
ească v duse î ch pul s lfulu pe care se s lea să l
îfăţ şeze, pelteaua dreaptă ş ceuş e a och lor să tre
ură ş luc pr tre geele sale îţepe te ş p ctate,
ş u surîs se prel se de pe cele două părţ ale gur
sale, pe faţa pastel zată cu roşu ; apo , vrîd să o
auze, ca o cîtăreaţă de var eteu care, d cople
zeţă, e îgîă ar a î care a spus că o ad ră,
îcepu să repete şcăr le î lor sale, tîdu se
pe el îsuş , cu o g găş e de tator ş o vo e buă de
cop l
$ Oh ! e prea drăguţ, îcercarea asta de a se
ta
pe s e îsuş , exclaă Rachel bătîd d pale
$ ue rog, îcetează, î spuse Sa tLoup cu o voce
dezădăjdu tă, vre să te fac de rîs, ă oor , îţ jur
17
că dacă a spu u cuvît, u te a îsoţesc î ca
b a ta, ă duc ; ha de, u f r ea De ce s ta î fu
ul ăsta de tutu, o săţ facă rău, adăugă Sa tLoup
îtoreîdu se spre e cu acea sol c tud e pe care
o a festa îcă de la Balbec
$ Oh ! ce fer c re dacă plec
$ ue prev că u ă vo a îtoarce
$ Nu îdrăzesc să ădăjdu esc
$ Ascultă, şt , ţ a făgădu t col erul dacă ve f
drăguţă, dar d oet ce ă tratez astfel
$ Ah ! asta u ă ră d partea ta Î făgă
du eş t ceva, ar f trebu t să ă gîdesc că u te ve
ţ e de cuvît Vre să te lauz că a ba , dar u sîr t
teresată ca t e Puţ î pasă de col erul tău A
pe c eva care l va da
$ N e altul u va putea să ţ Ͷ1 dea, căc l a
reţ ut la Bouchero ş a cuvîtul său că u l va
v de decît e
$ Atuc a vrut să ă şatajez , ţ a luat d a
te toate ăsur le E toca ce se spue : ͣMarsates,
Mater Se ta, se vede rasa", răspuse Rachel,
repetîd
o et olog e cere se b zu a pe o răstălăc re grosolaă,
căc îseaă + ş u se t, dar pe care
aţ oal şt o îtrebu ţau cî d era vorba de Sa tLoup
d pr c a părer lor sale dreyfusarde, pe care le da
tora totuş actr ţe (Ea era a puţ cal f cată decît
or care alta să trateze drept evre că pe doaa Mar
sates cărora etograf soc etăţ u reuşeau să gă
sească evre esc decît rude a e cu fa l a Levy M re
po x) Dar poţ f s gur, totul u s a sfîrş t îcă Cuvî
tul dat î aseeea cod ţ are c o valoare A pro
cedat cu e ca u trădător Bouchero va afla ş se
va ofer u preţ îdo t F l şt t că î curîd a să a
auz vorb duse de e
Robert avea de o sută de or dreptate Dar îpre
jurăr le sît totdeaua atît de îcîlc te, îcît cel ce are
de o sută de or dreptate poate o dată să u a bă Ş u
raa putut îp ed ca să aduc a te de acel cu
vît pe care l spusese la Balbec : ͣî ch pul acesta,
a ac de cojocul e "
Drueag
$ö.
$ Na îţeles b e ce ţ a spus î legătură cu
col erul Nu ţ Ͷ1 făgădu se î ch p foral De vree
ce fac tot pos b lul ca să te părăsesc, e foarte f resc să
u ţ Ͷ1 dau u îţeleg ude desluşeşt o trădare, c
că sît teresat Nu se poate spue că ă laud cu
ba ,
îţ spu totdeaua că sît u o sărac care are o
leţca e Greşeşt cîd e lucrur le astfel, cuţa ea I
ce ăsură sît teresat ? Şt b e că tu eşt s gu
rul eu teres
$ Da, da, a decît să cot u , î spuse ea ro c,
sch ţîd gestul cu va care se bărb ereşte Ş îtoreîduse
spre dasator :
$ Ah ! îtradevăr, e straş c cu î le lu Eu
care sît fee e aş putea face ceea ce face el Ş î
toreîduse spre el, arătîdu trăsătur le cr spate ale
u Robert : ͣPr veşte, suferă", î spuse ea îcet, î a
vîtul oeta al ue cruz sad ce care u era de
alt ter c decu î legătură cu adevăratele e s
ţă te de afecţ ue petru Sa tLoup
$ Ascultă, petru ult a oară, îţ jur că or ce a
face, peste opt z le ve putea regreta aar, u ă
vo ,
a îtoarce, paharul s a uplut, bagă de seaă, e re
vocab l, ve regreta odată, dar va f prea tîrz u
Poate era s cer ş ch ul de aş părăs aata se
părea a puţ cupl t decît acela de a răîe cu ea
î au te cod ţ
'Ͷ Dragul eu, adăugă el adresîdu se, de ce sta
acolo, ţ a spus că a să îcep să tuşeşt !
Ia arătat decorul care ă îp ed ca să ă dau
la o parte Duse îa la pălăr e ş spuse z ar stulu :
Ͷ Doul eu, aţ cos ţ să vă arucaţ ţ gara ?
Fuul î face rău pr eteulu eu
Aata sa ea aşteptîdu l, se îdreptă spre ca
b a e ş , îtoreîdu se :
Ͷ Oare utele astea procedează la fel ş cu fe
e le ? exclaă ea, adresîduse dasatorulu d fu
dul teatrulu , cu o voce prefăcut elod oasă ş ev o
vată de geuă ͻ uu îsuţ a aerul ue fee , cred că
sar putea să e îţeleg cu t e ş cu ua d pr ete
ele ele
176
Ͷ După cîte şt u, fuatul u este opr t ; c e e bol
av are decît să stea acasă, spuse z ar stul
Dasatorul sur se ta c art ste
$ uac , ă îebueşt , î str gă ea, ce a part
de a putea face !
$ î or ce caz, doule, u sîteţ prea aab l, sp u
'Sa tLoup z ar stulu , tot pe u to pol t cos ş blîd,
cu aerul cu va care costată ş cos deră retrospect v
u c det îch s
I acel oet l a văzut pe Sa t Loup r d cîd
braţul vert cal deasupra capulu său ca ş cu ar f fă
cut se cu va pe care ul vedea, sau ca u şef de
orchestră, ş îtradevăr Ͷ fără altă traspuere, după
cu îtro s fo e sau îtru balet, la u s plu gest»
d arcuş, şte r tur v olete urează după u graţ
os adate Ͷ după cuv tele curte toare pe care le
rost se, îa lu se prăvăl îtr o pală răsuătoare
pe obrazul z ar stulu
Acu, cîd după coversaţ le cadeţate ale d plo
aţ lor, artele vesele ale păc fură urate de avîtul
fur os al războ ulu , lov tur le cheîd după ele lov
tur , aş f fost rat văzîd adversar scăldaţ î sî
gele lor Dar u putea îţelege (ca ce ce susţ că de
regulă războ ul ître două ţăr u zbuceşte cîd u a
fost îcă vorba decît de o rect f care de gra ţă, sau oar
tea uu bolav u surv e cîtă vree u era vorba
decît de o flaare a f catulu ), cu de putuse recurge
Sa tLoup, după cuv tele care vădeau o uaţă de
aab l tate, la u gest care u zvora c decu d ele,
pe care ul prevesteau, gestul acelu braţ r d cat u
ua î d spreţul dreptulu g ţ lor, dar ş al pr c
p ulu cauzal tăţ , îtr o geeraţ e spotaă de î e,
acest gest creat D fer c re, z ar stul care se
îplet c sub v oleţa lov tur , păl ş şovă o cl pă, u
r postă Iar î ce pr veşte pr ete să , uul îtaars'
îdată capul, pr v d cu ateţ e îspre cul se pe c eva
care des gur u era acolo, al do lea se prefăcu că
trase u f r de praf î och ş îcepu să ş frece pleoa
pa sch oos du se de durere ; ar al tre lea se
repez exclaîd :
12 Ͷ Guerates 177
Ͷ Petru uele lu Duezeu, cred că se r d că
cort a, e vo p erde locur le
Aş f vrut să vorbesc lu Sa tLoup, dar d g area
lu provocată de dasator era atît de are, îcît se
ogl dea pe albul och lor să ; î îcorda obraj ca o
arătură ter oară, astfel îcît tulburarea sa lăutr că
traducîduse pr tro depl ă aov b l tate exter oară,
c avea elast c tatea, ͣjocul" ecesar ca să î
tîp e vreu cuvît ş să răspudă Pr ete z
ar stulu , văzîd că totul se sfîrş se, se îtoarseră l gă
el, îcă treurîd Dar ruş aţ că l părăs seră, ţ eau
cu d ad sul ca să şt e că uş dăduseră seaa de
c De aceea îcepură să vorbească, uul despre pra ful
care trase î och , altul despre spa a eîtee ată ,
ͻîch pu du ş că se r d ca 'cort a, al tre lea despre a
seăarea extraord ară a cu va care trecuse cu fratele
său Ş a festară ch ar oarecare supărare, petru:
că el u le îpărtăş se eoţ le
$ Cu, u tea rat ? Aşadar u vez l pede ]
$ Care va să z că, sîteţ cu toţ şte laş , îgîă:
z ar stul pălu t
Necosecveţ cu f cţ uea pe care o adoptaseră ş
î v rtutea căre a ar f trebu t Ͷ dar c u se gîdeau
la aşa ceva Ͷ să a bă aerul că u îţeleg ceea ce co
legul lor vo a să spu e, rost ră o frază trad ţ oală î a
ceste îprejurăr : ͣNuţ da seaa căţ eş d f re^
vre săţ sară uştarul, sar spue că a luato raza ! t
îţelesese de d eaţă î faţa per lor îflor ţ ,
luz a pe care se îtee a dragostea lu Robert petru
&, - ( + ş tot aşa î dădea sea
a de real tatea pe care, d potr vă, o coţ eau su
fer ţele ăscute d această dragoste Puţ cîte puţ
aceea pe care o îcerca de vreo oră, fără să
îceteze,, se retracta, tră î el, ar î och lu se v o
zoă d spo b lă ş lăd oasă A plecat de la teatru,
Sa tLoup ş cu e, ş a por t pe jos Itîrz ase o
cl pă îtru colţ de pe aveue Gabr el de ude
od oară o vedea adesea pe G lberte sos d A
îcercat cîteva cl pe să a tesc aceste pres
depărtate ş era să l ajug pe Sa tLoup î pas
ͣg ast c", cîd a văzut u do, destul de prost
îbrăcat, care avea a
178
erul că vorbeşte ca de aproape A coch s că era
u pr ete persoal al lu Robert ; totuş s a părut
că se aprop au ş a ult uul de al tul; deodată, a
şa cu se veşte pe cer u feoe astral, a văzut
şte corpur ovo de adoptîd cu o repez c ue vert g
oasă toate poz ţ le pe care le îgădu a să alcătu ască,
î faţa lu Sa tLoup, o costelaţ e estab lă Arucate
ca d tro praşt e, sau părut că erau cel puţ î
uăr de şapte Nu erau totuş decît ce do pu a lu
Sa tLoup îulţ ţ î v teza lor cu careş sch bau
locul î acest asablu î apareţă deal ş decorat v
Dar acest foc de art f c u era decît o burduşeală ad
strată de Sa tLoup ş al căre caracter agres v ş
c decu estet c, î fu destă u t a îtî de îfăţ
şarea doulu îbrăcat sărăcăc os, care parcăş p er
dea î acelaş t p cupătul, o falcă ş ult sîge Dă du
expl caţ c oase celor ce se aprop au ca săl îtrebe,
îtoarse capul, ş văzîd că Sa tLoup se îdepărta
def t v ca să ă ajugă, stătu loculu , pr v dul cu u
aer îc udat ş copleş t, dar c decu fur os Sa tLoup
d potr vă, era, deş u p r se c o lov tură ; ş
och să scl peau îcă de î e cîd ă aju se
Ic detul u avea c o legătură, aşa cu crezu se,
cu palele de la teatru Era u trecător pas oat care,
văzîd ce l tar fruos era Sa tLoup, î făcuse
propuer Pr eteul eu u se a du rea de îdrăz
eala aceste ͣşleahte" care c u a aştepta ubra
opţ ca săş a îdrăzeala, ş vorbea de propuer le
care se făcuseră cu aceeaş d gare cu care vorbesc
z arele de o tîlhăr e z uaa azaare, îtru cart er
cetral d Par s uotuş , doul bătut era acuzab l,
căc u pla îcl at aprop e destul de repede dor ţa
de desfătare, astfel îcît s gură fruuseţea să apară
ca o îvo re Or, fruuseţea lu Sa tLoup u a putea
f pusă î d scuţ e Pu ca ace a pe care ad strase
sît de folos oae lor de so ul celu ce l acostase
ad eaur , ca să le dea ser os de gîd t, dar totuş prea
puţ t p ca să se poată îdrepta ş să scape astfel de
pedepsele judecătoreşt Astfel, deş Sa t Loup î
trăsese chelfăeala fără să stea prea ult la gîd, toate
179
celelalte de acest so , ch ar dacă v î ajutorul leg lor»
u reuşesc să ooge zeze oravur le
Aceste c dete ş fără îdo ală acela la care se
gîdea cel a ult, îl făcură pesee pe Robert să
dorească să răîă puţ s gur Căc , peste o cl pă, ă
rugă să e despărţ ş să ă duc s gur la doaa de
V llepar s s ude ă va îtîl , dar prefera să u
tră îpreuă ca să a bă a degrabă aerul că ab a so
s se la Par s, decît să dea de gîd t că petrecuse o par
te a dupăa eze îpreuă
Aşa cu presupusese îa te de a o f cuoscut
pe doaa de V llepar s s la Balbec, era are deoseb re
ître ed ul î care tră a ea ş acela al doae de
Guerates Doaa de V llepar s s era ua d acele
fee care, ăscută d tro fa l e glor oasă ş trîd
pr căsător e, îtr alta u a puţ glor oasă, u se
bucură totuş de o are s tuaţ e odeă, ş cu excepţ a
cîtorva ducese, epoatele sau cuatele lor, ş ch ar a
uu a sau a două capete îcoroate, vech legătur de
fa l e, au î saloul lor ua u publ c de îa a
tre a, burgheze, ob l e prov c ală sau coruptă, a că
re prezeţă a îdepărtat de ult luea elegată ş
sob care u sît obl gaţ să le frecveteze d îda
tor r de rude e sau d prea veche t tate După
cîteva cl pe a îtîp at, f reşte, c o greutate ca
să îţeleg de ce doaa de V llepar s s era atît de b e
forată la Balbec, ş ch ar a b e decît o , de
cele a c aăute î legătură cu călător a pe care
tata o făcea atuc î Spa a î tovărăş a doulu de
Norpo s Dar cu toate acestea, u era cu put ţă să
ă f xez la deea că pr ete a de a b e de douăzec
de a a doae de V llepar s s cu abasadorul ar f
putut f cauza declasăr arch ze , îtro lue î care
fee le cele a străluc te af şau aaţ a puţ res
pectab l decît acesta, care de alt ter pesee că
era de ult t p petru arch ză ua u vech pr
ete Doaa de V llepar s s să f avut od oară alte
avetur ? Avîd pe vreur u caracter a pas oat
decît acu, cîd ajusese la o bătrîeţe cucer că ş l
şt tă, care datora poate totuş ceva d poz ţ a e
ace
$,)
lor a îfocaţ ş cosuaţ , u şt use oare, î prov c a
ude tră se ult t p, să ev te uele scadalur ,
ecuoscute de o le geeraţ care le costatau doar
efectul î alcătu rea aestecată ş defectuoasă a uu
salo de alt ter e t să f e uul d cele a pure
de or ce aestec ed ocru ? ͣGura rea" pe care o
atr bu a epotul e î atrăsese oare î aceste t pur duş
a ? O îdease oare să prof te de uele succese la
bărbaţ , ca să se răzbue pe uele fee ? uoate astea
erau cu put ţă ; ar g găş a, ses b l tatea Ͷ uaţîd
cu atît farec u ua expres le dar ş toaţ le Ͷ
cu care doaa de V llepar s s vorbea de pudoare, de
buătate, u puteau f ra aceast ă presupuere ; căc
ce ce u ua că vorbesc b e de uele v rtuţ , dar
ch ar le îcearcă farecul ş le îţeleg de ue (care
vor şt să le descr e, î lor, îtro ag e
deă) se trag adesea, dar u fac e îş ş parte, d
geeraţ a ută, aspră, ec opl tă ş fără artă, care lea
pract cat Aceasta se răsfrîge, dar u se cot uă î
' e î locul caracterulu cu care era îzestrată,
găseşt o ses b l tate, o tel geţă care u slujesc
acţ u Ş f e că au fost sau u î v aţa doae de
V llepar s s scadalur pe care lear f îăbuş t
străluc rea uelu « , toca această tel geţă, o
tel geţă a degrabă de scr tor de îa a doua decît
de fee e de lue, era cu s guraţă pr c a decăder e
odee
Doaa de V llepar s s pr oslăvea fără îdo ală a
ales cal tăţ destul de puţ exaltate, ca cupătare ş
tact ; dar ca să vorb de ăsură îtru ch p cu totul
potr v t, ăsura u e de ajus ş sît ecesare uele
er te de scr tor care presupu o exaltare puţ ă
surată ; observase la Balbec că ge ul uor ar ar
t şt răîea eîţeles doae de V llepar s s ; că u
şt a decît săş bată, subţ re, joc de e , dîd l pse sale
de îţelegere o foră sp r tuală ş graţ oasă Dar acest
sp r t ş această graţ e, la velul pe carel at geau la
ea, deveeau ele îsele Ͷ î alt pla, ş ch ar dacă lear
f desfăşurat ca să coteste cele a subt le opere Ͷ
adevărate îsuş r art st ce Dar aseeea cal tăţ exer
c tă asupra or căre s tuaţ odee, o acţ ue bolă
v c oasă elect vă, cu spu ed c , ş atît de c
181
toare, îcît ce cu u tee cît a tra c, cu greu pot
rez sta cîţ va a Ceea ce art şt uesc tel geţă pa
re pură preteţ e petru soc etatea elegată care, ca
pab lă să se s tueze d s gurul puct de vedere d care
judecă or ce, u îţelege c odată atracţ a deoseb tă că
re a î cedează cîd alege o expres e sau face o aprop
ere cu ea, îcearcă î tovărăş a lor o oboseală, o r tare
d care zvorăşte foarte repede at pat a Cu toate aces
tea, î coversaţ a e , ş acelaş lucru se poate spue
ch ar despre eor le e care sau publ cat de atuc ,
doaa de V llepar s s a festa doar u so de graţ e
cu totul odeă După ce trecuse pe lîgă lucrur le
de seaă fără să le adîcească, ueor fără să le deo
sebească, reţ use d a î care tră se ş pe care de
scr a de alt ter cu ultă prec z ue ş farec, ua
fr vol tatea pe care aceşt a o ofer seră Dar o lucrare,
ch ar dacă pr veşte ua sub ecte care u sît te
lectuale, este totuş o operă de tel geţă, ş ca să da
îtro carte sau îtr o coversaţ e care se deosebeşte
puţ de ea, pres a desăvîrş tă a fr vol tăţ , e ece
sară o doză de ser oz tate de care o persoaă pur ş s
plu fr volă ar f î stare î uele eor scr se de
vreo fee e, ş cos derate ca o capodoperă, cutare
frază care se c tează ca odel de graţ e uşoară a făcut
totdeaua să presupu că petru a ajuge la aseeea
spr teeală, autorul trebu e să f pos edat altădată o
şt ţă puţ greoa e, o cultură rebarbat vă ş că, pe
cîd era fată tîără, pesee că părea pr ete lor e o
pedată esufer tă Iar ître uele cal tăţ l terare ş
succesul ode, legătura e atît de ecesară, îcît c
t d astăz eor le doae de V llepar s s, cutare
ep tet just, cutare etaforă care se îlăţu esc, vor f
de ajus c t torulu ca să recost tu e, cu ajutorul lor,
salutul adîc, dar glac al pe care trebu a săl adreseze
bătrîe arch ze, pe scara ue abasade, cu tare
sob ca doaa Lero , care poate că« îdo a o carte de
v z tă î dru spre ducesa de Guerates, dar care
u tra c odată î saloul e , de teaă să u se
declaseze acolo pr tre toate soţ le de ed c sau de
otar Poate doaa de V llepar s s fusese o pedată
î pr a e t ereţe, ş aeţ tă atuc de şt ţa sa
poate u şt
182
sase săş stăpîească, îpotr va uor oae de lue
a puţ tel geţ ş a puţ stru ţ , săgeţ le oţe
l te pe care ră tul u le u tă
Apo , taletul u e u aped ce fals pe care îl ada
ug art f c al acelor felur te îsuş r care as gură reuş ta
î soc etate, ca să real zeze cu restul ceea ce oae
de lue uesc o ͣfee e desăvîrş tă" El este produ
sul v u al ue au te îcl ăr orale, căre a îdeob
şte î l psesc ulte cal tăţ ş ude predo ă o ses b l
tate ale căre alte a festăr pe care u le pătrude
tro carte, se pot face foarte puter c s ţ te de a
lugul ex steţe , de p ldă cutare cur oz tăţ , cutare fa
tez , dor ţa dea te duce a c sau acolo petru propr !
aţ plăcere, ş u î vederea spor r , eţ er sau
ua petru s pla fucţ oare a re aţ lor
odee O văzuse pe doaa de V llepar s s la
Balbec îcojurată de slug le e ş earucîd c o
pr v re asupra celor ce şedeau îr v holul hotelulu Dar
avusese pres ţ rea că această abţ ere u îsea
d fereţă, ş se pare' că u se îch sese îtotdeaua î
ea Murea să cuoască cutare sau cutare d v d care
vea c u t tlu ca să f e pr t î casa e , ueor
petru că găs se că e fruos, sau ua petru că se
spusese că e hazl u, sau petru că se păruse că se
deosebeşte de oa e pe care cuoştea, care pe
t pul cîd u aprec a îcă crezîd că u vor părăs
c odată, ap arţ eau cu toţ celu a pur foburg
Sa tGera Era obl gată săş adreseze boeulu ,
culu burghez jde carel deoseb se, v taţ le a căror
valoare el u le putea aprec a, ou o stăru ţă care o
deprec a puţ cîte puţ î och sob lor, ob ş u ţ să
preţu ască u salo a degrabă după luea pe care
stăpîa case o excludea, decît după aceea pe care o
pr ea Dacă de buă seaă, la u oet dat d
t ereţea e , doaa de V llepa r s s, blazată de
ulţu rea de a face parte d crea ar stocraţ e , se
ca auzase să scadal zeze luea î care tră a, săş
zdruc e de buă vo e s tuaţ a, îce puse să acorde
îseătate aceste s tuaţ după ce o p erduse Vo a să
arate duceselor că îsea a ult ͻdecît ele,
spuîd, făcîd tot ce u îdră zeau ele să spuă ş să
facă Dar acu, cîd acestea, cu excepţ a
183
uora d rudele e aprop ate, u a veeau la ea, se
s ţea cşorată ş tot a dorea să doească, dar
altcu decît pr sp r t Ar f vrut să atragă pe toate
acelea pe care avusese atîta gr jă să le îlăture Cîte
v eţ de fee , v eţ de alt ter puţ cuoscute (căc
f ecare are, după vîrsta lu , u so de lue
deoseb tă, ş d screţ a bătrî lor îp ed că pe t er
săş facă o dee despre trecut ş să îbrăţ şeze
îtreg c clul), au fost astfel îpărţ te î per oade pl e
de cotraste, cea d ură f d pe de atregul
folos tă să recucereşt ceea ce cu atîta vo e buă a
arucat î vît î cea de a doua ! î ce ch p arucată
î vît ? u er ş l îeh pu esc cu atît a puţ , cu cît
văd o bătrîă ş respectab lă arch ză de V llepar s s ş c
au habar că eor al sta ser oasă de astăz , atît de
deă sub peruca e albă, ar f putut f od oară o
coeseaă veselă care poate a făcut atuc del c le,
poate că a tocat averea uor bărbaţ care dor acu
soul de vec ; ar faptul că sa căz t de aseeea să
cească, cu o d băc e stăru toare ş f rească, o
s tuaţ e pe care o datora obîrş e s ale ob le u
îseaă c decu că î acel t p îdepărtat doaa
de V llepar s s u puea are preţ pe s tuaţ a e După
cu zolarea, acţ uea î care tră eşte u
euraste c pot f urz te de el de d eaţa pîă seara
fără să se pară suportab le ş se prea poate ca, î t p
ce se grăbeşte să adauge u och ou reţele care l
reţ e pr zo er, să v seze ua balur , vîător ş
călător Ne strădu î or ce cl pă să e odelă
v aţa, dar cop d fără vo e, ca u dese, tră sătur le celu
ce sîte ş u celu ce ear f a plăcut să f
Salutur le d spreţu toare ale doae Lero puteau
expr a, î oarecare ăsură, adevărata f re a doae
de V llepar s s, dar u corespudeau c de :u
dor ţe sale
Fără îdo ală, ch ar î oetul î care, potr v t ue
îxpres drag doae Swa, doaa Lero ͣo desf ţa"
>e arch ză, aceasta putea îcerca să se cosoleze adu
îduş a te că reg a Mar eAel e î spusese cîdva
ue ubesc ca pe o f că" Dar aseeea aab l tăţ regale,
l ce şj gorate, ex stau ua petru arch ză, pl e
s praf, ca d ploa uu fost pre at îtî al Coserva
½
torulu S gurele adevărate avataje odee sît
acelea care creează v aţă, acelea care pot d spărea fără
ca cel ce a beef c at de ele să f îcercat să le reţ ă sau
să le d vulge, petru că î aceeaş z le succed o sută
altele Aducîduş a te de aseeea cuv te ale
reg e , doaa de V llepar s s lear f sch bat bucuros
cu puterea per rteet de a f v tată pe care o poseda
doaa Lero ,, d p cu îtru restaurat, u are
art st ecuoscut,, aJ căru ge u u e scr s c pe
trăsătur le feţe sale sf oase c pe cro ala îvech tă a
vestoulu său jerpel t, ar prefera să f e ch ar tîărul
cu s er1 de pe ult a treaptă a soc etăţ , dar care
prîzeşte la o asă vec ă cu două actr ţe ş spre care
zoresc îtro goaă slugar că ş eîcetată, patroul,
cheler , p col ş p ă ş rîdaş care
es d bucătăr e def lîd, ca săl salute ca î base, î
t p ce chelarul, tot atît de prăfu t ca st clele sale, se
îdreaptă ş el cu p c oarele strîbe ş orb t ca ş cu,
ve d d p v ţă, ş ar f scrît t p c orul îa te de a
urca la lu a z le
urebu e să spue totuş că dacă abseţa doae Le
ro î saloul doae de V llepar s s îhea espus pe
stăpîa case , ea trecea eobservată î och uu are u
ăr de v taţ , care gorau cu totul s tuaţ a deoseb tă a
doae Lero , cuoscută ua de luea elegată, ş u
se îdo au că recepţ le doae de V llepar s s u erau,
aşa cu sît cov ş astăz c t tor eor lor e , cele
a străluc te d Par s
La această d tî v z tă pe care a dus so fac doa
e de V llepar s s, după ce ă despărţ se de Sa tLoup,
urîd sfatul pe care doul de Norpo s îl dăduse tat ,
a găs to î saloul e tapetat cu ătase galbeă pe care
caapelele ş uatele fotol cu tap ţer e de Beauva s
se despr deau îtro culoare roz aproape v oletă, de
zeură coaptă Alătur de portretele Gueraţ lor, ale
V llepar s şt lor, vedea portretele Ͷ ofer te ch ar de o
del Ͷ al ree Mar eAel e, al res e Belg e , al pr
^'Delu de Jo v lle, pe cap cu o boetă de datelă ea^r
de pe t pur (pe careo păstra cu acelaş st ct
pr ceput al culor locale sau stor ce pe care u hotel er
breto ca
1
Itered ar la bursă
$,.
re, or cît de par z aă ar f deve t cl etela sa, crede că
e a d bac ca cheler ţele sale să ş păstreze boeta ş
îec le î o ate), stătea la u c b rou, ude îa tea e ,
alătur de pesule, de paletă ş de o acuarelă cu flor î
cepută, erau î pahare, î farfur oare, î ceşt şte
tradaf r spuoş , şte cîrc uărese ş ch ca vo culu ,
pe care !d pr c a aflueţe d acea cl pă a v z telor, se
opr se :să le p cteze ş care aveau aerul că îpodobesc
tejgheaua ue florărese d tro stapă d veacul al
XVIIIle Cîd a trat î acest salo d ad s prea
puţ îcălz t, petru că arch za răc se îtorcîduse de
la castelul e , a găs t pr tre ce prezeţ u arh v st
cu care doaa de V llepar s s clasase de d eaţă
scr sor le autografe ale persoajelor stor ce adresate e
ş care erau e te să f gureze î facs le ca p ese
just f cat ve î eor le pe care toca le redacta, ş u
stor c sole ş t dat care, aflîd că ea oşte se
u portret al ducese de Motorecy, ve se să ceară
vo e săl reproducă îtro plaşă î lucrarea sa asupra
Frode , v z tator cărora l se a'dăugase fostul eu
caarad Bloch, acu tîăr autor draat c, pe care ea se
b zu a ca să procure art şt care să joace grat s la
v toarele e at ee E adevărat că acest cale doscop
soc al, era pe cale să se răstoare ş că afacerea Dreyfus
avea să aruce pe evre pe ult a treaptă a scăr
soc ale Dar, de o parte c cloul dreyfus st se dez lăţu a
î zadar cu fur e, căc talazur le u at g la îceputul
furtu î a lor cea a are Apo , doaa de
V llepar s s, lăsîd o parte d fa l a e să tue ş să
fulgere îpotr va evre lor, răăsese pîă atuc cu totul
stră ă de acest proces ş u se s ch sea de el I sfîrş t,
u tîăr ca Bloch, pe care e u l cuoştea, putea
trece eobservat, î t p ce evre cu vază ş reprezetat v
d part dul lor erau ae ţaţ Avea acu bărb a puc
tată de u ͣc oc", purta ochelar , o red gotă lugă, ş o
use, ca u sul de papyrus, î îă Eg pte ş turc
pot detesta pe evre Dar îtru salo fracez
d fereţele d tre aceste popoare u sît atît de
percept b le ş u srael t careş face trarea ca ş cu
ar eş d adîcul deşertulu , cu trupul aplecat ca o
h eă, cu ceafa îcl ată p ez ş ş făcîd ͣsalaalecur ",
sat sface, de buă seaă, gust de or etal s Dar
petru asta e ecesar c a e
$,/
vreul să u facă parte d ͣlue", altfel a uşor îfăţ şarea
uu lord, ş apucătur le lu sît atît de frac zate, îcît
asul său rebel, crescîd ca clţuaş î d recţ epre
văzute, te face să te gîdeşt la asul lu Mascar lle a
degrabă, decît la acela al lu Soloo Dar Bloch, ef d
lăd at de g ast ca ͣfoburgulu " c îob lat pr tr o
îcruc şare cu Agl a sau Spa a, răîea petru u aa
tor de exot s, tot atît de c udat ş de savuros de pr v t, î
c uda costuulu său europea, ca u ovre de Decaps,
M uată putere a rase care d adîcul veacur lor î
p ge pî î Par sul oder, pe culoarele teatrelor, î
dosul gh şeelor b rour lor oastre, la o îorîtare, pe
stradă, o falagă tactă, st l zîd coafura oderă, ab
sorb d, făcîd să se u te, d sc pl îd red gota, care ră~
îe î fod î totul aseăătoare cu aceea a scr b lor
as r e p ctaţ î costue de cereo e pe fr za uu o
uet d Susa î faţa palatulu lu Dar us (Peste o oră,
Sloch avea săş îch pu e că doul de Charlus se for
a, d reavo ţă at se tă, dacă el purta u preue,
evre esc, cîtă vree o făcea ua d cur oz tate estet că
ş de dragul culor locale) Dar î fod, a vorb de per
aeţa raselor tălăceşte greş t pres a pe care eo
dau evre , grec , persa , toate acele popoare cărora e
a b e să le laş var etatea Cuoaşte, graţ e p ctur lor
vech , f gura vech lor grec , a văzut as r e pe frotoul
uu palat d Susa Dar atuc cîd î tîl î lue
şte or etal aparţ îd cutru sau cutăru grup se
pare că sîte î prezeţa uor făptur supraaturale
pe care puterea sp r t sulu lear f făcut să răsară Nu
cuoaşte decît o ag e superf c ală; ată că a dobîd t
adîc e, se desfăşoară î cele tre d es u , se şcă
uîăra grecoa că, f ca uu bacher bogat ş la odă î
acest oet, are aerul ue a d f guratele care s bol
zează, îtru balet stor c ş estet c, arta el ă î care
s oase; dar î teatru puerea î sceă baal zează aceste
ag ; d potr vă, spectacolul la care e face să as stă
trarea îtru salo a ue turcoa ce, a uu evreu, î
sufleţ d f gur le, le face a stra , ca ş cu ar f îtra
adevăr vorba de şte f ţe evocate pr tru efort e
d u c E sufletul (sau a degrabă puţ ul la care se
reduce, cel puţ pîă a c , sufletul î acest so de a
187
ter al zăr ), sufletul pe carel văzuse a îa te, î trea
căt, ua î uzee, sufletul vech lor ele , al vech lor
evre , suls d tro v aţă î acelaş t p fără îseătate
ş trascedetală, care parcă ar executa î faţa oastră
această că tulburătoare î zadar a vrea să îbră
ţ şă î tîăra grecoa că, ce se sustrage, o f gură ad ra
tă od oară pe pereţ uu vas M se părea că dacă laş
f fotograf at pe Bloch î lu a saloulu doae de
V llepar s s, ar f avut aceeaş ag e a lu Israel, atît
de tulburătoare petru că u pare că eaă d u a
tate, atît de decepţ oată petru că seaăă or cu
prea ult cu ua tatea, pe care le îfăţ şează
fotograf le sp r t ste îtru ch p a geeral, pîă ş
cuv tele l ps te de or ce îţeles ale celor î soc etatea
cărora tră e dau pres a supraaturalulu î luea
oastră searbădă de toate z lele, ude ch ar u o de
ge u de la care aşteptă, aduaţ ca î jurul ue ese
ce se îvîrteşte, dezlegarea secretulu f tulu , rosteşte
aceste cuv te Ͷ aceleaş care toca eşeau de pe buzele
lu Bloch: ͣSă f ţ cu băgare de seaă cu jobeul eu"
Ͷ Doae, ştr , scupe do, spuea toca
doaa de V llepar s s, adresîduse îdeoseb fostulu
eu caarad ş reîo d f rul ue coversaţ pe care
trarea ea o trerupsese, e b e, e u vo a să
vadă Or cît de că aş f fost, î aduc îcă a te de
rege carel ruga pe bu cul eu săl v te pe doul
Decazes la o redută la care bu cul trebu a să daseze cu
ducesa de Berry ͣM aţ face plăcere, Flor od", spuea
regele Bu cul eu, care era puţ surd, crezîd că ar f
vorba de doul de Castr es, găsea rugă tea foarte f
rească Cîd îţelese îsă că era vorba de doul Decazes
avu u oet de revoltă, dar se îduplecă ş scr se î
aceeaş seară doulu Decazes, rugîdul stăru tor să
facă favoarea ş c stea de a as sta la balul său care avea
loc î săptăîa urătoare Căc pe t pul acela luea
era pol t coasă, doule, ş o cucoaă u s ar f ulţu t
săş tr tă cartea de v z tă adăug d cu îa ͣo ceaşcă
de cea ", sau ͣcea dasat" sau ͣcea uz cal" Dar dacă
se şt a ce pol teţea, c pert eţa u era gorată
Decazes pr , dar î ajuul balulu luea află că bu cul,
es ţ duse b e, aase reduta Se supusese
regelu ,
$,,
×
dar ul avusese pe doul Decaze la balul său Da,
doule, î aduc foarte b e a te de doul de
Mole,, era u o tel get, îsuş re pe care a
doved to cîd l a pr t la Acade e pe doul de
V gy, dar era foarte sole ş îl văd îcă coborîd la el
acasă, la c ă, cu pălăr a î îă
$Ah! sît lucrur ce evocă o epocă destul de pr ej
d oasă pr f l st sul e , căc era fără îdo ală u ob ce
u versal să ţ pălăr a î îă la t e acasă, spuse Bloch,
ͻî dor ţa de a prof ta de această ocaz e atît de rară de
a
afla, de la u artor ocular, c udăţe le v eţ ar stocra
t ce de altădată, î t p ce arh v stul, u so de
secretar
ter tet al arch ze aţ tea asupră şte pr v r î
du oşate ş parcă e spuea : ͣAşa e ea, şt e tot, a
cuoscut
toată luea, puteţ să o îtrebaţ or ce, e
extraord ară"
$N c decu, răspuse doaa de V llepar s s apro
p d de ea paharul î care se aflau şte ch ca vo culu
pe care avea să cot ue îdată să le p cteze, era doar
u
ob ce al doulu de Mole Nu l a văzut c odată pe
tata cu pălăr a î îă, b eîţeles afară de cazul cîd
veea regele, deoarece regele f d pretut de la el aca
să, stăpîul case u a este decît u s plu v z tator î;
'propr ul său salo
Ͷ Ar stotel e spue î cap tolul II, îdrăz doul
P erre, stor cul Frode , dar cu atîta sf ală îcît e
u fu atet Sufer d de cîteva săptăî de o
so e
ervoasă care rez sta or căru trataet, u se a culca
ş , frît de oboseală u a eşea decît atuc cîd lucră
r le sale îl obl gau să asă Icapab l să reîceapă deseor
aceste exped ţ atît de s ple, petru alţ , dar carel obo
seau atît de ult ca ş cu ar f coborît d luă, era
surpr s găs d adesea că v aţa or căru o u era orga
zată îtru ch p peraet ca să dea ax u de ut
l tate avîtur lor ăpras ce ale v eţ sale Găsea ueor
îch să b bl otecă pe care se dusese so vadă r d eîduse
cu greu ş îtro red gotă u persoa d Wells D
fer c re o găs se pe doaa de V llepar s s la ea acasă,,
ş avea să vadă portretul
Bloch îl îtrerupse :
Ͷîtradevăr, spuse el rspuzîd celor ce
spusese doaa de V llepar s s despre protocolul care
rîdu a
189*
v z tele regale, habar avea de asta (ca ş cu ar f
c udat că u cuoştea acest ob ce )
$ F dcă ve vorba de acest so de v z te, cuoas
teţ glua stup dă pe care a făcuto er epotul eu
Baz ? îtrebă doaa de V llepar s s pe arh v st î
loc să se auţe, a tr s vorbă că reg a Sued e
vrea să ă vadă
$ Ah ! Va îşt ţat aşa, pur ş s plu ! Are haz !
exclaă Bloch zbuc d î rîs, î t p ce stor cul su
rîdea cu o t d tate a estuoasă
$ A fost destul de rată, căc ab a ă îtorsese
de cîteva" z le de la ţară ; ca să f u a l şt tă, a ru
gat să u se spuă ău că sît la Par s, ă ître
ba cu de a putut afla reg a Sued e care u a
ćorda ăcar două z le ca să răsuflu puţ , ură doa
a de V llepar s s, stîr d u rea v z tator lor că o v
z tă a reg e Sued e u ar îsea ca atare c
aoral petru af tr oaa Hor
Dacă doaa de V llepar s s cercetase de d eaţă,
cu arh v stul, docuetele eor lor e , î acest docu
et le îcerca de buăseaă, fără şt rea e eca sul
ş farecul asupra uu publ c de jloc, reprezetat v
petru acela d care se vor recruta c t tor e Saloul
doae de V llepar s s se putea deoseb de u salo cu
adevărat elegat d care ar f l ps t ulte burgheze pe
care le pr ea ş î care a f văzut î sch b cutare d
doaele străluc te pe care doaa Lero sfîrş se pr
á le atrage, dar această uaţă u e percept b lă î e
or le e , ude d spar uele legătur eîseate ale
autoare , petru că au pr lejul de a f c tate î ele ;
ar ´ v z tatoarele care ul frecvetau l psesc petru că
î spaţ ul, pr f rea lucrur lor restrîs pe carel oferă
aceste eor , pot f gura ua puţ e persoae ş da
că acestea sît persoaje pr c are, persoal tăţ stor ce,
pres a ax ă de elegaţă pe care eor le o pot
da publ culu este at să Doaa Lero aprec a că sa
loul doae de V llepar s s era u salo de îa a
tre a ; ar doaa de V llepar s s suferea de pe ura a
«eeste părer Dar e u a şt e astăz c e era
doaa Lero , părerea e u a are c o trecere ş
´saloul doae de V llepar s s, frecvetat de reg a Su
ed e , de ducele d'Auale, de ducele de Brogl e, de
J190
uh res, de Motalebert, de Mose orul Dupaloup va
f cos derat drept uul d cele a străluc te d vea
cul al XlXlea, de acea poster tate care u sa a sch
bat de pe t pul lu Hoer ş al lu P dar, ş petru
care ragul de de v d e era or g ea ob lă, regală
ş quas regală, pr ete a reg lor, a căpete lor poporu
lu , a oae lor luştr
Or, doaa de V llepar s s avea cîte puţ d toate
acestea î actualul e salo ş î a t r le, ueor uşor
retuşate, cu ajutorul cărora îl prelugea î trecut Apo
doul de Norpo s, care u era î stare să refacă o s
tuaţ e autet că pr etee sale, î aducea î sch b băr
baţ de stat stră sau fracez c are avea evo e de el
ş şt au că s gurul ch p de a face curte era dea frec
veta saloul doae de V llepar s s Poate ş doaa;
Lero cuoştea aceste e ete persoal tăţ europee
Dar cu era o fee e plăcută ş se ferea de toul celor
pedate, ev ta să vorbească de chest uea Or etulu cu
pr ştr , ş de eseţa dragoste cu roac er ş
f lozof ͣDragostea ? răspuse ea odată ue doae
preteţ oase care o îtrebase : «Ce credeţ despre dra
goste» ? Dragostea ? Fac deseor dragoste, dar u vor
besc c odată despre ea" Cîd pr ea la ea acasă cele
br tăţ le l teratur ş ale pol t c , se ulţuea, ca ş du
cesa de Guerates, să puă să joace poer Le plă
cea a ult pocerul decît coversaţ le preteţ oase cu
de geerale la care î costrîgea doaa de V llepa
r s s Dar aceste coversaţ , poate r d cole î lue, au
fur zat Ô doae de V llepar s s o seaă de
fragete foarte bue, d acele d sertaţ cărora Ie sade'
b e î eor cît ş î traged le î geul lu Core lle
De alt ter , ua saloaele uor doae de V lle
par s s pot trece î poster tate, petru că doaele Lero
u şt u să scr e ş , ch ar dacă ar şt , ar avea t p Dacă
îcl ăr le l terare ale ue doae de V llepar s s sît
cauza d spreţulu ale ue doae Lero , la rîdul său,,
d spreţul ue doae Lero slujeşte îdeoseb îcl ă
r lor l terare ale ue doae de V llepar s s, dîd doa
elor pedate răgazul pe carel reclaă car era l terară
Duezeu, d vo a căru a sît cîteva cărţ b e scr se,
sp ră î acest scop acel d spreţ î a ue doae
L deoarece şt e că dacă ea ar v ta la c ă pe vreo
191
doaă de V llepar s s, aceasta s ar lăsa îdată păgu
başă de scr s ş ar poruc ca trăsura să f e îhăată
la ora opt seara
După o cl pă tră păş d îcet ş sole o doaă
bătrîă, îaltă ş care, sub pălăr a e de pa e, r d cată,
lăsa să se vadă o ouetală coafură albă la Mar e
Ato ette Nu şt a atuc că era ua d cele tre
fee pe care putea să le a observ î soc etatea pa
r z aă ş care f d ca ş doaa de V llepar s s de ea
are, fuseseră s l te, d ot ve care se p erd î oaptea
t pur lor ş pe care lear f putut desluş ua
vreu bătrî cra d acea epocă, să pr ească doar droj
d a celor ce u erau pr ţ î altă parte F ecare d a
ceste doae îş avea ͣducesa e de Guerates", e
poată străluc tă care veea să aducă oag , dar ar
f reuş t să atragă la ea' pe ͣducesa de Guerates" a
ͻcelorlalte două Doaa de V llepar s s era foarte t ă
cu aceste tre doae, dar u le ubea Poate s tuaţ a
lor destul de aseăătoare cu a e îfăţ şa o ag e
care u era pe plac Apo îăcr te, pedate, căutd
pr uărul c lor coed pe care le pueau să, se
joace, săş dea luz a uu salo, ître ele stăru au r
val tăţ pe care o avere destul de prăpăd tă de a lugul
ue v etăţ puţ l şt te le s lea să ţ ă seaă, să pro
f te de cocursul gratu t al uu art st, îtru fel de
luptă petru ex steţă Ba, a ult, doaa p eptă
ată ca Mar eAto ette, or de cîte or o vedea pe
doaa de V llepar s s, u se putea abţ e de a gîd că
ducesa de Guerates u se duce la v er le e Dar se
cosola că la aceste v er u l psea c odată, ca rudă
buă ce era, pr c pesa de Po x, care era ducesa de Guer
ates a e , ş care u se ducea c odată la doaa
de V llepar s s, deş doaa de Po x era pr etea t ă
a ducese ´
Cu toate acestea, d casa de pe
ua Malaqua s pîă
î saloaele d uouro, d Cha s e
´ş d foburgul Sa tHoore, o legătură tot atît de pu
ter că pe cît de esufer tă uea pe cele tre d v tăţ
decăzute despre care tare aş f vrut să aflu, fruzăr d
vreu d cţ oar tolog c al soc etăţ , d pr c a căre
avetur galate, căre obrăz c eleg u te, fuseseră pe
deps te Poate aceeaş or g e străluc tă, aceeaş
decădere
192
actuală colr bu au ult la evo a care le îp gea
acu să se frecvetez e, î t p ce se urau Apo
f ecare găs ea î celelalte u jloc cood de a face
o pol teţe v z ta tor lor e Cu să u f cr ezut aceşt a
că tră î soc e tatea cea a îch să cîd erau
prez etaţ ue deae pl ă de t tlur , a căre soră
se ăr tase cu ducele de Sa ga s a u cu pr c p el e
d e I g e ! C u a tî t a ul t, cu c t se vorbea ult
a ult î z are de aceste pret se saloae decît
cele autet ce Pîă ş epoţ d ͣso c eta t ea
al ea s ă " p e car e u ca a r a d î r u ga s ă d u că î
lue ( Sa t L oup cel d ţ ), spueau : ͣue vo duce
la ătuşa ea V l epar s s sau la ătuşa ea X, e
u s al o t er es a t" Şt au a cu s ea ă că l ucr ul
aces ta l e va da a puţ ă băta e d e ca p d ecî t s ă
tr odu că pe aceşt pr ete la epoatele sau la
cuatele elegata ale acestor doae, Bărbaţ
foarte vîrst c , fee le t ere care aflaseră aceasta
de la e î spuseră că aceste fee bătrîe u erau
pr te d pr c a purtăr lor destrăbălate, care,
cîd a ob ectat că u cost tu e p ed că petru
elegaţă, a fost îfăţ şată ca depăş d toate
proporţ le cuoscute astăz Reaua purtare a aces
tor doae solee care toate şedeau ţepee,
căpăta î gur a cel or ce o poe eau ceva ce u
putea î ch pu , pr o por ţ oat cu ăr eţ a epo c l or
pr e s tor ce, cu vîrsta autulu Pe scurt, aceste
tre parce cu părul alb, albastru sau roz, îcurcaseră
ţele cu u uăr calcu lab l de do Mă gîdea
că bărbaţ de ast ăz exage rează v c le d acele
t pur tolog ce, după cu gre c plăăd ser ă pe
Icar, pe uhes eu, pe Her cule d oa e care s e
deosebeau puţ de ace care a tîrz u au d v zat
Dar u fac socoteala v c lor ue f ţe decît cîd ea
u a e î stare să le pract ce, ş asor , a g ez ,
exagerez portaţa cr e ce s a săvîrş t după
ăr eţ a pedeps e soc al e, car e îcepe să s e
î pl eas că ş pe care o costaţ s gur I această
galer e de f gur s bol ce care e ͣluea", fee le cu
adevăra t uşoare, Mesal ele desăvîrş te, prez tă
totdeaua îfăţ şarea so îeă a ue doae de cel
puţ şaptez ec de a , tru f aş ă, car e pr eş t e c t
poat e, dar u p e c e vr ea, l a care u cos t s ă
se ducă f ee l e a căror purtar e oferă c t de puţ
pr l ej d e cr t că, căr e a Papa î dă totdeaua al s ău
ͣ tr adaf r de aur " ş car e a s cr s ueor vr eo l u
'
193
crare pre ată la Acade a fraceză despre
t ereţea lu Laart e ͣBuă z ua, Al x", spuse
doaa de V llepar s s doae cu părul alb, p eptăată
ca Mar eAto ette, care aruca o pr v re pătruzătoare
asupra aduăr , ca să descopere dacă î acest salo u
era vreu exeplu ut l petru saloul e , pe ca re, î
acest caz, trebu a săl descopere ea îsăş , căc era s gură
că doaa de V llepar s s era destul de v cleaă ca să
îcerce să l ascudă Astfel, doaa de V llepar s s avu
are gr jă să ul prez te bătrîe doae pe Bloch, de
teaă ca el să u orga zeze î palatul d
ua
Malaqua s aceeaş că p esă ca la ea Nu era, de fapt,
decît o răzbuare Căc bătrîa doaă avusese î aju
pe doaa Jt stor care rec tase versur , ş avusese gr jă
ca doaa de V llepar s s, căre a î şterpel se a rt sta
tal aă, să u afle eve etul îa te ca el să f avut
loc Petru ca doaa de V llepar s s să ul afle d
z are ş să u se s tă j g tă, toca l povest ca ş
cu u sar f şt ut v ovată Doaa de V llepar s s,
crezîd că prezetarea ea u îfăţ şa aceleaş
eajusur ca aceea a lu Bloch, spuse uele eu
Măr e Ato ette de pe
ua Aceasta, îcercîd să
facă cele a puţ e şcăr cu put ţă ca să păstreze la
bătrîeţe acea l e de ze ţă de Coysevox care
ferecase cu ulţ a î ură t eretul elegat ş pe
care şte pret ş scr tor o celebrau î c poez Ͷ
adoptîd de alt ter îţepeel tru faşe ş
copesatoare, coue tuturor persoaelor pe care o
aue d zgraţ e le s leşte să facă ereu avasur ͻͶ Sş
îcl ă uşor capul cu o a estate glac ală ş îtorcîd aî
altă parte, u se a ocupă de e ca ş cu aş
f ex stat At tud ea e cu două feţe parcă î spuea
doae de V llepar s s : ͣVedeţ că a să a eve e
de act as a cuoşt ţă ş t er u teresează l
c u puct de vedere, l bă rea ce eşt ' Dar cîd
se retrase după u sfert de ceas, prof tîd de îvălă
şeală, î şopt la ureche să v u v erea v toare î loja
e , cu ua d cele tre al căre ue străluc tor Ͷ era
de alt ter ăscută Cbo seul Ͷ făcu asupra ea u
efect ulu tor
Ͷ Doule, cred că vreţ să scr eţ ceva despre doa
a ducesă de Motorecy, spuse doaa de V llepar s s
stor culu Frode , cu acel aer ursuz care, fără să vrea,
19
ch rc se area e aab l tate, d pr c a zgîrc r î
bufate, c ude f z olog ce a bătrîeţ , cît ş d dor ţa
exagerată dea ta toul aproape ţărăesc al vech a
r stocraţ O să vă arăt portretul e , or g alul cop e
care e la Louvre
Se r d că puîd pesulele l gă flor , ş şorţuleţul
care se v atuc pe tal a e ş pe care l purta ca să u
se îjeaseă cu culor , sporea ş a ult pres a a
proape de ţăracă pe care le dădeau boeta ş ochelar
ar , care cotrastau cu luxul slug lor e , cu
care adusese cea ul ş prăj tur le, cu lacheul î
l vrea pe carel suă ca să lu eze portretul ducese da
Motorecy, stareţă îtr uu d cele a vest te
c ur călugăreşt d Răsăr t uoată luea se r d case,
ͣLucru foarte auzat, spuse ea, e că î aceste c ur
î care ătuş le oastre au fost adesea stareţe, f cele
regelu Fraţe ar f fost pr te Erau ord e foarte
îch se" ͣDar de ce ar f fost pr te f cele rege lu
?ͻ îtrebă Bloch ulu t ͣPetru că acea Casă a Fra ţe
u a avea destule cart ere de obleţe de cîd fă cuse
uele ezal aţe" U rea lu Bloch sporea ͣCasa Frte
a făcut ezal aţe ? Cu asta ?" Ͷ ͣîcuscr duse cu
Med c ş , răspuse doaa de V llepar s s pe toul cel
a f resc Portretul e fruos, u aşa ? Ş îtro stare de
perfectă coservare", adăugă ea
$ Scupă pr eteă, spuse doaa p eptăată ca Mă
r eAto ette, vă aduceţ a te că atuc cîd l a
adus pe L szt a c , va spus că acest portret este o cop e
$ Mă vo îch a î faţa ue părer a lu L szt î
uz că, dar c decu î p ctură ! De alt ter , era ra
ol t ş u aduc a te să f spus aşa ceva Dar u
laţ adus dueavoastră A c at de vreo douăzec
de or cu el la pr c pesa SayW ttgeste
Lov tura Al xe u reuş se, tăcu, răase î p c oare
ş e şcată Faţa e tecu tă cu stratur de pudră avea
aerul uu ch p de p atră Cu prof lul era ob l, parcă
era ze ţa roasă a uu parc, pe u soclu tr ugh ular ş
acoper t cu uşch , ascus de ătăluţă
Ͷ Ah ! ată alt portret fruos, spuse stor cul
Uşa se desch se ş ducesa de Guerates tră
195
Ͷ Buă z ua, I spuse fră să facă vreu se d
cap doaa de V llepar s s, scoţîd d tr u buzuar
şorţulu o ă pe care o ît se o sos te ; ş îceta
dea se a ocupa de ea ea să se îtoarcă spre stor c
:
ͣE portretul ducese de La Rochefoucauld '"
U tfăr serv tor, cu aerul îdrăzeţ ş cu ch pul î
cîtător (dar tă at atît de exact ca să rîă perfect
ca ş asul puţ roşu ş p elea puţ apr să, ca ş cu
ar ps ra ura vreue c z recete ş sculpturale), tră
aducîd o carte de v z tă pe o tavă
Ͷ E doul care a a ve t de cîteva or să o vadă
pe doaa arch ză
´Ͷ Ja spuscă a usaf r ?
$ A auz t voc
$ Atuc , f e, trodu l E u do care a fost
prezetat, spuse doaa de V llepar s s M a spus că ar
dor ult să f e pr t a c Nu l a autor zat c odată
să v ă Dar ată că se derajează a c cea oară, ş u
trebu e să j c luea Doule, î spuse ea, ş du
eavoastră doule, adăugă ea arătîdul pe
stor cul
Frode , vă prez t pe epoata ea, ducesa de
Guer
ates
Istor cul se îcl ă tot at t de ad e ca ş e ş
presupu d că vreo reflecţ e cord ală ar trebu să ur
eze acestu salut, och ,se îsufleţ ră ş se pregătea
să desch dă gura, cîd îl îgheţă îfăţ şarea doae de
Guerates care prof tase de depedeţa bustulu
e ca sxîl aruce îa te cu o pol teţe exagerată ş săl
aducă îapo cu prer z ue, fără ca faţa ş pr v rea e să
f părut că observă că c eva c î faţa lor ; după ce
scoase u oftat uşor, se ulţu să a feste
ul tatea pres e pe; care o produceau vederea
stor culu ş a ea, executîd, cu ar p le asulu , şte
şcăr de o prec z ue care cof ra erţ a
desăvîrş tă a ateţ e saîe trîdave
V z tatorul supărător tră, îdreptîdu se spre doa
a de V llepar s s cu u aer ev ovat ş fervet; era
Legrad
Ͷ Vă ulţuesc foarte ult petru că ă pr ţ ,
doaă, spuse el stăru d asupra cuvîtulu foarte;
e
o plăcere de u so cu totul rar ş subt l pe care o
faceţ
196 ',

··
sît,
197
potr v t ue expres care cred că aparţ e lu Joubert,
pr eteele eor e Nu l aţ c t t c odată pe Jou
bert ? Oh! aţ f plăcut atît de ult! î vo îgădu
să Vă tr t îcă î astăseară operele sale, foarte î
dru dea vă recoada sp r tul său Nu avea taletul
dueavoastră Dar avea ş el graţ e
Aş f vrut să ă duc ua decît să spu buăzîua
lu Legrad , dar se ţ ea ereu cît putea a departe
de e, fără îdo ală î ădejdea că jru vo auz l
guş r le cu care, cu u are raf aet î expres , u
îceta să o copleşească, î or ce ocaz e, pe do şoara de
V l epar s s
Ea r d că d uer surîzîd, ca ş cu el ar f vrut
săş bată joc de ea, ş se îtoarse spre tstorîc : Ͷ
Aceasta e vest ta Măr e de Roha, ducesă de
Chevreuse, care se ăr tase îtî a oară cu doul de
Luyes
Ͷ Draga ea, doaa de Luyes î aduce a te
de Yolade ; a ve t er l a e, dacă aş f şt ut că u
eraţ ocupată aseară, aş f tr s după
dueavoastră
Doaa R stor , care a ve t pe eaşteptate, a
declaat
î faţa aud tor ulu versur de reg a Care Sylva, o
fruuseţe !
ͣCe perf d e ! îş spuse doaa de V llepar s s Cu s
guraţă că toca de acest lucru vorbea î ta ă a z
lele trecute, cu doaa de Beaula court ş cu doaa
de Chapoay" ͣEra l beră, dar aş f ve t A auz to,
pe doaa R stor î t pur le e bue, acu este doar
o ru ă Apo , u pot sufer versur le Care Sylve
Doaa R stor a ve t o dată, a c , adusă de ducesa
d'Aoste să rec te u cîtec d ×u lu Date, î
care e eîtrecută"
Aî x rabdă lov tura fără să cl tească Parcă era de
arură Pr v rea era pătruzătoare, asu arcu t cu
obleţe Dar faţa se cojea Bărb a e era pl ă de şte
c vegetaţ , c udate, verz ş roz Poate u va a
rez sta îcă o ară
Ͷ Iată, doule, dacă vă place p ctura, pr v ţ por
tretul doae de Motorecy, spuse doaa de V lle
par s s lu Legrad , ca să puă capăt copl etelor
pe care acesta îcepea să î le adreseze d ou
198
'Prof tîd de faptul că acesta se depărtase, doaa de
Guerates îl arătă ătuşe sale cu o pr v re ro că ş
îtrebătoare
$ E doul Legrad , spuse doaa de V llepa
r s s î şoaptă, o soră de a lu poartă uele de doa
a de Cabreer, ceea ce de alt ter u trebu e să
ţ
spuă a ult decît e
$ Cu, dar o cuosc foarte b e, exclaă doaa
de Guerates ducîdu ş îa la gură Sau a de
grabă o cuosc, dar u şt u ce l a apucat pe Baz
care se îtîleşte, Duezeu şt e ude, cu soţul e , să
spuă aceste fee grase să v ă să ă vadă Nu pot
săţ spu ce a fost v z ta e M a povest t că fusese
la Lodra, a îş rat toate tablour le d Br t sh Mu
seu Aşa cu ă vez , cîd vo eş de la dueata,
ă vo duce să las o carte de v z tă acestu ostru
Să u crez că este d cele a coode, căc sub pre
textul că e pe oarte, e totdeaua acasă, ş dacă te
duc
a ea la şapte seara sau a ouă d eaţa, e gata să
ţ
ofere şte tarte cu căpşu B eîţeles, e u
ostru,
răspuse doaa de Guerates ue pr v r îtrebă
toare a ătuş sale E o f ţă pos b lă : spue ͣplu
t v", î sfîrş t, tot lucrur de so ul ăsta
$ Dar ce îseaă ͣplu t v" ? îtrebă doaa da
V llepar s s pe epoata e
$ JMu şt u c eu ! exclaă ducesa cu o d gare
prefăcută N c l vreau să şt u Nu vorbesc aseeea
fraţuzească ! Văzîd că ătuşa e u şt a îtr adevăr
ce îseaă cuvîtul plu t v, :ca să a bă ulţu re de
3 arăta că e tot atît de savată pe cît de pur stă, ş
ca
săş bată joc de ătuşa e după ceş bătuse joc de doa
a de Cabreer : Ba da, spuse ea sch ţîd u surîs î
frat de răăş ţele proaste sale d spoz ţ s ulate, toa
tă luea şt e, u plu t v e u scr tor, c eva care ţ e
tocul Dar e u cuvît îgroz tor, să ţ cadă ăselele
de te, u alta ! N o să ă facă e săl rostesc
vreodată Dec , ăsta e fratele e ! îcă u a du r t
Dar la ura ure , u e greu de îţeles Are aceeaş
u l tate de preş ş aceleaş resurse de b bl otecă tur
ată E tot atît de l guş toare ca el ş tot atît de pl c
t coasă Îcep să ă ob şu esc cu deea aceste îrud r
,199
Ͷ Ia loc, vo lua î curîd cea ul, spuse doaa
de V llepar s s doae de Guerates, serveştete s
gură, cred că u s ţ evo a să vez portretele străbu
celor tale, le cuoşt tot atît de b e ca ş e
Doaa de V llepar s s luă ş ea îdată loc ş îcepu
să p cteze Musaf r se aprop ară u de alţ , a pro
f tat de acest pr lej ca să ă duc spre Legrad ş , e
găs d îtru c v ovat de prezeţa sa la doaa de
V llepar s s, a spus, fără să ă gîdesc cît de ult
avea totodată săl j gesc ş săl fac să creadă î
teţ a de al j g : ͣDoule, sît aproape ertat că
ă aflu îtru salo, de vree ce vă găsesc a c "
Doul Legrad coch se d aceste cuv te (cel pu
ţ aceasta fu părerea pe care o expr ă despre e
peste cîteva z le), că era o făptură fuc arete rea,
care se coplace ua J rău
$ Aţ putea avea pol teţea dea îcepe pr a
spue buă z ua, î răspuse el, fără să dea îa
ş cu o voce îfur ată ş vulgară pe care u o bău a
ş care, eavîd c o legătură raţ oală cu ceea ce spu
ea de ob ce , avea alta a ed ată ş a surpr ză
toare cu u lucru pe carel s ţea Căc , cu sîte
totdeaua hotărîţ să ascude ce s ţ , u ea gî
d t c odată la felul î care l a expr at Ş au
z deodată, î o , o f ară spurcată ş ecuoscută, al
căre accet poate erge ueor atît de departe,
îeît
să sp re acelu a care pr eşte o cof deţă volutară,
el pt că ş aproape rez st b lă, a defectulu sau a v c ulu
tău, aceeaş teaă pe care ar faceo ărtur s rea e
aşteptată rost tă d rect ş î ch p c udat de u cr al
care u sar putea îp ed ca să ărtur sească o cr ă
de care ul şt a v ovat Şt a, f reşte, că deal sul,
ch ar sub ect v, u îp ed că pe ar f lozof să f e 3a
co sau să cad deze cu îdărăt c e la Acade e Dar
des gur că Legrad u trebu a să ţ a tească atît d e
des că aparţ e alte plaete, cîd toate por r le sale
covuLs ve de î e sau de aab l tate erau cîru te de
dor ţa dea avea o s tuaţ e buă pe această plaetă
$ F reşte, cîd c eva ă persecută de douăzec de
or î ş r ca să ă duc udev a, ură el îcet, deş a
tot dreptul a l bertatea ea, u ă pot purta ca u
bădăra
+))
Doaa de Guerates luase loc îsoţ t de t tlul e ,
uele e adăuga persoae sale f z ce ducatul care se
pro ecta î juru ş făcea să doească răcoarea u
broasă ş aur e a pădur lor d Guerates, î jlocul
saloulu , jurul scăuaşulu pe care se aşeză Mă
ra doar că aseăarea lor u se putea c t a b e
pe faţa ducese , care avea e vegetal ş pe care
cel ult v şoarele roş de pe obraz Ͷ care parese
că ar f trebu t să poarte blazoul uelu Guerates,
erau efectul dar u ag ea lug lor cavalcade î aer
l ber Ma tîrz u, cîd ea î deve d feretă, a
cuoscut ulte part cular tăţ ale ducese , ş a ales
(ca să ă rezu deocadată Ic ceea ce ă fereca
atuc fără să f u î stare săl deosebesc) och e , ude
era pr s ca îtru tablou, cerul albastru al ue după
a ez d Fraţa, foarte se , scăldat de lu ă ch ar
cîd această lu ă u a lucea ; ş o voce care la cele
d ţ suese, a f crezut că e răguş tă, aproape vulgară',
pe care se r s p se, ca pe treptele b ser c d Cobray
sau ale cofetăr e d p aţă, aurul leeş ş gras al uu
soare de prov c e Dar î această d tî z u deoseb se
c, ateţ a ea îfocată volat l za îdată puţ ul pe
care l aş f putut culege ş î care aş f putut regăs
ceva d uele Guerates î or ce caz, î spuea
că uele de ducesă de Guerates o desea f reşte
aue pe ea, petru toat ă luea : v aţa de
eîch pu t pe careo îsea acest ue, o coţ ea de
buă seaă acest trup, care toca o trodusese î
jlocul uor f ţe d fer te, î saloul acesta care cată
să o îcolţească
d toate părţ le ş asupra căru a exerc ta o reacţ ue
atît de v e îeît credea că văd, acolo ude această
v aţă îceta să se a desfăşoare, u c ucure de eferves
ceţă del tîdu gra ţele : c reofer ţa pe
care o descr a pe covor baloul fuste de pe
albastru, ş î pup lele se e ale ducese , la
îtretă erea preocupăr lor, a a t r lor, a gîdulu de
ecupr s, d spreţu tor, auzat ş cur os care le
uplea, ş a ag lor stră e care se reflectau î ele
Poate că aş f fost a puţ eoţ oat dacă aş f
×
îtîl to la o serată la doaa de V llepar s s, î loc
să o văd astfel la ua d ͣz lele de pr re" ale
arch ze , la uul d cea ur le
+)$
care s t petru fee doar o scurtă haltă î răst pul
dupăa ez lor pe care u le petrec la ele acasă ş ude,
escoţîd pălăr a cu care ş au făcut cursele, aduc î
lugul ş r de saloae cal tatea aerulu d afară ş dau
a ultă lu ă asupra Par sulu la sfîrş tul dupa^
a ez decît ferestrele îalte ş desch se pr care se
aude uru tul trăsur lor : da de Guerates avea u
caot er îflor t cu albăstrele, care u evocau, pe
brazdele de la Cobray ude le a cules adesea, pe
taluzul îvec at cu tufa d uasov lle, soarele a lor
îdepărtaţ , c rosul ş parfuul aurgulu , aşa cu
erau a ad eaur , î cl pa cîd doaa de Guera
tes le străbătuse pe Cu u aer surî
zător, d spreţu tor ş elăur t, strîgîduş buzele, de
sea, parcă ar f fost cea d ură ateă a v eţ sale
ster oase, cu vîrful ubrele sale, şte rotocoale pe
covor, apo cu acea ateţ e epăsătoare care îcepe
pr a îlătura or ce puct de cotact ître ceea ce
pr veşt ş tu îsuţ , pr v rea e e f xa rîd pe rîd
pe toţ , apo specta caapelele ş fotolrîle, dar o
îblîzea atuc cu acea s pat e uaă pe care o
trezeşte prezeţa ch ar eîseată a uu lucru pe
carel cuoşt , a uu lucru care e aproape o f ţă ;
aceste ob le u erau ca o , erau îtrucîtva d luea
e , erau legate de v aţa ă tuş e ; apo , de pe ob la
de Beau va s pr v rea e se îdrepta asupra persoae
care şedea pe ea ş ' redobîdea atuc acelaş aer de
persp cac tate ş aceeaş dezaprobare pe care respectul
doae de Guerates petru ătuşa e ar f
îp ed cato să le expr a dar, pe care, î sfîrş t, lar f
îcercat dacă î locul prezeţe oastre, ar f costatat
fotol prezeţa ue pete de grăs e sau a uu strat
de praf
Itră exceletul scr tor G ; veea să facă doae
de V llepar s s o v z tă pe care o cos dera ca o corvoadă
Ducesa, care era îcîtată săl îtîlească,u făcu to
tuş se, dar el se îdreptă foarte f resc spre ea,
căc o cos dera fee e de duh, graţ e fareculu ,
tactulu , s pl tăţ sale De alt ter era o dator e
de pol teţe să se îdrepte spre ca, căc , f d o agrea
b l ş celebru, doaa de Guerates îl v tă adesea
la prîz, cîd era ua ea ş soţul e , sau toaa la
+)+
Guerates, prof ta de această t tate ca să l v te
î uele ser la c ă cu uele pr c pese cur oase săl
cuoască Căc ducese î plăcea să pr ească u băr
baţ de seaă, cu cod ţ a îsă dea f burlac , cod ţ e
pe care, ch ar cîd erau îsuraţ , o îdepl eau totdea
ua petru ea, căc f dcă soţ le lor, totdeaua a
ult sau a puţ vulgare, ar f fost elalocul lor
îtru salo î care se aflau cele a elegate fru
useţ ale Par sulu , e erau v taţ totdeaua fără ele ;
ca să preîtîp e or ce suscept b l tate, ducele expl ca
acestor văduv fără vo e că ducesa u pr ea fee , u
suporta soc etatea fee lor, ca ş cu ar f prescr s
ed cul ş ea ş cu ar f spus că ea u putea sta
îtro caeră cu a ulte rosur , u putea îca
prea sărat, călător sau purta corset E adevărat că
aceşt oae de seaă îtleau la Gueraţ pe pr
c pesa de Para, pe pr c pesa de Saga (căre a Fra
fo se, auz d vorb du se totdeaua despre ea, sfîrş se
pr a spue Sagata, crezîd că acest fe e ece
s tat de graat că) ş ulte altele a căror prezeţă era
just f cata spuîdu l se că fac parte d fa l e sau
că sît pr etee d cop lăr e care u puteau f îlăturate
F e că erau cov ş sau u de expl caţ le pe care du
cele de Guerates le dăduse î legătură cu boala c u
dată a ducese de a u putea frecveta fee , e le tras
teau soţ lor lor Uele credeau că boala era ua
u pretext ca să ascudă geloz a, petru că ducesa
vo a să doească s gură asupra ue curţ de adora
tor Altele îcă ş a a ve credeau că pesee ducesa
avea u fel c udat de a f sau u trecut scadalos, că
fee le u vo au să se ducă la ea, ş că lăsa să trea
că eces tatea drept fatez e Cele a de spravă, au
z d pe bărbaţ lor îdrugîd verz ş uscate despre
deşteptăc uea ducese , erau de părere că aceasta
era atît de super oară celorlalte fee , îeît se pl ct sea î
soc etatea lor, căc ele u şt au să vorbească de c
Este adevărat că ducesa se pl ct sea cu fee le, dacă
îsuş rea lor pr c ară u le dădea vreu teres deo
seb t Dar soţ le el ate se îşelau cîd îş îch pu au
că u vo a să pr ească decît bărbaţ , ca să p oată d s
cuta l teratură, şt ţă ş f lozof e Căc cel puţ cu
+)
telectual de seaă u d scuta c odată aseeea su
b ecte Dacă, î v rtutea acele aş trad ţ de fa l e da
tor tă căre a f cele ar lor l tar păstrează î ezul
preocupăr lor celor a va toase respectul a tot ce
este î legătura cu arata, î cal tatea e de epoată
a uor fee care fuseseră pr etee cu uh ers, Mer ee
ş Aug er, credea ca îa te de toate, trebu e să rezerve î
saloul e u loc oae lor de sp r t, dar avîd pe de
altă parte î vedere codescedeţa ş t tatea cu
care aceşt bărbaţ celebr fuseseră pr ţ la Guera
tes, ea păstrase ăravul de a cos dera oae de ta
let ca şte legătur fa l are al căror talet u te u
lu eşte, cărora u le vorbeşt de operele lor, lucru care
de alt ter u ar teresa Apo , sp r tul ge Mer
ee ş Me lhac ş Halevy care era al e o îdea, î
cotrast cu set etal sul verbal al ue epoc a
ter oare, la u ge de coversaţ e care se fereşte de or ce
fraze ar sau expres de set ete îalte, ş dato
r tă lu recurgea la oarecare elegaţă, cîd era î so
c etatea uu poet sau a uu uz c a, î faptul de a
u vorb decît de felur le care se serveau sau de par
t da de cărţ la care erau pe cale să se aşeze Această
abţ ere cost tu a petru u terţ, u prea la curet, ce
va tulburător care ergea pîă la ster Dacă doaa
de Guerates îl îtreba dacă ar face plăcere să f e
v tat îpreuă cu cutare poet celebru, ros de cur
oz tate, sosea la ora d cată Ducesa aducea poetulu
vorba de t p Apo se aşezau la asă ͣVă place acest
fel de a găt ouăle ?" îl îtrebă ea pe poet î faţa
aset etulu s ău p e car el îp ăr tăş ea, căc tot
ce er a la ea se părea del c os pîă ch ar ş c drul
groaz c pe carel aducea de la Guerates : ͣServeşte
îcă o dată, doule, ouă", porucea ea
cîtă vree cel de al tre lea, foarte el şt t,
cot ua să aştepte ceea ce acesta ş ducesa avuseseră
s guraţă î gîd săş spuă deoarece puseseră la
cale să se îtîlească îa te de plecarea poetulu , î
c uda greutăţ lor pe care lear f putut îtîp a Dar
asa cot ua, bucatele se r d cau uele după altele,
dîd doae de Guerates ocaz a uor glue
sp r tuale sau uor stor oare f e Itre t p, poetul
cot ua să ăîce, fă
+)*
ră ca ducele sau ducesa să f avut aerul săş aducă a
te că este poet Curîd, pr zul se sfîrşea ş luea
îş luă răas bu, fără să f poe t vreu cuvît des
pre poez e care totuş plăcea tuturor, dar despre care
e u vorbea, dator tă ue rezerve la fel cu aceea
cu care ă ob şu se la Swa Această se
datora ua bue cuv ţe Dar dacă terţul ch bzu a
puţ la ea, ea avea u z foarte elacol c, ş esele
d ed ul Gueraţ lor te îdeau să te gîdeşt la
orele pe care îdrăgost ţ sf oş le petrec adesea î
preuă, vorb d baa l tăţ pîă î cl pa cîd se despart,
ş fără ca, f e d t d tate, d pudoare sau d st
găc e, area ta ă pe care ar f foarte fer c ţ să o ăr
tur sească, să f putut trece vreodată d ă pe bu
zele lor urebu e să adăugă de altfel că această tăcere,
cîd e vorba de lucrur adîc , pe care aştepta
totdeaua zadar oetul de a le vedea d scutate,
dacă putea trece drept caracter st că ducese , u era
absolută la ea Doaa de Guerates îş petrecuse
t ereţea îtru ed u oarecu deoseb t, tot atît de
ar stocrat c, dar a puţ străluc t ş a ales a puţ
uşurat c decît acela î care tră a astăz , ş de are
cultură, care tras sese fr vol tăţ e de az u so de
tuf a tra c, î od v z b l a hră tor, î care
ch ar ducesa căuta (foarte rar, căc detesta
pedat sul), vreu c tat d V ctor Hugo sau d
Laart e, foarte potr v t care, rost t cu o pr v re
s ţ tă a och lor e fruoş , u putea să u te
surpr dă ş să te farece Ueor ch ar, dădea vre uu
autor draat c acade c a, fără preteţ , dar cu
s guraţă ş s pl c tate, vreu sfat cu te, îl făcea să
ateueze o s tuaţ e sau să sch be u dezodăît
Dacă, atît î saloul doae V llepar s s, cît ş î
b ser ca d Cobray, la uta do şoare Percep ed,
regăsea aevo e pe faţa fruoasă, prea uaă a
doae de Guerates, ecuoscutul uelu e ,
credea cel puţ că atuc cîd vorbeşte, coversaţ a
e , adîcă, ta că, ar avea c udăţe a ue tap ţer
ed evale, a ue v tral u got c Dar ca să u ă
decepţ oeze cu v tele pe care le vo auz rost te de o
persoaă care se uea doaa Guerates, ch ar
dacă aş f ub to, ar f fost deajus ca ele să f e f e,
fruoase ş adîc ,
+).
c ar f trebu t să reflecteze acel verde ca şt rul pe care
ă rase îcă d pr a z că ul găs se î persoaa
e , pe carel făcuse să se adăpostească î gîdul e
Fără îdo ală, o auz se pe doaa de V llepar s s, pe
Sa tLoup, oae a căror tel geţă avea c ex+
traord ar, rost d fără băgare de seaă acest ue de
Guerates, ca ş cu ar f fost doar uele cu va ca
re va ve î v z tă sau cu care avea să c ez , fără să
a bă aerul că desluşesc î acest ue pr vel şt de pă
dur îgălbe te ş u îtreg colţ ster os de prov c e
Dar trebu e să f fost vreo afectare dea lor ca atuc cîd
poeţ clas c u e vestesc teţ le adîc pe care to
tuş leau avut, exagerare pe care ş eu îcerca să o
t, rost d pe toul cel a f resc ducesa de Guera
tes, ca u ue care ar f seăat cu celelalte uoată
luea spuea de alt ter că este o fee e foarte te
l getă, cu o coversaţ e sp r tuală, ş care tră eşte î
tro că coter e d cele a teresate: cuv te ca
re deveeau copl c v sur lor ele Cîd luea spuea
coter e tel getă, coversaţ e sp r tuală, u îch
pu a c decu tel geţa aşa cu o cuoştea, f e
ch ar aceea a oae lor celor a tel geţ , u cre
dea c decu că această coter e era alcătu tă d , oa
e ca Bergotte Nu, pr tel geţă îţelegea o î
suş re ce u se poate expr a pr cuv te, aur tă, pă
trusă de o frăgez e de pădure Ch ar dacă ar f spus
lucrur lor cele a tel gete (î îţelesul pe carel dă
dea cuvîtulu tel get cîd era vorba de u f l©
zof sau de u cr t c), poate că doaa de Guerates
ar f dezaăg t îcă ş a ult aşteptarea ue î
suş r atît de deoseb te, decît dacă s ar f ulţu t, î
tr® coversaţ e eîseată, să vorbească de reţete de
bucătăr e sau' de ob la uu castel, să c teze uele
vec elor sau al rudelor, care ar f evocat v aţa e ;
$ Credea căl vo găs a c pe Bas , aveade gîd
să v ă să vă vadă, spuse doaa de Guerates
ă
tuş sale ,,
$ Nu la văzut de a ult z le pe soţul tău, răs
puse doaa de V llepar s s cu u to suscept b l ş
supărat Nu la a văzut sau, î sfîrş t, poate daar
o s gură dată, de cîd cu acea uată gluă de
a
se auţa drept reg a Sued e
+)/
Ca să surîdă, doaa de Guerates îş uşcă col
ţul buzelor, de parcă ş ar f uşcat voalul
$A" c at er cu ea la Blache Lero , a a
recuoaşteo, a ajus eoră, sît s gură că e
bolavă
$uoca spuea acestor do că găseşt că sea
ăă cu o broască
Doaa de Guerates lăsă să se audă u so de
zgoot răguş t, care îsea că rîjeşte d
scrupuloz tate
e Nu şt a că a făcut această fruoasă copa
raţ e, dar î cazul acesta broasca a reuş t acu să se u
fle cît boul Sau a degrabă lucrur le u sau petrecut
toca aşa, dar cu toată grăs ea sa îgrăăd t pe
p tec, e a degrabă o broască îsărc ată
$ Ah ! găsesc ag ea ta foarte hazl e, spuse doa
a de V llepar s s care î fod se îdrea espus î
faţa usaf r lor e cu sp r tul epoate sale
$ E a cu seaă răspuse doaa de
Guerates, despr zîd cu ro e ep tetul pe care l a
lesese, cu ar f făcut Swa, căc ărtur sesc că a
văzut c odată o broască lăuză î or ce caz, broasca
aceasta, care de alt ter u cere vreu rege, căc
a
văzuto c odată a ebuat că decît după
oartea
soţulu e , trebu e să c eze la e îtr ua d z lele
sptăî v toare A spus că te vo preve , f e ce o f
Doaa de V llepar s s lăsă să se audă u bobă t
edesluş t
$ Şt u că a c at alaltă er la doaa Mecîe
burg, adăugă ea, ude era ş Ha bal de Breaute care
a
ve t să povestească, cu destul haz, trebu e să ăr
tur sesc
$ La c a aceasta a luat parte u usaf r cu ult
a sp r tual decît Babal, spuse doaa de
Guerates
care, or cît de t ă ar f fost cu doul de
Breaute
Cosalv , ţ ea să subl eze acest lucru, ş recurgea la
acest d ut v Era ş Bergette
Nu ă gîdea că Bergotte ar putea f cos derat
sp r tual ; ba a ult, se părea aestecat î ua
tatea tel getă, ad că espus de departe de acel
regat ster os pe carel zăr se sub pîza de
purpură a ue loj î care doul de Breaute făeîd
o să rîdă pe ducesă, purta cu ea, î l ba ze lor,
acest lucru de
+)ö
eîch pu t : o coversaţ e ître oae d foburgul
Sa t Gera A fost adîc îh t văzîd ech l brul
str cîduse ş pe Bergotte trecîd deasupra do ulu
de Breaute Dar a ales a fost d sperat căl ev tase
pe Bergotte î seara î care sa reprezetat că
u ă dusese î îtîp area lu , cîd a auz to pe
doaa de Guerates spuîdu doae de
V llepar s s :
Ͷ E s gurul o pe care doresc să l cuosc, adă
ugă ducesa la care putea vedea totdeaua, ca î
oetul
ue aree sp r tuale, cu fluxul ue cur oz tăţ fa
ţă de telectual celebr se îcruc şa cu refluxul so
b sulu ar stocrat c M ar face atîta plăcere !
Prezeţa lu Bergotte lîgă e, pe care as f ob
ţ uto atît de lese, dar care aş f crezut că e î stare
să dea doae de Guerates o dee proastă despre
e, ar f avut d potr vă drept rezultat că ar fî
făcut se să v î loja e ş ar f rugat săl aduc
îtro z la prîz pe arele scr tor
Ͷ Se pare că a fost prea aab l, a fost
prezetat
doulu de Cobourg ş u a spus u cuvît, adăugă
doaa de Guerates seal zîd acest aăute
cur os,
ca ş cu ar f povest t că u ch ez ş ar f suflat a
sul î hîrt e Nu a spus ăcar o s gură dată ͣMo
se ore", adăugă ea, cu u aer auzat de acest
aăut,
tot atît de îseat ca ş cu, î cursul ue
aud eţe
la Papa, u protestat ar f refuzat să îgeucheze
Iteresată de aceste c udăţe ale lu Bergotte, u
avea de alt ter aerul că le găseşte vred ce de bla,
ş părea a degrabă să le cos dere u er t fără ca
săş dea îtoca seaa de ce so î c uda acestu ch p
eob şu t de a îţelege or g al tatea lu Bergotte,
sa îtîplat a tîrz u să u găsesc că poate f trecut
cu totul cu vederea faptul că, spre u rea ultora, doa
a de Guerates îl găsea pe Bergotte a sp r tual
decît pe doul de Breaute Aceste judecăţ subvers
ve, zolate ş totuş juste sît astfel făcute î lue de
uele rare persoae super oare altora, ude
deseează cele d tî coturur ale erarh e valor lor,
aşa cu o va stator c geeraţ a urătoare, î loc să se
ulţuească veş c cu cea veche
+)
Cotele d'Argecourt, îsărc atul cu afacer al Belg e

ş văr pr al aţă cu doaa de V llepar s s, tră şch o
ptld, urat de do t er , baroul de Guerates ş
AS ducele de Chtellerault, căru a doaa de Guer
ates î spuse :ͣBuă z ua dragul eu Ch tellerault",
cu u aer d strat ş fără să se urească de pe scăua
şul e , căc era foarte buă pr eteă cu aa tîărulu
duce care, d această cauză ş îcă d cop lăr e, avea'
are respect petru ea Îalţ , subţ r , cu p elea ş părul
de t pul Guerates, ce t er aveau aerul ue co
desăr a lu pr ăvărat ce ş de aurg care u da
arele salo Potr v t uu ob ce la odă î acel
oet, îş aşezară jobeele pe jos, lîgă e Istor cul
Frode crezu că erau st gher ţ ca u ţăra care
tră la pr ăr e ş u şt e ce să facă cu pălăr a Crezîd
că trebu e să v ă d lă î ajutorul stîgăc e ş sf el
pe care leo presupuea
Ͷ Nu, u, le spuse el, u le a pueţ pe jos, le
veţ str ca
Pr v rea baroulu de Guerates dîd o îcl are
plaulu och lor să desfăşură î e , pe eaşteptate, o
culoare de u albastru crud ş tă os care îgheaţă pe
b evo torul stor c
Ͷ Cu îl cheaă pe acest do ? ă îtrebă ba
roul, care fusese prezetat de doaa de V lle
par s s
$ P erre, a răspus cu juătate de voce
$ P erre de ce ?
$ Da, P erre, acesta e uele său, e u, stor c de
are valoare
Ͷͻ Ah ! uot ce se poate !
Ͷ Nu, e u ob ce ou de a ş pue pălăr le pe jos,
expl că doaa de V llepar s s, ş eu sît tot ca du
eavoastră, u ă ob şu esc Dar prefer acest ob ce
acelu a al epotulu eu Robert, care ş lăsa totdea
ua pălăr a î at caeră Or de cîte or îl văd trîd
astfel î spu că are aerul uu ceasor car ş îl îtreb
dacă v e cuva să îtoarcă ceasor cele de perete
Ͷͻ Vorbeaţ a ad eaur , doaă arch ză, de pă
lăr a doulu de Mole, vo ajuge î curîd să pur
cede ca Ar stotel î ce pr veşte pălăr le, spuse sto
M Ͷ C ucrwtes 209
r cul Frode , oarecu l şt t de terveţ a doae
de V llepar s s, dar totuş cu o voce atît de slabă, îcît:
afară de e e ul auz
Ͷ M ca ducesă e îtradevăr u toare, spuse do
ul d'Argecourt, arătîd o pe doaa de Guerates
car e vorbea cu G îdată ce u bărbat cu vază s e
află îtru salo, e totdeaua lîgă ea F reşte, u
poate f decît arele pot f care se afla de faţă Nu
poate f î f ecare z doul de Borell , Schluberger
sau d'Aveeî Dar î acest caz va f P erre Lot sau
Edod Rostad Ier seara, la Doudeauv lle ude, î
tre o f e vorba, era uată cu d adea e de sa
ragd e, îtr o r och e roz cu tre ă, avea d e o par te
pe doul Deschael, ar de alta pe abasadorul Ger
a e : î îfruta î chest uea Ch e ; arele pu
bl c, la o d staţă respectuoasă ş care u auzea ce vor
beau, se îtreba dacă u va f războ A f spus, î tr
adevăr, o reg ă care făcea cerc
uoată luea se aprop ase de doaa de V llepar s s
ca să o vadă p ctîd
Ͷ Flor le acestea sît de u roz îtr adevăr ceresc,
spuse Legrad , vreau să spu de culoarea cerulu roz
Căc ex stă u roz ca cerul, aşa cu este u albastru
ca cerul Dar, urură el îcercîd să f e auz t u
a de arch ză, cred că îcl a degrabă petru
ătăsosul, petru stacoj ul v u al exeplarulu pe care l
real zaţ Ah ! î lăsaţ ult î ură pe P saello ş pe
Va Huyssu cu erbarul lor aăuţ t ş ort
U art st, or cît de odest ar f , acceptă
totdeaua
să f e preferat r val lor să ş îcearcă doar să le dea
dreptate :
$ Ceea ce cotr bu e la această pres e, este fap
tul că p ctau flor d t pul lor, pe care u le a cu
oaşte, dar aveau o şt ţă cu ult a are
$ Ah ! flor d epoca lor, ce lucru ge os, ex
claă Legrad
$ P ctaţ îtradevăr şte fruoase flor de c reş
sau şte tradaf r de a , spuse stor cul Frode , u
fără şovă ală î ce pr veşte floarea, dar cu voce s
gură, căc îcepea să u te c detul cu pălăr le
210
ͶNu, sît flor de ăr, spuse ducesa de Guera
tes, adresîduse ătuş sale
Ͷ Ah ! văd că eşt o adevărată fee e de la ţară ;
şt , ca ş e, să deosebeşt flor le
$ Ah! da, e adevărat! dar credea sezoul
er lor a trecut, spuse la îtîplare stor cul Frode ,
ca să se scuze
$ N c decu d potr vă, u sît c ăcar î
floare, vor îflor ab a peste două, poate peste tre şăp
tî , spuse arh v stul care, ad str d îtr ţ fel
propr etăţ le doae de V llepar s s era a la curet
!;u aseeea problee
Ͷ Da, ch ar ş î îprejur le Par sulu , ude sît
foarte t pur De p ldă î Norad a, la tatăl tîr ă
rulu , spuse ea arătîdu l pe ducele de Chtellerault,
care are şte er uaţ pe alul ăr , ca u pa
rava japoez, u îfloresc îtr adevăr decît după 20
a
Ͷ Nu văd c odată, spuse tîăruî duce,
:
petru
că dau fr gur de fî
Ͷ Fr gur de fî, a auz t c odată vorb duse
de aseeea boală, spuse stor cul
$ E boala la odă, spuse arh v stul

$ Dep de, poate că u v ar pr cîu c îtru
a cîd se fac ere Şt ţ , vorba oradulu î aul
cîd se fac ere, spuse doul d'Argecourt care, e
f d toca fracez getbeget, îcerca săş dea u aer
par z a
$ A dreptate, răspuse doaa de V epar s s,e
poate sale, sît er d sud O florăreasă a tr s
aceste raur , rugîduă să le pr esc Vă ră, do
ule Valleereş, spuse ea îtoreîdu se către arh v st,
că o florăreasă a tr s şte creg de ăr? D,eş
sît fee e bătrîă, cuosc ş eu luea, a cîţ va pr e
te , adăugă ea surîzîd d s pl tate cu sar f
crezut îdeobşte, dar s a părut a degrabă
petru
Că găsea că e ost să se îdrească cu pr ete a, ue
lorărese, cîd avea legătur atît de ar
Bloch se sculă ca să v ă la rîdul său să ad re
flor le pe care le p cta doaa de V llepar s s
211
Ͷ Nare a face, arch ză, spuse stor cul reluî
duş locul, ch ar dacă sar îtoarce ua d revoluţ le
care au îsîgerat atît de des stor a Fraţe Ͷ ş ,
Doae, î t pur le î care tră u se poate şt ,
adăugă el arucîd o pr v re c rculară ş prevăzătoare,
ca ´ ş cu ar f vrut să vadă dacă u se afla î salo
vreu ͣecofor st", deş u se îdo a de aceasta Ͷ
cu aseeea talet ş c c l b pe care le vorb ţ ,
aţ l totdeaua s gură că veţ şt să vă descurcaţ Is
tor cul Frode se s ţea oarecu od h t căc u tase de
so le sale Dar îş aduse deodată a te că u dor
se de şase z le, ş o oboseală grea, zvorîtă d te,
î cotrop p c oarele, î îcovo e uer , ş faţa pust tă
atîră, ca aceea a uu bătrî
Bloch vru să facă u gest, ca săş expr e ad
raţ a, dar doborî cu vasul î care se afla raura,
ş toată apa se răspîd pe covor
Ͷ Aveţ îtradevăr şte degete de zîă, spuse ar
ch ze stor cul care, cu spatele îtors î acel oet,,
u văzuse stîgăc a lu Bloch
Acesta crezu îsă că aceste cuv te se adresau lu
ş ca săş ascudă stgăc a pr tro obrăz c e :
Ͷ Nare c o portaţă, spuse el, u a udat
Doaa de V llepar s s suă ş u lacheu ve să
şteargă covorul ş să adue c obur le Ea poft atît pe
ce do t er la at eul e , cît ş pe doaa ducesa
de Guerates căre a î recoadă :
Ͷ Nu u ta să le spu G se e ş Rerthe (ducesele
d'Auberjo ş de Portef ) să f e a c îa te de ora
doua, ca să dea o ă de ajutor, aşa cu ar f
spus uor agajaţ aue să v ă a
devree, ca să pregătească copot erele
Navea faţă de rudele e pr c are, c faţă de do
ul de Norpo s, c ua d aab l tăţ le pe care le
a festa stor culu ,lu Cottard, lu Bloch ş e, de
parcă ace a u prezetau î och e alt teres decît
acela de a ofer pradă cur oz tăţ oastre Petru că
şt a că u trebu a să se jeeze cu oae petru care
u era o fee e a uJt sau a puţ străluc tă, c
sora suscept b lă ş cruţată a tatălu ş a uch ulu lor
Nu ar f sluj t la c dacă ar f îcercat să strălu
212
ceaşcă faţa lor, care u puteau f aăg ţ de latura
tare sau slabă a s tuaţ e sale, ş care cuoşteau a
b e decît or c e povestea ş respectau eaul d ca
re se trăgea Dar a ales e u a erau petru ea
decît o răăş ţă oartă care u va a rod , e u vor
face cuoşt ţă cu o lor pr ete , c u vor
îpărţ cu ea plăcer le lor Ea u putea obţ e decît
prezeţa lor sau put ţa de a vorb de e , la recepţ le
de la ora c c , ar a tîrz u î eor le e , petru
care acestea u erau decît u so de repet ţ e, de
pr a lectură cu voce tare î faţa uu c cerc Se
slujea de toate aceste ru de ob le ca să se tereseze, să
u ească, să îcătuşeze tovărăş a uor Cottard, uor
Bloch, a autor lor draat c otor , stor c a Frode de
or ce so , î tovărăş a aceasta costa petru doaa de
V lîepar s s Ͷ î l psa acele părţ d luea elegată
care u se ducea la ea î v z tă Ͷ şcarea, outatea,
petrecer le ş v aţa ; de pe ura acestora putea
dobîd şte avataje soc ale (care er tau ca ea să le
pr leju ască ueor vreo îtîl îre cu ducesa de
Guerates fără so cuoască vreodată), o c ă cu
oae de vază ale căror lucrăr o teresase, vreo
operă co că sau o pato ă otată dea gata pe
care autorul o reprezeta la ea, vreo lojă petru
spectacole teresate Bloch se r d că, vrîd să plece
Spuse cu voce tare că c detul cu vasul de flor avea
c o portaţă, dar ceea ce spuea cu glas îcet se
deosebea foarte ult, îcă ş a ult de ceea ce
gîdea : ͣCîd a serv tor destul de b e st laţ ca să
şt e ude să aşeze u vas fără să r şte să ude sau
ch ar să răească usaf r , u te îcurc cu aseeea
lux", urură el îcet Era d tre oae suscept b l
ş ͣervoş " care u pot îdura să f săvîrş t vreo stî
găc e pe care totuş o ărtur sesc, care e str că tot
cheful Fur os, se s ţea ăpăd t de gîdur egre, u
vo a să se a îtoarcă î lue Era oetul î care
puţ ă d stracţ e pr de b e D fer c re, peste o cl pă,
doaa de Vll epar s s avea săl reţ ă F e petru că
gora părer le pr ete lor să ş valul de at se t s ca
re îcepea să se ît dă, f e că fusese d strată, ul pre
zetase persoaelor de faţă uotuş el, puţ ob şu t cu
luea, crezu că la plecare trebu e să salute d pol
+$
tete,; dar lr aab l tate ; îş plecă ue a ulte Orî
frutea, cufudă bărb a bărboasă î guler pr v d rîd 1
pe rîd pe f ecare pr ochelar să , cu u aer rece ş
eulţu t Dar doaa ,de V llepar s s îl opr ; avea
săr a vorbească de u act care ura să f e repre
zetat la ea, ş de altă parte, ar f vrut ca el să ple
ce fără să f avut sat sfacţ a de al cuoaşte pe doul
de Norpo s (pe care se ra că u l vede trîd) ş
deş această pfezetare era de pr sos căc Bloch era ho
trît să cov gă pe ce do actor de care vorb se, să
v ă să cîte gratu t la arch ză, î teresul glor e
lor, la ua d recepţ le frecvetate de el ta Europe Ba
a ult, propusese ş o traged aă, ͣcu och verz , fru
oasă ca Hera", care să rec te proză l r că cu s ţul fru
useţ plast ce Dar auz d uele e , doaa de V lle
par s s refuză căc era vorba de pr etea lu Sa t Loup
$ A veşt d cele a bue, î spu se ea la u
reche, cred că legătura lor e pe sfrş te ş u vor î
tîrz a să se despartă, deş u of ţer a jucat u rol îr
şav î această chest ue, adăugă ea (Căc fa l a luî
Robert îcepea săl urască de oarte pe doul de
Rorod o care, la stăru ţele fr zerulu , î îgădu se să ´
se ducă la Bruges ş Ͷ1 îv u a că favor zase o legătură
faă) E u o foarte rău, î spuse doaa de V l
lepar s s, cu accetul pl de v rtute al Gueraţ lor,,
ch ar al celor a str caţ Foarte, foarte rău, ură ea,
adăug d c te tre cuvîtulu foarte îţ dădea seaa
că c u se îdo a că el ar f fost al tre lea parteer
la toate org le Dar cu aab l tatea era v rtutea do
ată a arch ze , expres a « de o aspr e îcrutată
cîd aduse vorba de căp taul îgroz tor al căru ue
îl rost cu o efază ro că : ͣpr c pele de Borod o", ca
ua petru care Iper ul are c o valoare, se tra (
sforă îtru surîs blîd la adresa ea, cu o scl p re
eca că de edesluş tă îţelegere cu e
$ Ţ ea destul de ult la Sa tLoupeBray, spu
se Bloch, deş e u d avol al ţ os, petru că e extre
de b e crescut î plac ult oae foarte b e cres
cuţ , sît atît de rar , ură el, fără săş dea seaa
cît de ult d splăceau cuv tele lu , petru că el îsuş
era foarte prost crescut Vo c ta o dovadă foarte zb
21
toare a educaţ e sale desăvîrş te L a îtîl t odată
cu u tîăr, cîd da să urce î trăsura sa cu obez fru
oase, după ce îhăase ch ar el ce do ca hră ţ
cu ovăz ş cu orz, pe care u e evo e să aţîţ cu u
b c scl p tor Nea prezetat, dar a auz t c odată
uele celor cărora eşt prezetat, adăugă el rîzîd,
f dcă era o gluă pe care o făcea tatăl său De Sa t
JLoupeBray răase s plu, u făcu paradă de aa
b l tate petru acel tîăr, u păru î c u ch p st
gher t Dar a aflat d îtîplare, după cîteva z le,
că tîărul era f ul lu S r Rufus Israel !
Sfîrş tul aceste poveşt păru a puţ ecuv c os
decît îceputul, căc ce de faţă u l îţeleseră îtr
adevăr, S r Rufus Israel care se părea lu Bloch ş
tatălu său u persoaj aproape regal, î faţa căru a
Sa tLoup ar f trebu t să treure, era d potr vă, î
och Gueraţ lor u stră parve t, tolerat de lue,
cu a căru pr ete e e ar f gîd t să se îdreas
că, ba d potr vă
Ͷ A aflat acest lucru de la procur stul lu S r
'Rufus Israel, care e pr ete cu tata ş u o cu totul
extraord ar Ah ! u d v d cu totul c udat, adăugă
el cu acea eerg e af rat vă, cu acel accet de e
tuz as p e car e î l da ua co v ger l or pe ca
r e u ţ l e a f or a t tu î s uţ Da r s pu e , ur
ă Bloch, adresîdu se î şoaptă, ce avere poate
avea Sa tLoup ? Dacă te îtreb acest lucru, îţ da
seaa că puţ î pasă, dar d puct de vedere bal
zac a, îţeleg N c u şt î ce e plasată, dacă sît
valor fraceze, stră e, oş ?
Na fost î stare să dau c o foraţ e Ice
tîd de a a vorb îcet, Bloch ceru, cu voce tare, î
gădu ţa să desch dă ferestrele ş fără să aştepte răs
pusul, se îdreptă spre ele Doaa de V llepar s s spu
se că u trebu esc desch se, că avea gutura ͣAh ! dacă
´"v face rău ! răspuse Bloch, decepţ oat Dar u se
poate spue că u e cald !" Ş îcepîd să r da, cerş
cu pr v r le care se îtoarseră spre ce de faţă, u aju
tor îpotr va doae de V llepar s s, pe care ul găs
pr tre aceşt oae b e crescuţ Och să apr ş
care u reuş seră să adeeească pe e , îş
relua
215
ră, cu researe, ser oz tatea ; ar ater e de î
fr gere, spuse : ͣSît cel puţ douăzec ş două de
grade, douăzec ş c c ! Nu ă ră Sît leoarcă Ş
a, ca îţeleptul Ateor f ul fluv ulu Alpheo s, pu t ţa
de a ă scălda î uda păr tească, ca să opresc
sudoarea, îa te de a ă afuda îtr o ba e ş dea
ă uge cu ule parfuat" Ş ură, îp s de evo a
pe care o îcearcă oul dea sch ţa, î folosul altora,
şte teor ed cale a căror apl care e ar favor za
propr a oastră buă stare : ͣDe vree ce cre deţ că
vă face b e ! Cred toca cotrar ul uoca
de aceea aveţ gutura "
Bloch se arătase îeîtat la gîdul de a l cuoaşte
pe doul de Norpo s I ar f plăcut, spuea el, să l
facă să vorbească de afacerea Dreyfus
Ͷ E vorba de o etal tate pe care u o cuosc
b e
ş ar f ost să au u terv u acestu are d plo
at, spuse el cu u to sarcast c, ca să u a bă aerul
că se crede fer or abasadorulu
Doaa de V llepar s s regretă că el rost se aceste
cuv te cu voce prea tare, dar u le dădu portaţă,
văzîd că arh v stul ale căru părer aţ oal ste o îcă
tuşaseră la drept vorb d, era destul de departe ca
să le f putut auz Dar se supară dea b elea cîd îl
auz pe B och, îp s de deoul proaste sale creşter
carel orb se î prealab l, rîzîd de glua păr tească :
Ͷ Na c t t oare u stud u savat al său î care
dovedea petru ot ve refutab le că, ră zbo ul ruso
ja
poez trebu a să se ter e cu v ctor a ruş lor ş î
frîgerea Japoez lor ? Nu e ca raol t ? M se pare
că la văzut toca pe el och d scauul, îa te de
a se duce săl ocupe aluecd ca pe şte roţ
Ͷ N c decu ! Aşteptaţ o cl pă, adăugă arch za
Suă ş cîd serv torul tră, cu u ascudea, ba
ch ar î plăcea să arate că vech ul e pr ete îş petre
cea aproape tot t pul î casa e :
Ͷ Dute de spue doulu de Norpo s să v ă,
e toca pe cale să claseze şte hlrt î b roul eu,
a spus că va ve peste douăzec de ute, ş ată că l
aştept de o oră ş tre sfertur Vă va vorb de afacerea
216
Dreyfus, de tot ce veţ vo , spuse ca pe u to îbuf
at lu Bloch, u prea de acord cu cele ce se îtîplă
Căc doul de Norpo s u era b e cu actualul gu ver ş
doaa de V l epar s s, deş el u ş ar f îgădu t să
aducă î casă ebr a guverulu (îş păs tra or cu
îdr a e de doaă d area ar stocra ţ e ş
răîea î afara ş deas upra r elaţ lor pe car e el
era s l t sa le cult ve), era graţ e lu , la curet cu tot ce
se petrecea uot astfel, aceşt oae pol t c a re
g ulu ar f îdrăz t sl roage pe doul de Nor
po s să prez te doae de V l epar s s Da r u se
duseseră sl caute la ea la ţară, cîd avuseseră evo e
de cocursul său î îprejurăr grele Adresa le era
cuoscută Se duceau la castel, ude castelaa u se ară
ta Dar ea spuea la c ă : ͣDoule, şt u că aţ fost
derajat urebur le erg a b e ?"
$ Nu sîteţ prea grăb t ? îl îtrebă doaa de
V l epar s s pe Bloch
$ Nu, u, vo a să plec petru că u e prea
b e, ch ar e vorba să fac o cură la V chy d pr c a
vez cule elc b l are, spuse el, rost d aceste cuv te
cu o sata că ro e
$ Iată, tîărul eu străepot Chtellerault
trebu e
toca să se ducă ş el la V chy, ar trebu să vă ara
jaţ să plecaţ îpreuă, să vă îţelegeţ E îcă a c ?
E drăguţ, şt ţ , spuse doaa de V llepar s s, poa te de
buăered ţă, gîd d ca oae pe care cuoştea
aveau c u ot v să u se îpr eteească ître e
$ Oh ! u şt u dacă ar face plăcere, ab a îl cuosc,
e îcă a c , acolo, a î fud, spuse Bloch ruş at ş
îeîtat
u reuş se să execute pe dea
tregul co s oul cu care fusese îsărc at Căc doul
de Norpo s, ca luea să creadă că toca sos se ş o
văzuse îcă pe af tr oaă, luă la îtîplare d at
caeră o pălăr e pe care a avut pres a că o recu
osc ş ve să sărute cereo os îa doae de V l
epar s s, îtrebîdo ce face, cu acelaş teres pe carel
a feşt după o lugă abseţă Igora că arch za de
V l epar s s văduv se d a te de or ce apareţă de ade
văr această coed e căre a î puse capăt dueîdu
pe
217
doul de Norpo s ş pe Bloch îtr u salo vec '
Bloch care văzuse toate aab l tăţ le a festate acelu a
despre care îcă u şt a că este Norpo s, ş salutur le
ăsurate, graţ oase ş ad e cu care abasadorul I
răspudea, Bloch s ţ du se fer or acestu cereo
al ş j g t la gîdul că u sar adresa c odată lu ,
î spusese ca să a bă aerul că se s te b e : ͣC e e
bec lul acesta ?" Poate de alt ter toca petru
că toate salutur le doulu de Norpo s j geau ceea
ce Bloch avea a bu, s cer tatea a d rectă a uu
ed u oder, el le găsea î parte, î ch p s cer, r
d cole, î or ce caz, ele îcetară să pară ca atare, ba
ch ar îl îeîtară, d cl pa î care el, Bloch, fu ob ec tul
lor
Ͷ Doule abasador spuse doaa de V llepar s s,
aş vrea să v l prez t pe doul Doul Bloch,
doul arch z de Norpo s Deş îl bruftu a pe do
ul de Norpo s, ea ţ ea să spuă : ͣDoul aba
sador", d pol teţe, d cos deraţ e exagerată petru
ragul de abasador, cos deraţ e pe care o suflase
arch zul, ş , î sfîrş t, ca să folosească aceste a ere
a puţ fa l are, a cereo oase cu u aue băr
bat care, cotrastîd î saloul ue fee d st se cu
l bertatea de care ea se foloseşte cu ce lalţ ob şu ţ a
e , sealează îdată pe aat
Doul de Norpo s îş îecă pf v rea albastră î
barba albă, îş aplecă ad e trupu îalt ca ş cu
lar f îcl at î faţa a tot ceea ce ar f reprezetat
petru el otor u ş puător uele Bloch, îgîă
ͣsît îeîtat", î t p ce tîărul său terlocutor, eo
ţ oat, dar găs d că vest tul d ploat exagerat, rect
f că cu grabă ş spuse ͻ N c decu, d potr vă, eu sît
eîtat !" Dar această cereo e, pe care, d pr ete
e petru doaa de V l epar s s, doul de Norpo s
ͻo repeta cu f ecare ecuoscut pe care vechea sa pr e
teă l prezeta, u se păru aceste a o pol teţe î
destulătoare petru Bloch, căru a î spuse :
Ͷ îtrebaţ l tot ce vreţ să şt ţ , luaţ l la o parte,
dacă vă este a la îdeîă ; va f îeîtat să stea
de vorbă cu dueavoastră, cred că vreţ să vorb ţ
de afacerea Dreyfus, adăugă ea fără să se a preocupe
218
dacă făcea plăcere doulu de Norpo s, după cu
u sar f gîd t s ceara părerea portretulu
ducese de Motorecy îa te de a o pue să l
lu eze pe ru stor c sau cea ulu , îa te de a
ofer o ceaşcă
$ Vorb ţ a tare cu el, î spuse ea lu Bloch, e
ca surd, dar vă va spue tot ce dor ţ , l a cuoscut
foarte b e pe B sarc, pe Cavour Nu aşa, doule,
spuse ea tare, laţ cuoscut pe B sarc ?
$ Aveţ ceva pe şat er ? ă îtrebă doul de
Norpo s, făc du se cu och ul ş strîgîdu
cord al îa A prof tat de această îtrebare ca să l
scap îdator tor de pălăr a cu care crezuse că
trebu a
să tre î so de cereo e, căc toca î dădu
se scaa că o luase la îtplare pe a ea : M aţ
arătat u fraget ca îzorzoat, î care tă aţ
f rul
î patru V a spus părerea ea s ceră ; u er ta
să f e aşterut pe hîrt e Pregăt ţ ceva ? Sîteţ
foarte
pas oat de Bergotte, dacă aduc b e a te
$ Ah ! să u vorb ţ de rău pe Bergotte, exclaă
ducesa
$ Nu cotest taletul de p ctor, e ar î
drăz , ducesă Şt e să graveze cu dalta ş cu apă tare,
dacă u şt e să p cteze ca doul Cherbul ez, o co
poz ţ e are Dar se pare că epoca oastră
îcurcă
geur le, ar îsuş rea f rească a roac erulu este
a
degrabă să t clu ască o tr gă ş să îalţe le decît
să execute aăuţ t, cu deseur del cate, u frot s
p c u sau u oraet II vo vedea pe tatăl duea
voastră du că la A J, adăugă el, îtoreîdu se spre
e
Văzîdul stîd de vorbă cu doaa de Guerates,
a ădăjdu t u oet că poate ă va ajuta să ă
troducă la ea, spr j pe care l refuzase cîd fu
sese vorba de doaa Swa ͣAltul pe carel ad r
foarte ult este Elst r Se pare că ducesa de Guera
tes are şte tablour uate de el, a ales acea
vest tă legătură de r d ch , pe care a zăr to la Expo
z ţ e ş care ra ar plăcea atît de ult să o revăd, ce
capodoperă, acest tablou !" 'îtradevăr, dacă aş f fost
o cu vază ş dacă c eva ar f îtrebat care e ta
bloul pe carel prefer, aş f c tat această legătură de
r d ch ͣO capodoperă ? exclaă dou! de Norpo s
cu u aer u t ş de dojaa N are c ăcar prete
ţ a că este u tablou, c o s plă sch ţă (avea dreptate)
Dacă pret deţ că această sch ţă lucrată grabă e o
capodoperă, ce veţ a spue de lu Hebert
sau de DagaBouveret ?"
$ A auz t că o refuzaţ pe pr etea lu Robert,
spuse doaa de Guerates ătuş sale, după
ce
Bloch îl luase la o parte pe abasador, cred că aveţ
c de regretat, şt ţ că e o oroare, are c ură
de talet, ba a ult, e ş caragh osă
$ Dar cu de o cuoaşteţ , ducesă ? î trebă do
ul d'Argecourt
$ Nu şt ţ că a jucat la e îa te de or ude,
lucru de care u sît de loc îdră, spuse rîzîd
doaa
de Guerates, totuş fer c tă că f d vorba de
această
actr ţă se putea lăuda cea d tî cu r d colul e E b e,
u răîe decît sa plec, adăugă ea, fără să se şte
uoca văzuse că soţul e trase ş pr cuv tele
pe care le rostea, făcea aluz e la hazul că ar avea aerul
de a face îpreuă o v z tă de t er căsător ţ , care
u se potr vea c decu cu relaţ le adesea d f c le d tre
ea ş acest vlăjga care îbătrîea, dar care ducea
ereu o v aţă de o tîăr Pl bîd asupra
uărulu are de usaf r d jurul ese de cea
pr v r le afab le, ş rete ş îtrucîtva orb te de razele
soarelu care apuea, a och lor să c , rotuz ş îf pţ
ca ͣuştele" pe care şt a să le ochească ş să le
erească atît de b e och torul uat ce era,
ducele îa ta cu o îcet eală u tă ş prevăzătoare,
ca ş cu, t dat de o aduare atît de străluc tă, s ar
f teut să u calce pe rod ş să u tulbure
coversaţ le U surîs peraet de rege bu d
Yvetet uşor aghezu t, o îă pe juătate ît să
care flutura ca ar p oara uu rech lîgă p ept, ş pe
care o ît dea fără deoseb re vech lor' să pr ete ş
ecuoscuţ lor care î erau prezetaţ , î îgădu au
fără să trebu ască să facă u s gur gest, c săş ître
rupă ra ta blaj ă, leeşă ş regală, să ulţuească rîv
e tuturor, ururîd doar : ͣBuă seara, dragul eu,
buă seara pr etee, îcîtat doule Bloch, buă
seara,
ÈÈ
doule d'Argecourt", ar r d ajuse la e, care
a fost cel a favor zat, ş auz uele : ͣBuă seara,
tîrul eu vec , ce face tatăl dueavoastră ? Ce o
de spravă ! Şt ţ că sîte bu pr ete ", adăugă el
ca o ăgul re Făcu apo gestur ar petru doaa de
V llepar s s care dădu buă z ua cu u se d cap,
scoţîd o ă d şorţuleţul e
For dab l de bogat îtr o lue î care bogăţ a e
d ce î ce a rară, as ld persoae sale îtr u
ch p peraet oţ uea aceste aver eore, va tatea
arelu se or era dublată la el de aceea a oulu bogat,
educaţ a raf ată a celu d tî reuş d ab a să stăpî
ească suf c eţa celu lalt Er a de alt ter de îţeles
că succesele sale la fee , eoroc rea soţ e sale, u
se datorau ua uelu ş aver sale căc era îcă
foarte fruos, cu u prof l de o pur tate ş u cotur
de grec
$ Adevărat, a jucat la dueavoastră ? îtrebă do
ul d'Argecourt pe ducesă
$ Da, a ve t să rec te, cu u buchet de cr
ă, ş cu alţ cr ͣpă roch e" (doaa de Guerates
ob şu a, ca ş doaa de V llepar sLs, să rostească uele
cuv te ca ţăra , deş u grase a de loc ca ătuşa e )
îa te ca doul de Norpo s, costr s ş s l t, săl
f dus pe Bloch î ca îfudătură ude să poată d s
cuta îpreuă, ra îtors o cl pă la bătrîul d ploat
ş a strecurat u cuv t despre u loc la Acade e
>etru tata La îceput vru să a e coversaţ a petru
a tîrz u Dar a ob ectat că ura stl plec la BaJbetv
ͣCu, vă duceţ d ou la Balbec ? Dar sîteţ u ade
vărat (*+ Apo ă ascultă Cîd a rost t
uele LeroyBeaul eu, doul de Norpo s ă pr v cu
u aer bău tor M a îch pu t că poate vorb se do
ulu LeroyBeaul eu î tere epol t coş despre tata
ş că se teea ca u cuva ecoo stul să le f repetat
Păru dată îsufleţ t de o adevărată afecţ ue petru
tata Ş după ua d acele îcet r ale deb tulu î
care deodată răsuă u cuvît, parcă î duda celu ce
vorbeşte ş la care cov gerea rez st b lă îv ge sfor
ţăr le sale gîgave ca să tacă : ͣNu, u, î spuse ; ol f
221
eoţ oat, tatăl dueavoastră să se prez te
Nu trebu e, ch ar î teresul său, d respect petru
valoarea sa, care e are, ş pe care ar eopro teo î
aseeea avetură Mer tă a ult dedt atît Ch ar
dacă sar alege, ar p erde totul ş , ar cîşt ga c
Mulţuesc lu Duezeu, u e orator, ş acesta e s
gurul lucru care are trecere la scup e coleg , ch ar
dacă ceea ce se spue, ar f decît vorbe goale uatăl
dueavoastră are u, scop îseat î v aţă, trebu e să
eargă drept, fără să se lase aăg t ş să cutre ere
crîgur le după vîat, ch ar dacă ar f vorba de crîgur
de alt ter a ult sp oase decît îflor te, d gră
d a lu Acadeus Nar îtru de altfel decît cîteva
votur Acade e î place săl lase pe postulat să facă
u stag u îa te de a l pr î sîul e Deocadată
u e c de făcut Ma tîrz u, u spu u Dar trebu e
ca îsăş Copa a săl sol c te Ea; profesează cu a
ult fet ş s decît fer c re acel / 0 al vec lor
oştr de d colo de Alp Leroy Beaul eu a vorb t
da toate acestea îtr u ch p care u a plăcut M
sa părut de alt ter cît de colo că e îţeles cu tatăl
dueavoastră Poate că la făcut să s tă ca
repede că f d ob şu t să, se ocupe de b ubac ş de
etale u cuoaşte rolul poderab lelor, cu
spuea B sarc Îa te de toate trebu e să ev tă ca
tatăl dueavoastră să se prez te : / 0
Pr ete să sar afla îtro s tuaţ e del cată, dacă el
ăr pue î faţa faptulu îpl t Iată, spuse el brusc
cu u aer s cer, aţ t duş och albaştr asupră , vă
vo spue u lucru care vă va ra d parte , dar
ţ atît do ult la tatăl dueavoastră E b e,
toca petru că ţ la el, toca (sîte ce do
edespărţ ţ Ô1 petru că şt u serv c le pe
care le poate aduce ţăr sale, pr ejd le pe care le
poate îlătura dacă răîe la cîră, aş vota petru
el, d dragoste, d area st ă ce o port, d
patr ot s ! De alt ter cred că la făcut să
îţeleagă (A crezut că desluşesc î och să prof lul
as r a ş sever al lu LeroyBeaul eu) A da votul ar
îsea aşadar d parte că aş dez ce" Doul
de Norpo s îş trata î a ulte
+++
rîdur coleg drept fos le î afară de alte ot ve, or
căru ebru al uu club sau al ue Acade î place
săş vestească coleg cu caracterul cel a deoseb t
de al său, u atît petru ut l tatea de a spue : ͣAh !
dacă lucrul ar dep de ua de e !" cît petru
ulţu rea dea îfăţ şa a d f c l ş a ăgul tor
t tlul pe care la obţ ut ͣVo adăuga, îche e el, că,
î teresul dueavoastră, al tuturor, prefer petru
tatăl dueavoastră o alegere tr ufală peste zece sau
c c sprezece a !" Cuv te pe care lea cos derat
dacă u d ctate de geloz e, cel puţ de o desăvîrş tă l psă
de serv ab l tate cărora îsăş îtîplarea lea dat a
tîrz u alt îţeles
Ͷ Naveţ de gîd să ţ eţ vreo cou care la Ist
tut despre preţul pî î t pul Frode ? îtrebă
sf os stor cul Frode pe doul de Norpo s Aţ putea
avea, cu acest sub ect, u succes cos derab l (ceeaj ce
vo a să spuă o reclaă ostră), adăugă el surîzîd
cu b c s c e abasadorulu , dar ş cu o du oş e carel
făcu săş r d ce pleoapele ş să ş descopere och ar
ca u cer M se părea că a văzuse această pr v re,
deş ul cuoscuse decît astăz pe stor c Deodată
a adus a te că văzuse aceeaş pr v re î och
uu ed c braz l a care pret dea că v decă sufocăr le
de so ul acelora de care suferea, pr halaţ absurde
de eseţe de plate Cu î spusese că l cuoştea
pe profesorul Cottard, toca ca să ă îgr jească a
b e, el î răspuse, că ş cu ar fî fost î teresul
lu Cottard ͣIată u trataet, dacă aţ vorb de
el,
care ar fur za ater a ue cou căr răsuătoare
la Acade a de ed c ă !" Nu îdrăz se să stăro asc,
dar ă pr v se cu acelaş aer îtrebător, sf os,
teresat ş rugător pe carel ad rase la stor cul
Frode F reşte, aceşt do bărbaţ u se cuoşteau ş u
seăau deloc, dar leg le ps holog ce ca ş cele f z ce
sît îtrucîtva îrud te Iar dacă cod ţ le ecesare sît
aceleaş , aceeaş pr v re lu ează a ale oeeşt
d fer te, după cu u acelaş cer at al lu ează
şte locur s tuate la are depărtare uul de altul ş
care u sau văzut c odată Na auz t răspusul
abasadorulu ,
++
căc toate luea se aprop ase oarecu gălăg os de
doarra de V lleparLs s, ca să o vadă p ctîd
Ͷ Şt de c e vorb , Bas ? spuse ducesa soţulu e
Ͷ´ F reşte, gh cesc, răspuse ducele
$ Ah ! u e ceea ce u o coed aă de clasă
are
$ Nua cu greu îţ poî îch pu , ură doaa
de Guerates adresîduse doulu d'Argecourt,
ceva
a caragh os
$ Era ch ar co c, îtrerupse doul de Guerates,
al căru vocabular c udat îgădu a î acelaş t p oae
lor de lue să spuă că u e prost ş l teraţ lor să l
cos dere drept cel a are bec l
$ Nu pot îţelege, ură ducesa, cu dea putut
so ubească Robert Oh ! şt u prea b e ,că aseeea
lucrur u trebu esc d scutate, adăugă ea cu o utră
drăguţă de f lozof ş de set etală dezaăg tă Şt u
că or c e poate ub or ce Ş , adăugă ea, căc dacăş
bătea îcă joc de l teratura ouă, dator tă acţ u de
vulgar zare a z arelor sau graţ e uor coversaţ , aceasta
se f ltrase puţ cîte puţ î ea, e tot ce poate f a
fruos î dragoste, petru că e toca ceea ce o face
ͣ ster oasă"
Ͷ´ M ster oasă ! Ah ! ărtur sesc că e ca exagerat,
scupa ea vară, răspuse cotele d'Argecourt
Ͷ Ba da, dragostea e foarte ster oasă, ură du
cesa cu u sur s g gaş de fee e de lue aab lă, dar
ş cu estrăutata cov gere a ue wager ee
care
af ră uu o de club că î ë
u e ua zgo
ot De alt ter , la ur a ure y u se şt e de ce o
persoaă o ubeşte pe alta, poate u e de Iod petru
ceea ce crede, adăugă ea sur zîd, resp gîd astfel
categor c, pr terpretarea e , deea pe care o
e sese
ad eaur La ura urelor u şt c odată c,
îche e ea cu u aer scept c ş obos t De aceea, vedeţ ,
ͻe a ͣ tel get" ; u trebu e să d scută c odată ale
gerea pe care o fac aaţ
Dar după ce spuse acest pr c p u, îl calcă îdată,
cr t cd alegerea lu Sa tLoup
++*
Ͷ Vedeţ , or ş eu, ă r că o persoaă r d colă
poate f cos derată seducătoare
Bloch auz d că vorb de Sa tLoup ş îţelegîd
că acesta este la Par s, îcepu săl bîrfească atît de rău,
îct toată luea se revoltă Îcepea să urască ş s ţea
că u sar f dat îapo de la c, ca săş potolească
ura Por d de la pr c p u l că el posedă o îaltă va
loare orală ş că so ul de oae care frecvetau la
Boul e (cerc sport v care se părea elegat), er tau
oca, toate lov tur le pe care era î stare să l le
dea se păreau vred ce de laudă Odată erse atît
de departe, îcît aduse vorba de u proces pe care
avea de gîd săl teteze uu a d pr ete să , de
la Boul e, î cursul căru a avea de gîd să depuă o
ărtur e c oasă îsă a căre fals tate culpatul
ar puteao doved Bloch, care de alt ter u ş puse
pro ectul de apl care, spera î acest ch p săl dezădăj
du ască ş săl îebuească ş a ult Nu era c u
păcat dacă făcea ua ca asta, deoarece acela pe care
vo a săl lovească astfel era uul care u se gîdea decît
a elegaţă, uul de la Boul e, ar îpotr va uor asee
oae or ce are sît îgădu te, a ales uu sfît
cu era el, Bloch
$ uotuş , vedeţ cazul Swa, ob ectă doul d'Ar
gecourt care, îţelegîd î sfîrş t sesul cuv telor ros
t te de vara lu , era zb t de justeţea l or ş căuta î
eor e p lda celor ce ub seră uele persoae care lu
u ar f plăcut
$ Ah ! Swa u e c decu acelaş caz, protestă
ducesa Lucru or cu de rare, petru că ea era o
d oată cusecade, dar u era r d colă, ş a fost atît de
fruoasă
$ Hu, hu, îgîă doaa de V l epar s s
$ Ah ! u o găseaţ fruoasă ? Ba da, avea uele
lucrur atît de ferecătoare, şte och foarte fruoş ,
u păr fruos, se îbrăca ş se îbracă îcă de ue
Acu, recuosc, că e dezgustătoare, dar a fost o f ţă
îctătoare Faptul că Charles s a îsurat cu ea u ă
îheşte a puţ , căc era atît de ut l ! Ducesa u
credea că spue vreu lucru rearcab l, dar, f dcă
Ͷ ++.
Guerate»
doul d'Argecourt îcepu să rîdă, ea repetă fraza, f e
că o găsea hazl e sau ua petru că l găsea , drăguţ
pe cete, pe care îcepu săl pr vească cu u aer al tat,
ca să îb e farecul g găş e cu acela al sp r tulu
Ură : ͣDa, u aşa, u er ta osteeala, dar î sfîrş t,
u era l ps tă de farec ş îţeleg prea b e că putea
f ub tă, cîtă vree do şoara lu Robert, vă as gur,
te face să or de rîs Şt u că se va ob ecta vechea
z cală a lu Aug er : «Puţ î pasă de st clă, dacă ar
ales cu beţ a !» Poate că Robert sa ales cu beţ a, dar îtr
adevăr a dat dovadă de gust î alegerea st cle ! Ma
îtî , îch pu ţ vă, că a avut preteţ a să costru esc o
scară toca î jlocul saloulu eu O ca toată,
u aşa, ş ă vest se că ea va sta culcată pe burtă >
pe trepte Dacă aţ f auz t de altfel ce spuea, u cu
osc decît o sceă, dar u cred că c eva ş ar putea
îch pu ceva aseăător : se spue £
+
$ £ oh ! oh, oh, ce sob s !
exclaă doul d'Argecourt Ba da ! Aşteptaţ , cuosc
toată p esa E scr să de uul d copatr oţ e A
tr so regelu , care a îţeles c ş a rugat să
o expl c
$ Nu e cuva, d îtîplare, de Sar Pelada ? î
trebă stor cul Frode cu teţ a de a' se arăta f ş
actual, dar atît de îcet, îcît îtrebarea sa trecu
ebă
gată î seaă
$ Ah ! cuoaşteţ £ ]răspuse
ducesa doulu d'Argecourt Fel c tăr le ele ! Cuosc
ua pe ua, care ~aj v decat de cur oz tatea de
a
face cuoşt ţă cu celelalte şase Dacă toate sît la
fel
cu aceea pe care a văzuto !
ͣCe toată, î spuea, îtărîtat de pr rea glac ală
pe care o făcuse ducesa îcerca u so de sat sfacţ e
v oletă, costatîd desăvîrş ta e eîţelegere a lu
Maeterl îtradevăr, sît prea bu făcîd î f ecare
d eaţă atîţ a loetr petru fee e ;ca dîsa
Acu aş a vrea să aud de ea" Acestea erau cuv
tele pe care e spuea, care erau toca cotrar ul
gîdulu eu ; erau doar şte cuv te de coversaţ e,
++/
d cele ce e spue î cl pele î ,care, f d prea ag
taţ ca să răîe ' s gur cu o , îcercă evo a, î
l pse? altu terlocutor, dea sta de vorbă cu o îş e,
fără s cer tate, ca cu u stră
Ͷ Nu vă puteţ îch pu , ură ducesa, îţ veea să
te strîb de rîs N c ; u e a abţ ut, ba ch ar a
abuzat, ar t ere u a plăcut ş î îod, Robert s a
supărat pe e / Fapt pe care ul regret, căc dacă
lucrur le ar f luat altă îtorsătură poate că
do şoara
ar a f ve t ş ă îtreb pîă la ce puct ar f făcut
plăcere Mar e Ayard
Aşa se spuea î fa l e ae lu Robert, doaa
def Marsates, văduva lu Ayard de Sa t Loup, ca să
o deosebească de ver şoara e , pr c pesa de Guerates
Bavar a, altă Măr e, la al căru preue epoţ , ver ş
cuaţ e adăugau, ca să ev te cofuz a, f e preuele
soţulu e , f e alt preue al e , astfel îcît se spuea,
sau Mar eG lbert, sau Mar eHedw ge
$ I aju a avut loc a îtî u so de repet ţ e,
u lucru foarte fruos ! ură ro c doaa de Guer
ates Ich pu ţ vă că spuea o frază, c ăcar u
sfert de frază ş apo se oprea ; u a spuea c,
dar u exagerez, t p de c c ute
$ Oh, oh, oh exclaă doul d'Argecourt
M a îgădu t cu toată pol teţea să s uez că poate
acest lucru ar stîr u re Ea a răspus textual :
ͣU lucru trebu e spus totdeaua ca ş cu a f pe
cale săl copu tu îsuţ " Dacă staţ să ch bzu ţ , răs
pusul acesta e ouetal
$ Credea că rec tă destul de b e versur le, spuse
uul d ce do t er
$ Habar are de versur , răspuse doaa de Guer
ates De altfel c a a fost evo e să o ascult
M a fost de ajus cîd a văzut o sos d cu cr !
A; îţeles ua decît, cîd a văzut cr , că are
talet !'
uoată luea rîse
Ͷ Dragă ătuşă, cred că u vaţ supărat d pr
c a glue ele de z lele trecute cu pr v re la reg a
ͻSued e , vă cer ertare
++ö
Ͷ Nu, u sît supărată pe t e, îţ recuosc
ch ar
dreptul să guşt ceva dacă ţ e foae
Ͷͻ Ha deţ , doule Valleeres, faceţ pe do şoara
case , spuse doaa de V llepar s s, arh v stulu , potr v t
ue glue cosacrate
Doul de Guerates se îdreptă î fotol ul î care
se îfudase ş lîgă careş pusese pălăr a pe covor,
exa a cu u aer ulţu t farfur le cu prăj tur care
se ofereau
Ͷͻ Bucuros, acu cîd îcep să ă fa l ar zez cu
această ob lă as steţă, vo accepta o savar ă, se
par excelete
Ͷ Doul îş îdepl eşte de ue rolul de do
şoară, spuse d'Argecourt care, d sp r t de taţ e,
repetă glua doae de V llepar s s
Arh v stul prez tă farfur a cu prăj tur stor culu
Frode
Ͷ Vă ach taţ de ue de fucţ le dueavoastră,
spuse acesta d t d tate ş îcercîd să cucerească
s pat a tuturor
De aceea, arucă pe ascus o pr v re de copl c tate
celor ce a făcuseră această observaţ e
$ Spueţ , scupă ătuşă, îtrebă doul
de
Guerates pe, doaa de V llepar s s, c e e doul
destul de b e care eşea toca cîd tra ?
urebu e
săl cuosc, de vree ce a salutat adîc, dar u l
a tesc, şt ţ că u prea reţ uele, ceea ce
foarte
eplăcut, spuse el cu u aer ulţu t
$ Doul Legrad
$ Ah ! Dar Or ae are o ver şoară a căre aă,
dacă u ă îşel, e ăscută Grad r Şt u perfect, de
b e, d fa l a Grad de l'Eprev er
$ Nu, răspuse doaa de V llepar s s, au c o
legătură Aceşt a sît Grad sadea Grad ş c
altceva Dar de buă seaă ar dor să f e or ce a vrea tu
Sora lu se se ueşte de Cabreer
$ Bas , şt prea b e de! c e vrea să vorbească
ătuşa ea, exclaă ducesa d gată, e doar
fratele
acele eore erb vore, pe care a , avut deea
stra e
să o tr ţ să facă o v z tă a z lele trecute A stat
++,
urţ ceas, a crezut că îebuesc Dar a îceput să
cred că ea era ebuă, cîd a văzut trîd î salo
o făptură pe care o cuoştea ş 1 care seăa cu o
vacă
Ͷ Ascultăă, Or ae, a îtrebat ce z de pr
re a , u putea totuş să fac o oj c e, apo , u aşa,
exagerez , are aer de vacă adăugă el cu u to p î
găreţ, dar u fără să f arucat o pr v re surzătoare ce
lor de faţă
Şt a că verva soţ e sale trebu a st ulată pr co
traz cere, cotraz cerea buulu s ţ care protestează
că, de p ldă, o fee e u poate f cofudată cu o vacă
(toca exagerîd o pr ă pres e) (Doaa de
Guerates reuş se adesea să facă uul d sp r tele e
cele a fruoase) Iar ducele î veea, c u a v tate, î
ajutor, fără ca să observe, ca să reuşească festa, aşa
cu se Iveşte îtru vago copl cele eărtur s t al
uu scaator
Ͷ Recuosc că u seaăă cu o vacă căc aduce cu
a ulte, exclaă doaa de Guerates Vă jur că
era foarte îcurcată văzîd această c reada de vac ca
re tra, cu pălăr a, î saloul eu ş ă îtreba de să
ătate Pe o parte î veea să răspud: ͣB e, c
reada de vac , greşeşt , u poţ f î relaţ cu e, de
oarece eşt o c reada de vac " ş , pe de alta, cercetî
du eor a, a sfîrş t pr a crede că Cabre
er a ta era fata Dorothea, care spusese că va
ve
odată ş care este destul de astfel îcît era
cît
peac să spu alteţavoastră regală ş să ă adresez
la persoaa a tre a ue c rez de vac Are o p potă de
so ul reg e Sued e De alt ter , acest atac forţat
fusese d a te pregăt t, pr tr u t r de la d staţă, du
pă toate regul le arte Nu a ţ te de cît t p
era bobardată cu cărţ le e de v z tă, pe care le gă
sea pretut de , pe toate ob lele, ca prospectele Ig
ora scopul aceste reclae Nu a vedea la e
î casă decît ͣMarch zul ş arch za de Cabreer"
ş o adresă de care u aduc a te ş de care
sît
hotărîtă să u ă slujesc c odată
Ͷ Dar e foarte ăgul tor să see cu o reg ă,
spuse stor cul Frode
229
Ͷ Oh f Doae, doule, î epoca oastră, reg ş
reg ele u a îseaă are lucru ! spuse doul
de Guerates, petru că avea preteţ a că are u
sp
r t l ber ş oder ş ca să u a bă aerul că face caz
de relaţ le sale regale la care ţ ea ult
Bloch ş doul de Norpo s se r d caseră ş se apro
p ară de o
Ͷ Doule, spuse doaa de V llepar s s, aţ vor
b t de afacerea Dreyfus ?
Doul de Norpo s r d că och la cer, dar surîzîd,
ca ş cu ar f vrut să ateste eor tatea capr c lor ş
dator a de a asculta pe care le puea Dulc eea lu
uotuş stătu de vorbă cu Bloch, cu ultă afab l tate,
despre a îgroz tor , poate ortal , pe care străbă
tea Fraţa Cu asta îsea pesee că doul de
Norpo s (căru a Bloch î spusese totuş că e cov s de
ev ovăţ a lu Dreyfus) era u at dreyfusard îfocat,
aab l tatea abasadorulu , aerul de a da dreptate
terlocutorulu său, de a u se îdo că ar f de aceeaş
părere, de a f îţeles cu el petru a îv u guverul,
ăguleau va tatea lu Bloch ş trezeau cur oz tatea Care
erau puctele portate pe care Norpo s u le spe
c f ca, dar î pr v ţa cărora parcă ad tea pl c t că
Bloch ş cu el erau de acord, ce părere avea el despre
procesul, care lar f putut aprop a ? Bloch era cu atît
a u t de acordul ta c care părea că ex stă ître
el ş Norpo s, cu cît acest acord u se purta ua a
supra pol t c , căc doaa de V llepar s s î vorb se
ult lu Norpo s despre lucrăr le l terare ale lu Bloch
Ͷ Dueavoastră u sîteţ oul vreur lor pe care
le tră ţ , î spuse acestu a fostul a basador, ş vă fe
l c t, u sîteţ d epoca î care stud le
dez teresate
u a ex stă, cîd u se a vîd publ culu decît ob
sce tăţ sau epţ Străda ca ale dueavoastră
ar
trebu îcurajate, dacă a avea u guver
Bloch era ăgul t de a plut s gur deasupra aufra
g ulu u versal Dar î această pr v ţă ar f dor t pre
c zăr , să şt e aue de ce epţ vo a să vorbească
Norpo s Bloch avea set etul că lucrează pe ace
laş tărî ca ulţ alţ , u crezuse că e atît de ex
cepţ oal Reve asupra procesulu Dreyfus, dar u
+ )
reuş să desluşească părerea lu Norpo s îcercă săl facă
să vorbească despre of ţer ale căror ue repetîduse
adesea pr z are î acest oet streau a ultă
cur oz tate decît oae pol t c aestecaţ î acelaş
proces, petru ca u erau atît de cuoscuţ ca
aceşt a, se veau doar acu ş vorbeau, îtru costu
spec al, d adîcul ue act v tăţ d fer te ş d tr o
tăcere păstrată cu evlav e, ca Lohegr care cobora
d tro barcă trasă de o lebădă Bloch putuse tra la
a ulte şed ţe ale procesulu Zola, pr buăvo ţa
uu avocat aţ oal st Sosea la proces d eaţa ş u
eşea decît seara, cu o prov z e de sadv c u r ş o st clă
de cafea, ca la cocursul geeral sau la tezele, de
bacalaureat, ş această sch bare de ob ce ur trez d
exc tarea ervoasă pe care cafeaua ş eoţ le
procesulu le poteţau la cule, eşea de acolo atît de
îdrăgost t de tot ce se îtîpîase, îcît seara, cîd se
îtorcea acasă, vo a să se cufude d ou î v sul fruos
ş se grăbea săş îtlească, îtro cafeea frecvetată
de aîdouă part dele, caaraz cu care stătea de vorbă
la esfîrş t despre cele petrecute î răst pul z le ş
copesa, pr tro c ă coadată pe u to poruc tor
care dădea luz a puter , postul ş obosel le ue z le pe
care o îcepuse atît de devree ş î t pul căre a u
prîz se Oul, osc lîd ereu ître cele două plaur
ale exper eţe ş ale ag aţ e , ar vrea să adîcească
v aţa deală a celor pe care cuoaşte ş să cuoască
f ţele a căror v aţă ş a ag ato Doul de Norpo s
răspudea îtrebăr lor lu Bloch :
Ͷ I procesul î curs sît aestecaţ do of ţer des
pre care a auz t altădată vorb d pe u o a căru
judecată î sp ra cea a are îcredere ş care fă
cea are caz de e (doul de M r bel), este vorba de
ocoteetulcoloel Hery ş locoteetuî coloel P
cquart
Ͷ' Dar, exclaă Bloch, d v a Atea, f ca lu Zeus,
ͻa pus î tea f ecăru a cotrar ul a ceea ce este î
tea celu lalt Ş e luptă uul îpotr va celu lalt ca
do le Coloelul P cquart avea o s tuaţ e foarte are
+ $
î arată, dar lu la îdruat spre o parte
care u era a lu Spada aţ oal şt lor î va sp teca
trupul f rav ş va sluj drept hraă a alelor car
vore ş păsăr lor care se hrăesc d grăs ea orţ lor
Norpo s u răspuse
$ Despre ce vorbesc do ? îtrebă doul de
Guerates pe doaa de V llepar s s, arătîdu l pe
Norpo s ş pe Bloch
$ Despre afacerea Dreyfus
$ Ah î drace ! F dcă ve vorba, şt ţ c e e u
part za turbat al lu Dreyfus ? Par ez ua cotra o
ra e că u veţ gh c Nepotul eu Robert ! urebu e să
vă spu» că, la Jocey Club, cîd sa aflat sprava lu ,
a zbuc t o răscoală, u adevărat scadal Cu cad
datura lu va f prezetată peste o săptăîă
$ F reşte, îtrerupse ducesa, dacă toţ sît ca G l
bert, care a susţ ut totdeaua că toţ evre
trebu esc
tr ş la Ierusal
$ Ah ! atuc pr c pele de Guerates î îpăr
tăşeşte îtoca de le, îtrerupse d'Argecourt
Ducele să fălea cu soţ a lu , dar o ubea Foarte
ͣsuf c et", u putea sufer să f e îtrerupt, ar î căs
c e ob şu a să f e brutal cu ea ureurîd de îdo ta
î e de soţ rău căru a se vorbeşte, ş de bu vorb tor
care u e ascultat, se opr brusc ş arucă ducese o pr
v re care el şt pe toată luea
Ͷ Ce tea apucat să vorbeşt de G lbert ş de Ier u
sal ? spuse el î sfîrş t Nu e vorba de asta Dar, adău
gă el pe u to îbufat, a să recuoşt că ar f cul
ea ea uul dea oştr să cadă la JoceyClub, a cu
seaă Robert, al căru tată a fost zece a
preşed tele
Clubulu Ce vre , draga ea, oae ăşt a au stat la
îdo ală, au desch s och ar Nu pot spue că au
dreptate; şt că persoal a c o prejudecată
de
rasă, găsesc că u se a potr veşte cu t pul î care
tră ş a preteţ a că sît î r tul t pulu , dar î
sfîrş t, ce dracu ! cîd te cheaă arch zul de Sa t
Loup, u eşt dreyfusard, ce să a spu !
1
D v tate" care, î r tolog ajgrcaca, perso f că desfrîul
+ +
Doul de Guerates rost cu efază aceste cu
v te : ͣCîd te cheaă arch zul de Sa tLoup" Şt a
totuş că era lucru ş a are să f : ͣducele de Guer
ates" Dar dacă aorul său propr u t dea să exa
gereze a degrabă super or tatea t tlulu de duce de
Guerates asupra tuturor celorlalte, î sch b, la î
jos rea acestu a ul îdea atît de ult regul le bu
ulu gust, cît leg le ag aţ e F ecare vede a fru
os ce vede de la d staţă, ce vede la alţ Căc leg le
geerale care cîru esc perspect va î ag aţ e se a
pl c atît duc lor cît ş celorlalţ ur tor Nu ua
leg le ag aţ e dar ch ar acelea ale l bajulu Dar
a c se putea apl ca ua sau alta d cele două leg ale
l bajulu Ua vrea să te expr ca oae d cla sa
ta tală ş u d casta d care t e trag I v rtutea
e , doul de Guerates putea f , î expres le sale,
ch ar cîd vo a să vorbească de obleţe, tr butar al
c lor burghez care ar f spus : ͣCîd porţ uele de
ducele de Guerates", cîtă vree u e cult, u
Swa, u Legrad , ar f îtrebu ţat c odată a
seeea expres e U duce poate scr e roae de bă
ca, ch ar despre oravur le d luea are, hr soavele
ef d î această pr v ţă de c u ajutor, ş ep tetul
de ar stocraţ e poate f er tat de scr er le uu ple
beu Fără îdo ală că î acest caz doul de Guera

tes habar u avea de burghezul pe care îl auz se spu
îd : ͣCîd te cheaă" Dar o altă lege a l baju
lu e spue că d cîd î cîd, aşa cu îş fac apa
r ţ a ş d spar uele bol de care u a a uz vorb duse
î ură, se asc u se prea şt e cu, f e spota, f e
d tro îtîplare aseeea acele a care a făcut să î
colţească î Fraţa o buru aă d Aer ca a căre să
îţă fusese luată cu pluşul ue cuvertur căzute pe
taluzul că ferate, şte expres pe care le auz î
aceeaş decadă rost te de oae care u sau îţeles î
această pr v ţă Dar după cu l a auz t îtru a
pe Bloch spuîd cîd vorbea de el îsuş : ͣOae
ce a îcîtător , ce a străluc ţ , ce a ser oş ,
ce a d f c l , ş au dat seaa că u ex stă decît o s
gură f ţă pe care o găsesc tel getă, plăcută, de care
u se pot l ps ş aue Bloch" ş aceeaş frază î gura
+
altor t er care ul cuoşteau ş care îlocu au ua
pe Bloch cu propr ul lor ue, tot astfel avea să aud
adesea ͣcîd porţ uele"
$ Ce vre , ură ducele, cu sp r tul care doeşte
acolo, este foarte lese de îţeles
$ E a cu seaă co c, răspuse ducesa, avîd î
vedere de le ae sale care de d eaţă pîă
seara
e pl ct seşte cu u
$ Da, dar u ua aa lu , u trebu e să e
spu gogoş Ma este ş o da celă, o destrăbălată de
ult a spec e care are a are flueţă asu pră ş
care e toca copatr oata oorab lulu Dreyfus Ea a
oculat lu Robert starea e de sp r t
Ͷ Poate u şt aţ , doule duce, că ex stă o expre
s e ouă petru aseeea so de sp r t, spuse arh v stul,
care era secretarul co tetulu at rev z o st Se chea
ă ͣetal tate" îseaă îtoca acelaş lucru, dar
cel puţ e u şt e ce vrea să spuă E tot ce
poate f a raf at ş , după cu se spue, ult a
ͣodă" !
uotuş , auz d uele lu Bloch, îl vedea puîdu
îtrebăr lu Norpo s cu o el şte care trez alta, tot
atît de puter că a arch ze ureurîd î faţa arh
v stulu ş făcîdo pe at dreyfusarda, se teea ca u
cuva acesta să facă reproşur dacă ş ar da seaa
că pr se î casa e u evreu a ult sau a puţ
af l at ͣs d catulu "
$ Ah ! au act, o vo serv la rîdul eu
altora, spuse ducele (Nu era o f gură, ducele avea u
careţel pl cu ͣc tate" pe care le rec ta îa te de
a
se duce la c ele portate) î place
Sît o seaă de cuv te o care se lasează, dar u
durează Ma acu cîtva t p, de p ldă, a c t t că u
scr tor ar f ͣtaletuos" îţeleagă c e o putea Apo ,
a a îtîl t c odată acest cuvît
$ Dar e a îtrebu ţat decît

spuse stor cul Frode , ca să se aestece î coversa
ţ e Sît ebru al ue co s a M sterulu Istruc
ţ e Publ ce, ude a auz t o îtrebu ţîdu se de a
ulte or , ş ch ar la cercul eu, cercul Voley, ş
ch ar la o c ă la doul E le OU v er
+ *

$ Eu care a c stea să fac parte d M sterul

Istrucţ e Publ ce, răspuse ducele cu o u l ţă pre
făcută dar cu o va tate atît de adîcă îcît gura lu u
se putu îp ed ca să u surîdă ş och să să u aruce
asupra celor de faţă şte pr v r scăpărătoare de bu
cur e sub ro a cărora b etul stor c roş , eu care a
c stea să fac parte d M sterul Istrucţ e Publ ce,
ură ducele ascultîduş propr u glas, c d cer
cul Voley (u sît ebru decît la U o ş la Joc
ey) ; u cuva sîteţ ebru la Jocey, doule ?
îl îtrebă pe stor c care se îroş ş a ult, ro
s d o obrăz c e ş eîţelegîd o, îcepu să treure d
toate ădularele Eu, care c u c ez la E le Oll
v er, ărtur sesc că u cuoştea expres a
Sît s gur că eşt î s tuaţ a ea, Argecourt Şt ţ de
ce u se pot da pe faţă dovez le trădăr lu Dreyfus ?
Parese petru că este aatul soţ e strulu de
războ , lucrul acesta se spue pe ascus
$ Ah ! credea că al soţ e preşed telu de Co
s l u, spuse d'Argecourt
$ Vă găsesc tot atît de pl ct coş ş pe u ş pe
alţ cîd d scutaţ afacerea asta, spus e ducesa de Guer
ates care, d puct de vedere ode, ţ ea totdea
ua s ă arate că u s e lasă codusă de e Ea u
poate avea vreo urare, î ce ă pr veşte, d
puctul
de vedere al evre lor, petru buul ot v că a pr

tr e relaţ le el e evr e ş a de gîd să răî ş de
acu îa te î această fer c tă goraţă Dar, pe de
altă* parte, găsesc că e suportab l ca, sub pretextul că
sît cofor ste, că u cupără c de la egustor
evre sau că au scr s pe ubrelele lor ͣMoarte j da lor",
o seaă de doae Durd ş Dubo s pe care u le a
cuoaşte c odată, să e f e puse de Mar eAyard
sau de V ctur ee A fost alaltă er la Mar eAyard
Era foarte plăcut la dîsa od oară Acua îtîleşt
acolo toate făptu r le pe care ţ a petrecut v aţa
ev tî
dule, sub pretextul că sît îpotr va lu Dreyfus, ş
altele despre care habar a c e sît
$ Nu, e vorba de soţ a strulu de Războ E u
zvo care c rculă pe la toate răspît le, ură ducele
care îtrebu ţa astfel, î coversaţ e, uele expres pe
235
care le credea de pe t pul vech ulu reg î sfîrş t,
î or ce caz, se şt e că persoal de le ele sît cu to
tul opuse celor ale vărulu eu G lbert Nu sît u feu
dal ca el, aş pl ba cu u egru dacă ar f pr e
te ş u aş s ch s de părerea cutăru a sau cută
ru a, dar î sfîrş t, or cu, veţ f de acord cu e că
atuc cîd te cheaă Sa tLoup u te d strez adop
tîd cotrar ul de lor tuturor celor ce au a ult duh
deeît Volta re ş ch ar decît epotul eu Ş a ales
u te deda la ceea ce vo u acrobaţ de ses b l tate,
cu opt z le îa te de a te prezeta la club ! E or cu
prea d cale afară ! Nu, pesee că ca lu tîrfă a
îpu at capul Lo f cov s că se va clasa pr tre ͣ
telectual " Itelectual sît ͣprăj tura favor tă" a aces
tor do De alt ter , asta a pr leju t u joc de cu
v te destul de fruos, dar foarte răutăc os
Ducele c tă î şoapte ducese ş doulu d'Arge
court : care c rcula îtradevăr la Jocey,
căc d tre toate grăuţele călătoare, glua este
aceea de care sît pr se ar p le cele a tra ce care
î îgădu e să f e îprăşt ată la o depărtare a are
de locul ude a îcolţ t
$Ia putea cere expl caţ doulu , care are aerul
erud t, spuse el, arătîdu l pe stor c Dar e a
b e să u vorb de asta, cu atît a ult cu cît fap
tul e cu desăvîrş re fals Nu sît atît de ab ţ os ca ve
r şoara ea M repo s, care pret de că poate urăr f
l aţ a eaulu e îa te de Isus Cr stos pîă la tr bul
lu Lev , ş sît î stare să dovedesc că î fa l a oas
tră curs c odată p c de slge evre esc Dar î sfîr
ş t, or cu, u trebu e să exageră peste ăsură, cu
s guraţă că s pat cele părer ale epotulu eu
pot
face destul zgoot î Ladereau Cu atît a ult cu
cît Fezesac e bolav ş Duras va coduce totul ş şt ţ
că place să facă oftur , spuse ducele care u
reuş se
c odată să cuoască îţelesul prec s al uor cuv te
ş credea că a face oftur u îseaă aş da fose, c
a copl ca lucrur le
$î or ce caz, dacă acest Dreyfus e ev ovat, î
trerupse ducesa, u face de loc dovada oceţe sale
Ce
scr sor d oate, uflate, scr e de pe sulă Nu şt u da
+ /
că doul Esterhazy valorează a ult decît el, dar
are alt ş c î felul său de a îtoarce frazele, altă cu
loare, care pesee u prea face plăcere part za lor
doulu Dreyfus Ce eoroc re petru e , că u pot
sch ba ev ovatul uoată luea zbuc î rîs ͣAţ
auz t glua Or ae ?" îtrebă laco ducele de Guer
ates pe doaa de V llepar s s ͣDa, o găsesc pl ă
de haz" Ducele u se ulţu cu atîta : ͣEu, î sch b
u găsesc c u haz ; sau, a degrabă, e totua
dacă are haz sau u Nu pu preţ pe c u euvît de
sp r t" Doul d'Argecourt protestă ͣNu crede c
u euvît d cîte spue", urură d ucesa
Ͷ uoca petru că a fost deputat ş a auz t
d scursur străluc te care u îseau c Acolo a
îvăţat să aprec ez a ales log ca uoca d cauza
aceasta a a fost reales Lucrur le hazl ă lasă
d feret
$ Baz , u fă pe Joseph Prudhoe ½şt prea
b e că e u gustă a ult sp r tul ca t e
$ Lasăă să sfîrşesc uoca petru că sît se
s b l la u au t ge de glue, preţu esc adesea sp
r tul soţ e ele Căc ea purcede îdeobşte de la o ob
servaţ e justă Judecă îtoca ca u bărbat ş foru
lează ca u scr tor
Bloch îcerca săl facă pe doul de Norpo s să vor
bească despre coloelul P cquart
Ͷ Fără îdo ală, răspuse doul de Norpo s că de
poz ţ a coloelulu era ecesară petru ca guverul săş
dea seaa că ac se ascude ceva Şt u că susţ îd a
ceastă părere, a ulţ coleg de a e au
protestat
v olet, dar după părerea ea, guverul avea
dator a
săl lase pe coloel să vorbească Nu eş d aseeea
pas ua pr tro îtoarcere pe loc, sau atuc r şt
să te îfuz îtr o d leă Această depoz ţ e a pro
dus, la pr a şed ţă, ch ar petru of ţer, o pres e
d cele a favorab le Nu se poate ega că pres a
a fost adîcă, cîd a fost v ăzut î u fora lu fruoa
1
Persoaj car catural creat de Her Mo er,
protot pul culu burghez prost ş îch pu t
+ ö
să de v ător care veea de ue, stor s d pe u
to cu u se poate a s plu ş s cer ceea ce văzuse,
ceea ce crezuse, spuîd : ,,Pe ooarea ea de soldat"
(a c vocea doulu de Norpo s v bra cu u uşor tre
olo patr ot c), asta cov gerea ea
ͣDe buă seaă, e dreyfusard, u îcape c ură
de îdo ală", îş spuse Bloch
Ͷ Dar cofrutarea lu cu arh varul Gr bel a
îstră at dea b elea s pat le pe care le cîşt gase la
îceput : cîd a fost aud at acel bătrî slujbaş, oul
care are u s gur cuvît (ş doul de Norpo s accetua
cu eerg a cov ger lor s cere cuv tele ce urară),
cîd a fost văzut u tîdu se î och super orulu său,
frutîdu l fără teaă ş spuîdu pe u to care
u ad tea repl că : ͣDar, doule coloel, şt ţ b e
că a ţ t c odată, şt ţ prea b e că acu ca ş
totdeaua spu ua adevărul", vîtul îş sch bă d
recţ a, î zadar răsculă doul P cquart cerul ş păî
tul î şed ţele urătoare, el dădu greş
ͣNu, hotărît că e at dreyfusard, se vede cît de colo,
îş răspuse Bloch Dar dacăl crede pe P cquart u tră
dător c os, cu poate ţ e seaa de ărtur s r le
lu ş a t de ele ca ş cu le ar găs ferecătoare
ş lear crede s cere ? Ş dacă, d potr vă, vede î el
u o curat careş despovărează coşt ţa, cu poate
presupue că a ţ t î cofrutarea lu cu Gr bel ?"
Poate ot vul petru care doul de Norpo s vorbea
astfel cu Bloch, ca ş cu ar f fost de acord cu el, se
datora faptulu că era atît de at dreyfusard, îcît gă
s d că guverul u era îdeajus, î era tot atît de duş
a ca ş dreyfusarz Poate petru că ob ectul de care
se lega î pol t că era ceva a adîc, s tuat î alt pla,
ş d care dreyfus sul se vea ca o odal tate fără
îseătate ş care u er tă să reţ ă pe u patr ot
gr jul u cu ar le problee extere Poate a degrabă
petru că ax ele îţelepc u sale pol t ce apl cî
duse ua uor chest u de foră, de procedeu, de
oportu tate, erau tot atît de eput c oase să
soluţ oeze chest u le de fod, după cu î f lozof e
log ca pură e eput c oasă să soluţ oeze chest u le
ex steţe , sau după cu îsăş această' îţelepc ue îl
făcea să găseas
+ ,
că că e pr ejd os să trateze aseeea sub ecte ş că,
d prudeţă, u vo a să vorbească decît de îprejurăr
secudare Dar Bloch se îşela cîd credea că doul
de Norpo s, ch ar dacă ar f avut caracterul a puţ pru
det ş sp r tul a puţ exclus v foral, ar f putut,
dacă ar f vrut, să spuă adevărul asupra rolulu lu
P cquart, lu Hery, lu Paty du Cla, asupra tuturor
latur lor procesulu îtr adevăr, Bloch u se putea î
do că doul de Norpo s cuoştea adevărul asupra tu
turor acestor lucrur Cu ar f putut săl goreze, de
vree ce cuoştea pe ştr F reşte, Bloch îş spu
ea că adevărul pol t c poate f recost tu t aprox at v
de ţ le cele a luc de, dar îş îch pu a, ca ş gro
sul publ culu , că el sălăşlu eşte totdeaua, d scuta
b l ş ater al, î dosarul secret al preşed telu Repu
b c ş al preşed telu de Cos l u, care l aduc la cu
oşt ţa ştr lor Dar ch ar cîd adevărul pol t c e
ces tă docuete, rareor se îtplă ca acestea să a bă
a ^ are valoare decît u cl şeu rad oscop e î care o
ul de rîd crede că boala pac etulu se îscr e î î
treg e, cîtă vree î fapt, acest cl şeu dă ua u
s plu eleet de aprec ere care se va adăuga ultor
altora, asupra cărora se va trud raţ oaetul ed
culu ş d careş va deduce d agost cul De aceea,
adevărul pol t c îţ scapă cîd te aprop de oae
foraţ ş crez că la putut at ge Ch ar a tîrz u,
ş ca să răîe la afacerea Dreyfus, cîd se producea
u fapt atît de zb tor ca ărtur s rea lu Hery urată
de s uc derea sa, acest fapt a fost îdată terpretat î
ch p opus de ştr dreyfu sarz , ş de Cavag ac ş
Cu get care descoper seră e îş ş falsul ş coduseseră
terogator ul ; ba a ult, ch ar pr tre ştr drey
fusarz de aceeaş uaţă, care u ua că judecau
după aceleaş p ese dar ş î acelaş sp r t, rolul lu
Hery a fost tălăc t î ch p cu totul opus, u văzîd
î el u copl ce al lu Esterhazy, alţ atr bu d, d
potr vă, acest rol lu Paty du Cla, u du se astfel cu
teza adversarulu lor Cu get, ş f d î desăvîrş tă opo
z ţ e cu part zaul lor, Re ach uot ce putu scoate Bloch
de la Norpo s este că dacă şeful de Stat ajor, doul
de Bo sdeffre, ar f pus îtr adevăr să se facă o cou
+ %
care secretă' doulu Rochefort, aceasta ar f
îseat ceva îdeoseb de regretab l
$Cos deraţ drept lucru s gur că strul de răz
bo a trebu t săl dea pe şeful său de Stat
ajor pe îa ze lor feral După părerea ea, o de
zaprobare of c ală ar f fost de pr sos Dar, î aceas
tă pr v ţă, strul de războ se expr ă cu u se
poate a pe şleau Sît, de alt ter , u
ele sub ecte despre care e foarte prudet să
creez
o ag taţ e pe care a tîrz u u o a poţ stăpî
$Dar p esele sît văd t false, spuse Bloch
Nbrpo s u răspuse, dar declară că u aprobă a
festăr le pr c pelu Her d'Orleas
Ͷ De alt ter , ele u pot decît tulbura se ă
tatea pretor ulu ş îcuraja ag taţ le, îtr u ses
sau
altul F reşte că trebu e să se puă capăt uelt r lor
at
l tar ste, dar u e a puţ adevărat că e a
l ps de u tărăbo îcurajat de acele eleete de
dreapta care î loc să servească deea patr ot că
îcearcă să se slujească de ea Slavă doulu , Fraţa
u e o republ că sudaer eaă ş u se face
s ţ tă
evo a uu geeral de
Bloch u reuş săl facă să vorbească despre v o
văţ a lu Dreyfus, c să facă vreu proost c asupra
hotărîr care ar f dată î procesul c v l, actualete î
curs î sch b, lu Norpo s parcă făcea plăcere să dea
aăute asupra urăr lor judecăţ
$ Dacă va f codaare, spuse el, ea va f des gur
casată, căc se îtîplă rareor ca îtr u proces î
care
depoz ţ le artor lor sît atît de ueroase, să u
fe
v c de foră pe care avocaţ să u le poată voca
Ca să sfîrşesc cu scadalul pr c pelu Her d'Orleas,
ă îdo esc că ar f fost pe gustul tatălu său
$ Credeţ că Chartres e petru Dreyfus ? îtrebă du
cesa surîzîd, cu och rotuz , obraj rue , cu asul
î farfur a e cu prăj turele ş cu aerul scadal zat
$ N c decu, vreau să spu că toată fa l a deotă
î această pr v ţă u ses pol t c al căru
sa putut desluş la pr c pesa Cleet e ş pe care
f ul e , pr c pele Ferd ad, l a păstrat ca o oşte re
+*)
de preţ Pr c pele Bulgar e | | î braţe pe
a orul Esterhazy
$ Ar f preferat u soldat de rîd, urură doaa
de Guerates, care c a adesea cu bulgarul la pr c
pele de Jo v lle ş căru a î răspusese o dată, cîd el
o îtrebase dacă u cuva era geloasă : Ba da, ose
ore, pe brăţăr le dueavoastră
$ Nu vă duceţ astăseară la balul doae de Sa
ga ? o îtrebă Norpo s pe doaa de V llepar s s, ca
să reteze scurt coversaţ a eu Bloch Acesta u d splă
cea abasadorulu , care e spuse a tîrz u, u fără
a v tate ş fără îdo ală d pr c a uor ure care
stăru au î l bajul lu Bloch d oda eo hoer că
pe care o părăs se totuş : ͣE destul de auzat cu fe
lul său de a vorb , oarecu de odă veche, oarecu prea

sole Ar apue cît peac : « Suror le docte », ca La
art e sau JeaBapt ste Rousseau, ceea ce a ajus lu
cru destul de rar la t eretul de astăz ş era rar ch ar
ş la acela care l a precedat No îş e era ca ro
at c " Dar or cît de aparte se păru terlocutorul,
doul de Norpo s găsea că îtrevederea durase prea
ult
$ Nu, doule, u ă a duc la bal, răspuse ea
cu u surîs fruos de fe e e bătrîă Dueavoastră
vă duceţ ? E de vîrsta dueavoastră, adăugă ea, î
globîd î aceeaş pr v re pe doul de Chtellerault,
pe pr eteul său ş pe Bloch Ş eu a fost v tată,
spuse ea î gluă, afeotîd, că se îdreşte Ô ve t
ch ar să ă v te #Ô era pr c pesa de Saga)
$ Na v taţ e, spuse Blsch crezîd că doaa
de V llepar s s î va ofer ua ş că doaa de Saga
ar f fer c tă să pr ească î casa e pe pr eteul ue
fee pe care se dusese să o v te î persoaă
March za u răspuse c, ş Bloch u stăru
căc avea de tratat cu ea o afacere a ser oasă petru
care toca î sol c tase o îtîl re pe po î e Auz d
pe ce do t er spuîd că ş dăduseră de s a de la
clubul d Royale ude se tra ca la oară, vo a
să o roage pe doaa de V llepar s s să terv ă să f e
pr t
21
$ Oare aceşt Saga u sît de u fals ş c, oare
cu sob pe de ătur ? spuse el cu u aer sarcast c
$ N c decu, e tot ce ave a bu de acest so ,
răspuse d'Argecourt, care adoptase toate gluele pa
r z ee
$ Atuc , spuse Bloch, î parte ro c, e ceea ce
se ueşte ua d ua d ar le £
ale sezoulu !
Doaa de V llepar s s se adresă vo oasă doae '
de Guerates :
$ Ia şă vede, balul doae de Saga e ch ar o
are sole tate odeă ?
$ Nu trebu e să ă îtreb pe e, î răspuse ´
ducesa ro c, a ajus îcă să şt u ce este o sole
tate odeă De alt ter u sît tare î lucrur le
odee
$ Ah ! credea toca cotrar ul, spuse Bloch, care
îş îch pu a că doaa de Guerates vorb se s cer
Cot uă, spre area dezădejde a lu Norpo s, să
puă ulte îtrebăr î legătură cu a facerea Dreyfus ;
acesta declară că se ͣvede cît de colo" că coloelul Paty
du Cla face pres a uu cap u prea l pede, ş
poate că u fusese prea fer c tă alegerea sa petru a
coduce acest lucru del cat, care eces tă atît sîge
rece ş d scerăt, o strucţ e :
Ͷ Şt u că part dul soc al st cere î gura are capul
lu ş el berarea ed ată a pr zo erulu de pe Isula
Draculu Dar cred că a ajus îcă î halul să tre
ce sub furc le caud e ale do lor Gerault R chard
ş cosorţ Pîă acu, afacerea asta este doar o st clă
cu cereală Recuosc că de o parte ş de alta sît de
ascus lucrur destul de urîte Că u protector a
ult sau a puţ teresaţ a cl etulu du tale pot
avea teţ bue, u pret d cotrar ul, d ar şt ţ că
ferul este pavat cu aseeea teţ , adăugă el cu
o pr v re ş reată E eapărat ecesar ca guverul să dea
pres a că u e î îa part delor de stîga ş că u
trebu e să se prea dea legat cobză la soaţ le u şt u
căre arate de p retor e , care, credeţ , u e ar
ata Este de la s e îţeles că, dacă sar v u fapt ott
sar recurge la o procedură de rev zu re Urarea e |(
+*+
pede A reclaa acest lucru, îseaă a te lupta cu
or le de vît I z ua aceea, guverul va şt să vor
bească tare ş răsp cat, de u, ar da de rîpă toca
ceea ce cost tu e prerogat va sa eseţ ală Cuv tele
fără ş r u vor f de ajus Va trebu să dea judecător lu
Dreyfus Ş u va f greu, căc deş î dulcea oastră
Fraţă î care e place să e calo e pe o îş e,
ea ob şu t să crede sau să½ lăsă să se creadă că e
d spesab l să trece Mîeca doar ca să face să se
audă vocea adevărulu ş a dreptăţ , ceea ce u este
adesea decît u jloc ocol t ca să ajuge pe alur le
Spree , căc u sît judecător ua la Berl Dar o
dată pusă î şcare acţ uea guverulu , veţ şt să
ascultaţ de el ? Veţ şt să daţ ascultare, să vă strî
geţ î jurul său, cîd vă va chea să vă faceţ dator a
c v că ? Veţ şt să u răîeţ surz la apelul său pa
tr ot c răspuzîd : ͣPrezet !" ?
Doul de Norpo s puea aceste îtrebăr lu Bloch,
cu o veheeţă care, deş îl t da, îl ăgulea deo
potr vă ; căc abasadorul avea aerul că se adresează
pr el uu îtreg part d, căl îtreabă pe Bloch ca ş
cu ar f pr t cof deţele acestu part d ş ar putea
săş asue răspuderea hotărîr lor luate ͣDacă u de
zaraţ , ură Norpo s fără să a aştepte răspusul
colect v al lu Bloch, dacă, îcă îa te de a se f uscat
cereala decretulu care ar st tu procedura de rev
zu re, ăscultîd de u şt u ce cuvît de ord e v clea,
u veţ dezara, c vă veţ retrage îtro opoz ţ e stear
pă care petru u este a pol t c , dacă vă
veţ retrage sub cort ş veţ da foc corăb lor, ar f spre
area voastră pagubă Sîteţ pr zo er celor ce aţîţă
la tulburăr ? Leaţ dat garaţ ?" Lu Bloch u veea
să răspudă Doul de Norpo s c u lăsa răgaz
ͣDacă cotrar ul este ade vărat, aşa cu vreau să cred,
ş dacă aveţ cît de puţ d ceea ce, d păcate, se
pare că le l pseşte uora d şef ş d pr ete
dueavoastră, oarecare sp r t pol t c, ch ar î z ua î
care Curtea Cr ală va f vest tă, dacă u vă veţ
lăsa îreg etaţ de pescu tor î apă tulbure, veţ
f
1
Marea Mîee
+*
oîşt gat bătăl a Nu răspud că tot statulajor ar putea
scăpa cu faţa curată, dar e destul de fruos dacă ce]
puţ o parte ş ar putea salva obrazul fără să dea foc
pulber ş să ste scadal E de la s e îţeles că gu
verulu î rev e sarc a să rostească răsp cat set ţa
ş să îche e l sta prea lugă a cr elor epedeps te, u,
f reşte, fără să asculte de aţîţăr le soc al ste, de a şt u
eu ce aţîţăr soldăţeşt , adăugă el pr v du l pe Bloch î
och ş poate cu st ctul pe care l au toţ coser^,
vator de aş rezerva u spr j î tabăra potr v că"
Acţ uea guverulu trebu e să se exerc te fără să se
s ch sească de supral c tăr , or de ude ar ve ele
Slavă Doulu , guverul u este c la ord le colo
elulu Dr at, c la celălalt pol, la acelea ale lu C e
eceau Ag tator de profes e trebu esc dool ţ ş
îp ed caţ să r d ce capul î esa e ajor tate, Fra ţa
doreşte să ucească î ord e ! î această pr v ţă, î
cuosc dator a Dar u trebu e să e tee să lu ă
op a publ că ; ar dacă uele o , d tre ace ea pe care
Rabela s lea cuoscut atît de b e, sar aruca î apă
cu capul î jos, sar cuve să le arătă că această apă e
tulbure, că a fost d ad s tulburată de o l ftă care u e
a oastră, ca să ascudă şte dedesubtur pr ejd oase
Ş u trebu e săş dea aerul că ese d pas v tate cu
preţul v eţ sale, cîd îş va exerc ta drep tul său eseţ al
de a o pue î şcare pe Doaa Jus t ţ e Guverul va
accepta toate sugest le dueavoas tră Dacă se va
adever că a fost o eroare jud c ară, va avea as gurată o
ajor tate zdrob toare, care va îgădu săş a avît
$ Dueavoastră, doule, spuse Bloch îtord
duse spre doul d'Argecourt căru a î fusese preze
tat î acelaş t p cu alte persoae, sîteţ des gur dre
yfusard : î stră ătate toată luea e dreyfusardă
$ E o chest ue care pr veşte ua pe fracez
ître e , u aşa ? răspuse d'Argecourt, cu acea
soleţă deoseb tă care costă î a atr bu terlocuto
rulu o părere pe care şt văd t că o îpărtăşeşte,
petru că toca a e s ua cotrară
Bloch se îroş ; d'Argecourt sur se pr v d î ju
rul său ş dacă, î t p ce se adresa celorlalţ usaf r ,
+**
acest surîs fu răuvo tor petru Bloch, buăvo ţa îl po
tel aţ t du se î cele d ură asupra pr eteulu ××
eu ca să cure pretextul de a se supăra pe cuv
tele pe care le auz se ş care, u e a puţ adevă
rat, erau crude Doaa de Guerates spuse do
ulu d'Argecourt la ureche ceva ce a auz t, dar
care trebu a să f e î legătură cu rel g a lu Bloch, căc
î acea cl pă l căr pe faţa ducese acea expres e căre a
teaa de a f rearcat de persoaa despre care se vor
beşte î dă ceva şovă tor ş fals ş î care se îb ă ve
sel a cur oasă ş răuvo toare pe care o sp ră u grup
de oae faţă de care e s ţ cu totul stră Ca
sa se despăgubească, Bl och se îtoarse spre ducele
de
Chtellerau t : ͣDueavoastră, doule, care sîteţ
fracez, şt ţ des gur că luea e dreyfusardă î stră ă
tate, deş se pret de că î Fraţa u se şt e c o
dată ce se petrece î stră ătate De alt ter şt u
că se poate sta de vorbă cu dueavoastră, după cîte
a spus Sa tLoup" Dar tîărul duce care s ţea că
t»ată luea era îpotr va lu Bloch ş f dcă era laş,
aşa ©ur eşt adesea î lue, folos du se de u sp r t
preţ os ş uşcător pe care parcăl oşte se, pr
atav sr, de la doul de Charlus :
ͣScuzaţ ă, doule, că u d scut cu dueavoas
tră Dreyfus, căc este ceva ½de care u vorbesc, d pr
c p u, decît ître Jafet c " uoată luea sur se, afară
´de Bloch, u petru că ar f avut ob ce ul să ros
tească fraze ro ce asupra or g sale evre eşt , asupra
latur sale care ţ ea îtrucîtva de S a Dar î locul
ue a d acele fraze, care fără îdo ală, u era pregă
t tă, decl cul aş ter oare puse alta î gura Iu
Bloch Ş a putut auz ua : ͣDar cu de aţ putut
şt ? C e va spus ?" ca ş cu ar f fost f ul uu oc
aş Pe de altă parte, dat f d uele său care u
trece toca drept creşt , ş faţa lu , rarea lu dovedea
oarecare a v tate
Cuv tele lu Norpo s u îl sat sfăcuseră pe dea
tregul ; se aprop e de arh v st ş l îtrebă dacă Paty
1
Jafet, al tre lea f u al lu Noe, despre care legeda spue
că este străoşul raur dogera ce
25
du Cla sau Joseph Re ach veeau ueor la e
de V llepar s s Arh v stul u răspuse ca ; era alj'
ţ oal st ş u îceta să propovădu ască arch ze cl?
î curîd va zbuc u războ soc al ş că ar trebu 2
f e a prudetă î alegerea relaţ lor e Se îtrebă? f
dacă Bloch u era vreu e sar secret al s d catulu * :´
ve t să se foreze ş repetă îdată doae de V lle
par s s îtrebăr le pe care le pusese Bloch Ea fu de pă
rere că acesta era cel puţ prost crescut, poate pr ej :
d os petru s tuaţ a lu Norpo s î sfîrş t, vo a să dea
sat sfacţ e arh v stulu , s gura persoaă care s p ra
oarecare teaă ş care o îdoctr ase fără succes (î c
tea î f ecare d eaţă art colul lu Judeţ d
* 1 Vru dec săl îşt ţeze pe Bloch că u tre bu e
să a v ă ş găs foarte f resc î repertor ul e ode
scea pr care o doaă are dă pe c eva afară,
sceă care u coportă c decu degetul r d cat ş
och apr ş , aşa cu îş îch pu esc u Cu B oc se
aprop a de ea ca săş a răas bu, îfudată î fotol u
e larg, ea păru pe juătate ador tă Pr v r le e
p erdute avură doar l căr rea slabă ş ferecă toare a
ue perle Despărţ rea de Bloch, descreţ d ab a pe faţa
arch ze u surîs lîced, u sulseră c u cuvît ş
u ît se îa Această sceă îl u la cule pe
Bloch, dar cu u cerc de usaf r î jurul său era
artorul e , îş spuse că u s ar putea prelug fără
eajusur petru el, ş ca să o s lească pe ar ch ză, î
ît se îa pe care ea u o luă Doaa de
V llepar s s se supăra Dar deş ţ ea, fără îdo ală, să
dea o sat sfacţ e ed ată arh v stulu ş claulu at
dreyfusard, vo a totuş săş eajeze v torul, se ul
ţu săş aplece pleoapele ş să îch dă och pe juă
tate
Ͷ Cred că doare, spuse Bloch arh v stulu care,
s ţ duse susţ ut de arch ză, luă u aer d gat
Ad o, doaă, str gă el
March ză şcă uşor d buze ca o ur budă care
ar vrea să desch dă gura, dar a căre pr v re u a re
cuoaşte c Apo , copleş tă de o v aţă pe care o re
găs se, se îtoarse spre arch zul d'Argecourt î t p
ce Bloch se depărta cov s că era ͣraol tă" Pl de
+*/
cur oz tate ş î scopul de a lăur u c det atît de
stra u, reve după cîteva z le Doaa de V llepar s s
îl pr foarte b e, petru că era fee e buă, arh v s
tul u era de faţă, ţ ea la ca p esă pe care ESloch
trebu a so reprez te la ea ş , î sfîrş t, jucase pe doa
a are, joc la care ţ ea, care fu ad rat de toţ ş
coetat î aceeaş seară î d fer tele saloae, dar î
tro vers ue care u a avea c o legătură cu ade
vărul
$ Vorbeaţ de £ ducesă, şt ţ
(u sît a îdru d această pr c ă), că aut orul
acestu cu să spu, a aceste scr er e uul d co
patr oţ e , spuse d'Argecourt cu o ro e îb ată
cu ulţu rea de a cuoaşte a b e decît alţ pe
autorul ue lucrăr despre care fusese vorba Da, e
"belg a de felul său, adăugă el
$ Adevărat ? Nu, u vă acuză că sîteţ cîtuş de
puţ v ovat de £ D fer c re pe
tru dueavoastră ş petru copatr oţ dueavoas
tră u seăaţ cu autorul aceste epţ Cuosc bel
g e foarte aab l , dueavoastră, regele dueavoas
tră care e ca sf os, dar pl de duh, ver e de L g
e ş ulţ alţ , dar d fer c re u vorb ţ acelaş l baj
ca autorul £ De alt ter , dacă
vreţ să vă spu, vorb prea ult de această p esă,
a ales că u e c de capul e U oae îcearcă
să a bă aerul că sît obscur ş reuşesc doar să f e r d
col ca săş ascudă l psa de de Dacă ar f ceva de
capul e , vaş ărtur s că u ă te de uele îdrăz
el , adăugă ea cu u to ser os, d oet ce ar co
ţ e vreo dee Nu şt u dacă aţ văzut p esa lu B©
rell ; a scadal zat pe ulţ ; ch ar dacă ar ura să
f u bătută cu p etre, adăugă ea fără să ş dea seaa
că
u prea r sca ult, ărtur sesc că a găs to espus
de or g ală Dar £ *Ch ar dacă ua
d ele are slăb c u faţă de epotul eu, u pot er
ge atît de departe cu set etele de fa l e
Ducesa se opr brusc, căc toca tra o doaă, v
cotesa de Marsates, aa lu Robert Doaa de Mar
sates era pr v tă î foburgul Sa t Gera ca o f
ţă super oară, de o buătate, de o capac tate de
re
+*ö
seare, îgereşt M se spusese acest lucru ş avea
vreu ot v deoseb t să f u surpr s de el, deoarece u;
şt a î acel oet că era sora ducelu de Guer 'l
ates Ma tîrz u a rat totdeaua or de cîte or
a aflat, î soc etatea aceasta, că şte fee elacol1
l ce, curate, sacr f cate, veerate ca şte sf te deale*
de v tral u, îflor seră pe aceeaş raură geealog că cu
fraţ lor brutal , desfrîaţ ş ră Cîd fraţ ş suror le
seaăă atît de ult la ch p ca ducele de Guerat es
ş doaa de Marsates se părea că e trebu e să a bă
cou o s gură tel geţă, aceeaş ă, ca c eva
care poate avea oete bue sau rele, dar de la care
totuş u te poţ aştepta să a bă veder larg , dacă e ăr
g t la te, ş o abegaţ e subl ă, dacă e es ţ tor
Doaa de Marsates ura cursur le lu Bruet ere Ea
etuz asa foburgul Sa tGera ş , pr v aţa e de
sfîtă, îl povăţu a spre b e Dar legătura orfolog că
d tre asul fruos ş pr v rea pătruzătoare te îde
au să o clasez pe doaa de Marsates î aceeaş fa
l e telectuală ş orală d care făcea parte ş fra
tele e ducele Nu putea crede că ua faptul de a
f fee e ş poate de a f fost eoroc tă, de a f b e
văzută de toată lueaputea să te deosebe ască atît de
ult de a tă , ca î acele (+* î care
toate v rtuţ le ş graţ le sît îtru te î sora uor
fraţ sălbat c M se părea că f rea, a puţ l beră
decît bătrî poeţ , trebu a să se slujească exclus v de
eleetele coue ale fa l e ş u putea să atr
bu atîta putere de îo re îcît să facă cu ater ale a
seăătoare celor ce trau î alcătu rea uu prost
sau a uu toca, u o foarte deştept, fără ură
de prost e, o sfîtă fără ură de brutal tate Doa a de
Marsates avea o roch e de albă cu fruze ar ,
d care se despr deau şte flor egre de stofă Căc
vărul e , doul de Motorecy ur se acu tre
săptăî , ceea ce o îp ed ca să facă v z te, să se
ducă la vreo c ă t ă, dar î dol u Era o cucoaă
are Pr atav s, sufletul e era pătrus de fr vol
tatea v eţ de curte, cu tot ce avea aceasta
superf c al
1
Poee ero ce d Evul Med u
+*,
ş r guros Doaa de Marsates avusese tăr a săş
regrete ult t p păr ţ , dar petru c î lue
ar f purtat roch colorate a doua luă după oartea
uu văr Fu a ult decît aab lă cu e, petru
că era pr eteul lu Robert ş petru că u făcea
parte d luea lu Robert Această buătat e era îso
ţ tă de o sf ală prefăcută, de u so de cotractare
ter tetă a voc , a pr rv r , a ţ pe care o trag
spre t e ca o fustă d scretă, ca să u ocupe prea ult
loc, ca să stea foarte dreaptă, ch ar cîd cade b e,
aşa cu vrea bua creştere Bua creştere pe care u
trebu e să o luă de alt ter î îţelesul r guros al
cuvîtulu , căc ulte doae se lasă foarte repede pra
dă oravur lor desfrîate fără să p ardă vreodată co
rect tud ea aproape cop lărească a felulu lor de a f
Doaa de Marsates era ca pl ct coasă î coversa
ţ e, petru că or de cîte or era vorba de vreu o de
rîd, de p ldă de Bergotte, de Elst r, spuea despr
zîd cuvîtuî, puîdu l î valoare ş psalrod dul pe
două tour d fer te îtro odulaţ e part culară Guer
aţ lor : ͣA avut de al î
tîlî pe doul Bergotte, de a face cuoşt ţă cu do
ul Elst r", f e ca să se ad re u l tatea, f e d pr
c a acele aş îcl ăr pe care o avea ş doul de
Guerates de a se reîtoarce la forele îvech te, ca
să protesteze îpotr va ob ce ur lor proaste educaţ de
astăz , cîd u se arată destul cît eşt de ͣoorat" Or care
ar f fost ot vul adevărat d cele două, îţ dădea
or cu seaa că î cl pa î care doaa de Marsates
spuea : ͣA avut area + credea că
îpl eşte u rol, ş dovedea că şt a să îtîp e u
ele oae lor cu vază ca ş cu ea îsăş ar f pr
t î castelul e , dacă e s ar f aflat î vec ătate Pe
de altă parte, cu fa l a e era ueroasă ş ţ ea
ult la ea, expr îduse îcet ş plăcîdu expl ca
ţ le, cu ţ ea să desluşească altora îrud r le, se î
tîpla (fără să vrea să u ească ş deş u plăcea cu
adevărat să vorbească decît de ţăra eoţ oaţ ş de
pădurar subl ) să c teze or cîd toate fa l le e
d at zate d Europa, ceea ce persoaele a puţ stră
luc te u ertau, ş dacă erau cît de puţ telectu
ale îş băteau joc de acest ob ce ca de u lucru stup d
29
La ţară, doaa de Marsates era adorată petru
b ele pe carel făcea, dar a ales petru că pur tatea
uu sîge î care de a ulte geeraţ u se îtîl
ea decît ceea ce stor a Fraţe avea a de seaă,
îdepărtase d felul e de a f tot ceea ce oae d
popor uesc ͣa ere" ş dăduse o s pl tate desă
vîrş tă Nu se teea să îbrăţ şeze o fee e săraă
ş eoroc tă ş spuea să se ducă să a u car de le
e d pădurea castelulu Se spuea că este o creşt ă
desăvîrş tă Ţ ea ca Robert să se îsoare cu o fată co
losal de bogată A f o doaă are îsea să joc
pe area doaă, ad că, pe de o parte, să s ulez s
pl c tatea E u joc care costă foarte scup, cu atît
a ult cu cît s pl c tatea e îcîtătoare ua cu
cod ţ a ca ce lalţ să şt e că a putea să u f s plu,
că eşt ad că foarte bogat M sa spus a tîrz u, cîd
povestea că o văzuse : ͣurebu e să vă f dat seaa
că a fost îcîtătoare" Dar fruuseţea adevărată e
atît de deoseb tă, atî t de ouă, îcît u trece drept
fruuseţe, î z ua aceea, a: spus doar că are u
as foarte c, och foarte albaştr , gîtul lug ş aerul
tr st
Ͷ Ascultă, spuse doaa de V llepar s s ducese de
Guerates, cred că vo pr îdată v z ta ue fee
pe care u vre so cuoşt , prefer să te prev ca să
uţ f e eplăcut De altfel, poţ f l şt tă, u va a
ve îcă o dată la e, dar trebu e să v ă totuş o
s gură dată E vorba de soţ a lu Swa
Doaa Swa, văzîd proporţ le pe care le lua
afacerea Dreyfus ş teîdu se ca or g le soţulu e
să u se îtoarcă îpotr vă , îl rugase să u a aducă
c odată vorba de ev ovăţ a codaatulu î ab
seţa lu Swa, ea ergea ş a departe ş profesa
aţ oal sul cel a îfocat; î această pr v ţă, u
făcea decît să o ureze pe doaa Verdur , î care
se trez se u at se t s burghez latet, care
at sese o adevărată exasperare Doaa Swa
dobîd se, pr această at tud e, avatajul de a tra
î uele d l g le fee lor de lue at se te care
îcepeau să se foreze ş trase î legătură cu a
ulte persoae d ar stocraţ e Poate să pară
c udat că, departe de a le ta, ducesa de
Guerates atît de buă pr eteă
250
cu Swa, rez stase d potr vă totdeaua dor ţe pe
care acesta u o ascusese de a prezeta soţ a Dar
se va vedea a tîrz u că se îpotr v se d pr c a ca
racterulu e spec f c, căc era de părere că ͣu era e
vo tă" să facă cutare sau cutare lucru ş puea, cu
despot s, ceea ce hotărîse foarte arb trar ͣl berul e
arb tru" ode
$ Vă ulţuesc că aţ preve t, răspuse du
cesa M ar f îtradevăr foarte eplăcut Cu o cu
osc d vedere, ă vo r d ca la t p
$ ue îcred ţez, Or ae, că e foarte plăcută, e o
fee e uată, spuse doaa de Marsates
$ Nu ă îdo esc, dar u s t evo a să ă co
v g persoal
$ Eşt cuva v tată la lady Israel ? o îtrebă
doaa de V llepar s s pe ducesă, ca să sch be co
versaţ a
$ Slavă Doulu , o cuosc, răspuse doaa de
Guerates urebu e s o îtreb pe Mar e Ayard, care
o cuoaşte ş a îtrebat totdeaua de ce
$ A cuoscuto, îtradevăr, răspuse doaa de
Marsates, î ărtur sesc greşel le Dar a hotărît
să o a cuosc Se pare că e ua d cele a rele
ş c u se ascude Dealtfel, a fost cu toţ prea î
crezător , prea pr tor Nu vo a frecveta pe
e d această aţ e Cîtă vree îch de uşa uor
ver bătrî d prov c e, o desch de evre lor Ab a
acu e dă seaa care lea fost ulţu rea Va !
a c de spus, a u f u adorab l ş care, ca tîăr
ebuat c ce este, deb tează toate prost le cu
put ţă,
adăugă ea, auz d că d'Argecourt făcuse aluz e la Ro
bert Dar f dcă ve vorba de Robert, u l aţ văzut ?
o îtrebă ea pe doaa de V llepar s s ; az f d sî
bătă, cred că ar f putut petrece douăzec ş patru
de
ore la Par s ş , î acest caz, ar f ve t, cu s guraţă,
să ă vadă
I real tate, doaa de Marsates credea că f ul e
u va avea per s e ; dar cu şt a că dacă ar avea vre
ua, ar f ve t î c u caz la doaa de V lle
par s s, ădăjdu a, avîd aerul să creadă că l ar f găs t
251
a c , că suscept b la lu ătuşă î va erta toate v z tele
pe care u le făcuse
$ Robert a c ! Na pr t ăcar u rîd d par
te ; cred că u a a văzut de la Balbec
$ Este atît de ocupat, are atîtea trebur , spuse
doa
a de Marsates
U surîs percept b l udu geele doae de Gu
erates, care pr v cercul pe care l desea pe covor
cu vîrful ubrele sale Or de cîte or ducele îş egl
jase prea pe faţă soţ a, doaa de Marsates luase, cu
pas ue, partea cuate sale îpotr va propr ulu e
frate Doaa de Guerates păstra aceste
protecţ ͻo a t re recuoscătoare ş p zaşă ş u
era decît î parte supărată de ştregăr le lu Robert
î această cl pă, uşa desch zîdu se d ou, Robert
tră
Ͷ Iată, cîd vorbeşt de Sa tLoup, spuse doaa
de Guerates
Doaa de Marsates care stătea cu spatele Ia uşă
uş văzuse f ul trîd Cîd îl zăr , bucur a zvîc î
această aă ca o ar pă, trupul doae de Marsa tes
se r d că pe juătate, faţa î palp tă ş aţ t asupra lu
Robert och u ţ :
$ Cu, a ve t ? Ce fer c re ? Ce surpr ză !
$ Ah, £ îţeleg spuse d
ploatul belg a rîzîd î hohote
$ Ad rab l, răspuse sec doaa de Guerates
care u putea sufer calaburur le ş u l r scase pe
acesta decît av d aerul că ş bate joc de ea îsăş :
$ Buă z ua, Robert, spuse ea, ată cu o u ţ pe
ătuşa ta
D scutară o cl pă îpreuă, ş fără îdo ală despre
e, căc î t p ce Sa tLoup se aprop a de aa
lu , doaa de Guerates se îtoarse spre e
Ͷ Buă z ua, ce a faceţ , î spuse ea
Lăsă să cadă asupră lu a pr v r e albastre,
şovă o cl pă, desfăcu ş ît se lujerul braţulu e , îş
îcl ă trupul care se îdreptă repede ca u arbust pe
care la aplecat ş care, lăsat l ber, îş re a poz ţ a f
rească Făcu acestea sub focul pr v r lor lu Sa tLoup
care o observa ş făcea de Ia d staţă sforţăr dezădăj
du te să obţ ă ceva a ult de la ătuşa lu ueî
252
duse ea u cuva coversaţ a să lîcezească, ve
să o al eteze ş răspuse petru e î locul eu :
$ Nu se s te prea b e, e ca obos t; de alt
ter poate sar s ţ a b e dacă tear vedea a
des,,
căc , uţ ascud, î place ult să te vadă
$ Ah ! dar e foarte aab l, spuse doaa de Guer
ates pe u to vo t baal, ca ş cu aş f adus
atoul Sît foarte ăgul tă
$ Iată, ă duc puţ lîgă aa, îţ cedez scauul
eu, î spuse Sa tLoup, s l duă să ă aşed l gă
ătuşa lu
A tăcut aîdo
$ Vă zăresc ueor d eaţa, î spuse ea, ca ş
cu ar f dat o veste ouă ş ca ş cu aş f vă
zuto ş eu Pl barea e foarte buă petru săătate
$ Or ae, spuse doaa de Marsates î
şoaptă*
spuea că te duc să o vez pe doaa de Sa t Ferreol,
a f atît de drăguţă să spu să u ă a aştepte la
c ă, vo sta acasă de vree ce a ve t Robert Dacă aş
îdrăz , teaş ruga să spu , î trecere, să se
cupere
îdată ţ găr le care plac lu Robert, l se spue ͣCo
roa" ş u a ave î casă
Robert se aprop ase, auz se ua uele
doae de Sa tFerreol
$ C e e această doaă de Sa t Ferreol ? îtrebă
el pe u to rat ş hotărît, căc se prefăcea că go
rează tot ce era î legătură cu luea
$ Doar şt prea b e, dragul eu, spuse aa
lu ,
e sora lu Verado s ; ea ţ a dat acel b l ard fruos,
careţ place atît de ult
Ͷ Cu, e sora lu Verado s, habar avea Ah f
fa l a ea e u toare, spuse el îtorcîduse pe ju
ătate spre e ş adoptd, fără săş dea seaa,
toaţ le lu Bloch aşa cu î îpruuta ş de le, cu
oaşte oae ea poe ţ , oae care se uesc
a ult sau a puţ de Sa tFerreol (ş despr zîd
ult a cosoaă a f ecăru cuvît), se duc la bal, se
pl bă cu trăsura, duc o v aţă ca î poveşt E u tor
Doaa de Guerates făcu, d gît, u zgoot
scurt ş tare, parcă ar f fost u surîs s l t, pe careî
îgh ţ ş care era e t să arate că, î ăsura î
care
255
rude a o s lea, part c pa la sp r tul epotulu e U la
cheu îl vest pe Norpo s că pr c pele de Faffehe
MusterburgWe ge sos se
Ͷ Duceţ vă, doule, spuse doaa de V llepar s s
fostulu abasador, care por î îtîp area pr u
lu stru gera
Dar arch za îl oheă îapo :
$ Aşteptaţ , doule, să arăt oare atura î
părătese Charlotte ?
$ Ah ! cred că va f îcîtat, spuse abasadorul
cu u to cov s ca ş cu l ar f v d at pe acest
stru r orecos de favoarea carel aştepta
$ Ah ! şt u că e foarte uspuse doaa de
Marsates, ceea ce e lucru atît de rar la stră Dar
sît forată E at se t sul î persoaă
Dator tă felulu d rect cu care pr ele sale s labe
erau Ͷ cu se spue î uz că Ͷ atacate, ş repetăr
gîgave care le scada, uele pr c pelu păstra avî
tul, a v tatea a erată, greoa ele ͣg găş " gera ce
pro ectate ca şte raur verzu pe u ͣHe " de ea
l u albastru îch s care desfăşura st c sul uu v
tral u rea, î dosul pole el pal de ş f c zelate a
veaculu al XVIIIlea gera Pr tre d fer tele ue
d care era alcătu t, acest ue îl coţ ea pe acel al
uu orăşel balear gera, ude fusese de c co
p l cu bu ca, la poalele uu ute oorat de pl bă
r le lu Goethe ş d ale căru v bea, la Kurhof,
v ur le lustre cu ue grave ş răsuătoare ca ep te
tele pe care Hoer le da ero lor să De aceea, îdată
ce a auz t rost duse uele pr c pelu , î a te de
a f adus a te de staţ a terală, s a părufc că
el scade, că se pregează cu ua tate, că găseşte î
eor a ea u locşor destul de are, de care aderă
fa l ar, baal, p toresc, savuros, uşor cu u z de lu
cru îgădu t, prescr s Ba a ult, doul de Guer
ates expl cîd c e era pr c pele, c tă a ulte
t tlur ale lu , ş a recuoscut uele uu sat stră
bătut de u pîrîu, ude î f ecare seară, după ce ter
ase cura, ă ducea cu barca, îfrutîd ţîţar ,
ş acela al ue pădur destul de depărtate, astfel îcît
ed cul u îgădu se să ă duc să ă pl b acolo
Îtradevăr, era de îţeles că suzera tatea
se orulu
È
se ît dea asupra locur lor îvec ate ş asoc a aş ş
der î îş rarea t tlur lor sale, uele pe care le putea
c t , uele l gă altele, pe o hartă Sub v z era de pr
c pe al Sfîtulu Iper u ş de scut er al Fraco e
sa arătat faţa uu păît ub t pe care se opr seră
adesea, petru e, razele soarelu la or a şase, pe care
la văzut, cel puţ îa te ca pr c pele, R graf ş
Elector Palat să f trat Căc a aflat î cîteva
cl pe că ve tur le pe care le scotea d pădure ş d
pîrîul populat cu go ş cu od e, d utele fer
ecat ude se r d ca u vech burg care păstrează a
t rea lu Luther ş a lu Ludov c Gera cul, le folosea
ca să a bă c c autoob le ͣCharro", o casă la Par s
ş ua la Lodra, o lojă î f ecare lu la Operă ş ua
ͣarţea" la Coed a Fraceză Nu se părea, ş c
el parcă u credea, că sar deoseb de oae cu ace
eaş avere ş de aceeaş vîrstă, dar de o or g e a
puţ poet că Avea aceeaş cultură, acelaş deal ca e ,,
se bucura de ragul său, dar ua dator tă avataje
lor pe care acestea le dădeau ş avea doar o s gură
ab ţ e î v aţă, aceea de a f ales ebru corespo
det al Acade e de şt ţe orale ş pol t ce, ot v
petru care ve se la doaa de V llepar s s El, a căru
soţ e era î frutea coter e cele a îch se d Ber
l , u sol c tase să f e prezetat arch ze petru că
ar f îcercat, a îtî , această dor ţă Ros de ulţ
a de ab ţ a de a tra la Ist tut, u reuş se, d
eoroc re, să vadă r d cîduse peste c c uărul aca
de c e lor d spuş săl voteze Şt a că s gur dou]
de Norpo s d spuea de vreo zece votur cărora, graţ e
uor trazacţ d bace, era î stare să le a adauge
ş altele De aceea, pr c pele, care l cuoscuse î Ru
s a pe cîd erau aîdo abasador la Petersburg, se
dusese săI vadă ş făcuse tot ce putuse ca săl cîşt ge
de parte Dar î zadar se îtrecuse î aab l tăţ ,
procurase arch zulu decoraţ ruseşt , îl c tase î ar
t cole de pol t că exteră, avea î faţă u grat, u
o petru care toate aceste ateţ aveau aerul că u
valorează c, care u făcuse să progreseze cad
datura cu u pas, c ăcar u făgădu se votul î Fără
îdo ală, Norpo s îl pr ea cu o extreă pol teţe, dar
255
u vo a ch ar ca acesta să se derajeze ş ͣsă se oste
ească pîă la uşa lu ", c se ducea el îsuş la hotelul
pr c pelu , dar cîd cavalerul teuto c spuea îtr o
deară : ͣAş vrea să f u colegul dueavoastră", răspu
dea pe u to cov s : ͣAh ! aş f foarte fer c t ! ( Fără
îdo ală că u a v, u doctor Cottard ş ar f spus :
ͣSta puţ , e a c , la e, el a ţ ut să v ă petru
că ă cos deră u persoaj a portat decît el,
î spue că ar f fer c t să f u ebru al Acade e ,
cuv tele au or cu u îţeles, ce dracu, fără îdo ală
u propue să dau votul, petru că c u se
gîdeşte Vorbeşte" prea ult de area ea trecere,
crede că vrăb le î cad fr pte dea gata, că a atîtea
votur cîte vreau ş de aceea u l oferă pe al său, dar
a decît săl îcolţesc, acolo, ître o ş să spu : «E
î atuc votaţ petru e», ş va trebu să dea
votul"
Dar pr c pele de Faffehe u era a v, era ceea
ce doctorul Cottard ar f u t ͣu f d ploat" ş şt a
că Norpo s u este a puţ f , c oul care u
ş ar f dat s gur seaa că ar f pe placul uu ca
d dat să da votul î abasadele sale ş ca stru
al Afacer lor Stră e, pr c pele dusese petru ţara sa,
ar u ca acu, î propr ul său teres, coversaţ d
acelea î care şt a d a te pîă ude vre să ajug ş
ceea ce u te va obl ga e să spu Şt a că î l
bajul d ploat c a sta de vorbă îseaă a ofer De
aceea, jloc se ca Norpo s să capete cordoul Sfîtulu
Adre Dar dacă ar f trebu t să dea socoteală guver
ulu său de îtreved erea pe care o avusese după
aceea cu Norpo s, ar f putut spue îtro telegraă :
ͣA îţeles că a apucat o cale greş tă" Căc îdată ce
îcepuse să aducă d ou vorba de Ist tut, Norpo s î
răsposese :
Ͷ M ar face are plăcere petru coleg e Cred
că trebu e să se s tă îtradevăr ooraţ că vaţ gîd t
la e E o cad datură cu totul teresată, ca î afara
ob ce ur lor oastre Şt ţ , Acade a e ca îvech tă, se
sper e de tot ce suă a lucru ou î ce ă pr veşte, o de
zaprob De cîte or u sa îtîplat să dau coleg lor
e să îţeleagă î Să ă erte Duezeu, dar c u
256
a şt u dacă cuvîtul ͣîbcs ţ " a ţîş t cîdva de
pe' buzele ele, adăugase el cu u surîs scadal zat, î
şoaptă, aproape a parte, ca îtru efect de teatru,
aţ t d asupra pr c pelu o pr v re rap dă ş p ez şă,
cu och ul său albastru, ca u actor bătrî care vrea săş
aprec eze efectul Vă daţ seaa, pr c pe, că aş vrea
să las o persoal tate atît de e etă ca a
dueavoastră să se îbarce îtro part dă p erdută
d a te Atît t p cît de le coleg lor e vor f atît
de îapo ate, cred că este cu te să vă abţ eţ
Credeţ ă de altfel, că dacă aş zăr vreodată sch ţîdu
se u sp r t a ou, a v o î acest coleg u care
t de să ajugă o ecropolă, dacă aş scota petru
dueavoastră şte sorţ de zbîdă, aş f pr ul să vă
auţ
ͣCordoul Sfîtulu Adre e o eroare, îş spuse pr
c pele ; egoc er le au făcut c u pas, a er t
che a cea buă"
Era u ge de raţ oaet de care Norpo s, forat
la aceeaş şcoală ca ş pr c pele, ar f fost capab l Pu
te lua î rîs pedater a egh oabă cu care d ploaţ
ca Norpo s se extaz ază î faţa uu cuvît of c al,
aproape s g f at Dar cop lăr a l or îş are cotra
part da ; d ploaţ şt u că î balaţa care as gură acest
ech l bru europea sau altul căru a se spue pacea,
set etele bue, d scursur le fruoase, rugă ţ le cî
tăresc foarte puţ ; că area greutate, cea adevărată,
hotărîtoare, costă î altceva, î put ţa pe care o are
adversarul, dacă e destul de tare, sau o are, de aş
sat sface dor ţa pr tru ech valet Norpo s, pr c
pele vo Faffehe luptaseră adesea cu această cate
gor e de adevărur pe care o persoaă cu desăvîrş re de
z teresată, ca de p ldă bu ca, ar f îţeleso Îsăr
c at cu afacer î ţăr cu care era cît peac să ave
războ , Norpo s, îgr jorat de îtorsătura pe care avea
so a eve etele, şt a prea b e că ele u vor f
ot f cate pr cuvîtul ͣPace", sau pr cuvîtul ͣRăz
bo ", c pr traltul, baal î apareţă, îgroz tor sau
b ecuvîtat ş pe care cu ajutorul c frulu său, d plo
atul va şt săl c tească ua decît ş la care, petru
a salva de tatea Fraţe , va răspu de pr tru cu
vît tot atît de baal, dar dedesubtul căru a
strul
17 Ͷ Guerates +.ö
aţ u vrăjaşe ar vedea îdată : Războ Ş ch ar,
potr v t uu vech ob ce , aseeea acelu a care dădea
pr e aprop er a două f ţe făgădu te ua alte a for
a ue îtîl r îtîplătoare la o reprezetaţ e latea
trul Gyase, d alogul î care soarta ar d cta cuvîtul
ͣRăzbo " sau cuvîtul ͣPace" avea îdeobşte loc î
cab etul strulu , c pe baca uu ͣKurgarte" ude
strul ş Norpo s se duceau să bea, la zvor, pahare
cu apă curat vă Pr tr o îţelegere tac tă, se îtîleau
la ora cure , făceau, la îceput, îpreuă cîţ va paş d
tro pl bare pe care, sub îfăţ şarea e be gă, ce do
terlocutor o şt au tot atît de trag că ca u ord de
ob l zare Dar îtro afacere part culară ca prezetarea
la Ist tut, pr c pele folos se acelaş s ste de ducţ
pe carel adoptase î car era lu , aceeaş etodă de lec
tură pr tre s bolur le suprapuse
F reşte, u se poate pret de că bu ca ş rar e
see ar f fost s gur care ar f gorat aceste soco
tel I parte, jloc ul ua tăţ exerc tîd profes u
d a te d cate, egalează pr l psa sa de tu ţ e, g
oraţa pe care bu ca o datora are e dez teresăr
urebu e să coborî adesea pîă la f ţele îtreţ ute,
bărbaţ sau fee , ca să pute cerceta ob lul acţ u
sau t l cuv telor î apareţă cele a ev ovate, î
teresul, î evo a de a tră Care bărbat u şt e că
atuc cîd o fee e pe care o va plăt î spue : ͣSă u
vorb de ba ", acest răspus trebu e pr v t, aşa cu
se spue î uz că, la fel ca ͣo ăsură fără rost", ş
dacă ea î spue a tîr z u : ͣMa supărat prea ult,
a ascus adesea adevărul, a ajus la capătul răb
dăr ", trebu e să terpreteze : ͣalt protector î oferă
a ult" Dar a c u este vorba decît de l bajul ue
cocote îtrucîtva destul de aprop ată de fee le de lu
e Apaş fur zează p lde a zb toare Dar Norpo s
ş pr c pele gera, dacă u cuoşteau pe apaş , erau
ob şu ţ să tră ască pe acelaş pla ca ş aţ u le care,
or cît de ar ar f , sît ş ele făptur ego ste ş v clee
pe care u le îblîzeşt decît cu forţa, ţ îd seaa
de teresul lor, care poate îp ge pîă la
asas at, ş acesta adesea u asas at s bol c, s pla
şovă re sau refuzul de a se bate putîd îsea petru
o aţ ue :
+.,
ͣa p er " Dar cu î Cărţ le Gal bee sau î altele u
se vorbeşte de aseeea lucrur , poporul e bucuros
pac f st ; dacă e războ c, e ua st ct v, d ură,
d p ză, u d ot vele care au deter at hotărî
rea şef lor de stat, foraţ de oae ca Norpo s
Iara urătoare, pr c pele fu foarte bolav, se v
decă, dar a lu răase reed ab l at să
ͣDrace ! îş spuse el, u trebu e să p erd t pul î
legătură cu Ist tutul, căc dacă îtîrz e prea ult, r sc
să or îa te de a f ales Ar f , îtr adevăr, eplăcut"
Scr se u stud u petru , des
pre pol t ca ult lor douăzec de a ş se expr ă, î
a ulte rîdur , î tere ce a ăgul tor petru
Norpo s Acesta se duse săl vadă ş ulţu , adăug d
că u şt a cu săş expr e recuoşt ţa Pr c pele
îş spuse î s ea lu , ca oul care îcearcă altă che e
petru u lacăt : ͣNu e îcă cea buă", ş s ţ duse
obos t recoducîdu l pe Norpo s, îş spuse : ͣDrace,
oae ăşt a o să ă lase să crap îa te de a ă pr
Să e grăb "
^
î aceea s ear ă, î l î tî l pe N or po s l a Op er ă :
Ͷ Scupul eu abasador, î spue el, î spueaţ az
d eaţă că u şt ţ cu să a festaţ recuoşt ţa
dueavoastră ; exageraţ îtrucîtva, căc u dato
raţ c ua, dar vo f atît de ed el cat îcît să vă
cred pe cuvît
Norpo s u preţu a a puţ tactul pr c pelu , de
cît pr c pele pe al său Îţelese îdată că pr c pele de
Faffehe u avea de gîd să foruleze vreo cerere,
c o ofertă ş se pregăt să asculte cu o afab l tate su
rîzătoare
Ͷ Iată, o să ă găs ţ prea d scret Sît foarte
legat de două persoae ş î ch p cu totul deoseb t, după
cu veţ îţelege îdată, care sau stab l t de curîd la
Par s, ude au de gîd să ş petreacă v aţa de acu
îa te, soţ a ea ş area ducesă Jea Ele vor da
cîteva c e, a cu seaă î c stea regelu ş a reg e
Agl e ,' ş doresc să poată ofer usaf r lor lor o per
soaă petru care, fără să o cuoască, utresc
aîdouă o are ad raţ e Mărtur sesc că u şt a
cu să le îpl esc dor ţa, cîd aflat, ad eaur ,
pr tro î
259
tîplare, că aţ cuoaşte acea persoaă ; şt u că tră eşte
f oar te r etrasă, u vr ea să vadă decî t puţ ă l ue,

$3 dar dacă aţ da spr j ul dueavoas
tră, cu buăvo ţa pe care o arătaţ , sît s gur că
ea ar îgădu să ă prezetaţ e , ca să tras t do
r ţa are ducese ş a pr c pese Poate sar îvo să
c eze cu reg a Agl e ş , c e şt e, dacă u o pl ct s
prea ult v tîdo, să petreacă vacaţa Paşt lor cu
o la Beaul eu, la areaducesă Jea Această persoaă
este arch za de V llepar s s Mărtur sesc că ădejdea
de a deve u d ob şu ţ uu aseeea b rou de
sp r t ar cosola, ar face să reuţ fără supărar e
dea a cad da la Ist tut Casa e este locul de î
t l re a ue lu tel gete ş scapără de coversa
ţ f e
Pr c pele îş dădu seaa, cu u set et de plă
cer e greu de expr at, că broasca u a rez sta, că
î sfîrş t, che a aceasta se potr vea
Ͷ Aseeea opţ ue e ut lă, scupul eu pr
c pe, răspuse doul de Norpo s, c u se potr
veşte a b e cu Ist tutul decît saloul de care vor
b ţ ş care e o adevărată pep eră de acade c e "Vo
tras te rugă tea dueavoastră arch ze de V lle
par s s, care cu s guraţă va f ăgul tă î ce pr veşte
c ele dueavoastră, ea ese foarte puţ , ş poate
ar f a greu Dar vă vo prezeta ş vă veţ pleda s gur
cauza Ma cu seaă "hu trebu e să reuţaţ la Aca
de e ; prîz esc toca peste c c sprezece z le, ca să
ă duc apo cu el la o şed ţă portată, la Leroy
Beaul eu, fără care u se poate face c o alegere ; a
rost t odată uele dueavoastră, pe carel cuoaşte,
f reşte, de ue Făcuse oarecare ob ecţ u Dar toc
a se îtîplă să a bă evo e de grupul eu
petru o v toare alegere, ş a de gîd să stăru esc
d ou ; î vo spue pe şleau legătur le foarte cord ale
care e uesc, u vo ascude că, dacă vă prezetaţ ,
vo ruga pe toţ pr ete e să vă voteze (pr c pele oftă
adîc, uşurat), ş şt e că a pr ete Cred că dacă vo
reuş să as gur spr j ul său, sorţ dueavoastră
de z
1
Aleş (egl)
+/)
bîdă vor deve foarte ser oş Ve ţ î seara aceea la
ora şase la doaa de V llepar s s, vă vo troduce ş
vă vo putea relata îtrevederea ea de d eaţă
Astfel, pr c pele de Faffehe ajusese să se ducă
î v z tă la doaa de V llepar s s A fost profud
dez luz oat cîd îcepu să vorbească Nu ă gîd se
că dacă o epocă are trăsătur spec f ce ş geerale a
puter ce decît o aţ oal tate, astfel îcît îtr u d c
ţ oar lustrat care publ că pîă ş portretul autet c al
ÎVI erve , Le b z cu peruca sa ş gulerul pl sat ş scro
b t v se deosebeşte puţ de Mar vaux sau de Sauel
Berard, o aţ oal tate are trăsătur part culare a pu
ter ce decît o castă Dar ele u se dezvălu ră pr tr
u d scurs î care credea d a te că vo auz at gerea
uşoară a elelor ş dasul Kobolz lbr, c pr tr o
traspuere, care u adeverea a puţ această or g e
poet că : faptul că aplecîdu se c, scud, roşu ş bur
tos î faţa doae de V llepar s s, Rh graful î spuse :
ͣPuă z ua, toaă arch ză", cu acelaş accet ca u
portar alsac a
$ Nu vreţ să vă dau o ceaşcă cu cea sau poate o
tartă, e foarte buă, î spuse doaa de
Guerates,
dor că dea f cît a aab lă cu put ţă Fac ooru
r le aceste case ca ş cu ar fj a ea, adăugă ea cu u
to ro c care coferea ceva gutural voc sale, ca ş
cu, ar f îăbuş t u rîs răguş t
$ Doule, spuse doaa de V llepar s s lu Nor
po s, gîd ţ vă că aveţ să spueţ pr c pelu ceva î
legătură cu Acade a
Doaa de Guerates plecă och ş îş rot îche
etura î cu u sfert de cerc, ca să se u te la ceas
Ͷͻ Ah ! Duezeule ; e t pul să au răas bu
de la ătuşa ea, trebu e să trec ş pe la doaa de
Sa tFerreol ş c ez la doaa Lero
So r d că fără săş a răas bu de la e O ză
r se pe doaa Swa care păru destul de
st gher tă că ă îtîl se a c Îş aducea, fără
îdo ală, a te cS spusese, îa tea tuturor, că e
cov să de ev ovăţ a lu Dreyfus
Ͷ Nu vreau ca aa să ă prez te doae Swa,
î spuse Sa tLoup E o fostă cocotă Bărbatul e e
+/$
evreu ş ea face pe aţ oal sta Iată l pe uch ul Pa
laede
Prezeţa doae Swa avea petru e u te
res deoseb t, dator t uu fapt care se produsese cu
cîteva z le a î ură, ş pe care e ecesar săl po
vestesc d cauza urăr lor pe care avea să le a bă a
tîrz u ş pe care le vo urăr î aăutul lor, cîd
va ve oetul Dec , cu cîteva z le îa tea aceste
v z te, a pr t ua la care u ă aştepta de loc,
aceea a lu Charles Morel, f ul, ecuoscut e, al fos
tulu lacheu al uch ulu eu Acest uch , î casa că
ru a o cuoscuse pe doaa î roz, ur se aul tre
cut Lacheul său a f estase î a ulte rîdur
teţ a să v ă să ă vadă ; u cuoştea scopul v z te
sale, dar laş f pr t cu plăcere, căc aflase de la
Fraco se că păstrase u adevărat cult eor e u
ch ulu eu ş lua, cu or ce ocaz e, druul c t rulu
Dar trebu d să se ducă să se îgr jească acasă, la ţară,
ude socotea că va sta ult, î tr tea î delegaţ e pe
f ul său A fost surpr s cîd a văzut trîd u bă
at fruos de optsprezece a , îbrăcat a degrabă
b e decît cu gust, care avea totuş a erul or cu , afară
de cel de lacheu Ţ u de alt ter să rupă îcă de la
îceput or ce legătură cu serv tor ea d care se tră
gea, spuîdu cu u surîs ulţu t că este pre at
îtî al Coservatorulu Scopul v z te sale era urră
torul : pr tre a t r le uch ulu eu Adolphe, tatăl
său pusese la o parte uele care crezuse că u se cade
să le tr tă păr ţ lor e , dar care, gîdea el, erau de
atură să tereseze u tîăr de vîrsta ea Erau foto
graf le actr ţelor vest te, ale cocotelor ar pe care u
ch ul eu le cuoscuse, ult ele ag ale aceste v eţ
de bătrî ţîhefl u pe care o 'despărţea pr tr o
perdea de estrăbătut, de v aţa lu de fa l e î t p
ce tîărul Morel le arăta, î dădea seaa că se s lea
să vorbească de la egal Spuîdu
ͣdueavoastră" ş cît a cu puţ cu put ţă
ͣdoule", îcerca plăcerea cu va al căru tată
îtrebu ţase totdeaua ͣpersoaa "a tre a", cîd se
adresa păr ţ lor e Aproape toate fotograf le purtau o
ded caţ e ca : ͣCelu a bu pr ete al eu" O actr ţă
a grată îdrăz se să scr e : ͣCe
+/+
lu a bu d tre pr ete ", ceea ce îgădu a, aşa a
fost îcred ţat, să af re că uch ul eu u era c
pe departe cel a bu pr ete al e , c pr eteul care
făcuse cele a ulte c serv c , pr eteul de care se
slujea, u o excelet, aproape u cî e bătrî uîărul
Morel căuta î zadar să scape de or g ea sa, se s ţea
că ubra uch ulu Adolphe, veerab lă ş peste ăsu
ră de are î och bătrîulu lacheu, u îcetase să pla
eze, aproape sfîtă, asupra cop lăr e ş t ereţ f ulu
său I t p ce pr vea fotograf le, Charles Morel î
cerceta cu deaăutul oda a Ş cu ă gîdea u
de leaş putea îch de : ͣDar cu se face, î spuse el
(pe u to î care îv u rea u se cerea expr ată, căc
re eşea cu pr sos ţă ch ar d cuv tele sale), că u văd
ăcar ua s gură a uch ulu dueavoastră î oda a
aceasta ?" A s ţ t că roşeaţa î cupr de faţa ş a
bîlbî t : ͣCred că u a c ua" ͣCu, aveţ c o
fotograf e a uch ulu dueavoastră Adolphe care vă u
bea atît de ult! Vă vo tr teua d acelea pe ca
re le are babacul ş ădăjdu esc că o veţ stala la loc
de c ste, deasupra acestu scr pe care l aveţ ch ar
de la uch ul dueavoastră" Este adevărat că eavîd
î oda a ea c ăcar o fotograf e a tat sau a ae ,
u găsea cu c supărător faptul că avea vreua
a uch ulu Adolphe Dar u era greu de gh c t că î o
ch lu Morel, carel depr sese pe f ul său cu acest
fel de a vedea, uch ul eu era persoajul
portat al fa l e care răsfrîgea asupra păr ţ lor
e doar o străluc re a că Eu era a b e văzut
petru că uch ul eu spuea totdeaua valetulu
său că vo f u so de Rac e, de Vaulabelle ', ş Morel
ă cos dera aproape ca pe u f u adopt v, ca pe u
cop l ales de uch ul eu M a dat ua decît seaa
că Morel f ul era foarte ͣar v st" Astfel, î z ua aceea
a îtrebat f d ş puţ copoz tor ş î star e s ă
puă cî te va versur pe uz că, dacă u cuoştea
vreu poet cu o s tuaţ e portată î luea
ͣar stocrat că" Ia c tat uul Nu cuoştea operele ş
u auz se c odată de uele său pe care ş l
îseă Dar a aflat curîd
'Istor c ş o pol t c fracez (1799Ͷ1879)
+/
că scr sese acestu poet ca să spuă că este u ad
rator faat c al operelor sale, că o copus o ar e pe u
soet al său ş ar f fer c t ca l bret stul să puă la ca le
o aud ţ e la cotesa X Asta îsea că se ca grăb se
ş ş dezvălu se plaul Poetul, [j g t, u răspuse De
al ter pe lîgă ab ţ e, Charles Mprel părea să
a bă o îcl are v e spre real tăţ le cocrete Obser vase
î curte pe epoata lu Jup e care toca lucra la o
j letcă ş , deş spuse că toca avea evo e de o
j letcă ͣfatez e", a dat seaa că tîăra fată pro
dusese asupră o pres e v e Nu se sf să ă roage
să cobor ş săl prez t, ͣdar u î legătură cu fa l a
dueavoastră, îţelegeţ , ă b zu pe d screţ a du
eavoastră cîd e vorba de tata, spueţ doar că
sît u are art st, u pr ete al dueavoastră,
îţelegeţ , trebu e să fac pres e buă egustor lor"
Deş s uase că, ecuoscîdul destul de b e ca să
spu ͣscupe pr etee", ceea ce îţelegea, aş putea
totuş săî prez t î faţa fete , u cu ͣscupe aestre,
f reşte deş , dar dacă var cove : scupe are
art st", cîd a ajus î prăvăl e a ev tat săl ͣcal f c"
cu ar f spus Sa tS o, ulţu duă, să răspud
la al său ͣdueavoastră", tot pr ͣdueavoastră"
Pr tre cîteva bucăţ de cat fea, puse och pe ua de
roşul cel a apr s ş atît de ţ pător, îcît, cu tot
prostul său gust, u putu să poarte c odată a apo
această j letcă Fata cot uă să lucreze cu cele două
ͣuce ce", dar sa părut că pres a fusese rec procă
ş că Charles Morel, pe carel crezuse ͣd luea ea"
(dar a elegat ş a bogat), î plăcuse îdeoseb
Cu fusese foarte rat găs d pr tre fotograf le
pe care le tr tea tatăl său ua a portretulu lu ss
Sacr pat (ad că Odette), de Elst r, a spus lu Chares
Morel îsoţ dul pîă la poartă : ͣMă te că u aţ
putea lăur : Uch ul eu o cuoştea b e pe această
doaă ? Nu văd î ce epocă d v aţa lu aş puteao s tua
; ar teresa d pr c a doulu Swa" ͣuoca
u ta să vă spu că tata a recoadat să vă atrag
luareaa te asupra aceste doae îtradevăr,
această de odeă a prîz t la uch ul
dueavoastră toca ult a oară cîd laţ văzut
uata u prea şt a dacă pu
+/*
tea să vă lase să traţ Se pare că aţ plăcut ult a
ceste fee uşoare, ş ea ădăjdu a să vă revadă Dar
toca atuc uch ul dueavoastră sa certat cu fa
l a sa, după cîte a spus tata, ş u l aţ a revă
zut c odată" Sur se î acest oet ca, să ş a ră
as bu d depărtare, de la epoata lu Jup e Ea îl
pr vea ş ad ra, fără îdo ală, faţa slabă, dar regu
lată, păru îfo at, och să vesel Strîgî du a,
ă gîdea la doaa Swa ş spuea u t, atît
de ult erau despărţ te ş se deosebeau î a t rea
ea, că de acu îa te va trebu să o det f c cu ͣdoa
a î roz"
Doul de Charlus luă îdată Ioc l gă doaa Swa
La toate reu u le ude se găsea el, d spreţu tor cu bărba
ţ l guş t de fee , se grăbeasă facă trup cu cea a ele
gată, de a căru toaletă se s ţea îpodob t Red gota
sau fracul baroulu îl făcea să seee cu acele por
trete reuş te ale uu are color st, care îfăţ şau u
bărbat î egru, dar care avea lîgă el, pe u scau, o
ata străluc toare cu care ura să se îbrace ca să se
ducă la vreu bal costuat Această îtrevedere î do ,
de ob ce cu vreo alteţă, î procura doulu de Charlus
acea vază care plăcea Ea avea, de p ldă, drept ura re
că la o serbare af tr oaele î ofereau ua baro ulu
u scau î faţă, îtr u ş r de doae, pe cîd ce lalţ
bărbaţ se îghesu au î fud Ba a ult, foarte
preocupat parese, de a stor s cu voce tare poveşt
auzate doae îcîtate, doul de Charlus era scu
t t de a se duce să dea buă z ua celorlalte, dec de a
le prezeta oag le lu î dosul bar ere parfuate pe
care o alcătu a fruuseţea aleasă, era zolat î j »
locul uu salo ca î'tr o lojă d tro sală de spectacol, ´
ş cîd era salutat ,ca să spu astfel petru fruuseţea
îsoţ toare sale, era scuzab l că răspudea foarte scurt
ş fără să îtrerupă d coversaţ a pe care o îtreţ ea
cu o fee e F reşte că doaa Swa u era c decu
de ragul persoaelor cu care plăcea astfel să se af şeze
Dar profesa ad raţ e petru ea, pr ete e petru Swa
ş el îsuş era ăgul t să f e copro s de cea a
fruoasă fee e care se afla acolo
+/.
Doaa de V llepar s s u era de altfel decît pe ju
ătate ulţu tă de v z ta doulu de Charlus, care,
deş găsea că ătuşa sa avea ar defecte, ţ ea ult
la ea Dar d cîd î cîd, sub pres a î e , a îv
u r lor ag are, î adresa, fără să rez ste acestor î
deur , scr sor d cele v olete, î care se lega
de lucrur ă te pe care pare se pîă atuc u le
observase Pr tre alte p lde, pot c ta acest fapt, căc
şederea ea la Balbec a pus la curet cu el, do aa
de V llepar s s te îduse că u luase cu ea destu ba
ca săş prelugească v leg atura la Balbec ş eplăcî
du , cu era zgîrc tă ş se teea de cheltu el de pr
sos, săş aducă ba de la Par s, îpruutase tre
de frac de la Charlus Acesta, după o luă, eulţu t
de ătuşa lu d tru ot v fără îseătate, î
reclaă pr adat telegraf c, ş pr două ouă
sute ouăzec ş cîţ va frac Itîl do pe ătuşa lu
peste cîteva z le, la Par s, ş stîd de vorbă pr eteeşte,
cu ea, o făcu să rearce, cu ultă blîdeţe, eroarea să
vîrş tă de baca îsărc ată cu re terea ba lor ͣDar
u e c o eroare, răspuse doaa de V llepar s s, a
datul telegraf c costă şase frac ş şaptezec ş c c "
Ah ! d oet ce e teţ oat, e î regulă, răspuse
doul de Charlus V a a t t ua î cazul î care l
aţ f gorat, petru că atuc , dacă baca ar f procedat
la fel cu persoae a puţ t e cu dueavoastră
decît e, poate că v ar f fost eplăcut" ͣNu, u, u
e c o eroare" ͣLa ura urelor, aţ avut perfectă drep
tate", îche e vesel doul de Charlus, sărutîd dră
gostos îa ătuşe sale îtradevăr, u era de loc su
părat pe ea, c surîdea doar de această că esch ăr e
*Dar peste cîtva t p, bău d că îtro chest ue fa
l ară ătuşa lu vo se să ş bată joc de el ş ͣsă pu ă
la cale u coplot îpotr vă ", cu ea se ascudea
destul de prosteşte după şte oae de afacer cu care
toca o bău se că se a ase cotra lu , î scr sese o
scr soare pl ă de î e ş de obrăz c e ͣNu ă vo
ulţu ua să ă răzbu, adăugă el îtr u
vă vo face de rîs O să ă duc ch ar î e
să stor sesc tuturor povestea cu adatul telegraf c de
şase frac ş şaptezec ş c c pe c are aţ reţ ut
266
d ce tre de frac pe care v îpruutase,
vă vo dezoora" Dar î loc să se ţ ă de cuvît, se du se
a doua z să ceară ertare ătuş sale V llepar s s,
regretîd o scr soare care cupr dea îtr adevăr uele
fraze îgroz toare De alt ter , cu ar f putut sto
r s povestea cu adatul telegraf c ? Nevrîd să se răz
bue, c dor d o îpăcare s ceră, el îsuş ar f tre
cut acu sub tăcere această po veste cu adatul Dar
a îa te o povest se pretut de , deş era î tere
ce a bu cu ătuşa lu , o povest se fără răutate,
ca să facă haz, ş petru că era d screţ a perso f ca
tă O povest se, dar fără ca doaa de V llepar s s să
f avut habar Astfel îcît aflîd d scr soarea lu că
avea de gîd so dezooreze, d vulgîd o îprejurare î
care declarase ch ar e cît de b e făcuse, ea crezuse că
o îşelase atuc ş ţea, prefăcîduse că o ubeşte
Lucrur le se potol seră, dar c uul d do u şt a î
toca părerea pe care celălalt o avea despre el F reşte
că e vorba a c de u caz de ceartă ter tetă, oarecu
spec al Certur le d tre Bloch ş pr ete să erau de
altă atură, după cu se va vedea că de altă atură e
rau ş acelea ale lu Charlus cu alte persoae decît doa
a de V llepar s s Cu toate acestea trebu e să a tesc
că părerea pe care o ave u despre alţ , legătur
le de pr ete e, de fa l e au ua î apareţă u ca
racter stator c, dar ş ele sît î veş că şcare ca a
rea De a c atîtea zvour de d vorţ ître soţ care pă
reau că se îţeleg atît de b e ş care, î curîd, vor
besc cu dragoste uul de altul, atîtea fa spuse de
u pr ete despre altul ; de care l credea
edespărţ t s cu carel găs îpăcat îa te să f
avut t pul să e trez d surpr derea oastră ;
atîtea răsturăr de al aţe ître popoare îtr u
t p atît de scurt
Ͷ Doae se îgroaşe glua ître uch ul eu ş
doaa Swa, î spuse Sa t Loup Ş aa care,
î ev ovăţ a e , î derajează Celor fără pr haă o
r ce lucru l se pare curat
La exa at pe Charlus Moţul său îcăruţ t, och ul
său a căru spîceaă era r d cată de ooclu ş surîdea,
buto era cu flor roş , parcă alcătu au tre vîrfur ş
cătoare ale uu tr ugh covuls v ş zb tor Nu îdrăz
+/ö
se săl salut, căc u făcuse c u se Dar
deş u pr v se î d recţ a ea, era cov s că ă vă
zuse ; î t p ce deb ta vreo poveste doae Swa,
al căre fruos atou de culoarea pasele flutura
pîă la geuch baroulu , och rătăc tor a lu Charlus,
aseeea celor a uu egustor abulat care se te
e de sos rea pol ţ e , cercetaseră cu s guraţă f ecare colţ
al saloulu ş descoper seră toţ usaf r care se aflau
a c Doul de Ghtellerault se duse să spuă buă
z ua fără ca c pe faţa baroulu să f trădat că l
zăr se pe tîărul duce, îa te ca acesta să f ajus î
faţă Aşa îcît, î reu u le a ar ca aceasta Charlus
avea îtru ch p aproape stator c u surîs fără d recţ e
hotărîtă c dest aţ e spec ală, ş care preex stîd astfel
salutur lor usaf r lor ce soseau, cîd aceşt a trau î zo
a lu era despu at de or ce se f caţ e aab lă pe
tru e urebu a totuş să ă duc să dau buă z ua doa
e Swa Dar cu ea u şt a dacă o cuoştea pe
doaa Marsates ş pe Charlus, fu destul de rece, te
îduse, fără îdo ală, că aş ruga o să ă prez te
Ma îdreptat atuc spre doul de Charlus ş a
regretat î curîd acest gest, căc deş trebu se să ă va
dă, u arăta cîtuş de puţ că ă văzuse î cl pa î
care a îcl at î faţa lu , a găs t departe de tru
pul său de care ă îped ea să ă aprop cu toată lu
g ea braţulu său, u deget văduv, a f spus, de u
el ep scopal cu care avea aerul că oferă să se săru
te locul cosacrat, ş pesee că a făcut pres a că
pătrusese fără vo a baroulu ş pr tro spargere a
căre răspudere o lăsa ecod ţ oat, î îprăşt e
rea ao ă ş vacată a surîsulu său Această răceală
u prea o îcuraja pe doaa Swa să reuţe la a e
Ͷ Ce aer obos t ş ag tat a , spuse doaa de Mar
sates f ulu e , care ve se să dea buă z ua lu Charlus
îtradevăr, pr v r le lu Robert parcă at geau ueor
şte adîc pe care le părăseau îdată, ca u îotător
care a dat de fud Acest fud, care făcea atît de rău
lu Robert cîd îl at gea ş l părăsea îdată ca să se
reîtoarcă după o cl pă, era deea că se despărţ se de
aata lu
+/,
Ͷ Nu face c, adăugă aa lu , îgî du o
braj , u face c, ce desfătare săţ vez bă eţelul
Dar această îgî ere părîd căl pl ct seşte pe Ro
bert, doaa de Marsates îl trase după s e î fudul
saloulu , acolo ude îtr u ugher tapetat cu ătase
galbeă, cîteva fotol de Beauva s îş îgrăădeau ta
p ţer le lor v olacee ca şte stî jee îbujoraţ pe u
cîp cu boboc aur Doaa S wa f d acu s gură ş
îţelegîd că era pr ete cu Sa t Loup,î făcu se
să v lîgă ea Cu o a văzuse de atîta t p, u
şt a despre ce să vorbesc Nu p erdea d ve
dere pălăr a, pr tre toate cele r s p te pe covor, dar ă
îtreba cu cur oz tate cu putea aparţ e ua care u
era a ducelu de Guerates ş î fudul căre a se de
osebea u G cu o coroaă ducală Şt a c e erau toţ
v z tator ş u găsea ăcar uul căru a af f putut
aparţ e pălăr a
$ Ce s pat c e doul de N orpo s, a spus doa
e Swa, arătîdu l E adevărat că Sa tLoup î
spue că e o c uă, dar
$ Are dreptate, răspuse doaa Swa
Văzîd că pr v rea e se referă la ceva ce ascu
dea, a hărţu t o cu tot so ul de îtrebăr F d ul
ţu tă că are aerul că este foarte ocupată cu c eva î
acest salo ude u cuoştea aproape pe e , ă
duse îtru colţ
Ͷ Iată, ceea ce cu s guraţă doul de Sa t Loup
a vrut să vă spuă, î răspus e ea, dar u a re
petaţ , căc ar găs d scretă ş ţ ult la st a lu ,
şt ţ că sît ͣu o foarte cusecade" Nu de ult,
Charlus a c at la pr c pesa de Guerates ; u şt u cu,
a ve t vorba de dueavoastră Doul de Norpo s
lear f spus Ͷ e stup d, o să vă ecăj ţ petru a
tîta lucru, de alt ter e u a dat c o por
taţă, se şt a prea b e d ce gură eşea, Ͷ că aţ f
u l guş tor, pe juătate ster c
M a a festat cu ult a îa te u rea că u
pr ete al tat ca doul de Norpo s sar f putut expr
a astfel, vorb d despre e A îcercat ua ş
a are şt d că pr c pesa de Guerates care cre
dea că ă gorează, cuoştea eoţ a ea d
acea
269
z depărtată, cîd vorb se de doaa Swa ş de
G lberte F ecare faptă a oastră, f ecare cuvît, f ecare
at tud e e despărţ tă de ͣlue", de oae care au
perceputo e jloc t, pr tru ed u a căru perea
b l tate var ază la f t ş ă răîe ecuoscut ;
aflîd d exper eţă că cu tare cuvît portat care
a f dor t espus să f e rspîd t (ca acelea atît de e
tuz aste pe care le spuea altădată tuturor ş î or ce
ocaz e despre doaa Swa, crezîd că pr tre atîtea
grăuţe bue r s p te, ăcar ua va îcolţ ), a fost î
dată ascus sub obroc, adesea dator tă ch ar dor ţe
oastre, cu cît era aşadar a departe de a crede că
cutare cuvît uscul, u tat de o , poate c odată
prouţat, t clu t î dru de răsfrîgerea
perfectă a altu a, va f trasportat, fără să se
oprească î ers, la depărtăr esfîrş te Ͷ î speţă pîă
la ducesa de Guerates Ͷ ş avea să desfete ospăţul
ze lor pe seaa eaVec ul ostru cel a aprop at u
şt e ceea ce e a t de purtarea oastră ; ceea ce
a u tat că a spus, sau ch ar ceea ce a spus
c odată, va sca lar tatea ch ar pîă ş î altă plaetă ş
gestur le oastre u seaăă de loc cu aceea pe care e
o face o despre o îş e după cu u seaăă cu
u dese cu calc greş t î care c eolo o trăsătură
eagră ar corespude uu loc gol, ar ua albă uu
cotur expl cab l De alt ter se poate îtîpla că
ceea ce a fost trascr s să f e vreo trăsătură ereală
pe care o vedea decît d coplezeţă, ar ceea ce e
pare adăugat să e aparţ ă, d potr vă, dar atît de
eseţ al, îcît e scapă Astfel această probă stra e care
se pare atît de puţ e aseăătoare cupr de ueor
acel so de adevăr, f reşte puţ ăgul tor, al ue
fotograf făcute pr jlo c rea razelor X Nu e c u
ot v ca să e recuoaşte î ea Cel ce ob şu eşte să
surîdă î ogl da capulu ş torsulu său fruos, dacă se
arată rad ograf a lor, va îcerca î faţa acestor ătă
osoase ce trec drept propr a ag e, aceeaş bău ală
a ue eror ca ş v z tatorul ue expoz ţ care î faţa
uu portret al ue t ere fee , c teşte î catalog :
ͣDroader culcat" Ma tîrz u, de această d staţă d tre
ag ea oastră după cu e deseată de o îş e
sau de altc eva, avea
+ö)
să dau seaa petru alţ decît e, care tră au î
jlocul ue colecţ de fotograf ale lor făcute ch ar de
e , î t p ce î jurul lor se sch ooseau şte ag
îgroz toare, de ob ce v z b le lor, dar care cufu
dau î u re dacă o î tîplare le arăta, spuîdule :
ͣEşt ch ar dueata"
Cu cîţ va a a îa te aş f fost foarte fer c t să
f spus doae Swa ͣcu pr v re la ce sub ect" fusese
atît de del cat cu Norpo s, deoacere acest ͣsub ect" era
dor ţa dea o cuoaşte Dar acest sub ect u a ex sta,
o a ubea pe G lberte Pe de altă parte u reu
şea să det f c pe doaa Swa cu doaa î roz
d cop lăr a ea De aceea, vorbea despre fee a care
ă preocupa î acest oet
Ͷ Aţ văzuto ad eaur pe ducesa de Guerates ?
a îtrebato pe doaa Swa
Dar cu ducesa o salută pe doaa Swa, aceasta
vo a să a bă aerul că o cos deră ca pe o persoaă l p
s tă de teres ş de a căre prezeţă c uţ da
seaa
Ͷ Nu şt u, a î răspuse ea cu u
aer posac, îtrebu ţîd u cuvît tradus d
eglezeşte
Aş f vrut totuş să f u forat u ua asupra
doae de Guerates, dar ş asupra tuturor f ţelor
pe care le ad tea î t tatea e , ş aseeea lu
tfloch, cu l psa de tact a celor ce u îcearcă să placă
altora î coversaţ a lor, c să desluşească şte pucte
care teresează, ca să îcerc să reprez t îtoca
v aţa doae de Guerates, a îtrebato pe
doaa de V llepar s s despre doaa Lero
Ͷ Da, şt u, răspuse ea cu u d spreţ s ulat, f ca
acelu are egustor de lee Şt u că frecvetează
acu ultă lue, dar a să vă ărtur sesc că sît
prea
btrîă ca să fac cuoşt ţe o A cuoscut oae
atît de teresaţ , atît de aab l , îcît cred că îtrade
văr doaa Lero ar adăuga c a t r lor ele
Doaa de Marsates, care făcea pe doaa de
ooare a arch ze , c u sprăv se să ă prez te pr
c pelu că Norpo s ă prez tă la rîdul său, î tere
ce a călduroş Poate găsea că e a cood să facă o
pol teţe care u at gea îtru c cred tul,
deoarece
271
toca fusese prezetat, poate petru că se gîdea că
u stră ch ar lustru, era a puţ la curet cu
saloaele fraţuzeşt ş putea crede că se
prezetase u tîăr d luea are, poate ca să
exerc te ua d prerogat vele sale, aceea de a adăuga
greutatea propr e sale recoadaţ de abasador, sau
d îcl area spre arha s1 de a reîv a î c stea
pr c pelu ob ce ul ă gul tor petru această alteţă, ca
do aş să f e ecesar ca sa f prezetat
Doaa de V llepar s s îl terpelă pe Norpo s, căc
îcercase evo a să cou ce, pr el, că u regreta
că u o cuoştea pe doaa Lero
Ͷ Nu ' aşa, doule abasador, că doaa Lero
e o persoaă l ps tă de teres, fer oară ch ar
tuturor
acelora care frecvetează această casă ş a avut
dreptate
că a atraso ?
F e d sp r t de depedeţă, f e d pr c a obosel ,
Norpo s se ulţu să răspudă pr tru salut pl de
respect, dar gol de or ce îţeles
Ͷ Doule, î spuse doaa de V llepar s s rîzîd,
sît ulţ oae r d col Credeţ ă, a pr t astăz
v z ta uu do care a vrut să ă facă să cred că
făcea a are plăcere să sărute e îa decît
ue fee t ere
A îţeles ua decît că era vorba de
Legrad ´ Norpo s sur se cl p d uşor d och , ca
ş cu ar f fost vorba de o cocup sceţă atît de
f rească îcît u' putea f supărat pe cel ce o îcerca, de
u îceput de roa pe care era gata săl erte, ba ch ar
săl îcurajeze, cu o dulgeţă perversă de so ul lu
Vo seso sau a lu Creb llof ul
Ͷ Multe î de fee t ere ar f î stare să
facă ceea ce a văzut a c , spuse pr c pele, arătîd
acuarelele îcepute de doa t a de V llepar s s
El o îtrebă dacă văzuse flor le lu Fat Latour
care toca fuseseră expuse
Ͷ Sît de îa îtî , ş aşa cu se spue astăz de
u p ctor are, de uul d eşter palete , declară
Norpo s, găsesc totuş că u pot f aseu te cu acelea
ale doae de V llepar s s î care recuosc a b e
color tul flor
+ö+
Presupuîd ch ar că părt rea de vech aat, ob
ce ul de a ăgul , părer le ad se îtro coter e, ar f
d ctat aceste cuv te ale fostulu abasador, ele dove
deau totuş pe ce eat de gust autet c se îtee ază
judecata art st că a oae lor de lue, atît de arb trară,
îcît o ca toată o poate duce la cele a ar ab
surd tăţ , î a căror cale u îtîleşte c o pres e cu
adevărat s ţ tă ca să o oprească
Ͷ Na c u er t dea cuoaşte flor le, a
tră t totdeaua pr tre ele, răspuse cu odest e
doaa
de V llepar s s Dar adăugă ea graţ os ad'fesîdu se
pr c pelu , dacă a avut îcă d t ereţe oţ u ceva
a ser oase decît alţ cop despre v aţa de la ţară, datorese
acest lucru uu o foarte d st s al aţ u duea
voastră, doul de Schlegcl L a îtîl t la Brogl e,
ude ă dusese ătuşa ea Cordel a (areşala de Cas
tellae) î aduc foarte b e a te că do Lebru,
de Salvady, de Douda îl pueau să vorbească despre
flor Era doar o fet ţă, u putea îţelege prea b e
ce spuea Dar î plăcea cu ă juca ş ,îtorcîdu se
î ţara dueavoastră, a tr s u erbar fruos
a t rea ue pl băr pe care a făcut o î faeto
la Val R cher, ude a ador t pe geuch ' lu A
păstrat totdeaua acest erbar ş el a îvăţat să ob
serv b e part cular tăţ le flor lor care, alt ter , u
ar f zb t Cîd doaa de Barate a publ cat uele
scr sor ale doae de Brogl e, fruoase ş afectate aşa
cu era ş ea, ădăjdu se să regăsesc î ele uele d
coversaţ le doulu de Schlegel Dar era o fee e
care u căuta î atură decît arguete petru
cred ţă
Robe'rt ă cheă î fudul saloulu ude era cu
aa lu
$ Ce drăguţ a fost, a spus, cu săţ ulţuesc ?
A putea c a î e îpreuă ?
$ Mî e, dacă vre , dar î acest caz î tovărăş a lu
Bloch ; la îtîl t î faţa uş ; după o cl pă de ră
ceală, petru că fără să vreau u răspusese la două
scr sor ale lu (u a spus că lucrul acesta îl j g se,
! ar a îţeles), a fost atît de drăguţ îcît u ă pot
arăta grat cu u aseeea pr ete ître o f e spus,
cel puţ î ceea cel pr veşte, cred că e pe vec e
13 Ͷ Guer ates +ö
Nu cred că Robert se îşela eîtuş de puţ Poe
gr rea fur oasă era adesea la Bloch efectul ue v s
pat pe care o credea eîprtăş tă Cu u era
prea î stare săş îch pu ască v aţa altora, u se
gîdea că altul putea f bolav sau plecat î călător e
etc o tăcere de opt z le se părea ua decît că
purcede d tro răceală vo tă De aceea, a crezut
c odată că por r le sale cele a v olete de pr ete,
ş a tîrz u de scr tor, fuseser ă prea adîc Ele
sporeau la cule dacă se răspudea pr tro
de tate epăsătoare sau pr tro plat tud e carel
îcuraja să^ş dubleze lov tur le, dar ceda adesea la
pr a a festare de caldă s pat e ͣPret z că a
fost drăguţ cu t e, ură Sa tLoup, dar a fost deloc
drăguţ, ătuşa ea a spus că fug de ea, că u a
spus c u cuvît, Se îtreabă dacă a ceva îpotr vă
"
D fer c re petru e dacă aş f fost v ct a
acestor cuv te, plecarea oastră etă la Balbec
ar f îp ed cat să îcerc dea o revedea pe doaa
de Guerates, să o îcred ţez că avea c î
potr vă ş să o s lesc astfel să dovedească toca
că ea avea ceva cotra ea Dar a trebu t decît săî
a tesc că c u ofer se ăcar să ă duc să văd
tablour le Ceea ce u era de alt ter o decepţ e ; u
ă aşteptase c decu ca să vorbească de ele';
şt a că u plăcea, că trebu a să reuţ la ădej
dea deâ ă face ub t de ea ; cel ult, cu u a
avea să o revăd îa t e de a pleca d Par s, aş f
putut dor ca, gr aţ e buătăţ sal e, să a despr e
ea o pres e cu totul g gaşă, pe care să o au cu
e la Balbec, prelug tă la f t", tactă, ecl t tă, î
locul ue a t r îb ate cu îgr jorăr ş tr steţe
Doaa de Marsates îtrerupea îtrua
coversaţ a e eu Robert, ca să spuă cît de des î
vorb se el despre e, cît de ult ţ ea el la e ; î
arătă o rîvă care era cî t peac s ă ă î heas că,
petr u că o s ţea d ctată de teaa de a uş
supăra f ul pe care îcă ul văzuse astăz , cu care era
erăbdătoare să f e s gură ş asupra căru a credea că
stăp rea pe care o exerc ta o egala pe a ea ş trebu a
să ă eajeze Auz duă cu îl îtrebase a
îa te pe Bloch
+ö*
ce a face N ss Berard, uch ul său, doaa de
Marsates se foră dacă e vorba de acela care
locu se la N ce_
Ͷ î acest caz la cuoscut pe doul de Marsates
îa te să se f căsător t cu e, răspuse ea Soţul eu
a vorb t adesea de el ş spuea că e u o foarte
b e, cu o ă del cată ş geeroasă
,,Cîd te gîdeşt că ăcar o dată a ţ t, e de
ecrezut", ar f spus Bloch
Aş f vrut să spu tot t pul doae de Marsa
tes că Robert avea petru ea espus a ultă afecţ ue
decît î purta e ş ch ar dacă ea ar f arătat vrăj
ăş e u era î f re să îcerc săl aţîţ îpotr vă , săl
despart de ea Dar de cîd plecase doaa de Guer
ates, era a slobod săl observ pe Robert ş ab a
atuc a dat seaa că u so de î e se trez s e
d o î el, îăspr tă ş îtuecată Mă teea ca u
cuva la a t rea scee de dupăa ază să se s tă
u l t faţă de e, petru că se lăsase tratat cu atîta
aspr e de aata lu , fără să răspudă
Se sulse brusc de l gă aa sa care trecuse u
braţ pe după gît ş îdreptîduse spre e, ă tîrî î
dosul culu cotoar îflor t al doae de V llepar s s,
ude aceasta se aşezase d ou, ş făcu se săl
urez î saloaş, ude a îdruat destul de repede
cîd doul de Charlus, care putuse crede că ă,ducea
spre eş re, se despărţ brusc de Faffche cu care
stătea de vor bă, ş se îvîrt repede pîă ce ajusese î
faţă A costatat, cu îgr jorare, că luase pălăr a î
fudul căre a era u G ş o coroaă ducală Î spuse,
î pragul uş saloaşulu , fără să aruce ăcar o
pr v re :
Ͷ De vree ce văd că vă duceţ acu î lue,
faceţ plăcerea dea ă v z ta Dar e destul de co
pl cat, adăugă el cu u aer d strat ş calculat ş ca ş
cu ar f fost vorba de o plăcere pe care se teea că
o va a regăs dacă ar f lăsat să scape ocaz a de a
pue, cu e, la cale jloacele dea o real za Nu stau
prea ult acasă, ar trebu să scr eţ Dar aş prefera
să vă expl c lucrul acesta a pe îdelete Vo pleca
peste o cl pă Vreţ să faceţ do paş cu e ? N a
să vă reţ decît o cl pă
+ö.
Ͷ Aţ face b e să f ţ atet, do ule, a spus
Aţ luat d eroare pălăr a altu v z tator
Ͷ Vreţ să ă îp ed caţ să au pălăr a ?
Presupuea, avetura îtîplîdu se ş e cu
puţ îa te, că luîdu c eva pălăr a, och se ua
la îtîplare ca să u se îtoarcă acasă cu capul gol, ş
căl puea î îcurcătură dezvălu du ş retl cul Aşa
îcît a s stat Ia spus că trebu e să spu a
îtî cîteva cuv te lu Sa tLoup ͣuoca sta de vorbă
cu d otul acela de duce de Guerates", a adăugat
ͣCostat că deb taţ şte lucrur foarte plăcute pe care
le vo tras te fratelu eu" ͣAh ! credeţ că asta lar
putea teresa pe doul de Charlus ?" (î îch pu a
că dacă are u frate, acesta trebu e să poarte tot u
ele lu , aducă Charlus Sa t Loup î dăduse ,îa
Balbec, uele lăur r î această pr v ţă, dar le u ta
se) ͣC e vorbeşte de doul de Charlus ? î spuse
baroul cu u aer obraz c Duceţ vă la Robert Şt u că
aţ part c pat az d eaţă la uele d acele prîzur
desfrîate cu o fee e carel ec steşte Ar trebu să
folos ţ flueţa ce o aveţ asupră ca săl faceţ să
îţeleagă supărarea pe care o pr c u eşte sărae sale
ae ş ouă tuturor, tîrîdue uele î oro "
Aş f vrut să răspud că la prîzul îjos tor u se
vorb se decîf de Eerso, Ibser, uolsto ş că tîăra fe
e e îl dăscăl se pe Robert să bea ua apă ; îcercîd
astfel să aducă oarecare al are* lu Robert, a căru î
dr e o credea j g tă, a îcercat să dezv ovăţesc
aata Nu şt a că î această cl pă ş î c uda î e
carel îtăr tă îpotr va , îş adresa s e îsuş îv u r
Ch ar î certur le d tre u bărbat bu ş o fee e rea,
ş cîd dreptatea este î îtreg e de o parte, se îtî
plă totdeaua că u lucru de c poate da fee rele
apar eţa că u gr eş eşte î au tă pr v ţă Ş cu
ea egl jează toate celelalte, dacă bărbatul are c t de
c t evo e de ea, dacă despărţ rea îl deoral zează, slă
b c uea lu îl va face scrupulos, îş va aduce a te
de îv u r le absurde care sau adus ş se va îtreba:
dacă u cuva au vreu tee
Ͷ Cred că a avut dreptate î chest uea cu co
l erul, î spuse Robert De buă seaă că a avut
+ö/
c o teţ e rea, dar şt u prea b e eă alţ u pr
vesc lucrur le d acelaş puct de vedere ca o A avut
o cop lăr e foarte grea Sît, or cu petru ea, bărbatul
bogat care crede că ajuge or ude cu ba să ş î
potr va căru a săracul u poate, lupta, f e vorba de al
flueţa pe Bouchero sau dea cîşt ga u proces la tr
bual Fără îdo ală a fost foarte e loasă, ar eu a
căutat totdeaua ua b ele e Dar î dau seaa,
crede că a vrut să o fac să s tă că aş putea să o
păstrez ua dator tă ba lor, ceea ce u e adevărat
Ea care ă ubeşte atît de ult, ce trebu e săş spuă !
Săraa de ea, dacă a şt cît e de del cată, u pot săţ
spu, a făcut adesea petru e lucrur adorab le ! Ce
eoroc tă trebu e să f e acu ! î or ce caz, or ce sar
îtîrpla, u vreau să ă drept u bădăra, ă duc
grabă la Bouchero să au col erul C e şt e, poate
că văzîd că ă port astfel, îş va recuoaşte greşel le
Vez , u pot îdura gîdul că suferă î cl pa de faţă
Îţeleg, cel puţ să şt petr u ce sufer , u c
Dar ea, să recuoşt că suferă ş să u f î stare săţ
îch pu eşt ch ul e , cred că aş îebu , aş prefera
să o a revăd c odată decît să o las să sufere Să f e
fer c tă fără e dacă u se poate altfel, u cer decît
atît Ascultă, şt î ce ă pr veşte, tot ce e î legătură cu
ea capătă proporţ ese, cos ce, alerg la b jut er ş
după aceea ă duc să cer ertare P ă ce vo ajuge
la ea, oare ceo f î stare să gh cească despre e ?
Dacă ar şt ua că vo ve ! A putea' să te duc la
la ea ca d îtîplare ; c e şt e, poate sar a drege lu
crur le Poate, spuse el cu u surîs, ca ş cu ar f
îdrăz t să creadă î aseeea v s, e vo duce să
c ă tustre la ţară Dar u p ute şt îcă ; u şt u
să o au cu b şorul ; b ata cuţă, poate că o s o j g
ec d ou Apo , poate că hotărîrea e este
revocab lă
Robert ă tîrî brusc spre aa lu
Ͷ La revedere, î spuse el ; sît evo t să plec Nu
şt u cîd o să ă îtorc î per s e, fără îdo ală u a
devree de o luă O să ţ scr u îdată ce vo şt
Des gur, Robert u era c decu d tre ace f care,'
cîd sît î lue !;u aa lor, cred că o at tud e r
tată faţă de ea trebu e să cupăească surîsur le ş
sa
+öö
lutur le pe care le adresează stră lor N c u e a
răspîd t decît această răzbuare od oasă a celor ce
parcă cred că oj c a cu a tă copletează, î ch p cu
totul f resc, ţ uta de cereo e Or ce ar spue b ata
aă, f ul e , ca ş cu ar f fost tîrît fără vo e ş ar f
vrut să se plătească scup prezeţa lu , cobate
îdată cu o cotraz cere ro că, prec să, crudă,
af raţ a r scată1 sf os ; aa se alătură, fără săl
dezareze, părer aceste f ţe super oare pe care e a
va cot ua să o laude or cu î l psa lu , ca pe o f re
ferecătoare ş care u cruţă totuş c ua d
trăsătur le e cele a tă oase Sa tLoup era cu totul
altfel, dar faptul că d d fer te ot ve u era a
puţ aspru cu aa lu decît sît aceşt f cu a lor,
se datora el şt pe care o pr c u a abseţa
Rachele După cuv tele pe care le rost el, a văzut
că aceeaş zvîc re ca aceea a ue ar p pe care
doaa de Marsates o putuse îfrîa la sos rea
f ulu e , o răscol toată ; dar aţ tea asuprăI o faţă
îgr jorată, şte och îh ţ
Ͷ Cu, Robert, plec , e ser os ? Cop laşul eu ! S
gura z eîd te a putea avea !
Ş adăugă, aproape î şoaptă, Cu toul cel a f resc,
cu o voce d care se s lea să aluge or ce tr steţe ca să
u sp re f ulu e o lă care poate ar f fost cupl tă
petru el, sau ut lă ş ua î ăsură să l aţîţe, ca
u arguet ua de bus ţ :
Ͷ Şt că u e drăguţ ce fac ?
Dar îb ă această s pl c tate cu atîta sf ală, ca
s arate că u uzurpa l bertatea, cu atîta dragoste
ca să u f e îv u tă că stă î calea plăcer lor lu , îcît
Sa tLoup u putu să u desluşească î s ea lu ăcar
put ţa ue îdu oşăr , ad că o p ed că de a petrece
seara cu pr etea lu De aceea se îîe :
Ͷ E regretab l, dar drăguţ sau u, asta este
î aduse ae lu îv u r le pe care, fără îdo ală,
recuoştea că el le er tă ; astfel, ego şt au totdeaua
ult ul cuvît ; por d d capul loculu de la pr
c p ul că hotărîrea lor e e străutată, cu cît set
etul î tee ul căru a î sol c ţ ca să reuţe la ea
este a eoţ oat, cu atît găsesc că u e , care rez stă,
sît codaab l , c ce care pu î s tuaţ a de a re
z sta, astfel îcît propr a lor aspr e poate erge pîă
la
+ö
o cruz e extreă, ar lucrul acesta u face decît să
agraveze cu atît a ult, î och lor v a f ţe des tul
de edel cată ca să sufere, ca să a bă dreptate ş le
pr c u eşte astfel durerea dea îfruta propr a lor co
păt re Doaa de Marsates îcetă spota dea a
stăru , căc îş dădu seaa că ul a putea reţ e
Ͷ ue las, î spuse el, aă, u l ţ e prea ult,
căc trebu e să se ducă să facă ch ar acu o v z tă
S ţea că prezeţa ea u putea face c o plăcere
doae de Marsates, dar a plecat cu Robert căc
prefera să uş îch pu e că aş f avut vreu aestec
î aceste plăcer tare o despărţeau de el Aş f vrut să
găsesc vreo cauză purtăr f ulu e , a puţ d dra
goste petru el, cît d lă petru ea Dar ea glăsu
cea d tî :
Ͷ Săraul de el, î spuse ea, sît s gură că la
supărat Vedeţ , doule, aele sît foarte ego ste ;
are totuş prea ulte plăcer , c el care v e atît de
rar la Par s, Duezeule, dacă o f plecat îcă, aş f
vrut săl ajug, u ca săl reţ , f reşte, dar ca să spu
că u sît supărată pe el, că găsesc că a avut
dreptate
Nu vă supără dacă aruc o pr v re pe scară ?
Nea dus pîă acolo :
Ͷ Robert, Robert, str gă ea Nu, a plecat, e prea
tîrz u Acu aş f pr t, cu tot atîta plăcere îsărc a
rea de a l despărţ pe Robert de aata lu , după cu
a acu cîteva ore aş f acceptat o pe aceea ca să se
ducă să tră ască cu ea îtru caz, Sa tLoup ar f

cos derat trădător, î altul fa l a ar f spus că sît
ge ul său rău Era totuş acelaş , la u terval de
cîteva ore
Nea îtors î salo Văzîd că Sa t Loup u se
îtoarce, doaa de V llepar s s sch bă cu Norpo s acea
pr v re pl ă de îdo ală, batjocor toare ş care u deotă
prea ultă copăt re, care l căreşte cîd vre să
arăţ o soţ e prea geloasă sau o aă prea bătrîă
(care se dau î spectacol), ş care îseaă ͣIa te u tă,
pesee că sa lăsat cu furtuă !"
Robert se duse la aata lu , cu uatul g uvaer
pe care, după îţelegerea d tre e , ar f trebu t să l
dea Dar de alt ter tot acolo ajuseră, căc ea îl
re
279
fuză ş ch ar a tîrz u el u reuş c odată să o co
v gă săl' pr ească U pr ete a lu Robert credeau
că aceste dovez de dez teresare erau u calcul ca săl
lege ş a ult de ea uotuş , ea u ţ ea la ba , afară
ua poate petru a cheltu î eşt re A văzuto
făcîd aladala suede e de acte de car tate esocot te
faţă de oae pe care credea sărac ͣî oetul de
faţă, î spueau lu Robert pr ete să ca să cupă
ească pr clevet r le lor u act dez teresat al Racheîe ,
î acest oet trebu e să f e pe proeoarul de la
Fol esBergeres, Rachel e o e gă, u adevărat sf x"
De alt ter , cîte fee teresate, de vree ce sît î
treţ ute, u pu ele îsele, dator tă ue g găş 'care
îfloreşte î sîul aceste v eţ , suede e de c sta
v le geeroz tăţ aatulu lor ! v
Robert gora toate f del tăţ le aate sale ş ş

"frăîta tea cu ceea ce u erau decît şte cur
î coparaţ e cu adevărata v aţă a Rachele , v aţă care î
cepea î f ecare z ua cîd se despărţea de ea Igora
aproape toate f del tăţ le e A f putut să le îş r ,
fără să~ zdruc îcrederea î Rachel ; căc ex stă o lege
ferecătoare a f r care se a festă î sîul soc etăţ
lor cele a coplexe ş care îţ pue să tră eşt î g
oraţa desăvîrş tă a ceea ce ubeşt Pe de o parte î
drăgost tul îş spue : ͣE u îger, o să se dea c o
dată, u răîe decît să or ş totuş ă ubeşte ; ă
ubeşte atît de ult, îcît poate că dar u, u va f cu
put ţă !" î exaltarea dor ţ sale, î el ştea aştep
tăr , cîte g uvaerur pue la p c oarele aceste fee , cu
aleargă să îpruute ba ca să ev te o gr jă ! Dar de
cealaltă parte a peretelu de st clă pr care aceste
co" vorb r u vor trece, după cu trec acelea pe care
le sch bă ître e v z tator î faţa uu acvar u luea va
spue : ,,No cuoaşteţ ? Vă fel c t, a furat, a ru at u
şt u cîtă lue E o escroacă autet că Ce ş reată !" Poate
că acest d ură ep tet u este absolut fals, căc îsuş
bărbatul scept c care u e adevărat îdrăgost t de această
fee e ş căre a ea doar î place, spue pr ete lor să ;
ͣDar c poeeală, dragul eu, u e c decu o co
cotă ; u spu că ar f avut vreo două, tre capr c , dar
u e o fee e pe care s o plăteşt , sau, î cazul acesta
+,)
ar f prea scupă Ua ca ea te costă sau c c zec de
de frac , sau c" Dar el cheltu se c c zec de de
frac cu ea, o avusese o dată, ar ea, găs d u copl ce
ch ar î el, î persoaa aorulu său propr u, a şt ut să l
cov gă că este d tre ace a care o avuseseră pe c
Astfel î soc etate oul cel a deoch at, cu cea a
proastă reputaţ e, u va f c odată cuoscut de altul
decît pe fudalul ş sub ocrot rea ue g gaşe ş ferecă
toare rar tăţ aturale La Par s tră au do oae cu
se cade pe care Sa tLoup u a saluta ş de care u
era î stare să vorbească fără să treure vocea, spu
îd despre e că sît şte exploatator de fee : căc
fuseseră ru aţ de Rachel
Ͷ î reproşez u s gur lucru, î spuse doaa de
Marsates î şoaptă, că a spus că u e drăguţ El, a
cest f u adorab l, u c, cu u a sît alţ , s gura da
tă cîd îl văd, să a ş spu că u e drăguţ ; aş pre
fera să f pr t o lov tură de ăc ucă petru că sît
s gură că or ce plăcere ar gusta astăşeară, el care
are
atîtea, î va f str cată de acest cuvît edrept Dar u
vă reţ , doule, văd că sîteţ grăb t
î tot ce spusese doaa de Marsates ş l pr vea
pe Robert, era s ceră Dar îcetă dea a f ,' ca să de
v ă ar cucoaă are :
Ͷ A fost u ăgul tă dea
f stat de vorbă cu dueavoastră Mulţuesc, ulţu
esc ! ͻͻ
Aţ t , cu u aer u l, asupă şte pr v r recuos
cătoare, tulbur , ca ş cu coversaţ a ea ar f fost ua
d cele a ar plăcer pe care lear f cuoscut î v aţă
Aceste pr v r îcîtătoare se potr veau de ue cu
flor le egre de pe roch a e albă cu fruze ; erau ale
ue ar doae careş cuoştea eser a
Ͷ Nu pot să plec ed at, trebu e să l aştept pe
doul de Charlus ca să erge îpreuă
Doaa de V llepar s s auz aceste d ură cuv te
Ş păru cotrar ată Dacă ar f fost vorba decît de u
lucru care ar f părut că lezează, î această cl pă, pu
doarea doae de V llepar s s se alarase Dar această
poteză c u a trecut pr te Era ulţu t de
doaa de Guerates, de Sa tLoup, de doaa
de
281
Marsates, de doul de Charlus, de doaa de V llepa
r s s, u ă gîdea la c, era vesel ş vorbea
verz ş uscate
Ͷ urebu e să plecaţ cu epotul eu, Palaede ? ă
îtrebă ea
Gîd duă la faptul că era pr ete cu u epot
pe carel preţu a atît de ult avea să producă o pres e
foarte favorab lă asupra doae de V llepar s s : ͣMa
rugat să ă îtorc cu el, a răspus vo os Sît îcîtat
Sîte, de alt ter , doaă, a pr ete decît aţ
crede, ş sît gata la or ce ca să f ş a bu
pr ete "
Cotrar etatea doae de V llepar s s se trasforă î
îgr jorare : ͣNul a aşteptaţ , î spuse ea cu u aer
preocupat, stă de vorbă cu doul de Faffehe N c
u se a gîdeşte la ceea ce va spus Iată, plecaţ , pro
f taţ de faptul că u că vede"
Această îgr jorare a doae de V llepar s s ar f
seăat, î alte îprejurăr , cu aceea pr leju tă de pu
doare Dacă a f cosultat ua faţa, stăru ţa e , opu
erea e , ar f putut părea d ctate de v rtute I ce ă
pr veşte, u era grăb t să ă îtîlesc cu Robert ş cu
aata lu Dar doaa de V llepar s s părea că ţ e atît
de ult să plec, îcît gîd duă că poate avea de d s
cutat afacer portate cu epotul e , a luat răas
bu de la ea Lîgă ea, doul de Guerates, superb ş
ol p c, se lăsase greu îtru fotol u A f spus că o
ţ uea o prezetă î toate ădularele lu , a ar lor
sale aver , î coferea o des tate deoseb t de are,
ca ş cu ele ar f fost top te î crezet îtru s gur
l gou oeesc, petru a dura pe acest o care valora
atît de scup î cl pa î care a spus la revedere, el se
r d că pol t cos d j lţul său ş a s ţ t asa ertă ş
copactă a tre zec de l oae pe care vechea educaţ e
fraceză le puea î şcare, o r d ca, ş care stătea î
faţă M se părea că văd acea statu e a lu Iup ter
Ol p cul despre care se spue că Ph d as ´ o făcuse toată
d aur Aceasta era puterea pe care buacreştere
pr tă la ezu ţ 1 , o exerc ta asupra doulu de
Guerates, cel
1
Ord ul Iezu ţ lor avea şcol î caro crescuţ t er d
ob l ea fraceză
+,+
puţ asupra trupulu său, căc u doea ş asupra
ţ ducelu Doul de Guerates făcea haz de
cuv tele lu de sp r t, dar u se d spuea la acelea ale
altora Pe scară a auz t o voce care spuea :
Ͷ Aşa ea îţeles să ă aşteptaţ , doule ?
ͻEra doul de Charlus
$ Vă st ghereşte dacă a face cîţ va paş pe jos ?
î spuse el cu răceală cîd a ajus î curte Vo u
bla pîă ce vo găs o b rjă care să cov ă
$ Vo aţ să spueţ ceva, doule ?
$ Da, îtradevăr, avea să vă spu uele lucrur ,
dar u prea şt u dacă o să v le a spu De buă seaă,
cred că ele ar putea f petru dueavoa stră puctul
de
plecare al uor avataje epreţu te Dar pres t că
ele
ar aduce î v aţa ea, la vîrsta ea cîd oul îcepe să
dorească l ştea, ultă p erdere de t p, ulte dera
jur , dar ă îtreb dacă er taţ ca să dau atîta oste
eală cu du eavoastră, ş a plăcerea să vă
cuosc
îdeajus, ca să ă hotărăsc Va socot t destul de
eîseat la Balbec, ch ar dacă îlătură
stup d tatea
separab lă de persoajul u t ͣV z tator" ş de portul
acelor lucrur care se cheaă espadr le Poate că c du
eavoastră, u dor ţ destul ceea ce aş putea face
petru
dueavoastră, ca să bat atît de ult capul, căc vă
repet s cer, doule, spuse el scadîd cuv tele cu tă
r e, petru e ar f decît o băta e de cap
A protestat,, spuîdu că, î acest caz, ar trebu
să se lase păgubaş Această curare a d scuţ e parcă u
era pe placul său
Ͷ Pol teţea aceasta u îseaă c, î spuse
el
pe u to dur Nu e c a plăcut decît să ţ pr c
u eşt ecazur de dragul cu va care le ar er ta Pe
tru ce a bu d tre o , stud ul artelor, îcl area pe
tru at ch tăţ , colecţ , grăd , u sît decît şte
a şte îlocu toare, şte al b ur Ca ş D ogee,
î fudul buto ulu o stru, căută oul Cult vă bego
le ş c opl t se, î l psă de altceva, petru că bego
le ş t sa e suportă capr c le Dar a prefera să e
îch ă t pul uu arbust ua, dacă a f s gur că
el er tă osteeala uoată chest uea se îvîrte î
jurul
+,
ue îtrebăr ´; trebu e să vă cuoaşteţ cît de puţ
Mer taţ sau u ?
Ͷ Naş vrea, petru c î lue, să f u petru
dueavoastră pr lej de gr j , doule, a spus, dar î
ce pr veşte plăcerea ea, credeţ ă că tot ce va ve
de la dueavoastră î va face ua foarte are Sît
ad e şcat că b evo ţ să daţ ateţ e ş să îcer
caţ a f de folos
ͻSpre area ea rare, î ulţu aproape cu efu
z ue petru cuv tele ele Luîduă de braţ cu acea
t tate ter tetă care ă zb se la Balbec ş care
cotrasta cu aspr ea accetulu său, î spuse :
Ͷ Cu esăbu ţa vîrste dueavoastră, aţ putea
ueor rost cuv te î stare să sape o prăpast e de e
trecut ître o D potr vă, acelea pe care le aţ rost t
acu sît de so ul care e toca î stare să ă eoţ o
eze ş să ă hotărască să fac ult petru dueavoastră
I t p ce păşea la braţ cu e ş spuea aceste
cuv te afectuoase, deş desluşea oarecare d spreţ î ele,
doul de Char us, cîd îş aţ tea pr v r le asupră
cu acea stator c e tesă, cu acea aspr e pătruză
toare care ă zb se î cea d tî d eaţă cîd îl zăr
se î faţa caz oulu la Balbec ş ch ar cu cîf va a î
ură lîgă ărăc şul r oz, î tovărăş a doae
Swa pe care o credea: atuc aata lu , î parcul
de la uasov lle, cîd le lăsa să rătăcească î jurul său,
cercetîd b rj le care treceau î uăr destul de are la
această oră cîd se sch bau ca , cu atîta stăru ţă, îeît
a ulte se opr ră, b rjarul crezîd că vo a săl a Dar
doul de Char us î coced a îdată
Ͷ N c uul u e pe plac, î spuse el, totul e b
chest ue de latere, de cart erul î care se îtorc Aş
vrea, doule, ca să u vă puteţ îşela asupra caracte
rulu cu totul dez teresat ş car tab l al propuer pe
care vo adresez
Era zb t cît de ult seăa d cţ uea lu cu aceea
a lu Swa, a ult îcă decît la Balbec
Ͷ´ Sîteţ , presupu, destul de tel get, ca să u
credeţ că ă adresez dueavoastră d ͣl psă de re
laţ ", d teaă de s gurătate sau d pl ct seală Nu
+ *
este evo e să vă vorbesc despre fa l a ea, căc cred
că u tîăr de vîrsta dueavoastră, aparţ îd c
burghez (accetua acest cuvît cu sat sfacţ e), trebu e
să cuoască stor a Fraţe Nua oae d luea ea
u c tesc c ş sît'de o goraţă de slug Od oară,
valeţ regelu erau recutaţ pr tre ce a ar se or ,
acua aceşt ar se or u sît a ult decît şte
valeţ Dar t er burghez ca dueavoastră c tesc, cu
oaşteţ des gur fruoasele rîdur scr se de M chelet
despre a e : ͣI văd foarte ar , pe aceşt puter c
Gueraţ Ce este, pe lîgă e , b etul, cul rege al
Fraţe , îch s î palatul său de la Par s ?" Iar ceea ce
sît eu persoal, este u sub efct, doule, de care u
place să vorbesc, dar, î sfîrş t, poate aţ aflat, u art col
destul de răsuător d ua făcut aluz e la acest fapt,
îpăratul Austr e , care a oorat totdeaua cu buă
vo ţa sa ş b evo eşte să îtreţ ă cu e legătur de
rude e, a declarat od oară, îtro coversaţ e dată pu
bl c tăţ că dacă doul cote de Chafbord ar f avut
lîgă el u bărbat care să f posedat atît de tee c ca
e dedesubtur le pol t ce europee, ar f fost astăz
regele Fraţe Ma gîd t adesea, doule, că î e
zace, u ulţu tă slabelor ele îsuş r , dar graţ e î
prejurăr lor pe care poate le veţ afla cîdva, o cooară"
de exper eţă, u so de dosar ta c ş fără preţ pe care
ara crezut că e b e săl folosesc persoal, dar care ar
f epreţu t petru u tîăr căru a aş ofer î cîteva
lu ceea ce a trud t să dobîdesc î a b e de
tre zec de" a ş sît poate s gurul carel posed Nu
vorbesc de desfătăr le1 telectuale care de buăseaă vă
aşteaptă luîd cuoşt ţă de uele secrete petru care
vreu Gu zot d z lele oas tre ar f dat a d v aţa
lu ca să le cuoască ş graţ e cărora uele îtîplăr ar
căpăta î och să u aspect cu totul d fer t N c u vor
besc de îtîplăr le ce au avut loc, dar de îlăţu rea î
prejurăr lor (aceasta era ua d expres le favor te ale
doulu de Charlus ş adesea, cîd o rostea, îş îpreua
î le ca atuc cîd vre să te îch , dar cu degetele
ţepee ş ca ş cu ar f tălăc t pr acest coplex,
acele îprejurăr pe care u le spec f că ş îlăţu rea
+,.
lor) Vă vo da o expl caţ e ecuoscută, u ua a tre
cutulu , dar ş a v torulu
Doul de Charlus se îtrerupse ca să puă şte
îtrebăr cu pr v re la Bloch, despre care se vorb se la
doaa de V llepar s s fără ca el să f avut aerul că aude
Cu acest accet cu care şt a să despr dă atît de b e ceea
ce spuea, îcît avea aerul că se gdeşte la cu totul alt
ceva ş că vorbeşte aş al ; ua d pol teţe ă î
trebă dacă pr eteul eu este tîăr, fruos etc Dacă
Bloch lar f auz t, ar f 'fost ş a greu decît î faţa
lu Norpo s, dar d ot ve foarte d fer te, să afle dacă
de Charlus era petru sau îpotr va lu Dreyfus ͣDacă
vreţ să vă stru ţ , î spuse el după ce puse aceste
îtrebăr î legătură cu Bloch, u greş ţ că aveţ pr tre
pr ete dueavoastră cîţ va stră " A răspus că
Bloch e fracez ͣAh ! exclaă el, crezuse că este
evreu" Subl erea aceste copat b l tăţ a făcut
să cred că doul de Charlus eră a at dreyfusard de
cît or ce altă persoaă pe care o îtîl se Protestă, d
potr vă, cotra îv u r de trădare care se aducea lu
Dreyfus, dar sub această foră : ͣCred că z arele spu
că Dreyfus a săvîrş t o cr ă îpotr va patr e sale, cred
că aşa se spue, u dau ateţ e z arelor ; le c tesc aşa cu
ă spăl pe î , fără să găsesc că asta ar er ta să ă
tereseze î or ce caz, cr a sa e ex stetă, copatr o
tul pr eteulu dueavoastră ar f săvîrş t ua îpotr
va patr e sale dacă ar f trădat Iudeea, căc c e are el a
face cu Fraţa ?" A răspus că dacă ar zbuc vreu
războ , evre ar f ob l zaţ la fel ca ş ce lalţ ͣSe prea
poate, ş u e s gur dacă u este o prudeţă Dar dacă
se aduc seegalez ş ălgaş , u cred că e vor pue ultă
tragere de ă apărîd Fraţa, ceea ce e foarte f resc
Dreyfus al dueavoastră ar putea f a degrabă co
daat petru fracţ ue la leg le osp tal tăţ Dar să
lăsă asta Poate laţ putea ruga pe pr eteul duea
voastră să dea pr lejul să) as st la vreo serbare fru
oasă la teplu, la vreo c rcuc z ue, la şte cîtece
evre eşt Poate ar putea îch r a o sală ş să ofere
vreu d vert set b bl c, aşa cu do şoarele de la
Sa tCyr jucau scee extrase d de Rac e ca
+,/
săl d streze pe Ludov c al XlVlea Poate aţ putea pue la
cale şte şed ţe vesele De p ldă, o luptă ître pr eteul
dueavoastră ş tatăl său î care lar ră aşa cu la
ră t Dav d pe Gol ath Ar f o farsă foarte hazl e Ar putea
ch ar să zbească stîrvul cu lov tur îdo te, sau, cu ar
spue bătrîa ea serv toare, stîrvul e de aă Ar f o
buă spravă ş u ear d splace, u aşa, pr etee, căc
e plac spectacolele exot ce ş a zb această făptură
extraeuropeaă ar îsea să apl c o pedeapsă er tată
ue best bătrîe" Rost d aceste cuv te îgroz toare ş
aproape esăbu te, doul de Charlus î strîse atît de
tare braţul îcît a durut M aduse a to de fa l a
sa care îş ra atîtea trăsătur uate de buătate ale
baroulu , î legătură cu această bătrîă serv toare al
căre d alect ol eresc îl a t se ş spuea că or cît
de felur te ar putea f ele, ar f teresat de stab l t
legătur le puţ stud ate d tre buătatea ş răutatea
cu băr te î aceeaş ă
Ia spus că, î or ce caz, doaa Bloch u a tră
eşte, ar î ceea cel pr veşte pe doul Bloch, ă î
treb pîă la ce puct ar plăcea u joc de pe ura că
ru a ar putea prea b e să răîă fără och Doul de
Charlus păru supărat ͣIată, spuse el, o fee e care a să
vîrş t area, greşeală că a ur Iar cît pr veşte och
scoş , toca s agoga e oarbă, ea u vede adevărur le
a( I or ce caz, gîd ţ vă, î acest oet cîd
toţ aceşt eoroc ţ evre treură î faţa fur e
stup de a creşt lor, ce ooare ar f petru e văzîd u
o ca e care b evo eşte să se auze de jocur le
lor" I această cl pă la zăr t trecîd pe doul
Blochtatăl, care se ducea fără îdo ală î îtîp area
f ulu său Nu e vedea, dar ~a ofer t să l prez t
lu Charlus Era s gur că avea să dezlăţu esc î a
tovarăşulu eu : ͣSă l prezetaţ ! Dar pesee'
că u prea aveţ set etul valor lor 1 Nu sît o care
poate f cuoscut atît de lese I cazul de faţă,
ecuv ţa ar f îdo tă, d pr c a t ereţ celu ce ar
prezeta ş a ede tăţ celu prezetat Cel ult, dacă
sar ofer cîdva spectacolul as at c pe care la
sch ţat, aş putea adresa acestu caragh os cîteva
cuv te pl e de blî
+,ö
deţe Dar cu cod ţ a să se f lăsat burduş t d belşug de
f ul său Aş erge ch ar a departe ş aş e'xpr a
ulţu rea ea"
De alt ter doul Bloch c u dădea ateţ e
uoca adresa doae Sazerat şte salutur ad e , pe
care ea le îtîp a cu are plăcere, ceea ce ă surpr
dea căc , od oară la Cobray, fusese d gată că pă
r ţ e îl pr seră pe Bloch, atît era de at se tă
Dar dreyfus sul, ca o goaă după aer, îl făcuse a
acu cîţeva z le pe doul Bloch să zboare pîă la ea
uatăl pr eteulu eu găs se că doaa Sazerat e îeîtă
toare ş era îdeoseb ăgul t de at se t sul aceste
doae î care desluşea o dovadă a cred ţe e s cere ş a
adevărulu pe care se îtee au părer le e , dreyfusarde, ş
care dădea preţ v z te pe carel autor zase să o facă
N c u fusese j g t cîd spusese, d zăpăceală, î faţa
lu : ͣDoul Druot are preteţ a dea pue pe rev
z o şt î aceeaş oală cu protestaţ ş evre Plăcută
pro scu tate !" ͣBerard, spusese el îdru, cîd se
îtoarse acasă, doulu N ss Berard, şt , doaa Sa
zerat are prejudecăţ !" Dar N ss Berard u răspusese
c ş r d case spre cer o pr v re îgerească Î tr stat
de eoroc rea evre lor, adueîdu ş a te de pr ete
să creşt , deve d a erat ş pedat pe ăsură ce
îbătrîea d ot ve care se vor vedea a tîrz u, avea
acu aerul ue larve prerafael te î care şte tule e s
ar f îplîţat urda r, ca şte f re de păr îecate îtr
u opal
Ͷ´ uoată afacerea asta Dreyfus, ură baroul care
cot ua să ă ţ ă de braţ, are u s gur eajus : d s
truge soc etatea (u spu soc etatea buă, soc etatea
u a er tă de ult t p acest ep tet de laudă), pr
afluxul do lor ş doaelor du Chaeau, de la
Chaeller e, de la Chaell ere, î sfîrş t a acestor
ecuoscuţ pe careţ îtîlesc pîă ş la ver şoarele ele,
petru că fac parte d l ga Patr e Fraceze,
at evre ască,, a şt u eu ce, ca ş cu o părere pol t că
ar îdr tu o cal f care soc ală
Această fr vol tate a doulu de Charlus îl îrudea ş
a ult cu ducesa de Guerates Ia subl at î
ad s aprop erea Cu părea a crede că o
cuoştea,
+,, -
a adus a te de seara de la Operă cîd se
păruse că vo se să se ascudă de e î af ră, cu
at ta v goare, că c u ă văzuse, îcît aş f sfîrş t pr
al crede, dacă î curîd u c c det u ar f dat
de gîd t că, poate prea orgol os, doulu de Charlus u
plăcea să f e văzut î tovărăş a ea
Ͷ Să reve la dueavoastră, î spuse doul
de Charlus, ş la plaur le ele î legătură cu duea
voastră Doule, ître u oae ex stă o fracaso
er e, despre care u vă pot vorb , dar care uără ac
tualete î rîdur le e patru suvera d Europa Or,
ce d jurul uu a care este îpăratul Gera e vor
săl v dece de h era lu Lucru foarte grav, care e
poate duce la războ Da, doule, aşa stau lucrur le
Cuoaşteţ povestea celu ce credea că ţ e îtro st clă pe
pr c pesa Ch e ? Era o ebu e, de care a fost v decat
Dar îdată ce a trecut ebu a, s a prost t Sît bol
de care u trebu e să îcercă să e v decă, petru
că e apără de altele a rele Uul d ver e suferea
de o boală de stoac, u putea stuî c, Spec al şt
ce a savaţ î bol de stoac lau îgr j t fără rezultat
La dus la u ed c oarecare (ş ăsta u o foarte
c udat, ître o f e spus, ş asupra căru a ar f ulte de
z s) Acesta a gh c t ua decît că boala e ervoasă, la
cov s pe bolav, a prescr s să ăîce fără teaă tot
ce pofteşte ş care a fost totdeaua b e suportat Dar '
vărul eu suferea ş de efr tă R ch au sfîrş t pr a
u a el a ceea ce stoacul stu a de ue, ş
vărul eu, î loc să ajugă la ad e bătrîeţ cu o boală
de stoac ag ară carel s lea să ureze u reg , a
ur t la patruzec de a , v decat de stoac, dar cu r
ch p erduţ Avîd u avas for dab l asupra pro
pr e dueavoastre v eţ , a şt , poate că veţ ajuge
ceea ce ar f putut f u o e et d trecut, dacă u
ge u b efăcător ar f dezvălu t, î sîul ue oe r
care le gora, leg le aburulu ş ale electr c tăţ Nu f ţ
prost ş u refuzaţ d d screţ e îţelegeţ că dacă vă fac
u are serv c u, u socotesc că aţ face uul a ă
rut Oae de lue au îcercat de ult să ă a
tereseze, u a a decît o pas ue, să caut să răs
cupăr greşel le pe care lea săvîrş t î v aţă, făcîd să
289
19 Ͷ Guerates
prof te de şt ţa ea u suflet îcă v rg ş capab l sl
îflăcăreze v rtutea A avut ar durer , doule, ş pe
care poate v leo povest cîdva, a p erduto pe soţ a
ea care era făptura cea a fruoasă, ͻcea, a ob lă,
cea a desăvîrş tă pe care a f pututo v sa vreodată
A rude t ere care u sît, u vo spue dee, dar
capab le să pr ească oşte rea orală despre care vă
vorbesc C e şt e dacă u sîteţ acela î ale căru î j
ea sar putea duce, acela a căru v aţă aş puteao
îdrua ş r d ca atît de sus A ea ar rîşt ga espus
Poate că îpărtăş duvă ta ele ar d ploaţ , vo
redobîd , d se , gustul e la care aţ f părtaş Dar
îa te de a şt , ar trebu să vă văddes, foarte des, î
f ecare z
Vo a să prof t de aceste bue d spoz ţ u , la care
u ă aştepta, ale doulu de Charlus, ca să l rog
dacă u putea pr leju o îtîl re cu cuata sa, dar
î acest oet braţul eu luă altă d recţ e, d cauza
ue cooţ parcă electr ce Doul de Charlus îş tră
sese î grabă braţul de sub braţul eu, petru ot v
care se v se ş zădăr c se leg le ͣcos ce" petru care
era cu o secudă îa te u profet sp rat Deş î t p
ce vorbea îş rotea pr v r le î toate d recţ le, îl zăr se de
ab a acu pe doul d'Argecourt care eşea d tr o
stradă trasversală Văzîdue, strul Belg e păru
cotrar at, arucă asupră o pr v re eîcrezătoare,
aproape acea pr v re dest ată ue făptur de altă rasă
pe care doaa de Guerates o arucase lu Bloch, ş
îcercă să e ev te Dar sar f spus că doul de
Charlus ţ ea să arate că u îcerca cîtuş de puţ să
u f e văzut de el, căc îl cheă ca să spuă u lucru l ps t
de or ce îseătate ueîdu se poate că doul
d'Argecourt u, ă va recuoaşte, doul de Charlus î
spuse că era bu pr ete cu doaa de V llepar s s, cu
duceasa de Guerates, cu Robert de Sa tLoup, că el
îsuş , Charlus, era u vech pr ete al bu c ele, fer c t
să acorde epotulu o parte d s pat a pe care o avea
petru ea A băgat totf ş , de seaă că doul
d'Argecourt, căru a ab a î fusese prezetat la doaa
de V llepar s s ş căru a doul de Charlus î vorb se atît
de ult despre fa l a ea, fu a rsce cu e decît
acu o oră, ş păstră t p îdelugat această răceală,
or de cîte or ă î
+%)
tîlea Mă observă î seara aceea cu o cur oz tate care
avea c s pat c ş parcă avea de îv s o rez steţă
cîd, despărţ duse de o , după o cl pă de şovă re, î
ît se îa pe care o trase îdată îapo
$ Regret această îtl re, î spuse doul de Char
lus Acest Argecourt, de ea are dar prost crescut,
d ploat a ult decît ed ocru, soţ esufer t ş u e
rat c, şel cu îtîleşt doar î p esele de teatru, e uul
d oae capab l să îţeleagă, dar î stare să d s
trugă lucrur le cu adevărat ar Nădăjdu esc că pr e
te a oastră va f u lucru îtradevăr are, dacă va
trebu să se îtee eze cîdva, ş sper că veţ face
ooarea să o ţ eţ ca ş e la adăpost de toate
lov tur le
de cop tă ale uu a d aceşt ăgar care, d l psă de
ocupaţ e, d stîgăc e, d răutate, str vesc ceea ce parcă
e făcut să dureze D păcate, ce a ulţ oae d
lue sît cro ţ după acest calapod
$ Ducesa de Guerates pare foarte tel getă
Spuea ad eaur că u războ ar f pos b l Se pare că
are î această pr v ţă au te părer
$ Nare c ua, î răspuse aspru doul de
Charlus Fee le ş ulţ bărbaţ de altfel, habar au de
lucrur le despre care vă vorbea Cuata ea e o fee e
plăcută careş îch pu e că tră eşte îcă î epoca roa
elor lu Balzac, cîd fee le flueţau pol t caFrecve
tarea e ar putea exerc ta actualete asupra
duea
voastră decît o acţ ue supărătoare, ca de alt ter
or ce
frecvetare oderă E toca uul d cele d tî lu
crur pe care avea de gîd să v le spu, c îd a î
trerupt acest prost Cel d tî sacr f c u pe care trebu e
să l faceţ Ͷ ş vă vo cere tot atîtea cîte darur vă vo
face Ͷ este să u a eş ţ î lue A sufer t a ad
eaur petru dueavoastră văzîduvă' la acea
reu ue
r d colă Î veţ ob ecta că ş eu ă afla acolo, dar pe
tru e u era o reu ue odeă c o v z tă î fa l e
Ma tîrz u, cîd veţ f u o ajus, dacă vă auză să
coborîţ o cl pă î lue, poate u vor a f eajusur
Atuc u a e evo e să vă spu de ce folos vaş putea
f Eu deţ ͣsesaul" case Guerates ş a tuturor ace
lora care er tă ca uşa lor să se desch dă larg î faţa
291
dueavoastră Eu vo judeca, eu vo aprec a, ş îţeleg
să hotărăsc cl pa Petru oet, sîteţ u catecue
Prezeţa dueavoastră acolo avea ceva scadalos î
a te de toate, trebu e ev tată deceţa v
A vrut să prof t de faptul că doul de Charlus

vorbea de această v z tă la doaa de V llepar s s ca săl
îtreb exact ce fel de rude sît, cu este ăscut, dar î
trebarea a eş t altfel de pe buze decît aş f vrut, ş
a îtrebat ce era fa l a V llepar s s
Ͷ Doae, răspusul u este uşor, î 'spuse doul
de Charlus cu o voce care parcă alueca peste cuv te
Este îtoca ca ş cu aţ îtreba c e e fa l a
ͣ c" Mătuşa ea care poate să ş per tă or ce, a
avut cheful să se' recăsătorească cu u oarecare do
uh r o de c, ş astfel a dat de păît cu uul d
cele a ar ue ale Fraţe Acest uh r o a crezu t
că poate, fără să jefu ască pe e , săş a uele ar s
tocrat c al ue fa l st se, ca î roae Istor a u e
spue dacă a fost sp t t de La uour d'Auverge, dacă a
şovă t ître uoulouse ş ; Motorecy î tot cazul, a
ales altceva ş a deve t doul de V llepar s s Cu fa
l a r u a ex stă d 1702, a socot t că vo a ua
să arate că el este u do or g ar d V llepar s s, o
că local tate l gă Par s, că are u c b rou de otar
sau o fr zer e la V llepar s s Dar ătuşa ea a îţe
les lucrur le astfel Ͷ de alt ter a ajus la vîrsta cîd
u a îţeleg c Ea a pret s că acest arch zat
ex stă î fa l e, ea scr s la toţ , a vrut să legal zeze
lucrur le, u şt u de ce De vree cee e u ue la care
u a dreptul, este a b e să u fac atîta lară, ca
bua oastră pr eteă, care se pret de cotesă de M ş
care, cu toate sfatur le doae Alphose de
Rotsch ld, a refuzat să îgroaşe puga Sfîtulu Petru
petru u t tlu care u avea să dev ă a adevărat
pr aceasta' Ceea ce este a ost e că de atuc
ătuşa ea a făcut u trust al tuturor portretelor
adevăraţ lor V llepar s s cu care răposatul uh r o avea
rţ c o legătură de rude e Castelul ătuş ele a
deve t u fel de lăcaş de acaparare a acestor portrete,
autet ce sau u, fluxul lor crescîd acoperă u
Gueraţ ş u Code care
292
totuş u sît de lepădat Negustor de tablour î fabr că
astfel de portrete î f ecare a Ea are ch ar î sufrager a
e de la ţară u portret al lu Sa tS o d cauza pr ,
e căsător a epoate acestu a cu u do de V lle
par s s, deş autorulMeoZor poate trez teresul u
saf r lor pr alte t tlur decît acela de a f fost străbu cul
doulu uh r o
Doaa de V llepar s s f d ua doaa uh r o,
copletă căderea pe care o îcepuse î tea ea, cîd
văzuse; alcătu rea îpestr ţată a saloulu e Găsea
edrept ca o fee e ale căre t tlu ş ue erau foarte re
cete să poată da luz cotepora lor ş să trebu e să
dea luz poster tăţ , graţ e pr ete lor e regale Doa
a de V llepar s s redeve d ceea ce se păruse că este
î cop lăr a ea, o doaă care are c ar stocrat c,
sa părut că acele rubede ar care o îcojurau
răîeau stră e de ea Nu îcetă c odată să f e dră
guţă cu o Mă ducea ueor să o văd ş tr tea
adesea cîteo a t re Dar avea de loc pres a că
ea ar f făcut parte d fo burgul Sa tGera ş dacă
ar f trebu t să cer vreo foraţ e, ar f fost ua d
cele d ură persoae căre a aş f adresat
Ͷ Ducîduvă actualete î lue, ură doul de
Charlus, aţ face decît să vă copro teţ s tuaţ a, de
forîduvă tel geţa ş caracterul Ar trebu să vă
supravegheaţ a cu seaă pr ete le dueavoastră
Puteţ avea aate, dacă fa l a dueavoastră u vede
vreu eajus, c u ă pr veşte ş c u pot decît să
vă îcurajez, tîăr ştregar, tîăr ştregar care o să tre
bu ască î curîd săş radă barba, î spuse el, at gî
du bărb a Dar alegerea pr ete lor ascul e are altă
îseătate Opt d zece sît şte t căloş , şte ze
rab l î stare să vă facă u rău pe care ul veţ putea
drege c odată Iată, epotul eu Sa tLoup este, la r
goare, u bu caarad petru dueavoastră D
puct de vedere al v torulu dueavoastră, u v ar
putea f îtru c de folos, dar eu sît ajus î această
pr v ţă Ş la ura ure , după cîte cred, se pare că el
u prez tă c u eajus dacă ar f vorba să asă cu
dueavoastră, cîd veţ f sătul de e Cel puţ , e
u băr
+%
bat, u e uul d ace efe aţ cu îtîleşt atîţ a as
tăz , care par a f şte t er şarlata î stare săş co
ducă î e v ct ele ev ovate la eşafod Nu cuoştea
îţelesul aceste expres de ͣargot" : ͣşarlata" Or c e
ar f cuoscuto ar f fost tot atît de surpr s ca e
Oae lor de lue le place adesea să vorbească îͣargot"
ş celor ce pot f îv u ţ de au te lucrur le place să
arate că u se te de loc să vorbească de ele Dovadă de
ev ovăţ e î och lor Dar au p erdut ăsura, u ş a
dau seaa de velul de la care o au tă gluă ar de
ve prea spec ală, prea j g toare, ş vă f a degrabă
dovada corupţ e decît a a v tăţ Nu e ca ce lalţ , e dră
guţ, e foarte ser os
Nu a putut abţ e să u surîd de acest ep tet ͣse
r os" căru a toaţ a pe care o dădea doul de Charlus
par că coferea îţelesul de ͣv rtuos", de ͣrîdu t", aşa
cu se spue despre o tîără lucrătoare că e ser oasă I
acest oet trecu u b rjar care îa d fudul tră
sur ude luase loc pe per , cu aerul pe juătate beat
Doul de Charlus îl opr repede B rjarul parlaetă o
cl pă
$ î ce d recţ e erg ?
$ I d recţ a dueavoastră (ceea ce a rat, căc
doul de Charlus refuzase a ulţ b rjar cu latere
de aceeaş culoare)
$ Dar u vreau să ă a urc pe capră Vă supără
dacă răî î trăsură ?
$ Nu, dar dă jos coşul I sfîrş t, gîd ţ vă la pro
puerea ea, î spuse doul de Charlus îa te de
a e despărţ , vă las cîteva z le de gîd re, scr eţ
Repet, va trebu să vă văd î f ecare z ş să pr esc
garaţ de leal tate, de d screţ e pe care, de
alt ter
ărtur sesc, se pare că le ofer ţ Dar a fost atît
de ult îşelat î v aţă de apareţe, îcît u a
vreau
să ă a îcred î ele Ce dracu, cel puţ a dreptul
ca îa te de a ă despărţ de o cooară să şt u î î
le cu o îcre d ţez î sfîrş t, aduceţ vă b e a te
de ceea ce vă ofer, sîteţ ca Hercule Ͷ a căru uscu
latură puter că, d păcate petru dueavoastră,
u
se pare că o posedaţ Ͷ la răscrucea a două druur ,
îcercaţ să u regretaţ toată v aţa că u laţ ales
pe
+%*
acela care ducea la v rtute Cu, spuse el b rjarulu , î
că a coborît coşul ? Vo strîge ch ar eu arcur le Cred
de altfel că ar trebu să î ca , dat f d halul î ca
re se pare că eşt
Ş săr lîgă b rjar, î fudul trăsur , care por î
trap ît s
I ce ă pr veşte, cu a ajus acasă a dat de o
coversaţ e det că cu aceea care avusese loc puţ
a îa te ître Bloch ş Norpo s, dar sub o foră a
scurtă, tervet tă ş cupl tă: era o cea rtă ître
ostru dreyfusard, ş acela al
Gueraţ lor care era at dreyfusard Adevărur le ş
cotraadevărur le care se c oceau sus, la telectual
d L ga Patr e fraceze ş d aceea a Dreptur lor
oulu , se răspîdeau î tradevăr pîă î stratur le
ad e ale poporulu Doul Re acht aevra, pr
set ete, oae pe care u văzuse c odată, cîtă
vree petru el afacerea Dreyfus se puea ua î
tea lu ca o teoreă refutab lă ş pe care o
ͣdeostra", î adevăr, pr cel a u tor succes a
pol t c raţ oale (succes îpotr va Fraţe , spu eau u )
care sa văzut vreodată I do a îlocu u guver
B llot pr truul Cleeceau, sch bă pîă î teel e
op a publ că, îl scoase d îch soare pe P c quart ca săl
puă, grat, î frutea M sterulu de Războ Poate
că acest raţ oal st care aevra ulţ le era la
rîdul său aevra^ de ascedeţa sa Cîd s steele
f lozof ce care coţ cel a ult adevărul sît d ctate
autor lor lor, î ult ă aal ză, de u ot v set etal,
cu să presupu că îtro s plă afacere pol t că aşa cu
era afacerea Dreyfus şte ot ve de acest so u ar
putea coduce judecata celu ce raţ oează fără
şt rea lu ? Bloch credea că ş a ales dreyfus sul pe că
log ce, dar şt a totuş că asul, p elea ş părul î fuseseră
puse de rasa' lu Fără îdo ală, judecata e a
l beră ; cu toate acestea ea ascultă de au te leg pe
care totuş ş lea dat Cazul celor do
al Gueraţ lor ş al ostru era deoseb t Valur le*
celor două curete, dreyfus st ş at dreyfhs st, care
d v zau Fraţa de sus î jos erau destul de l şt te, dar
rarele ecour pe care le
295
stîreau erau s cere Cîd auzea î to ul ue d scuţ
pe c eva care se depărta de buă vo e de Afacere vest d
pe ascus o pol t că ouă, îdeobşte falsă, dar totdeaua
dor tă, putea duce or etarea dor ţelor sale după
ob ectul pred lecţ lor lu Astfel se îfrutau, î uele
pr v ţ r de o parte u apostolat sf os, de alta o sfîtă
d gare Ce do pe care a auz t
cîd a îtors acasă făceau excepţ e de la regulă Al
ostru dădea să se îţeleagă că Dreyfus era v ovat, al
Gueraţ lor că era ev ovat, u ca săş ascudă
cov ger le, c d răutate ş , d străş c a joculu
ostru ef d s gur că rev zu rea va avea
loc, vo a să răpească al Gueraţ lor
bucur a de a crede că o cauză dreaptă fusese îfrîtă
Maîtreul al Gueraţ lor credea că î cazul cîd
sar resp ge rev zu rea, al ostru va f ş a ecăj t,
văzîd că ev ovatul este eţ ut pe Isula Draculu
Ma urcat la e ş a găs to pe bu ca îcă ş
a sufer dă De cîtva t p, fără să prea şt e ce are,
se plîgea că e bolavă Nua cîd sîte bolav e
dă seaa că u tră s gur , c îlăţu ţ de o f
ţă d tr u reg deoseb t, de care e desparte o pră
past e, care u e cuoaşte ş de care e cu eput ţă
să e face îţeleş : trupul ostru Or ce tîlhar a
îtîl î cale, poate a reuş săl face ses b l la
teresul său persoal dacă u la eoroc rea oastră
Dar a cere lă trupulu îseaă să e adresă ue
caracat ţe, petru care cuv tele oastre u pot avea
a ult îţeles decît zgootul ape ş cu care e a
îgroz dacă a f codaaţ să tră îpreuă Id s
poz ţ le bu c treceau adesea ebăgate î seaă de
ateţ a e îdreptat ă totdeaua spre o Cîd suferea
prea ult de pe ura lor, se strădu a î zadar să le î
ţeleagă, ca să reuşească să le îv gă Dacă feoeele
bolăv c oase al căru teatru era trupul e răîeau ob
scure ş u puteau f îţelese de tea bu c , ele erau
l pez ş tel g b le făptur lor care făceau parte d
acelaş reg f z c cu, ele, acelora cărora sp r tul oeesc
a sfîrş t pr a l se adresa, ca să îţeleagă ceea ce
spue trupul, după cu î faţa răspusur lor uu stră
cauţ u copatr o t care va sluj drept tîlac Ele
296
pot sta de vorbă cu trupul ostru, spuîdu e dacă
î a lu e are sau se va potol î curîd Cottard,
care fusese cheat să o vadă pe bu ca ş e pl ct s se
îtrebîdue cu u surîs steţ, îcă d pr a cl pă î
care spusese că bu ca era bolavă : ͣBolavă ? Cel
puţ u e o boală d ploat că ?" Ca să potolească ag
taţ a bolave , Cottard îcercă reg ul lactat Dar veş
cele supe cu lapte u făcură c u b e, bu ca
puîd prea ultă sare î ele (W dal u ş făcuse îcă
descoper r le, ale căre eajusur u se cuoşteau pe
atuc ) Căc ed c a f d u coped u de eror suc
ces ve ş cotrad ctor ale ed c lor, recurgîd la ce
a bu a arele oroc de a plora u adevăr care
va f recuoscut fals peste cîţ va a Astfel îcît a crede
î ed c ă ar f suprea ebu e, dacă a u crede î ea
u ar f ua ş a are, căc d această suprapuere de
eror sau despr s, cu t pul, uele adevărur Cottard
recoadase să se a teperatura A căutat u ter
oetru uot tubul era aproape gol t de ercur Ab a
deosebea , ascusă î fudul culu rezervor, salaa
dra de arg t care părea oartă A trodus tubul de
st clă î gura bu c , ude a trebu t săl lăsă ult
t p ; ca vrăj toare u îtîrz ase săş tragă oroscopul
A găs to e şcată, cocoţată la juătatea îălţ
turulu e , de ude u se a urea, arătîdu e cu
prec z ue c fra pe care o sol c tase ş pe care toate
socotel le pe care le ar f putut face sufletul bu c
î legătură cu ea ar f fost capab le să o fur zeze :
38,3 ó A îcercat îtî a dată oarecare îgr jorare A
scuturat cu putere teroetrul ca să şterge seul
prevest tor, ca ş cu a f putut scădea astfel î ace
laş t p teperatura pe care o arăta Dar d păcate,
era văd t că ca s b lă l ps tă de judecată', u dăduse
î od arb trar acest răspus, căc a doua z , ab a a
trodus d ou teroetrul î gura bu c , ş aproa
pe stataeu, ca d tr u s gur salt, avîd s guraţa
ş tu ţ a uu fapt pe care o u l putea desluş ,
ca profetă se opr î acelaş puct, îtr o e şcare
eîduplecată, ş e arătă arăş aceeaş c fră 38,3 pe
lujerul e scîte etor Nu spuea decît atît, dar or ce
dor ţă, or ce vo ţă, or ce rugă te, ar f fost zadar
+%ö
ce, parcă era surdă ; acesta era ult ul e cuvît pre
vest tor ş ae ţător
Atuc , ca să o s l săş sch be răspusul, ea
adresat alte făptur d acelaş reg, dar a puter că
ce u se ulţueşte să îtrebe trupul, c poate să po;
rucească, u at p ret c de acelaş so ca ş asp r a,
care u se îtrebu ţa îcă pe atuc Na reuş t să
coborî teroetrul sub 37,5, î ădejdea că u va
a urca A s l to pe bu ca să a acest* at p ret c ş
a pus d ou teroetrul După cu u paz c
eîduplecat căru a î arăţ poruca ue autor tăţ supe
r oare pe lîgă care a pus o vorbă buă ş care găs do
î ord e, răspude : ͣî regulă, a c de spus, de
vree ce aşa stau lucrur le, puteţ trece", de data ,
aceasta paş ca v g leţă u se ur d loc Parcă spu ea
orocăoasă : ͣLa ce var sluj ? De vree ce cuoaşteţ
ch a, ea î va poruc să u ă uresc, o dată, de
zece or , de douăzec de or Apo , va oste , o cuosc,
vedeţ vă de treabă N o să dureze totdeaua Nu veţ f
ajus la c u rezultat"
Atuc bu ca îcercă î ea prezeţa ue f ţe care
cuoştea a b e trupul oeesc decît bu ca ; pre
zeţa ue coteporae a raselor d spărute, prezeţa
celu d tî ocupat Ͷ cu ult ater or ză sl r oulu
gîd tor ; s ţ acest al at lear care o p pă a, ch ar
destul de tare, la cap, la ă, la cot, recuoştea locur le,
orga zîd totul petru lupta pre stor că ce avu loc
îdată După ce Pytho fu c t, febra fu îv să de
eleetul ch c puter c, căru a bu ca ar f vrut să
ulţuească, dea lugul regur lor, trecîd peste
toate a alele ş vegetalele Era eoţ oată de această
îtrevedere pe care o avusese î pof da atîtor veacur ,
cu u eleet ater or îsuş creăr platelor La rîdul
său teroetrul, ca o Parcă petru oet îv să de
u zeu a vech , îţ ţ ea e şcat fusul său de arg t
Dar d păcate, alte făptur fer oare pe care oul lea
dresat să goească aceste vîatur ster oase pe care
u le poate'urăr î adîcul său, e adu ceau,
e loase, z l c o c fră slabă de albu ă, dar destul de
staţ oară, ca să pară că era î legătură cu o stare
pers stetă pe care u o desluşea Bergotte j g
298
se î e st ctul scrupulos care subordoa
tel geţa, cîd î vorb se de doctorul du Boulbo ca
de u ed c care u ă va pl ct s , care va găs trata
ete, î apareţă c udate, dar care sar adapta cu c u
dăţe le tel geţe ele Dar de le se trasforă î
o , ele îv g rez steţele pe care le opue la î
ceput ş se hrăesc cu bogate rezerve telectuale gata
pregăt te, care u ş t că sît făcute petru ele Cu
se îtplă că de f ecare dată cuv tele, î legătură cu
c eva pe care ul cuoaşte, au v rtutea de a trez î
o deea uu are talet, uu so de ge u, î adî
cul ţ ele îl făcea pe doctorul du Boulbo să be
ef c eze de această îcredere pe care e o sp ră
acel ce percepe adevărul cu u och a pătruzător
decît al altcu va F reşte, şt a că era a degrabă
spec al st î bol ervoase, cel căru a, îa te de a
ur , Charcot î prevest se că va do asupra
eurolog e ş ps h atr e ͣAh ! u şt u, se prea poate",
spuse Fraşo se care era de faţă ş auzea îtî a oară
uele lu Charcot ca ş pe acela al lu du Boulbo
Ceea ce o îp ed ca de loc să spuă : ͣSe prea poate"
I aseeea cazur , expres le e : ͣse prea poate",
ͣpoate că", ͣu şt u", te scoteau d ţ Parcă ţ
veea să răspuz : ͣF reşte că u şt , căc habar a
de lucrul despre care e vorba ; cu se poate să spu
că se prea poate sau u, atît t p cît u şt c ? I
or ce caz, acu u a poţ spue că u şt ce a spus
Charcot lu du Boulbo etc, acu şt , de vree ce ţ a
spus, ş expres le du tale «poate că», «se prea
poate», sît elalocul lor, de vree ce e lucru s gur"
î c uda aceste copeteţe a oseb te î ater e
cerebrală ş ervoasă, cu şt a că du Boulbo era u
are ed c, u o super or, de o tel geţă
vet vă ş pătruzătoare, a rugato pe aa săl
chee ş ădejdea că, dîduş b e seaa de boală,
poate o va v deca, sfîrş pr a îv ge teaa că a
sper ao pe bu ca dacă a aduce u cosultat Maa
se hotărî a ales petru că, îcurajată coşt et de
Cottard, bu ca u a eşea d casă, c u se a
dădea jos d pat î zadar e răspudea c t d scr soarea
doae de Sev ge despre doaa de La Fayette :
ͣSe spuea că
299
era ebuă că u a vo a să asă" Spuea celor prea
grăb ţ î judecata lor ; ͣDoaa de La Fayette u e
ebuă, ş ă ulţuesc cu atît ! A trebu t să oară
ca să arate că avea dreptate cîd u a eşea" Du Bo
ulbp, care fu cheat, dacă u se îscr se î fals î
potr va doae de Sev ge pe care o cuoştea, u
dădu dreptate bu c î loc s o asculte, deş aţ t spre
ea pr v r le sale uate î care poate se ascudea
luz a de a cerceta aăuţ t pe bolavă sau
dor ţa de a da această luz e, care părea spotaă
dar care deve se aş ală, sau ca să u o lase să
vadă că se gîdea la cu totul altceva, sau ca să puă
stăpî re pe ea, Ͷ îcepu să vorbească de Bergotte
Ͷ Ah ! cred ş eu, doaă, e uat, aveţ drep
tate să vă placă Dar care carte a lu o preferaţ ? Ah
!" Adevărat ! Doae, poate că e îtr adevăr cea a
buă E î or ce caz roaul său cel a b e copus
:, Clara e foarte drăguţă ; ar d tre pers oajele
bărbăteşt care vă e cel a s pat c ?
A crezut la îceput că d scuta cu ea l teratură pe
tru căl pl ct sea ed c a, poate ca să dovedească u
or zot larg, ba ch ar, îtr u scop a terapeut c, ca
să dea îcredere bolave , să arate că u e îgr jorat,
să o d streze Dar a tîrz u a îţeles că f d îdeo
seb rearcab l ca al e st ş î vederea v toarelor sale
stud asupra cre erulu , pr îtrebăr le sale vruse să ş
dea seaa dacă eor a bu c era eat să Apo î
puse î s lă şte îtrebăr î legătură cu v aţa e , cu
och ul îtuecat ş f x Apo , ca ş cu ş ar f dat de
odată seaa de adevăr ş hotărît săl descopere cu or ce
preţ, cu u gest prealab l care parcă ab a se l pezea,
depărtîduse de valul ult elor şovă r pe care le pu
tuse avea ş a tuturor ob ecţ u lor pe care le a f pu
tut face, pr v do pe bu că cu u och luc d, estî
;}e t ş parcă î sfîrş t pe u tere sol d, puctîd cu
v tele cu u suet blîd ş atrăgător căru a tel ge
ţa î uaţa toate flex u le, (î tot t pul v z te vo
cea lu stăru de alt ter aşa cu era totdeaua, î
gî etoare, ar sub sprîceele sale foarte stufoase och
să ro c scl peau de buătate) :
))
Ͷ Vă veţ v deca, doaă, spuse el a curîd sau
a tîrz u, ş dep de ua de dueavoastră ca să
vă v decaţ ch ar astăz , cîd veţ îţelege că aveţ
c ş cîd vă veţ f reluat v aţa ob şu tă M aţ
spus că u îcaţ ş u eş ţ
Ͷ B e, doule, dar a puţ ă febră
î p pă pulsul
$ Nu acu, î or ce caz Apo , ce scuză uată
Nu şt ţ că ţ e la aer, că supraal etă tuberculoş
care au pîă la 39°
$ Dar a puţ ă albu ă
$ Nar trebu să şt ţ Aveţ ceea ce a descr s sub
uele de albu ă tală Cu toţ a avut, î cursul
ue d spoz ţ , ca oastră cr ză de albu ă pe care
ed cul ostru, sealîdu eo, sa grăb t să o facă
durab lă Paralel cu boala pe care ed c o v decă cu
doctor (se spue cel puţ că lucrul acesta sa îtî
plat ueor ), e produc zec de bol uor oae săă
toş , oculîdu le acel aget patoge de o e de or
a v rulet decît toţ crob , deea că este bolav
Aseeea cred ţă, care acţ oează puter c asupra te
peraetulu or cu , are o deoseb tă ef cac tate la er
voş Spueţ le că o fereastră îch să sa desch s î
spatele lor, îcep să străute, dacă lăsaţ să creadă
că
leaţ pus agez e î supă, î vor apuca col cele, dacă
le spueţ că leaţ făcut o cafea a tare ca de ob ce ,
u vor îch de och toată oaptea Credcţ ă, doaă,
u a ulţu t ua să vă exa ez och , să aud
felul î care vă expr aţ , ce spu, dar a fost dea
jus să văd pe f ca ş pe epotul d ueavoastră care
vă seaăă atît de ult, ca să văd cu c e a a face
$ Dacă doctorul î îgădu e, bu ca s ar putea du
ce să a loc pe o alee l şt tă pe Chaps Elysees, lîgă
as vul î faţa căru a te juca altădată, î spuse aa
cosultîdul astfel d rect pe du Boulbo ş a căre
voce luă d această pr c ă o flex ue atît de sf oa
să ş de respectuoasă pe care ar f avuto dacă u
sar f adresat ua e Doctorul se îtoarse spre
bu căea ca ş cu u era a puţ cult decît sa
vat : ' ,
301
Ͷ Duceţ vă la ChapsElysees, doaă, lîgă a
s vul de daf care place epotulu dueavoastră
Daf ul vă va f pr el c, pur f că După ce a exter at
pe şarpele Pytho, Apollo ş a făcut trarea la Delph
cu o raură de daf î îă Vo a să se ferească astfel
de gere ortal a a alulu ve os Vedeţ că
daf ul e cel a vech , cel a veerab l ş aş adăuga
Ͷ ceea ce e de are preţ atît î tera peut că precu
ş
î prof lax e Ͷ cel a fruos at sept c
Cu ed c îvaţă o buă parte d şt ţa lor de
la bolav , e sît de ulte or îdeaţ a crede că
această şt ţă a ͣpac eţ lor" este aceeaş la toţ , ş le
place să u ească pe bolavul la al căru căpătî se află,
cu vreo observaţ e pe care au îvăţato de la ce pe care
au îgr j t î trecut De aceea, doctorul du Boulbo
spuse bu c , cu acel surîs f de par z a, care stîd
de vorbă cu u ţăra, ădăjdu eşte săl u ească ître
bu ţîd o expres e d alectală : ͣPesee că vîtoasele
reuşesc să vă adoară, pe cîd cele a puter ce h p
ot ce dau greş" ͣD potr vă, doule, vîtul ă î
p ed că dea b elea să dor Dar ed c sît suscep
t b l " ͣAh !" urură du Boulbo, îcrutîdu ş
sprîceele ca ş cu la f călcat pe bătătură, ar
so le bu c pe t p de furtuă ar f fost petru el
o jur e persoală Or ş cu, u avea prea ult aor
propr u ş dat f d că era ş o ͣ te super oa ră", cre
dea de dator a sa să u a bă prea ultă îcredere î
ed c ă ş ş redobîd se ătatea f lozof că
î dor ţa e pas oată de a f l şt tă de pr eteul
lu Bergotte, aa adăugă, î spr j ul spuselor lu ,
că o vară pr ară a bu c care sufer se de o afecţ ue
ervoasă, stătuse şapte a îch să î dor torul e
de la Cobray, dîdu se jos d pat o dată sau de
două or pe săptăă
$ Vedeţ , doaă, u aăut pe care u l cuoş
tea, dar pe care v laş f putut spue
$ Dar, doule, u sî t c pe departe ca ea, d
potr vă, ed cul eu u ă poate cov ge să stau cul
cată, spuse bu ca, f e că teor le doctorulu o ca pl c
t s seră sau d dor ţa de a supue ob ecţ le care
sar f putut aduce, î ădejdea că el le ar cobate,
ş
)+
după ce va f plecat, ar at avea c o îdo ală î
legătură cu fer c tul său d agost c
Ͷ De buă seaă, doaă, ertaţ expres a, o
ul u poate avea toate ţ cel le, dueavoastră aveţ
altele, o aveţ pe aceasta Ier a v z tat o casă de
săătate petru euraste c î grăd ă, u bărbat stă
tea î p c oare pe o bacă, e şcat ca u fa r, cu gî
tul aplecat îtro poz ţ e care trebu e să f fost foarte
eplăcută Cu îl îtreba ce face, a răspus, fără
să se şte, c să îtoarcă vreu p c capul : ͣDoctore,
sufăr de reuat s ş sît expus gutura ulu , a
şcat prea ult ş î t p ce ă îcălzea astfel pros
teşte, gîtul eu era î cotact cu flaelele ele Dacă l
aş depărta acu de flaele îa te de a ă răcor ,
sît s gur că ă aleg cu o îţepeeală ş poate ch ar cu
o broş tă", îtradevăr, sar f ales cu ele ͣSîteţ u
t p de euraste c", a spus Şt ţ ce ot v a
vocat ca să dovedească cotrar ul ? î t p ce toţ
bolav case , de săătate aveau a a să se cîtăreas
că, astfel îcît d recţ a fu evo tă să puă u lacăt cî
tarulu ca e să uş petreacă toată z ua cîtăr du se,
el trebu a s l t să se urce pe basculă, căc u vo a c
î ruptul capulu să se cîtărea scă Era foarte bucuros
că avea a a celorlalţ , fără săş dea seaa că avea
a a lu , carel ferea de alta Vă rog să u vă s ţ ţ
j g tă de coparaţ e, doaă, căc acest bărbat car e
u îdrăzea săş îtoarcă gîtul de fr că să u a u
gutura este cel a are poet al t pulu E cea a
are tel geţă pe care o cuosc Vă rog să îgădu ţ
dea trece drept ervoasă Aparţ eţ aceste fa l
ag f ce ş laetab le care este sarea păîtulu
uoate lucrur le ar se datoresc ervoş lor E , ş u
alţ , au îtee at rel g le ş au copus capodoperele
Oe rea o să şt e c odată ce le datorează ş a cu
seaă ce ş cît au sufer t e să e dea acest patr o u
Gustă o uz că f ă, tablour fruoase, de g
găş , dar u şt cît au costat pe ace a care leau
vetat, cîte so , plîsete, rîsur spasod ce, ur'
t cr , cr ze de ast, ep leps e teaă de oarte care e
cea a rea decît toate astea, ş pe care poate că o cu
oaşteţ , doaă, adăugă el surîzîd bu c , căc tre
)
bu e să ărtur s ţ că la ve rea ea u prea eraţ l
şt tă Credeaţ că sîteţ bolavă, poate pr ejd os de
bolavă Duezeu «şt e s ptoele căre bol vă îch
pu ţ că descoper ţ î dueavoastră Nu vă îşelaţ ,
le aveaţ Nervos sul este u tator ge al Nu ex s tă
boală care să u se te de ue El tă d la tarea
d spept c lor, greaţa sarc e , ar t a card ac lor,
febr c tatea tuberculoş lor Aceste s ptoe î stare să
îşele pe ed c, cu să ul îşele pe bolav ? Ah ! să
u credeţ că vă au boala î gluă, u aş apuca să
vă îgr jesc dacă aş şt că vă îţeleg Ş ca dovadă,
ua spoveda a rec procă e c st tă Va spus că u
ex stă ar t st care să a bă o boală ervoasă, ba a
ult, adăugă el, r d cîd arătătorul, u ex stă savat
are Vo adăuga că dacă el îsuş u este at s de o
boală ervoasă, u ex stă, să u ă faceţ să spu e
d c bu, c ed c corect de bol ervoase î patolog a
ervoasă, u ed c care u spue prea ulte prost , e
u bolav pe juătate v decat, după cu u cr t c e
u poet care u a face versur ş u pol ţ st u hoţ
care uş a exerc tă profes uea Eu, doaă, u ă
cred ca dueavoastră albu ur c, a fob a ervoa
să a hrae , a aerulu , dar u pot ador fără să ă
scol de a b e de douăzec de or ca să văd dacă uşa
e îch să Mă ducea să reţ o caeră î casa de să
ătate ude a dat er de poetul care u ş putea
şca gîtul, căc ître o f e spus, acolo î petrec
vacaţa îgr j duă, cîd boala s a agravat ş
a obos t prea ult v decîd pe alţ
$ Doule, ar trebu cuva să fac o cură s
lară ? spuse bu ca îspă tată
$ Iut l, doaă Ma festăr le pe car e îe acuzaţ
vor ceda î faţa cuv telor ele Apo , aveţ pe lîgă
dueavoastră pe c eva foarte puter c pe carel vo
u de acu îa te ed cul dueavoastră E boala
dueavoastră, supraact v tatea dueavoastră
ervoa
să Şt u î ce ch p trebu e să vă v dec, dar ă vo
fer de aseeea v decare M e de ajus să poru
cesc Zăresc pe asa dueavoastră o carte de
Bergotte
Cîd vă veţ v deca de ervoz tatea dueavoastră, u
vă va a plăcea Dar credeţ că aş s ţ îdr tu t
)*
× să sch b plăcer le pe care ea v le procură, cu o
tegr tate ervoasă care ar f cu totul capab lă să v le
ofere îsăş aceste plăcer sît u leac puter c, poate
cel a puter c d toate Nu, eerg a dueavoastră
ervoasă u ă supără, l cer ua să dea ascul
tare ; vă îcred ţez e Nare decît să dea îapo Pu
terea pe care o desfăşura îp ed cîdu vă să vă pl
baţ , să îcaţ îdestulător, are decît să o folosească
făcîduvă să îcaţ , să c t ţ , să eş ţ , să vă d straţ ,
î toate ch pur le Să u spueţ că sîteţ obos tă
Oboseala e real zarea orga că a ue de precocepute
urebu e să îcepeţ pr a u vă a g d la ea Dacă
aveţ vreodată vreo că d spoz ţ e, ceea ce se poate
tîpla or cu , e ca ş cu aţ aveao, căc va f făcut
d dueavoastră o săăt'oasă ag ară, cu spuea
ualleyrad Iată, a îceput să vă v dece, de o juătate
de oră ă ascultaţ stîd dreaptă, fără să vă f spr j t
ăcar o dată, cu pr v rea v oa e, cu a buă, ş c
u vaţ dat scaa de acest lucru Doaă, a ooarea
să vă salut
După ce la îsoţ t pîă la uşă pe doctorul du Boul
bo, a îtors î oda a î care aa era s gură,
durerea care ă apăsa de a ulte săptăî se r
s p , a' s ţ t că aa va zbuc de bucur e ş o va
vedea ş pe a ea, a îcercat acea epăsare de a î
dura aşteptarea cl pe v toare cîd, lîgă o c eva va
f eoţ oat care, î altă ord e de de , este ca teaa
pe care o îcerc cîd şt că c eva va tra ca să te
sper e pe o uşă îcă îch să ; a vrut să spu ae
u cuvît, doar vocea a auţ t ş au pod d t la
cr le, a stat ult t p cu capul rezeat de uă rul
e , plîgîd, gustîd, acceptîd, îdrăg d" durerea, acu
cîd şt a că ea eş s e d v aţa ea, aşa cu s e
place să e îflăcără cu pro ecte v rtuoase pe care
îprejurăr le u se îgădu e să le pue î apl care
Frafo se ă scotea d f re petr u că u lua
parte a bucur a oastră Era foarte eoţ oată, căc
zbuc se o sceă îgroz toare ître lacheu ş portar
carel pîrîse pe acesta I buătatea e , ducesa
terve , restab l u s ulacru de pace ş l ertă pe
lacheu Căc
20 Ͷ Guerates ).
era buă ş casa e ar f fost u loc deal, dacă ea ar
f dat ascultare ͣbîrfelor"
Luea aflase de clteva z le că bu ca era bolavă
S îcepuse să se tereseze de starea e Sa tLoup 3
scr sese : & u
£
( 4£
u
u£
££+ U pr ete f d de părere
că bu ca era doar d spusă (luea u şt a că fusese
bolavă), ă rugaseră să ă duc să tîleşc a doua z
la Chaps EIysees, ca să e duce să face o v z tă ş
să luă parte, la ţară, la o c ă care ă auza N
avea c u ot v să reuţ la aceste dopa plăcer
Cîd se spusese bu c că,' urîd să dea ascultare
sfatur lor doctorulu du Boulbo, ar trebu să asă
acu ult la pl bare, a adus ed at vorba de Chaps
EIysees IVl ar f fos foarte uşor să o coduc acolo ; I
t p ce sar aşeza să c tească, aş putea stab l , cu
pr ete e , locul de îtîl re ,ş , dacă aş grăb , aş
avea îcă t pul să apuc treul de V lle d'Avray La
oetul cove t, bu ca s ţ du se obos tă, u
a vru să asă Dar aa, stru tă de du Boulbo,
avu eerg a să se supere ş să o facă să asculte Plî
gea c t peac la gîdul că bu ca va cădea d ou pra
dă acele slăb c u ervoase d care u s ar a sul
ge Rareor t p aşa 'fruos ş cald se va er atît de
b e petru pl barea e Soarele sch bîdu ş locul,
tercala c ş colo, î tră c a frîtă a balcoulu , u
sel ele sale estator ce ş dădea p etre c opl te o ep
deră călduţă, u halo !de aur edesluş t Cu Fra
fo se avusese t pul să tr tă u ͣtub" f ce sale,,
e părăs după prîz A fost ch ar destul de fruos d
parte că a b evo t să tre la Jup e ca săl roage să
coase peler a pe care bu ca o puea la pl bare Eu
îsu , îtorcîduă' de la pl barea ea de d ea
ţă, a dus cu ea la cro tor ͣDueavoastră îl adu
ceţ a c pe tîărul dueavoastră stăpî sau el vă aduce
pe dueavoastră, sau vreu vît bu ş orocul vă
)/
aduc pe aîdo ?" Deş u îvăţase prea ultă, carte,
Jup e respecta, f reşte, s taxa pe care, î c uda stră
da lor sale, doul de Guerates o v ola După ce
Frajo se plecase ş peler a fusese reparată, bu ca tre
bu să se îbrace Refuzîd, cu îcăpăţîare, ajutorul
ae , î trebu ult t p săş facă toaleta, ş cu,
cîd şt a că era săătoasă, ş cu acea c udată d fe
reţă faţă de păr ţ oştr atît t p c t tră esc, dato
r tă căre a e trec pe ult ul pla, a găs t că e foarte
ego stă petru că u se grăbeşte ş r sca să îtîrz ,
deş şt a că a îtîl re cu pr ete e ş urează să
c ez la V lled'Avray Nerăbdător, a coborît îa tea
e , după ce se spusese de două or că era gata î
sfîrş t, a ajus, fără să se scuze de îtîrz ere cu
se scuza de ob ce î aseeea caz, roş e ş d strată ca
oul grăb t care a u tat juătate d lucrur le sale, toc
a cîd a ajus la uşa cu gealîc îtredesch să care,
fără să le îcălzească cîtuş de puţ , lăsa să tre aerul
l ch d, zuză d ş călduţ d afară ca £ cu c eva ar
f desch s u rezervor ître z dur le îgheţate ale pala
tulu '
Ͷ Duezeule, a u tat că a îtîl re cu pr ete
tă , aş f putut să pu altă peler ă A u aer atît de
eoroc t cu asta ´ '

A fost zb t că era atît de cogest oată ş a î
ţeles că, îtîrz d, pesee se grăb se Cu cobora
d b rjă la trarea ale Gabr el, la ChapsE ysees, a
văzuto pe bu ca care se îtorsese fără să vorbească
ş se îdrepta spre cul ş vech ul pav l o cu zăbrele
verz , ude o aşteptase cîdva pe Fraco se Acelaş
paz c de atuc era ş acu lîgă ͣarch ză", cîd, ur
uîdo pe bu ca care, probab l petru că era greaţă,
dusese a la gură, a urcat repede treptele culu
teatru rust c, clăd t î jlocul grăd La cotrol, ca
î acele c rcur de bîlc ude clowul, gata să tre î
sceă ş pl cu fă ă îcasează el îsuş la uşă preţul
locur lor, ͣarch za" percepîd trăr le era tot acolo,
cu botul e eor ş eregulat, dat cu psos ord ar,
cu o boetă cu flor roş ş datele egre peste peruca
e roş e Dar u cred să ă f recuoscut Paz cul,
reu
)ö
ţîd dea a supraveghea verdeaţa cu a căre
culoare se asorta u fora lu , stătea de vorbă cu ea
$ Va să z că, sîteţ tot a c N aveţ de gîd să e
ş ţ la pes e ? spuea el
$ De ce să es îa pes e, doule ? Vreţ să f ţ atît
de bu ş să spueţ ude aş s ţ a b e decît
a c , ude aş putea f a ulţu tă ş avea tot ͣcofor
tul" ? Apo , ereu acest dutev o, u e, ş el o d strac
ţ e ? E ceea ce uesc eu cul eu Par s ; cl eţ e
ă ţ la curet cu tot ce se petrece Iat ă de p ldă,
uul
care a eş t d cab ă a acu c c ute, u ag s
trat, tot ce poate f a suspus E b e ! Doule, ex
claă ea ca ş cu ar f fost gata să susţ ă această af r
aţ e pr v oleţă Ͷ dacă agetul autor tăţ ar f î
cercat să coteste exact tatea Ͷ de opt a , auz ţ , î
f ecare z de la Duezeu, cu a suat ora 3 e a c , tot
deaua pol t cos, c odată u cuvît a tare decît altul,
fără să urdărească vreodată ceva, stă a b e de
½ o
juătate de oră săş c tească z arele ş săş facă c le
evo îtr o s gură z a ve t La îceput, u a
dat seaa, dar seara a spus deodată : ͣIa te
u tă,
doul de la ora 3 a ve t, poate o f ur t" M a du
rut, petru că ă s t legată, a ales cîd e vorba
de
lue buă Dar a fost foarte ulţu tă cîd l a re
văzut a doua z , ş a spus : ͣDoule, u v s a î
tîplat c er ?" Atuc a spus că lu u se
îtîplase c, dar că soţ a lu ur se ş fusese atît
de ͣîtors" îcît u putuse să v ă Avea, f reşte, aerul
foarte tr st, vă daţ seaa, erau căsător ţ de
douăzec
ş c c de a , dar or cu avea aerul ulţu t că se
îtorsese a c Se s ţea că de buăseaă fusese
tulburat
î c le sale tab etur A îcercat săl îbărbătez,,
a spus : ͣNu trebu e să vă lăsaţ Ve ţ ca a îa
te, veţ avea o că d stracţ e î durerea dueavoas
tră"
ͣMarch za" ură pe a blîd, căc îş dăduse
seaa că protectorul as velor ş al peluzelor o asculta
cu buăvo ţă, fără să se gîdeaseă să o cotraz că, păs
trîd ofes vă, î teacă, o sab e care avea a degrabă
aerul uu struet de x grăd ar e sau al uu atr but
hort col
ù
Ͷ Apo , spuse ea, î aleg cl eţ , u pr esc pe
f tec e î ceea ce uesc eu saloaele ele N au
ele
oare aerul de saloae, cu flor le ele ? Cu a cl eţ
foarte aab l , u şt u cu se îtîplă, dar totdeaua
uul sau altul vrea să aducă o raură de l l ac fru
os, de aso e sau de tradaf r , flor le ele preferate
Ideea că poate această doaă u va avea o părere
buă despre o petru că u aducea c odată c
l l ac, c tradaf r fruoş , a făcut să roşesc ş , £h
cereîd să scap f z ceşte Ͷ sau să ă judece ua î
cotuac e Ͷ cu o părere proastă, a îdreptat spre
eş re Dar î v aţă u eşt îtotdeaua a aab l cu
ce ce aduc tradaf r fruoş , căc crezîd că ă pl ct
sesc, ͣarch za" se adresă :
Ͷ Nu vreţ să vă desch d o cab ă ?
Ş f dcă refuza :
Ͷ Nu vreţ ? adăugă ea, surîzîd ; surîdea d toată
a, dar şt u că sît evo pe care u e de ajus să
u le plăteşt ca să îe îcerc
î acest oet tră grăb tă o fee e prost îbră
cată care parcă toca le îcerca Dar u făcea parte d
luea ͣarch ze ", căc aceasta î spuse brusc, cu o fe
roc tate de sob :
$Na c l ber, doaă

$O să trebu ască să aştept ult ? îtrebă
efer c ta
doaă, roş e sub flor le e galbee
Ͷ Ah ! Doaă, î îgădu să vă sfătu esc să vă
duceţ î altă parte, căc vedeţ , a aşteaptă do
do ,
spuse ea, arătîduă pe e ş pe paz c, ş a de
cît u cab et, celelalte sît î reparaţ e
ͣAre u cap de o care plăteşte prost, spuse «ar
ch za» Nu e geul cl eţ lor e , u e curată, are res
pect, ar f trebu t o oră ca să curăţ după doaa
Nu regret ce ba a e "
I sfîrş t după o juătate de ceas bu ca eş ş gî
d duă că u va îcerca să şteargă, pr tru bacş ş,
d screţ a pe care o a festase stîd atîta t p, a
bă
)%
tut î retragere ca să u au o parte d d spreţul pe
care fără îdo ală lar a festa ͣarch za" ş a
trat pe o alee, dar îcet, petru ca bu ca să ă poată
ajuge cu uşur ţă ş să ş cot ue druul cu e
Ceea ce se ş îtplă ua dect Mă gîdea că bu ca
avea să spuă : ͣuea făcut să aştepţ ca ult,
ădăjdu esc că u ţ ve scăpa pr ete ", dar u rost
c u cuvît, astfel îcît, f d ca decepţ oat, a
vrut să vorbesc eu cel d tî : î sfrş t, r d cîd och
spre ea, a văzut că î t p ce păşea l gă e, î
torcea capul î partea cealaltă Mă teea că î este
îcă greaţă, a u tat a b e la ea ş a zb t er
sul e sacadat Pălăr a e era îtr o parte, avea îfăţ
şarea dezordoată ş eulţu tă, faţa cogest oată ş
preocupată a uu persoaj care a fost răsturat de o
trăsură sau pe care lar scos d tru şaţ
Ͷ Ma teut ca u cuva săţ f fost greaţă, bu
co ; te s ţ a b e ? a îtrebato
(Fără îdo ală că se gîd că u se putea să u
răspudă fără să u trezească îgr jorarea :
Ͷ A auz t toată coversaţ a d tre ͣarch ză" ş
paz c, spuse ea Era cu u se poate a
ͣGuerates"
ş ͣ c ucleu Verdur " Doae ! î ce tere galaţ
erau îveşîtate aceste lucrur Ş adăugă cu sîrgu ţă,
vocîd de data aceasta pe arch za e , pe doaa
de
Sev ge : ͣAscultîdu , credea că pregătesc desfă
tăr le ue despărţ r "
Iată cuv tele pe care lea spus ş î careş pusese
toată f eţea, toată îcl area e petru c taţ , eor a
clas c lor, ch ar a ult dect ar f spus de ob ce ş
ca ş cu ar f vrut să arate că le stăpîea b e Dar
gh cea a degrabă, decît auzea aceste fraze, căc le
oră se strîgîd d d ţ cu a ultă putere decît
ar f putut expl ca teaa de a vărsa
Ͷ Ha de, a spus destul de l şt t, ca să a
aerul că au d spoz ţ a prea î ser os, de vree ce
ţ e puţ greaţă, dacă vre e vo îtoarce, u
vreau
să pl b pe ChapsElysees o bu că care suferă de
d gest e
ao
Ͷ Nu îdrăzea săţ propu acest lucru d pr
c a pr ete lor tă , î răspuse ea B et cop l! Dar
de vree ce eşt d spus, e a cu te
Ma teut ca u cuva să f observat ch pul î
care rost se aceste cuv te
Ͷ Ha de, a spus brusc, u te obos vorb d, de
vree ce ţ e greaţă, e absurd, aşteaptă cel puţ să aju
ge acasă
Î sur se tr st ş strîse îa îţelesese că u
a trebu a să ascudă ceea ce gh c se îdată,
aue că avusese u c atac
Ô
PARuEA A DOUA
CAPIuOLUL ÎNuU
) Ͷ ) )( Ͷ

4 £ Ͷ 4 Ͷ

A străbătut d ou Gabr el, pr ulţ

ea care se pl ba A aşezat o pe bu ca pe o bacă
ş ra dus să caut o trăsură Ea, î a căre a ă
s tua totdeaua ca să judec cea a eîseată f
ţă, era acu îch să, deve se o parte d luea
extraord ară, ş a ult decît uor s pl trecător ,
era s l t să ascud ceea ce credea despre starea e ,
să ascud îgr jorarea ea, despre care u aş f pu
tut vorb cu a ultă îcredere decît ue stră e
Acu, î rest tu a gîdur le, durer le pe care îcă d
cop lăr e le îcred ţase petru t deaua Nu u
r se îcă Dar era de pe acu s gur Ch ar aluz le
e la Guerates, la Mol ere, la coversaţ le oastre î
legătură cu cul ucleu, aveau aerul că s t esusţ
ute, fără pr c ă, fatast ce, căc eşeau d aceeaş f
ţă care poate u va a ex sta î e, petru care u
vor a avea c u îţeles, d acel eat Ͷ capa
b l dea le cocepe Ͷ d care bu ca va face î curîd
parte
Ͷ Doule, u vă cotraz c, dar aţ luat oră la
e, aveţ uăr De alt ter , u e z ua ea de
cosultaţ e urebu e să aveţ u ed c al dueavoastră,
căru a u ă pot subst tu , afară ua dacă ar che
a î cosult E o chest ue de deotolog e
$+
I cl pa î care făcea se ue trăsur , îtl
se pe vest tul profesor, E oarecu pr ete cu tata ş
cu bu cul, îtreţ îd î or ce caz legătur cu e , care
locu a î Gabr el ş , cupr s de o sp raţ e su
b tă, îl opr se toca cîd se îtorcea acasă, gîd
duă că poate ar f de are folos bu c Dar cu
era grăb t, după ce ş a luat scr sor le, ar f vrut să
ă coced eze, ş u a putut vorb ^decît urcîdu ă
cu el î ascesor, ale căru butoae ă rugă să l las
să le aevreze, ceea ce era o a e a lu
$ Doule, u vă cer să o pr ţ pe bu ca, veţ
îţelege după cele ce vreau să vă spu, că u e î
stare,
c , d potr vă, vă rog să treceţ peste o juătate
de
oră la o acasă, ude ea se va f îapo at
$ Să trec pe la dueavoastră, doule ? N c să
u vă gîd ţ C ez la strul coerţulu , îa te de
c ă trebu e să a fac o v z tă, ă vo îbrăca u
a decît ş , culea eoroculu , fracul eu s a rupt, ar
celălalt are cheutoare petru decoraţ Faceţ î plă
cerea, vă rog, dea u at ge butoaele ascesorulu ,
pe
care u şt ţ să le aevraţ , trebu e să f
prevăzător
î toate Cheutoarea asta ă face să îtîrz a
ult î sfîrş t, d pr ete e petru fa l a duea
voastră, dacă bu ca dueavoastră v e îdată, o vo
pr Dar vă îşt ţez d a te că u pot acorda de
cît u sfert de oră
A plecat ua deeît, c u eş se îcă d as
cesorul pe care profesorul E, îl puse î şcare ca
să cobor, u fără să ă f pr v t cu eîcredere
Spue de buseaă că ceasul orţ u e s gur^
dar cîd af ră aseeea lucru, e îfăţ şă această
oră s tuată îtru spaţ u edesluş t ş depărtat, u e
gîpd că ar avea vreo legătură cu z ua care a ş î
ceput ş că ar putea îsea că oartea Ͷ sau pr a er
luare î poses e parţ ală a persoae oastre, după
care u e va a da druul Ͷ se va putea produce
ch ar î această dupăa ază, atît de puţ es gură, î
această dupăa ază cîd îtrebu ţarea t pulu este
d a te du tă Ţ la pl barea ta, ca sa a îtr o luă
cat tateaJ de aer curat ecesară, a stat la îdo ală
dacă să e paltoul, sau o trăsură, eşt î b rjă, a
toată z ua
$
îa tea ta, scurtă, căc vre să te îtorc la t p ca să
pr eşt o pr eteă ; a vrea ca î e t pul să f e tot
atît de fruos ; habar a că oartea care păşea î t
e î alt pla, îtr u îtuer c de epătrus, a ales
toca această z ca să tre î sceă, peste cîteva
ute, aproape î cl pa î care trăsura va ajuge pe
ChapsElysees Poate că ace a pe care urăreşte de
ob ce spa a deoseb te c udăţe a orţ vor găs ceva
l şt tor î acest so de oarte Ͷ î acest so de pr
ćotact cu oartea Ͷ căc ea capătă o îfăţ şare cuos
cută, fa l ară, z l că A precedat o u prîz bu ş
aceeaş pl bare pe care o fac oae săătoş îtoar
cerea î trăsură desch să se suprapue cu pr a e a
t gere ; or cît de bolavă ar f fost bu ca, la ura ur
elor a ulte persoae ar f putut spue că o salu
taseră cîd trecea îtro trăsură desch să, pe u t p
uat, la ora şase, îtorcîduse de la ChapsEly
sees Legrad , care se îdrepta spre Place de la Co
corde, e salută, opr duse cu u aer rat Eu, care u
ă despr sese îcă de v aţă, a îtrebato pe bu ca
dacă răspusese, aducîdu a te că e suscept b l Bu
ca, găs duă fără îdo ală foarte t şuratec, r d că/
îa ca ş cu ar f vrut să spuă : ͣCe are a face ? N
are c o îseătate"
Da, ad eaor , pe cîd căuta o b rjă, s ar f putut
spue că bu ca stătea pe o bacă, î Gabr el, ş
că trecuse ceva a tîrz u îtro trăsură desch să Să f
fost îsă adevărat ? Baca are evo e de eerg e ca să
stea pe o alee Ͷ deş ea este supusă uor au te co
d ţ de ech l bru Dar ca o f ţă v e să f e stab lă, ch ar
cîd e spr j tă pe o bacă sau îtr o trăsură, e
ecesară o tes ue de forţe pe care u le percepe
de ob ce , după cu u percepe (petru că ea se
exerc tă î toate sesur le) pres uea atosfer că
Poate dacă sar face v d î o ş a f lăsaţ să
suportă pres uea aerulu , a s ţ , î cl pa care ar
preceda d struger oastre, greutatea ter b lă pe care
c u ar a eutral zao uot astfel, cîd prăpăst le
bol ş ale orţ se desch d î o ş u a ave c
de opus tuultulu cu care luea ş propr ul ostru trup
se ăpustesc asupra oastră, a susţ e atuc îsăş
deea uşch lor oştr , îsuş
31
f orul care e pust eşte ăduva, atuc a sta ch ar e
şcaţ î ceea ce crede că u este de ob ce decît po
z ţ a egat vă a uu ob ect, eces tă, dacă vre ca pr
v rea să stăru e l şt tă ş capul drept, o eerg e v tală,,
ş dev e ob ectul ue lupte stov toare
Legrad e pr v se cu acel aer u t, petru că
atît lu cît ş trecător lor, î trăsura î care bu ca pă
rea că sta pe bachetă, l se păruse că ea se prăbuşea,
aluecîd îtro prăpast e, agăţîduse cu dezădejde de
perele care ab a î a puteau reţ e trupul povîr t, cu
părul răvăş t, cu och rătăc ţ , capab l de a a face
faţă ureşulu ag lor pe care pup la lor u ra reu
şea să le cupr dă Deş îtovărăş tă de e, parcă era
cufudată î acea luea ecuoscută î sîtul căre a ş
pr se lov tur le ale căror ure le purta cîd o văzu
se a ad eaor pe ChapsElyees, cu pălăr a, faţa,
atoul răvăş te de îa îgerulu evăzut cu care lup
tase
M â spus a tîrz u că acel oet al ataculu
pesee că o surpr sese cu totul pe bu ca, că poa
tel prevăzuse cu ult a îa te, că tră se î aştepta
rea lu Fără îdo ală, u şt use cîd va ve acest o
et fatal, es gură, ca ş aaţ pe care o îdo ală de
acest so î îdeaă rîd pe rîd săş îtee eze ă
dejd le esocot te ş bău el le edreptăţ te pe f del
tatea etrese lor Rareor îsă se îtîplă ca aceste
bol grave, ca aceea care toca o lov se pl , să uş
aleagă cu ult îa te do c l ul la bolav îa te de
al uc de ; ar acesta să u le cuoască destul de repede
î acest răst p, ca pe u vec sau u ch r aş ͣîdato
r tor" Este o cuoşt ţă îgroz toare, u atît dator tă
sufer ţelor pe care le pr c u eşte, cît c udate outăţ
a restr cţ lor def t ve pe care le pue v eţ Vez că
or , î acest caz, dar u î îsăş cl pa orţ , c cu
lu , ueor cu a a îa te, de cîd hîda a ve t să
sălăşlu ască î t e Bolava face cuoşt ţă cu stră ul
pe carel aude forfot d î cre erul e F reşte, ul cu
oaşte d vedere, dar î deduce ob ce ur le după zgo
otele pe care le aude făcîdule cu regular tate E u
răufăcător ? îtro d eaţă, u l a aude A plecat
Ah ! dacă ar f plecat petru totdeaua ! Seara, îsă,
315
sa reîtors Ce teţ are ? Med cul cosultat,
căru a se pue îtrebarea, răspude' ca o etresă
adorată pr jură te crezute î cutare z , puse la
îdo ală î cutare alta Med cul joacă de alt ter a
degrabă rolul serv tor lor îtrebaţ decît acela al
etrese E u sît decît şte terţ Aceea pe care o
zor , de care u şt că e pe puctul de a e trăda,
este îsăş v aţa, ş , deş u o a s ţ aceeaş , a
crede î ea, stă î or ce caz la îdo ală pîă î
z ua î care ea părăs t î sfîrş t
A urcato pe bu ca î ascesorul profesorulu E
ş după o cl pă el ve î îtîp area oastră ş e
troduse î cab etul său, ude, or cît de grăb t ar f fost,
aerul său băţos se sch bă, atît de puter că este ob ş
u ţa, ş el o avea pe aceea dea f aab l, ch ar b e
d spus cu bolav Cu şt a că bu ca era foarte cultă
ş el îsuş era cult, îcepu să c teze t p de două sau
tre ute şte versur fruoase î legătură cu vara
rad oasă de care e bucurase acu O aşezase îtru
fotol u, ar el se retrase î ubră ca să o vadă a b e
O exa a foarte aăuţ t ş ă rugă ch ar să las
o cl pă s gur Cot uă să o exa eze, apo , după ce
sfîrş , deş sfertul de oră era pe sfîrş te, îcepu s ă c
teze d ou şte versur î adresă ch ar uele glue
destul de f e, pe care aş f preferat să le aud î altă z ,
dar care ă l şt ră dea b elea, dator tă toulu vesel
al ed culu M a adus a te că doul Fall eres,
preşed tele Seatulu , avusese, cu ulţ a î ură, fals
atac, ş că, spre dezădejdea cocureţ lor să , îş relua
se peste tre z le fucţ u le ş acua pregătea, se
spuea, o cad datură a ult sau a puţ depărtată
la preşed ţ a Republ c îcrederea îtr o grab că
îsăătoş re a bu c fu cu atît a depl ă* cu cît, î cl pa
î care a tea p lda doulu Fall eres, u hohot
de rîs care puse capăt ue glue a profesorulu E ă
dezet c d gîdul aceste aprop er Apo , scoase
ceasor cul, îcrută îfr gurat spr ceaa văzîd că
îtîrz ase cu c c ute, ş , î t p ceş lua răas
bu de la o , suă ca să se aducă îdată fracul A
lăsato pe bu ca să treacă îa te, a îch s uşa ş l
a rugat să spuă adevărul
316 ´
Ͷ Bu ca dueavoastră e p erdută, î spuse el
E u atac provocat de ure e Ure a u e î s e o
boală ortală, dar cazul se pare d sperat Nu
trebu e să vă a spu că ădăjdu esc să ă îşel Cu
Cottard sîteţ pe î foarte bue Scuzaţ ă, î
spuse el, văzîd că trase o caer stă care purta pe braţ
fracul profesorulu Şt ţ că c ez la strul
coerţulu , ş a a de făcut o v z tă Ah ! v aţa u e
presărată ua cu tradaf r , cu cred u la vîrsta
dueavoastră
î ît se graţ os îa îch sese uşa ş u fec or
e călăuzea î at caeră, pe bu ca ş pe e, cîd
a auz t şte ţ pete de î e Caer sta u tase să gău
rească cheutoarea petru decoraţ , ceea ce a
eces ta îcă zece ute Profesorul cot ua să ţ pe
î gura are î t p ce o pr vea î prag pe bu că
ea care era p erdută Or ce o e foarte s gur A
plecat spre casă
Soarele scăpata ; se reflecta pe u z d fără sfîrş t dea
lugul căru a avea să eargă trăsura oastră îa te
de a ajuge î strada ude locu a, z d pe care ubra
calulu ş a trăsur pro ectată de aurg se
despr dea eagră pe fodul roşu cu u car fuebru
pe o oală d? lut d Pope A ajus, î sfîrş t A
aşezato pe bu ca î capul scăr , î vest bul, ş a
urcat să dau de veste ae Ia spus că bu ca se
îtorcea puţ sufer dă, î ura ue aeţel De la
pr ele cuv te, ch pul ae at se parox sul ue
dezădejd to tuş atît de reseată, îeît a dat
seaa că o ţ ea pregăt tă î ea petru z ua es gură ş
f ală Nu ă îtrebă c : după cu răutăţ î place să
exagereze sufer ţele altora, se părea că, dator tă
dragoste , ea u vo a să ad tă că aa e ar f prea
greu lov tă, a cu seaă de o boală care poat e
at ge tel geţa Ma a treura, plîgea fără
lacr , poruc să se chee u ed c, dar cîd
Fraţo se îtrebă c e este bolav,
u putu răspude, vocea se opr î gîtlej Coborî
î'
ă cu e, ştergîduş de pe faţă susp ul care o
cuta Bu ca aştepta jos, pe caapeaua d vest bul, dar
îdată ce e auz , se îdreptă, se r d că ş făcu ae
see v oa e cu îa î îfăşurase pe juătate
capul
31?
cu u şal de datelă albă, ca să u f e fr g pe scară,
după cu î spusese Nu vro a ca aa să observe
prea b e faţa alterată, gura str bată ; precauţ uea
ea era ut lă : aa se aprop e de bu ca, î sărută
îa ca uu Duezeu, o spr j , o r d că pîă la
ascesor, cu precauţ u f te, care, os eb t de teaa de
a f eîdeîat că ş de a pr c u durer , zvorau d
u l ţa celu ce se s te ede de a at ge ceea ce
şt e a de preţ ca or ce, dar u r d că ăcar o dată
och ş u pr v faţa bolave Poate petru ca aceasta
să u se îtr steze la gîdul că vederea e ar putea
pr leju el ştea f ce sale Poate de teaa ue durer
prea puter ce, pe care u îdrăzea să o îfrute Poate
d respect, petru că socotea că u ar f îgădu t să
costate fără p etate ura vreue slăb r
telectuale pe faţa veerată Poate ca să păstreze a
b e, î ură, tactă, ag ea adevăratulu ch p al
ae sale, scl p d de tel geţă ş de buătate
Astfel urcară ua lîgă alta, bu ca pe juătate
ascusă sub şalul e , aa îtorcîd pr v rea
î acest t p, o f ţă u a desl p pe a e de ceea
ce se putea gh c d trăsătur le sch bate ale bu c
pe care f ca e u îdrăz se să le vadă, o f ţă care
aţ tea asupră le o pr v re îărur tă, d scretă ş
rău prevest toare : aceasta era Fraţo se Nu că ar f
ub to s cer pe bu ca (ba ch ar fusese decepţ oată ş
scadal zată de răceala ae , pe care ar f dor t să o
vadă arucîduse plîgîd î braţele ae sale), dar
éra oarecu îcl ată să se gîdească totdeaua
ua la rău, păstrase d cop lăr e două îsuş r care
parcă ar trebu să se excludă, dar care, cîd se îb ă,
se îtăresc : l psa de educaţ e a oae lor d popor
care u îcearcă să ascudă pres a ba ch ar groaza
durer căşuate î e la vederea ue sch băr f z ce
pe care ar f a del cat să pară că u o deosebesc, ş
aspr ea ses b lă a ţărăc care sulge ar p le
l belulelor îa te de a avea pr lejul să sucească gîtul
pu lor de gă ă ş l psa de pudoare care ar îdeao
să ascudă teresul pe carel îcearcă, la vederea
căr care suferă
Cîd, graţ e desăvîrş telor îgr j r ale Fraşo se bu
ca fu culcată, ea îş dădu seaa că vorbea cu ult
½
a lese, ca rup tură sau astuparea vreue
v şoare, produsă de ure e, fusese fără îdo ală foarte
uşoară Atuc ea u vru să se a desl pească de
aa, ca să o ajute î cl pele cele a cupl te pe care
aceasta avea să le străbată
Ͷ E ! fata ea, î spuse ea apuc îdo cu o îă
ş ţ îdo pe cealaltă î faţa gur ca să atr bu e această
cauză aparetă uşoare d f cultăţ pe care o a îtîp a
rost d uele cuv te, ată cu îţ copăt eşt aa f
A aerul să crez că o d gest e u e lucru eplăcut !
Atuc och ae se aţ t ră îtî a oară cu pas ue
asupra och lor bu c , evrîd să vadă restul feţe sale,
ş spuse, îcepîd să depee l sta acelor jură te false
pe care u le pute ţ e :
Ͷ Maă, te ve v deca î curîd, f e ta îş a o
bl gaţ a asta !
Ş cupr zîd dragostea e cea a puter că, toată;
vo ţa ca aa e să se v dece, îtr o sărutare căre a
le îcred ţa ş pe care o îsoţ cu gîdul, d toată f
ţa e , pîă î vîrful buzelor,' o depuse cu u l tate, cu
cucer c e, pe f rutea adorată Bu ca se plîgea de u
so de aluv ue de plăpu care se depuea tot t pul
î aceeaş parte pe p c orul e stîg, pe care u reuşea
săl r d ce Dar uş dădea seaa că ea îsăş era de
v ă (astfel îcît pe edrept o acuza î f ecare z pe
Frafo se că u ͣaşterea" b e patul) Aruca cu o»
şcare covuls vă î acea parte ulţ ea acelor spu
oase plăpu de lîă f ă care se îgrăădeau ca
s pul uu al ce se trasforă repede î prud ş (dacă
u se clădeşte pe el u d g), pr depuer le succes ve
ale fluxulu
Maa ş cu e (a căror c uă Fraco se, per
sp cace ş ' j g toare o gh cea d a te), c u vo a
s ă s pue că bu ca ar f gr av bol avă, ca ş cu
asta ar f putut pr leju plăcere duşa lor pe care de
alt ter u avea, ş ca ş cu ar f fost a afectuos
să pret de că u era atît de bolavă, î fod d a
celaş
c
s ţăît st ct v care ă făcuse să presupu
ă Adree o plîgea prea ult pe Albert e ca să o u
bească ult Aceleaş feoee se reproduc de la part
cular la ulţ e, î ar le cr ze îtr u războ , cel ce
319
uş ubeşte ţara u o vorbeşte de rău, dar o crede
p erdută, o copăt eşte, ş vede lucrur le î egru
Fraţo se e era de are folos dator tă îsuş r e
dea se l ps de so, de aş săvîrş lucrur le cele a
grele Ş cîd se dusese să se culce după a ulte epţ de
veghe, era s l ţ să o cheă ab a u sfert de oră după
ce ador se, era atît de fe r c tă că putea face lucrur le
cele a obos toare ca ş cu ar f fost cele a s ple,
îcît, departe de a se strîba, ulţu rea ş
odest a se ogl deau pe faţă Dar cîrud veea ora
l turgh e ş aceea a pr ulu deju, ch ar dacă bu ca ar
f fost î ago e, Fraco se ar f şterso la t p ea să u
îtîrz e Nu putea, c u vo a să f e îlocu tă de
tîărul e fec or d casă F reşte, ve se de la Cobray cu
o părere foarte îaltă despre îdator r le f ecăru a faţă
de o ; ar f tolerat ca uul d serv tor oştr să f fost
ͣecuv c os" cu o Această îsuş re făcuse d ea o edu
catoare atît de ob lă, atît de per oasă, atît de ef cace,
îcît u avusese c odată serv tor or cît de str caţ
care să uş f sch bat repede, să uş f c opl t co
cepţ a lor de v aţă, ajugîd să u se a at gă de u
ba ş să se repeadă Ͷ or cît de puţ serv ab l ar f fost
pîă atuc Ͷ ca să a d î ş să uă lase să
ă obosesc ducîd cel a c pachet Fraşo se co
tractase tot la Cobray Ͷ ş portase la Par s Ͷ o
b ce ul dea u putea îdura c u ajutor î uca e
Parcă ar f ocărîto cel ce ar f vrut să dea o îă de
ajutor ş u serv tor au pr t săptăî dea rî
dul vreu răspus d parte la salutul lor at al, au
plecat ch ar î vacaţă fără ca ea să ş f luat răas
b u d e l a e ş f ă r ă ca el s ă f gh c t p e t r u c e,
î real tate d s gurul ot v că vo seră să facă o par
te d treaba e , îtro z cîd era bolavă I acest o
fet, cîd bu c î era atît de rău se părea că treaba
"î reveea îdeoseb Nu vo a, ea, care era t tulară, să
lase să se fure rolul î aceste z le de gală De aceea,
tîărul e fec or d casă, îlăturat de ea, u şt a ce să
facă ş , eulţu t că, luîd p ldă de la V ctor , î lu
ase hîrt a de scr s d b rou, se apucase, a ult, să
a voluele ( de versur d b bl otecă Le c tea, o ju
ătate de z , d ad raţ e petru poeţ care le scr se
seră, ar î restul t pulu său, ca să presare cu c taţ
+)
scr sor le pe care le scr a pr ete lor să de la ţară F
reşte, credea că ulu eşte astfel Dar cu u prea
avea ş r î de le sale, î el se cu băr se aceea că aceste
poee, găs te î b bl oteca ea, erau lucrur pe care
toată luea le cuoştea ş la care te poţ refer curet
Astfel îcît scr d acestor ţăra a căror u re o
scota, îş îb a propr le reflecţ cu versur de
Laart e, ca ş cu ar f spus : c e va tră va vedea,
sau ch ar : buă z ua
D pr c a sufer ţelor care o ch u au, se îgă
du bu c să a orf ă D eoroc re, dacă aceas
ta le al a, ea sporea î acelaş t p ş doza de albu
ă Lov tur le pe care le dest a bol care se cu bă
r se î bu ca ereau î gol, toca ea, b etul e
trup terpus le pr ea, fără ca să se plîgă decît pr
tru geaăt slab Iar durer le pe care le pr c u au
u erau cupă te de u b e pe care u l putea
face Boala cupl tă pe care a f vrut so stîrp , ab a
dacă o at sese uşor î treacăt, dar o exasperase ş
a ult grăb d poate cl pa î care capt va va f sfî
ş ată î z lele cîd doza de albu ă era prea are Cot
tard, după o cl pă de şovă re, rdfuza orf a Acest o
atît de eîseat, atît de cou, avea, î acele scurte
răst pur cîd ch bzu a, cîd pr ejd le uu trata
et sau al altu a se luau la îtrecere î el pîă ce se
oprea la uul d ele, acea ăreţ e a uu geeral care,
vulgar î restul v eţ , e şcă pr hotărîrea sa î cl
pa î care soarta patr e este î joc, cîd, după ce a
ch bzu t o cl pă, adoptă părerea care, d puct de ve
dere l tar, e cea a cu te : ͣRez steţă la răsăr t"
Or cît de puţ ă ădejde ar f stăru t d puct de ve
dere ed cal de a pue capăt aceste cr ze de ure e,
r ch u trebu au obos ţ Dar, pe de altă parte, cîd
bu ca u lua orf ă, durer le e deveeau de esufer t;
repeta îtr ua o au tă şcare pe care ua cu
greu o făcea fără să geaă : î bua parte sufer ţa
este u so de evo e a orga sulu de a deve
coşt et de o stare ouă carel el şteşte, de a
ob şu ses b l tatea cu această stare Poţ deoseb acest
zvor al durer î cazul st gherel lor pe care u toată
luea le pr veşte ca atare îtro oda e pl ă de u
fu cu ros
21 Gue
321
pătruzător, do oae grosola vor tra ş ş vor
vedea de treabă, al tre lea, de o plăadă a
subţ re,, va trăda o turburare ecurată Năr le lu vor
aduleca ereu, cu el şte, rosul pe care, parese, ar
trebu să îcerce să ul s tă ş pe care se va strădu de
f ecare dată săl facă să adere, pr tr o cuoaştere a
exactă, la rosul său st gher t Acestu fapt se
datoreşte fără îdo ală îprejurarea că o preocupare
adîcă te îp ed că să te plîg de durere de d ţ Cîd
bu ca suferea astfel, pe frutea e lată ş ov curgea
sudoarea, ăclă du şuv ţele albe de păr ş , dacă
credea că u era î oda e exclaa : ͣAh ! e
îgroz tor !" dar dacă o ză rea pe aa, îş adua
'ua decît toată eerg a ca să şteargă de pe faţa
urele durer sau, d potr vă, repeta aceleaş va ete,
îsoţ dule cu expl caţ care dădeau retrospect v alt
îţeles acelora pe care aa le
putuse auz :
´Ͷ Ah ! fata ea, e îgroz tor să sta î pat pe soa
rele ăsta fruos, cîd a vrea să te duc să te pl b ,
plîg de c udă îpotr va prescr pţ lor voastre , Dar u
putea îfrîa geaătul pr v r lor e , sudoarea de pe
frute, tresăr rea covuls vă, ua decît îă buş tă, a
ebrelor e
Ͷ Nu ă doare, ă plîg petru că u stau b e,
î s t părul răvăş t, e greaţă, a lov t de perete
Iar aa, la p c oarele patulu , ţ tu tă de această
sufer ţă ca ş cu pătruzîd cu pr v rea această fru
te îdurerată, acest trup care tă u a boala, ea ar f tre
bu t ^să sfîrşească pr a o at ge, pr a o lua cu s e,
aa spuea :
Ͷ Nu, ă cuţă, o să te lăsă să sufer astfel, o
să găs ceva, a rabdă o cl pă, î îgădu să te î
brăţ şez fără să te şt ?
Aplecîduse deasupra patulu , cu p c oarele îu a
te, pe juătate îgeuch ată, ca ş cu pr u l ţă
ar avea a ulţ sorţ de a zbut să se îpl ească
darul pas oat al f ţe sale, ea pleca spre bu ca toată
v aţa e , î faţa e , ca îtru cal c u pe care l ît dea,
îpodob t cu rel efur de grop ţe ş de cute atît de pa
s oate, atît de dezolate ş atît de g gaşe, îcît u şt a
dacă erau săpate de dalta uu sărut , al uu susp
sau
++
al uu surîs Ş bu ca, îcerca, la rîdul e , să ş î
t dă spre aa faţa , care era atît de sch bată îcît,
fără îdo ală, dacă ar f avut puterea să asă d casă,
a f reeuoscuto decît după paa de la pălăr e ură
sătur le e parcă se s leau îtro străda e care o
îdepărta de or ce, să se potr vească, ca î acele
şed ţe de odelaj, uu au t odel pe care ul
cuoştea A ceastă ucă a sculptorulu se aprop a de
sfîrş t, ş dacă faţa bu c , se îpuţ ase, î aceeaş
ăsură se ş îăspr se V ele care o străbăteau parcă u
erau acelea ale arure , c ale ue p etre a
zgruţuroase Veş c aplecată îa te d pr c a
greutăţ de a resp ra ş î acelaş t p îdo tă d cauza
obosel , faţa e ec opl tă, redusă, cupl t de expres vă,
parcă era, îtro sculptură pr t vă, aproape pre stor că,
ch pul aspru, v olaceu, roşcova, dezădăjdu t al vreue
sălbat ce paz ce de orît Dar opera u era îcă pe
deatregul săvîrş tă î ură, va trebu să o sparg ,
apo să cobor î acest orît Ͷ pe care la păz t cu
atîta greutate, cu acea zgîrc re cupl tă
îtruu d acele oete cîd, potr v t expres e
populare, u a şt căru sfît să te îch , f dcă
bu ca tuşea ş străuta ult, a urat sfatul ue rude
care susţ ea că, dator tă spec al stulu X, va f î tre
z le î afară de or ce pr ejd e Oae de lue spu
aseeea lucru despre ed cul lor, ş sît crezuţ , aşa
cu Fraşo se credea î reclaele d z are Spec al stul
sos cu trusa lu pl ă de toate gutura ur le cl eţ lor să ,
ca burduful lu Eol Bu ca refuză răsp cat să se lase exa
ată Iar o , st gher ţ d pr c a spec al stulu care
se derajase degeaba, ea supus dor ţe sale dea e
v z ta asur le respect ve care aveau totuş c El
susţ ea cotrar ul, spuîd că grea sau col cele,
boala de ă sau d abetul sît o boală de as
ed bu tă El spuea f ecăru a : ͣIată u coret pe
care ar pl ăcea s ă l r evăd N u aş teptaţ pr ea
ul t Vă vo scăpa de el cu cîteva pucte de foc"
Ne gîdea, f r eş te l a cu totul al tceva uotuş , e
î tr ebar ă : ͣSă e scape de ce ?" î puţ e cuv te,
toate asur le oastre erau bolave ; el u se îşeală
decît puîd lu crul la prezet Căc îcă a doua z ,
exaeul ş pasa
+
etul său prov zor u îş îpl ră efectul F ecare a
vea gutura ul ostru Cu îl îtîl pe stradă pe tata
scuturat de accese de tuse, surîse la gîdul că u e
şt utor ar putea crede că boala se datora terveţ e
sale Ne exa ase î oetul î care era deja
bolav
Boala bu c pr leju ultora ocaz a să a feste o
s pat e exces vă sau eîdestulătoare, care ea sur
pr s tot atît de ult ca ş îprejurarea dator tă căre a
u ş alţ e descopereau legătur de c rcustaţă
sau ch ar de pr ete e pe care u le a f bău t Do
vez le de teres date de ce ce veeau ereu să se
foreze, e destă u au grav tatea ue bol pe care
pîă acu o desluş se îdeajus, o despărţ se de
le de pres dureroase îcercate î aprop erea bu
c , îşt ţate telegraf c, suror le e u se ur ră d
Cobray Descoper seră u art st care le oferea
şed ţe de uz că de caeră exceletă, î aud ţ a
căre a credeau că găsesc, a b e decît la căpătî ul
bolave , o reculegere, o îălţare dureroasă, a căror
foră avu darul dea se părea eob şu tă Doaa
Sazerat scr se ae , dar ca c eva de care o logodă
str cată pe eaşteptate (ruptura era dreyfus sul) ea
despărţ t pe vec î sch b, Bergotte ve să petreacă
z l c cîteva ore cu e
î plăcuse totdeaua să se ac ueze cîtva t p î ace
eaş casă ude u trebu a să facă efortur , altădată ca
să vorbească fără să f e îtrerupt, ar acu ca să tacă
îdelug, fără să f e sol c tat să vorbească Căc era
grav bolav, u spueau de albu ur e, ca bu ca
După spusele altora, avea o tuoare Slăbea văzîd cu
och ; urca cu greutate scara oastră ş o cobora îcă
ş a aevo e Deş se spr j ea de paraclîc, se pot c
ea adesea ş cred că ar f stat acasă, dacă u s ar f
t terrîut că ar p erde cu desăvîrş re ob ce ul, pos b l tatea
de a eş , el, ͣoul cu bărbuţă", pe carel cuoscuse,
u de ult, spr te Nu a vedea de loc ş se îp e
d ca ch ar la vorbă
Dar î acelaş t p, d potr vă, total tatea operelor
sale cuoscute ua de l teraţ pe t pul cîd doaa
Swa patroa sf oasele lor străda de îprăşt ere,
acu spor te ş puter ce î och tuturor, dobîd se o
+*
ea poe tă putere de expas ue î arele publ c
Fără îdo ală, se îtîplă ca u scr tor să ajugă ce
lebru ab a după oarte Dar el as stă îcă î v aţă ş
î t pul îa tăr lu treptate, dar lete spre
oartea pe care îcă o at sese, la aceea a operelor
sale spre Keue U autor ort e cel puţ lustru
fără oboseală Străluc rea uelu său se opreşte la
p atra orîtulu Glor a u l pl ct seşte î surz ea
soulu veş c Dar î pr v ţa lu Bergotte, at teza u
era pe deatregul îpl tă El tră a îcă îdeajus
ca să sufere de pe ura tuultulu M şcă îcă, deş
cu greutate, î t p ce operele lu , zburdal ce ca şte
f ce pe care le ubeşt , dar a căror t ereţe v e ş plăcer
zgootoase te obosesc, tîrau z l c o ad rator la
p c oarele patulu său
V z tele pe care le făcea acu cădeau petru
e cu cîţ va a prea tîrz u, căc ul a ad ra atît
de ult Ceea ce u e î cotraz cere cu acea
creştere a reuelu său O operă a rareor pe de a
tregul îleasă ş v ctor oasă, fără ca aceea a uu alt
scr tor, îcă obscur, să f îceput să subst tu e î cîteva
ţ a d f c le u ou cult acelu a care aproape a
sfîrş t să se puă I cărţ le lu Bergotte pe care le
rec tea adesea, frazele sale erau atît de l pez î och
e ca propr le ele de , ca ob lele d oda a ea ş
trăsătur le* de pe stradă uoate lucrur le se desluşeau
lese î ele, dacă u aşa cu le văzuse totdeaua, cel
puţ aşa cu ob şu a dea le vedea acu Or , u
scr tor ou îcepuse să publ ce şte opere î care
raportur le d tre lucrur se deosebeau atît de ult de
acelea care le legau de e, îcît u îţelegea
aproape c d ce scr a Spuea de p ldă : ͣFurtuur le
de strop t ad rau bua îtreţ ere a şoselelor" (ceea ce
era uşor, lueca dea lugul acestor şosele) ͣcare
poreau d c c î c c ute de la Br ad ş de la
Claudel" Atuc u a îţelegea c, căc ă
aşteptase la u ue de oraş ş el î dăduse uul
de persoaă Dar s ţea că u fraza era prost
alcătu tă, c eu u sît destul de tare ş de spr te
ca să erg pîă la capăt î re lua avîtul, ă
ajuta cu î le ş cu p c oarele ca să ajug la
puctul de ude vo vedea raportur le o
325
d tre lucrur Dar de f ecare dată, cîd ajugea aproa
pe la juătatea fraze , cădea d ou ca a tîrz u
la cazară, cu pr lejul exerc ţ ulu căru a se spuea
port c Nu e a puţ adevărat că avea petru oul
scr tor ad raţ a pe care o are u cop l stîgac ,
căru a se pue ota zero la g ast că, faţă de altul a
îdeîat c De atuc la ad rat a puţ pe
Bergotte a căru l pez e sa părut că este o
suf c eţă A fost u t p cîd recuoştea de buă
seaă lucrur le cîd le p cta Froet ş u le
recuoştea cîd le p cta Reo r
Oae de gust e spu astăz că Reo r este u
are p ctor d veacul al XlXlea Dar af rîd acest
lucru, u tă u pul ş că a trebu t ult, ch ar î pl veac
al XXlea, ca Reo r să f e socot t drept a rt st Ca să
reuşească să f e astfel recuoscuţ , p ctorul or g al, ar
t stul org al, procedează ca ocul şt urataetul cu
p ctura, cu proza lor, u e totdeaua plăcut Cîd a ter
at, spec al stul e spue : ͣPr v ţ acu Iată că lu
ea (care a fost creată o dată, c de atîtea or de cîte
,or sa v t u art st or g al) se îfăţ şează cu totul
deoseb tă de cea veche, dar foarte l pede N şte fee
trec pe stradă, deoseb te de cele de altădată,
deoarece sît şte Reo r, d ace a î care r efuza
od oară să vede fee urăsur le de aseeea sît
şte Reo r, ş apa, ş cerul : dor să e pl bă î
pădurea care seaăă cu aceea care î pr a z se
părea or ce afară de pădure, ş de p ldă o tap ţer e cu
ulte, uaţe, dar î care l p seau toca uaţele
propr pădur lor Aşa este u versul ou ş trecător,
care toca a fost creat Va dura pîă la v toarea
catastrofă geolog că, pe care o vor dezlăţu u p ctor
ou sau u scr tor ou, or g al
Cel cel îlocu se î och e pe Bergotte u ă
obosea pr coereţa, c pr outatea, perfect
coeretă, a raportur lor pe care u ă ob şu se să
le urăresc Puctul, totdeaua acelaş , ude s ţea că
recad, d ca det tatea f ecăre op t r p e care
trebu a să o fac De alt ter , cîdo datăd tr o e
putea ur ăr pe scr tor pîă la capătul fraze sale,
ceea ce! vedea era~ totdeaua de u co c;de* u
adevăry de u*
+/
farec, aseeea acelora pe care le găs se od oară
î lectura lu Bergotte, dar a desfătătoare Mă gî
dea că, acu cîţ va a , Bergotte î ofer se o
pr e re a lu aseeea cu aceea pe care o
aştepta de la uraşul său Ajugea să ă îtreb
dacă este oarecare adevăr î această deoseb re pe care o
face totdeaua ître artă, care u este a îa tată
ca pe t pul lu Hoer, ş şt ţa cu progrese cot u
Poate că arta seaăă, d potr vă, î această
pr v ţă, cu şt ţa ; f ecare ou scr tor or g al se
pare î progres faţă de acela care l precedase ; ş c e
spuea că peste douăzec de a , cîd vo şt să
îsoţesc, fără să obosesc, pe oul scr tor de astăz u
se va v altul, î faţa căru a actualul se va grăb să^l
ajugă pe Bergotte? Ia vorb t acestu a d ură
despre oul scr tor El ă dezgustă a puţ de el
îcred ţîdu că arta lu e zgruţuroasă, uşoară ş
goală, decît povest du căl văzuse, seăîd, le t
cu Bloch Această ag e se prof la de acu îa te pe
pag le scr se ş u a a socot t costrîs la
osteeala de al îţelege Dacă Bergotte la vorb t de
rău, cred că a făcuto a puţ d geloz e petru succesul
său, decît d ecuoaşterea opere sale Nu c tea
aproape c Aproape cea a are parte a gîd r lu
trecuse d te î cărţ le sale Slăb se, ea ş cîd ar f
fost operat de ele Ist ctul său de Reproducere ul a
îdea la act v tate, acu cîd dăduse aproape tot ce
gîdea Ducea v aţa vegetat vă a uu covalescet, a
ue lehuzş ; och să fruoş stăru au e şcaţ ,
oarecu îărur ţ , ca och uu o ît s pe alul
ăr care pr veşte îtro vagă rever e f ecare c val
Nu îcerca c o reuşcare f dcă ă teresa a
puţ decît od oară să stau de vorbă cu el Era î
aseeea ăsură oul ob ce ur lor, îcît, o dată ce le
adoptase, cele a s ple ca ş cele a luxoase î
deveeau cîtva t p d spesab le Nu şt u cel îdeă
să v ă îtî a oară, dar î ură veea î f e care z
petru ot vul că ve se î aju Sosea l ; o acasă ca
ş cu sar f dus la cafeea, ca să u se vorbească, ca
să poată Ͷ rareor Ͷ vorb ,'astfel îcît a f putut, la
ura ure , găs u se că îh rea oastră îl
eoţ oează sau că place să stea de vorbă
OÈ
cu e, dacă a f vrut să trag vreo cocluz e de pe
ura ue aseeea as du tăţ , dar ea u era d fe
retă ae , ses b lă la or ce putea f pr v t ca u
oag u adus bolave sale Ş spuea I f ecare z :
ͣNu u ta a cu seaă să ulţueşt "
A pr t Ͷ ateţ e d scretă de fee e, ca cea ul
pe care l serveşte, ître două şed ţe de poză, tova
răşa uu p ctor Ͷ supl et gratu t la acelea pe care
le făcea soţul e , v z ta doae Cottard Veea să e
ofere ͣcaer sta" e , ar dacă prefera u bărbat,
avea să ͣporească î căutarea" lu , ba a ult, î faţa
refuzulu ostru e spuse că ădăjdu a cel puţ că
asta u era d partea oastră o ͣscuză", cuvît care î
luea e îseaă u fals pretext ca să u pr o
v taţ e Ne îcred ţa că profesorul, care u vorbea
c odată acasă de bolav lu , era atît de tr st ca ş cu
ar f fost vorba de ea Se va vedea a tîrz u că dacă
asta ar f fost adevărat, ar f îseat totodată prea pu
ţ ş prea ult, d partea celu a ecred c os ş
celu a recuoscător soţ
Oferte tot atît de folos toare ş espus a eoţ o
ate pr a era lu (care era o îb are a cele a
îalte tel geţe, a cele a ar buătăţ ş a ue
expres d cele a fer c te) î fură adresate de arele
duce oşte tor de Luxeburg îl cuoscuse la Balbec
ude ve se să o vadă pe ua d ătuş le lu , pr c pesa
de Luxeburg, cîd era doar cote de Na ssau Se
îsurase peste cîteva lu cu ferecătoarea f că a uu
alt pr c pe de Luxeburg, peste ăsură de bogată, căc
era f ca u că a uu pr c pe căru a î aparţ ea o
îtrepr dere esă de fă ă I ura aceste căsător ,
areleduce de Luxeburg care avea cop ş l adora pe
epotul său Nassau, ceru Caere să aprobe ş reuş ca
acesta să f e recuoscut drept areduce oşte tor
Ca î toate căsător le de acest so , or g ea aver este
o p ed că, după cu este ş cauza ef c etă î
a tea de acest cote de Nassau ca de uul d ce
a rearcab l t er d cîţ a îtîl t, stu t îcă de
pe atuc de o dragoste ohorîtă ş răsuătoare petru
logod ca lu A fost foarte şcat de scr sor le pe
care u îcetă să le s cr e cît t p bu ca fu
bolavă, ş î
+,
saş aa, eoţ oată, repeta, tr stă, o expres e a
are sale : ͣSev ge u sar f expr at a b e"
î z ua a şasea, aa, ca să asculte de rugă ţ le
bu c , trebu să se despartă u oet de ea ş să s
uleze că se duce să se od hească Aş f vrut ca Fra
ţo se să u se şte, petru ca bu ca să adoară I
c uda rugă ţ lor ele, ea eş d o da e ; cu steţ ea
ş pes sul e o cos dera p erdută Ar f vrut dec
să dea toate îgr j r le cu put ţă Dar se spusese că
ve se u lucrător electr c a, foarte vech la f ra lu ,
cuatul patroulu său, st at î ob lul ostru, ude
veea de ulţ a să lucreze, ş a cu seaă de Ju
p e Acest lucrător fusese cheat îa te ca bu ca să
se f îbolăv t M se pare că sar f putut să se spu
ă să plece sau să aştepte Dar protocolul Fraşo se u
îgădu a aseeea purtare, ar f fost cuv c oasă cu
acest o de treabă, starea bu c u a avea c o
portaţă Cîd, peste u sfert de oră, exasperat, a
dus să o caut î bucătăr e, a găs to stîd de vorbă
cu el pe pal erul scăr de serv c u, a căre uşă era desch să,
procedeu care avea avatajul de a îgădu , dacă uul
d o veea, de a s ula că toca avea să se des
partă, cu eajusul dea pr c u şte curete îgroz
toare Fraşo se se despărţ dec de lucrător, u fără
să f str gat după el şte copl ete, pe care le
u tase, petru soţ a lu ş cuatul său Gr jă
caracter st că, de la Cobray, dea u f l ps tă de
del cateţe, pe care Fraţo se o purta ch ar î pol t ca
exteră Negh ob îş îch pu esc că ar le d es u
ale feoeelor soc ale sît o uată ocaz e de a
pătrude a adîc î su fletul oeesc ; ar trebu ,
d potr vă, să îţeleagă că toca coborîd î
adîe ea ue d v dual tăţ , ar avea sorţ să
pr ceapă aceste feoee Fraţo se repe tase de
de or grăd arulu d Cobray că războ ul este cr a
cea a esăbu tă ş c u preţu eşte a ult decît
v aţa Or ", cîd zbuc războ ul rusojapoez, Şe s ţea
st gher tă faţă de ţar, petru că u trase î războ
ca să ajută pe ͣb eţ ruş ", ͣde vree ce e
al eţaseră cu e ", spuea ea Nu găsea că e del cat
faţă de N colae al IIlea care avusese totdeaua ͣcuv
te atît de bue petru o " ; era u efect al acelu aş
cod
329
care ar f îp ed cato să refuze de la Jup e u păhăruţ
care şt a că va ͣzădăr c d gest a", ş dator tă căru a,
î preaja orţ bu c , ar f crezut că săvîrşeşte u
lucru tot atît de oralde care cos dera că Fraţa este
v ovată f dcă răăsese eutră faţă de Japo a, dacă
u sar f dus să se scuze î persoaă faţă de acest brav
lucrător electr c a care se oste se atît de ult
A scăpat d fer c re foarte repede de f ca Fra
ͻţo se care avea să l psească a ulte săptăî La
ob şu tele sfatur care se dădeau la Cobray fa l e
uu bolav : ͣN aţ îcercat o călător e cît de că,
sch barea aerulu , redobîd rea pofte de îcare"
etc, ea adăugase deea aproape u că pe care
aue ş o făur se ş pe care o ş repeta or de cîte or o
vedea , fără să' obosească de fel ca ş cîd ar f vrut
să o îf gă î capul altora : ͣAr f trebu t să se
îgr jească îcă de la îceput" Ea u preco za
u so de cură a degrabă decît alta, cu cod ţ a ca
aceasta să f e Iar Frafo se vedea că se dădea
prea puţ e doctor bu c Cu, după ea, ele u slujesc
decît săţ str ce stoacul, era fer c tă, dar a ult
îcă u l tă Avea î sudul Fraţe şte ver Ͷ relat v
bogaţ Ͷ a căror f că îbolăv duse î pl ă
adolesceţă, ur se la douăzec ş tre de a ; î aceşt
cîţ va a , tatăl ş aa, se ru aseră cu doctor le, cu
doctor , cu peregr ăr le, d tro ͣstaţ ue" terală îtr
alta, pîă la deces Or , asta se părea Frafo se u so
de lux d partea acestor păr ţ , ca ş cu ar f avut
ca de curse, u castel E îş ş , or cît erau de îh ţ , se
îdreau cu aseeea cheltu el Sărăc seră, p eduseră
tot, a cu seaă averea cea a de preţ, cop lul lor, dar
le plăcea să repete că făcuseră petru ea atît, ba a
ult decît oae ce a bogaţ î ăgulea îdeoseb
razele ultrav olete, la acţ uea cărora o expuseseră pe
eoroc tă de a ulte or pe z , t p de a ulte
lu uatăl, îgîfat î durerea sa de u so de glor e,
apuca să vorbească ueor de f ca lu ca de o stea de
Operă petru care se ru ase Fraco se u era
ses b lă la~ atîta puere î sceă ; aceea care
îsoţea boala bu c se părea ca săracă, buă petru
o boală pe scea uu c teatru de prc*v c e
, )
La u oet dat, ure a se răsfrîse asupra och
lor bu c Cîteva z le, u a văzu deloc Och e u
erau c decu ace a a ue oarbe c răîeau ace aş
A îţeles că u a vede, ua după c udăţe a su
pîsulu cu care te îtîp a cu desch dea uşa, pîă
ce lua îa ca să spu buă z ua, surîs care îcepea
prea de vree, ş stăru a e şcat pe buzele e , f x, dar
totdeaua d faţă ş îcercîd să f e văzut d toate
părţ le, căc u a avea ajutorul pr v r ca sl îdrepte,
să d ce oetul, d recţ a, săl puă la puct, săL
facă să var eze pe ăsură ce îţ sch ba locul sau cel
ce tra îş od f ca expres a ; căc răîea s gur fără
u surîs al och lor care ar f îtors oarecu de la el ate
ţ a v z tatorulu , ş dobîdea astfel, î stîgăc a lu , o
portaţă covîrş toare, dîd pres a ue aab l tăţ
exagerate Apo vederea reve dea b elea ş boala ră
tăc toare trecu de la och la urech Cîteva z le, bu ca
fu surdă Cu î era teaă dea f surpr să de trarea
eaşteptată a cu va, pe care u lar f auz t trîd (deş
era culcată dea lugul peretelu ), îtorcea ereu brusc
capul spre uşă Dar şcarea' gruazulu era stîgacer
căc u te^ ob şu eşt î cîteva z le cu aseeea, răstur
are a rîdu el , dacă u dea pr v şte zgoote, cel
puţ dea asculta cu och î sfîrş t, durer le scăzură,
dar greutatea dea se expr a spor Era s l ţ să o
pue să repete aproape tot ce spuea
Bu ca, dîduş acu seaa că o a îţelege,
reuţă dea a rost u s gur cuvît ş stătea e ş
cată Cîd ă zărea, avea u so de tresăr re ea ce că
rora le l pseşte deodată aerul, vrea să vorbească, dar
art cula doar şte suete care u se puteau îţelege
Stăpî tă atuc de îsăş eput ţa e , lasă să cadă
capul pe peră, se lugea î pat, cu faţa gravă, de ar
ură, cu le e şcate pe cearşaf, sau ocupîdu
se
de u lucru cu totul ater al ca acela de a ş şterge
degetele cu bat sta Nu vo a să gîdească Apo , îcepu
o ag taţ e stăru toare Dorea ereu să se scoale Dar o
îp ed ca eît putea, de teaă ca u cuva să ş
dea seaa eă este paral zată îtr o z , cîd o
lăsase
o cl pă s gură, a găs to sculată, î căaşa de oapte^
îcercîd să desch dă fereastra ´
331
Cîd o văduvă care se arucase î are fusese sal
vată la Balbec, îpotr va vo ţe e , ea î spusese
(îp să poate de ua d acele pres ţ r pe care le
c t ueor î sterul totuş atît de edesluş t al v eţ
oastre orga ce, dar î care parese că se răsfrîge v
torul), că u poate f cruz e a are ca aceea de a
sulge o dezădăjdu tă de la oartea pe care a dor t
o ş dea o reda art r ulu e
Ab a a avut t pul să o spr j pe bu ca, ea sus
ţ u îpotr va ae o luptă aproape brutală, apo î
v să, după ce o aşezase cu forţa îtru fotol u, îcetă
dea a vrea, dea a regreta, faţa e deve epăsă
toare ş îcepu să ş cureţe cu gr jă f rele de blaă pe
care le lăsase pe căaşa e de oapte u atou cu
care o acoper se
Pr v rea e se sch bă cu totul, adesea el şt tă, du
oasă, rătăc tă, u a era pr v rea e de altădată, c pr
v rea ursuză a ue fee bătrîe care spuea prost
uot îtrebîd o dacă u dorea să o p eptee, Fra
co se sfîrş pr a se cov ge că bu ca î sol c ta acest
lucru Ea aduse şte per , şte p epte , apă de colo e,
u capot Spuea: ͣAsta o poate slăb pe doaa Ae
dee, dacă o p eptă; or cît de slab a f , poţ f totuş
p eptăat" Ad că, u e şt c odată prea slab astfel î
cît altc eva, î ceea cel pr veşte, să u te poată p ep
tăa Dar cîd a trat î oda e, a văzut î î le
e loase ale Fraţo se , îcîtată, ca ş cu ar f fost
pe cale să redea bu c săătate, sub revărsarea uu
păr îbătrî t care avea puterea de a îdura cotac
tul p epteulu , u cap care, capab l de a sta î poz ţ a
care se dăduse, se ăru a îtru vîrtej eîcetat î care
sle rea puter lor altera cu durerea M a dat
seaa că se aprop e oetul î care Fraco se avea să
sfîrşească această operaţ e, ş u îdrăzea să o zoresc
spuîdu : ͣDestul", de teaă că u va da
ascultare Dar a repez t î sch b cîd, cu o oceţă
feroce, Fraţo se aprop e o ogl dă, ca bu ca să vadă
dacă e b e p eptăată A fost a îtî fer c t că o
putuse sulge la t p d î le e , îa te ca bu ca,
d aprop erea căre a îdepărtase cu gr jă or ce
ogl dă, să f zăr t d greşeală o ag e a e pe care
u ş o putea
+
îch pu Dar, d păcate, cîd a aplecat peste a
cl pă spre ea ca să sărut această fruoasă frute pe care
Fraco se o obos se atît de ult, ea ă pr v cu u aer
u t, eîcrezător, scadal zat : u ă recuoscuse
După părerea ed culu , era u s pto că coges
t a cerebrală progresa Cre erul trebu a degajat Cottard
şovă a Frafo se ădăjdu a o cl pă că se vor pue ve
tuze ͣclar f cate", ale căror efecte le căută î d cţ oarul
eu, dar u putu da de ele Ch ar dacă ar f spus sca
r f cate î loc de clar f cate, ş tot ar f găs t adject
vul, căc ul căuta c la l tera c, c la spuea, îtr
adevăr, ͣclar f cate", dar scr a (ş credea pr urare că
aşa se scr e) ͣesclar f cate" Cottard preferă l p to r le,
ceea ce o decepţ o a Cîd a trat peste cîteva ore
la bu ca, l p ţ de ceafa, de tîplele, de urech le e , c
şerp egr se suceau î părul e îsîgerat, ca î acela al
Meduze Dar pe faţa e pal dă ş îpăcată, cu desvîrş re
e şcată, a văzut och e fruoş de altădată,
desch ş , lu oş ş l şt ţ (poate ş a îcărcaţ cu
tel geţă decît îa te de a se f îbolăv t, petru
că, cu u putea vorb , u avea vo e să se şte,
îcred ţa ua och lor gîdul e , gîdul care poate
reîv a ca pr geeraţ e spotaă dator tă cîtor va
p cătur de sîge pe care le scoţ ), och e blîz ş l ch z
ca ule ul, pe care focul d ou apr s, care ardea, lu a
î faţa bolave u versul recucer t L ştea e u a
era îţelepc uea d sperăr , c a ădejd Ea îş dădea
seaa că î este a b e, vo a să f e prevăză toare, să
u şte, ş dăru ua u surîs fruos, ca să şt u
că se s te b e, ş strîse uşor îa
Şt a c t de dezgustată era bu ca văzîd uele a
ale, cu atît a ult cîd ura să le îdure cotac
tul Şt a că suporta l p tor le avîd î vedere u folos
super or De aceea Fraco se ă exaspera cîd î repeta
cu acel rîs pe care îl a faţă de u cop l pe care vre săl
fac să se joace: ͣOh ! c le j god care şuă pe
doaa", ceea ce îsea, pe deasupra, să te porţ fără
respect cu bolava oastră, ca ş cu ar f căzut î co
p lăr e Dar bu ca, a căre faţă adoptase v tej a l ş
t tă a uu sto c, c avea aerul că aude
După ce l p tor le fură scoase, cogest a cot uă d
păcate d ce ce a gravă Ma rat că toca
acu, cd bu c era at t de rău, Frajo se d spărea
or ce oet Îş coadase o toaletă de dol u ş u
vo a sa o Iacă pe cro toreasă să aştepte, v aţa celor
a ulte fee , totul, ch ar cea a are supărare,
duce la o probă
Cîteva z le a tîrz u, pe c d dorea, aa ă
cheă to ul opţ , ş spuse cu eajaetele
g gaşe pe care, î ar le îprejurăr , ce copleş ţ de
ó adîcă durere le a festă ch ar faţă de cele a ă
rute ecazur ale altora: '
$ Iartăă căţ turbur soul
$ Nu dorea, a răspus, trez duă
Era de buă cred ţă Marea sch bare pe care o
pr leju eşte î o trez rea d so se datoreşte a
puţ faptulu că e troduce î v aţa l pede a coşt
ţe , cît acelu a de a e face să p erde a t rea lu
a cerute î care od hea tel geţa oastră,
ca î fudul opal al apelor Gîdur le, parte îvălu te
pe care plutea îcă a acu o cl pă, îtreţ eau î
o o şcare cu totul îdestulătoare, ca să le f pu tut
desea cu uele de veghe Dar trez rea se poeeşte
atuc î: faţa ue terfereţe a eor e Cur d, î
spue so, căc u e a aduce a te de ea Iar
cîd luceşte acea stea străluc toare care, î cl pa
trez r , "lu ează î ura celu ce doare îtreg soul
său, ea îl face să creadă, t p de cîteva secude, că
u era so, c veghe ; stea căzătoare, la drept vor b d,
care , a cu lu a e ex steţa c oasă, dar ş
îfăţ şăr le v sulu ş îgădu e doar ca cel ce se trezeşte
săş spuă: ͣA dor t"
Maa ă îtrebă cu o voce atît de g gaşă, îcît
parcă se teea şă u facă rău, dacă u ar obos
prea ult să ă scol, ş îgî e îa:
Ͷ Săraul eu cop l, de acu îa te u te ve a
putea b zu decît pe tatăl tău ş pe aa ta
A trat î oda e îcovo ată î se cerc pe pat,
altă f ţă decît bu ca, u so de a al care sar f
îpodob t cu părul ş s ar f culcat î aşterutul e , gî
fî a, geea, scuturîd plapua cu zvîrcolel le lu Pleoa
*
pele erau îch se ş toca petru că u se îch deau
b e, a degrabă decît petru că se desch deau, lăsau
să se vadă u colţ d albul och ulu , turbure, urduros,
reflectîd îtuer cul ue v z u orga ce ş a ue su
fer ţe lăutr ce uoată această frăîtare u se
adresa ouă, pe care u e vedea, c u e cuoştea
Dar dacă u a era decît u a al care se şcă a c ,
ude era bu ca ? Recuoştea tot uş fora asulu e ,
care acu u a era proporţ oat cu restul feţe , dar
pe al căru colţ stăru a o alu ţă, îa care dădea
plapuele la o parte cu u gest care ar f îseat
altă dată că ele o st gheresc ş care acu u îsea
c
Maa ă rugă să aduc puţ ă apă ş oţet ca s ude
frutea bu c , s gurul lucru care o răcorea, credea ea,
care vedea cu îcerca săş dea părul la o parte Dar
se făcu se pr uşă să v Vestea că bu ca îş
tră eşte ult ele cl pe se rspîd se ua decît î casă
Uul d acele ͣsupl ete" pe care le aduc î oe
tele excepţ oale ca să uşurez oboseala seator lor, da
tor tă căru fapt ago le au ceva sărbătoresc, toca des
ch sese ducelu de Guerates, care, răîîd î at ca
eră, îtrebă de e; a putut scăpa de el
Ͷ uoca a auz t, scupe do, aceste veşt a
cabre Aş vrea să strîg, î se de s pat e, îa ta
tălu dueavoastră
Ma scuzat, vodd greutatea de a l deraja î
acest oet Doul de Guerates p ca parcă î cl pa
î care plec î călător e Dar era atît de pătrus de î
seătatea pol teţe pe care eo făcea, îcît aceasta î
ascudea restul ş vo a să tre cu or ce preţ î salo
Ob şu a îdeobşte să ţ ă la depl ă îpl re a fora
l tăţ lor cu care hotărîse să c stească pe c eva ş puţ
î păsa dacă bagajele erau făcute sau s cr ul era gata
Ͷ Laţ cheat pe D eulafoy? Ah! are greşeală
Dacă at f spus, ar f ve t petru e, u refu
ză c, deş a refuzato pe ducesa de Chartres Vedeţ ,
ă s tuez categor c deasupra ue pr c pese de sîge I
faţa orţ , sîte de alt ter cu toţ egal , adăuga
el, u ca să ă cov gă că bu ca deveea egala lu ,
dar poate dîdu ş seaa că o coversaţ e prelug tă
cu
pr v re la flue ţa lu asupra lu D eulafoy ş la îtî e
.
tatea lu asupra ducese de Chartres ar f de prea bu
gust
De alt ter , sfatul lu u ă ră Şt a că î casa
Gueraţ lor uele D eulafoy era totdeaua c tat
(doar cu ceva a ult respect) ca acela al uu ͣfur zor"
fără pereche Iar bătrîa ducesă de Morteart, ăscută
Guerates (e cu eput ţă să îţeleg de ce îdată ce
e vorba de o ducesă se spue aproape totdeaua:
ͣbătrîa ducesă de", sau, d potr vă, cu u aer f ş
ͣWatteau", dacă e tîără, ͣ ca ducesă de"), preco za
aproape î ch p eca c, cl p d d och , î cazur le
grave: ͣD eulafoy, D eulafoy", ca ş cu a avea
evo ede îgheţata ͣPo re Blache" sau de prăj tur le
ͣRebattet, Rebattet" Dar u şt a că tata toca îl
chease pe D eulafoy
î acest oet aa, care aştepta cu erăbdare
şte baloae cu ox ge care aveau să îlesească resp
raţ a bu c , tră î at caera ude u şt a că va da
de doul de Guerates, Aş f vrut săI ascud or
ude Dar cov s că c u este a eseţ al, u
poate de alt ter ăgul a ult ş u este a
d spesab l ca să eţ ă reputaţ a de desăvîrş t ge
t lo, ă luă cu putere de braţ ş deş ă apăra ca
îpotr va uu v ol, repetîd: ͣDo ule, doule", ă
tîrî spre aa, spuîdu : ͣVreţ să faceţ area
c ste de a ă prezeta ae dueavoastră?"
dera d puţ cîd rost cuvîtul: are Era atît de
cov s că c stea era de fapt petru ea, îcît u se
putu opr de a surîde, î t p ceş lua o utră de
c rcustaţă Na avut îcotro, la prezetat, ceea
ce dezlăţu îdată d parte şte teeele, şte
salutur ad e , ş era cît pe ac să îceapă toată
cereo a copletă a salutulu Avea de gîd să tre ş
î vorbă cu ea, dar aa, copleş tă de durerea e , î
spuse să v îdată ş c u răspuse frazelor doulu
de Guerates care, aşteptîduse să f e pr t î v z tă
ş poe duse d potr vă, lăsat s gur î
at caeră, ar f sfîrş t pr a eş , dacă î acelaş
oet u l ar f văzut trîd pe Sa tLoup care
sos se ch ar î acea d eaţă la Par s ş ve se î grabă
să se foreze de starea bu c ͣAh! asta buă!"
exclaă vesel ducele, pr zîduş epotul de u
asture pe care era cît pe a c săl rupă, fără să
/
se s ch sească de prezeţa ae care străbătea d ou
at caera I c uda îh r sale s cere, cred că lu
Sa tLoup u părea rău să ev te dea ă vedea, date
f d set etele pe care le purta Plecă tîrît de u
ch ul său care, avîd să spuă ceva foarte îseat,
ş f d c t pe ac să plece la Doc eres d această pr
c ă, u a putea de bucur e căş putuse cruţa asee
ea deraj ͣAh! dacă c eva ar f spus că aş avea
decît să străbat curtea ca să te găsesc a c , aş f crezut
că este o are păcăleală; cu ar spue pr eteul tău
Bloch, o festă î toată legea" Ş , î t p ce se depărta
eu Robert pe carel ţ ea de uăr: ͣOr cu, repeta el, se
vede că a pus îa pe fu a spzuratulu sau ca aşa
ceva ; are oroc a" Nu că ducele de Guerates ar f
fost prost crescut, d potr vă Dar era d ce ce u sît
î stare să se puă î locul altora, ce seaăă î această
pr v ţă cu ce a ulţ ed c ş c ocl care, după ce au
adoptat o utră de c rcustaţă ş au spus: ,,Sît o
ete foarte dureroase", te au îbrăţ şat la evo e ş
teau sfătu t să te od heşt , pr vesc o ago e sau o î
orîtare ca o reu ue odeă a ult sau a
puţ restrîsă, ude, cu o jov al ta te u oet îă
buş tă, caută cu och persoaa căre a î pot vorb de
c le lor trebur , pe care o pot ruga să prez te alte a
sau căre a pot ͣsă ofere u loc" î trăsura lor, ca ͣsă o
ducă acasă" I t p ce se fel c ta de ͣvîtul bu" carel
îp sese pîă la epotul său, ducele de Guerates fu
atît de rat de pr rea totuş atît de f rească a ae ,
îcît declară a tîrz u că ea este tot atît de dezagreab lă
pe cît este tata de pol t cos, că are ͣabseţe", î t pul
cărora parcă c u aude ce se spue ş , după părerea
lu , ea u este î apele e ş poate ch ar c î toate
ţ le După cîte sa spus, b evo totuş să atr bu e
asta î parte îprejurăr lor, ş să declare că aa se
păruse foarte ͣafectată" de această îtîplare Dar avea
îcă î p c oare tot restul salutur lor ş al plecăc u lor de
adăratelea pe care fusese îp ed cat să le ducă la
bu sfîrş t ş ş dădea de alt ter atît de puţ seaa
de ceea ce era durerea ae , îcît îtrebă î ajuul
îorîtăr , dacă aş vrea să îcerc să o d strez
22
Ͷ Guerates ö
U cuat al bu c care era călugăr, ş pe care uI
cuoştea, telegraf e î Austr a ude se afla căpete a
c ulu său ş , dobîd d pr tr o favoare excepţ oală
îgădu ţa, sos î z ua aceea Copleş t de tr steţe, c tea
lîgă pat şte rugăc u ş ed taţ , fără săş despr dă
totuş och sfredel tor de pe bolavă Îtru oet
cîd bu ca era fără cuoşt ţă, vederea tr steţ acestu
preot î făcu rău, ş la pr v t Copăt rea ea îl
u , ş atuc se petrecu ceva c udat Îş îpreuă î
le pe faţă ca u o absorb t îtr o ed taţ e dureroasă,
dar dîduş seaa că vo abate och de la el, a
văzut că lăsase u c spaţ u ître degete î oetul
î care pr v r le ele îl părăseau, a zăr t och ul său
pătruzător care prof ta de acest adăpost al î lor saleͣ
ca să observe dacă durerea ea este s ceră Stătea
acolo, la pîdă, ca la ubra uu cofes oal îş dădu
seaa cl văd ş îch se îdată, eret c, gr lajul pe care
l lăsase îtredesch s La revăzut a tîrz u, dar ître
o a a fost c odată vorba de acest oet
Cove se tac t ître o că u observase că ă
pîd se Preotul, ca ş ed cul de ebu , are totdeaua
o îcl are de judecător de strucţ e Care este, de
alt ter ,, pr eteul, or cît de scu p ar f , î trecutul
ostru cou, care să u f avut d acele oete
despre care a găs că e a cood să e cov ge că
lea u tat ? '
Med cul făcu o jecţ e cu orf ă ş ceru şte ba
loae de ox ge ca să uşureze resp raţ a Maa, doctorul,
sora le ţ eau î îă, ş îdată ce uul se golea, l se
dădea altul Ieş se o cl pă d oda e Cîd a îtors,
a aflat parcă î faţa ue u îsoţ tă î surd ă
de u urur esfîrş t, bu ca parcă e adresa u lug;
c tec de fer c re care uplea oda a, rap d ş uz cal A
îţeles îdată că u era a puţ coşt et ş eca c,,
ca ş horcă tul de a ad eaur Poate reflecta îtr o slabă;
ăsură vreo al are provocată de orf ă Se datora a
cu seaă, aerul ea trecîd î acelaş ch p pr broh ,
ue sch băr de reg stru a resp raţ e L berată de îdo ta
acţ ue a ox geulu ş a orf e , răsuflarea bu c u
se a trudea, u a geea, c lueca, v oa e, pat îd
spre flu dul desfătător Poate că răsuflarea ses b lă, ca
aceea a vîtulu î flautul ue trest , se îb a î acest
,
cîtec cu vreuele d acele susp e a oeeşt care,
l berate la aprop erea'orţ , fac să bu eşt şte pres
! e sufer ţă sau de fer c re la ce ce u a s t c,
ş adaugă u accet a 'elod os dar fără să sch be
r tul, aceste lug fraze care se îalţă, se r d că ş a
ult, apo cade d ou, ca să se avîte arăş , d p ep
tul uşurat, î urăr rea ox geulu Apo , ajus la asee
ea îălţ e, prelug t cu atîta putere, acest cîtec
îb at cu u urur de rugă ser tă î voluptate parcă
se oprea dea b elea î uele oete ca u zvor
care seacă
Cîd avea o are supărare, Fraco se îcerca evo a
atît de ut lă, dar u poseda arta atît de s plă dea o
expr a Cos derîdo pe bu ca dea b elea p erdută,
Frajo se ţ ea să e îpărtăşească pres le e Nu şt a
decît să repete : ͣî pare foarte rău", cu acelaş to cu
care spuea cîd îcase prea ultă supă de var ză :
ͣParcă s t o greutate la stoac", ceea ce î aîdouă
cazur le era a f resc decît părea ea să creadă Atît de
slab tălăc tă, durerea e u era a puţ puter că,
agravată de alt ter de supărarea că f ca e ,
reţ ută la Cobray (căru a tîăra par z aă î spuea
acu, cu d spreţ, ͣla ţară", ude s ţea că dev e
ͣţăracă") u putea de buă seaă să se îtoarcă să as ste
Ia cereo a fuebră, care pres ţea Fraco se că trebu e
să f e ceva superb Şt d că u prea e desch de a,
covocase d a te petru or ce îtîplare pe Jup e î
toate ser le d t pul săptăî Şt a că el u va f l ber
la ora îorîtăr Vo a cel puţ să o ͣpovestească", la
îtoarcere
uata, bu cul, uul d ver oştr stăteau de*veghe
a ulte opţ ş u a eşeau d casă Devota
etul lor sfîrşea pr a adopta o ască de
d fereţă, ş esfîrş ta trîdăv e î jurul aceste ago î
făcea să deb teze aceleaş cuv te ce sît edespărţ te de o
şedere prelug tă îtru vago de dru de f er De
alt ter , acest văr (epotul străătuş ele), î trezea
atîta at pat e cît ş er ta, ş cît era îdeobşte de
st at
îl ͣgăsea " totdeaua î îprejurăr grele, ş era atît
´de el ps t de lîgă ur buz , îcît fa l le, pret zîd
!" are săătatea şubredă, î c uda îfăţ şăr sale zdra
vee, voc joase ş bărb de ge st, îl cojurau totdeaua

cu per frazele de r goare, să u v ă la îorîta re
Şt a d a te că aa, care se gîdea la alţ î to ul
durer e cele a eărg te, î va spue,, sub altă
foră, ceea ce el se ob şu se să audă ereu spu
du se :
Ͷ Făgădu eşte că u ve ve ͣî e" Fo pe
tru ͣea" Cel puţ u te du ͣacolo" uea rugat să u v
I zadar ; el era totdeaua cel d tî ͣacasă", d care
pr c ă se dăduse î alt ed u porecla pe care o go
ra de ͣ c flor , c coroae" îa te de a se duce
ͣpeste tot", ͣse gîd se totdeaua la toate", ceea c e
atrase urătoarele cuv te : ͣDu tale u ţ se spue
ulţuesc"
$ Ce spu ? îtrebă cu voce tare bu cul care ca
surz se ş u auz se ceva d ceea ce vărul eu toca
î spusese tat
$ N c, răspuse vărul Spuea doar că a pr t
az d eaţă o scr soare de la Cobray, ude e u t p
ͻ îgroz tor, ar a c u soare aproape prea cald
$ uotuş baroetrul e destul de scăzut, spuse tata
$ Ude spu că e t p urît ? îtrebă bu cul
$ La Cobray
$ Ah ! u ă ră, căc or de cîte or e u rît a c , e
fruos la Cobray, ş vers Duezeule! vorb ţ de
Cobray ; vaţ gîd t săl vest a pe Legrad ?
$ Da, u vă a frăîtaţ , sa făcut, răspuse vărul
eu, a căru obraj brozaţ de o barbă prea deasă sur
seră percept b l, de ulţu re că se gîd se la acest
lucru
I acest oet, tata se repez , a îch pu t că
starea bolave se îbuătăţ se sau se îrăutăţ se Era
doctorul D eulafoy, care toca sos se uata se duse săl
pr ească î saloul alăturat, ca pe actorul ca re
trebu a să v ă să joace Nu fusese cheat să o îgr jească,
c să costate, ca u so de otar Doctorul D eulafoy a
putut f , îtradevăr, u are ed c, u uat profesor
; adăuga acestor felur te rolur î care era super or
altora, u altul î care fu t p de patruzec de a fără
pereche, u rol tot atît de or g al ca oral stul,
caragh osul sau tatăl ob l, acela dea costata ago a sau
oartea Nuele său prevestea deja de tatea cu care
va deţ e rolul, ş cîd
*)
serv toarea spuea : doul D eulafoy, te credea la Mo
l ere La de tatea at tud cocura, fără să lase să f e
văzută, lăd erea ue tal îcîtătoare O faţă prea fru
oasă s e era aort zată de adaptarea la şte îpre
jurăr dureroase I ob la sa red gotă eagră, profeso
rul tra, tr st fără exagerare, u rostea u s gur cuvît
de îgîîerecare ar f părut s ulată ş c u săvîrşea
'cea a că fracţ ue îpotr va tactulu La căpătî ul
uu ort, el ş u ducele de Guerates eca arele se
or După ce o pr v pe bu ca fără să o obosească, ş cu
acel pr sos de rezervă care îsea o pol teţe la adresa
ed culu curat, spuse î şoaptă cîteva cuv te tat , se
îcl ă respectuos î faţa ae , căre a a s ţ t că tata
se stăpîea să u spuă : ͣProfesorul D eulafoy" Dar
acesta îtorsese deja capul, evrîd să supere ş eş î
ch pul cel a fruos d lue, luîd fără îcojur oo
rar ul care se îîă Navusese aerul căl văzuse ş o
îş e ea îtrebat u oet dacă l îîase, atîta
îdeîare de scaator folos se ca sl facă să d spară;
fără să p ardă totuş c d grav tatea lu a degrabă,
spor tă do are cosultat î red gotă lugă cu reverur
de ătasă, cu capul său fruos pl de o ob lă copăt
re, îcet eala ş v o c uea lu arătau că, dacăl a aş
teptau îcă o sută de v z te, u vo a să a bă aerul grăb t
Căc era îsuş tactul, tel geţa ş buătatea Acest o
e et u a este Alţ ed c , alţ profesor lau putut
egala, poate ch ar lau îtrecut Dar ͣrolul", î care şt
ţa lu , îsuş r le sale f z ce, îalta sa educaţ e îl făceau
să b ru ască, u a ex stă, d l psă de uraş care ar
t şt ut săl deţ ă Maa c ul zăr se pe doul D eu
lafoy, căc tot ce u era bu ca u ex sta petru ea î
a tesc (at c pez a c ) că la c t r, ude a fost văzută
ca o arătare supraaturală, aprop duse sf oasă de or
rît parcă pr v d o f ţă careş luase zborul ş era de
parte de ea, tata spuîdu : ͣbătrîul Norpo s a fost
acasă, la b ser că ş la c t r, a scăpat o co s e foarte
portată petru el, ar trebu să spu u cuvît, care
lar şca espus", cîd abasadorul se îcl ă î faţa ,
aa u fu î stare decît săş aplece cu du oş e faţa care
pu plîsese Cu două z le a îa te Ͷ ş ca să at c pez
îcă,' o dată, îa te de a ă reîtoarce î aceeaş cl pă la
*$
patul ude bolava ago za Ͷ î t p ce bu ca oartă
era vegheată, Fraco se care u tăgădu a dea b elea
ex steţa str go lor, se sper a la cel a c zgoot, spu
ea : ͣM se pare că este ea" Dar î loc de teaă, aceste
cuv te trez ră o eărg tă g găş e î aa care ar f
ţ ut atît de ult ca orţ să se îtoarcă, să o a bă ue
or pe aa e l gă ea
Ca să ă îtorc acu la acele cl pe de ago e :
$ Şt ce eau telegraf at suror le e ? îtrebă bu
cul pe vărul eu
$ Da, Beethove, sa spus, e de pus î raă, u
ă' ră
$ B ata ea soţ e care ţ ea atît de ult la ele,
spuse
bu cul ştergîduş o lacr ă Nu trebu e să f supăraţ
pe ele A spus totdeaua că sît ebue de legat Ce s
a
îtîplat ? Nu a daţ ox ge ?
Maa spuse :
Ͷ Dar atuc aa va îcepe arăş să răsufle greu
Med cul răspuse :
Ͷ Nu, efectul ox geulu va a dura îcă o bucată
de vree, vo reîcepe îdată
M se părea că aseeea cuv te u sar f rost t dacă
arf fost vorba de o ur budă, că, dacă acest efect bu
avea să dureze, se putea face ceva petru v aţa e Şu e
ratul ox geulu îcetă cîteva cl pe Dar va etul fer c t
al răsuflăr ţîşea ecote t uşor, ch u t, e sprăv t, re
îcepîd ereu Ueor , se părea că totul sa sfîrş t,
răsuflarea se oprea, f e pr acele sch băr de octavă
care apar î resp raţ a celu ce doare, f e pr tro ter
teţă f rească, u efect al aestez e , progresul asf x e ;
vreo slăb c ue a Doctorul luă d ou pulsul bu
c , dar, ca ş cu u afluet ş ar f adus tr butul ue
ape secate, u cîtec ou se lega de fraza îtreruptă, care
cot ua pe alt d apazo, cu acelaş avît es l t C e şt e
dacă, fără ca bu ca să f fost coşt etă de ele, atîtea
stăr fer c te ş du oase copr ate de sufer ţă u scă
pau acu d ea, ca acele gaze a uşoare pe care le+aî
îăbuş t t p îdelugat ! S ar f spus că tot ce avea ea
să e spuă se revărsa, că se adresa ouă cu această
prol x tate; cu această grabă, cu aceasta efuz ue Lap
*+
c oarele patulu , zgudu tă de toată suflarea aceste ago ,
eplîgîd dar ueor scăldată î lacr , aa îcerca
dezădejdea l ps tă de or ce gîd a uu fruz ş b c u t de
ploa e ş îtors de vît M sa spus să şterg och îa
te dea ă duce să o îbrăţ şez pe bu ca
$ Dar credea că u e a vede, spuse tata
$ Nu poţ şt c odată, răspuse doctorul
Cîd buzele ele o at seră, î le bu c se fră
îtar, u f or lug o străbătu toată, f e reflex,* f e că
uele g găş au h perestez a lor care recuoaşte, pr
vălul coşt eţ , ceea ce aproape au evo e de s
ţur ca să îdrăgească Bu ca se r d că deodată pe juă
tate, făcu o sforţare v oletă ca c eva careş apără v aţa
Fra50 se u putu îdura acest spectacol ş zbuc î
hohote de plîs Aducîdu a te de ceea ce spuse
ed cul, a vrut să o goesc d oda e î acest oet,
bu ca desch se och Ma repez t la Fraţo se ca să
ascud lacr le, î t p ce păr ţ e sar adresa bu
c Zgootul ox geulu îcetă, ed cul se depărta de
pat Bu ca ur se
Peste cîteva ore, Fra5o se putu p eptăa, petru ul
t a oară ş fără săl facă să sufere, acel păr fruos care
îcăruţea doar ş păruse pîă acu a tîăr decît ea
Dar acu, d potr vă, ua el puea cuua bătrî
eţ pe faţa ît er tă de pe care d spăruseră zbîrc tur le,
zgîrc reă, uflătur le, tes uea, îdo tur le, pe care de
atîţ a a le adăugase sufer ţa Ca î t pur le îdepăr
tate cîd păr ţ e î aleseseră u soţ, pur tatea ş supu
erea î deseaseră cu g găş e trăsătur le, obraj strălu
c d de o ădejde epr hă tă, de u v s de fer c re, ch ar
de o ev ovată vesel e, pe care a le d struseseră îcetul
cu îcetul V aţa retrăgîduse d e , luase cu s e dez lu
z le sale Pe buzele bu c parcă se aşezase u surîs Pe
acest pat fuebru, oartea, ca sculptorul d evul
ed u, o culcase sub îfăţ şarea ue fete
CAPIuOLUL AL DOILEA
V z ta Albert e Ͷ Perspect va ue

căsător bogate petru u pr ete a
lu Sa tLoup Ͷ Sp r tul Gueraţ lor î
faţa pr c pese de Para V z tă c udată la
doul de Charlus Ͷ îţeleg d ce î ce
a puţ caracterul său Ͷ Patof
roş a ducese "
Deş era ua o du că de toaă, reăscuse,

ex steţa era tactă î faţa , căc d eaţa,
după o ser e de z le plăcute, fusese o ceaţă rece care
u se r d case decît către a ază Or , sch barea
t pulu e de ajus să creeze d ou luea ş pe o
îş e Od oară, " cîd vîtul sufla î că ul eu,
asculta, cu aceeaş eoţ e, lov tur le lu î chepeg ca ş
cu, aseeea vest telor lov tur t de arcuş cu care
îcepe S fo a î do or, ar f 'fost cheăr le
rez st b le ale uu ta c d est Or ce sch bare
văd tă a atur e oferă o trasforare aseăătoare,
adaptîd dor ţele oastre aro zate odulu ou al
lucrur lor Îcă d cl pa deşteptăr ele, pîcla făcuse
d e, î locul f ţe cetr fuge cu eşt cîd t pul
e fruos, u o retras î el, dor c de u colţ şor cu
foc ş de u pat î care să u f s gur Ada fr guros
î căutarea ue Eve sedetare, î această lue
deoseb tă
Itre culoarea ceuş e ş g gaşă a uu pe saj at
al ş gustul ue ceşt de c ocolată, c upr dea toată
or g al tatea v eţj f z ce, telectuale ş orale pe careo
**
adusese a acu u a la Doc eres, ş care, blazoată
cu fora prelugă a uu col c pleşuv, Ͷ totdeaua
ch ar cîd u se putea vedea, Ͷ alcătu a î
e o ser e de plăcer pe deatregul deoseb te de or
care altele, care u se puteau ărtur s uor
pr ete , î sesul că pres le' depăate d belşug
uele î altele care le orchestrau, le caracter zau cu
ult a puter c petru e ş fără şt rea ea,
decît faptele pe care leaş f putut povest D acest
puct de ve dere, luea ouă î care ă cufudase
ceaţa de d eaţă era o lue pe care o cuoştea
acu (ceea ce coferea ş a ult adevăr), ş u tată
de cîtva t p (ceea ce dădea toată frăgez ea) Ş
a putut pr v uele d tablour le cu bruă pe care
eor a ea le dobîd se, a cu seaă şte
ͣd eţ la Doc eres", f e îr pr a z la cazară, f e
altă dată îtru castel îvec at, ude Sa tLoup ă
dusese să petrec două zec ş patru de ore : de la
fereastra, ale căre perdele le r d case î zor z le ,
îa te dea ă culca d ou, î apăruseră, î pr ul,
u călăreţ, î cel: deal do lea (pej l z era subţ re a
uu eleşteu ş a ue pădur al căror rest se p erduse
î l ştea u foră s l ch dă a p ele ), u b rjar
lustru d şte curele, ca acele rare persoaje care ab a
se pot deoseb cu och ul, s l t să se adapteze
elăur tulu ta c al peubrelor, care se vesc
d tro frescă ştearsă
Astăz pr vea aceste a t r d patul eu, căc
ă culcase d ou ca să aştept oetul cîd, prof
tîd de abseţa păr ţ lor e care plecaseră petru
cîteva z le la Cobray, ă gîdea să ă duc ch ar
î acea seară să ascult o că p esă ce se juca la doaa
de V llepar s s După îtoarcerea lor, poate aş a f
îdrăz t să ă duc ; scrupuloasă î respectul pe care]
Purta a t r bu c , aa vo a ca seele de regret
Şa se f a festat l ber, s cer u ar f opr t să
e
s, dar ar f dezaprobat Dacă, d potr vă, aş f co
sultato, scr du la Cobray, u ar f răspus
Pr tru tr st : ͣFă ce vre , eşt destul de are ca să
Şt ce a de făcut", c sar f îv u t că a lăsat s gur a
Par s, ş cîtăr du ş îh rea după a e , ar f
*.
dor t să o u t î d stracţ pe care ş le ar f refuzat ş
de la care îş îch pu a că bu ca, îa te de toate gr
jul e de săătatea ea ş de ech l brul eu ervos, ar
f sfătu t să u ă abţ
Calor ferul cel ou cu apă fusese apr s de d eaţă
Zgootul său eplăcut care scotea d cîd î cîd u
so de sugh ţ avea c o legătură cu a t r le ele
d Doc eres Dar îtîl rea lu prelug tă cu ele î
e, avea săl facă să dobîdească î această după
a ază" aseeea af tate cu ele, îcît or de cîte or
(oarecu dezob şu t de el) vo auz arăş zgootul calo
r ferulu , acestaî va aduce a te de ele
Nua Fraco se era acasă Ceaţa se r d case Z ua
ćeuş e cădea ca o ploa e f ă, ţesea fără îcetare şte
reţele trasparete î care trecător de du că
parcă se arg tau Arucase la p c oarele patulu z arul
( pe care puea să l cupere z l c, cu
coşt c oz tate, de cîd î tr sese u art col care
îcă u apăruse ; cu toată l psa soarelu , tes tatea
lu î arăta că era ab a î to ul după a ez
Perdelele de tul de la fereastră, vaporoase ş
fărî c oase, aşa cu r ar f fost pe u t p fruos,
cupr deau acelaş aestec de g găş e ş de aspr e
ca ş ar p le de l belule ş st cla de Veeţ a
S gurătatea ă apăsa cu atît a ult î această z de
du că, cu cît tr sese d eaţa o scr soare
do şoare de Sterar a Robert de Sa tLoup, pe care
aăsa reuş se săl facă să se despartă de etresa lu ,
după uele dureroase îcercăr e zbut te, ş care d
acel oet fusese tr s, î Maroc, ca să o u te pe
aceea pe care o a ubea de cîtva t p, î scr sese
cîteva rîdur , pe care le pr se î aju, pr care
vestea aprop ata sa sos re î Fraţa, îtru coced u
foarte scurt Cu avea să v ă ua î treacăt la Par s
(ude fa l a lu se teea, fără î do ală, săl vadă
reluîd legătur le cu Rachel), el ă îşt ţa, ca să
arate că se gîdeşte la e, că a îtl t, la uager pe
do şoara sau a degrabă p° doaa de Sterar a,
căc ea d vorţase după tre lu de căsător e Robert,
adueîduş a te de ceea ce spu' sese la Balbec,
sol c tase t ere fee o îhtîl re d
*/
parte Ea răspusese că ar c a bucuros cu e,
îtrua d z lele cîd, îa te dea se îtoarce î Bre
tage, va trece pr Par s î spuea să ă grăbesc,
scr duS doae de Sterar a, căc cu s guraţă că
sos se
Scr soarea lu Sa tLoup u a u t, deş u a
pr se şt r de la el, de cîd, î oetul bol bu c ,
ă acuzase de perf d e ş de trădare Î dăduse foarte
b e seaa, atuc , ce se petrecuse Rachel căre a î
plăcea să aţîţe geloz a (avea ş ot ve lătural ce dea
f supărată pe e), îş cov sese aatul că, î t pul
l pse lu , făcuse îcercăr v clee dea avea relaţ cu
ea Pesee că el cot ua să creadă că lucrul este ade
vărat, dar îcetase dea a f îdrăgost t de ea, astfel
îcît, adevărat sau u, î era perfect egal, £ ua
pr ete a d tre o dă u a Cîd, după ce l a revăzut,
a vrut să îcerc să vorbesc de îv u r le ]u , a
desluş t pe faţa lu doar u surîs blîd ş du os pr
care avea aerul că se scuză, apo sch bă coversaţ a
Nu vreau să spu că u o a văzu pe Rachel, ceva
a tîrz u la Par s Rareor se îtîplă ca făptur le care
au jucat u rol are î v aţa oastră să asă d ea,
deodată , î ch p def t v, c rev săş re a ueor
locul (astfel îcît u cred îtro reîo re a dragoste )
îa te dea o părăs pe vec Despărţ rea lu Sa tLoup
de Rachel î deve se î curîd a puţ dureroasă,
graţ e plăcer potol toare pe care o pr leju a pr etea
sa cerîdu ereu ba Geloz a, care e o prelug re
a dragoste , u poate cupr de ult a ulte lucrur
decît celelalte fore ale ag aţ e Dacă e cu t e,
cîd plec î călător e, tre sau patru ag pe care le
ve p erde de alt ter pe dru (cr sau ded ţe de
pe Pote Vecch o, b ser ca persaă îvălu tă î pîclă etc),
cufărul este destul de pl Cîd te desparţ de o
etresă, de buă seaă că a vrea, pîă ce o ve f
u tat, ca ea să ajugă ob ectul poses u a tre sau
patru bărbaţ carear puteao îtreţ e, 1 ad că de care
eşt gelos : toţ ce pe care u ţ îch pu eşt u
îseaă c Or , faptul că o etresă de care tea
despărţ t îţ cere adesea ba uţ oferă o dee a
copletă a v eţ sale, decît ear da fo le de
teperatură ale bol e Dar acestea
*ö
d ură ar f or cu u se că este bolavă, c tă
vree cel d tî pr leju eşte presupuerea, destul de e
desluş tă, este adevărat, ca delăsata sau cea care te
a lăsat u prea a găs t c e şt e ce protector bogat
De aceea, sol c tarea este îtîp ată cu bucur a
produsă de o acal e î sufer ţa gelosulu ş urată
ua decît de tr terea ba lor, căc u( vre ca ea să
ducă l psă de c, afară de aaţ (de uul d ce
tre aaţ pe care ţ Ͷ ch pu eşt ), t pul ecesar de
a te îtrea puţ tu îsuţ ş dea putea afla, fără
slăb c ue, uele uraşulu Ueor , Rachel se
îtorcea seara, destul de tîrz u, rugîdu l pe fostul e
aat să îgădu e să doară cu el pîăl d eaţa
Aceasta îsea o are îgî ere petru Robert, căc
îş dădea seaa cît de t tră seră totuş îpreuă
ua costatîd că, deş ocupa o buă juătate d
pat, ,u st gherea cu c soul îş dădea seaaj
că ea se s ţea lîgă trupul său de pr ete vech , a
b e decît sar f s ţ t a urea, că se afla arăş lîgă
el Ͷ f e ch ar la hotel Ͷ ca îtro oda e de ult
cuoscută, î care tea ob şu t, î care dor a b e
S ţea că uer , p c oarele, toată f ţa lu , erau petru
ea, ch ar cîd se şca prea ult d pr c a
so e^ sau a lucrulu ce avea de făcut, uul d
acele lucrur atît de perfect uzuale, îcît u pot
st gher , ş perceperea lor sporesc de aseeea se
zaţ a de od hă
Ca să e îtoarce îdărăt, scr soarea lu Robert
tr să d Maroc ă tulbura cu atît a ult, cu cît
c tea pr tre rîd r ceea ce el u îdrăz se să
scr e a lăur t : ͣPoţ să o v ţ îtru cab et, par
t cular, î spuea el £ o tîără ferecătoare, cu u
caracter îcîtător, vă veţ îţelege de ue ş sît
d a te s gur că ve petrece o seară foarte buă" Cu
păr ţ e se îtorceau la sfîrş tul săptăî , sîbătă
sau du că, ş apo vo f s l t să c ez î f ecare seară
acasă, scr sese îdată doae de Sterar a, ca să
propu z ua pe care o va alege, pîă v er sa
răspus că vo pr o scr soare, către orele opt, î
aceeaş seară Z ua ar f trecut destul de repede, dacă
î t pul după a ez care ă despărţea de ea, o v z tă
*,
ar f ve t î ajutor Cîd orele se îvălu esc î co
vorb r t e, u le a poţ ăsura, c ch ar vedea,
ele d spar ş t pul spr te ş escaotat se îfăţ şează
pe eaşteptate d ou ateţ e oastre, foarte
departe de puctul î care îţ scăpase Dar dacă sîte
s gur , preocuparea, îtorcîd spre o oetul îcă
depărtat ş ereu aşteptat,, cu frecveţa ş
u for tatea uu t că t, îparte sau a degrabă
îulţeşte orele cu toate utele pe care u le a f
uărat dacă a f fost î tovărăş a uor pr ete
Coparată, pr îtoarcerea eîcetată a dor ţelor
ele, cu plăcerea arzătoare1 pe care, d păcate, o
vo gusta decît peste cîteva z le cu doaa de
Sterar a, această după a ază pe care o vo sfîrş
s gur, se părea foarte deşartă ş foarte elacol că
Auzea d cîd î cîd zgootul ascesorulu care
urca, dar era urat de u al do lea zgoot, u acela
carel ădăjdu a, opr rea la etajul eu, c altul foarte
deoseb t pe carel făcea ascesorul urîduş calea
avîtată spre catur le super oare care, petru că a î
seat de atîtea or că fugea de al eu cîd
aştepta o v z tă, a răas petru e a tîrz u,
ch ar cîd u a dorea c ua, u zgoot î s e
dureros, î care parcă răsua o set ţă de abado
Obos tă, reseată, ocupată îcă ulte ore cu îdator rea
e străveche, z ua ceuş e îş torcea ceaprazăr a de s def ş
ă îtr sta gîd duă că avea să răî s gur
faţă î faţă cu ea care u ă cuoştea, a b e
decît o lucrătoare care, stalată' lîgă fereastră ca să
a bă a ultă lu ă petru lucrul e , u se ocupă
deloc de persoaa ce se află î oda e Deodată, fără să f
auz t că suase, Fraco se desch se uşa, troducîdo pe
Albert e, care tră surîzătoare, tăcută, ca grasă,
cupr zîd î pl ă tatea trupulu e , pregăt te ca să
cot u să le tră esc, ve d îtru îtîp area ea,
z lele petrecute la acel Balbec ude u ă a
îtorsese c odată Fără îdo ală, or de cîte or
revedea o persoaă cu care legătur le oastre Ͷ or cît
de eîseate ar f Ͷ sau Sc h bat, ave pres a
că as stă la cofrutarea a uă epoc Ca acest lucru
să se îtîple, u e ecesar
39
ë
ca o fostă etresă s^ v ă să e vadă ca pr eteă, e
suf c etă v z ta la Par s a cu va pe care l a cuoscut
È½ de z îtru aue so de v aţă, care a îcetat, f e
ch ar ua de o săptăîă Pe f ecare trăsătură ve
selă, îtrebătoare ş st gher tă a Albert e , putea c t
urătoarele îtrebăr : ͣDar doaa de V llepar s s ͻ?´ Dar
profesorul de das ? Dar cofetarul ?" Cîd se aşeză, sp
area e avea aerul de a spue : ͣDoae, a c u e c
o faleză, î îgădu să ă aşed or cu lîgă dueata,
aşa cu aş f făcut la Balbec" Parcă era o vrăj toare
care oferea o ogl dă a t pulu Seăa î această
pr v ţă, cu toţ pe care revedea rareor , dar care
au tră t od oară a î t tatea oastră Dar cu
Albert e u se îtîpla ua ua ca asta F reşte,
era totdeaua u t cîd o zărea, ch ar 1?! Balbec,
î îtîl r le oastre z l ce, atît era de îdo el că Dar
ab a o putea recuoaşte Despr se d aburul roz
care Ic îvălu a, trăsătur le e eş seră î rel ef ca o
statu e Avea alt ch p, sau a b e z s, avea î sfîrş t u
ch p ; trupul e crescuse Nu a răîea aproape
c d teaca ce o îfăşurase ş pe a căre suprafaţă
v toarea e foră ab a se desea la Balbec
De data aceasta, Albert e se îtorcea la Par s a
devree ca de ob ce I ch p ob şu t, se îtorcea u
a pr ăvara, astfel îcît, deja tulburat de cîteva săptă
î de furtu le care se abătuseră asupra celor d tî
flor , î plăcerea pe care o îcerca, u a despărţea
îtoarcerea Albert e de aceea a aot pulu fruos
Era de ajus să se spuă că ea este la Par s' ş că
a trecut pe la e, ca să o revăd ca pe u tradaf r
pe alul ăr Nu prea şt u dacă ă cupr dea atuc
dorul de Balbec sau de ea, poate dorul de ea era el î
suş o foră leeşă, fr coasă ş ecopletă dea poseda
Balbecul, ca ş cu a poseda u lucru î ch p ater al,
aţ face reşed ţa îtru oraş, ar ech vala cu al poseda
sufleteşte De alt ter , ch ar î ch p ater al, cîd î
ch pu rea ea u o a legăa î faţa or zotulu ar
e stătea e şcată lîgă e, ea 1părea adesea
u tradaf r ca f rav, î faţa căru a aş f vrut să îch d
.)
och , ca să u văd cutare cusur al petalelor ş ca să
jch pu că resp r pe plajă
Pot af ra a c , deş u şt a atuc ceea ce avea
să se îtîple doar a tîrz u, că, f reşte, e a cu te
săţ sacr f c , v aţa fee lor, decît ărc lor poştale, ta
bacherelor vech , ch ar tablour lor ş statu lor Dar p lda
celorlalţ colecţ oar ar trebu să e îveţe să sch bă»
să ave ua o s gură fee e, c a ulte Acele
îb ăr îcîtătoare pe care le real zează o f ată cu
plajă, cu părul îplet t al ue statu , cu o stapă, cu
tot ce d a căru pr c ă ubeşt îtr ua d ele, or
de cîte or ea tră, u tablou îcîtător, aceste îb ăr
u sît prea stab le ură eşte de a b elea cu
fee a, ş u ve a vedea c d ceea ce tea făcut
so ubeşt ; f reşte, geloz a poate îpreua d ou cele
două eleete/ dezb ate Dacă după u t p
îdelugat de v aţă couă, trebu a să sfîrşesc pr a
u a vedea î Albert e decît o fee e ob şu tă;
vreo tr gă a e cu o f ţă pe care ar f ub t o la
Balbec poate ar f fost de ajus să reîtrupeze î ea ş
să aalgaeze cu ea, plaja ş ît derea ăr Dar
aceste îb ăr secudare u e a îcîtă och , c sît
ses b le ş fatale oastre Sub o foră atît de
pr ejd oasă, u a poţ găs că reîo rea u e
de dor t Dar at c pez asupra a lor urebu e doar să
regret a c că a răas destul de cu te 1 ca să f avut
ua colecţ a ea de fee , aşa cu a ua de lor ete
vech , c odată destule î v tr a î care u loc gol
aşteaptă ereu o Jor etă ouă ş a rară
Spre deoseb re de ob şu ta r du ală a v leg atur lor
e , aul acesta veea dea dreptul de la Balbec, ude
îtîrz ase totuş a puţ ca de ob ce N o a văzuse
de ult Cu u cuoştea c uele persoaelor pe
care Ie frecveta la Par s, u şt a c de ea î răs
t pul cîd u veea să ă vadă Acesta era adesea
foarte îdelugat Apo , îtr o z , se vea pe eaşteptate
Albert e ale căre apar ţ roz ş ale căre v z te tăcute
^ f or au des tul de puţ as upr a a ceea ce
putus e a ce î răst pul lor, care stăru a cufudat î
acel îtu
351
er c al v eţ sale pe care och e u prea se s ch seau
săl pătrudă
De data aceasta totuş , uele see parcă
d cau că î această v aţă trebu e să se f petrecut o
seaă do lucrur o , d care trebu a poate doar
Idus că la vîrsta Albert e te' sch b foarte lese De
p ldă, tel geţa e se vădea a b e, ş cîd
a t t de z ua î! care pusese atîta rîvă ca săş
puă deea de al pue pe Sofoele să scr e : ͣScupul
eu Rac e", rîse cea d tî d toată a ͣAdree
avea dreptate, era stup dă, spuse ea, Sofocle ar f
trebu t să scr e : «Doule»" Ia răspus că acel
ͣDoule" ş acel ͣscupe do" al Adree u erau a
puţ hazl dec t al e ͣscupul eu Rac e" ş acel
ͣscupe pr ete" al G sele , dar că, la ura ure ,
stup z erau ua profesor carel pueau pe Sofocle
să adreseze o scr soare lu Rac e A c , Albert e u
a fu de părerea ea Ea uş dădea seaa î ce
ăsură lucrul acesta era o prost e ; tel geţa e se
desch dea, dar u se dez voltase îcă I ea sălăşlu au
outăţ a atrăgătoare; s ţea ceva deoseb t î
aceeaş fată fruoasă care toca se aşezase lîgă
patul eu, ar î aceste l care î pr v re ş î
trăsătur le feţe expr ă vo ţa ob şu tă, o sch bare
de frot, o se covers ue ca ş cu ar f fost
d struse î ele acele rez steţe de care ă zb se la
Balbec, îtro seară, acu depărtată, cîd alcătu a
V pereche s etr că, dar opusă acele a d după
a aza
de astăz , căc atuc ea era culcată, ar eu stătea
lîgă
patul e Vrîd, dar eîdrăz d să ă îcr ed ţez dacă
sar lăsa acu îbrăţ şată, or de cîte or se r d ca să
plece, o ruga să a răîă Ceea ce u era prea
uşor
de obţ ut, căc deş avea c de făcut (altfel ar f
zbugh to), era; o persoaă exactă ş de alt ter pu
ţ aab lă cu e, parcă u ar a f plăcut tovără
ş a ea uotuş , or de cîte or după ce se u ta la ceas,
se aşeza d ou la rugă tea ca,astfel îcîţ petre
cuse a ulte ore cu e ş fără să f cerut c ;
frazele pe care le spuea se legau de acelea pe
care
½ le spusese îrt orele precedete, ş u se
jîtîleau
cîtuş de puţ cu gîdur le, cu dor ţele ele care stă
.+
ru au paralele la f t Nua dor ţăţ e î stare să
p ed ce lucrur le pe care lea spus de a seăa î
rruc tva "cu ceea ce,J gîdeşt u pul zoreşte ş parese
uuuş că vre să cîşt g t p, vorb d de sub ecte cu
totul stră e de acelea care e preocupă Sta de vorbă,
c tă vree fraza pe care a vreo să o rosteşt ar ş f
îsoţ tă de u gest, presupu d ch ar că a făcut acest
gest petru ca să ţ ofer plăcerea lucrulu ed at ş
s JJ ţ potoleşt cur oz tatea pe care o îcerc î legătură
cu reacţîu lej pe care lucrul acesta le ar trez fără să
ͻ ou u cuvît, fără să cer vreo îcuv ţare De buă
seaă, p ubea de loc pe Albert e ; f că a p ele
de afer, ea putea doar ulţu dor ţa ag at vă pe
, care t pul cel( ou îl trez se î e ş care era u
jloc tor ître dor ţele pe care le pot sat sface ar a
cul ară ş aceeaa sculptur ouetale, căc ă făcea
să v sez deopotr vă să aestec carea cu o ater e
d fer tă ş caldă, ş să leg îtru puct, da trupul eu
ît s, u trup d verget, după cu trupul Eve ab a
at gea cu p c oarele şoldul ͣͣlu Ada, pe al căru trup e
aproape perped culară î acele bassorel efur roae
d catedrala de la Balbec care îfăţ şează îtru ch p
atît de ob l ş paş c, ch ar ca o fr ză at că, crearea
fee : Duezeu e pretut de urat î ea ca de do
ştr , de do îgeraş î care recuoşt Ͷ aseeea
acelor făptur îar pate ş îvolburate ale ver pe care
ara^ lea surpr s ş lea cruţat Ͷ doj aoraş d
Herculau, îcă î v aţă î pl veac a XHI lea, tîr du
ş ult ul zbor, obos t, dar cărora u le l pseşte graţ a' la
care te poţ aştepta de la e , pe toată faţada port culu
Or , această plăcere, care, îpl du dor ţa, ar
f scăpat de această rever e, ş pe care aş f căutato tot
at t de bucuros Ja or care altă fee e dacă Ͷ î răs
t pul aceste flecărel fără sfîrş t, cîd î ascudea
Albert e s gurul lucru la care ă gîdea Ͷ aş f
ost îtrebat pe ce se îtee ază poteza ea
opt stă ' legătură cu coplezeţa e pos b lă, poate
aş f răspus că ea se datora (î t p ce trăsătur le
u tate ale voc Albert e deseau d ou petru e
coturul Persoal tăţ e ) apar ţ e uor cuv te care
u făceau
.
parte d vocabularul e , cel puţ î îţelesul pe care
l Ͷ1 dădea acu Cu î spuea că Elst r e prost, ş
protesta :
Ͷ Nu îţeleg , răspuse ea surîzîd, vreau să spu

că a fost prost î acea îprejurare, dar şt u prea
b e
că e u o foarte d st s
După cu, î loc să spuă că golful dela Fota e
bleau este elegat, declară :
Ͷ E pur ş s plu o ͣselecţ ue"
Ve d] vorba de u duel pe care l avusese, î
spuse despre artor e : ͣSît artor de cal tate"',
ş ărtur s , pr v duă, că ar plăcea să ă vadă
ͣpurtîd ustaţă" Merse ch ar atît de departe, ş sorţ
e sau părut atuc foarte ar , îcît rost , cuvît
pe care aş f jurat că ul| cuoştea aul trecut, că
trecuse oarecare ͣrăst p" de cîd o a văzuse pe
G sele Nu vreau să spu că Alber t e ar f posedat
îcă de pe t pul cîd era la Balbec u bagaj foarte
potr v t d acele expres care destă u eso ua decît
că te trag d tro fa l e ÎHstăr tă, pe care a cu a o
aă le tras te f ce sale, aşa cu î dă, pe ăsură
ce creşte ş î îprejurăr portate, propr le e g u
vaerur Se s ţ se că Albert e îcetase dea a f u
cop l cîd, îtro z , ulţu d petru u dar ce se
făcuse, ea răspusese : ͣSît eoţ oată" Doaa Bo
teps u se putuse opr de a aruca o pr v re soţulu
e , care răspusese :
Ͷ Doae, va îpl î cur d patrusprezece a
Nub l tatea a accetuată se văd se cîd, vorb d
de o fată cu apucătur rele, Albert e spusese : ͣN c u
poţ deoseb dacă e fruoasă, are (
faţă" I sfîrş t, deş îcă fată tîără, adopta apucătur
de fee e d ed ul ş de ragul e , spuîd, dacă c e
va făcea gr ase : ͣNu pot săl văd, petru că v e
ş e pofta 1 să le fac", sau dacă c eva se auzase
tîd pe alţ : ͣCur os, cîd o ţ , î see " uoate
astea se trag d cooara soc ală Dar toca ed ul
Albert e u se părea că putea ofer ͣd st cţ a" î
îţelesul î care tata spuea despre cutare coleg de al
său pe care ul cuoştea îcă ş a căru are tel ge
ţă o lăuda : ͣSe pare că e o foarte d st s" Ch ar des
35
pre golf, cuvîtul ͣselecţ ue" se părea tot atît de
copat b l cu fa l a S oet, ca ş cu ar f îsoţ t
de adject vul ͣaturală'* îtr u text ater or cu a
ulte veacur lucrăr lor lu Darw ͣRăst p" se pă
rea îsă de a bu augur I sfîrş t, ev deţa răstură
r lor pe care u le cuoştea, dar î ăsură să îdr
tu ască toate ădejd le, se îfăţ şă cîd Albert e î
spuse cu ulţu rea cu va a căru părere u e d fe
retă :
Ͷ 4 u se putea îtîpla a b e
Socotesc că e cea a buă, cea a elegată soluţ e
Era u lucru atît de ou, o aluv ue dîd de bău t
ch p atît de văd t, şte ocolur atît de capr c oase dea
lugul uor tărîur od oară ecuoscute e , îcît după
ce rost cuv tele ͣdupă părerea ea", a atraso pe
Albert e, ş după ͣsocotesc", a aşezato pe paf
Fără îdo ală, se îtîpla că uele fee puţ cult
vate r tîduse cu u bărbat foarte cu lt, pr esc o
dată cu zestrea lor aseeea expres Ş curîd după
etaorfoza ce urează după oaptea uţ , cîd îş
fac v z tele ş sît rezervate cu fostele lor colege, bag
de seaă cu u re că au deve t fee , dacă decretîd
că c eva este tel get, ele rostesc acest cuvît atr
bu du do dar toca acesta e seul ue sch
băr , ş se părea că deoseb rea era are ître expre
s le o ş vocabularul Albert e pe care o cuoscuse
Ͷ acela î care cea a are îdrăzeală era dea spue
despre o f ţă c udată : ͣE u t p", sau dacă se pro
puea Albert e vreu joc : ͣNa ba de p erdut", sau
dacă cutare pr eteă a e î aducea vreo îv u re pe care
ea o găsea îdreptăţ tă : ͣAh ! adevărat, găsesc că eşt
uată !", fraze d ctate î acest caz de u so de tra
d ţ e burgheză aproape tot atît de veche ca îsuş (
u ş pe care o fată oarecu î ată ş s gură pe
dreptul e le foloseşte, cu se spue ͣî ch p foarte f
resc", ad că petru că lea îvăţat de la aa e , aşa
cu a îvăţat să se îch e sau să salute uoate
acestea le îvăţase de la doaa Boteps, d preuă
cu ura îpotr va evre lor ş respectul petru culoarea
eagră î care eşt îtotdeaua cuv c oasă ş cu
trebu e, ch ar ară ca să o f îvăţat foral, dar aşa cu
scat de cu r îd ăscuţ tă c r p tul păr ţ lor lor,
'astfel îcît e
355,
îş ş dev şte scat autet c Or cu, ͣseleeţ ue"
:sa părut aloge, ar ͣsocotesc" îcurajator ´ Albert e
u a era aceeaş , aşadar poate u va acţ oa, u va
reacţ oa î acelaş ch p
Nu ua că o a ubea, dar c u a avea
să ă te, cu aş f putut tee la Balbec, că aş,d s
truge î ea o pr ete e care u a ex sta petru e
Nu a îcăpea c o îdo ală că deve se de ult,
t p foarte d feret î dădea seaa că petru ea
u a făcea de loc parte d ͣ ca badă", î care
altădată ă strădu a atît de ult ş fusese apo atît
de fer c t că reuş t să f u ad s Apo , cu c u
a avea, ca la Balbec, u aer de s cer tate ş de buă
tate, u îcerca ar scrupule ; totuş , cred că ´ ceea
ce a făcut să ă hotărăsc, fu o ult ă descoper re f
lolog că Cot uîd să adaug o ouă ver gă laţulu ex
ter or al cuv telor sub care î ascudea dor ţa t
ă, î t p ce Albert e stătea acu pe colţul patulu ,
vorbea de ua d fetele d ca badă, a ărută
decît celelalte, dar pe care o' găsea or cu destul de
fruoasă ͣDa, î răspuse A bert e, are aerul ue
c useu ' Nu îcape îdo ală că, atuc cîd a
cuoscuto pe Albert e, cuvîtul ͣuse" î era ecu
oscut E veros l că, dacă lucrur le ş ar f urat cursul
lor oral, ea u lar f îvăţat c odată ş aş f văzut,
î ce ă pr veşte, c u eajus, căc u cuosc altul a
or p lat Cîd îl auz , îcerc o durere de d ţ , ca ş
cu a f luat o bucată prea are de gheaţă î gură Dar
la Albert e, fruoasă cu era, pîă ş cuvîtul ͣuse"
u putea d splace î sch b, sa părut că
destă u eşte, dacă u o ţ ere exter oară, cel puţ ua
lăutr că D păcate, era ora la care ar f trebu t să
au răas bu de la ea, dacă aş f vrut ca ea să ajugă la
t p acasă petru c ă ş ca să ă scol destul de
devree petru a ea, pe care o pregătea Fraşo se,
căre a u plăcea să aştepte ş pesee că găsea
potr v c uu a d art colele codulu e , faptul că, î
l psa păr ţ lor e , Albert e î făcea o v z tă care se
prelugea atît de ult ş care avea să îtîrz e
F a t ă t ă r ă , ' Ja p o a
./
totul Dar aceste arguete căzură î faţa cuvîtult
ͣuse" ş a grăb t să spu:
$ Ich pu eşteţ că u sît de loc gîd l c os, a pu
tea să ă gîd l o oră îtreagă ş c aş s ţ
$ Adevărat ?
$ ue as gur
Ea îţelese, fără îdo ală, că af raţ a ea este expre
s a stîgace :a ue dor ţ , căc , aseeea cu va careţ
óferă o recoadaţ e pe care u îdrăzeşt să o sol c ţ ,
dar căru a cuv tele tale au doved t că ţ ar putea f de
folos :
Ͷ Vre să îcerc ? îtrebă ea cu o u l tate de fee e
$Dacă vre , dar atuc ar f a cood să te ît z
'ca luea pe pat
$Aşa ?
$Nu, vîrăte sub plapuă
$Dar u sît prea grea ?
Cu sfîrşea această frază, uşa se desch se ş Fra^ se
tră aducîd o, lapă Albert e ab a avu t pul să se
aşeze d ou pe scau Poate Frafo se alesese acest o
et ca să e îfude, ş ascultase la uşă sau se u tase
ch ar pe gaura che Dar avea evo e să fac aseeea
presupuere, ea putuse reuţa dea se îcred ţa cu
och de ceea ce st ctul e pesee că pres ţ se
îdeajus, căc , tră d îtrua cu e ş cu păr ţ e ,
teaa, prudeţa, ateţ a ş ş rete a sfîrş seră pr a o
face să e cuoască st ct v ş aproape d vîator, aşa
cu cuoaşte ar arul area, vătorul, vîatul ş cel
puţ , adesea, bolavul, dacă u ed cul, boala uot ce
reuşea ea să şt e ,ar f putut ulu tot atît de ult ca ş
starea îa tată a cuoşt ţelor celor d at ch tate, avîd
î vedere jloacele aproape ex stete de, foraţ e de
care d spueau aceşt a (ale e u erau a ueroase)
ş se ărg eau la'uele cuv te, alcătu d ab a a
douăzecea parte d coversaţ a oastră a c ă (culese î
zbor de ş tras se deforate la
bucătăr e) Iar eror le e ca Ş ale lor se datorau a
degrabă, ca î basele î care Plato credea, ue false
cocepţ a lu ş uor de precocepute, decît
jloacelor ater ale eîdestulătoare Astfel, ch ar î
z lele oastre, cele a ar descoper r ce pr veşte
oravur le sectelor au putut f făcute
357
de u savat care u d spuea de c u laborator, de c
u aparat Dar dacă st ghereala rezultîd d s tuaţ a
e de slugă ar f îp ed cato dea dobîd o şt ţă
d spesab lă arte care era scopul Ͷ care costa î
a e îfuda cou eîdue rezultatul aceste acţ u Ͷ
costrîgerea reuş se ş a b e ; p ed ca u se ulţu se
ua să u zădăr cească avîtul, c cotr bu se foarte
ult î această pr v ţă Fără îdo ală, Fraşo se ue
gl ja c u eleet ajutător, acel al d cţ u ş al at tu
d de exeplu Cu (căc u credea c odată ceea ce
spuea ş o dorea ca ea să f crezut), ad tea fără
ubră de îdo ală ceea ce or c e de cod ţ a e î povestea
a absurd ş putea î acelaş t p să e j gească de le,
î aşa ăsură felul e dea asculta aserţ u le oastre do "
vedea eîcrederea e , accetul cu care povestea (căc
vorb rea d rectă î îgădu a să e adreseze fără răutate
cele a ar ofese) spusele ue bucătărese care sto
r s se căş ae ţase stăpî ş obţ use de avataje
tratîdu î faţa lu drept ͣbalegă", îcît vădea că asta
era petru ea l teră de a( Fraco se adăugă ch ar :
ͣDacă aş f fost stăpîă, aş f s ţ t j g tă" Deş a
vea de la îceput prea ultă s pat e petru doaa
de la etajul al patrulea, î zadar da d uer , ca la
u bas everos l, la această poveste d e o p ldă atît
de rea ; povest toarea spuîdo, şt a să adopte toul
sobru
ş tă os al cele a d scutab le ş a exasperate af r
aţ !
După cu u scr tor ajug adesea la o putere de
cocetrare de care ar f scut t reg ul l bertăţ pol t ce
sau al aarh e l terare, cîd sît îcătuşaţ de t ra a
uu oarh sau a ue poet c , de străş c a regulelor
prosod co sau a ue rel g de stat, tot astfel Fraţo se,
eputîdue răspude îtru ch p expl c t, vorbea ca
u res as ş ar f scr s ca uac t Şt a să cupr dă î a
puţ ch ar dedt o frază, îtro tăcere, î ch pul cu aşe
za u ob ect, tot ce u putea expr a dea dreptul îtro
frază, pe care o putea îcr a fără să e acuză
Astfel, cîd sa îtîplat să las d ebăgare de
seaă pe asă, pr tre alte scr sor , ua pe care ea
ar f trebu t să o f văzut, de p ldă petru că se vorbea de
ea cu o rea vo ţă care presupuea ua tot atît de are
la adresa e d partea dest atarulu cît ş d aceea a
expe
358
d torulu , seara, dacă ă îtorcea îgr jorat ş ă ducea
dea dreptul î oda a ea, pe scr sor le ele b e rîdu
te îtru teac perfect, docuetul copro ţător î '
zbea de la îceput och cu u putuse să u zbească
pe ace a Fraf o se , aşezat de ea deasupra teaculu ,
aproape la o parte, îtro ev deţă care era u l baj,
avea elocveţa lu , ş ă făcea să tresar îcă de la
uşă, ca u ţ păt Ea excela î potr v rea acestor puer î
sceă e te să foreze pe spectator, î l psa
Fraco se , îcît el afla că ea şt e totul, cîd fee a îş
făcea apo trarea Avea arta totodată ge ală ş
răbdătoare a lu Irv g ş a lu Freder c Leaître, de a
face astfel să gră ască u ob ect eîsufleţ t Ţ îd, î
acest oet, deasupra Albert e ş a ea lapa
apr să care u lăsa î ubră c ua d depres u le
îcă v z b le pe care trupul t ere fete le săpase pe
plapuă, Fraţo se avea aerul *
½ Faţa Albert e u era păgub tă de această
lu ă, care destă u a pe obraj acelaş luc u îsor t ce
ă îcîtase la Balbec Această faţă a Albert e al căre
asablu avea ue or , afară, u so de paloare, vădea,
d potr vă, pe ăsură ce lapa le lu a, şte
suprafeţe colorate cu atîta străluc re ş atît de
u for, atît de rez stete ş atît de etede, îcît le a
f putut aseu cu caraţ a puter că a uor flor U t
totuş de trarea eaş teptată a Fraco se , a exclaat
:
Ͷ Cu, a ş ve t cu lapa ? Doae, ce lu ă
ve!
Scopul eu era, fără îdo ală, de a ascude tur
burarea pr cea dea doua frază ş de a scuza î
tîrz erea pr cea d tî Fraco se răspuse cu o cu
pl tă ab gu tate %
$ Să st g ?
$ St g ? î strecură la ureche Albert e, fere
cîduă pr v o c uea s plă cu care, luîdu ă î
acelaş t p drept stăpî ş copl ce, s ua această
afjraţ e ps holog că, pe toul îtrebător al ue pro
blee graat cale
J
uablou de la Luvru de p ctorul Prud'ho (1758Ͷ1823)
.%
După ce Fraţo se eş se d oda e ş Albert e se
aşezase d ou pe pat :
Ͷ Şt de ce a teut, a spus, dacă cot uă
astfel, u ă vo a putea opr să u te sărut Ͷ^ Ce
are eoroc re !
Na dat îdată urare aceste v taţ , altul ar f
pututô găs ch ar de pr sos, căc Albert e avea o pro
uţ e atît de carală ş atît de g gaşă, îcît, doar vor
b duţ parcă te săruta U cuvît al e era o favoare,
ar coversaţ a e te acoperea cu sărutăr uotuş , această
v taţ e era foarte plăcută M ar f fost ş dacă ar
f făcuto altă fată fruoasă de aceeaş vîrstă ; dar
faptul că Albert e era acu atît de acces b lă î
pr leju ă a ult decît o plăc ere, o alăturare de a
g purtîd pecetea fruuseţ M a adus a îtî
a te de Albert e î faţa" plaje , aproape p ctată pe
fodul ăr , eavîd petru e o ex steţă a re
ală decît acele v z u de teatru ude u şt dacă a
aface cu actr ţa care socoteşt că trebu e să se vească,
cu f gurata care o îlocu eşte î acest oet, sau u
a cu o pro ecţ e Apo fee a autet că se despr sese
d fasc colul lu os, ve se spre e, dar ua ca
să dau seaa că u era c decu î luea reală,
atît de acces b lă dragoste pe cît presupuea î tabloul
ag c Aflase că u e cu put ţă să te at g de ea,
să o săruţ , că putea doar sta de vorbă cu ea, că petru
e u era o fee e, după cu s trugur de jad, po
doabă ecoest b lă a eselor de altădată, u sît stru
gur Dar ată că, îtr u al tre lea pla, se îfăţ şa,
reală ca a doua oară cîrsd o cuoscuse, dar acces b lă
ca îtî a oară; acces b lă ş cu afît a del c o asă, cu cît
crezuse ult t p că u era Pr sosul eu de şt ţă a
v eţ (a v eţ a puţ otova, a puţ s plă decît o
crezuse la îceput), ducea î od prov zor u la agos
t c s Ce poţ af ra, cîfă vree ceea ce crezuse pro
bab l la îceput, sa văd t fals î ură ş , î al tre lea
rîd este adevărat D păcate, ajusese la capătul
descoper r lor ele cu Albert e I or ce caz, ch ar dacă
la jloc ar f fost atracţ a roaţ oasă a acele îvă
ţătur a ue a ar bogăţ de plaur descoper te
uul după altul de v aţă (acea atracţ e opusă acele a pe
360
care Sa tLoup o gusta î t pul c elor la R vebelle,
dea regăs pr tre ăşt le, pe care ex steţa le suprapu
sese pe u ch p l şt t, şte trăsătur pe care le ţ use
od oară sub buzele sale), a şt că a săruta obraj A ber
t e era u lucru cu put ţă, era petru e o plăcere
poate îcă a are decît aceea de a săruta Ce deose
b re ître o fee e de care ua trupul ostru se l p e
şte petru că ea este ua o bucată de care, ş a poseda
t ăra fată pe' care o zărea pe plajă cu pr eteele e , î
uele z le, fără să şt ăcar petru ce a degrabă î
aceste z le decît î cutare altele, ceea ce te făcea să tre'
ur că o ve a revedea V aţa îţ destă u se, b e
vo toare, tot roaul aceste fet ţe, îţ îpruutase ca să
o vez , u struet opt c, apo altul, ş adăugase dor
ţc carale acopa aetul careo îsuteşte ş o deo
sebeşte de acelea a sp r tuale ş care se potolesc a
aevo e, care u es d toropeala lor ş o lasă să rătă
cească s gură, cîd u pret de decît să puă îa pe
o bucată de care, dar care, cîd e vorba de poses uea
ue reg u îtreg de a t r d care ele se s ţeau
ostalg c ex late, se r d că parcă ar f o furtuă alătur
de ea, o sporesc, o pot ura pîă la îpl re, pîă la
as lare, pos b lă sub fora î care este dor tă, de o
real tate erater ală, dar aşteaptă această dor ţă la ju
ătate dru, ş î oetul îtoarcer o escortează d
ou ; să sărut î locul obraj lor pr e ve te, or cît de
proaspeţ ar f e , dar ao , fără ta e, fără prest g u,
ace a la care v sase t p atît de îdelugat, ar îsea
să cuosc gustul, savoarea ue culor pe care o pr v
se adesea A văzut o fee e, s plă ag e î decorul
v eţ , ca Albert e, prof lată pe are, apo poţ despr
de această ag e, poţ să o aşez l gă t e ş poţ ve
dea, îcetul cu îcetul, voluul, culor le, ca ş cu te a
f u tat la e cu u stereoscop De aceea, fee le a
puţ acces b le, pe care u le posez ua decît, despre
care c u şt dacă le ve putea poseda vreodată, sît
s gurele teresate Căc a le cuoaşte, a te aprop a de
e
le, a le cucer , îseaă să var ez fora, ăr ea ş
rel eful ag oeeşt , e o lecţ e de relat v s î
aprec erea uu trup, a ue v eţ de fee e, fruoasă,
de revăzut cîd s a redobîd t s lueta zveltă î decorul
361
v eţ Fee le pe care le cuoşt a îtî la o codoaşă,
u teresează, petru că u se sch bă
Pe de altă parte, Albert e ţ ea, legate î jurul e ,
toate pres le ue ser ar t e care era deoseb t
de scupă M se părea că aş f sărutat, pe aîdo obra
j fete , toată, plaja de la Balbec
Ͷ Dacă îgădu îtradevăr să te sărut, aş prefera
să aî asta petru a tîrz u ş să aleg a b e
oetul Dar ar trebu să u ţ atuc că a făgă
du t Î trebu e u ͣbo de o sărutare"
Ͷ´ Săl seez ?
ͶDacă aş luao ua decît, aveavo or cu ua ş
a tîrz u ?
$ Mă auz cu bour le tale, ş ţ vo face d cîd
î cîd altele
$ Spue îcă u cuvît, şt , la Balbec, cîd u
te cuoştea îcă, avea adesea o pr v re aspră, v cleaă,
u poţ spue la ce te gîdea î acele oete ?
$ Ah ! u a tesc
ͶIată, ca săţ v î ajutor, îtr o z pr etea ta
G sele a săr t peste u scau pe care şedea u do bă
trî îcearcă deţ a teşt la ce tea gîd t î acel
oet
$ Pe G sele o frecveta a puţ , făcea parte d
badă, dacă vre , dar u dea b elea Pesee că
a
spus că e foarte prost crescută ş vulgară
$ Ah ! Asta tot!
Îa te dea o săruta, aş f vrut să o pot uple cu tot
sterul pe carel avea petru e, pe plaj ă, îa te
să o f cuoscut, să regăsesc î ea eleagur le ude tră se
a îa te ; dacă o cuoştea, putea strecura cel
puţ î locul e toate a t r le v eţ d Balbec, zgoo
tul valur lor dezlăţu te sub fereastra ea, str gătele co
p lor Dar lăsîd pr v rea să aluece pe fruosul glob
roz al obraj lor e , ale căror suprafeţe plăcute curbate
p ereau la poalele celor d tî îcreţ r ale fruosulu e
păr egru care curgea î laţur pl e de şcare, îş î
ălţa cotraforţ povîr ţ ş odela odulaţ le vă lor
lor, a trebu t să spu : ͣî sfîrş t, cu u reuş se la
Balbec, vo cuoaşte gustul tradaf rulu ecuoscut care
sît obraj Albert e Dar cu cercur le pe care pute
/+
face să le străbată lucrur le ş f ţele, u sît prea u
eroase î răst pul v eţ oastre, poate că aş putea
o pr v pe a ea îtrucîtva îpl tă, cîd, după ca
a scos d cadrul e depărtat obrazul îflor t pe care l
alesese d tre toţ , îl vo f adus î acest pla ou,
udel vo cuoaşte, î sfîrş t, pr jloc rea buzelor"
î spuea asta, căc credea că ex stă o cuoaştere
pr buze ; î spuea că avea să cuosc gustul
acestu tradaf r caral, căc u ă gîd se că oul,
făptură, f reşte, a puţ rud etară decît ar c ul de
are sau ch ar decît balea, î l pseşte, totuş , u
oarecare uăr de orgae es eţ ale ş u posedă a
cu seaă c uul care să slujească la sărutare El
îlocu eşte* acest orga abset pr buze, ş astfel
poate ajuge la u rezulta t ceva a ulţu tor, decît
dacă ar f s l t să ş îgî e ub ta cu şte colţ de
cor Dar buzele făcute să ofere cerulu gur savoarea a
ceea cel sp teşte, trebu e să se ulţuească, fără săş
dea seaa de eroarea ş fără săş ărtur sească
decepţ a, să plutească la suprafaţă ş să se z bească de
îgrăd rea obrazulu de epătrus ş dor t De
alt ter î acest oet, ch ar î cotact cu
carea, buzele, ch ar î poteza că ar deve a
cuoscătoare ş a b e îzestrate, ar putea fără
îdo ală gusta a b e savoarea pe care atura le
îp ed că acu să o ses zeze, căc î această zoă
pust tă î care uş pot găs hraa, ele sît s gure,
pr v rea, apo rosul le au părăs t deult Ma îtî ,
pe ăsură ce gura ea îcepu să se aprop e de obraj
pe care pr v r le ele îş propuse seră să sărute,
acestea, deplasîduse, văzură şte obraj o ; gîtul văzut
a de aproape ş parcă cu lupa vădea, î por lu
ar , o putere care sch ba caracterul feţe Î dau
seaa ua că ult ele apl caţ u ale fotograf e Ͷ
care aşter la poalele ue catedrale toate casele ce s
au părut adesea aproape tot atît de îalte ca tur lele,
aevrează aceleaş ouete, rîd pe rîd ca u
reg et, î ş rur ,' î ord e îprăşt ată, î ase îde
s te, aprop e ua de alta cele două coloae ale p aţete
roa ad eaor atît de depărtate, îdepărtează tro ţa
aproP ată ş reuşesc să cupr dă pe u fod spălăc t ş
degradat u or zot es sub arcada uu p od, î
pervazul ue ferestre, ître fruzele uu copac aşezat
î pr ul
/
pla ş cu u to a puter c, dau rîd per d acele aş
b ser c drept cadru arcadelor tuturor celorlalte Ͷ î dau
seaa că, îtoca ca ş sărutarea, ua asta ar putea
face să se vească d ceea ce credea că este u lucru
cu îfăţ şare def tă, celelalte o sută de lucrur care la
uraure sît tot el, deoarece f ecare e î legătură
cu o perspect vă u a puţ leg t ă Pe scurt, după
cu la Balbec Albert e se păruse adesea alta, acu,
ca ş cu accelerîd peste ăsură repez c uea
sch băr lor de perspect vă ş de culoare pe care le
oferă o f ţă î d fer tele oastre îtîl r cu ea, aş f
vrut să le cupr d pe toate î cîteva secude ca să creez
d ou, î od exper etal, feoeul care d vers f că
d v dual tatea ue f ţe ş să scot, uele d altele, ca
d tro cut e, toate pos b l tăţ le pe care le cupr de ;
î acest scurt traect al buzelor ele spre obrazul e Y a
văzut zece Albert e ; această s gură fată ca o ze ţă cu
a ulte capete, dacă îcerca să ă aprop de aceea
pe care o văzuse cea d ură, ea făcea loc alte a Cel
puţ cît t p ul at sese, vedea acest cap, u
parfu uşor ajugea de la ea pîă la e Dar d
păcate Ͷ căc ăr le ş och s t tot atît de prost aşezaţ
pe cît de prost sît făcute buzele oastre petru sărutare
Ͷ och e îcetară deodată dea a vedea, la rîdul său
asul eu, str v duse u a percepu c u ros, ş
fără să cuosc a b e gustul lucrulu roz dor t, a aflat,
dator tă acestor see eplăcute, că era pe cale de a
săruta obrazul Albert e
Oare petru că ´ juca (îfăţ şată pr rot rea uu
sol d) scea versă acele a de la Balbec, oare petru că
era culcat ş ea se r d case, capab lă să îlăture, u atac
brutal ş să îdrueze plăcerea î felul e , ă lăsă să au
cu atîta uşur ţă acu ceea ce refuzase ´ od oară,
cu o utră atît de straş că ? (Fără îdo ală, expres a
voluptoasă pe care o adopta astăz faţa e la aprop erea
buzelor ele u se deosebea de acea îfăţ şare de
altădată decît pr tro dev aţ e îf tes ală a l lor,
dar î care poate f cupr să toată d staţa d tre gestul
uu a care dă lov tura d ură uu ră t ş al altu a
care dă o ă de ajutor, d tre u portret care dă
o îă de ajutor,
/*
d tre u portret subl sau îgroz tor) Fără să şt u
dacă trebu e ͣsă c stesc sau să f u recuoscător de sch
barea e de at tud e vreuu b efăcător fără vo e care
lucrase petru e îtr ua d aceste d ură
lu , la Par s sau la Balbec, î spuea că felul î care
era aşezaţ era cauza de căpete e a aceste sch băr
Albert e î fur za alta ; aue urătoarea : ͣAh î î
acel oet, a Balbec, u te cuoştea ş putea
crede că a teţ rele" Acest arguet a ulu t
Albert e l dăduse, fără îdo ală, cu, s cer tate O
fee e recuoaşte atît de aevo e î şcăr le
ebrelor e , î sezaţ le îcercate de trupul e , î
răst pul ue îtîl r ître patru och cu u caarad,
greşeala ecuoscută î care treura că u stră ar
preed ta să o facă să cadă '
î or ce caz, or care ar f fost sch băr le ce se v
seră de cîtva t p î v aţa e ş care poate ar f lăur t
că a f acordat atît de lese dor ţe ele oetae ş
ua f z ce ceea ce refuzase, cu groază, dragoste ele
lq Balbec, î Albert e se produse ua a u toare,
ch ar î acea seară, îdată ce îgî er le e î dăduseră
ulţu rea de care a trebu t săş dea seaa ş de care
ch ar ă teuse să u pr c u ască uşoara por re de
repuls e ş de pudoare ofesată pe care o adresa G lberte
îtru oet aseăător, î dosul as vulu de da
f , la ChapsElysees
D potr vă Îcă d oetul î care o culcase pe ͻ pat
ş îcepuse să o îgî , Albert e adoptase u aer pe
care u l cuoştea, de ascultătoare buăvo ţă, de
s pl c tate aproape cop lărească îlătur d toate preo
cupăr le, toate preteţ le ob şu te, oetul care proce
dează voluptatea, î această pr v ţă aseeea celu ce
precedează oartea, parcă rest tu trăsătur lor e ît e
r te ev ovăţ a cop lăr e Fără îdo ală, or ce f ţă al
căre talet e pe eaşteptate pus la îcercare dev e
odestă, s l toare ş îctătoare ; a cu seaă dacă
Şt e să e ofere graţ e acestu talet o are plăcere, ea
îsăş e fer c tă dator tă aceste a ş vrea să eo ofere de
Pl ă Dar î această expres e ouă a feţe Albert e era
ult decît dez teresare ş coşt ţă, o geeroz tate
/.
profes oală, u so de devotaet coveţ oal ş eaş
teptat ; d colo de propr a cop lăr e, ajusese la t e
reţea rase sale Deoseb du se foarte ult de e care
u dor se a ult decît o potol re f z că, î sfîrş t do
bîd tă, Albert e parcă găsea că ar f o oj c e d
parte să creadă că această plăcere ater ală ar f î
soţ tă de vreu set et oral ş ar îche a doar o ac
ţ ue Ea, a ad eaur atît de grăb tă, acu, ş petr u
că găsea că sărutăr le pl că dragoste, ar că dragostea
trece îa tea or căre îdator r , spuea, cîd a adus'
a te de c a e :
Ͷ Nu face c, a tot t pul
Părea st gher tă să se scoale îdată după ceea ce
făcuse, st gher tă d buacuv ţ, după cu Fraco se
c'd, fără să f fost sete, crezuse că trebu e 'să pr eas
că cu plăcere decetă, paharul de v pe care l ofe
rea Jup e, ar f îdrăz t să plece ua decît ce bă
use cea d ură îgh ţ tură, or ce evo e per oasă
ar f cheato Albert e Ͷ´ poate acesta, d preuă cu
altul care, se va vedea a tîrz u, era uul d ot vele
care ă făcuseră să o doresc fără să vreau Ͷ era ua d
îcaraţ u le ţărăcuţe fraceze al căre odel sta ăr
tur e î p atră la Sa tAdredesChaps D îsuş r le
Fraco se care avea totuş să ajugă duşaa e de
oarte, a recuoscut la ea curte a cu usaf r ş stră
, deceţa, respectul culcuşulu
Fraco se caro după oartea ătuş ele, credea că
poate vorb ua pe u to îdu oşat, ar f găs t î lu
le care precedaseră ăr t şul f ce sale supărător ca
aceasta să uş ţ ă logod cul de braţ, cîd eşea cu
el la pl bare
Albert e, îţepe tă lîgă e, î spuea :
Ͷ A păr fruos, a och frt oş , eşt drăguţ
Cu, atrăgîdu ateţ a că e tîrz u, a adăugat :
ͣNu ă crez ?", ea î răspuse, ceea ce poate era ade
vărat, dar ua după două ute ş ua petru
cîteva ore
Ͷ ue cred îtotdeaua
î vorb de e, de fa l a ea, de ed ul eu so

c al, î spuse : ͣOh ! şt u că păr ţ tă cuosc lue
366
foarte buă Eşt pr ete cu Robcrt Forest er ş cu Suzae
Delage" La îceput, aceste ue u spuseră absolut
c Dar a adus deodată a te că ă jucase îtr
adevăr la ChapsElysees cu Robert Forest er, pe care
ul a revăzuse c odată Iar Suzae Delage era
epoţ ca doae Blada s, ş trebu se să ă duc
odată la o lecţ e de das ş să susţ ch ar u c rol îtr
o coed e de salo, la păr ţ e Dar teaa de a u f
cupr s de u rîs ebuesc ş aceea că ar curge sîge
pe as ă îp ed case, astfel că o văzuse c odată
Cel ult crezuse a îţelege că guverata cu paă a
G lberte fusese la păr ţ e , dar poate u era vorba
decît de o soră sau o pr etea a aceste a Ia spus Alber
t e că Robert Forest er ş Suzae Delage ocupau pu
ţ loc î v aţa ea ͣSe prea poate, aele voastre sît
pr etee, ceea ce îgădu e să te s tuez Mă îtîlesc ade
sea cu Suzae Delage pe aveue de Mess e, are ş c"
Maele oastre u se cuoşteau decît î îch pu rea
doae Boteps care, şt d că ă jucase o dată cu
Robert Forest er căru a, parese, î rec ta versur , co
ch sese că e,legau c rte şt e ce relaţ de fa l e M sa
spus că ea u lăsa c odată să treacă uele ae ,
fără să spuă : ͣAh ! da, ed ul Delage, Forest er" etc,
acordîd păr ţ lor e o otă buă pe care e p e
r tau
Noţ u le soc ale ale Albert e erau de alt ter de
o prost e fără arg Ea credea că ce ce purtau uele
S oet cu do erau fer or u ua acelor S o
et cu u s gur dar tuturor celorlalte persoae pos
b le Faptul că c eva îţ poartă uele fără să facă parte
d fa l a ta cost tu a u ot v ser os săl d spre
ţu eşt F reşte, sît ş excepţ Se poate îtîpla ca do
S oet (prezetaţ uul altu a la ua d acele reu
u ude îcerc evo a de a vorb de or ce ş ude te
s ţ de alt ter pl de set ete opt ste, de p ldă
î corteg ul ue îorîtăr î dru spre c t r),
costatîd că au acelaş ue, îcearcă să afle cu o bu
ăvo ţă rec procă, dar fără rezultat, dacă u ueşte
vreo legătură de rude e Dar asta u este decît o excep
ţ e Mulţ oae sît oorab l , dar o u şt acest
/ö
lucru ş c u e pasă Dar dacă d pr c a oo e
se îîează ouă scr sor le adresate lor, sau v ceversa,
sîte cupr ş de o eîcredere, adesea îdreptăţ tă,
î ce pr veşte valoarea lor Ne tee de cofuz , le pre
îtîp ă cu o utră dezgustată dacă se vorbeşte
de e Cîd c t î z ar uele ostru purtat de e ,
se pare că lau uzurpat Păcatele altor ebr a corpulu
soc al e sît d ferete, dar îcărcă a ab t r cu ele
pe oo oştr Ura pe care o purtă celorlalţ S o
et e cu atît a puter că cu cît u este d v duală,
c oşte tă Ş după două geeraţ îţ a teşt ua
de utra sultătoare a bu c lor oştr faţă de alţ S
oet ; u cuoşt cauza; u tear ra dacă a afla
că a îceput cu u asas at Pîă î z ua care u'e rară,
cîd se sfîrşeşte pr to căsător e ître o S oet ş u
S oet, c decu îrud ţ
Albert e, u ua că vorb de Robert Forest er

ş de Suzae Delage, dar î stor s spota, d tr o
îdator re de cof deţă pe care aprop erea trupur lor o
creează cel puţ la îceput, îtr o pr ă fază ş îa te
să f creat o aue dupl c tate ş ta ă faţă de aceeaş
f ţă, despre fa l ale ş u uch al'Adree , o poveste
d care refuzase să spuă u s gur cuvît la Bal'bec,
dar credea că ar trebu să pară că u a are secrete
faţă de e Bacă cea a buă pr eteă ar f spus
acu ceva îpotr vă ^ ea ar î cos derat că e de
dator a e să povestească A stăru t să plece,
sfîrş pr a pleca, daratît de ruş ată î locul eu de
oj c a ea, îeît rîdea aproape ca să ă scuze, ca o
af tr oaă la care tea dus î vesto, care te
pr eşte ca atare, dar căre a lucrul ru este d feret
Ͷ Rîz ? a îtrebato
Ͷ: Nu rîd, îţ surîd, î răspuse ea du os C dte
revăd ? adăugă ea, ca ş cu ar f ad s ca ceea ce toc
a făcuse, f d de fapt îcuuarea e , sa uf e ă
car prelud ul ue ar ;pr ete , a ue pr ete preex s
tete ş pe care era dator să o descoper , să o ăr
tur s ş care s gură putea expl ca lucrul căru a' e
dedase ´
/,
Ͷ De vree ce ă autor z , vo tr te după t e,
cîd vo putea
Nu îdrăzea să ^pu că vo a să subordoez totul
put ţ dea o vedea pe doaa de Sterar a
$ D păcate, cîd u te ve aştepta, u şt u
c odată
d a te, a spus Ar f oare cu put ţă să tr t după
dueata, seara, cîd vo f l ber ?
$ î curîd va f foarte pos b l, căc vo avea o
trare separată de aceea a ătuş ele Dar
deocadată
u se poate î or ce caz, vo ve la îtîplare, î e
sau po î e dupăâ ază A să ă pr eşt ua dacă
a să poţ
Ajugîd î faţa uş , rată că u o luase îa te,
î ît se obrazul, f d de părere că u era ecesară o
dor ţă f z că grosolaă, ca să e f sărutat acu Cu
scurtele legătur pe care le avusese a ad eaur erau
d acelea care duc ueor la o t tate desăvîrş tă
ş
o alegere a , Albert e crezuse că trebu e să pro
v zeze ş să adauge o cl pă, sărutăr lor pe care Ie sch
base î pat, set etul'alcăror se ar f fost
petru
u cavaler'´ ş doaa lu , aşa cu le putea cocepe u
:
jogler got c
După ce se despărţ se' de e, tîăra p cardă pe ca
re coarul b ser c 'Sa r tAr dredesChaps ar f 'pututo
sculpta î t dă, Fraşo se î aduse o scr soare'care ă
uplu de bucur e, căc era de la doaa de Sterar a,
care se îvo se să c eze cu e ercur De la doaa
de Sterar a, ad că, petru e, a ult decît de a
adevărata doaă de Sterar a, de la aceea la care ă
gîhd se toată z ua îa tea sos r Albert e Asta e
groaz ca îşe ăc us a dragoste pe care ea îcepe să e
facă sa o jucă, u cu o fee e d luea exter oară,
c cu o păpuşă făur tă de tea oastră, s gura de alt
ter pe care o ave totdeaua la d spoz ţ a
oastră, pe care o vo poseda, pe care arb trarul
a t r , aproape tot atîtde absolut ca al/ îch pu r ,
poate să o f făcut tot atît de deoseb tă de fee a reală,
după cu fusese petru e Balbecul real de Balbecul
v sat ; plăsu re art f c ală căre a vo s l fee a reală
să seee, îcetul cu îcetul, spre sufer ţa oastră
l
Ͷ Guerates /%
Albert e ă făcuse să îtîrz atît de ult, îcît co
ed a toca se sfîrş se cîd a sos t la doaa de V lle
par s s ; puţ dor c să au î răspăr valul de v taţ ce
se scurgea coetîd area outate, despărţ rea care se
spuea că este u fapt îpl t d tre ducele ş ducesa
de Guerates, aşteptîd pr lejul de a o putea
saluta pe gazdă, ă aşezase pe o berjeră goală î al
do lea salo, cîd a văzuto eş d pe duc esă d cel
d ţ ude, fără îdo ală, stătea î pr ul ş r de scaue,
a estoasă, pl ă ş îaltă, îtro roch e lugă de sat
galbe de pe care se despr deau î rel ef şte ac
egr , eor Vederea e u ă a turbura deloc
Puîdu , îtro z î le pe frute (cu ob şu a ea
cîd se teea că ar putea supăra), spuîdu :
ͣNu a eş ca să o îtîleşt pe doaa de
Guerates, eşt batjocura case Des alt ter , dăţ
seaa c t de bolavă e bu ca ta, a îtr adevăr lucrur
a ser oase de făcut decît să eş î calea ue fee
careş bate joc de t e"^ aa ă trez se deodată d tr
u v s prea lug, ca u h pot zator care reuşeşte să te
îtoarcă d tro ţară depărtată udcţ îch pu eşt că
eşt , ş desch z och , sau ca u ed c pare, a t du
ţ de set etul dator e ş de real tate, te v decă de o
boală îch pu tă î care te coplăcea Cosacrase z ua
urătoare ca să au u ult ad o de la această boală la
care reuţa ; cîtase ore dea r dul plîgîd acel
Ôde Schubert :
Ô (
u ( '
Apo totul se sfîrş îcetase dea a eş d eaţa,

ş a fost atît de uşor, îcît a făcut proost cul care,
se va vedea a tîrz u că a corespus real tăţ , că ă
vo ob şu lese, î cursul v eţ ele, să u a văd o
fee e Cîd Fra^ se î povest a tîrz u că Jup e,
dor d săş dezvolte ooerţuJ, căuta o prăvăl e pr
cart er, dor c să găsesc ua (prea fer c t să ho ăresc
pe străz , cu atît a ult cu cît îcă d patul eu au
1
Ad o voc c udate, ue cheaă departe de e,
cerească soră a îger lor
ö)-
zea str gătul lu os ca o plajă, ş să văd, sub obloa
ele de f er ale lăptăr lor, şte t ere lăptărese cu îec
albe), putuse reîcepe aceste pl băr Nest gher t, de
alt ter ; căc era coşt et că u le a făcea
scopul dea o vedea pe doaa de Guerates ; ca o fe
e e care recurge la f te precauţ u cît t p are u
aat, ar î z ua î care sa despărţ t de el î r s peşte
scr sor le, cu r scul dea descoper soţulu ta a ue gre
el de care a sfîrş t totodată să se îspă îte ş dea o
svîrş
Mă îhea faptul că aflase că a toate casele erau
locu te de oae eoroc ţ A c , soţ a plîgea ereu
petru că soţul e o îşela D colo se îtîpla cotrar ul,
î altă parte, o aă har că, stîlc tă î băta e de u f u
beţ v, îcerca săş ascudă sufer ţa î och vec lor
Ma b e de juătate de oe re plîgea Cîd a cu
oscuto, a dat seaa că era( atît de exasperată,
îcît a îtrebat dacă soţul sau soţ a adulter păcă
tu au ua petru că fer c rea l eg t ă le fusese refu
zată ş se arătau îcîtător ş leal cu or c e altul decît
cu soţ a sau cu soţul lor, care aveau dreptate Curîd,
c a a avut ot vul dea f de folos lu Jup e
ca să cot u pl băr le ele de d eaţă Căc a
aflat că dulgherul d curtea oastră, ale căru atel ere
erau despărţ te de prăvăl a lu Jup er pr tr u perete
foarte subţ re, avea să f e dat afară de ad strator
petru că făcea prea ult zgoot Jup e u se putea
aştepta la a are oroc, atel erele aveau u subsol
ude era depoz tată leăr a, ş care cou ca cu
p v ţele oastre Jup e îş va depoz ta a c cărbu , va
dăra peretele ş va avea astfel o s gură prăvăl e
are Dar cu Jup e, găs d că preţul cerut de doul
de Guerates este prea r d cat, lăsa ea prăvăl a să f e
v z tată, petru ca, descurajat dea u găs ch r aş, ducele
să se reseeze să scadă ch r a, Fraco se, băgîd de
seaă ca portarul lăsa atîrat de uşa prăvăl e auţul
ͣde îch r at" ch ar după ce trecuse ora v z te , ros o
cursă ît să de portar ca să atragă pe logod ca fec orulu
Gueraţ lor (ude dragostea lor ar găs u adăpost) ş
sa surpr dă apo
ö$
Or cu, deş u a căuta o prăvăl e petru Jup e,
cot ua să es îa te de prîz î pl băr le ele îl
îtîlea adesea pe doul de Norpo s Se îtîplaca,
std de vorbă cu u coleg, să aţ tească asupră şte
pr v r care,după ce ă cercetau dea belea, se îtor
ceau spre covorb torul, său, fără să f surîs sau să
ă f salutat, ca ş cu c u ar f cuoscut Căc î
etal tatea acestor portaţ d ploaţ , o au tă pr
v re are scopul să te facă să afl că teau văzut, c că
u teau văzut ş că au de d scutat cu colegul lor o pro
bleă ser oasă O a lă de, fee e pe care o îtîlear
adesea lîgă casă era a puţ d scretă cu, e Căc ,
deş o cuoştea, se îtorcea spre e, ă aştepta Ͷ
ut l Ͷ î faţa v tr elor egustor lor, î surî dea, ca
ş cu ar f sărutat, făcea gestul de a se dăru îş lua
u aer glac al, dacă îtîlea pe'c eva care o cuoştea
Alegea, de ultă vree, î aceste curse at ale, po
tr v t celor ce avea de făcut, f e să cupăr cel a e
îseat z ar, druul cel a drept, fără să regret dacă
el u făcea parte d parcursul ob şu t pe ͻ care îl ur
au pl băr le ducese ş , dacă d potr vă făcea parte
d el, fără scrupule c prefăcător e, căc u se a
părea druul terz s cu a căru ocaz e sulgea ue
grate favoarea dea o vedea fără vo a e Dar u ă
gîd se că v decarea ea, rr jloc du o at tud e
orală faţă de doaa de Guerates, ar săvîrş deo
potr vă aceeaş operă î ceea ce o pr vea ş ar"face po
s b lă o aab l tate, o pr ete e, care u ă a teresa
Pîă atuc , străda le îtreg lu u te ca să ă a
prop e de ea sar f sle t î faţa urs te rele,, care se da
toreşte ue dragoste eoroc te N şte zîe a puter ce
decît oul au hotărît că, î aseeea caz, c u va
putea f de folos pîă î z ua î care vo' f rost t s cer
î a oastră cuvîtul : ͣNul a ubesc" Mă supă
rase pe Sa tLoup că u ă dusese la ătuşa lu Dar
ca or care altul, c el u era î stare să r s pească o
vrajă Cît t p o ubea pe doaa de Guerates, se
ele de get leţe care le pr ea de la alţ , copl e
tele, ă supărau, u ua petru că u veeau 1 d
parte , dar petru că ea u le afla Or , ch ar dacă ar f
ö+
avut cuoşt ţă de ele, asta u ar f fost de c u
folos Dar, ch ar î aăutele ue afecţ u , o abseţă,
refuzul ue c e, o sever tate volutară, coşt etă,
slujesc a ult decît toate coset cele ş cele a fru
oase ha e Ar f ulţ parve ţ , dacă arta de a par
ve ar f profesată î acest îţeles
I oetul î care ea străbătea saloul î care lua
se loc, cu gîdul pl de a t rea pr ete lor pe care
ud cuoştea ş pe care ea poate va îtîl î cur d
la altă serată, doaa de Guerates ă zăr pe berjera
ea, adevărat d feret care căuta să f e aab l, c tă
vree, cîd o ubea, îcercase atît de ult să adopt,
fără să reuşesc, u aer de d fereţă : ea îdreptă
spre e ş regăs d surîsul d seara; de la Operă ş
pe care ul a ştergea set etul dea f ub tă de
c eva pe care ea ul ubea :
Ͷ´ Nu, u vă derajaţ , î îgădu ţ să au o cl pă
loc lîgă dueavoastră ? î spuse ea r d cîduş gra
ţ os roch a esă care ar f ocupat alt ter îtreaga
berjera
Ma îaltă decît e ş a îpl tă de tot) volu
ul roch e sale, uatul e braţ gol î jurul căru a
u puf percept b l ş ueros parcă făcea să fuege
eîcetat uabur roz, ş torsada blodă a părulu e ca
re tr tea parfuul său, aproape că ă at geau
D l psă de spaţ u, se putea îtoarce ua aevo e spre
e ş s l tă să pr vească a degrabă î faţă decît
spre e, adopta o expres e v sătoare ş blîdă, ca îtr
u portret
$ Aţ pr t şt r de la Robert ? ă îtrebă, ea
Doaa de V llepar s s trecu î acest oet
$ Aţ ca îtîrz at, doule !
Ͷ´ Dar băgd de seaă că stă de vorbă cu
epoata e ş presupuîd poate că era a pr ete
decît şt a :
Ͷ Nu vreau să vă st gheresc coversaţ a cu Or ae,
adăugă ea (căc buele serv c ale jloc t6are fac parte
d îdator r le ue af tr oae) Nu vreţ să c aţ er
cur cu ea ?
Era toca z ua î care ura să c ez cu doaa de
Sterar a, a refuzat
ö
Ͷ Dar s îbăta ?
Maa îtorcîduse sîbătă sau du că, ar f fost
puţ aab l d parte să u c ez î f ecare seară
ea ; ar refuzat dec ş de data aceasta
$Ah ! u sîteţ uşor de avut ca usaf r !
$De ce u ve ţ c odată să ă vedeţ ? î spuse
doaa de Guerates după ce doaa de V llepar s s
se depărta ca să fel c te art şt ş să îrr îeze d ve u
buchet de tradaf r a căru îă care o oferea
îfăţ şa
s gură valoarea, căc u costase decît douăzec de frac
(Era de alt ter preţul e cel a r d cat cîd c eva
cîtase ua o dată Cele ceş dădeau cocursul la toate
at eur le ş seratele pr eau tradaf r p ctaţ de ar
ch ză) ͣCe pl ct seală, să te îtîleşt ua la alţ De
vree ce u vreţ să c aţ cu e la ătuşa ea,
de
ce aţ ve să c aţ la e ?"
U v taţ , răîîd cît a ult cu put ţă, sub
felur te pretexte, dar care eşeau, î sfîrş t, văzîdo pe
ducesă stîd de vorbă cu u tîăr, pe o berjeră atît de
îgustă îcît u putea cupr de decît do , crezură că fu
seseră prost foraţ , că u ducesa, c ducele cerea d
vorţul d pr c a ea Apo se grăb ră să răspîdească
această şt re Era a î ăsură decît or c e să cu
osc adevărul Dar era surpr s că î' aceste oete
d f c le î care se săvîrşeşte o despărţ re îcă eeosu
ată, ducesa, î loc să se zoleze, v ta toca pe c eva
pe carel cuoştea atît de puţ A bău t că ua du
cele u vo se ca ea să ă f pr t ş că acu, cîd el o
părăsea, ea u a vedea c o p ed că î a se îcojura
de luea care place
Aş f îcree t cu două ute îa te dacă s ar
f spus că doaa de Guerates avea să ă v te să o
v z tez, ba a ult, să c ez la ea I zadar şt a că
saloul Guerates u putea îfăţ şa îsuş r le pe care
le scosese d acest ue, faptul că fusese! opr t să
pătrud î el s l duă să atr bu acelaş so de ex s
teţă ca ş saloaelor ale căror descr er lea c t to îtr
u roa, sau a căror ag e o văzuse îtru v s, ă
făcea să l îch pu cu totul altfel, ch ar dacă era s gur
că seaăă cu toate celelalte ; ître e ş el era
ö*
bar eră, ude realul lua sfîrş t A c a la Gueraţ era
ca ş cu a îtrepr de o călător e de ult t p dor tă,
ca ş cu aş strecura o dor ţă a ţ ele î faţa och
lor e ş aş face cuoşt ţă cu u v s Cel puţ aş f
putut crede că era vorba de ua d acele c e la care
af tr o v tă pe c eva pe care u ţ săl arate,
spuîdu : ͣVe ţ , vo f ua o ", prefă
cîduse că atr bu e acelu par a teaa pe care e o î
cearcă de al vedea aestecîduse cu pr ete lor, ş î
cercîd ch ar să trasfore îtru pr v leg u de de
v d at ş rezervat ua t lor, carat a celu ex
clus, sabat c ş favor zat fără vo a lu M a dat d po
tr vă seaa că doaa de Guerătes dorea să ă
facă să gust ceea ce avea a plăcut cîd î spuse,
îfăţ şîd de alt ter och lor; e parcă fruuseţea
v olacee a ue sos r la ătuşa lu Fabr ce ş uea
ue prezetăr cotelu Mosca
Ͷ Nu sîteţ cuva l ber v er , î c co tet ? Ar
f drăguţ Va f ş pr c pesa de Para, care e îcîtă
toare ; c u vaş v ta dacă ar f vorba să îtîl ţ
oae plăcuţ
Dezertată î ed le odere tered are preocu
pate de o şcare perpetuă de asces ue, fa l a joacă
d potr vă u rol îseat î ed le ecl t te ca ca
burghez e ş ca ar stocraţ a pr c ară care u poate î
cerca să se r d ce căc d puctul e de vedere spec al,
deasupra e u a e c Pr ete a pe care o ară
taseră ͣătuşa V llepar s s" ş Robert poate făcuse d
e, petru doaa de Guerătes ş pr ete e , tră
d totdeaua ître e ş î aceeaş coter e, ob ectul ue
ateţ cur oase pe care o bău a
Cuoştea aceste rude îtru ch p fa l al, z l c, vul
gar, foarte deoseb t de ceea ce e îch pu , ş î care,
dacă sîte cupr ş , faptele oastre u sît c pe de
Parte expulzate ca f rul de praf d och sau p cătura
de apă d trahe aarteră, ele pot stăru ît păr te,
pot ft coetate, povest te îcă ulţ a după ce o
îş e lea u tat, î palatul ude sîte u ţ că le
regăs ca o scr soare dea oastră îtro preţ oasă
colecţ e de autografe
ö.
Nua şte oae elegaţ pot terz ce uşa lor
prea ăpăd tă Dar aceea a Gueraţ lor u r sca această

pr ejd e U stră u avea aproape c odată ocaz a
dea trece pr faţa e Cîd se d ca ducese vreodată
uul, ea u se gîdea să se preocupe de valoarea odeă
pe care ar aduceo acesta, căc ea o coferea ş o putea
pr Nu se gîdea decît la îsuş r le reale, ar doaa1
de V llepar s s ş Sa tLoup î spuseseră că le avea
Fără îdo ală, u lear f dat crezare dacă ar f băgat
de seaă că e u puteau reuş c odată să ă facă să
v cîd vo au, dec că u ţ ea la lue, ceea ce se
părea ducese seul că u stră face parte d taga
ͣoae lor plăcuţ "
urebu a să o vez cîd vorbea de fee le la care u
ţ ea deloc, cu îş sch ba faţa îdată ce se c ta î
legătură cu ua, de p ldă uele cuate sale ͣOh !
e eîtătoare", spuea ea cu u accet f ş s gur S
gurul ot v pe carel dădea, î această pr v ţă, era că
această doaă refuzase să f e prezetată arch ze de
Chaussegros ş pr c pese de S str e Nu adăuga că
´'ecastă doaă refuzase să f e prezetată ch ar e , du
cese de Gucrates Fapt caro se petrecuse totuş ş , d
acea z , tea ducese era frăîtată de ce se putea,
petrece la această doaă greu de cuoscut Murea de
dor ţa deu f pr tă Ia ea Oae de lue sît ştît
de ob şu ţ să f e căutaţ , îeît cel care fuge de e se
pare, o ue ş Je acaparează ateţ a
Adevăratul o: v de ă v ta era oare î te
doae Guerates (de cîd ro a ubea) că u
ubla după rudele e , deş era căutat de ele ? Nu
şt u î or ce caz, hotărîduse să ă v te, vo a să
facă oorur le a ceea ce avea a bu îa ea ş să î
depărteze pe ace pr ete a e care ar f putut îp e
d ca dea reve , ace a pe care şt a pl ct coş Nu şt u
se cu săatr bu sch barea de dru a ducese cîd
văzus e că s e abate d ersul e stelar, că a loc
lîgă e ş ă v tă la c ă, efect al uor cauze g
orate ; d l psa uu s ţ spec al care să e foreze
î această pr v ţă, e îch pu că ce pe care ab a
î cuoştea Ͷ aşa Cu o cuoştea eu pe ducesă Ͷ se
ö/
gîdesc la o ua î rarele oete cîd e văd Or ,
această u tare deală î care e îch pu că e ţ
este cu desăvîrş re arb trară Astfel îcît, î t p ce î
tăcerea ue s gurătăţ aseăătoare cu aceea a ue
opţ fruoase, »e îch pu d fer tele reg e ale
soc etăţ urîduş calea pe cer la o d staţă f tă, u
pute îfrîa o tresăr re bruscă de el şte sau de
plăcere dacă e cade de acolo, de sus ca u aerol t
purtîd săpat uele, ostru pe carel crede
ecuoscut î Veus sau î Cass ope, o v taţ e la c ă
sau o b rfeală
Poate ueor , cîd tîd şte p r c p persa care,
după spusele a pueau să l se c tească re
g strele ude erau îscr se uele acelor supuş a lor
care e arătaseră rîvă, doaa de Guerates cosulta
l sta oae lor b e teţ oaţ , îş spusese despre e :
ͣUu pe carel vo v ta la c ă" Dar alte gîdur o
#4
À $ 1

:
d straseră, pîă î cl pa î care ă zăr se s gur ca

Mardoheu la uşa palatulu ; vederea ea, îprospătî
du eor a, vo a, ca ş Assuerus, să ă copleşească
cu darur
uotuş , trebu e să spu că o surpr ză de alt so avea, să
ureze acele a pe care o îcercase î cl pa î care
doaa de Guerates a v tat Deoarece găs se că
este a odest d parte ş recuoscător să u as
cud această d tî surpr ză ş să expr , d potr vă, cu
exagerare bucur a pe care o cupr dea, doaa de Guor
raţes, care se pregătea să plece la o a doua serată, î
spuse, aproape ca o just f care ş de teaă că aş f şt ut
Prea b e c e avîd aerul atît de u t că fusese
v tat e ea : ͣŞt ţ că* sî!: ătuşa lu Sa tLoup care
ţ e ult la dueavoastră, ş de alt ter e văzut
a c " Răspuzîd că şt a acest lucru, a adăugat căl
cuoştea ş pe doul de Chrlus, care ,,fusese foarte
fͣ"
e la Balbec ş la Par s" Doaa de Guera
tes pru u tă ş de pr v r le e parcă se îtorceau î
ue ver f căr , la o pag ă a veche a reg strulu
gr j îv olb ura t e u pr ţ es t e îc o j ura t
lucrur o est e tîrît #aRac e)
öö
lăutr c ͣCu ? îl 'cuoaşteţ pe Palaede ?" Acest pre
ue fusese rost t cu o flex ue de o are g găş e
d pr c a s pl c tăţ volutare cu care vorbea de u
bărbat atît de străluc t, dar care u era petru ea decît
cuatul e ş vărul cu care fusese crescută "î ceuş ul
edesluş t care era petru e v aţa ducese de Guer
ates, acest ue Palaede îcolţea ca lu a z le
lor lug de vară, cîd ea, fată, se jucase cu el, la Guer
ates, î grăd ă Ba a ult, î această parte a v eţ
lor de ult trecută Or ae de Guerates ş vărul e
Palaede se deoseb ră foarte ult de ceea ce ajuse
seră de atuc ; doul de Charlus se lăsase, de p ldă,
pe deatregul pradă îcl ăr lor sale art st ce pe care le
îfrîase î ură atît de b e, îcît a fost u t aflîd
că toca el p ctase arele evatal u cu stîjee gal
be ş egr pe care ducesa îl desfăşura | acest o
et Ducesa de Guerates ar f putut arăta ş o
că soat ă pe care el o copuse altă dată petru
ea Igora cu desăvîrş re că baroul ar f avut toate
aceste talete de care u poeea c odată Să spu
e î treacăt că doul de Charlus u era îcîtat
că se spuea î fa l e Palaede Ar f fost lese de
îţeles că de aseeea u plăcea să se spuă Mee
Aceste prescurtăr stup de sît u se că ar stocraţ a
are îţelegere petru propr a poez e (de care de alt
ter ş juda sul dă dovadă, de vree ce uu epot
al ladye Rufus Israel pe carel chea Mo se, se spuea
îdeobşte î lue ͣMoo"), dar are î acelaş t p gr jă să
a bă aerul că atr bu e are îseătate a ceea ce este
ar stocrat c Or , doul de Charlus avea, î aceas tă
pr v ţă, a ultă ag aţ e poet că ş a festa a
ult orgol u Dar u acesta era ot vul petru care
gusta destul de puţ uele Mee, căc el cupr dea ş
fruosul preue Palaede Adevărul este că,
socot duse ca făcîd parte, şt d că se trage d tro
fa l e pr c ară ar f vrut ca fratele său ş cuata
lu să spuă, vorb d despre el : ͣCharlus", aşa cu re
g a Mar eAel e sau ducele d'Orleas puteau spue
de f , de epoţ de f , de epoţ ş de fraţ lor :
ͣJo v lle, Neours, Chartres, Par s"
ö,
Ͷ Ce o ascus e Mee, exclaă ea Ia vorb t
ult de dueavoastră, ea spus" că ar f fer c t să vă
facă cuoşt ţa, ca ş cu u var f văzut c odată
Mărtur s ţ c are haz ! Ş u e prea drăguţ d parte
să spu despre u cuat pe carel ador ş a căru rară
valoare o ad r, că este ueor ca ebu ´'
Acest cuv t apl cat doulu de Charlus a zb t
ş a spus că această se ebu e poate expl ca
au te lucrur , de p ldă că păru at t de îeîtat de pro
ectul de a propue lu Bloch s ş bată propr a aă
M a dat seaa că doul de Charlus era ca ebu
u ua dator tă celor ce spuea, dar ş felulu î care
le spuea Cîd auz îtî a oară u avocat sau u actor, eşt
surpr s de toul atît de deoseb t al coversaţ e lor
Dar cu îţ , da seaa că toată luea găseşte acest lu
cru foarte f resc, u spu c celorlalţ , uţ spu ţ e
îsuţ c, te ulţueşt să aprec ez velul taletu
lu Cel ult îţ spu despr e u actor de la Coed a
Fraceză : De ce î loc să lase să cadă braţul r d cat
la coborît pr c suc tur îtrerupte pr pauze,
t p de cel puţ zece ute ? Sau despre Labor : de
ce îdată ce a desch s gura a e s acele toaţ trag ce,
eaşteptate, ca să spuă lucrul cel a s plu ? Dar
cu toată luea ad te aseeea lucrur , ele
u" te a zbesc Aş şder , ch bzu d, îţ spuea că
doul Charlus vorbea de el cu efază, pe u to care
u era c decu acela al deb tulu ob şu t Parcă ar f
trebu t să spu î or ce oet : ͣDe ce ţ paţ atît de
tare ? De ce sîteţ atît de solet ?" Dar toată luea
parcă îgădu se tac t că aşa era b e Ş tra î hora
celor cel sărbătoreau î t p ce el perora Dar de buă
seaă că îtruele oete u stră ar f crezut că
aude u s t t ţ pîd
Ͷ Dar, adăugă ducesa, cu o uşurare pert eţă
care se alto a la ea pe s pl c tate, sîteţ s gur că u
ͻ aceţ vreo cofuz e, că vorb ţ , de buă seaă, de cu
atul eu Palaede ?
^ Ia răspus că era foarte s gur, dar pese re că
ôrul de Charlus u desluş se b e uele
c
Ͷ Vă părăsesc, î spuse parcă cu regret doaa
Guerates urebu e să ă duc o cl pă la pr c pesa
379
de L ge Nu ve ţ acolo ? Nu, u vă place luea ?
Aveţ are dreptate, e esufer tă Dacă aş f obl gată !
Dar e vara ea, ar f prea aab l Regret ca ego stă
ce sît, petru e, aş f vrut să vă coduc, sau să
vă duc acasăAtuc vă spu la revedere ş ă bucur
petru v er
Că doul de Charlus roş s e d pr c a ea î
faţa doulu d'Argecourt, treacăeargă Dar u pu
tea îţelege că tăgădu a că ă cuoaşte faţă de pro
pr a sa cuată care avea o părere buă despre el,
fapt atît de f resc, deoarece, cuoştea deopotr vă pe
ătuşa lu ş pe epotul său
Vo îche a aceasta, spuîd că, d tr u au t
puct de vedere, deosebea la doaa de Guerates o
adevărată ăreţ e care costa î a da pe de atregul
u tăr tot ceea ce alţ ar f u tat ua coplet Ch ar
dacă u ar f îtîl t c odată hărţu d o, urăr do,
alergîd după ea, cu ocaz a preublăr lor e z l ce, ch ar
dacă u lar f tr t c odată la pl bare pe Sa tLoup
cîd acesta o rugase să ă v te, ar f putut avea
faţă de e o purtare de o aab l tate a ob lă ş
a f rească Nu: ua că u se oprea la expl caţ re
trospect ve, la cuv te elăur te, la surîsur ech voce,
la subîţelesur , u ua ca î afab l tatea e actuală,
fără îtoarcer îapo , fără ret ceţe, avea ceva ' de o
îdr e rect l eͻ ca ş statura e aestuoasă, dar ch ar'
eulţu r le care lear f putut îcerca îpotr va
cu va î trecut se prefăcuseră pe deatregul î ceuşă,
această ceuşă îsăş era îprăşt ată la aşa are depăr^
tare de eor a e sau cel "puţ de felul e de a f ,
îcît pr v du faţa or de cîte or avea de tratat pr
cea a fruoasă s pl f care ceea ce ar f fost la atîţ a
alţ pretext de răăş ţe de răceală, avea pres a uu
so de pur f care
Dar dacă ă u ea sch barea ce se operase î
ea î ce ă pr veşte, era cu atît a surpr s
deoseb d î e ua cu atît a are î ce o pr vea
pe ea Nu fusese oare u oet î care u
redobîdea v aţă sau putere decît dacă, t clu d
ereu pro ecte o , căuta pe c eva care ar jloc să
f u pr t de ea, ş care, după această d tî fer c re, ar
pr leju a ulte altele
,)
ele d će'î ce a preteţ oase ? uoca e
put ţa de a găs vreo soluţ e ă făcuse să plec la Do
c rcs ca săl văd pe Robert de Sa t Loup Iar acu
era el şt t d pr c a urăr lor ue scr sor a lu ,
dar d cauza doae de Sterar a, ar u a doae
de Guerates ´ ´ ' ͻ'
urebu e să adaug, ca să sfîrşcşc cu această serată,
că, cu pr lejul e sa îtîplat u fapt, des ţ t peste
cîteva z le, care avu darul dea ă u , ă îvrăjb
c tva t p cu Bloch, ş care cost tu e î s e ua d
cele a c udate cotrad cţ ale căre expl caţ se vor
găs la sfîrş tul acestu volu # *×1 Aşadar, la
doaa de V llepar s s, Bloch u îcetă, de a lăuda
aerul de aab l tate al doulu de Charlus, care, cîd
îl îtîlea pe stradă, îl pr vea ţ tă î och ca ş cu
lar f cuoscut, dorea săl cuoască, şt a prea b e c e
este La îceput ´ a surîs, căc Bloch se expr ase la
Ealbec atît de v olet pe socoteala acelu aş do de
Charlus Ş spuea doar că Bloch îl cuoştea pe
baro ͣfără săl cuoască", î felul tatălu său cîd fu
sese vorba de Bergotte Iar ceea ce cos dera el o pr
v re aab lă era doar ua d strată Darîsfîrş t, Bloch
erse atît de departe cu prec z u le ş păru atît de s
gur că doul Charlus vo s e să l oprească î două
sau tre rîdur , îeît a t du că vorb se de pr e
teul eu baroulu care toca îtoreîdu se de la'o
v z tă la doaa de V llepar s s, î pusese au te
îtrebăr î legătură cu el, a presupus că Bloch u
ţea, că doul de Charlus î aflase uele, şt a
că e pr eteul eu, etc De aceea, după cîtva t p la
teatru, la rugat pe doul de Charlus să îgădu e să
l prez t pe Bloch ş , î ura îvo r acestu a, a
dus săl caut Dar îdată ce doul de Charlus îl zăr ,
pe faţa lu se zugrăv o u re îdată îfrîată, căre a î
luă locul o fur e ca re seîte a î och Nu ua că
u ît se îa lu Bloch, dar or de cîte or acesta
se adresă, î răspuse cu aerul cel a solet, cu o
voce î ată ş j g toare Astfel îeît Bloch care, după
spusele lu , u pr se pîă acu decît surîsur le d
partea baroulu , crezu u ua că u l recoadase,
dar căl deserv se, î răst pul scurte coversaţ , cîd,
381
ćuoscîd îcl area doulu de Charlus petru pro
tocol, î vorb se de caaradul eu îa te de a l
îfăţ şa Bloch e părăs , zdrob t ca c eva care a vrut să
îcalece u cal tot t pul gata so a raza, sau să îoate
îpotr va curetulu care te arucă ereu pe
prud ş,
ş u a vorb şase lu cu e
Z lele care precedară c a eat cu doaa de Ster

ar a u fură îcîtătoare, c suportab le Căc îdeobşte
cu cît e a scurt t pul care e desparte de ceea ce e
× propue, cu atît se pare a lug, petru că apl că

şte ăsur a scurte sau doar petru că e gîd
săl ăsură Se spue că papal tatea îl uără cu
veacur le ş poate c u se gîdeşte săl uere, petru
că ţ ta e este f tul A ea f d la o depărtare de
ua tre z le, uăra secudele, ă lăsa pradă
acelor îch pu r care sît îceputul uor îgî er , a
uor îgî er pe care turbez că u le poate îcuua
îsăş fee a (toca aceste îgî er , cu excepţ a tu
turor celorlalte) La ura ure , dacă este adevărat că
îdeobşte greutatea dea at ge ob ectul ue dor ţ o
sporeşte pe aceasta (greutatea, u eput ţa, căc
aceasta o îlătură), totuş , cîd este vorba de o dor ţă
ua f z că, s guraţa că ea va f real zată îtru
oet aprop at ş deter at, u e a puţ exaltată
decît es guraţa; abseţa îdo el face aproape tot atît
de tolerab lă aşteptarea plăcer fa l b le ca ş
îdo ala pl ă de el şte, petru că face d această
aşteptare o îpl re ce u se poate calcula, ş îparte,
dator tă frecveţe reprezetăr lor at c pate, t pul î
fel tot atît de subţ r ca ş el ştea
S ţea evo a per oasă să o posed pe doaa
de Sterar a : de cîteva z le, dor ţele ele pregăt seră,
cu o act v tate ecurată, această plăcere î îch pu rea
ea, ş ua această plăcere, căc alta (plăcerea cu o
alta)r ar f fost gata, plăcerea ef d decît real zarea
ue pofte prealab le ş care u e totdeaua aceeaş ,
care se sch bă î fucţ e de euăratele cob aţ
ale rever e , de îtîplăr le a t te, de starea tepera
etulu , de ord ea de d spo b l t ate o dor ţelor d ' l
care cele d ură îpl te se od hesc pîă ce a a u tat
,+
puţ decepţ a îpl r ; părăs se druul are al do
r ţelor obşteşt ş ă îdruase pe poteca ue do
r ţ a au te, ca să rîvesc altă îtîl re, ar f
trebu t să ă reîtorc de prea departe ca să da de
druul are ş să apuc altă potecă Plăcerea pe car e
o îch pu a î or ce cl pă era să o posed pe doaa
de Sterar a pe sula d Bo s de Bouloge, ude o
v tase la c ă Ea ar f fost, f reşte, spulberată dacă
aş f c at pe această sulă fără doaa de Sterar a ;
ş poate foarte cşorată dacă aş f c at, ch ar î tovă
răş a e , dar î altă parte De alt ter , at tud le gra
ţ e cărora îţ îch pu eşt o plăcere sît prealab le fe
e , so ulu de fee cărora l se potr vesc Ele co
adă plăcerea ca ş , de alt ter , locul : ş d această
pr c ă, fac să rev ă alterat v, î tea oastră ca
pr c oasă, cutare fee e, cutare pe saj, cutare oda e
pe
care lea f d spreţu t î alte săptăî F ce ale at
tud , cutare fee se potr vesc ua îtr u pat
are ude găseşt l şte lîgă ele, ar altele ca să f e
îgî ate cu o teţ e a ta că, vor fruze î care
să ad e vîtul, răcoarea ape , sît uşoare ş fugare ca ele
Fără îdo ală, îcă cu ult îa te dea f pr t
scr soarea lu Sa tLoup, ş cîd u era îcă vorba de
doaa de Sterar a, sula d Bo s se păruse fă ,
eută petru plăcere, petru că se îtî plase să ă
duc să gust acolo tr steţea de a u avea de adăpost t
î ea c ua Pe alur le laculu care duc la această
sulă ş dea lugul cărora par z eele care au plecat
îcă se duc să se pl be î ult ele săptăî de vară,
oa şt d ude să o regăseşt , ş ch ar dacă ea a
plecat d Par s, rătăceşt cu ădejdea dea vedea trecîd
tîăra fată de care tea îdrăgost t la cel d ură bal
al aulu , pe care o ve a putea regăs î c o seară
îa te de pr ăvara urătoare S ţ dute î ajuul,
Poate ch ar a doua z după plecarea f ţe ub te, ură
reşt
0
pe alul ape treurîde acele fruoase ale ude
pr ă fruză roş e îfloreşte ca u ult tradaf r,
c
wcetez acel or zot ude, pr tr u art f c u cotra r u
acelu a al acelor paorae sub a căror rotodă persoajele
de ceară d plaul îtî dau pîze p ctate a udalulu
apareţa aăg toare a ad e ş a volu
,
ulu , och oştr , trecîd fără traz ţ e de la parcul î
gr j t la îălţ le aturale ale Meudoulu ş a e co
l e Valer e, u şt u ude să puă u hotar ş ac să
tre adevărata cîp e î opera de grăd ăr e al căre
agreet art f c al îl pro ectează d colo de ea ; ca acele
păsăr rare crescute î l bertate îtr o grăd ă

bota că ce aşter z l c î vo a pl băr lor lor ar pate,
o otă exot că î pădur le îvec ate ître ult a
sărbătoare a ver ş ex lul er , străbaţ cu el şte
acest rega, roaţ os al îtîl r lor es gure ş al
elacol lor aoroase, ş a f a u t dacă el ar f
s tuat î afara u versulu geograf c decît dacă a afla că, la
Versa lles, pt> îălţ ea terase , observator î jurul căru a
or se îgrăădesc spre cerul albastru î st lul lu Va
ͻ der Meule, după ce s a îălţat astfel d colo de
atură, acolo ude ea îcepe d ou la capătul arelu
caa! satele pe care le poţ deoseb la or zotul orb tor
c area se uesc Fleurs sau N egue
După ce a trecut ult ul ech paj, cîd îţ da sea;:
cu durere că ea u va a ve , te duc să c ez pe sulă ;
deasupra plop lor treurător care a tesc ereu
ta ele ser a ult decît lear corespude, u or
roz aştere o ult ă culoare de v aţă pe cerul potol t
Cîteva p cătur de ploa e cad zgootos pe apa at că,
dar răasă î d v a^ e cop lăr e, totdeaua de culoarea
t pulu ş care u tă î f ecare cl pă ag ea or lor, ş a
flor lor După ce uşcatele, tes f eîdu ş lu atul
culor lor, au luptat î zadar cu aurgul îtuecat, o
pîclă îvălu e sula care adoare ; te pl b î îtue
r cul ued dea lugul ape ude ce ult trecerea tă
cută a ue lebede 5 te u eşte, ca îtru pat octur
och care se cască o cl pă şLsurîsul uu cop l care u
credea că se trez se Atuc , a vrea cu atît a vîrtos
să f î tovărăş a ue îdrăgost te, cu cît te s ţ s gur
ş te poţ crede departe
Dar cu cît aş f 'a fer c t să o aduc pe doaa de
Sterar a pe : această sulă, ude ch ar vara se lasă
adesea ceaţă, acu cîd ve se aot pul urît, sfîrş tul
toae Dacă t pul care se lăsase de du că ar î
cofer t el îsuş o uaţă ceuş e ş ar t ă pe sajelor
î care tră a ag aţ a ea Ͷ după cu alte
,*
aot pur le făceau să f e î resate, lu oase, ta
l eeşt Ͷ ădejdea dea o poseda peste cîteva z le pe
doaa de Sterar a ar f fost îdestulătoare să facă
să se r d ce de douăzec de or pe oră o perdea de
pîclă î îch pu rea ea ostalg c de ootoă î or ce
caz, ceaţa care se r d case d aju ch ar la Par s u ă
făcea să ă gîdesc ua la locul atal al t ere
fae pe care toca o v tase, dar cu pesee
că, îcă a deasă ca î oraş, trebu a să îvălu ască
seara ş Bo sul ş a ales alul laculu , ă gîdea că
ea trasfora oarecu petru e sula Lebedelor
îtro sulă d Bretage a căre atosferă ar t ă ş
ceţoasă îvălu se totdeaua î tea ea, ca u
veşît, s lueta pal dă a doae de Sterar a F reşte,
cîd eşt tîăr, la vîrsta cîd ă pl ba î d recţ a
Mesegl se, dor ţa, cred ţa oastră' coferă
veşîtulu ue fee o part cular tate d v duală, o
eseţă ecl t tă Urăreşt real tatea Dar tot lăsîdo
săţ scape, sf rşeşt pr a băga de seaă că pr tre
toate aceste îcercăr zadar ce î care a dat de eat,
stăru e ceva tra c, toca ceea ce căuta îcep să
deos ebeş t , să cuoşt ceea ce ubeşt , cauţ sa ţ l
procur , f e ch ar cu preţul uu art f c u Atuc , î
l psa cred ţe d spărute, costuul îseaă îlocu rea
aceste a pr tro luz e vo tă Şt a de buă seaă că
la o juătate de oră de casă u vo găs Bretage Dar
pl bîduă, strîgîdo î braţe pe doaa de
Sterar a, î îtuer cul sule , pe arg ea ape ,
vo purcede ca alţ care, eputîd pătrude îtro
îăst re, cel puţ îa te dea poseda o fee e, o
îbracă î călugăr ţă
Putea ch ar ădăjdu să ascult î tovărăş a fee
cl poc tul ape , căc î ajuul c e se dezlăţu o furtu
ă A îceput să ă rad ca să ă duc pe sulă ca să
reţ u cab et part cular (deş î acel t p al aulu
sula era goală* ş restauratul pust u) ş să îtocesc
l sta de bucate petru c a de a doua z , cîd Frajo se
r vest sos rea Albert e Ia spus să o troducă u
fa deeît, epăsător că ă va vedea urîţ t de bărb a ea
r , aceea petru care u găsea c odată că sît cjes
'ul de fruos la Balbec, ş care pr c u se tot atîta r
el şte ş supărare ca acu doaa de Sterar a Ţ
È ,.
ea de seara de î e să ofere aceste a cea a
buă pres e cu put ţă De aceea, a rugat o pe
Albert e să ă îsoţească îdată pe sulă ca să ă
ajute să îtocesc l sta de bucate Aceea căre a î acorz
totul este atît de repede îlocu tă cu alta, îcît tu îsuţ
eşt u t dîd ceea ceţ aparţ e de a curîd, la
f ecare oră, fără ădejde de v tor La propuerea ea,
faţa surîzătoare ş roză a Albert e , sub căc ul tă
plată aplecată pe och , parcă şovă Avea pesee alte
plaur ; î,or ce caz, le sacr f că bucuros, spre
area ea ulţu re, căc dădea are îseătate
faptulu dea f î tovărăş a ue t ere gospod e care ar
şt să coade a b e decît e c a
De buă seaă că ea îfăţ şase cu totul altceva î
och e la Balbec Dar t tatea oastră, ch ar cîd
o cos deră atît de are, cu o fee e de care sî
te îdrăgost ţ , creează ître ea ş o , î c uda su
f c eţelor care e fac să sufer , şte legătur soc ale
care suprav eţu esc dragoste oastre ş ch ar a t r
aceste a Atuc , î aceea care u a este petru o
decît u jloc ş o cale spre altele, sîte tot atît de
u ţ ş auzaţ aflîd graţ e eor e oastre cît de
or g al a părut uele e cele lalte f ţe, care' a fost
o altădată, ca ş cu după ce a dat b rjarulu o
dresă, Capuc es sau Bac, gîd
due doar la persoaa pe care avea so vede
acolo, e dă seaa că aceste ue au fost od oară,
pr ul, al călugăr ţelor capuţ e a căror ăăst re se
îălţa pe acel bulevard ş al do lea, al baculu care
străbătea Sea
F reşte, dor ţele ele d Balbec îpl seră atît
de b e trupul Albert e acuulîd î el gustur atît
de proaspete ş atît de g gaşe, îcît, î t pu l tra ectulu
spre Bo s, î t p ce vîtul, ca u grăd ar gr jul u, scu
tura copac , făcea să cadă roadele, ătura fruzele oar
te, î spuea că, dacă cuva Sa tLoup sar f î
şelat sau aş f îţeles b e scr soarea lu , ar c a ea
cu doaa de Sterar a u ar duce la c u rezul
tat, aş f dat îtîl re, î aceeaş seară, foarte tîrz u, Al
bert e , ca să u t î răst pul ue ore voluptoase, ţ
îd î braţe trupul ale căru farece, de care
pr sosea
,/ 0
acu, cur oz tatea ea le evaluase le ctăr se od
oară, eoţ le ş loate tr steţ le acestu îceput de dra
goste petru doaa de Şterar a Ş f reşte, dacă aş f
,putut presupue că doaa de Şterar a u va : a
eorda c o favoare î această d tî seară, aş f î
ch pu t seara petrecută cu ea îtru ch p destul de a
ăg tor Şt a prea b e, d exper eţă, cu cele do
uă stad care se succed î o , î aceste îceputur de
dragoste petru o fee e pe care a dor to fără să o
cuoaşte, ub d a degrabă î ea v aţa deoseb tă î
care se scaldă decît pe ea îsăş , aproape ecuoscută
îcă Ͷ cu aceste două stad se răsfrîg c udat î do
e ul faptelor, ad că u ua î o îş e, dar î î
tîl r le oastre cu ea Fără să f stat vreodată de vorbă
cu ea, a şovă t, sp t ţ de poez a pe care ea o îfăţ
şează petru o F va ea sau alta ? Iată că v sur le se
stator cesc î jurul e , fac ua cu ea Cea d tî îtîl re
cu ea, care va ura î curîd, va trebu să răsfrîgă a
ceastă dragoste ăscîdă Dar u e c ser os Ca ş cu
ar f ecesar ca ş v aţa ater ală săş f avut îtî ul e
stad u, deş o ş ub , î vorb î ch pul cel a
s g f at ͣVa rugat să ve ţ să c aţ î sulă, petru
că a gîd t că acest cadru var plăcea Na să vă
spu de alt ter c deoseb t Mă te să u f e
prea ued ş să u vă f e fr g" ͣN c decu" ͣO spu
eţ d aab l tate Vă îgădu , doaă, să a luptaţ
îcă u sfert de oră cu fr gul, ca să u vă ch u esc, dar
peste u sfert de oră vă vo coduce cu forţa acasă Nu
vreau să vă s lesc să luaţ u gutura " Ş o coducea aca
să, fără să f spus c, ea t du e c de ea,
cel ult u au t fel dea pr v , dar cu gîdul dea o
revedea Or , a doua oară (ea găs d aceeaş pr v re,
s gura a t re, dar frăîtaţ totuş Ͷ ş ch ar a
rult Ͷ ua de gîdul de a o revedea), pr ul sta
d u e depăş t ître t p, u s a îtîplat c uotuş ,
î loc să vorb de cofortul restauratulu , spue,
fără ca aceasta să u ească oua persoaă pe care o gă
s urîtă, dar căre a a vrea să se vorbească despre
o î toate utele v eţ sale ͣVo avea ult de lup
tat ca să îv ge toate p ed cele acuulate ître
le oastre Credeţ că vo reuş ? Vă îch pu ţ oa re
,ö
că e vo putea îv ge duşa , că vo putea ădăj
du u v tor fer c t ?" Dar aceste coversaţ , la îce
put eîseate, apo făcîd aluz e la dragoste, u vor
avea loc, după cele ce putea crede d scr soarea lu
Sa tLoup Doaa de Sterar a se va da îcă d cea
d ţ seară, u va trebu dec să o covoc pe Albert e
la e, ca, î cazul cel a rău, să petrec cu ea sfîrş
tul ser Era ut l, Robert u exagera c odată ş scr
soarea lu era l pede !
Albert e î vorb puţ , căc îş dădea seaa că
sît preocupat A făcut cîţ va paş pe jos, sub grota ver
zu e, aproape subar ă, a uu codru des pe a căru bol
tă auzea vîtul vîjî d ş ploa a p curîd A str v t,
pe păît, şte fruze uscate care se îfudau î el ca
şte sco c ş a dat la o parte *cu bastoul şte cas
tae îţepătoare ca ar c de are
Ult ele fruze ce se zvîrcoleau pe raur urau vî
tul ua dea lugul l bulu lor, dar ueor acesta
rupîduse, ele cădeau pe păît ş l ajugeau î goa
ă Mă gîdea cu bucur e că dacă acest t p ar ţ e
cu atît a depărtată va f sula î e ş î or ce caz
pe deatregul pust e Nea urcat d ou î trăsură
ş , cu furtua se potol se, Albert e ă rugă să cot
uă druul pîă la Sa tCloud Vîtul puea î ş
care, jos fruzele oarte, sus or Iar şte ser călă
toare a căror suprapuere roz, albastră ş verde
putea f văzută graţ e uu so de secţ ue co că tă ată
pe cer, erau dea gata pregăt te petru şte el atur
a fruoase Ca să vadă a de aproape o ze ţă de
arură care se avîta de pe soclul e , ş s gurat că
îtru cadru care parcă era îch at, |1 uplea cu o
teroare tolog că, î parte a ală, î parte sacră, a
saltur lor e fur oase Albert e se urcă pe o ov lă, î
t p ce aştepta pe cărare Ea îsăş , văzută astfel de jos,
u a era durdul e ca z lele trecute pe patul eu,
cîd por gîtulu e erau ăr ţ de lupa och lor e
aprop aţ , c c zelată ş f ă, parcă era o statu e pe care
cl pele fer c te de la Balbec îş aşteruseră pat a Cîd
a poe t s gur acasă, aducîdu a te că
făcuse u dru dupăa ază cu Albert e, că vo c a
po î e cu doaa de Guerates ş trebu e să
răspud ue scr sor a G l
,,
berte , tre fee pe care le ub se, a spus că v a
ţa oastră soc ală este ca atel erul uu art st, pl de
sch ţe lăsate î părăs re, î care a crezut u
oet că ea putea f xa evo a ue ar
dragoste, dar u a gîd t'că, ueor , dacă sch ţa u
e prea veche, se poate îtîpla să o reluă ş să
face d ea o operă cu totul alta ş poate ch ar a
îseată decît aceea pe care o plau se la îceput
A doua z era fr g ş fruos ; se s ţea ara (ş de
fapt, aot pul era atît de îa tat, îcît a fost o u
e că a putut găs î Bo sul de acu pust t cîteva
cupole de aur verde) urez duă, a văzut ca pe fe
reastra cazăr de la Doc eres, pîcla ată, otova ş albă
care atîra veselă la soare, deasă ş dulce ca zahă rul
tos Apo soarele se ascuse ş ea se îgroşă ş a ult
dupăa ază Se îopta devree, a făcut toaleta,
dar era îcă prea devree ca să plec ; a hotărît să
tr ţt o trăsură doae de Sterar a Na îdrăz t
să urc î ea ca să u o s lesc să fa că druul î
tovărăş a ea, dar a îîat b rjarulu u b let
petru ea, î care o îtreba dacă îgădu a să ă
duc să o au de acasă I aşteptarea răspusulu , a
ît s pe pat, a îch s o cl pă och , apo a desch s
d ou Deasupra perdelelor era ua u chear sub
ţ re de lu ă care se îtuecă d ce î ce a ult
Recuoştea această oră ut lă, prag ad e al plăcer ,
al căru gol îtuecos ş desfătător îvăţase săl cu
osc la Balbec, cîd f d s gur î oda a ea, ca acu,
î t p ce toţ ce lalţ erau la c ă, vedea fără tr s
teţe cu apue z ua deasupra perdelelor, şt d că, î
curîd, după o oapte atît de scurtă ca opţ le de la Pol, (
avea să îv e a străluc toare îscîte erea R vebelle
A săr t d pat, a pus cravata eagră, a p ep
tăat părul, ult ele gestur ale ue rîdu el tîrz , e
xecutate la Balbec cîd u ă gîdea la e, c la
fee le pe care le vo vedea la R vebelle, î t p ce le '
surîdea d a te î ogl da p ez şă d oda a ea ş ca re
au răas, d această pr c ă, seele prevest toare s ea
ue petrecer cu lu ă ş cu uz că Ele o evocau, l^
a ult, o real zau, ca şte see ag ce ; graţ e °r
avea o oţ ue tot atît de s gură a real tăţ e ,
389
o bucur e atît d e d epl ă a far eculu e a eţ tor ş
uşuratec, ca ş a celea p e car e le î cer ca la
C o b ra y, î lu a ul e, cî d au zea lo v tu r le d e
c o ca ale eş teru lu ce ţ tu a lăz le ş gu sta
căldu ra ş so arele î răco area odă ele
D e aceea, aş a f dor t să o văd p e do a a d e
Ster a r a S l t acu s ă p etr ec cu ea sear a,
aceas ta f d cea d u r ă î a tea î to arcer
p ăr ţ lo r e ; aş f p refera t ca ea să f ră as l b eră
ca să p o t î cer ca să revăd fe e le d R veb elle M
a sp ălat p e tru o ult ă o a ră î le ş î
p l b ar ea p e car e p lă cer ea ă î b a s ă o fa c p r
ap ar ta e t, le a ş ter s î sufrager a
î tu eco asă M s a păru t că ea era d esch să spre
a t ca era lu ată, d ar ceea ce co fud ase cu
crăp ă tu ra lu a tă a u ş , ca r e, d p o tr vă, er a
î ch să, e ra d o ar răsfrî gerea alb ă a p ro so pu lu
eu î o gl d a a ş e z a tă d e a lu gu l p er e te l u , ca r e
a ş tep ta s ă f e p u s ă la lo c î a te d e î toarcerea
a e M a gîd t d ou la toate rajele p e
care le d escop er se astfel î aparta e tu l o stru ş
care u era u a op t ce, căc î p r ele z le
crezuse că vec a ea are u cî e, d cauza u u
eh elălă t p r elu g t, ap ro ap e o e es c, al u e ţev
d b u că tăr e, o r d e cîte o r s e d es ch d ea ro b etu l
Iar u şa d sp re scară, d p r c a cu re tu lu d e p e
tr ep te, u se îch dea î cet, d e la s e, d ecît
execu tîd frî tur le d e fraze vo lu p to ase ş
tî gu to ar e car e se su p rap u eau co ru lu p eler lo r
d e la s fîr ş tu l u ver tu r la u Pe cîd
pu ea pro sop ul la lo c, a a vu t d e alt ter
p r leju l u e o au d ţ a acele u lu to a r e b u că ţ
s fo ce, căc auz d soer a, a alergat să desch d
uşa at ca ere b rjarulu care adu cea răspu sul
î î ch pu a că va f : Doaa e jos" sau ͣBaa a
vă aş teap tă " D ar ţ ea î î ă a s cr so ar e A
şo vă t o cl p ă s ă a u cu o ş t ţă d e c u p r s u l
s cr s o r d o a e d e S te r a r a , ca r e, a tî t t p
cî t ţ ea to cu l î î ă a r f p u tu t f altu l, d ar car e
a cu , d esp r s d e ea, er a u d es t ca r e ş u r a
s gu r calea , ş p e car e ea u l a ´ pu tea
sch b a cu c L a ru gat p e b rjar să co boa re ş
să aştep te o cl p ă, d eş bo b ă ea îp o tr va cet ,
îd ată ce p lecă, a d es ch s p l cul Pe carto :
À Ô I v ta ta ea
s cr s es e :
390

) u
o " À
,( + A răas e
şcat, îcree t, ulu t de lov tura pe care o pr se
Cartoul ş pl cul căzuseră la p c oarele ele ca u
cartuş al ue are de foc după ce a por t glotele Lea
r d cat, a aal zat această frază : ͣî spue că u poa
te c a cu e la Bo s S ar putea coch de că ar pu
tea c a cu e î altă parte Naş f atît de d scret
îcît să ă due să o au de acasă ; dar, î sfîrş t, aşa sar
putea îţelege" Dar cu gîdul eu se stalase d a
te, de patru z le, cu doaa de Sterar a, pe această
sulă d Bo s, u reuşea să l fac să se îtoarcă de
acolo Dor ţa ea alueca volutar pe povîr şul pe
carel ura de atîtea ore, ş î c uda aceste scr sor prea
recetă ca să a bă îtî etate asupră , a pregăt t
st ct v să plec arăş , după cu u elev care a căzut la
u exae ar vrea să a răspudă la o îtrebare A
sfîrş t pr a hotărî să ă duc să spu Fraco se să
coboare ca să plătească b rjarul A străbătut cor do
rul, egăs do, a trecut pr sufrager e ; deodată pa
ş e îcetară dea a răsua pe parchet ca pîă a
cu ş asurz ră îtro tăcere care, ch ar îa te de a
f cuoscut pr c a, î dădu o sezaţ e de îăbuş re ş
de claustrare Erau covoarele pe care, î vederea îtoar
cer păr ţ lor e serv tor îcepuseră să le bată î cu
e, acele covoare care sît atît de fruoase î d e
ţ le fer c te, cîd, î dezord ea lor, soarele te aşteaptă ca
u pr ete care a ve t să te ducă să prîzeşt la ţară,
ş aţ teşte asupra lor pr v rea pădur , dar care acu,
d potr vă, erau cea d tî orîdu re a îch sor era
t ce d care, f d s l t să tră esc, să ăîc î fa l e,
u vo a putea eş l ber
Ͷ Coaşul să bage de seaă să u cadă, u sît î
că bătute î cu e, î str gă Fraşo se Ar f trebu t să
apr d Sîte la sfîrs tul lu z lele fruoase
sau dus
I curîd ara ; î colţul ferestre , o vîă de zăpa
dă care sa pr s ca pe o st clă Galle ; ar la Chaps
391
Elysees, î locul fetelor pe care le aştepţ , ua vrăb
s guratece
Ceea ce sporea dezădejdea dea u o vedea pe
doaa de Sterar a era faptul că răspusul e ă fă
cea să presupu că deş tră se oră cu oră ua pe
tru această c ă, ea u se gîd se fără îdo ală, ăcar
o s gură dată la ea Ma tîrz u, a aflat că se căsăto
r se Ͷ căsător e absurdă Ͷ d dragoste, cu u tîăr
pe care pesee căl vedea î acel oet ş care fără
îdo ală o făcuse să u te de v taţ a ea Căc dacă ş ar
f a t t de ea fără îdo ală că ar f aşteptat trăsu
ra pe care, de altfel, după cu e îţelesese, u tre
bu a să o tr t, ca să ă vestească precu că u e l
beră V sur le ele de tîără fec oară ed evală pe o
sulă cu pîclă cro seră calea ue dragoste care u ex sta
îcă Acu decepţ a, î a, dor ţa ea dezădăjdu tă
de a pue d ou îa pe cea care ă refuzase, stîr
du ses b l tatea, stator c aorul pos b l pe care
pîă atuc ua îch pu rea ea l ofer se, dar cu
ultă sf ală
I a t r le oastre ş a cu seaă î u tarea oas
tră, sălăşlu esc cîte d aceste ch pur de fete ş de t
ere fee foarte felur te, cărora lea adăugat u far
ec ş o dor ţă v oletă de a le revedea, ua petru
că ele sau sustras î ult ul oet ? Lucrul era cu
atît a adevărat f d vorba de doaa de Sterar a,
ş acu era de ajus, ca ´să o ubesc, să o revăd, ca
să se reîo ască acele pres atît de v dar prea scur
te ş pe care eor a ar f avut altcu puterea de a
le eţ e î l psă Îprejurăr le hotărîră î altfel, a
a revăzuto Na ub to, dar sar f putut să o u
besc Dar uul d lucrur le care făcură poate ş a
cupl tă area dragoste pe care avea so îcerc î cu
rîd, fu, aducîdu a te de această seară, acela
de a spue că dacă uele îprejurăr foarte s ple
sar f sch bat, ea, sar f putut îdrepta î altă parte
spre doaa de Sterar a ; apl cată acele a care o
sp ră a tîrz u, u era dec Ͷ cu aş f avut atîta
poftă, atîta evo e să cred Ͷ cu totul ecesară ş
predest ată
Frafo se ă lăsase s gur î sufrager e, spuîdu
că ar trebu să stau acolo, îa te ca ea să f apr s
focul
392
Avea să pregătescă c a, recluz uea ea îcepea ch ar
d acea seară, îcă îa te de sos rea păr ţ lor e A
văzut î colţul bufetulu u vraf eor de covoare î
că făcute sul ş ascuzîdu capul î ele, îgh ţ d
praful lor ş lacr le ele, ca evre careş pueau ce
uşă pe cap cîd ţ eau dol u , a îceput să plîg ureu
ra, u ua petru că oda a era rece, dar petru
că o s ţ toare coborîre a teperatur (îpotr va căre
pr ejd ş , trebu e să o spue, a uşoare plăcer u
îcerc reacţ oez ) este cauzată de uele lacr care
curg d och oştr , p cătură cu p cătură, ca o ploa e
ărută, pătruzătoare ş glac ală, ş care u îcetează
c odată Deodată a auz t o voce :
$ Se poate tra ? Fraco se a spus că trebu e
să f î sufrager e Veea să văd dacă a vrea să er
ge să c ă udeva îpreuă, dacă uţ face rău, căc
e o ceaţă so ta cu cuţ tul
$ Era Robert de Sa t Loup care sos se îcă de d
eaţă, c tă vree îl credea î Maroc sau pe are
A spus (ş toca Sa tLoup, fără să vrea, ă a
jutase la Balbec să dau seaa de acest lucru) ce g
desc despre pr ete e : aue că e lucru atît de ărut
îcît ab a îţeleg că u oae de oarecare ge u, de
p ldă u N etzsche, au avut a v tatea să atr bu e a
u tă valoare telectuală ş s se l psească, pr urare
de uele pr ete de care u ar f legat o st ă
telectuală Da, a, rat totdeaua că u o care e
xagera atît de ult s cer tatea faţă de el îsuş , îcît să
se lepede, d scrupul de coşt ţă, d^ uz ca lu Wager,
ş ar f îch pu t că adevărul se poate real za î acest od
de expres e, pr f rea lucrur lor edesluş t ş eade
cuat cu sît îdeobşte faptele ş îdeoseb pr ete
le,, ş că ar putea avea vreo se f caţ e oarecare fap
tul de aţ părăs lucrul ca să te duc s vez u pr ete
Ş să plîg cu el, aflîd şt rea c oasă că a ars Lu
vrul La Balbec ajusese să cred că plăcerea de a ă
juca cu şte fete era a puţ fuestă v eţ sp r tuale,
de care cel puţ rîe stră ă, decît pr ete a a căre
îtreagă sforţare este de a e face să sacr f că s gu
ra parte reală ş ecou cb l (altfel decît pr j
loc rea arte ) d o îş e, uu eu superf c al care u ş
393
×$$
găseşte ca celălalt, bucur e î el îsuş , c află o îdu

oşare edesluş tă s ţ duse susţ ut de şte proptele
exter oare, găzdu t îtro d v dual tate stră ă, ude,
fer c t de spr j ul ce se acordă, îş expr ă t ha î
aprobăr ş se uează de îsuş r le cărora lear spu
e cusurur ş ar îcerca să le îdrepte dacă ar f vorba
de el îsuş De alt ter , defă ător pr ete e , fără
luz dar u fără reuşcăr , pot f ce a bu pr ete
d lue, după cu u art st purtîd î el o capodope
ră ş care s te că dator a sa ar f dea tră ca să u
cească, totuş , ca să u pară sau să u r şte dea f ego st,
îş dă v aţa petru o cauză ut lă ş cu atît a are
bărbăţ e, cu cît ot vele petru care ar f preferat să
o dea erau d cele dez teresate Dar or care ar f fost
părerea ea despre pr ete e, ch ar dacă ar f vorba
decît de plăcerea pe care ea 6 pr leju a, de o cal ta
te atît de eîseată îcît seăa cu ceva tered
ar ître oboseală ş pl ct seală, u ex stă băutură atît de
fatală care să u poată deve î au te oete a
tît de preţ oasă ş îtăr toare, dîdue boldul ecesar,
căldura pe care u o pute găs î o îş e
Era, f reşte, foarte departe de a vo să l rog pe
Robert, aşa cu dorea a acu o oră, să ă facă să
revăd fee le d R vebelle ; dîra pe care o lăsa î e
regretul doae de Sterar a u vo a să se şteargă
atît de repede, dar î cl pa î care u s ţea î a
ea c u ot v de fer c re, Sa tLoup trîd par
că^ aducea o buătate, o vesel e, o v aţă, care erau
fără îdo ală î afară de e, dar care se ofereau,
u cereau decît să aparţ ă N c el u îţelesese
str gătul eu de recuoşt ţă ş lacr le ele pl e de
îdu oşare Ce este de alt ter a paradoxal de afec
tuos decît uul d aceşt pr ete Ͷ d ploat, explo
rator, av ator sau l tar Ͷ aşa cu era v Sa tLoup,
ş care plecîd d ou a doua z la ţară, ş de acolo
Duezeu şt e ude, parcă ar avea petru e îş ş , î
seara pe care eo cosacră, o pres e care te r că
poate, atît este de rară ş scurtă, să le f e atît de plă
cută, ş d oet ce le place atît de ult, că u
vez prelug do a ult sa,u repetîdo a des O
asă luată cu o , lucru atît de f resc, oferă acestor
39
călător aceeaş plăcere stra e ş desfătătoare ca bu
levardele oastre uu as at c A plecat îpreuă să
c ă ş , î t p ce cobora scara, a adus a
te de Doc eres, ude ă ducea î f ecare seară să l
îtîlesc pe Robert la restaurat, ş de c le sufrage
r u tate M a adus a te de ua la care u ă
a gîd se c odată ş care u era a hotelulu ude
c a Sa tLoup, c a uu hotel ult a odest,
tered ar ître ha ş pes ue de fa l e, ude_ era
serv t de patroaă ş de ua d serv toarele e Zăpada
ă făcuse să ă opresc acolo De alt ter , Robert u
ura să c eze î seara aceea la hotel ş u vo se să
ă duc a departe M sau adus bucatele, sus, î
tro odă ţă toată de le Lapa se st se î t pul
c e , serv toarea apr se două lu ăr Prefăcîdu ă
că u văd prea b e, ît zîdu farfur a î t p ce
servea cartof , a apucat atebraţul gol ca ş cu aş
f vrut să o călăuzesc Văzîd că ea u ş Ͷ1 trăgea îa
po , la îgî at, apo fără să spu vreu cuvît, a
traso toată spre e, a st s lu area ş a spus
să ă scotocească, să facă rost de ceva ba î z lele
urătoare, s a părut că plăcerea f z că, petru a f
gustată, parcă avea evo e u ua de această
serv toare, dar ş de sufrager a de le, at'ît de
zolată uotuş , d ob şu ţă, pr pr ete e, ă
îtorcea î f ecare seară pîă plecarea ea d
Doc eres, la aceea ude c au Robert ş pr ete să
uotuş , u a a gîd t ult t p, la acest l ote
ude îca cu pr ete să Nu prof tă de
v aţa oastră, lăsă e sprăv te, î aurgur le de
vară ´ sau î opţ le t pur de ară, cl pele care
se păruseră totuş că puteau cupr de puţ ă l şte
sau plăcere Dar aceste cl pe u sît cu desăvîrş re
p erdute î oe tul î care, la rîdul lor, cîta o
cl pe de plăcere care sar scurge tot atît de f rave ş
l are, ele le aduc te el a, cos steţa ue bogate
orchestraţ Se desfăşoară astfel pîă ce at g ua d
acele fer c r t p pe care o găseşt ua d cîd î
cîd, dar care cot uă să ex ste ; ´ î p lda de faţă,
era reuţarea la rest ca să c ez îtru cadru
cofortab l care, dator tă îsuş r a t r lor, cupr de
îtru tablou al atur făgădu
%.
ala ue călător cu u pr ete care va răscol cu toată
eerg a, cu toată dragostea sa, v aţ a oastră soo
l etă, e va cou ca o pl ăcer e pl ă de eoţ e,
foarte deoseb tă de aceea pe care a putea o datora
propr e oastre sforţăr sau d stracţ lor odee ; vo
f ua a lu , î vo face jură te de pr ete e care,
zvorîte d t tatea ue ore, răîîd îch se î
ea, poate u vor a f respectate a doua z , dar pe
care le putea face fără scrupul lu Sa tLoup, căc , cu
u curaj care cupr dea ultă îţelepc ue ş
preset etul că pr ete a u poate f apr ofudată,
î e va f plecat d ou
A retră t ser le d Doc eres î t p ce cobora
scăr le ; cîd a ajus deodată î stradă, oaptea aproa
pe depl ă sau ceaţa care parcă st sese fel arele pe
care u le deosebea , foarte slabe, decît de aproape, a
a t t de u şt u care sos re, seară, la Cobray, cîd ora
şul era îcă lu at doar d loc î loc, ş cîd bîjbî a
pr el, îtru îtuer c ued, călduţ ş sfît, de esle,
ab a presărat c ş colo cu u uc care u ardea a
ult decît o lu are Ce deoseb r , ître acest a, de
alt'ter es gur, de la Cobray ş ser le de la R ve
belle revăzute a ad eaor deasupra perdelelor ! Per
cepîdule, îcerca u etuz as care ar f putut f
rod c dacă aş f răas s gur ş ar f îlăturat ast
fel ocolul ultor a ut l pr care a avea să trec
îa te de a se arăta vocaţ a v z b lă a căre poveste
este această lucrare Dacă acest lucru s ar f îtîplat
î seara aceea, această tră sură ar f er tat să răîă
a eorab lă petru e decît aceea a doctorulu
Percep ed pe a căre capră copusese ca descr ere
Ͷ pe care toca o găs se u de ult t p, o rîdu
se, ş o tr sese î zadar z arulu ( Ͷ a clo
pot ţelor d Mart v lle Oare petru că u a re
tră a oştr î ş rul lor cot uu, z cu z , c î
a t rea ach lozată î răcoarea sau î îsor rea ue
d eţ sau a ue ser , pr d ubra cutăru pe saj
zolat, îgrăd t, e şcat, îţepe t ş p erdut, departe
de tot restul ş astfel îeît sch băr le gradate, u u
a î afară, c î v sur le oastre ş î caracterul os
tru care evoluează, care e au călăuz t pe es ţ te
d
396 ×
v aţa uu t p î cutare altul foarte deoseb t, f d su
pr ate, daca retră altă a t re extrasă d tralt a,
găs ître ele, graţ e uor lacue, uor ese lapsu
sur de eor e, parcă prăpast a ue d fereţe de al
t tud e, parcă copat b l tatea d tre două atosfere
resp rate ş două coloraţ ab ate de cal tăţ co
parab le ? Dar ître a t r le pe care le îcercase
rîd pe rîd, despre Cobray, despre Doc eres ş des
pre R vebelle, s ţea î cl pă ceva a ult
decît o d staţă de t p, d s taţa d tre şte u ver
sur d fer te a căror ater e ar f aceeaş Dacă aş f
vrut să t îtro lucrare substaţa, î care apă
reau c zelate cele a ărute a t r d R vebelle,
ar f trebu t să dau o uaţă roz, o îsuş re pe eaştep
tate trasluc dă, copactă, răcoroasă ş sooră,
substaţe care pî a acu seăa grez a
ohorîtă ş aspră d Cobray
Dar Robert, după ce sfîrş se să dea expl caţ b r
jarulu , se urcă lîg e î trăsură Ide le care se
îfăţ şaseră se r s p ră Sît ze ţe care b evo esc cîte
odată să se arate uu ur tor s guratec, la cot tura
uu dru, ch ar î oda a sa î t p ce doare, cîd
î aduc î pragul uş bua lor vest re Dar îdată
ce eşt î tovărăş a cu va, ele d spar, oae îsoţ ţ u
le zăresc c odată Ma poe t arucat d ou î
braţele pr ete e
î oetul î care sos se, Robert ă vest se că
afară este o ceaţă deasă, dar î t p ce stă de
vorbă, ea cot ua să se îgroaşe Nu era ua egura
subţ re pe care dor se să o văd r d eîdu se d
sulă ş să e îvălu ască pe doaa de Sterar a ş
pe e La do paş , fel arele se st geau ş atuc
era u îtuer c atît de cupl t, ca î pl cîp, îtr o
pădure sau tro olatecă sulă d Bretage spre
care aş f vrut să ă îdrept ; a s ţ t p erdut ca
pe coasta vreue ăr de la azăoapte uade r şt
de douăzec de or oartea îa te de a ajuge la
haul s guratec ; îcetîd de a a f u raj pe care
l cauţ , ceaţa deveea ua d acele pr ejd
îpotr va căre a lupţ , astfel îeît, ca să e găs
druul ş să ajuge la l a, a îtîp at
greutăţ le, el ştea ş î sfîrş t bu
397 ½½
cur a pe care o dă s guraţa Ͷ atît de ses b lă ace
lu a care u e ae ţat să o p ardă Ͷ călătorulu e
duer t ş îstră at U s gur lucru era cît peac
să copro tă plăcerea î t pul ra te oastre ave
turoase, d pr c a u r supărătoare care ă cupr
se o cl pă ͣŞt , a povest t lu Bloch, a spus Sa t
Loup că u prea ţ la el, că l găseşt ca vulgar Aşa
sît eu, î plac s tuaţ le l pez ", îche e el cu u
aer ulţu t ş cu u to care u îgădu a răspus
Era ulu t Nu ua că avea cea a desăvîrş tă î
credere î Sa t Loup, î leal tatea pr ete e sale, ş
el o trădase pr ceea ce spusese lu Bloch, ba a
ult, se părea că ar f trebu t să facă aseeea
lucru, atît d pr c a cusurur lor cît ş a îsuş r lor sale,
dator tă acele educaţ extraord are ago s te, care pu
tea exagera pol teţea pîă la au tă l psă de s cer
tate Aerul său tr ufător era acela pe care l adoptă
ca să ascude vreo îcurcătură, ărtur s d u lucru
pe care şt a că a f trebu t săl face ; ex pr a
el oare coşt eţă ? Prost e îălţîd la ragul de v r
tute u cusur pe care u l cuoştea ? U acces de proas
tă d spoz ţ e trecătoare îpotr vă îl îdea oare să
ă părăsească sau îreg stra u acces de proastă d s
poz ţ e trecătoare faţă de Bloch căru a ar f vrut să
spuă ceva eplăcut, f e ch ar cu r scul dea ă co
pro te ? î t p ce spuea aceste cuv te vulgare,
pe faţa lu se ît părea de alt ter o s uoz tate î
groz toare pe care a deoseb t o la el decît o dată
sau de două or î v aţă, care, urîd la îceput ca
jlocul feţe , după ce cobora pîă la buze, le strîba,
le dădea o expres e hîdă, de jos c e, aproape de bes
t al tate cu totul trecătoare ş fără îdo ală acestrală
Pesee că, î aceste cl pe care v'fără îdo ală se repetau
ua o dată la do a , avea o ecl psă parţ ală a pro
pr ulu său eu, pr faptul că î el se strecura persoa
l tatea vreuu străoş, care se reflecta î el Nu u
a aerul ulţu t al lu Robert, dar ş cuv tele sale :
ͣî plac s tuaţ le l pez ", puteau f atr bu te acele
aş îdo el ş ar f trebu t să atragă aceeaş dojaa
Vo a să spu că celu ce plac s tuaţ le l pez tre
bu e să a bă accese de s cer tate î cel pr veşte,' ar
398
c decu o v rtute ce se' îduplecă prea lese pe sp
area altora Dar trăsura opr se î faţa
restauratulu a căru are faţadă cu gealîc ş
străluc re reuşea s gură să pătrudă îtuer cul
Dator tă lu lor co fortab le d ăutru, îsăş ceaţa
parcăţ d ca pe trotuar trarea, cu bucur a acelor
lache care reflectează d spoz ţ a stpîUlu ; ea se r za cu
uaţele cele a g gaşe ş d ca trarea ca acea
coloaă lu oasă care călăuz se pe evre A c erau de
alt ter ulţ cl eţ evre Căc toca î acest
restaurat, Bloch ş pr ete să popos ră ult t p,
aeţ ţ de u post tot atît de îflăîz tor ca ş cel
r tual, care cel puţ are oc ua o dată pe a, de
cafea ş de cur oz tate po l t că, petru a se îtîl
seara" Or ce exc taţ e tală ' dîd o valoare care
pr ează, o cal tate super oară ob ce ur lor î legătură cu
ea, u ex stă gust oarecu a v u care să u
alcătu ască astfel î jurul sau o soc etate pe care o
leagă ş î care cos deraţ a celorlalţ e br este
aceea pe care f ecare o caută a cu seaă î v aţa lu
A c , f e ch ar îtru c oraş de prov c e, veţ găs
oae pas oaţ de uz că ; t pul lor cel a
preţ os, baul lor cel ra de preţ e cheltu t î şe d ţe
de uz că de caeră, î îtîl r l e ude se d s cută
uz că, î cafeelele ude se îtîlesc ître aator ş
ude v î cotact cu uz c e Alţ , etuz asaţ de
av aţ e, ţ ,, să f e b e văzuţ de bătrîul chel er de la
barul cu gealîc cocoţat î vîrful aerodrou lu ; fer t de
vît, caî col v a de st clă a uu far, va putea urăr î
tovărăş a uu av ator care u zboară î acest
oet, evoluţ le uu p lot executîd loo p gur , î
t p ce altul, v z b l a acu o cl pă, toc a ater zează
brusc, prăbuş duse cu zgootul asurz tor al ar p lor
păsăr Roc M ca coter e care se îtîlea îccrcîd să
perpetueze, să adîcească eoţ le fugare ale procesulu
lu Zola, atr bu a de aseeea o are îseătate
aceste cafeele Dar ea era rău vă zută a c de t er
ob l care alcătu au cealaltă parte a cl etele ş care
aleseseră altă sală a cafeel , desPart tă de aceasta
ua pr tru paraclîc îpodob t û verdeaţă E îl
cos derau pe Dreyfus ş pe part za să drept
trădător , deş peste douăzec ş c c de
399
a , de le avîd t pul să se rîdu ască ş dreyf' s s
ul să dobîdească î stor e oarecare elegaţă, f b'ol
şcv zaţ ş dasator a aceloraş ob l , vor spue răs
p cat ͣ telectual lor" care îtrebau, că dacă ar f tră
t î acea epocă, ar f cu s guraţă de partea lu Drey
fus, fără să prea şt e a ult despre acest proces decît
despre cotesa Edod de Pourtales sau arch za de
Gall fet, alte spledor care se st seseră atuc cîd e
se ăşteau Căc î seara cu ceaţă, ob l d cafeea
care aveau să f e a tîrz u păr ţ acestor t er te
lectual , dreyfusarz retrospect v , erau îcă flăcă F
reşte că fa l le tuturor aveau î vedere vreo căsător e
bpgat, care u fusese real zată de c uul îcă v r
tuală, această căsător e bogată dor tă î acelaş t p de
a ulţ (de buă seaă a ulte ͣpart de bogate"
erau luate î cos deraţ e, dar, î sfîrş t, uărul zes
trelor ar era ult a c decît acela al cad daţ
lor) se ulţueau să seeze oarecare r val tate ître
aceşt t er
D eoroc re petru e, Sa tLoup îtîrz d
cîteva ute ca să spuă b rjarulu să v ă să e a
după c ă, a trebu t să tru s gur Or , ca să îcep,
odată trat pe uşa ce se îvîrteşte cu care u era
ob şu t, a crezut că u vo a ajuge să es d ea
(Să spue î treacăt, petru aator uu vocabular
a prec s, că, î c uda apareţelor* e paş ce, aceste
uş îgrăd te se spue uşărevolver, de la expres a e
gleză 3( $ î seara aceea, patroul eî
drăz d să asă afară de fr că să u se ude, c săş
părăsească cl eţ , stătea totuş l gă trare ca să a bă
plăcerea dea asculta doleaţele vo oase ale cl eţ lor
ce soseau îse aţ de ulţu rea oae lor care aju
seseră aevo oşî ş cu teaa dea se rătăc uotuş , ve
sela cord al tate a îtîp ăr sale fu r s p tă de vederea
uu ecuoscut care u şt a să se descurce î uş
ob lă de st clă Acest se flagrat de goraţă îl
tăcu să îcrute d spr ceaă, ca u exa ator care
u prea vrea să rostească acel ( Spre
culea eoroculu , a dus să au loc î sala rezer
^vată ar stocraţ e , de ude ve să ă scoată cu v ole
""ţă, arătîdu cu o oj c e căre a se coforară î
*))
dată voţ cheler , u loc î altă sală, care plăcu cu
atît rq,a puţ cu cît caapeaua pe care se afla el era
pl ă de lue (ş avea î faţa ea uşa rezervată evre
lor care u se a îvîrtea, c desch zîduse ş îch
zîduse î f ecare cl pă, î pr leju a u fr g îgroz
tor; Dar patroul î refuză altul, spuîdu : ͣNu,
doule, u pot st gher toată luea petru duea
voastră" U tă de alt ter curîd de cl etul îtîrz at
ş st gher tor ce era, capt vat de sos rea f ecăru ou
sos t, care, îa te de a ş coada ţapul, copaul de
pu rece sau grogul (ora c c trecuse de ult), trebu a
săş plătească tr butul, ca î vech le roae, ş să ş
povestească avetura î oetul cîd pătrudea î
acest az l de căldură ş de s guraţă, ude, dator tă co
trastulu cu ed ul d care scăpase, doea vesel a ş
caarader a care gluesc î buă î ţelegere la focul
uu b vuac
Uul povestea că trăsură lu , crezîd că ajusese Ia
Podul Cocord e , îcojurase de tre or Ival z , altul
că a lu îcercîd să coboare ChapsEly
sees, trase îtr u des ş d Rod, d care î trebu se
tre sfertur de oră să se descurce Urau apo tîgu e
l le îpotr va cet , a fr gulu , a tăcer orîtale a
străz lor, rost te sau ascultate cu aerul excepţ oal de
vesel careş avea expl caţ a î atosfera plăcută a să
l ude, cu excepţ a, loculu eu, era cald, î lu a
v e care făcea să cl pească och ob şu ţ să u a va
dă ş î zgootul coversaţ e care react va urech le
No sos ţ uş stăpîeau vorba C udăţe a per pe
ţ lor care l se păreau u ce î ardea pe l bă ş cău
tau d och pe c eva cu care să îceapă coversaţ a,
îsuş patroul p erdea set etul d staţelor ş u se
teea să spuă : ͣDoul pr c pe de Sa tFo x sa
uatăc t de tre or ve d de la Pote Sa tMart ", rî
z d ş arătîd î acelaş t p, ca la o prezetare, pe
ce ebrul ar stocrat uu avocat zrael t de care, î or ce
9*tă z , l_ar fj despărţ t o bar eră cu ult a greu de
trecut decît bolta îpodob tă cu verdeaţă ͣDe tre or ,
^ă daţ seaa", spuse avocatul ducîd a la pălăr e,
c pele u gustă fraza de aprop ere Făcea parte d r
u grup ar stocrat c petru care exerc ţ ul pert
01
eţe , ch ar la adresa ob l e cîd aceasta u era
de cea a îaltă treaptă, parcă era s gura îdelet c
re A u răspude uu salut, dacă oul pol t cos re
c d vează, a rîj cu u aer batjocor tor sau a ţ da ca
pul pe spate cu u aer fur os ; a te preface că u recu
oşt u o vîrst c care lea făcut u serv c u ; ' a re
zerva îa ş salutul duc lor ş pr ete lor cu totul
t a duc lor pe care aceşt a l prezeta ; aceasta era
at tud ea acestor t er ş îdeoseb a pr c pelu de
Fo x Aseeea at tud e era favor zată de zăpăceala
pr e t ereţ (cîd par grat ş te ar ăţ toca ch ar
î rîdur lo burghez e , petru că u tîd să scr de a
ulte lu uu b efăcător căru a a ur t soţ a, uî
a saluţ ca să s pl f c lucrur le), dar ea era sp ra tă
a , cu seaă de u sob s de castă foarte ascu ţ tă
Este adevărat că, î felul au tor afecţ u er voase
ale căror a festăr se ateuează cu vîrsta, îdeobşte
acest sob s îceta dea se a festa îtrurs ch p atît
de ost l la ce ce fuseseră şte t er atît de esufer ţ
După ce a trecut t ereţea, o ul stăru e rareor zolat
î obrăz c e Credea că ua ea ex stăͣ ş descoper
deodată, or cît a f de pr c pe, că a ex stă ş uz ca,
l teratura, ch ar deputăţ a Astfel, rîdu ala valor lor
oeeşt se sch bă ş tr î vorbă CLH oae pe
care fulgera altădată cu pr v rea Mare oroc pe ce
ceau avut răbdarea să aştepte ş ale căror caractere sît
destul de bue Ͷ dacă se putea expr a astfel Ͷ ca să
îcerce plăcere acceptîd la vîrsta de patruzec de a
favoarea ş pr rea care le fusese refuzată cu aspr e la
douăzec de a
De vree ce se îfăţ şează pr lejul, se cuv e să spu,
cu pr v re la pr c pele de Fo x, că făcea parte d tro
coter e alcătu tă d do sprezece pîă la c c sprezece
t er ş d tr u grup a restrîs de patru Ces d tî
avea acea caracter st că ce l psea cred pr c pelu , că
aceşt t er prezetau f ecare o' îdo tă îfăţ şare
Putrez de dator , păreau şte oae *de c î
och fur zor lor lor, d eş acestora le plăcea să le spuă :
ͣDoul cote, doul arch z, doul duce *
Nădăjdu au să asă d îcurcătură graţ e vest te ͣcă
sător bogate", căre a se a spuea ͣsacul cel
are"
*)+
Iar cu zestrele ar la care rîveau se ărg eau doar
la vreo patru sau c c , îş îdreptau, pe ascus bater le
asupra acele aş logod ce Iar ta a era atît de : b e
păstrată, îcît cîd uul d e , ve d la cafeea, spu
«ea : ͣDrag e , ţ prea ult la vo ca să u vă vesteso
logoda ea cu do şoara d'Abresac", răsuau a
ulte exclaaţ ; ulţ d e crezîd că lucrul era pus
la cale î folosul lor cu aceeaş do şoară, u aveau
sîgele rece ecesar ca să îăbuşe î pr ul oet
expres a fur e ş a u r lor ͣVa să z că îţ face plăcere
să te îsor , B b ?" u se putea abţ e de a exclaa
pr c pele de Chtellerault care lăsă să cadă furcul ţa
d îă de u re ş de dezădejde, căc crezu se că
aceeaş logodă, cu do şoara d'Abresac va f I
curîd adusă la cuoşt ţă publ că, dar cu el, Ch
tellerault uotuş , ua Duezeu şt e ce povest se
tatăl său cu v cle e fa l e d'Abresac despre aa
lu B b ͣVa: să z că îţ face plăcere să te îsor !" u
se putea el opr să l îtrebe a doua oară pe B b , care,
a b e pregăt t, căc avusese tot t pul săş aleagă
at tud ea de cîd lucrul era ͣaproape of c al", răspu
dea surîzîd : ͣNu sît ulţu t că ă îsor, lucru la
care c u rîvea, c că ă îsor cu Da sy d'A
bresac, pe care o găsesc del c oasă" î răst pul cît du
rase acest răspus, doul de Chtellerault îş reve
se î f re, dar se gîdea că trebu e să ş sch be cît
îa ^repede ob ect vul î d recţ a do şoare de Ca
ourque sau a lu ss Forster, ar le part de r 2 ş r
3, să sol c te îgădu ţa cred tor lor ce aşteptau căsă
tor a d'Abresac, ş , î sfîrş t, să expl ce acelora căro ra
le spusese ş el că do şoara d'Abresac este î
«tătoare, că această căsător e este buă petru B b ,
dar că el sar f str cat cu toată fa l a lu dacă ar f
luato î căsător e Avea să pret dă că doaa deSo
leo ersese atît de departe îcît spusese că u l va
za pr
Dar dacă păreau şte oae de c î och fur
zor lor, a patro lor de restaurate etc, î sch b,
t' ţe duble, îdată ce se aflau î lue, u a erau ^
îtăr ţ după averea lor prăpăd tă ş după exper eţe le
tr ste î vo a cărora se lăsau, îcereîd să o cîrpească
*)
Deveeau arăş doul pr c pe, doul duce cutare^
ş erau eîtăr ţ ua după blazoaele lor de obleţe
U duce aproape l ardar, ş care parcă îtruea toate
îsuş r le, era rîdu t î ura lor, căc , cap de fa l e,
fuseseră od oară pr c p suvera a ue ţăr şoare
ude aveau dreptul de a bate oedă etc Adesea î
această cafeea, uul pleca och cîd altul tra, ca sa
ul s lească pe acesta săl salute Căc , î goaa sa
ag at vă după avere, v tase la c ă u ͣbacher
Or de cîte or u o de lue tră, î aseeea co
d ţ , î legătură cu u bac her, acestal face să p ardă
vreo sută de de frac , ceea ce u l îp ed că pe
oul de lue să' îceapă d ou cu altul Cot u sa'
arz lu ăr ş să cosulţ ed c
Dar pr c pele de Fo x, el îsuş bogat, u făcea par
te ua d această coter e elegată alcătu tă d vrec
c c sprezece t er , c d tru grup a îch s ş e
despărţ t de patru, d care făcea parte ş Sa t Loup
Nu erau c odată v taţ uul fără altul, l se' spuea
ce patru g golo, erau totdeaua văzuţ îpreuă la pl
bare, cîd erau v taţ la vreu castel l se dădeau odă
care cou cau ître ele, astfel îeît, cu atît a ult
cu cît tuspatru erau foarte fruoş , suede e de zvo
ur c rculau pe seaa t tăţ lor Lea putut dez
ţ î ch pul cel a categor c î cel pr veav pe Sa t
Loup Dar lucru cur os, cîd s a aflat a tîrz u că aceste
zvour u erau eîtee ate î ce pr vea pe tus
patru, î sch b f ecare d e le gorase cu desăvîrş
re î legătură cu ce lalţ tre uotuş , f ecare îcer case
să se foreze asupra celorlalţ , f e ca să potolească
dor ţă, sau a degrabă o ură, să îp ed ce o căsăto
r e, să a bă oarecare super or tate asupra pr eteulu
dat de gol U al c c lea (căc grupur le de patru sît
totdeaua alcătu te d a ulţ decît patru) se
al p se celor patru plato c e , care era ş a plato c a
decît ce lalţ Dar scrupulele rel g oase îl ţ ură î frîu ş
după ce grupul celor patru se desb ase, ar el se
îsurase, tată de fa l e, îch îduse la Lourdes
petru ca vs e torul său cop l să f e bă at sau fată' ş ,
ître t p, dădea la l tar
*)*
Cu tot felul de a f al pr c pelu , cuv tele rost te
î faţa lu fără să f fost d rect adresate îl î aseră
a puţ decît dacă ar f fost spuse dea dreptul Ba a
ult, seara aceasta avea ceva excepţ oal î sfîrş t,
avocatul avea a ulţ sorţ să facă cuoşt ţă cu
pr c pele de Fo x decît b rjarul carel codusese pe
acest ob l se or Iar acesta d ură crezu că poate
răspude, cu u aer totuş băţos ş ca ue persoae
care u este de faţă, acestu terlocutor care, graţ e
cet , era ca u tovarăş de călător e îtîl t pe o plajă
s tuată la capătul pătulu , bătută de vîtur sau î
vălu tă î pîclă ͣuotul u e că te p erz , dar că u te
a regăseşt " Justeţea aceste cugetăr zb pe patro
petru că o a auz se expr ată de a ulte or î
această seară
îtradevăr, ob şu a să copare totdeaua ce
auzea sau ce c tea cu u aue text cuoscut, ş s ţea
trez du se ad raţ a cîd u desluşea vreo
deoseb re Această stare de sp r t u poate f trecută
cu vederea, căc apl cată coversaţ lor pol t ce, lectur
z arelor, forează op a publ că, ş face astfel pos b le
cele a ar eve ete Mulţ patro de cafeele ´
gera , ad rîduş doar cosuator sau z arul lor,
cîd spueau că Fraţa, Agl a ş Rus a ͣaţîţau"
Gera a, au făcut pos b l, î oetul Agad rulu , u
războ , care de altfel a zbuc t Istor c , dacă, pe
buă dreptate, au reuţat să expl ce actele popoarelor
pr vo ţa reg lor, trebu e să o îlocu ască pr
ps holog a oulu , a oulu ed ocru
Patroul cafeel î care toca trase apl ca de
cîtva t p, î pol t că, etal tatea sa de profesor de
declaaţ e ua uu au t uăr de bucăţ î le
gătură cu afacerea Dreyfus Dacă u recuoştea tere
cuoscuţ î cuv tele uu cl et sau î coloaele
uu z ar, spuea că art colul e pl ct cos, sau cl etul
"ps t de s cer tate Pr c pele de Fo x îl uă d
potr vă ; îcît ab a lăsa terlocutorulu său răgazul săş
îche e fraza ͣFoarte b e, doule pr c pe, foarte b e
c eea ce î fod vo a să spuă : rec tat fără greşeală),
j^ta este, aşa este", exclaa el , d latat, cu s e
expr a cele O £ ͣla l ta
sat sfacţ e "
*).
Dar pr c pele d spăruse î sala că Apo , cu v at»
îş relua cursul ch ar după îtîplăr le cele a c udate,
ce ce eşeau d area de ceaţă îş coadau, u co
suaţ a, alţ supeul ; ar pr tre aceşt a, şte t er de
la Jocey Club care d pr c a caracterulu aoral
al z le u şovă ră să se staleze la două ese d sala
are, ş fură astfel foarte aproape de e Catacl sul
stator c se astfel d sala că î cea are, ître toţ
aceşt oae st ulaţ de cofortul restauratulu după:
lug le lor rătăc r , î oceaul de ceaţă, o fa l ar tate
d care ua eu era exclus ş care seăa pesee
cu aceea care doea î corab a lu Noe
Deodată, la văzut pe patro făcîd teeele, pe
cheler alergîd î păr, ceea ce îdeă pe toţ cl
eţ săş îtoarcă* pr v r le ͣRepede, cheaţ l pe
Cypr e, o asă petru doul arch z de Sa tLoup",
exclaa patroul, petru care Robert u era ua u
are se or bucurîdu se ch ar î och pr c pelu de
Fo x de u adevărat prest g u, c u cl et care ducea o
v aţă foarte largă ş cheltu a ulţ ba î acest restau
rat Cl eţ d sala are pr v eau cu cur oz tate, ar
ce d cea că îş lăudau care a de care pr eteul
care sfîrşea săş şteargă p c oarele Dar î cl pa î care
era să pătrudă î sala că, ă zăr î cea are ͣDu
ezeule, exclaă el, ce fac acolo, cu uşa desch să î
faţăţ ", spuse el arucîd o pr v re fur oasă patroulu
care alergă să o îch dă, arucîd v a pe cheler : ͣLe
spu totdeaua să o ţ ă îch să"
Fusese s l t să derajez asa ea ş altele d faţa
e , ca să ă îdrept 1spre el ͣDe ce a stat loculu ?
Prefer să c ez acolo decît î sala că ? A să îgheţ ,
săraul de t e A să fac plăcerea să îch z uşa
asta", spuse el patroulu ͣîdată, doule arch z,
cl eţ care vor ve de acu îa te vor trece pr
sala că, sa făcut" Ca săş arate ş a b e rîva»
tr se petru această operaţ e după u
ş după e ulţ cheler , î t p ce rostea,
cu voce tare, şte ae ţăr grozave, dacă ea u
va f dusă la bu sfîrş t î a festă şte see de
respect exagerate ca să u t că ele u îcepuseră îcă de
la sos rea ea, c ua după aceea a lu Sa t Loup
ş , ca să u
*)/
f crezut totuş că ele se datorau pr ete e pe care o
arăta cl etul său bogat ş ar stocrat c, î adresă, pe
ascus, şte surîsur î care parcă se vădea o s pat e
seu totul persoală
Cuv tele uu cosuator rost te î spatele eu
făcură să îtorc o cl pă capul Auz se î locul cu
v telor : ͣAr pă de pu , foarte b e, puţ ă şapa e,
dar u prea seacă", pe acestea : ͣEu aş prefera şte
´gl cer a Da, caldă, prea b e" Vo se să văd c e era
ascetul careş puea aseeea e u M a îtors
repede capul î d recţ a lu Sa t Loup, ca să u f u
recuoscut de c udatul usaf r Era u doctor pe carel
cuoştea, căru a u cl et, prof tîd de ceaţă ca săl
reţ ă î această cafeea, î sol c ta o cosultaţ e Me
d c , ca ş oae de bursă, spu ͣeu"
ître t p îl pr vea pe Robert ş ă gîdea la
urătoarele : î această cafeea erau, cuoscuse î
v aţă ulţ stră , telectual , p ctor de tot so ul, re
seaţ la rîsul pe carel stîrea peler a lor prete
ţ oasă, cravatele 1830 ş a cu seaă şcăr le lor stî
gace, ergîd pîă la al provoca să arate că u se s
ch sesc de el, ş care erau oae de o reală valoare
telectuală ş orală, de o adîcă ses b l tate E d s
plăceau Ͷ ra cu seaă evre , evre eas laţ b e
îţeles, ar putea f vorba de alţ Ͷ celor ce u pu
teau sufer o îfăţ şare c udată, s t tă (ca Bloch Al
bert e ) îdeobşte, îţ dădea a tîrz u seaa că dacă
îprejurarea că aveau părul prea lug, asul ş och
prea ar , gestur teatrale ş bruşte se îtorcea îpo
tr văle, era cop lăresc să judec d acest puct de
vedere, căc aveau ult duh, ă buă ş erau, cîd
î cuoştea a b e, şte oae la care putea ţ e
îoarte ult î ce pr veşte îdeoseb evre , erau puţ
á căror păr ţ să u f avut o ă geeroasă, o
tel geţă îţelegătoare, o s cer tate, alătur de care a
â lu Sa tLoup ş ducele de Guerates să u f fă
ćut decît o zeră f gură orală pr uscăc uea, rel
g oz tatea lor superf c ală care u îf era decît scada
lur le, ş apolog a care o făceau uu creşt s ce du
Ce
a fa l b l (pe că le eprevăzute ale tel geţe a
Presus de toate preţu tă), la o colosală căsător e de

teres Dar î sfîrş t, or cu sar f îb at cusurur le
păr ţ lor îtro ză sl re ouă de îsuş r , la Sa tLoup
doea cea a îcîtătoare îţelegere ş s cer tate
Atuc , trebu e să o spue îtru glor a
ͣeur toare" a Fraţe , cîd aceste îsuş r se
găs es c la u fra cez sadea, f e că e ar stocrat sa u d
popor, ele îflo resc Ͷ ar f prea exagerat să spue
că îbobocesc, căc î ele ar stăru ăsura ş
rez erva Ͷ cu o graţ e pe care stră ul, or cît de
st ab l ar f , u eo oferă F reşte, alţ posedă de
aseeea îsuş r telectuale s orale, ş dacă trebu e
să trec la îceput pr ceea ce d splace ş ceea ce zbeşte
ş ceea ce te face să surîz , ele u sît a puţ
preteţ oase Dar e or cu lucru fruos ş poate exclus v
fracez, că ceea ce judecata ech tăţ cos deră fruos,
că aceea ce valorează ceva î perspect va ţ ş a
să f e a îtî o îcîtare petru och , colorat cu graţ e,
c zelat cu prec z ue, să real zeze ş î ater e ş î fora
sa desăvîrş rea lăutr că îl pr pr vea pe Sa tLoup, ş
spuea că e u lucru fruos cîd u ex stă d zgraţ e
f z că să slujească drept vest bul graţ lor lăutr ce, ş că
ar p le asulu sît del cate ş perfect deseate ca acelea
ale uor fluturaş care se aşează pe flor le l vez lor î
jurul Cobrayulu : ş că adevăratul
u( a căru ta ă u sa p erdut îcă d
veacul al XUIlea, ş care u va p er c cu b ser c le
oastre, u sît îger de p atră de la Sa tAdredes
Chaps, cît t er fracez , ob l , bur ghez sau ţăra , cu
ch pul sculptat cu acea g găş e ş acea s cer tate care
au răas tot atît de trad ţ oale ca pe port cul vest t,
dar ş creatoare
După ce se dusese o cl pă să vegheze ch ar el la î
ch derea uş ş la coadarea c e (stăru ult să,luă
ͣcare ăcelărească", păsăr le ef d, fără îdo ală, fa
oase) ; patroul se îtoarse să e spuă că doul
pr c pe de Fo x ar f dor t ca doul arch z să î
gădu e să c eze la o asă lîgă a lu ͣDar toate sît
ocupate", răspuse Robert văzîd esele care o blocau
pe a ea,, Dacă vorba ua de asta, u face c,
dacă ar f pe plac doulu arch z, ar f foarte
uşor să rog pe aceşt do să se ute Sît uele lu
crur ce se pot face petru doul arch z" ͣuu tre
*), &
bu esă hotărăşt , î spuse Sa tLoup, Fo x este u
bă at bu, u şt u dacă te va pl ct s , e a puţ prost
decît ;alţ " Ia răspus lu Robert că ar face de
buă seaă plăcere, dar că de vree ce c a cu el ş
ă s ţea atît de fer c t, aş f preferat cu atît a ult
să f s gur ͣAh ! doul pr c pe are u palto
foarte fruos", spuse patroul î t p ce del bera
ͣDa, îl cuosc", răspuse Sa tLoup Vo a să po
vestesc lu Robert că doul de Charlus ascusese
cuate sale că ă cuoaşte ş săl rog să spuă
care poate f pr c a Ve d să vadă dacă rugă tea
lu eraacceptată, la zăr t opr duse la do paş de o
Robert e prezetă, dar u ascuse pr eteulu său
că, avîd de d scutat ceva cu e, prefera să f s
gur Pr c pele se depărta, adăug d salutulu de ad o
pe care l adresă, u surîs îdreptat spre Sa t Loup
ş pr care vo a să se scuze d pr c a dor ţe aces
tu a dea scurta o prezetare pe care ar f vrut o a
lugă Dar î acest oet Robert, parcă fulger at de
o dee sub tă, se îdreptă cu caaradul său, după ce
spusese : ͣIa or cu loc ş îcep de c ează, ă îtorc
îdată", ş d spăru î sala că Mau îh t adîc t
er ş c pe care u cuoştea, stor s d poveşt le
cele a r d cole ş cele a răuvo toare pe seaa arelu
duce oşte tor de la Luxeburg (fost cote de
Nassau), pe care cuoscuse ͻ la Balbec ş care dă
duse dovez atît de g gaşe de s pat e î t pul bol
Uul susţ ea că el spusese ducese de Guerates :
ͣpret d ca toată luea să se r d ce cîd trece soţ a ea",
ar ducesa răspuse (ceea ce ar f fost ua l ps t
de tel geţă, dar ş de exact tatea că bu ca t ere
pr c pese fusese totdeaua cea a c st tă fee e d
lue) : ͣDacă trebu e să e sculă cîd trece soţ a ta,
asta
s
o va deoseb de bu că sa, căc petru ea bărbaţ
e culcau" Apo povest ră că areleduce ducîduse să
° vadă aul acesta pe ătuşa sa, pr c pesa de Luxe
bourg, la Balbec, ş trăgîd la GradHotel, el se plî
_Se se d rectorulu (pr eteulu eu), că u pusese să se
alţe fa oul Luxeburgulu deasupra d gulu Or , a
Ces
t fa o f d a puţ cuoscut ş a puţ folo s t
decît drapelele Agl e sau ale Ital e , a ulte z le
09
fuseseră ecesare pîă să ş le procure, spre area e
ulţu re a tîărulu areduce N a crezut c
ͻd această poveste, dar a făgădu t că, îdată ce
ă vo duce la Balbec, săl îtreb pe d rectorul hote
lulu , astfel îcît să ă îcred ţez că ea este doar o
ăscoc re Aşteptîdul pe Sa tLoup, la rugat pe pa
tro să puă să se servească pî e ͣNua decît, do
ule baro", ͣNu sît baro", a răspus cu u aer
de tr steţe luat î gluă ͣOh ! ertaţ ă, doule
cote !" Na avut t p să fac să se audă o a doua pro
testare, după care aş f ajus cu s guraţă ͣdoul ar
ch z" ; Sa tLoup se v d ou, atît de repede după
cu spusese, purtîd î îă paltoul de lîă al pr
c pelu , căru a a îţeles căl ceruse ca să ţ ă cald
î făcu se de departe să u ă derajez, îa ta,
ar f trebu t să şc arăş asa sau să sch b locul,
ca să se f putut aşeza După ce tră î sala are, se
urcă uşor pe băc le de cat fea roş e aşezate de a lu
gul pereţ lor ş pe care, î afară de e, şedeau u
a vreo tre sau patru t er de la Jocey Club, cu
oscuţ dea lu care u putuseră găs loc î sala că
ître ese erau ît se, la oarecare îălţ e, şte f re
electr ce ; Sa tLoup le săr cu îdeîare, fără să se
s ch sească de ele, aşa cu ar f săr t cu u cal de curse
u obstacol ; stîje t că el se strădu a ua petru
e ş î scopul de a ev ta o şcare s plă, era
î acelaş t p uat de sîrgu ta cu care pr eteul
eu săvîrşea acest exerc ţ u de volt jă ; ş u era
s gurul; căc deş ar f gustato fără îdo ală a puţ
d partea uu cl et a puţ ar stocrat ş a puţ
geeros, patroul ş cheler erau fasc aţ , ca şte
cuoscător la peluză ; ca ş paral zat, u cheler stătea
e şcat cu ó tavă pe care şte cl eţ de alătur o
aşteptau ; ar cîd Sa tLoup, trebu d să treacă î
spatele pr ete lor să se urcă pe arg ea speteze ş
păş pe ea ţ îduş ech l brul, cîteva aplauze d screte
zbuc ră d fudul săl Ajugîd, î sfîrş t, la velul
eu, îş îfrîă pe loc avîtul cu prec z a uu coadat
î faţa tr bue uu suvera, ş , îcl îdu se, î
ît se cu u aer curte tor ş supus paltoul de lîă,
pe care, î~
10
dată!Je; luă loc lîgă e ş fără să f u evo t să fac o
şeare, îl potr v , ca u şal uşor ş cald, pe uer e
'__, Spue , pîă u u t, î z se Robert, uch ul
eu Charlus are să ţ spuă ceva I a făgădu t că te
vo tr te î e seară la el acasă
$ uoca vrea săţî vorbesc despre el Dar î e
seară c ez îa ătuşa ta Guerates
$ Da, Or ae are î e cogea te za afet la care
u sît v tat Dar uch ul eu Palaede ar vrea să
u te duc acolo Nu te poţ sc uza ? I or ce caz, du te
după petrecere la uch ul Palaede Cred că ţ e să
te
vadă uea putea duce la el pe la usprezece Nu
u ta,
la usprezece, ă îsărc ez săl prev E foarte sus
cept b l Se va supăra pe t e, dacă u te duc la el
Iar petrecer le la Or ae se sfîrşesc totdeaua
devree
Dacă te ărg eşt ua la c ă, poţ f foarte b e la
usprezece la uch ul eu De alt ter ş eu aş f tre
bu t să o văd pe Or ae, petru locul d Maroc, pe care
aş vrea»săl sch b E atît de drăguţă î aseeea pr
v ţe ş are are trecere la geeralul de Sa tJoseph
de
care dep de asta Dar u spue c u cuvît Ara
vorb t cu pr c pesa de Para, lucrur le vor erge de
la s e Ah ! Marocul, e foarte teresat Cîte ar f
de spus ! Acolo sît oae foarte subţ r Desluşeşt
pur tatea tel geţe
$ Nu crez că gera ar putea ajuge pîă la
războ petru Maroc ?
$ Nu, ş pe e î pl ct seşte ş , la ura urelor, e
foarte f resc Dar îpăratul e paş c Ne fac ereu
să crede că vor războ , ca să e s lească să cedă
Ca la pocer Pr c pele de Moaco, agetul lu W lhel
al IIlea v e ş e spue î ta ă că Gera a se ă
pusteşte pe o dacă u cedă Atuc , cedă Dar dacă
a ceda, ar zbuc c u războ N a decît să te
gîdeşt ce lucru cos c ar f u războ astăz Ma ca
tastrofal decît £Ô ( Nua că ar
f a scurt
Î vorb de pr ete e, de pred lecţ , de regrete
deş , ca toţ călător de so ul său, avea să plece a doua z
Petru cîteva lu pe care ura să le petreacă la
ţară Ş 1 să se îtoarcă ua petru vreo patruzec ş
opt de
11
ore la Par s îa te dea se duce î Maroc (sau a urea) ;
dar cuv tele pe care le aruca astfel î căldura care
îcîta a î seara aceea apr seră î ea o g
gaşă reve re Rarele oastre îtîl r î do , ş a cu
seaă aceasta, îseaă de atuc o dată î eor a
ea Petru el, ca ş petru e, fu seara pr ete e
uotuş , aceea pe care o îcerca î acel oet (ş
d pr c a asta u fără oarecare reuşcăr ), ă
teea că u era de loc aceea care ar f plăcut să o
sp re, îcă copleş t de plăcerea pe care o îcercase
văzîdu îa tîd î galop c ş at gîd graţ os ţ ta,
s ţea că această plăcere se datora faptulu că f ecare
d şcăr le desfăşurate dea lugul peretelu , pe
bacă, îş avea se f caţ a, cauza, poate î f rea
d v duală a lu Sa tLoup, dar ş a ult î aceea pe
care o oşte se pr aştere ş educaţ e de la eaul
său
U gust s gur î rîdu ala u a fruosulu , c a a
pucătur lor î prezeţa ue îprejurăr o îgădu e
bărbatulu elegat să ses zeze ua decît Ͷ ca u u
z c a pe carel rog săţ cîte o bucată ecuoscută Ͷ
set etul, şcarea pe care ea o reclaă ş să a
dapteze eca sul, teh ca ce se potr vesc cel a
b e, apo îgădu e acestu gust să se a feste fără
costrîgerea c ue alte cos deraţ u de care atîţ
t er burghez ar f fost paral zaţ , atît de teaa de a
f r d col î och altora petru că ar f călcat cove
eţele, cît ş de a părea prea preve tor faţă de pr ete
lor, ş care era îlocu t la Robert cu u d spreţ pe
care de buă seaă ul îcercase c odată î a sa,
dar pe carel pr se oşte re î trupul său ş care
lăd ase apucătur le străoş lor să îtro fa l ar tat3#
care, credeau e , u poate decît ăgul ş îcîta pe acela
căru a se adresează ; î sfîrş t, o ob lă l bertate care,
eţ îd seaa de atîtea avataje ater ale (r s pa de
cheltu el î acest restaurat sfîrş se pr a face d el,
a c ca ş a urea, cl etul cel a la odă ş arele fa
vor t, s tuaţ e pe" care o subl a rîva pe care o a
festau u ua slug le, c tot t eretul cel a stră
luc t), îl făcea să le str vească ca acele băc de purpură
efect v ş s bol c călcate î pc oare, aseeea uu dru
*$+
soptuos care u plăcea pr eteulu eu decît petru
că îgădu a sa se îdrepte spre e cu a ultă graţ e
ş repez c ue ; acestea era îsuş r le, cu totul eseţ ale
ar stocraţ e , care, de după trupul u opac ş obscur cu
ar f fost al eu, c se f cat v ş străvez u, scoteau la
veală, ca pr tro operă de artă, puterea scus tă,
ef c etă care a creato, ş făceau ca şcăr le aceste
curse uşoare pe care Robert o desfăşurase dea lugul
peretelu , să f e tot atît de tel g b lă ş îcîttoare ca
aceea a uor călător sculptaţ pe o fr ză ͣD păcate, ş
ar f spus Robert, er tă osteeala că a petrecut
t ereţea d spreţu d aşterea, c st d ua d/eptatea
ş tel get^ alegîd î afară de şte pr e te care
erau puş , şte tovarăş eîdeîatec ş prost
îbrăcaţ dacă erau elocveţ , petru ca s gura
f ţă care se veşte î e, despre care păstrez
a t re preţ oasă, să u f e aceea pe care vo ţa ea,
strădu duse ş er tîd, a odelato după aseăarea
u, c ua care u e opera ea, care c ăcar u
este care a d spreţu to ş a îcercat totdeaua
so îv g ; er tă osteeala că a ub t pr eteul
pre 'erat aşa cu la ub t, petru ca cea a are plă
cere pe care o află î e să f e aceea de a descoper
ceva cu ult a obştesc decît e îsu , o plăcere
care u e c decu aşa cu spue ş aş a cu u poa
te crede s cer, o plăcere care să purceadă d pr ete e,
c ua telectuală ş dez teresată, u so de plăcere
art st că ?" Iată ce ă te că Sa tLoup gîd se de
ulte or î acest caz, sa îşelat Dacă ar f ţ ut,
aşa cu ţ use, la ceva a ăreţ decît lăd erea
îăscută a trupulu său, dacă u sar f dezbărat atîta
vree de orgol ul ob l ar, îsăş îdeîarea lu ar f
fost a s l tă ş a greoa e, ar f avut şte apucătur
do o vulgar tate îfuurată După cu doae de V l
Itpar s s î trebu se ultă ser oz tate ca să dea î co
versaţ e ş î eor le e pres a de fr vol tate, care
este
J
de ord telectual, tot astfel petru ca î trupul
u Sa tLoup să f sălăşlu t atîta ar stocraţ e, trebu a ca
aceasta să se f depărtat d tea lu , îcordată spre
t a îalte ş să se f stator c t, resorb tă î tru
său, î şte l coşt ete ş ob le Dator tă a
*$
ceste îprejurăr , d st cţ a ţ sale u era : l ps tă
de o d st cţ e f z că ce ar f fost desăvîrş tă daca: cea
d tî ar f l ps t U art st are evo e săş expr a
dea dreptul gîdul î opera sa, petru ca aceasta, să
resfrîgă cal tatea ; s a putut ch ar spue că cea a
are laudă adusă lu Dueze u costă î egaţ a ate
ulu care găseşte creaţ a destul de desăvîrş tă ca să se
l psească de creator Şt a de aseeea că u ad ra
ua o operă de artă î acest tîăr călăreţ desfăşurîd
dea lugul prezetulu fr za curse sale ; tîărul pr
c pe (coborîtor d Cateher e de Fo x, reg a Nayarre
ş străepoata lu Carol al Vlllea) de care se despărţ se
de dragul eu, obîrş a ş averea pe care le pleca î faţă
, străoş d spreţu tor ş lăd oş care suprav eţu au
î s gur aţa l u , s pr teea l a ş cur te a cu care
toca î îfăşurase trupul v guros î paltoul de l ă,
toate astea u erau oare parcă şte pr ete a vech
decît e î v aţa lu , d pr c a cărora aş f crezut că
ar trebu să f totdeaua despărţ ţ , ş pecare
sacr f ca d potr vă, pr tro alegere pe care o poţ
face decît de la îălţ ea tel geţe , cu acea l bertate
suveraă a căre coaă erau şcăr le lu Robert ş î
care se real zează desăvîrş tă pr ete e ?
Na putut lua cuoşt ţă de orga vulgară a fa
l ar tăţ uu Guerates Ͷ î locul d st cţ e pe
care o adopta Robert, petru că d spreţul ered tar
era la el ua veşîtul care se trasforase îtro
graţ e coşt etă, al ue reale u l tăţ orale Ͷ la
doul de Charlus, la care şte defecte ale caracterulu ,
pe care le îţelesese pîă acu greş t, se aşteruseră
peste ob ce ur le ar stocrat ce, c la ducele de
Guerates Ş . oferea totuş , î asablul ob şu t
care d splăcuse atît de ult bu c cîd î îtîl se la
doaa de V llepar s s, şte latur de o veche gradoare
de care a dat seaa cîd a dus să c ez la el,
adoua z după seara pe care o petrecuse cu Sa t
Loup
Ele u se îfăţ şaseră c lael, c la ducesă,
cîd le văzuse a îtî la ătuşa lor, după cu u
ͻdesluş se î cea d tî z deoseb r le ce o
despărţeau pe Bera de caaraz e , deş la aceasta
part cular tăţ le erau espus a zb toare decît la
oae de lue,
1
căc se prec zează p e ăsură ce ob ectele sît a
reale, a les e d e co cep u t tel ge ţe Dar, î
sfîrş t, or cît d e eî s e ate ar f u a ţel e so c al e
(as tf el î eît cî d u p ctor ver d c ca Sa teBeuve
vrea să subl eze rîd pe rîd uaţele ce
d eoseb esc saloul doa e Geo ffr , al do a e
R eca er ş al d o a e d e Bo g e, el e p ar tot atît
de aseăătoare îeît adevărul de căpete e care
re ese, fără vo a autorulu , d stud le sale, este
c c a v eţ d e salo) to tuş , î v rtu tea
acelu aş o t v valab l p e tru Ber a, cîd
Gu er a ţ î aju ser ă d fer e ţ ar ag aţ a
ea u a vap o r za p cătu r ca o r g al tăţ lo r,
a p u tu to culege d ou, o r cît de poderab lă
era
Cu ducesa u vorb se de soţul e la s erata
ătuşe sale, a îtrebat dacă, avîd î ved er e
zvour le care c rculau î legătură cu d vorţul, el va
as sta la c ă Ma du r t îsă rep ed e, căc pr tre
lach e care stăteau î p c oare ÎÎV at caeră ş care
(deoarece pesee că ă cos deras eră pîă acu ca
pe cop dulgherulu , ad că cu a u ltă s p at e
d ecît p e stăp îul lo r, d ar cap ab l d ea f pr t î
casa lu ), trebu au să cer cetez e cau za aceste
revoluţ , la văzut strecurîdu se pe doul de
Gu er a tes car e pîd ea so s rea ca să ă
p r eas că î prag ş să scoată ch ar el pardes ul
Ͷ Doaa de Guerates va f cu u se poate
a fer c tă, î spuse el cu u to rep ed e
co v găto r I gdu ţ să vă scap d e ţo alel e
du eavo astră (găs ea că e î acelaş t p
cu secad e ş hazl u să folosească l b aj u l
p o p o ru lu ) So ţ a ea s e ca t e ea d e
defecţ ue a dueavoastră, deş e acordaseţ z u a
d u ea vo as tr ă N e sp u ea î că d e d eaţă
u u l altu a: ,,Ve ved ea că u va ve " urebu e să
ărtur sesc că do a a d e Gu era tes a vă zu t a
b e d ecît e Nu sî teţ o les e d e avu t ş
era co v s că e veţî trage ch ulul
Se sp u ea că du cel e es te u so ţ atît d e rău, b a
ch ar a tît d e brutal, î eît u putea d ecît să f
recuoscăto r, a Şa cu eşt recuoscător oae lor
ră petru g găş le ' o r , p e tru aces te cu v te
ͣd o a a d e Gu er a tes " cu care avea aerul că
ît de asupra ducese o ar pă ocrot toare, ca să facă
ua ua cu el Apo , ă apucă î od"
15
fa l ar de îhă, îcepu să ă călăuzească ş să ă
troducă î saloae Cutare expres e curetă poate
plăcea î gura uu ţăra dacă dovedeşte suprav eţu rea
vreue trad ţ locale, ura vreue îtîplăr stor ce,
poate gorată de cel ce face aluz e la ea ; tot astfel
această pol teţe a doulu de Guerates, pe care
avea să o a feste tot t pul ser , a ferecat ca o
răăş ţă de ob ce ur de a ulte or seculare, de
ob ce ur îdeoseb d veacul al XVIIlea Oae
t pur lor trecute s e par espus de departe de o Nu
îdrăz să le presupue teţ profude d colo de
ceea ce ele expr ă foral ; e ră cîd îtîl u
set et aproape aseăător cu acela pe carel
îcercă la u erou dea] lu Hoer sau o v cleaă
s ulare tact că la Ha bal î t pul lupte de la
Caae ude ş a lăsat flacul descoper t ca săş
îvălu ască vrăjaşul pr surpr dere ; sar părea că e
îch pu acest poet ep c ş acest geeral atît de departe
de o , ca u a al văzut îtro grăd ă zoolog că Ch ar
cîd găs , la cutare persoaje de la curtea lu Ludov c
al XlVlea, şte see de curte e î scr sor le pe care le
scr u cu va de rag fer or ş care u le poate f de c
u folos, ele e surpr d pet ru că e dezvălu e, pe
eaşteptate, la aceşt ar se or o lue îtreagă de
cred ţe pe care u le expr ă c odată dea dreptul, dar
care guverează, ş îdeoseb cred ţa că d pol teţe
trebu e să s ulez uele set ete ş să exerc ţ , cu cel
a are scrupul, uele fucţ u de aab l tate
Această depărtare ag ară a trecutulu este poate
uul d ot vele care îţ îgădu e să îţeleg că pîă ş
u ar scr tor au găs t o fruuseţe ge ală operelor
uor st f cator ed ocr ca Oss a Sîte atît de u ţ
că şte barz depărtaţ pot avea de odere, îcît e
uă cîd îtîl î ceea ce crede că este u vech
cîtec gal c, vreua pe care a f găs to dec t ge
oasă, la u cotepora U traducător de talet are
decît să adauge uu at c, pe carel rest tu e a ult sau
a puţ exact, şte bucăţ care, seate de u cote
pora ş publ cate separat, ar apărea doar plăcute : el
coferă îdată o ăreţ e eoţ oată poetulu său, care
cîtă astfel pe clav atura a ultor veacur Acest tradu
16
ctor u era capab l să scr e decît o carte ed ocră, dacă
ea ar f fost publ cată ca a lu Dar ca traducere, pare a f
o capodoperă urecutul u e fugar, el stă pe loc Nu ua
după cîteva lu de la îceputul uu războ , leg le votate
fără grabă pot acţ oa î od ef cace asupră , u ua
c c sprezece a după o cr a ce răăsese edescoper t
u ag strat a poate găs eleetele ce vor sluj la
lăur rea e ; savatul care stud ază îtr o reg ue
, depărtată topo a, ob ce ur le locu tor lor, va putea
desluş î ele după veacur ş veacur , cutare legedă cu
ult ater oară creşt sulu , eîţeleasă, dacă u ch ar
u tată pe t pul lu Herodot ş care, î deu rea ue
roc , îtru r t rel g os, răîe î ezul prezetulu , ca o
eaaţ e a dev ă, eor ală ş stab lă Dacă u î
apucătur le adesea vulgare ale doulu de Guerates,
cel puţ î sp r tul care le îa, era ua, cu ult a
puţ at că, eaaţ a V eţ de curte Avea să o a
gust ca u parfu vech , cîd la regăs t ceva a
tîrz u î salo, ude u ă dusese ua decîf
Ieş d d vest bul, î spusese doulu de Guera
tes că era foarte dor c să văd Elst r ͣSît la ord ele
dueavoastră Doul Elst r vă este cuva pr ete ? î
pare foarte rău că a şt ut că vă teresează îtratît
Căc îl cuosc puţ , e u o aab l, ceea ce păr ţ
oştr uesc u o cusecade, aş f putut sol c ta
favoarea de a ve , ş săl v t la c ă Ar f fost, cu
s guraţă, foarte ăgul t să petreacă seara î tovărăş a
dueavoastră" Foarte puţ ͣvech reg " cîd se
strădu a astfel să f e, ducele redeveea fără să vrea
Itrebîduă dacă doresc să arate aceste tablour ,
ă călăuz , dîduse la o parte graţ os î faţa f ecăre uş ,
scuzîduse cîd, ca să arate druul era s l t să treacă
îa tea ea, că sceă care (de pe t pul cîd Sa t
S o povesteşte că u străoş al Gueraţ lor î făcuse
oorur le palatulu său cu aceleaş scrupule î îpl rea
îdator r lor fr vole de get lo), îa te de a ajuge pîă
Ia o , trebu e să f fost jucată de ulţ alţ Gueraţ
î c stea ultor altor usaf r Ş cu î spusese duce
'ua că ar face are plăcere să răî o cl pă s gur î
* ta tablour lor, el se retrase d scret, spuîdu că
a
î să v săl regăsesc î salo
+ö1 2
*$ö
Dar îdată ce a poe t î faţă cu tablour le lu
Elst r, a u tat cu totul ora c e ; avea ar î faţă ^
ca la Balbec, fragetele aceste lu î culor ecuoscute
care u era decît pro ecţ a felulu oseb t de a vedea al
acestu are p ctor ş pe care cuv tele sale ul traduceau
deloc Părţ le peretulu aco'per te cu p ctur le lu , toate
oogee, erau ca ag le lu oase ale ue latere
ag ce care ar f fost, î cazul de faţă, capul art stulu ş
a căru c udăţe e u a f putut o presupue cît t p a
f cuoscut ua oul, ad că atît t p cît a f văzut
decît latera acoper d lapa, îa te să f pus vreo
st clă colorată Pr tre aceste tablour , uele d acelea
care păreau cele a caragh oase oae lor de lue ă
teresau a ult decît celelalte, pr faptul că creau d
ou acele luz opt ce care e dovedesc că u vo
det f ca ob ectele dacă u lăsă să terv ă judecata
De cîte or , cîd sîte î trăsură, u descoper o lugă
s radă lu oasă care îcepe la cîţ va etr de o , cîtă
vree ave î faţa oastră ua o frîtură de z d v olet
lu at care ea dat rajul adîc ! Nu e pr urare
log c să reprezetă, u pr tru art f c u de s bol s,
c pr tro îtoarcere s ceră la îsăş rădăc a pres e ,
u lucru pr cutare altul, pe care l a cofudat cu el
î străfulgerarea ue d tî luz ? Suprafeţele ş voluele
sît î real tate depedete de uele ob ectelor pe
care eor a oastră leo pue cîd lea recuoscut
Elst r îcerca să sulgă ceea ce şt a lucrulu pe care toca
îl s ţ se, străda a sa fusese adesea să d zolve acel
agregat de raţ oaete pe carel u v z ue
Ce ce detestau aceste ͣoror " se rau că Elst r ad ra
pe Chard , pe Perroeau, atîţ a p ctor care le plăceau lor,
oae lor de lue E uş dădeau seaa că Elst r făcuse
d ou, petru el, î faţa realulu (cu d cele deoseb t al
îcl ăr sale petru au te îcercăr ), acelaş efort ca
u Chard sau u Perroeau, ş că, pr urare, cîd
îceta dea a lucra petru el, ad ra î e şte îcercăr
de acelaş so , şte fragete at c pate ale uor
opere ale lu Dar oae de lue u adăugau, cu
tea, opere lu Elst r acea perspect vă a u pulu care
le îgădu a să guste sau cel puţ să pr vească
est gher ţ p ctura lu Chard Ce a bătrî ş ar f
putut totuş
18
spue că văzuseră î cursul v eţ lor, pe ăsură ce a
î îdepărtau de ea, scăzîd depărtarea de estrăbătut
d tre ceea ce cos derau o capodoperă de Igres ş
ceea ce credeau că trebu e să răîă pe vec o oroare (de
p ldă : x
de Maet), pîă ce abele tablour aveau
aerul dea f geee Dar oul u prof tă de c o leţca e,
petru că u şt e să coboare pîă la eleetul geeral ş
ş îch pu e totdeaua că se găseşte î prezeţa ue
exper eţe fără precedet î trecut
A fost eoţ oat regăs d î două tablour (a
real ste, acestea, ş de o a eră ater oară) acelaş
do, o dată î frac î saloul său, altă dată î vesto
ş cu jobe la o serbare populară pe alul ape , ude,
f reşte, avea ce căuta, ş care dovedea că u era ua
u odel ob şu t al lu Elst r, c u pr ete, poate u
protector pe care plăcea săl fa să f gureze î p ctur le
sale, cu proceda od oară ş Carpacc o cu cutare se or
vest ţ Ͷ ş foarte aseăător Ͷ d Veeţ a, după cu
ş Beethove afla plăcere să scr e î frutea ue lucrăr
preferate uele scup al arh ducelu Rodolphe
Această serbare pe alul ape avea ceva îcîtător Rîul,
roch le fee lor, pîzele bărc lor, reflexele euărate
ale uora ş ale altora se îvec au î acest tablou pătrat
pe care Elst r îl cro se îtro dupăar ază uată Ceea
ce îcîta î roch a ue fee care îcetase o cl pă să
daseze d pr c a căldur ş a obosel era aş şder
scl p tor, ş î acelaş ch p, î pîza ue bărc care se
opr se, î apa culu port, î potoul de le, î
fruz ş ş î cer După cu îtruu d tablour le pe c are
le văzuse la Balbec, sp talul, tot atît de fruos sub cerul
său de lap slazul ca ş catedrala îsăş , parcă cu a ultă
îdrăzeală decît Elst r teoret c aul, decît Elst r oul de
gust ş îdrăgost tul de EvulMed u, cîta : ͣNu ex stă
got c, u ex stă capadoperă, sp talul fără st l face cît
port cul got c", tot astfel auzea : ͣDoaa ca
vulgară pe care u d letat î pl bare ar ev ta să o
pr vească, ar exceptao d tabloul poet c pe care
atura îl alcătu eşte î faţă , ?l această fee e e
fruoasă, ^roch a e pr eşte aceeaş 'U ă ca ş pîza
corăb e , ş u sît lucrur a ult Sa u a puţ de
preţ, roch a couă ş pîza fruoasă c a atare sît două
ogl z ale acele aş răsfrîger , toată
19
valoarea rez dă î pr v r le p ctorulu Or acesta şt use s
oprească îtru ch p eur tor şcarea orelor î acea
cl pă lu oasă, cîd doae î fusese cald ş îcetase să
daseze, cîd copacul era îcojurat cu u chear de
ubră, cîd pîzele parcă aluecau pe u lac aur u Dar
toca petru că oetul apăsa asupra oastră cu atîta
putere, acest tablou atît de îţepe t dădea pres a
cea a fugară, îţ dădea seaa că doaa avea să se
îtoarcă î curîd, că acele corăb vor d spare, că ubra
îş va sch ba locul, că oaptea va ve , că plăcerea are
sfîrş t, că v aţa trece, ar cl pele, îfăţ şate î acelaş t p
pr atîtea lu care se îvec ează î el laolaltă, u se
regăsesc Recuoştea îcă u aspect, cu totul altul, este
adevărat, a ce este cl pa, î uele acuarele cu sub ect
tolog c, datîd de la îceputur le lu Elst r ş cu care
acest salo era îpodob t Oae de lue ͣîa taţ "
ergeau ͣpîă la" această a eră, dar u a departe
Nu era, f reşte, ceea ce Elst r p ctase a b e, dar totuş
s cer tatea cu care sub ectul fusese gîd t î lua d
răceală Astfel, de p ldă, uzele erau reprezetate aşa
cur ar f fost îfăţ şate şte f ţe aparţ îd ue spec
fos le dar pe care u rareor lea putut vedea î
t pur le tolog ce, trecîd seara, cîte două sau tre , de
a lugul vreue potec de ute Ueor u poet, de o
rasă avîd aş jder o d v dual tate deoseb tă î och uu
zoolog (caracter zată pr oarecare asexual tate), se
preubla cu vreo uză, aşa cu se pl bă î atură
şte făptur de spec felur te, dar pr etee, ş care se
îtovărăşesc îtrua d aceste acuarele, vedea u poet
stov t de u dru lug î uţ , pe care u cetaur
îtîl t, şcat de oboseala sa, îl a î sp are ş l duce
acasă I altele, pe sajul eărg t (î care scea t că,
ero legedar ocupă u loc uscul ş sît parcă
p erduţ ) este redat d cul pîă la are, cu o
exact tate care redă a ult decît ora, ch ar ş utul,
graţ e gradăr prec se a apusulu ' de soare, a f del tăţ
fugare a ubrelor Pr aceasta c rt stul dă
statae zîdul, u so de real tate' stor că tră tă
s bolulu fabule , r îl p ctează ş l poyesteşte la perfectul
s plu
î t p ce pr vea tablour le lu Elst r, răsuaseră
ecote t ş ă legaseră ch ar î ch p plăcut soer l
*+)
e v taţ lor care soseau Dar l ştea care le ură ş
care dura de a ult t p sfîrş Ͷ e drept a puţ
repede Ͷ pr a ă trez d rever a ea, ca aceea care
urează uz c t d L doro îl trezeşte pe Bartholo d
soul său Ma teut că fusese u tat, că luea se
aşezase la asă ş a îdreptat î grabă spre salo
La uşa odă î care erau expuse tablour le lu Elst r, a
găs t'u serv tor care aştepta, bătrî sau pudrat, u
şt u, cu aerul uu stru spa ol, dar a festîdu
acelaş respect pe care lar f depus la p c oarele uu
rege A s ţ t, după aerul său, că ar f aşteptat îcă
o oră, ş a gîd t cu groază la îtîrz erea pe care o
pr c u se c e , a cu seaă, că făgădu se să f u la
usprezece la doul de Charlus
M strul spa ol (u fără ca eu săl f îtîl t î dru
pe lacheul persecutat de portar care, străluc d de
bucur e cîd la îtrebat de logod ca lu , î spuse că
toca î e aveau aîdo z de eş re, că ar putea
petrece toată z ua cu ea, ş Judă buătatea doae
ducese), ă coduse î salo ude ă teea căl vo
găs pe doul de Guerates prost d spus El ă
îtîp ă, d potr vă, cu o bucur e de buă seaă î
parte prefăcută ş d ctată de pol teţe, dar alt ter
s î ceră, sp rată ş de stoacul său pe care aseeea
îtîrz ere îl flăîz se ş de coşt ţa ue erăbdăr
aseăătoare a tuturor v taţ lor să care upleau
dea b elea saloul A aflat, îtradevăr, a tîrz u că
fusese aşteptat aproape tre sfertur de oră Ducele de
Guerates îş spuse pesee că prelug rea cu două
ute a ch ulu obştesc u l ar agrava, Ş dacă pol teţea
îl îdease să aîe atît de ult oetul de a se
aşeza la asă, această pol teţe ar f a desăvîrş tă dacă,
epuîd să se servească* ua der t, ar reuş să ă
cov gă că u Jtîrz ase ş că u aşteptaseră d
pr c a ea De aceea, ca ş cu ar f fost 0 oră pîă la
c ă ş u v taţ c ar f sos t, ă îtrebă cu
găsesc tablour le lu Elst r Dar î acelaş t p, ş fără să
lase să se bage de seaă căl ta e stoacal, ca să u
p ardă o cl pă a ult, purceda î îţelegere cu ducesa
la prezetăr Nua atuc a dat seaa că toca se
produsese î jurul eu, î jurul eu Car pîă î z ua
aceasta Ͷ cu excepţ a stag ulu d sa
*+$
Ioul doae Swa Ͷ fusese ob şu t la aa, la
Cobray ş la Par s, cu apucătur le f e ocrot toare, f e de
fes ve ale burghezelor posace care ă tratau ca pe u
cop l, o sch bare de decor ca aceea cel troduce pe
eaşteptate pe Pars fal î jlocul fetelor flor Cele ce
ă îcojurau, pe deatregul decoltate (carea lor se
vea de abele părţ ale ue raur s uoase de o
za sau sub larg le petale ale uu tradaf r), u spu
seră buă z ua decît scurgîd î d recţ a ea lug pr
v r dez erdătoare, ca ş cu ua sf ala lear f î
p ed cat să ă sărute Multe erau cu u se poate a
c st te d puctul de vedere al oravur lor ; ulte dar u
toate, căc cele a v rtuoase u aveau faţă de acelea care
erau uşurat ce acea repuls e pe care ar f îcercat o a
a Capr c le purtăr egate de uele pr etee cred
c oase, î c uda ev deţe , parcă teresau a puţ î
luea Gueraţ lor decît legătur le pe care se pr cepu
seră să le păstreze A c se făceau a u şt că trupul ue
af tr oae este p pă t ,de c e are poftă, cu cod ţ a ca
ͣsaloul" să răîă eat s
Cu ducele se jea foarte puţ cu v taţ să (de
la ş pe care avea de ult c de îvăţat), c a
ult cu e al căru so de super or tate f du ecu
oscut, î pr leju a ca acelaş fel de respect pe carel
trezeau ştr burghez la ar se or de la curtea
lu Ludov c al XlVlea, era de buă seaă de părere că
faptul d e a u cuoaşte usaf r avea c o îseă
tate, dacă u petru el, cel puţ petru e ş î
t p ce ă preocupa, d pr c a lu , efectul pe care laş
face asuprăFe, el se s ch sea ua de acela pe care e l
ar produce asupră
La îcepu se îtîplă de alt ter o îdo tă îcur
cătură, îtradevăr, ch ar î oetul î care trase
î salo, doul de Guerates, fără să lase ăcar
t pul să spu buă z ua ducese , ă coduse spre o doa
ă destul de scudă, ca ş cu ar f vrut să facă o sur
pr ză plăcută ş căre a parcă spuea : ͣIată, pr eteul
dueavoastră, vedeţ că v la adus ferecat" Or , cu
ult îa te dea f ajus î faţă îp s de duce, această
doaă u îcetase să adreseze cu och larg ş ga
leş le de sur sur pl e de îţeles pe care le adresă
*++
ue vech cuoşt ţe care poate u e recuoaşte Cu
aceasta era toca cazul eu ş u reuşea să a
tesc c e era, îtorcea capul î t p ce îa ta, astfel
jcît să u f u evo t să răspud pî ce prezetarea
ar f scos d îcurcătură ître t p, doaa cot
ua săş ţ ă îtru ech l bru stab l surîsu ce
ͻera dest at Avea aerul că se grăbeşte să scape de el ş
aştepta să spu, î sfîrş t : ͣAh ! Doaă, c u îcape
îdo ală! Cît de fer c tă ar f aa să afle că ea re
îtîl t!" Era tot atît de erăbdător să aflu uele pe
cît era ş ea erăbdătoare să f văzut că o saluta î pl
ă cuoşt ţă de cauză ş că surîsul e prelug t la
f t ca u sol d ez putea, î sfîrş t, îceta Dar doul de
Guerates fu atît de eîdeîat c, cel puţ după
părerea ea, îcît sa părut că a rost t ua uele
eu ş cot ua să gorez c e era pseudo
ecuoscuta care avu sp raţ a săş spuă uele,
atît de l pez î păreau ot vele t tăţ oastre,
obscure e Itradevăr, îdată ce a ajus lîgă ea,
u ît se a, c o luă cu fa l ar tate pe a ea ş
se adresă pe acelaş to ca ş cîd aş f fost tot atît
de la curet ca ş ea cu buele a t r spre care se
îdrepta gîdul î spuse că Albert, care a îţeles că
este f ul e , avea să regrete foarte ult că u putuse
ve A căutat care d foşt e caaraz purta
uele de Albert, la găs t pe Bloch, dar u putea
avea î faţa ea pe doa a Blochaa, deoarece
aceasta ur se de ult Mă strădu a î zadar să
gh cesc acel trecut cou e ş e spre care îş
îdrepta ea gîdul Dar u l zărea b e pr cărbuele
trasluc d al och lor e larg ş galeş care lăsau } treacă
doar surîsul, decît deosebeşt u pe saj s tuat î dosul
uu gea egru ch ar apr s de soare Mă îtrebă dacă
tata u se oboseşte prea ult, dacă u vreau să ă
duc îtro z la teatru cu Albert, dacă şîfc a puţ
sufer d, ş cu răspusur le ele bîjbî d beza
tală î care orbecă a u deve ră a des'uş te
decît ca să răspud că u ă s t b e astăseară, ea
aprop e ch ar u scau petru e, făcîdu de
aab l tăţ cu care ce lalţ pr ete a păr ţ lor e " ă
ob şu seră c odată I sfîrş t, ducele î dădu
e ge : ͣVă găseşte îcîtător", î urură el
*+
la ureche, care fu zb tă ca ş cu aceste cuv te u ar
f fost ecuoscute Erau acelea pe care doaa de V lle
par s s le spusese, bu c ş e, cîd făcuse cuoş
t ţă cu pr c pesa de Luxeburg Atuc a îţeles totul,
doaa de faţă avea c cou cu doaa de Lu
xeburg, dar desluşea spec a a alulu după l bajul
celu ce o servea Era o alteţă Nu cuoştea de loc
fa l a, c pe e, căc prove d d tro rasă d cele
a ob le ş avîd cea a are a vere d lue, f că'
a pr c pelu de Para, se ăr tase cu u văr aş jder
pr c pe, î recuoşt ţa pe care o purta Creatorulu , ea
dorea să arate aproapelu , de or g e or cît de săracă sau
de u lă, că ul d spreţu eşte La drept vorb d, surî
sur le ar f putut face să gh cesc, o văzuse pe pr
c pesa de Luxeburg cupărîd pî şoare de secară pe
plajă ca să le ofere bu c , ca ue c ute de la Jard
d'Aecl atat o Dar u era decît a doua pr c pesă de
sîge căre a era prezetat ş era scuzab l că îcă u
desluş se trăsătur le obşteşt ale aab l tăţ celor ar
N c ' e uş dăduseră de altfel osteeala să ă vestească
să u ă prea b zu pe această aab l tate, deoarece du
cesa de Guerates care ă salutase de atîtea or , eu
îa, la Opera Co că, păruse îfur ată cîd o salutase
pe stradă, ca ce ce, dîd cîdva u pol cu va, cred că s
au ach tat cu el pe vec î cel pr veşte pe doul de
Charlus, sch băr le î d spoz ţ a lu , bue ş rele, erau
ş a cotrastate I sfîrş t, a cuoscut, se va vedea,
şte alteţe ş şte a estăţ de alt so , reg e care fac pe
reg ele, ş u cuvîtează potr v t ob ce ur lor seee
lor lor, c ca reg ele lu Sardou
Doul de Guerates se grăb se atît de ult să ă
prez te, petru că faptul dea u f cuoscut la o reu
ue de o alteţă regală este tolerab l ş u se poate pre
lug o cl pă Aceeaş grabă o pusese Sa t Loup ca să
f e prezetat bu c Dator tă ue răăş ţe oşte tă
d v aţa Curţ lor căre a se spue pol teţea odeă ş
care u e superf c ală, dar î care, pr tro răstălăc re
d afară îăutru, suprafaţa dev e eseţ ală ş adîcă,
ducele ş ducesa de Guerates cos derau ca o dator e,
a eseţ ală decît acelea, adesea egl jate cel puţ de
uul d e , a car tăţ , a cast tăţ , a le ş a dreptăţ
*+*
aceea a eîduplecată, de a se adresa pr c pese de
para ua la persoaa a tre a
Cu u fusese îcă c odată la Para (ceea ce do
rea de pe t pul uor îdepărtate vacaţe de Paşt ),
faptul de a cuoaşte pr c pesa care, şt a, avea cel a
fruos palat d această cetate u că ude de altfel
totul trebu a să f e ooge, cu era zolată de restul
lu ître pereţ lustru ţ , î atosfera îăbuş toare ca
o seară de vară fără aer pe o p aţă a orăşelulu tal a, cu
uele copact ş prea g gaş, ar f trebu t să
îlocu ască deodată lucrul pe care îcerca să l
îch pu esc, ceea ce ex sta î real tate la Para, pr tru
so de sos re fragetară ş fără să f şcat; era, î
algebra călător e î oraşul lu G org oe, parcă o pr ă
ecuaţ e a aceste ecuoscute Dar dacă îcă de ulţ
a , făcuse ca acest ue de Para să absoarbă
parfuul a de v olete Ͷ ca u fabr cat de parfuur
uu bloc otova de substaţe grase Ͷ î sch b, îdată ce
a văzuto pe pr c pesă, care aş f fost pîă atuc
cov s că este cel puţ Sasever a, o a doua operaţ e
îcepu, care, la drept vorb d se sfîrş dea b elea ua
peste cîteva lu ş care costa î a go r graţ e uor o
aestecur ch ce, tot ule ul eseţ al de v olete ş tot
parfuul stedhal a d uele pr c pese ş î a
îcorpora î loc ch pul ue fee ărute ş oacheşe,
ocupata cu opere de b efacere, de o aab l tate atît de
u lă îcît îţ dădea ua decît seaa d ce orgol u
seeţ îş trăgea obîrş a această aab l tate Seăîd, cu
c deoseb r , cu alte cucoae ar , era tot atît de puţ
stedhal aă ca, de p ldă, la Par s, î cart erul Europa,
de Pare, care seaăă ult a puţ cu uele
de Para decît cu toate străz le îvec ate ş te face
să te gîdeşt a puţ la acea Chartreuse ude
oare Fabr ce decît Ia sala paş lor p erduţ d gara
Sa tLazare
Aab l tatea e avea două cauze Ua obştească, aue
educaţ a pe care o pr se această f că desuvera
Maa e (u ua îrud tă cu toate fa l le regale d
Europa, dar pe deasupra Ͷ spre deoseb re de casa
ducală d Perra Ͷ a bogată decît or ce pr c pesă
do toare) 11 săd se, îcă d cea a fragedă vîrst,
preceptele, orgol os de u le, ale uu sob s
evaghel c; ar acu
*+.
f ecare trăsătură de pe obrazul f ce , curba uer lor,
şcăr le braţelor e parcă repetau: ͣAduţ a te că
dacă Duezeu ţ a hărăz t să te aşt pe treptele
uu tro , u trebu e să prof ţ de aseeea
îprejurăr ca să d spreţu eşt pe ce cărora Prov deţa
d v ă a vrut (f e Ea lăudată petru acest lucru), să le f
suprer oară pr aştere ş avere F , d potr vă, buă
cu ce c Străoş tă erau îcă d 67 pr c p de
Cleves ş de Jul ers; Duezeu, î area lu buătate,
a vrut ca să deţ aproape toate acţ u le caalulu Suez ş
de tre or a ulte acţ u Royal Dutch decît Edod
de Rotsch ld; geealog şt ţ au stator c t f l aţ uea
î l e d rectă îcă d aul 63 al ere creşt e, două
îpărătese ţ s cuate De aceea, cîd vorbeşt , să
a c odată aerul căţ aduc a te de aseeea
ar pr v leg , u că ar f precare (căc u p oţ sch ba
c d vech ea ue fa l , ar petrolul va f
totdeaua căutat), dar e ut l să arăţ că eşt de ea
a are decît or care altul ş că plasaetele tale
aît de a îtî a, deoarece toată luea şt e Ajută pe
eoroc ţ Dă tuturor celor cărora buătatea Cerulu
ţ a făcut favoarea să ţ f e fer or , ce le poţ da fără
să decaz d ragul tău, ad că ajutoare băeşt , ch ar
îgr j r de f r eră, dar b e îţeles u v ta
c odată la seratele tale, ceea ce u lear face c u
b e, c , scăzîduţ prest g ul, ţ ar văduv de or ce
ef cac tate faptaţ b efăcătoare"
Astfel, ch ar î oetele cîd u putea face u b e,
pr c pesa îcerca să arate sau a degrabă să te facă să
crez , pr toate seele exter oare ale l bajulu ut,
că u se credea super oară celor î jlocul cărora se afla
Avea petru f ecare acea îcîtătoare pol teţe pe care
o au cu fer or oae b ecrescuţ s , ca să f e de
folos, îş îp gea ereu scauul ca să lase a ult
loc, î ţ ea ăuş le î oferea toate aceste serv c ,
edee de burghezele ţaţoşe, ş pe care le fac bucuros
suvera , sau st ct v ş d îcl are profes o ală, foşt
serv tor
Celălalt ot v al aab l tăţ pe care a a fes
tato pr c pesa de Para era a deoseb t, dar c decu
d ctat de o ster oasă s pat e petru e Dar a
avut răgazul î cl pa aceea, săl ad cesc Ducele care
*+/
părea îtradevăr grăb t să sfîrşească prezetăr le, ă ş
tîrîse spre altă fatfloare Auz du uele, a spus
că trecuse pr faţa castelulu e , u departe de Balbec
Oh! ce fer c tă aş f fost să v l arăt", spuse ea aproape
pe şopt te, ca să se arate a odestă, dar cu u to s
ţ t, pătrus de regretul pr lejulu p erdut a ue plăcer
cu totul deoseb te, ş adăugă cu o pr v re s uată: ͣNă
dăjdu esc că totul u e p erdut urebu e să vă spu că v ar
f teresat ş a ult castelul ătuşe ele Bracas,
clăd t de Masard ; este perla prov c e " Nu ua ea ar f
fost ulţu tă să arate castelul, c ş ătuşa e , Bracas
ar f fost a puţ îr tată s# facă oorur le celu
pe carel avea după cîte ă îcred ţa această doaă
care gîdea de buă seaă că a ales îtru t p cîd
păîtul t de să treacă î îa f ac ar lor care u
şt u să tră ască, e ecesar ca ob l să păstreze îaltele
trad ţ ale osp tal tăţ se or ale, pr cuv te care u a
gajează la c Dar ş petru că ea căuta ca toţ ce d e
d ul e să spuă lucrur le care puteau face cea a are
plăcere terlocutorulu , să dea cea a îaltă părere
despre el îsuş , astfel îcît el să creadă că ăguleşte pe
ce cărora le scr e, căş c steşte af tr o care ardeau
de dor ţa de al cuoaşte Dor ţa dea îpărtăş altora
această dee plăcută despre e îş ş ex stă la drept vor
b d ueor ch ar la burghez , la care îtîleşt această
îcl are b evo toare, cu t tlu de îsuş re d v duală
cupă d u cusur, dar d păcate u la pr ete ce
a s gur , c cel puţ la cele a plăcute tovarăşe Ea
îfloreşte, î or ce caz, foarte zolat La o parte îse
ată d ar stocraţ e, d potr vă, această îsuş re a î
cetat dea f d v duală; cult vată pr educaţ e, ître
ţ ută de deea ue îdr propr care u se poate
tee că sar u l , care u cuoaşte r vale, care şt e că
pr aab l tate poate face fer c ţ ş se coplace să
facă, ea a deve t caracterul geer c al ue clase Ch ar ce
pe care şte cusurur persoale prea opuse î îp ed că să
o păstreze î a lor, î poartă ura coşt etă î
vocabularul ş î gest culaţ a lor
Ͷ E o fee e foarte de spravă, î spuse doul de
Guerates despre pr c pesa de Para, ş care şt e să
f e ca e alta ͣcucoaă are"
*+ö
î t p ce era prezetat fee lor, u do dădea
see de ag taţ e: era cotele Ha bal de BreauteCo
salv Sos d tîrz u, avusese t pul să se foreze de
usaf r ş cîd trase î salo, văzîd î e uul
care u făcea parte d soc etatea ducese ş care, pr ur
are, trebu a să a bă şte t tlur cu totul extraord are
ca să pătrudă ac , îş stala ooclul sub arcada bol
t tă a spr ceelor sale, crezîd că asta lar ajuta a
ult decît să ă vadă , să desluşească ce so de o era
Şt a că doaa de Guerates avea, apaaj de preţ al
fee lor cu adevărat super oare, ceea ce se ueşte u
ͣsalo", ad oă adăuga ueor celor d luea e vreo o
tab l tate care toca făcuse vîlvă cu descoper rea uu
leac sau cu prezetarea ue capodopere Foburgul Sa t
Gera răăsese îcă sub pres a şt r că la recepţ a
dată î c stea regelu ş reg e Agl e ducesa u se
teuse săl v te pe doul Deta lle Fee le deştepte
d Foburg se cosolau cu greu că u fuseseră v tate,
at t de ferecător lear f teresat să cuoască pe acest
ge u c udat Doaa de Courvo s er pret dea că ş do
ul R bot fusese v tat, dar era doar o ăscoc re e tă
ca u să creadă că Or ae îcerca săl uească pe
soţul e abasador I sfîrş t, culea scadalulu , do
ul de Guerates se prezetase cu o galater e deă
de areşalul de Saxe î foa erul Coed e Fraceze ş
o rugase pe do şoara Re cheberg să v ă să rec te
versur î faţa regelu , ceea ce se ş îtîplase ş cost
tu a u fapt fără precedet î aalele petrecer lor Adu
cîduş a te de atîtea fapte eprevăzute, pe care de
altfel le aproba pe depl , el îsuş f d ca o podoabă
| ş î acelaş ch p ca ducesa de Guerates, dar î rî
' dul sexulu ascul , o cosacrare petru u salo, do
ul de Breaute îtrebîdu se c e putea f , s ţea u
cîp foarte ît s desch s vest gaţ lor sale O cl pă
trecu pr te uele doulu W dor ; dar fu de pă
rere că era ult prea tîăr ca să f u orga st, ş do
ul W dor prea puţ arcat ca să f e ͣpr t" I se
păru a veros l să vadă pur ş s plu î e pe oul
ataşat de legaţ e al Sued e despre care se vorb se; ş se
pregătea să ceară veşt despre regele Oscar careI
pr se foarte b e î a ulte rîdur ; dar cîd du
*&+, &3
cele, ca să ă prez te, î spuse uele eu doulu
de Breaute, acesta vzîd că uele eu î este cu
totul ecuoscut, u se a îdo c o cl pa că, ua
pr faptul că ă aflu acolo, sît o celebr tate
Or ae u făcea de buă seaă altele ş cuoştea
arta dea atrage bărbaţ cu vază î saloaele e , î
proporţ e de uu la sută b eîţeles, alt ter lar f
declasat Doul de Breaute îcepu dec să ş l gă
buzele ş să adulece cu ăr le sale poft c oase, aţîţate
u ua de c a buă de care era s gur că se va
ofer , dar ş de caracterul reu u pe care prezeţa
ea trebu a egreş t să o facă teresată ş care
fur za u sub ect de coversaţ e p cat petru a
doua z la prîzul ducelu de Chartres Nu era îcă
du r t dacă se exper etase serul eu îpotr va
cacerulu sau îcepuse să se repete la Coe d a
Fraceză v toarea ea p esă îtr u act, dar are
telectual, are aator de ͣpovest r de călător e",
u îceta săş îulţească îa te plecăc u le,
seele de îţelegere, surîsur le f ltrate pr ooclu;
f e d pr c a de greş te că u o de valoare l ar
st a a ult dacă ar reuş să l cov gă că, petru
el cote de BreauteCosalv , pr v leg le gîd r u sît
a puţî dee de respect decît acelea ale aşter ;
f e doar d evo a ş d f cultatea de aş expr a
ulţu rea, eşt d î ce l bă să vorbească, la
ura ure ca ş cu sar f aflat î prezeta
vreuu a d băşt aş ue ţăr ecuoscute ude
pluta lu ar f acostat ş cu care ar îcerca' î ădejdea
uu prof t, î t p ce lear observa cu cur oz tate
ob ce ur le ş fără să puă capăt deostraţ lor de
pr ete e, ş c să u te să ţ pe cît lar t e gura ca e ,
să sch be şte ouă de struţ ş ro de p# şte
cur de st clă După ce a răspus cît a b e
bucur e sale, a strîs a ducelu de Ch tellerault
pe carel a îtîl se la doaa de V lle bar s s
despre care spusese că era o ş reată ş juătate
Seăa foarte ult cu Gueraţ dator tă păru lu
său blod, prof lulu coro at, puctelor ude p elea
feţe se alterează, tot ce se vede î portretele aceste
fa l pe care le au lăsat veacur le al XVI lea ş al
XVIIlea Dar cu o a ubea pe ducesă, reîcar
area e îtru tîăr u îfăţ şa c o atracţ e
29
C tea c rl gul pe carel desea asul ducelu de Chte
llerault, ca seătura uu p ctor pe care l aş f stu
d at t p îdelugat, dar care u ă a teresa de
loc Apo a dat de aseeea buă z ua pr c pelu de
Fo x ş , spre eorocul falagelor ele care eş ră str
v te, lea lăsat să tre î cleştele ue strîsor , după
apucătura geraă dea da a, îsoţ tă de u surîs
ro c sau blaj al pr c pelu de Faffehe , pr eteul
doulu de Norpo s ş căru a, d pr c a a e po
reclelor propr acestu ed u, se spuea î ch p atît
de u versal pr c pele Vo, îcît el îsuş sea pr
c pe Vo, sau ua Vo cîd scr a uor t Dar
această prescurtare era la r goare de îţeles, d pr c a
lug uu ue copus Desluşea a aevo e o
t vele petru care El sabeth era îlocu t cîd pr L l ,
cîd pr Bebeth, după cu î altă lue şuau su
ede e de K îţ da seaa că u oae , destul
de trîdav ş fr vol îdeobşte, au adoptat pe ͣ
u ou"
ca să uş p ardă t pul spuîd Motesqu ou Dar des
luşeşt a aevo e ce c şt gau spuîd vu văr D ad,
î loc de Ferd ad N ar trebu de al ter să se creadă
că, atuc cîd era vorba să dea şte preue, Guer
aţ procedau var ab l pr repetarea ue s labe
Astfel, cotese de Motpeyroux ş v cotese de Velude
care erau suror ş aîdouă eor de grase, l se spuea
totdeaua, fără ca ele să se supere cîtuş de puţ sau
fără ca c eva să se gîdească să surîdă, atît de vech
era ob ce ul, ͣM cuţa" ş ͣDrăguţa" Doaa de Guer
ates care o adora pe doaa de Motpeyroux, dacă
aceasta ar f fost greu bolavă, ar f îtrebat o cu la
cr î och pe sora e : ͣM se pare că ͣM cuţa," e
foarte bolavă" Doae de l'Ecl , purtîd părul le
gat care ascudea pe deatregul urech le, se spuea
totdeaua ua ͣpîtec îflăîz t", ar u se ul
ţueau ueor să adauge u a uelu sau preuelu
soţulu , cîd vo au să deseeze soţ a Bărbatul cel a
pgîrc t, cel a sord d, cel a eoeos d foburg
avîd preuele Raphael, ferecătoarea lu , floarea lu
care ţîşea ş ea d tro stîcă sea Raphaela, dar a
cestea sît doar şte ostre ale uor ueroase re
gul , d tre care a putea totdeaua tălăc vreuele
dacă se îfăţ şează pr lejul
* )
Apo la rugat pe duce să ă prez te pr c pelu
d'Agr gete ͣCu, ul cuoaşteţ pe uatul Gr gr ",
exclaă doul de Guerates, ş rost uele eu
doulu d'Agr gete Acest Gr gr pe care Fraco se
îl c ta atît de des, se îfăţ şa totdeaua ca u ob ect
de st clăr e trasparet sub care vedea, zb te pe alul
răr v olete de razele p ez şe ale uu soare ar , cu
bur le roz ale ue cetăţ at ce, al căre pr c pe Ͷ î
trecere pr Par s, pr tro scurtă ue Ͷ u ă
îdo a că ar f fost ch ar el, atît de lu os s c l a ş
pat at cu glor e, suveraul efect v D păcate, cărăbuşul
vulgar căru a a fost prezetat ş care sevîrt pe |
îtru călcî ca să dea buă z ua cu o greoa e de
z voltură pe care o credea elegată, avea c dea
face cu uele său, cu ar l avut c dea face cu
o operă de artă pe care ar f posedat o, fără să poarte
c u reflex al e , poate fără să o f pr v t vreodată
Pr c pele d'Agr gete era pe deatregul atît de l ps t
de or ce ar f fost pr c ar ş care tear f făcut să te
gîdeşt la Agr gete, îeît îţ veea să presupu că u
ele său, cu totul deoseb t de el, pr c legat de
persoaa lu , avusese puterea să atragă spre el tot
ce ar f putut f poez e edesluş tă î acest o ca ş la
or care altul ş săl îch dă după această operaţ e î s
labele ferecate Dacă operaţ a avusese loc, fusese î
or ce caz b e făcută, căc u a răăsese u ato
de farec î această rudă a Gueraţ lor Astfel îeît
el reprezeta s gurul o pe lue care era pr c pe
d'Agr gete ş poate, î acelaş t p, eul pe lue care
era cel puţ aşa ceva Era fer c t de a f , dar ca u
bacher care e fer c t că are ulte acţ u ale ue e,
fără să se s ch sească dacă această ă răspude u
elu fruos de a Ivahoe ş de a Pr erose,
sau dacă o cheaă doar a Itî a Dar î t p ce luau
sfîrş t prezetăr le atît de lug de povest t dar care,
îcepute îcă d cl pa î care a trat î salo, du
raseră ua cîteva cl pe, ar doaa de Guerates
î spuea pe u to aproape rugător: ͣSît s gură că
Bas vă oboseşte pl bîdu vă astfel de la uul la
altul, vre să cuoaşteţ pe pr ete oştr , dar vre
ales, să u vă obos , ca să ve ţ cît a des", du
31
cele, cu o şcare stgace ş sf oasă, dădu (ceea ce ar
f vrut să facă îcă de o oră pe care o petrecuse co
teplîd tablour le lu Elst r), seul că asa putea f
serv tă
urebu e să adaug că u v tat l psea, doul de
Grouchy, a căru soţ e, ăscută Guerates, ve se s
gură, soţul urîd să sosească dea dreptul de la vîă
toarea udeş petrecuse z ua Acest do de Grouchy,
cobortor d acela al celu d tî per u ş despre
care sa spus pe edrept că l psa lu la îceputul bătă
l e de la Waterloo fusese cauza de căpete e a îfrî
ger lu Napoleo, era de o foarte buă fa l e, totuş
suf c etă î och uor păt aş de obleţe Astfel
pr c pele de Guerates, care avea să f e peste cîţ va
a a puţ preteţ os cu el îsuş , ob şu a să spuă
epoatelor lu : ͣCe eoroc re pe capul b ete doae
de Guerates (v cotesa de Guerates, aa doa
e de Grouchy), că u ş a putut ăr ta fetele" ͣU
ch ule, dar cea a vîrst că sa ăr tat cu doul de
Grouchy" ͣDar ce, ăsta bărbat ? I sfîrş t, se spue
că uch ul Fraţo s a cerut o pe ez a, astfel îcît se
va putea spue că u toate au răas eăr tate"
îdată ce se poruc să se servească asa, îtru vast
decl c rotat v, ult plu ş s ulta, abele caatur ale
uş lor sufrager e se desch seră; u care
avea aerul uu aestru de cereo se îcl ă î faţa
pr c pese de Para ş vest : ͣDoaa e serv tă", pe
u to ca acela cu care ar f spus: ͣDoaa e pe oarte",
dar care u arucă c o tr steţe î aduare, căc pere
ch le îa tară, cu u aer ebuatec ş ca vara, la Ro
b so, ua după alta spre sufrager e, despărţ duse î
dată ce ajugeau la locul lor, ude lache îp geau
scauele după e ; cea d ură, doaa de Guerates
îa ta spre e ca să o coduc la asă ş fără să f
îtîp at ubra de sf ală de care aş f putut tee, căc
ea f d o vîătoare căre a o are lăd ere a uşch
lor î făcuse graţ a fac lă, văzîd fără îdo ală că apuca
se să trec î partea opusă, se rot cu atîta
prec z ue juru , îcît a poe t cu braţul e
pe al eu s îcadrat cît a f resc îtr u r t de
şcăr prec se ş ob le Ma supus lor cu atît a
ultă uşur ţă,
* +
cu cît Gueraţ u dădeau a ultă îseătate
decît u savat adevărate şt ţe, faţa căre a eşt a
puţ t dat decît î faţa uu gorat ; alte uş se
desch seră pr care tră supa fuegîdă, ca ş cu
c a ar f avut loc îtru teatru de cu d băc e
aş at, ş ude sos rea tîrz e a tîărulu usaf r
puea, ]a seul stăpîulu , toate roţ le î fucţ e
Acest se al ducelu la care răspusese declaşa
rea aceste vaste, ge oase, ascultătoare ş fastuoasă
ceasor căr e eca că ş uaă fusese sf os ş c decu
de o a estate suveraă î ce ă pr veşte, gestul e
hotărît u str că efectul spectacolulu care era subor
doat Căc s ţea că, toca teaa ca u cuva să
f dat seaa că ua eu era aşteptat a c ă ş că ă
aşteptaseră t p îdelugat, îl făcuse şovă tor ş îcurcat,
după cu doaa de Guerates se teea ca u cuva,
după ce pr v se tablour le, c eva să ă obosească ş
să ă îp ed ce dea ă s ţ b e, prezetîduă î
trua cîd uu a cîd altu a Astfel îcît toca d
l psa de gradoare a gestulu se despr dea adevăra
ta gradoare, acea d fereţă a ducelu faţă de pro
pr ul său lux, ş d potr vă ateţ le sale cu u u
saf r, eîseat ca atare, dar pe care vo a săl c stească
Asta u vrea să spuă că doul de Guerates
ar f avut uele părţ foarte ord are, ba ch ar uele
apucătur r d cole de o prea bogat, orgol ul uu par
ve t ce u era Dar după cu u fucţ oar sau u
preot îş văd taletul lor ed ocru îulţ t la f t
(ca u talaz îulţ t d e toată area care calcă î ura
lu ) dator tă puter lor pe care se spr j ă, ad straţ a
fraceză ş b ser ca catol că, tot astfel doul de Guer
ates era călăuz t de cealaltă forţă, pol teţea ar sto
craţ e cea a autet că Această pol teţe exclude ultă
lue Doaa de Guerates ar f pr to pe doaa
de Cabreer sau pe doul de Forchev lle Dar de
vree ce c eva, cu era cazul eu, părea suscept b l
dea f agreat î ed ul Guerates, această pol teţe
«escoperea coor de s pl tate osp tal eră îcă ş a
Mag f că, dacă e cu put ţă, decît acele uate o
b le răase acolo
2a G u er a t *
Cîd vo a să facă plăcere cu va, doul de Guer
ates avea, ca să facă astfel d el, î acea z , perso
ajul pr c pal, o artă care şt a să* prof te de îpreju
rare ş de loc Fără îdo ală, ͣd st cţ a" ş ͣprotecţ a"
lu ar f luat altă foră la Guerates Ar f pus să
s e î hae ca la tr ăs ur ă ca s ă ă ducă să fac cu el
o pl bare îa tea c e Aşa cu erau, a erele sale
cereo oase te eoţ oau, aşa cu te eoţ oează, c
t d î eor le t pulu , acelea ale lu Ludov c al XlV
lea, cîd răspudea cu buătate, cu u aer surîzător şî
cu o juătate de plecăc ue, celu cel sol c tase Şl
totuş , î abele cazur , trebu a să îţeleg că această
pol teţe u erge a departe decît ceea ce acest cu
vît îseează
Ludov c al XlVlea (pe care cotepora să care
ţ eau ult la obleţe îl îv u au totuş că u prea se
s ch sea de et chetă, astfel îcît, spue Sa t S o,,
a fost u rege foarte ărut petru rag, î
coparaţ e cu Ph l ppe de Valo s, Carol al Vlea etc)
pue să se redacteze strucţ le cele a aăuţ te
petru ca pr c p de sîgef regal ş abasador să şt e
căror suvera trebu e să le dea îa I uele cazur ,
î £aţa eput ţe dea ajuge la o îţelegere, se
prefera să se ad tă ca f ul lu Ludov c al IVlea,
Mose orul, să u pr ească la el cutare suvera stră
decît afară, î aer l ber, ca să u se spuă că trîd î
castel, uul la precedat pe celălalt ; ar electorul palat ,
pr dul pe ducele de Chevreuse la c ă, s ulează, ca
să u dea îa, că e bolav, ş c ează cu el, dar
culcat, ceea ce cură d f cultatea Doul duce ev tîd
pr lejur le face de serv c u la Mos eur, acesta,
sfătu t de rege, fratele său, earel ubeşte de alt ter
foarte ult, găseşte u pretext, ca săl facă pe vărul
său să urce la &+ lu ş săl s lească să ît dă
căaşa Dar îdată ce e vorba de u set et adîc,
deale , dator a atît de eîduplecată cîd e
vorba de pol teţe, se sch bă cu totul Cîteva ore
după oartea acestu frate, ua d f ţele la care a
ţ ut cel a ult, cîdͣ potr v t expres e ducelu de
Motfort, Mos eur ,,îcă u se răc se", Ludov c al
XlVlea cîtă ar de operă,, se ră că ducesa de
Bourgoge, careş ascude cu ae
* *
vo e durerea, are aerul at t de elacol c, ş , vrîr d ca
vesel a să reîceapă îdată, poruceşte ducelu de Bour
goge să îceapă o part dă de brela astfel îcît
curte să se hotărască să se apuce ar de joc Or ,
îtîlea aceleaş cotraste, u ua î a festăr le
odee ş cocetrate, dar ş î l bajul cel a
volutar, î preocupăr le, î felul cu îş petrecea t pul
doul de !Juerates ; Gueraţ u erau a
îdureraţ decît ce lalţ ur tor , ba se poate ch ar
spue că adevărata lor ses b l tate era a redusă ; î
sch b, le c tea î f ecare z uele î rubr ca odeă
a z arulu d pr c a arelu uăr de
îorîtăr la care s ar f s ţ t v ovaţ dacă u s ar
f îscr s După cu călătorul regăseşte, aproape
aseăătoare, casele acoper te cu păît, terasele pe
care leau putut cuoa şte Xeofo sau Sfîtul Pavel, tot
astfel a regăs t î apucătur le doulu de Guerates,
bărbat de o get leţe îdu oşătoare ş deo aspr e
revoltătoare, rob al celor a ărute obl gaţ ş
dezlegat de pactele cele a sf te, îcă eat să,
după a b e de două veacur ce se scurseseră, acea
dev aţ e deoseb tă a v eţ de curte sub Ludov c al XlV
lea care traspue scrupulele de coşt ţă d
doe ul afecţ u lor ş al oral tăţ î cel al
chest u lor ua de foră
Celălalt ot v al aab l tăţ pe care o a festa
pr c pesa de Para era a deoseb t Căc era d a te
cov să că tot ce vedea la ducesa de Guerates, lu
crur ş oae , era de o cal tate s uper oară a tot ce
avea la ea acasă Este 'adevărat că se purta î toate
fasele ca ş cu aşa ar f fost ; cîd era vorba de î
carea cea a s plă, de flor le cele a ob şu te, u
se ulţuea să se extaz eze, cerea îg'ădu ţa să tr
tă îcă 1 a doua z să a reţeta sau să v ă bucătarul
s
au şeful e grăd ar să vadă speţa, persoaje cu lefur
grase, care aveau trăsura lor propr e ş a ales pre
teţ le lor profes oale, ş care se s ţeau foarte u
l ţ cîd se duceau să se foreze de u fel de îcare
d spreţu t sau să a odelul ue var etăţ de garoafă
!âre u era c pe juătate atît de( fruoasă, atît de
»î pestr ţată" cu ͣculor ", atît de are î ce pr veşte
d es uea flor , ca acelea pe care le obţ use îcă de
35
ult la pr c pesa Dar dacă u rea pe care o a festa
la toată luea î faţa lucrur lor celor a ărute, era
art f c ală ş e tă să arate că u trăgea, d super or
tatea ragulu ş } d averea e , vreu orgol u terz s
de foşt e preceptor , ascus de aa e ş eplăcut
lu Duezeu, î sch b pr vea, cu toată s cer tatea,,
saloul ducese de Guerates drept u loc pr v leg at
ude u putea păş decî ; d surpr ze î desfătăr
Gueraţ se deosebeau î geeral, d ar îtro ăsură
care ar expl ca foarte eîdestulător această, stare de
sp r t, de restul soc etăţ ar stocrat ce, erau a preţ oş
ş a rar La pr a îfăţ şare î dăduseră pres a
cotrară, î găs se vulgar , deopotr vă cu toţ bărbaţ
ş cu toate fee le, dar petru că văzuse î prealab l
î e şte ue, ca î Balbec, î Floreţa, î Para
F reşte, î acest salo toate fee le pe care le îch
pu se ca pe şte statuete de Saxa seăau or cu
a degrabă cu area ajor tate a fee lor Dar ca ş
Balbecul ş Floreţa, Gueraţ , după ce aăg seră a
g aţ a petru că seăau a ult cu see »; decît
cu uele lor, puteau ofer î ură tel geţe , deş
î a că ăsură, uele part cular tăţ care deose
beau Dator tă îsuş f z culu lor, culor căr lor, de
u roz spec al care bătea ueor ch ar î v ole't, băla ulu
aproape scîte etor al părulu del cat, ch ar la bărbaţ ,
asat î socur aur ş g gaşe, juătate l che păre
cher ţe ş ' blaă fel ă (străluc re lu oasă căre a :"
corespudea o oarecare scl p re a tel geţe , căc dacă
se spuea teul ş părul Gueraţ lor, se spuea aş jder
ş sp r tul Gueraţl lor, ca sp r tul Mortearţ lor Ͷ
au ta cal tate soc ală a f ă îcă îa te de Ludov c,
al XlVlea Ͷ ş cu ; atît a ecuoscută de toţ , cu cît e
îş ş o proulgau), toate acestea făceau ca î îsăş
ater a, or cît de preţ oasă ar f fost, a soc etăţ ar sto
crat ce î care găsea aestecaţ c ş colo, Gueraţ
se puteau recuoaşte, erau lese de deoseb t ş de ur
ăr t, ca f loaele al căror aur u îveează jaspul ş
o xul sau a degrabă ca udu rea lăd oasă a acelu
păr lu os ale căru f re desp eptăate se ît d ea
şte raze flex b le î pereţ agate uşch
* /
Gueraţ Ͷ cel puţ ce ce erau de de acest
ue Ͷ u aveau ua carea, părul, pr v rea tras
paretă, de b cal tate foarte aleasă, c ş u fel de a se
ţ e, de a ubla, dea saluta, dea pr v îa te dea
strîge îa, pr care se deosebeau tot atît de ult î
aceste pr v ţe de u o de lue oarecare, ca ş acesta
de u fer er î bluză: Ş cu toată aab l tatea lor,
luea spuea : cîd e văd ubr d, salutîd, eş d,
toate aceste lucrur care săvîrş te de e deveeau tot
atît de preţ oase ca ş zborul rîduel sau îcl area
tradaf rulu , au e îtradevăr dreptul, deş l ascud,
să gîdească : sît de altă rasă decît o ş o , o sîte
frutaş păîtulu Ma tîrz u a îţeles că Gueraţ
ă credeau îtradevăr de altă rasă, dar care le stîrea
v d a, căc poseda şte er te pe care le gora
:ş pe care e ărtur seau că le cos derau s gurele
portate Ma tîrz u îcă, a s ţ t că această profe
s ue de cred ţă u era decît pe juătate s ceră
ş că la e d spreţul sau rarea coex stau cu ad raţ a ş
v d a Mlăd erea f z că eseţ ală Gueraţ lor era î
do tă ; graţ e ue a, ereu î acţ ue, î or ce oet
ş , dacă de p ldă, u Guerates, bărbat, avea să
salute q doaă, obţ ea o s luetă a lu îsuş alcătu tă
d ech l brul estab l al uor şcăr as etr ce ş co
pesate ervos, tîrîd puţj u p c or, f e îad s, f e
d pr c ă că ş l frîsese adesea la vîătoare, el
pr a trupulu , ca să ajugă celălalt p c or, o dev ere
cupă tă de r d carea uu uăr, î t p ce ooclul
se stala pe och , r d ca o spr ceaă î aceeaş cl pă
î care oţul de pe frute se apleca petru salut; cea
laltă flex b l tate, ca fora talazulu , a vtulu sau a
dîre pe care o poartă pe vec e sco ca sau vasul, se st l
zase, ca să spue aşa, îtru so de ob l tate ţeapăă,
îcovo d asul coro at care sub och albaştr bulbucaţ ,
deasupra buzelor prea subţ r , d care eşea, la fee o
voce răguş tă, a tea or g ea fabuloasă hotăr tă î vea
cul al XVIlea de buul plac al geealog şt lor paraz ţ ?
ele zaţ , a aceste rase fără îdo ală veche, dar u
atît de veche pe cît pret deau e , cîd î dădeau drept
°r g e fecudarea tolog că a ue fe de către o
Pasăre d v ă
* ö
Gueraţ u erau a puţ deoseb ţ d puct de
vedere telectual decît d acela f z c Cux excepţ a pr
c pelu G lbert (soţul cu de îvech te al ͣMăr e G l
bert" careş puea soţ a să stea la stga cîd se pl
bau cu trăsura, petru că, deş de ea regesc, era
de u rag fer or lu ), dar el era o excepţ e ş , î
abseţăv era ob ectul batjocur lor fa l e ş al
aecdotelor tot
´ deaua o , deş Gueraţ tră au î ͣcrea" cea a
pură a ar stocraţ e , se prefăceau că u fac c u caz
de obleţea lor ueor j le ducese de Guerates care,
la drept vorb d, toca petru că era o Guerates,
deveea î oarecare ăsură altc eva ş a plăcut, pu
eau î aseeea ăsură deasupra or cu tel geţa ş
erau î pol t că atît de soc al ste, îcît luea se îtreba
ude se ascude, î palatul lor, ge ul e t să as gure
eţ erea v eţ ar stocrat ce, oare totdeaua
evăzut, dar ascus de buă seaă cîd î at caeră,
cîd î salo, cîd î oda a de toaletă, a tea serv tor lor
aceste fee care u credea î t tlur să spuă
doaa ducesă, aceste f ţe căre a î plăcea ua
lectura ş care u avea c ură de respect oeesc
dea se duce să c eze la cuata e cîd sua ora opt ş
să se decolteze î acest scop
Acelaş ge u al fa l e îfăţ şa doae de Guer
ates s tuaţ a ^duceselor, cel puţ a celor d tî d tre
ele, ş ca ş ea ult l oare, jerf rea î folosul uor
* cea ur pl ct coase, uor c e î oraş, uor petrecer , a
orelor î răst pul cărora ar f putut c t lucrur te
resate, ca şte eces tăţ eplăcute ca ploa a, ş pe
care doaa de Guerates le accepta exerc td asu
prăle verva e defă ătoare, dar fără să eargă atît
de departe îcît să cerceteze ot vul acceptăr e Acel
cur os efect al îtplăr graţ e căru a
al doae de Guerates spuea totdeaua ͣdoaa
ducesă" aceste fee care credea ua î tel geţă,
u părea totuş că o j geşte JNuu se gîd se c odată
săl roage să spuă ua ͣdoaă" îp gîd buă
vo ţă pîă la l tele e extree, sar f putut crede că,
d strată, ea auzea ua ͣdoaă" ş că u percepea
aped cele verbal care era adăugat Dar, dacă se făcea
că u aude, ea u era ută Ş de cîte or avea să
tras
* ,
t tă vreu co s o soţulu e , spuea
ͣVeţ a t doulu duce"
Ge ul fa l e avea de alt ter alte preocupăr , de
p ldă aceea de a vorb de orală F reşte, u Guer
aţ erau a cu oseb re tel geţ , alţ a cu ose
b re oral , ş de ob ce u erau ace aş Dar ce d tî
Ͷ ch ar u Guerates care săvîrş se falsur ş îşela
la cărţ ş era cel,! a desfătător d tre toţ , acces b l
tuturor de lor o ş drepte Ͷ tratau îcă a Ib e
despre orală decît ce lalţ , ş î acelaş ch p ca doaa
de V llepar s s, î oetele î care ge ul fa l e se
expr a pr gura bătrîe doae I, oete de
t ce, vedea deodată că Gueraţ adoptau u to
aproape tot atît de bătresc, aproa pe tot^ atît de
blîd, ş d pr c a fareculu lor a are, a
îdu oşător decît acela al arch ze , ca să spuă
despre o slugă : ͣSe s te că are o f re buă, e o fată
oare u e vulgară, păr ţ e trebu e să f e şte
oae b e ş ea a stăru t de buă seaă totdeaua
pe druul drept" I acele oete, ge ul fa l e se
făcea toaţ e Dar ueor era ş îfăţ şare, aer al feţe ,
acelaş la ducesă ca ş la bu cul e , areşalul, u so de
covuls u de epătrus (ca aceea a şarpelu , ge ul
cartag ez al fa l e Barca), ş d pr c a cărora ă)
apucase î a ulte rîdur şte bătă de ă, î
preublăr le ele at ale, cîd îcă îa te dea o f '
recuoscut pe doaa de Guerates, ă s ţea
pr v t de ea d fudul ue c lăptar Acest ge u
terve se îtro îprejurare care u fusese c decu
d feretă u ua Guer aţ lor, dar ş fa l e
Courvo s er, parte adversă a ´fa l e ş deş de ea
tot atît de bu ca ş Gueraţ , î totul opuş lor
(Gueraţ expl cau că deea precocepută a" pr c pelu
de Guerates de a vorb totdeaua de fa l e ş de
obleţe, ca ş cu acesta ar f fost s gurul lucru
portat, se datora îsăş bu c sale, Courvo s er) Nu
ua că fa l a Courvo s er u atr bu a tel geţe
acelaş rag ca ş Gueraţ , dar aveau aceeaş
părere despre ea Petru u Guerates (ch ar dacă era
prost), a f tel get îsea să şt săs cr t c , să f î,*
stare să spu răutăţ , să glueşt cu arcas, să poţ
îfruta pe c eva atît î p ctură, î
* %
uz că, î arh tectură, să vorbeşt eglezeşte Courvo
s er avea o părere a puţ favorab lă despre tel
geţă ş , dacă u era d luea lor, a f tel get putea
să îsee că ͣpesee ţ a uc s tatăl ş aa" Petru
e tel geţa era u so j de ͣşperaelu" cu care şte
oae pe care u cuoştea c de la Eva, cl de
la Ada, forţau uş le saloaelor celor a respectate,
ş se şt a la e că sfîrşeau totdeaua pr a ţ o coace
petru că a pr t aseeea ͣpraat " Courvo s er
opueau o eîcredere s steat că celor a s g f ate
af raţ ale oae lor tel geţ care u erau de lue
C eva spuîd odată : ͣDar Swa e a tîăr decît
Palaede" ͣCel puţ aşa af ră ; ş dacăţ spue ase
eea lucru, f s gur că are vreu teres", răspusese
doaa dq' Gallardo Ba a ult, cu ve se vorba
de două stră e elegate pe care Gueraţ le
pr eau, că se dăduse îtî etatea ue a petru că era
a vîrst c : ͣDar cel puţ e îtradevăr cea a
vrst că ?" îtrebase doaa Gallardo, u îtr u
ch p poz t v ca ş cu acest so de oae ar avea
vîrstă, dar ca ş cu ar f fost pe cît| se pare l ps te de
stare c v lă ş rel g oasă, de trad ţ s gure, ar f fost a
ult sau a puţ t ere, ca p s c le d tru acelaş coş
pr tre care ua u veter ar sar putea descurca Ma
ab t r decît Gueraţ , Courvo s er eţ eau de
alt ter îtru ses tegr tatea obleţe , î acelaş
t p graţ e sp r tulu lor îgust ş răutăţ lor
După cu Gueraţ (î och cărora toţ ce s tuaţ î
ura fa l lor regale ş a cîtorva altora ca fa l le L ge,
La ureo lle etc, se cofudau cu o vagă pleavă) erau
obraz c cu ce de ea vech care locu au î jurul
Gueraţ lor, toca petru că u dădeau ateţ e
acestor er te de ord secudar de care se ocupau
foarte ult Courvo s er , l psa acestor* er te î teresa
prea puţ Uele fee care aveau u rag prea are
î prov c a lor, dar făcuseră căsător străluc te, erau
bogate, fruoase, ub td de ducese, erau petru Par s,
ude u prea eşt la curet cu ͣtaţ ş aele", u
excelet ş elegat art col de port Se putea îtîpla,
deş rareor , ca aseeea feef să f e pr te de u
Gueraţ , pr jloc rea pr c pese de Para sau î
v rtutea propr u
**)
lu lor agreet Dar d garea Courvo s er lor u de
zara c odată cîd era vorba» de ele îtîl rea, ître
c c ş şase, la vara lor, cu oae pe ale căror rude
u le plăcea ; rudelor lor să le frecveteze î Peree,
deveea petru e u ot v de fur e creseîdă ş o teă
esecată de declaaţ De p ldă, î', cl pa î care fer
ecătoarea cotesă G tra la Gueraţ , faţa
doae de V llebo, lua îtoca expres a pe care ar
f trebu t so adopte dacă ar f fost s l tă să rec te
versul :
a- $ ½
vers pe care de alt ter ul cuoştea Această Courvo

s er îgh ţ se î f ecare lu o prăj tură îcărcată cu
fr şca la cîţ va paş de cotesa G, dar fără rezultat
Ş doaa V llebo ărtur sea, pe ascus, că u poate
îţelege cu vara e Guerates pr eşte o fee e
care la Chteaudu u face parte c ăcar d
soc etatea a doua ͣN c u er tă îtr adevăr
osteeala ca vara ea să f e atît de d f c lă cu
relaţ le e , pareă ş bate joc de lue", îche a
doaa de V llebo cu o altă expres e a feţe , aceasta
surzătoare ş răutăc oasă, î dezădejde, despre care
u joc de gh c tor ar f recurs a degrabă la alt vers
pe care cotesa de buă seaă ul cuoştea a b e :
&5 4 +
È
De alt ter , să at c pă âsupra eve etelor, spu

îd, că ͣstăru ţa", rrîd cu speraţa î versul ur
ător, a doae de V llebo de a o soba pe doaa
G u fu deloc ut lă Ea o îzestra î och doae
G pe doaa de V llebo cu aseeea prest g u, de
altfel pur ag ar, îeît cîd f ca doae G care
e
ra cea a fruoasă ş cea a bogată fată care frec
veta balur le epoc , fu de ăr tat^ luea se ră că
e
a refuza toţ duc , căc aa e , a t du ş de ea
1
Ş dacă u răîe decît uul, eu vo f acela (V
Hugo)
È
Graţ e ze lor, eoroc rea î depăşeşte ădejdea
1
jusur le săptăîale pe care le îcercase î
Greelle, î a t rea Ghteauduulu , dorea îtr a
devăr decît u s gur soţ petru f ca e : u tîăr d
fa l a V llebo
S gurul puct î care Gueraţ ş Courvo s er
se îtîleau era arta, f t var ată, dea subl a d s
taţele Apucătur le Gueraţ lor u erau pe de atregul
u fore la toţ Dar de p ldă toţ Gueraţ , d ace a
ͻcarej erau cu adevărat Gueraţ , cîd le era preze
tat, procedau la u so de cereo e, ca ş cîd faptul
că ţ au ît s a ar f fost tot' atît de cos derab l
ca ş cu ar f fost vorba să te cosacre cavaler! I
cl pa î care u Guerates (ch ar dacă ar f avut
decît douăzec de a , dar ergîd de acu pe urele
a vrst c lor să , auzea uele tău rost t de cel ce
te prezeta, lăsa să cadă asupră ţ , ca ş cu ar f
fost deloc hotărît săţ dea buă z ua, o pr v re îdeobşte
albastră, totdeaua rece ca oţelul pe care parcă era
gata să ţ o îf gă î cutele cele a ad e ale
Gueraţ credeau îtradevăr că reuşesc acest lucru
socot duse ps holog de îa îtî a Ba (a ult,
credeau că sporesc pr această specţ e aab l tatea
salutulu care avea să ureze ş care u ţ ar f fost
adresat decît cu buă şt ţă uotul se petreceaj la o
d staţă de t e care, că dacă ar f fost vorba de u
duel, părea eoră petru o strîgere de îă ş l
îgheţa î al do lea caz cu ar f îgheţat ş î cel
d tî , astfel îeît cîd Gueratesul după o,,ra tă
rap dă săvîrş tă î cele d ură ta ţe ale sufletulu
tău ş ale oorab l tăţ tale, te cos dera/ de să se
îtîlească de acu îa te cu t e, îa lu ,
îdreptată spre t e la capătul uu braţ ît s î
toată lug ea sa, avea aerul căţ prez tă o floretă
petru o luptă dreaptă, ş această îă era î fod
plasată î acea cl pă atît de departe de acel
Guerates, îeît, cîd îş îcl a atuc capul, era greu
de deoseb t dacă te saluta pe t e sau propr a îă
U Gueraţ l ps ţ de set etul ăsur sau
capab l să u se repete ereu, exagerau reîcepîd
această cereo e or de cîte or te îtîleau Dat f d
că u a trebu au să purceadă, la acheta
ps holog că
**+
prealab lă petru care ͣge ul fa l e " le delegase pu~
ter le sale ş de a căror rezultate trebu au săş aducă
a te, stăru ţa pr v r sfredel toare care preceda strî
gefea de u se putea expl ca decît pr autoat s
ul pe care pr v rea lor o dobîd se sau pr vreu dar
de fasc aţ e pe care credeau căl posedă Courvo s er
al căror f z c era deoseb t, îcercaseră î zadar săş î
suşească acest salut cercetător ş se ăpust seră asupra
îţepeel trufaşe sau a egl jeţe rap de î sch b,
se pare că u foarte rar Gueraţ de sex fe
îpruutaseră de la Courvo s er salutul doaelor î tr
adevăr, î cl pa î care era prezetat ue a d aceste
Guerates, ea făcea u salut are pr care aprop a
de t e capul ş p eptul ca îtr u ugh de patruzec
ş c c de grade, capul ş bustul, partea de jos a trupulu
(care era foarte lugă pîă la tal a care p vota), răîîd
e şcată Dar ab a pro ectase astfel spre t e partea de
sus a persoae sale, că o aruca pe spate, d colo de
vert cala, pr tro retragere bruscă deo lug e aproape
egală Răsturarea cosecut vă eutral za ceea ce ţ se'
păruse că ţ se acordase, tereul pe care crezuseş căl
cîşt gaseş u rîea c ăcar cucer t ca î ater e
de duel, poz ţ le pr t ve f d păstrate îsăş această
aulare a aab l tăţ pr reluarea d staţelor (care era
de or g e Courvo s er ş e tă să arate că avasur le
făcute î pr a şcare u erau decît o s ulare de o
cl pă), se a festau tot atît de l pede la Courvo s er
ca ş la Gueraţ , î scr sor le pe care ţ le scr au, cel
puţ î pr ele t pur cîd î cuoştea ͣCorpul"
scr sor putea cupr de fraze care parcă s ar scr e u
a uu pr ete, dar î zadar a f crezut că tea putea
lăuda că eşt pr eteul doae , căc scr soarea î cepea
Pr ͣdoule" ş sfîrşea pr ͣvă rog să credeţ , do
ule, î set etele ele d st se" Astfel îcît ître
acest îceput rece ş acest sfîrş t glac al care sch bau
wţelesul îtregulu rest, puteau ura (dacă era u răs
Pus
e
la vreo scr soare de codoleaţe dea ta) cele a
oţ oate descr er ale durer pe care o îcercaseră
Ûeraţ
ele
pr p erderea ue suror , a t tăţ d tre
, a fruuseţ reg u ude ea se ducea î v leg atură,
a îgî er lor pe care le găsea î farecul cop laş lor
e , toate astea u erau decît o scr soare aşa cu se gă
sesc î culeger ş al căre caracter t u aducea cu
s e a ultă t tate ître t e ş corespodetă, de
cît dacă ea ar f fost Pl u cel tîăr sau doaa de
S ae
E adevărat că uele Guerates îţ scr au îcă îtî a
oară ͣscupul eu pr ete", ͣpr etee", u erau totdea
ua cele a s ple d tre ele, dar a degrabă acelea
care tră d ua pr tre reg ş , de altă parte, f d
ͣuşuratece", adoptau î orgol ul Io cert tud ea că tot
ce veea d partele făcea plăcere ş î corupţ a lor
ob ce ul dea u precupeţ c j o sat sfacţ e pe care o
puteau ofer De alt ter , cu era de ajus să f
avut o străbuă couă sub Ludov c al XlIIlea,
petru ca u Guerates să spuă vorb d de arch za
de Guerates, ͣătuşa Ada", Gueraţ erau atît
de ueroş , îcît ch ar petru aceste r tur s ple, de
p ldă acela al prezetăr , ex stau ulte var etăţ F ecare
subgrup oarecu raf at avea r tul său, care era
tras s d păr ţ î cop , ca o reţetă de vătăătură
ş u fel deo seb t de a pregăt dulceţur le Astfel s a
văzut că strîgerea de îă a lu Sa tLoup se
declaşa autoat î cl pa î careţ auzea uele, fără
part c parea pr v r , fără adăug rea salutulu Or ce b et
o de rîd, care petru u ot v deoseb t Ͷ ceea ce
se îtîpla rareor Ͷ era prezetat cu va d sub
grupul lu Sa tLoup, îş spărgea capul î faţa acestu
u atît de eaşteptat de buă z ua, îbrăcîd de
buăvo e apareţele coşt eţ , ca să afle ce avea cu el
bărbatul sau fee a d fa l a Guerates Ş era
foarte u t aflîd că el sau ea crezuse de cuv ţă să
scr e îad s celu ce te prezetase cît de ult î
plăcuseş ş că ădăjdu a s ă te a vadă uot atîf de
part cular zate, ca ş gestul eca c al lu Sa tLoup,
erau săr tur le copl cate ş repez (pe care doul de
Charlus le cos dera r d cole) ale arch zulu de
F erbo s, paş grav ş ăsuraţ a pr c pelu de
Guerates Dar u e cu put ţă să descr e a c această
bogată coregraf e a Gueraţ lor, d pr c a ît der
îsăş a corpulu lor de balet
***
Ca s e îtoarce la at pat a care îsufleţea pe
Courvo s er îpotr va ducese de Guerates, ce d tî
ar f putut avea cosolarea de a q copăt cît t p
fusese fată, căc atuc ea era puţ avută D păcate,
u so de eaaţ e fu g oasă ş ( ascudea
de totdeaua, sustrăgea pr v r lor, bogăţ a Courvo s er lor
care, or cît de are ar f fost, stăru a obscură I zadar
făcea vreu Courvo s er, foarte bogat, o part dă bogată,
se îtîpla totdeaua ca tîăra pereche să u a bă do
c l u propr u la Par s, să ͣtragă" la socr să , ar restul
aulu îl petrecea î prov c e, îtro soc etate desăvîr
ş tă, dar l ps tă) de străluc re Cîtă vree Sa tLoup,
care avea ua dator , ulu a Doc eresul cu ech pajele
sale, u Courvo s er foarte bogat folosea totdeaua u
a trava ul Ivers (ş de altfel u ulţ a î ură)
doaa de Guerates (Or ae) care avea c e şt e
ce, făcea să se vorbească a ult de toaletele e decît
toate fee le d fa l a Courvo s er la uh loc Pîă ş
scadalul scat de spusele sale făcea u so de reclaă
felulu e dea se îbrăca ş dea se p eptăa îdrăz se
să spuă areluî duce de Rus a : ͣMose ore, se pare
că vreţ săl asas aţ pe uolsto ?" la o c ă la care
Courvo s er u fuseseră v taţ , de alt ter pu
ţ foraţ asupra lu uolsto Nu era a b e for
aţ î ce pr veşte autor grec , dacă judecă după du
cesa văduvă de Gallardo (soacra pr c pese de Gallardo,
pe atuc îcă fată), care ef d oorată î c c a c
ăcar cu o s gură v z tă a Or ae , răspuse cu va care
o îtreba asupra ot vulu abseţe sale : ͣSe pare căl
rec tă pe Ar stot (vo a să spuă Ar stofa) î lue Nu
tolerez la e aseeea lucru !"
E lese de îch pu t ăsura î care această ͣ eş re"
a do şoare de Guerates î legătură cu uolsto , dacă
d ga pe Courvo s er, ua pe Gueraţ ş pr
aceasta u ua pe toţ ce ce erau aproape, dar ş de
parte de e Cotesavăduvă d'Argecourt, ăscută Se e
Port care e pr ea ca toată luea petru că era
pedată, " Ş f ul e era îgroz tor de sob, povestea
spusele Or ae î faţa uor scr tor , spuîd : ͣOr ae de
Guerates, care e f ă ca ch hl barul, ş reat ca o
a uţă, zestrată î toate pr v ţele, care face
acuarele dee
**.
de u are p ctor ş versur cu fac puţ ar poeţ ,
ş şt ţ , ca ea, e tot ce poate f a ob l, bu ca e
era doaa de Motpes er, ar ea este a optsprezecea
Or ae de Guerates fără c o ezal aţă, e sîgele
cel a curat, cel a vech d Fraţa" De aceea ace
falş l teraţ , ace se telectual pe care pr ea
doaa d'Argeeourt ş o îfăţ şau pe Or ae de Guer
ates pe care u vor avea c odată pr lejul să o cu
oască persoal ca pe u lucru a uat ş a
extraord ar decît pr c pesa Badroul Boudour, u se
s ţeau ua gata să oară petru ea aflîd că o f ţă
atît de ob lă îl slăvea a presus de or ce pe uolsto ,
dar îş dădeau seaa că î tea lor pr dea d ou
rădăc o putere ouă, propr a lor dragoste petru
uolsto , dor ţa lor dea rez sta ţar sulu Aceste de
l berale putuseră să se sle ască î e , e putuseră să se
îdo ască de prest g ul lor, ea îdrăz d să le
ărtur sească, cîd pe eaşteptate îsă ş de la
do şoara de Guerates, ad că de o fată d scutab l
preţ oasă ş autor zată, ćare purta părul cu breto pe
frute (lucru la care o Courvo s er ar f cos ţ t
c odată) le veea u aseeea ajutor U oarecare
uăr de real tăţ bue sau rele cîşt gă astfel ult
pr d adez uea celor ce au autor tate asupra oastră
De p ldă, la Courvo s er , r tur le aab l tăţ pe stradă
erau alcătu te d tru aue salut, foarte urît ş puţ
aab l ca atare, dar despre care se şt a că este felul
d st s dea da buă z ua, astfel îcît toată luea
îlăturîd de pe s e surîsul, îtîp area agreab lă, se
strădu a să te această g ast că rece Dar
Gueraţ , îdeobşte, ş îdeoseb Or ae, cuos cîd
a b e decît or ce aceste r tur , u şovă au, dacă te
zăreau d tro trăsură, săţ facă u salut drăguţ cu
uîa, ar îtru salo, lăsîdu pe Courvo s er săş
facă salutur le ef reşt ş ţepee, sch ţau şte plecăc u
îeîtătoare, îţ ît deau îa ca uu caarad, surî
cu och lor albaştr , astfel îcît, pe eaşteptate,
graţ e Gueraţ lor, tra î substaţa elegaţe , pîă
atuc oarecu găuoasă ş seacă, tot ceea ce ţ ar f
plăcut î ch p f resc ş ceea ce alţ sau strădu t să
aluge, buăve rea, revărsarea ue autet ce aab l
tăţ , spotae tatea I acelaş ch p, dar pr tro
reab l
**/
tare de data aceasta) puţ îdr tu tă, ce ce poartă
î e î ch pul cel a îalt gustul st ct v al uz c
proaste ş al elod lor, or cît de baale, care au ceva
îgî etor ş eft , reuşesc, graţ e cultur s fo ce, să
cşoreze î e acest gust Dar o dată ce au ajus la acest
puct, cîd pe buă dreptate uaţ de color tul or
chestral al lu R ehard Strauss, e văd că acest uz c a
îtîp ă cu o dulgeţă deă de Auber ot vele cele
a vulgare, ceea ce le place acestora găseşte pe eaştep
tate îtro autor tate atît de îaltă o just f care care
uează ş se îeîtă fără scrupule, cu o îdo tă gra
t tud e, ascultîd î ceea ce le era terz s să le
placă î 4
Autet că sau u, apostrofa adresată de
do şoara de Guerates ducelu , colportată d casă
î casă, era pr lej să se povestească cu c tă elegaţă era
îbrăcată Or ae la această c ă Dar dacă luxul (ceea ce
îl făcea toca acces b l Courvo s er lor) u se aşte d
bogăţ e, c d r s pă, cea dea doua durează t p a
îdelugat dacă e î sf rş t susţ ută de cea d tî ,
care îgădu e atuc săş verse toate scl p r le Dar
dat f d că pr c p le af şate desch s u ua de
Or ae, dar ş de doaa de V llepar s s că obleţea
u cotează, că e r d col să te preocup de rag, că
averea u fer ceştepe o, că ua tel geţa, a,
taletul au portaţă, Courvo s er puteau ădăjdu că,
î v rtutea aceste educaţ pe care o pr se de la
arch ză, Or ae sar ăr ta cu u bărbat care ar f
de lue, u art st, uo certat cu just ţ a, u
desculţ, u l ber cugetător, că ar tra def t v î
categor a celor pe care Courvo s er î ueau
ͣrătăc ţ " Cu atît a ult e puteau ădăjdu acest
lucru cu cît doaa de V llepar s s care străbătea acu
d puct de vedere soc al o cr ză d f c lă ( c ua d
rarele persoae străluc toare pe care lea îtîl t î
saloul e u se îtorsese îcă la ea) af şa o groază adîcă
faţă de soc etatea care o ţ ea la o parte Ch ar cîd
vorbea de epptul e , pr c pele de Guerates, pe care
l vedea, u avea destule batjocur la adresa lu , Petru
că era foarte îdru de eaul său are Dar J
oetul cîd fu vorba să se găsească u soţ petru
**ö
Or ae, afacerea u a fu călăuz tă după pr c p le
af şate de ătuşă ş de epoată, c după ta cul ͣge u
al fa l e " uot atît de fa l b l ca ş cîd doaa do
V llepar s s ş Or ae ar f d scutat totdeaua ua de
t tlur de relă ş de geealog e, î loc de er t l terar
ş îsuş r sufleteşt ş ca ş cu arch za ar f fost oartă
petru cîteva z le :Ͷ cu va f a tîrz u Ͷ ş expusă î
coşc ug, î b ser ca d Cobray, ude f ecare ebru al
fa l e u a era decît u Guerates, l ps t de d v
dual tate "ş de preue, aşa cu dovedea pe ar le dra
per egre u s gur G de purpură deasupra căru a se
îălţa coroaa ducală, ge ul fa l e îş îdreptase ale
gerea telectuale , opozate , evaghel ce doae de
V llepar s s asupra bărbatulu cel a bogat, de cel a
are ea, asupra cele a ar part de d foburgul'
Sa tGera , asupra îtî ulu ăscut al ducelu de
Guerates, pr c pele des Laues Ş î z ua uţ ,
doaa de V llepar s s avu la ea î v z tă t p de două
ore toţ ob l de careş bătea joc, de careş bătu joc
ch ar cu cîţ va burghez t pe care v tase ş cărora
pr c pele des Laues; le depuse cărţ de v z tă îa te
de ͣa tă a f rul" îcă d aul urător Spre culea e
oroc r Courvo s er lor, ax ele care fac d tel
geţă ş talet s gurele super or tăţ soc ale, îcepură
să f e arăş deb tate la pr c pesa des Laues, îdată
după ută I acesta pr v ţă, f e spus î treacăt, puctul
de vedere pe carel apăra Sa tLoup cîd tră a cu Ra
chel, frecveta pr ete Rachele , ar f vrut să se îsoare
cu Rachel, coporta Ͷ or cîtă groază ar f sp rat fa l e
Ͷ´ a puţ ă c uă decît cel al do şoarelor
Guerates îdeobşte; lăudîd tel geţa, eîgădu d
să se puă cuva la îdo ală egal tatea d tre oae ,
ͻc tă vree totul ducea toca la t pul său la acelaş
rezultat ca ş cu ele ar f profesat ax ele cotrare,
ad că să se ăr te cu u duce foarte bogat Sa tLoup
proceda, d potr vă, potr v t teor lor sale, d care pr
c ă se spuea că este pe calea cea rea F reşte că, d
puct de vedere oral, Rachel era, îtradevăr, puţ
sat sfăcătoare Dar1 u e s gur că doaa de Marsates '
ar f fost favorab lă căsător e , dacă ar f găs t alta
**,
care ar f valorat a ult, dar ar f fost ducesă sau
ar f avut ulte l oae
Dar, ca să e îtoarce la doaa/ des Laues (î
curîd ducesă de Guerates, î ura orţ socrulu
e ), culea eoroc r puse Courvo s er lor, teor le
t ere pr c pese, stăru d astfel î l bajul e u au
călăuz t îtru c purtarea ; căc astfel, această f lozof e
(dacă se poate spue astfel) a str cat c decu elega
ţe ar stocrat ce a saloulu Gueraţ lor Fără îdo ală
că toţ ce pe care doaa de Guerates u pr ea îş
îch pu au că era d pr c ă că u erau destul de tel
geţ , ş cutare aer caă bogată care u posedase c o
dată altă carte decît u c exeplar vech , ş c odată
desch s, d poez le lu Pary, pus, petru că era ͣvech ",
pe o ob lă î saloaşul e , arăta ce portaţă
dădea ea tel geţe pr pr v r le esăţ oase pe care le
aţ tea asupra ducese de Guerates cîd aceast a
tra la Operă Fără îdo ală că ş doaa de
Guerates era s ceră cîd alegea pe c eva d
pr c a tel geţe sale Cîd spuea despre o fee e,
se pare că e ͣîcîtătoare" sau despre u bărbat că e
tot ce poate f a tel get, credea că are alte
ot ve ca să cos tă să pr ească, decît acest farec
sau această tel geţă, ge ul Gueraţ lor
e tefve d î acest d ură ut : a : adîc,
s tuat la trarea obscură a reg u ude Gueraţ
judecau, acest ge u v g let î îp ed ca pe Guerat
să găsească cu că u bărbat e tel get sau o fee e
ferecătoare, dacă e aveau o valoare odeă,
actuală sau v toare Bărbatul era proclaat savat, dar
ca u d cţ oar, sau, d potr vă, ord ar, cu o
tel geţă de co svo ajor, fee a fruoasă avea u
ge groaz c, sau vorbea prea ult Iar oae fără
s tuaţ e, ce oroare, erau sob Doul de Breaute, al
căru castel se îvec a cu acela al Gueraţ lor, u
frecveta decît pr c p Dar îş bătea joa de e ş v sa
să tră ască ua î uzee De aceea doaa de Guer
ates era d gată cîd doul de Breaute era
tratat de sob ͣBabal, sob ! Dar sîteţ ebu, dragă
pr etee, e toca cotrar ul, u poate sufer oae
străluc tor , u reuşeşt săl pu să facă cuoşt ţă cu
c eva Ch ar
29 ´ Guerates 9
la e, cîd îl v t cu u usaf r ou, u v e decît
geîd"
Ceea ce u vrea să spuă că, î pract că, Gueraţ j;
ar f făcut alt caz despre tel geţă decît Courvo s er
î ch p poz t v, această deoseb re d tre Gueraţ ş
Courvo s er dădea roade bue Astfel ducesa de Guer
ates, de alt ter îvălu tă îtru ster î faţa
căru a v sau, de departe, atîţ a poeţ , dăduse acea serbare
de care a a vorb t, ude regele Agl e se s ţ se
a b e decît or ude, căc ea avusese deea, care u lear
f trecut pr te, ş îdrăzeala, care ar f făcut să
şovă ască curajul tuturor Courvo s er lor, de a v ta,,
î afară de persoal tăţ le pe care lea c tat, pe uz c
aul Gasto Lea re ş pe autorul draat c Gradoug
Dar telectual tatea se făcea s ţ tă a ales d puct
de vedere egat v Dacă coef c etul ecesar de tel
geţă ş farec scădea, pe ăsură ce sporea ragul celu
ce dorea să f e v tat la ducesa de Guerates, p ă a
se aprop a de zero cîd era vorba de pr c palele capete
îcoroate, î sch b, cu cît cobora sub acest vel re
gal, coef c etul creştea cu atît a ult De p ldă, la
pr c pesa de Para erau suede e de persoae pe caro
alteţa le pr ea petru că le cuoscuse de cop l, sau pe
tru că erau îrud te cu cutare ducesă, sau ataşate per
soae cutăru suvera, ch ar dacă erau urîte, pl ct coase
sau proaste ; or petru u Courvo s er ot vul ͣagreat
de pr c pesa de, Para", ͣsoră de aă cu ducesa
D'Arpajo", ͣpetrecîd tre lu pe a la reg a Spa e ",
ar f fost îdestulător să facă să v te aseeea oae ,
dar doaa de Guerates care le pr ea cu pol teţe
salutul de zece^ a la pr c pesa de Para u lăsase
c odată să calce pragul, f d de părere că îtru
salo, atît î îţelesul soc al cît ş î cel ater al al cuvî
tulu , sît suf c ete ob lele pe care u le găseşt fru
oase dar pe care le laş ca uplutură, ca săl fac î
groz tor Aseeea salo seaăă cu o lucrare î care
a te poţ abţ e să u rosteşt fraze care dovedesc şt
ţă, străluc re, exper eţă Dar doaa de Guerates
era cu drept cuvîl de părere că, aseeea ue cărţ ,
cal tatea uu ͣsalo" are drept p atră ugh ulară sacr
^
f c u J
*.)
Multe d pr eteele pr c pese de Para ş cu care
ducesa de Guerates se ulţuea de ulţ a să
sch be acelaş salut cuv c os sau să le îtoarcă cărţ
de v z tă, fără să le v te/ vreodată, c să se ducă Ia
serbăr le lor, s au plîs d scret de acest lucru alteţe ,
care a strecurat u cuvît doulu de Guerates î
z lele cîd acesta veea s gur să o vadă Dar ş retul
se or, soţ rău petru ducesă îtrucît avea aate, dar
tovarăş îcercat î ce pr vea bua fucţ oare a salou
lu e (ş sp r tul Or ae , care alcătu a/ atracţ a lu de
căpete e) răspudea : ͣDar soţ a ea o cuoaşte cuva ?
Ah ' atuc , îtradevăr, ar f trebu t O să vă spu ade
vărul, doaă, Or ae u place î fod coversaţ a
fee lor E îcojurată de o curte tel geţe supe
r oare Ͷ eu u sît soţul e , u sît decît pr ul e la
cheu Fee le o pl ct sesc, cu excepţ a cîtorva care sît
foarte sp r tuale E , doaă, alteţa voastră, care e
atît de f ă, o să spuă că doaa de Souvre are
duh Da, îţeleg, pr c pesa o pr eşte d buătate Ş
apo o cuoaşte Spueţ că Or ae a văzuto, se prea
poate, dar foarte puţ , vă îcred ţez Ţ să adaug,
pr c pesă, că ş eu sît oarecu v ovat Soţ a ea e
foarte obos tă, î place atît de ult să f e aab lă, îcît
dacă aş lăsao î vo a e , u sar a ter a cu v z tele
Nu a tîrz u decît er , avea teperatură, se teea să
u o supere pe ducesa de Bourbo dacă u s ar f dus la
ea A trebu t totuş să arăt colţ , a terz s să se
îhae trăsura Şt ţ , doaă, aş prefera să u spu
Or ae că aţ vorb t de doaa de Souvre ! Or ae
ţ e atît de ult la alteţavoastră, îcît o va v ta*
îdată pe doaa de Souvre, va f o v z tă a ult, vo
f obl gaţ să tră î legătură cu sora al căre soţ îl
cuosc foarte b e Cred că o să spu c Or ae ,
dacă pr c pesa î îgădu e, l vo ev ta astfel ultă
oboseală ş ag tajţ e Ş vă îcred ţez că doaa de
Souvre u va p erde c Se duce pretut de , î
locur le cele a străluc te No , aproape c u pr ,
dă doar şte c c e, o ca toată, doaa de
Souvre sar pl ct s de oarte" Pr c pesa de Para,
cov să, cu a v tate, că ducele de Guerates u va
tras te ducese rugă tea ş dezolată că u putuse
obţ e v taţ a dor tă de doaa
51
de Souvre, era eu atît a ăgul tă că este ua d ob ş
u tele uu salo atît de puţ acces b l Fără îdo ală,
această ulţu re u era l ps tă de eplăcer Astfel, or
de cîte or pr c pesa de Para o v ta pe doaa de
Guerates, trebu a săş spargă capul ca să u a bă pe
e care ar f putut d splace ducese ş ar f îp ed
cato să a v ă la ea
I z lele ob şu te după c e la care avea totdeaua
(foarte devree, păstrîd vech le ob ce ur ), cîţ va usa
f r , saloul pr c pese de Para era desch s ob şu ţ lor
ş , îtru ch p geeral, îtreg ar ar stocraţ fraceze
ş stră e Recepţ a costa î faptul că, după eş rea d
sufrager e, pr c pesa lua loc pe o caapea î faţa ue
ese ar rotude, sta de vorbă cu două d fee le cele
a cu vază caref c aseră, sau îş aruca och asupra
vreuu ͣagaz ", juca apo cărţ (sau s ula că joacă,
urîd u ob ce de cu rte geraă), f e făcîd o pas eţă,
f e luîd ca parteer adevărat sau presupus u persoaj
cu vază Către ora ouă, abele caatur ale uş ar
a saloulu u a coteeau desch zîdu se, îch zîdu
se, desch zîduse d ou, ca să îgădu e trarea v z
tator lor care c aseră la repezeală (sau dacă c aseră
î oraş, d spăreau la cafea, spuîd că se vor îtoarce,
avîd îtradevăr de gîd să ͣ tre pe o uşa ş să asă
pe alta") ca să se adapteze orelor pr c pese Aceasta
îsă, atetă la jocul e sau la d scuţ e, se prefăcea că
u vede pe ce ce soseau ş , ua cîd erau la do paş
de ea, se r d ca graţ os surîzîd cu buătate fee lor
Acestea făceau î faţa alteţe care era î p c oare, o reve
reţă care ergea pîă la îgeuch ere, astfel ca săş
ducă buzele la îălţ ea velulu î fruoase ce
atîra ş să o sărute Dar î această) cl pă, pr c pesa,
ca ş cîd ar f fost surpr să de f ecare dată de u protocol
pe care de alt ter îl cuoştea la perfecţ e, r d ca parcă
cu forţa pe aceea care îgeuch ase, cu o graţ e ş cu
o blîdeţe fără pereche, ş o săruta pe obraj Graţ e ş
blîdeţe care sar spue că erau cod ţ oate de u l
tatea cu care v z tatoarea îş îdo a geuch ul^ Parese
fără îdo ală că îtro soc etate egal tară pol teţea ar d s
pare, u cu se crede d l psă de educaţ e, c petru
că la u ar d splace defereta ce se datoreşte
prest g u
52
lu care trebu e să f e ag ar ca să f e ef cace, ş a
ales la alţ aab l tatea pe care o r s peşt ş pe care o
desăvîrşeşt cîd îţ da seaa că are petru cel ceo pr
eşte u preţ" f t, care, îtro lue îtee ată pe
egal tate, ar scade pe eaşteptate la c, ca tot ce are
decît o valoare f duc ară Dar această d spar ţ e a pol teţ
îtro soc etate ouă u e s gură ş sîte ueor prea
d spuş să crede că actualele cod ţ ale ue stăr de
lucrur sît s gurele pos b le M ţ foarte lu ate au
crezut că o republ că ar putea avea o d ploaţ e ş al
aţe, ar clasa ţărăească ar suporta separarea
B ser c de Stat La ura ure , pol teţea îtro
soc etate egal tară ar f o ue a are decît
succesul că lor ferate ş îtrebu ţarea l tară a
aeroplaulu Apo , ch ar dacă pol teţea ar d spărea,
c u dovedeşte că asta) ar îsea o eoroc re
I sfîrş t, o soc etate u sar erarh za î ta ă pe
ăsură ce ar f de fapt a deocrată Se prea poate
Puterea pol t că a Pap lor a spor t foarte ult de cîd
u a au c stat, c arată ; catedralele exerc tau
u prest g u cu ult a c asupra uu cred c os d
veacul al XVIIlea decît asupra uu ateu d veacul al XX
lea, ş dacă pr c pesa da Para ar f fost suveraa
uu stat, fără îdo ală că ar f trecut pr te
să vorbesc de ea ca aşa cu as f vorb t de u
preşed te de republ că, ad că deloc
După ce v z tatoarea fusese r d cată ş sărutată de
pr c pesă, aceasta se aşeza d ou, îş relua
pas eţa u fără să f stat o cl pă de vorbă cu ea,
făcîdo să a loc îtru fotol u, dacă oua sos tă era
fee e cu vază
Cîd saloul se uplea prea ult, doaa de ooare
îsărc ată cu serv c ul de ord e făcea loc îdruîd
pe ob şu ţ îtr u hol es î care dădea saloul ş care
era pl cu portrete, cu cur oz tăţ î legătură cu casa
de Bourbo Musaf r ob şu ţ a pr c pese jucau atuc
ću plăcere rolul de C ceroe ş spueau lucrur teresate
pe care aveau răbdare să le asculte t er a
ateţ s ă pr vească alteţele v (ş la evo e să se lase
prezetaţ l! r de doaele ş de do şoarele de ooare)
decît să pr vească rel cvarele suveraelor oarte Prea
ocupaţ cu
*.
cuoşt ţele pe care le puteau face ş cu v ta ţ le pe
care poate lear pescu , u şt au absolut c, ch ar după
a ulţ a , despre arh vele oarh e care se aflau
î acest uzeu preţ os ş îş aduceau a te ua e
desluş t că era îpodob t cu cactuş ş cu pal er ur aş ,
dator tă cărora acest loc de îtîl re al elegatelor seă
a cu Palar uul d Jard d'Accl atat o
Fără îdo ală, ducesa de Guerates veea ueor
d ort f care să facă ueor , î aceste ser , o v z tă
de d gest e pr c pese , care o ţ ea tot t pul lîgă
ea, î t p ce gluea cu ducele Dar cîd ducesa veea
la c ă, pr c pesa se ferea de ob şu ţ e , u a pr
ea pe e după ce asa lua sfîrş t, de teaă ca
u cuva v z tator prea puţ aleş să d splacă ex
gete ducese î aceste ser , dacă u cred c oş epre
ve ţ se îfăţ şau la uşa alteţe , portarul răspudea :
ͣAlteţasa regală u pr eşte astăseară", ş plecau De
alt ter , ulţ pr ete a pr c pese şt au îcă d
a te că, î z ua aceea, u vor f v taţ Era o ser e
deoseb tă, o ser e îch să atîtora care ar f dor t să facă
parte d ea Excluş puteau c ta cu oarecare s guraţă
pe ce aleş , ş ş spueau ître e pe u to îţepat r
ͣŞt ţ doar că Or ae de Guerates u se ureşte c
odată fără u îtreg statajor" Cu ajutorul acestu a,
pr c pesa de Para îcerca să o îcojoare pe ducesă
ca pe u z d ocrot tor îpotr va celor al căror succes
ar f a îdo el c Dar pr c pesa de Para era st
gher tă cîd era vorba să facă aab l tăţ ultora d
pr ete pr eferaţ a ducese , ultor ebr a aces
tu străluc t ͣstatajor", deoarece e erau foarte puţ
aab l cu ea Fără îdo ală, pr c pesa de Para ad
tea că putea săţ placă a ult soc etatea doae
de Guerates decît a e Era obl gată să costa te că
era str v t la ͣz lele de pr re" ale ducese ş că ea
îsăş îtîlea la aceasta tre sau patru alteţe care e
se ulţueau doar să depuă cărţ de v z tă I za
dar ţ ea te cuv tele Or ae , î ta roch le, ser
vea la cea ur le e aceleaş tarte cu frag , î uele z le
răîea s gură cu o doaă de ooare ş u cos l er
de legaţ e stră De aceea cîd (cu fusese de p ldă
cazul lu Swa od oară) c eva u ş ter a c
*.*
odată z ua fără să se f dus să petreacă două ore la
ducesă, ş făcea la cîte do a o v z tă ducese de Par
,a, aceasta ave"a are poftă, ch ar ca să o auze
pe Or ae, să facă acestu oarecare Swa ͣavasur ",
săl v te la c ă Pe scurt, a o v ta pe ducesă era
petru pr c pesa de Para u pr lej de perplex tate,
atît o rodea teaa că Or ae u se va s ţ b e Dar
î sch b, ş petru acelaş ot v, cîd pr c pesa de
Para se ducea să c eze la doaa de Guerates,
ͻera d a te s gură că totul va f bu, del c os, avea
«decît o s gură teaă că u va putea îţelege,
reţ e, că u va putea să placă, că u va putea să
as leze de le ş oae Cu acest t tlu, prezeţa
ea î trezea ateţ a ş lăco a, aşa cu ar f trez t o
u ou ͻch p de a îpodob asa cu gh rlade de fructe,
ef d s gură dacă ua sau cealaltă, decorarea ese
sau prezeţa ea era a cu deoseb re uul d acele
farece secrete ale succesulu recepţ lor Or ae , ş stîd
la îdo ală, era foarte hotărîtă să î cerce să a bă la
v toarea e c ă ş pe uul ş pe celălalt Acest eleet
co c, pr ejd os, exc tat, î care pr c pesa se
cufuda cu u so de teaă, de îf orare, de desfătar e
(ca pe alul ăr î acele ͣbă de valur " a cărOr
pr ejd e o sealează călăuzelebă aş , toca
petru că c uul u şt e să îoate) d care eşea
to f cată, fer c tă, ît er tă, ş căru a u se spuea sp r tul
Gueraţ lor, îdreptăţea de alt ter pe depl
cur oz tatea îeî tată pe care pr c pesa de Para o
aducea la ducesă Sp r tul Gueraţ lor Ͷ et tate tot
atît de ex stetă ca ş cuadratura cerculu , după
ducesă care credea că e s gura care l poseda Ͷ era
o reputaţ e ca fr ptura de porc de uours sau peseţ
de Re s Fără îdo ală (o part cular tate telectuală
efolos duse ca să se răspîdească, de aceleaş etode
ca culoarea părulu sau a teulu ) u t a ducese ş
care aveau sîge ob l ca ea, posedau totuş acest
sp r t, care î sch b u putuse cotrop pe u
Gueraţ , prea refractar or căru so de sp r t
Deţ ător , eîrud ţ cu ducesa, a sp r tulu
Gueraţ lor, aveau îdeobşte îsuş rea că fuseseră
oae străluc ţ , îzestraţ petru o car eră că u e a, f e
că erau artele, d ploaţ a, eloc ţa parlae
55
tară, arata, î preferaseră v aţa de coter e Poate că
această prefer ţă s ar f putut expl ca pr oarecare
l psă de or g al tate sau de ţ at vă, sau de vo ţă,
sau de săătate, sau pr sob s
Dacă petru u (trebu e de alt ter să recuoaş
te că aceasta era excepţ a) saloul Guerat lor fu
sese o p ed că î car era lor, asta se îtîplase îpo
tr va vo ţe lor Astfel u ed c, u p ctor ş u d
ploat de are v tor u putuseră reuş î car era lor
petru care erau t otuş a străluc t îzestraţ decît
alţ , petru că d pr c a t tăţ lor cu Gueraţ ,
pr do treceau drept oae de lue, ar al tre lea
drept reacţ oar, ceea ce îp ed case pe tustre să f e
recuoscuţ de egal lor Roba at că ş toc a roş e pe
care o îbracă ş pe care o pu îcă pe cap coleg le
electorale ale facultăţ lor u este, sau cel puţ u a
era, îcă u de ult t p, decît suprav eţu rea pur exte
r oară a uu trecut cu de îapo ate, a uu sectar s
îch s Sub toca cu c ucur de aur, ca ar preoţ sub
boetul co c al evre lor, ͣprofesor " erau îcă î a
care au precedat afacerea Dreyfus, îbîcs ţ de de r
guros far se ce Du Boulbo era î fod u art st, dar
era salvat, petru că u plăcea luea Cottard frecveta
pe Verdur Dar doaa Verdur era o cl etă, apo
îl ocrotea vulgar tatea lu , î sfîrş t, u pr ea acasă
decît Facultatea, î agape peste care ad a u ros de
ac d fe c Dar corpur le puter c cost tu te î care de
alt ter străş c a prejudecăţ lor u era decît cheză
ş a cele a fruoase tegr tăţ , a celor a îalte de
orale, care se cşorară î ed a tolerate, a
l bere ş foarte rap d copte, u profesor î roba de
sat stacoj u căptuş tă cu her ă ca aceea a uu doge
(ad că a uu duce) al Veeţ e îch s î palatul său du
cal, era tot atît de v rtuos, tot atît de legat de pr c p
ob le, dar tot atît de e los cu or ce eleet stră ,
ca celălalt duce, excelet dar v olet, care era Sa t
S o Stră ul era toca ed cul ode, care avea
alte apucătur , alte legătur Ca să u greşească, eo
roc tul despre care vorb a c , ca să u f e îv u t de
coleg să că d spreţu eşte (ce dee de o de lue)
dacă lear f ascus legătur le lu cu ducesa de Guer
*./
ates, ădăjdu a să dezareze ©fer d uele c e
xte, î care eleetul ed cal era îecat î cel o
de Nu şt a căş scăleşte astfel p e rea sau a degrabă
afla acest lucru, cîd co tetul celor zece (alcătu t d
tru uăr ceva a are) avea de îpl t o catedră
vacată, ş cîd eşea totdeaua d ura fatală uele
uu ed c a oral, f e el ch ar a ed ocru, ş
cîd ͣvetoul" răsua d vechea Facultate, tot atît de
sole, tot atît de r d col, tot atît de ter b l ca ş ͣbles
teul" sub care a ur t Mol ere La fel cu p ctorul, et
chetat pe vec o de lue, cîd oae de lue car e
se îdelet ceau cu arta reuş seră să se et cheteze
art şt , la fel cu d ploatul care avea prea ulte legătur
reacţ oare
Dar acest caz era cel a rar u pul oae lor d s
t ş care alcătu au teel a saloulu Guerates era
acela al oae lor care au reuţat de buă vo e (sau
credeau cel puţ ) la rest, la tot ce era copat b l cu
sp r tul Guerat lor, cu pol teţea Gueraţ îor, cu
acel farec de edef t od os or căru ͣcorp" cît de c t
ͣcost tu t" ,
Iar ce ce şt au că altădată uul d aceşt ob şu ţ
a saloulu ducese obţ use edal a de aur la Salo,
altul, secretar al Cofer ţe avocaţ lor, avusese u de
but răsuător la Caeră, că al tre lea sluj se cu d bă
c e Fraţa ca îsărc at cu afacer , ar f putut'cos
dera ca pe şte rataţ pe ce ce u a făcuseră c
de douăzec de a Dar aceşt ͣ foraţ " erau puţ
ueroş , ş îş ş ce teresaţ a/ f a t t ce d
ură acest lucru găs d aceste t tlur fără c o va
loare, î v rtutea acelu aş sp r t al Guerat lor : cu
tare u taxa oare drept p sălog, drept toc tor, sau, d
potr vă, drept bă at de prăvăl e, pe cutare ştr e
eţ , uul ca sole, altul aator de calaburur ,
cărora z arele le aduceau laude, dar î tovărăş a căroFa
doaa de Guerates căsca ş dădea see de e
răbdare dacă prudeţa ue af tr oae î dăduse pe
uul sau pe altul ca vec De vree ce cal tatea de
bărbat de stat de a îtî u era c decu o re
coadaţ e petru ducesă, pr ete e careş dăduseră
de s a d ͣcar eră" sau d arată, care u se a
*.ö
prezetaseră la aleger petru Caeră, cîd veeau î
f ecare z să prîzească sau să stea de vorbă cu area
lor pr eteă, sau o îtîleau arăş la vreo alteţă, pe care
de alt ter prea o aprec au, credeau, cel puţ aşa
spueau e , că aleseseră partea cea a buă, deş
aerul lor elacol c, ch ar î to ul vesel e , cotraz cea
îtrucîtva îdreptăţ rea aceste părer
urebu e să a recuoaşte că del cateţea v eţ so
c ale, f eţea coversaţ lor la Gueraţ aveau ceva
real, or cît de ărut ar f fost N c u t tlu of c al u
valora acolo c t agreetul uora d preferaţ doae
de Guerates pe care ştr ce a puter c ar
f reuş t să atragă la e Dacă î acest salo se îor
îtează pe vec at tea ab ţ telectuale ş ch ar o
b le străda , cel puţ d pulberea lor, acolo, se ăscuse
cea a rară îflor re de ode tate F reşte, oae
de sp r t, ca Swa de p ldă, se credeau super or uor
oae de valoare pe care d spreţu au, dar ceea c e
ducesa aşeza a presus de or ce u era tel geţa Ͷ
era fora super oară după ea, a aleasă, a
subt lă, a tel geţe r d cată p ă la o var etate
verbală a taletulu Ͷ sp r tul Cîd altădată la
Verdur , Swa era de părere că Br chot este u
pedat, ar Elst r u bădăra, î c uda şt ţe uu a ş a
ge ulu celu lalt, toca f ltraţ a sp r tulu
Gueraţ lor îl făcuse să clas f ce astfel Nar f
îdrăz t c odată săl prez te pe uul sau pe altul
ducese , dîduş d a te seaa cu ce aer ar f
îtîp at ea t radele lu Br chot, oftur le lu Elst r,
sp r tul Gueraţ lor rîdu d cuv tele pre teţ oase ş
prelug te d geul celor ser oase sau pozaşe î cea
a tolerab lă bec l tate
Iar dacă sp r tul Gueraţ lor u cîşt gase atît de
depl pe Gueraţ autet c , aşa cu se îtîplă, de
p ldă, î ceaclur le l terare ude toată luea are acelaş
fel de a prouţa, de a euţa, ş pr urare
gîdeşte î acelaş ch p, u e de buă seaă d pr c ă că
or g al tatea ar f a puter că î cercur le odee ş
ar îp ed ca taţ a Dar taţ a e cod ţ oată u
ua de l psa ue or g al tăţ reduct b le, c ş de o
f eţe relat vă a auzulu care îgădu e să se
deosebească a
*.,
îtî ce se tă apo Or , u Gueraţ erau pe dea
tregul l ps ţ de acest s ţ uz cal, ca ş Courvo s er
Ca să' luă ca p ldă exerc ţ ul căru a se spue, î alt
îţeles al cuvtulu taţ e, ͣa face taţ " (căru a
se spuea la Gueraţ ͣa exagera") î zadar î reuşea
de ue doae de Guerates, Courvo s er erau
tot atît de capab l să ş dea seaa de el, ca ş cu ar
f fost o badă de epur , î loc de bărbaţ ş fee , petru
că u fuseseră c odată î stare să rearce cusurul sau
accetul pe care ducesa îcerca săl te Cîd îl ͣ ta'*'
pe ducele de L oges, Courvo s er protestau : ͣOh ! u,
or ş cu, u vorbeşte astfel, a c at doar aseară cu el
la Bebeth, a vorb t toată seara, u vorbea astfel",
cîtă vree Gueraţ oarecu cult vaţ exclaau :
ͣDoae, ce ost ă este Or ae ! E grozavă, cîd îl
tă parcă ş seaăă ! Parcăl aud Or ae, îcă puţ ;
L oges" Or , aceşt Gueraţ (fără să a a t
de ce cu totul rearcab l care, cîd ducesa îl ta pe
ducele de L oges, exclaau cu ad raţ e : ,,Ah ! se*
poate spue că la + sau ͣcă îl pr z ") deş erau
l ps ţ de sp r t după părerea doae de Guerates (î
care pr v ţă avea dreptate), tot auz d ş povest d spu
sele ducese ajuseseră să te a b e ş a rău felul
dea se expr a, dea gîd , ceea ce Swa ar f u t,
ca ş ducesa îsăş felul e dea ͣredacta", reuş d să
îfăţ şeze î coversaţ a lor ceva care l se părea Cour
vo s er lor că seaăă îtru ch p îgroz tor cu sp r tul
Or ae ş pe carel tratau drept sp r t al Guer aţ lor
Cu aceşt Gueraţ u erau petru ea ua şte
rude, c ş şte ad rator , Or ae (care de alt ter
îş ţ ea fa l a foc rte la o parte ş răzbua acu, pr
d spreţul e , răutăţ le pe care aceasta le a festase pe
cîd era fată) se ducea ueor să vadă, ş de ob ce î
tovărăş a ducelu , vara, cîd eşea cu el Aceste v z te erau
u eve et I a pr c pese d'Ep ay bătea ceva a
tare cîd o pr ea î saloul e are de la parter, cîd
o zărea de departe, ca pr ele l căr r ale uu ced u
ofes v sau ͣrecuoaşter le" ue vaz u eaşteptate
Pe ducesa care străbătea îcet curtea, cu u ers p ez ş,
°u o pălăr e ferecătoare ş îcl îd o ubrelă d care
Ploua u ros văratec ͣIa te u tă, Or ae" spuea ea ca ş
59
cu ar f coadat ͣdrepţ ", îcercîd săş vestească
usaf r cu prudeţă, ca să a bă t pul să asă î ord e, s ă
se evacueze saloaele fără pa că Juătate d ce
prezeţ u îdrăzeau să răîă, se r d cau ͣDar u,
de ce ? Luaţ loc, sît îcîtată să vă a a l gă
e", spuea pr c pesa cu u aer es l t ş la locul său
(ca să facă pe cucoaa are), dar cu o voce care
ajusese art f c ală ͣPoate aveţ să vă spueţ ceva"
ͣAdevărat, sîteţ grăb te, atuc vo ve eu la vo ",
răspudea af tr oaa celor pe care prefera să le vadă
că pleacă Ducele ş ducesa salutau foarte pol t cos pe
ace a pe care vedeau a c de ulţ a , fără' ca pr
asta să cuoască a b e, ş care ab a le dădeau buă
z ua, d d screţ e Cu plecau, ducele se teresa de
e , ca să a bă aerul că se teresează de cal tatea
tr secă a celor pe care u pr ea d pr c a soarte
rele sau a stăr ervoase a Or ae căre a u pr a
frecvetarea fee lor ͣC e era doaa ceea ărută
cu pălăr e roz ?" ͣCu se poate, aţ văzuto adesea, e
v cotesa de uours, ăscută Laarzelle" ,,Dar şt că e
fruoasă, are aerul tel get : dacă ar avea u c
cusur la buza super oară, ar f dea dreptul
îcîtătoare Dacă ex stă u v cote de uours, u
trebu e să se pl ct sească Or ae, şt la c e au făcut
să ă gîdesc sprîceele ş părul e ? La ver şoara ta,
Hedw ge de L ge" Ducesa de Guerates care tîjea
îdată ce se vorbea de fruuseţea alte fee decît de
a sa, lăsa să cadă coversaţ a Ea u ţ use seaa de
gustul soţulu e dea arăta că era perfect la curet cu
luea pe care o pr ea, graţ e căru fapt el credea că
se arată a ser os decît soţ a lu ͣDar, spuse el deodată
tare, aţ rost t uele Laarzelle î aduc a te că,
pe t pul cîd era deputat, s a rost t u d scurs cu
totul rearcab l" ͣEra uch ul t ere doae pe care
aţ văzuto" ͣAh ! ce talet ! Nu, fet ţa ea, spuea el
v cotese d'Egreot pe care doaa de Guerates
o putea sufer , dar care u se urea de la pr c pesa
d'Ep ay ude se îjosea de buăvo e la u rol de su
bretă (ch ar dacă o bătea pe a e , cîd se îtorcea acasă),
răîea loculu , îcurcată, gata să plîgă, dar răîea
cîd perechea ducală era acolo, scotea paltoaele, îcerca
să f e de folos, oferea, d d screţ e, să treacă î oda a
*/)
vec ă, să u faceţ cea petru o , să stă de vorbă l
şt ţ , sîte oae s pl , desch ş De alt ter , a
dăuga el, îtorcîdu se spre doaa d'Ep ay (lăsîd o
pe doaa d'Egreot îbujorată, u lă, ab ţ oasă ş
pl ă de rîvă), u pute să vă acordă deeît u
sfert de oră" Acest sfert de oră era î îtreg e ocupat
cu u so de îş rare a cuv telor cu haz pe care ducesa
le rost se î cursul săptăî ş pe care ea îsăş u le
ar f c tat, dar pe care ducele, cu are d băc e, o făcea
să le repete ca ş volutar, av d aerul că o dojeeşte
d pr c a c detelor care le pr du seră
Pr c pesa d'Ep ay careş ubea vara ş şt a că avea
o slăb c ue petru copl ete, se extaz a de pălăr a,
de ubrela,! de sp r tul e ͣVorbeşte cît vre de toa
leta e , spuea ducele cu' u to orocăos, pe careI
adoptase ş pe carel tepera cu u surîs ro c petru
ca eulţu rea sa să u f e luată î ser os, dar, petru
uele lu Duezeu, u de sp r tul e , aş l ps foarte
să a o fee e atît de sp r tuală Fac , pesee, aluz e la
calaburul prost pe care la făcut despre fratele eu
Palaede, adăugă el, şt d că pr c pesa ş restul fa
l e gorau acest calabur ş îcîtat de aş pue î
valoare soţ a Ma îtî găsesc ede de c eva care a
spus, recuosc, lucrur destul de fruoase, să facă cala
burur proaste, dar a ales a adresa fratelu eu,
care e foarte suscept b l, ş asta ar a trebu ca acest
calabur să ă facă să ă cert cu el"
Ͷ Dar u şt c ! U calabur al Or ae ? ure
bu e să f e desfătător Oh ! spue l
$ N c decu, u, cot ua ducele tot îbufat, deş
a surîzător, sît îcîtat că u l aţ aflat îtrade
văr, ţ ult la fratele eu
$ Ascultă, Bas , spuea ducesa căre a î ve se o
etul să dea repl ca soţulu e , u şt u de ce spu că
lar putea supăra pe Palaede, şt b e că e toca
cotrar ul E ult prea tel get ca să se s tă j g t
d pr c a aceste glue stup de, care are c su
părător A să fac să creadă că a spus c e şt e ce
răutate, a răspus doar ceva u prea hazl u, dar tu
î
da îseătate pr d garea ta Nu te îţeleg
61
$ Ne Ltr gaţ grozav, despre ce e vorba ?
$ Oh ! f reşte, c grav ! exclaa doul de Guer
jates Poate aţ auz t că fratele eu vo a să
doeze
Breze, castelul soţ e sale, sore sale Marsates
$ Da, dar sa spus că ,ea ul doreşte, că u
place reg uea, că u pr eşte cl a !
$ uoca c eva spuea asta soţ e ele, aue că
fratele' eu dăru a acest castel suror oastre, u ca să
facă plăcere, e ca să o c călească Charlus e atît de c
căl tor, spuea persoaa aceea Or , şt ţ , Breze, e regesc,
poate valora a ulte l oae, e u fost doe u re
gal, acolo e ua d cele a fruoase pădur d Fra ţa
Mulţ ar vrea să f e tach aţ îrt acest ch p De aceea,
auz d acest cuvît de tach ator care se apl ca lu
Charlus petru că dăru a u castel atît de fruos,
Or ae
u sa putut îp ed ca să u exclae, fără să vrea, trebu e
să ărtur sesc, a pus c o răutate, căc a ve t re
pede ca fulgerul, ͣuach j, tach Atuc e uach u
Superbul !" Îţelegeţ , adăugă el reluîdu ş toul o
rocăos ş u fără să f arucat o pr v re c rculară ca să
aprec eze efectul produs de sp r tul soţ e sale, ducele
care era de alt ter foarte scept c î ceea ce
pr veşte
cuoşt ţele doae d'Ep ay despre stor a at că, î
ţelegeţ , d pr c a lu uarqu u Superbul, regele Roe ;
e stup d, e u joc de cuv te p rost, ede de
Or ae
"Eu sît a prevăzător decît soţ a ea, dacă a a
puţ duh, ă gîdesc la urăr , dacă d eoroc re se
va repeta fratelu eu, va eş o îtreagă poveste Cu atît
ra ult, adăugă el, cu cît Palaede e foarte trufaş ş
foarte suscept b l, foarte por t pe bîrfel , ch ar î afară
de chest uea cu castelul, trebu e să recuosc că ͣuach
u Superbul" se potr veşte de ue E toca ceea
ce salvează cuv tele doae , ch ar cîd vrea să se co
boare la aprox aţ vulgare, răîe sp r tuală or ce sar
îtîpla ş descr e destul de b e oae
Astfel, odată graţ e lu ͣuach u Superbul", altă da tă
graţ e altu cuvît, aceste v z te pe care ducele ş ducesa
le făceau fa l e Ier reîo au prov z a de poveşt , ş
eoţ a pe care le pr c u seră dura ult t p după
plecarea fee de sp r t ş a presarulu e Luea se
desfăta îtî cu pr v leg aţ care as staseră la
sărbătoarea
*/+
(persoaele care răăseseră acolo) cuv telor rost te de
Or ae ͣNul cuoaşteţ pe «uach u Superbul» ?" î
treba pr c pesa d'Ep ay ͣBa da, răspudea îbujorî
duse arch za de Baveo, pr c pesa, de Sars a, La
Rochefoucauld a vorb t de el, u toca î ace aşî
tere Dar trebu e să f fost ult a teresat săl
auz povest d astfel î faţa ver şoare ele", adăugă ea,
ca ş cu ar f spus săl audă acopa at de autor ^Vor
bea de ult ul sp r t al Or ae , care era a c a ad
eaor ", se spuea ue v z tatoare, dezădăjdu tă că u
ve se cu o oră a de vree
$ Cu, Or ae a fost a c ?

$ Des gur, dacă aţ f ve t a devree, î răspu
dea pr c pesa d'Ep ay, fără să o îv hu ască, dar lsîd
să se îţeleagă tot ce scăpase epr ceputa Ea era de
v ă
dacă u as stase la crearea lu sau la ult a repreze
taţ e a doae Carvalho ͣCe spueţ de ult ul sp r t
al Or ae , ărtur sesc că aprec ez espus pe «uach u
Superbul»", ş ͣsp r tul" se îca îcă rece a doua z
la prîz ître t v taţ îad s ş apărea d ou
sub d fer te sosur î t pul săptăî îsăş pr c pesa,
care făcea săptăîa aceasta v z ta e auală pr c pese
de Para, prof ta de această ocaz e ca să o îtrebe
pe
alteţă dacă cuoştea sp r tul ş l povestea ͣAh ! «ua
ch u Superbul»", spuea pr c pesa de Para, cu och
zgî ţ de o ad raţ e a dar care cerea u supl
et de expl caţ e pe care pr c pesa d'Ep ay u l re
fuza ͣMărtur sesc că «uach u Superbul» î place e
spus ca redactare", îche a pr c pesa I real tate, cuvî
tul redactare u se potr vea de loc acestu calabur,
dar
pr c pesa d'Ep ay care avea preteţ a că as lase sp
r tul Gueraţ lor, luase de la Or ae expres le ͣredac
tat, redactare" ş le îtrebu ţa fără prea ult
d seeră
ît Dar pr c pesa de Para care o ubea prea ult
pe doaa d'Ep ay pe care o găsea urîtă, o şt a zgîr
c tă ş o credea rea, după spusele Courvo s er lor, recu
oscu cuvîtul ͣredactare" pe carel auz se rost t de
doaa de Guerates ş pe care ea ar f şt ut sI
apl ce s gură Ea avu pres a că, îtr adevăr, redacta
rea făcea farecul lu ͣuach u Superbul" ş fără să
*/
u te cu totul at pat a pe care o sp ra doaa
urîtă ş zgîrc tă, uş putu terz ce aseeea set et
de ad raţ e petru o fee e care poseda î aseeea
ăsură sp r tul Gueraţ lor, îcît vru s o v te pe pr
c pesa d'Ep ay la Operă A reţ uto ua gîdul că
poate sar cuve să o cosulte a îtî pe doaa de
Guerates Iar doaa d'Ep ay care, spre deoseb re
de Courvo s er , făcea de graţ Or ae ş ţ ea la ea,
dar era geloasă de legătur le e ş oarecu pl ct s tă de
gluele pe, care ducesa le făcea pe socoteala e î faţa
tuturor î legătură cu zgîrce a e , povest îtorcîduse
acasă cît se ch u se pr c pesa de Para ca să îţeleagă
glua cu uach u Superbul ş cît de soabă trebu e să
f e Or ae ca să; "a bă î t tatea e aseeea gîscă
ͣNaş f putut să o frecvetez vreodată pe pr c pesa de
Para dacă aş f vrut, petru că doul d'Ep ay u
ar f îgădu t c odată d pr c a oral tăţ e ,
spuea ea pr ete lor pe caretr avea la c ă, făcîd de
buă seaă aluz e la uele desfrîăr pur ag are ale
pr c pese Dar ch ar dacă aş avea u Soţ a puţ se
ver, ărtur sesc că aş f putut Nu şt u ce face Or ae,
de o vede ereu Eu ă duc la ea o dată pe a ş ab a
reuşesc să ajug la capătul v z te "
Iar pe ace Courvo s er care se aflau la V ctur ee
î oetul v z te doae de Guerates, sos rea du
cese î puea îdeobşte pe fugă, d pr c a exasperăr
pe care leo pr c u au ͣsalaalecur le exagerate" care
î se făceau Or ae Uul s gur răase î z ua cu ua
ch u Superbul Nu îţelese pe deatregul glua, c
ua pe juătate, căc era cult Iar Courvo s er repetau
peste tot că Or ae îl porecl se pe uch ul Palaede,
ͣuaqu u Superbul", ceea cel zugrăvea destul de b e
după părerea lor, dar la ce bu atîtea stor cu Or ae ?
adăugau e Nu s ar f făcut a ulte dacă ar f fost
vorba de o reg ă ͣI fod, c e e Or ae ? Nu spu că
Gueraţ ar f de ea are ş vech , dar Courvo
s er u sît a prejos, c î ce pr veşte fa a, vech
ea sau rubede le Nu trebu e u tat că î la Cp du
*/* ©
drapd'or ' regele Agl e îl îtrebă pe Frac sc I care este
a ob l se or d tre ce de faţă : ͣS re, răspuse
regele Fraţe , e Courvo s er" De alt ter , ch ar dacă
f răas toţ Courvo s er , cuv tele de sp r t ar f
lăsat cu atît a ses b l cu cît c detele care le
dădeau îdeobşte aştere, erau pr v te dec d tr u
puct de vedere cu totul d fer t Dacă de p ldă, se îtî
pla ca o Courvo s er! să a bă destule scaue la o re
cepţ e pe care o dădea, sau dacă greşea uele adresî
duse ue v z tatoare pe care o recuoscuse sau dacă
u serv tor î adresa o frază r d colă, acea Courvo s er,
pl ct s tă la cule, îroş du se, treurîd de ag taţ e,
deplî gea aseeea îtîplare eplăcută Iar cîd avea
u usaf r ş Or ae trebu a să v ă, spuea pe u to
el şt t ş per os îtrebător : ͣO cuoaşteţ ? teî
duse că dacă usaf rul o cuoaşte, prezeţa lu ar
face o pres e proastă Or ae Dar doaa de
Guerates scotea, d potr vă, d aseeea c dete,
pr lejul uor povest r care făceau pe Gueraţ să rîdă
pîă la lacr , astfel îcît era evo t să o v d ez că
l pseau şte scaue, că făcuse sau lăsase pe serv tor să
facă o gafă, că avea la ea pe c eva pe care e ul
cuoştea, după cu eşt obl gat să te fel c ţ că ar
scr tor au fost ţ uţ la d staţă de bărbaţ ş trădaţ de
fee , cîd u l r le ş sufer ţele lor dacă au fost
boldul ge ulu ,, au fost cel puţ substaţa operelor
lor
Courvo s er u erau c ăcar î stare să se îalţe
pîă la sp r tul de ovaţ e pe care ducesa de Guera
tes îl troducea î v aţa odeă ş pe care, adaptî
dul cu u st ct s gur eces tăţ lor oetulu , făcea
d el ceva art st c, acolo ude apl carea pur raţ oală a
regul lor r g de ar f dat tot atît de proaste rezultate ca
uu a care vrîd să reuşească î dragoste sau î pol t că
ar reproduce îtoca î propr a sa v aţă sprăv le lu
Bo ssy d'Abo se Dacăj Courvo s er dădeau o c ă de
fa
c
l e sau o c ă petru u pr c pe, adăug rea uu o
u duh, a uu pr ete al f ulu lor, l se părea o aoal e
1
Reg ue d PasdeCala s ude Frac sc I sa îtîl t
cu ´Her c al VI[Ilea al Agl e îtru cort d pîză de
aur
0
Ͷ Guerates 65
î stare să producă cel a prost efect O doaă Cour
vo s er al căre tată fusese stru al îpăratulu , orga
zîd u at eu î ooarea pr c pese Math lde, de
duse, d sp r t geoetr c, că u putea v ta decît bo
apart şt Dar u cuoştea aproape pe c uul uoate
fee le elegate pe care le cuoştea, toţ bărbaţ agre
ab l , au fost daţ la o parte fără l ă petru că, avîd
părer sau legătur leg t ste, după log ca Courvo s er
lor, ar1 f putut d splace alteţe per ale Aceasta, care
pr ea la ea crea foburgulu Sa tGera , fu destul
de rată cîd îtîl la doaa de Courvo s er ua
pe o l gebl de celebră, văduva uu fost prefect al
per ulu , pe văduva d rectorulu poştelor ş cîţ va cuos
cuţ pr cred ţa pe care o păstrau lu Napoleo al
IIIlea, prost a ş pl ct seala lor Nu e a puţ adevărat
că pr c pesa Math lde revărsă d belşug străluc rea
geeroasă ş g gaşă a graţ e sale suverae asupra acestor
urîţe de restr şte pe care doaa de Guerates se
fer să le v te cîd î ve rîdul să o pr ească pe pr
c pesă, ş pe care le îlocu , fără părer a pr or asupra
boapart sult , ou cel a bogat buchet al tuturor fru
useţ lor, al tuturor valor lor, al tuturor celebr tăţ lor,,
pe care u so de persp cac tate, de tact ş de s ţ al
ăsur o făceau să s tă că trebu e să f e pe placul e
poate îpăratulu , ch ar dacă erau d îsăş fa l a
regelu Nu l ps c ducele d' Auale ş cîd, retrăgî du
sc, pr c pesa o r d că pe doaa de Guerates care
făcea revereţa ş vo a să sărute a, o săruta pe
aîdo obraj , ş putu să o îcred ţeze d adîcu l
că u petrecuse c odată o z a buă, c u
as stase la vreo serbare a reuş tă Pr c pesa de Para
era o Courvo s er pr capac tatea de a ova î a
ter e soc ală, dar spre deoseb re de Courvo s er , sur
pr derea pe care o pr leju a ereu ducesa de Guera
tes u dădea aştere at pat e , c uăr Această u
re era îcă spor tă d pr c a cultur foarte îapo ate
a pr c pese ^ Doaa de Guerates era ea îsăş cu
ult a puţ îa tată decît o credea ea Era de ajus
să f e a îa tată decît doaa de Para ca să o u
ească pe aceasta, ş cu f ecare geeraţ e de cr t c se
*//
ărg eşte să adopte; cotrar ul adevărur lor ad se de
predecesor lor, ea avea să spuă decît că Flaubert,
acest duşa al burghez lor, era îa te de toate u bur
ghez sau că opera lu Wager cupr de ultă uz că ta
l aă, car să ofere pr c pese , cu preţul uu sureaj
totdeaua ou, ca uu a ce îoată pe furtuă, şte or
zotur care se păreau ea poe te ş care stăru au
edesluş te U re de alt ter î faţa paradoxur lor
rost te u ua î legătură cu operele art st ce, c ch ar
cu persoaele cuoscute ş cu acţ u le odee Fără
îdo ală, capac tatea doae de Para dea despărţ
adevăratul sp r t al Gueraţ lor de forele rud etare
îvăţate de acest sp r t (ceea ce o făcea să creadă î
îalta valoare telectuală a uor ş a ales a uora
d tre Gueraţ , despre care era apo u tă cîd o
auzea pe ducesă spuîdu că erau doar şte ă tără )
: aceasta era ua d tre cauzele u r pe care
pr c pesa, o îcerca cîd o auzea pe doaa de
Guerates judec d
luea Dar a era ş alta ş pe care eu, care cuoştea
î această epocă a ulte cărţ decît oae ş a b e
l teratura decît luea, o expl ca gîd duă că
ducesa tră d această v aţă odeă a căre trîdăv e ş
ster l tate sît de o act v tate soc ală autet că ceea ce
este î artă cr t ca î raport cu creaţ a, ext dea asupra
persoaelor d jurul e stab l tatea puctelor de
vedere, setea esăătoasă a uu cotraz cător care, ca
săş potolească sp r tul prea sec, caută or ce paradox
îcă oarecu proaspăt ş u se s te st gher t susţ îd
părerea potol toare că cea a fruoasă ×u(e aceea
de Pu ş u aceea de Gluc, ar la evo e că
adevărata a aceea de Prado
Cîd o fee e tel getă, cultă, sp r tuală, se ăr tase
ou u bărbat sf os pe carel vedea rar ş ul auzea
c odată, doaa de Guerates îş ăscocea îtr o buă
z o* voluptate sp r tuală, u ua defă îd fee a,
dar ͣdescoper d" pe bărbat De p ldă, î căs c a
Cabreer, dacă ar f tră t atuc î acest ed u, ar f
decretat că doaa de Cabreer e stup dă ş , î sch b,
c
ă persoaa teresată, ecuoscută, g gaşă, sort tă tă
de către o fee e trăcă toare, dar valorîd de o
*/ö
e de or a ult decît ea, este arch zul, ş ducesa
ar f îcercat spuîd acest lucru acelaş so de uşurare
ca acel cr t c care, î c uda celor şaptezec de a de cîd
l e ad rat, î preferă ( D pr
c a acele aş evo bolăv c oase de outăţ arb trare, da
că u odel de fee e, o adevărată sfîtă era cupăt
tă că fusese îcă d t ereţe ăr tată cu u t călos,
îtro z , doaa de Guerates af ra că acest
t călos e u bărbat uşuratec, dar pl de ă, pe care
aspr ea eîpăcată a soţ e sale îl îp gea la
adevărate fapte esocot te Şt a că cr t ca îcearcă să
cufude d ou î ubră, u ua ceea ce strălucea"
î opere, î ş rul lug al veacur lor, dar ch ar ceea ce
este cupr s î ezul acele aş opere, ş să despr dă d
ele ceea ce părea sort t uu îtuer c def t v Nu
văzuse ua că Bell , W terhalter, arh tecţ ezu ţ ,
u tîplar d t pul Restauraţ e luaseră locul ge lor
despre care se spusese că erau obos te, ua petru că
trîtor telectual se pl ct s seră de e , cu sît
totdeaua obos ţ ş sch băc oş euraste c Văzuse
preferîduse î Sa teBeuve, rîd pe rîd, cr t cul ş
poetul, Musset reegat î ce pr veşte versur le sale cu
excepţ a uor c p ese foarte eîseate ş r d cat
î slavă ca povest tor Fără îdo ală că u ese şt greşesc
puîd deasupra sceelor celor a celebre d sau d

cutare t radă d care dă ca u pla
vech cîteva foraţ asupra Par sulu d acel t p,
dar pred lecţ a lor îdreptăţ tă, dacă u d ot ve de
fruuseţe, cel puţ de u teres docuetar, este îcă
prea raţ oală petru cr t ca esăbu tă Ea dă toate
operele lu Mol ere petru u vers d ş ch ar
găs d că u de Wager e pl ct s tor, va salva d el
ͣo otă fruoasă cîtată de cor", î oetul î care
trece vîătoarea Această depravare 1 ] a ajutat să o
cuosc pe aceea de care dădea dovadă doaa de
Guerates cîd hotăra ca u bărbat d luea lor,
recuoscut că are ă buă, dar prost, era u ostru
de ego s, a ş ret decît sar f crezut, că u altul
cuoscut pr dăr c a lu putea , să s bol zeze
zgîrce a, că o aă buă u ţ ea la cop e ş că o
fee e care trece drept v c oasă are se
*/,
t etele cele a ob le Ca ş cu ar f fost str cate
de ul tatea v eţ odee, tel geţa ş ses b l tatea
doae de Guerates erau prea şovă toare petru ca
dezgustul să u ureze destul de repede la ea ad ra
ţ e exces ve (cu r scul dea se s ţ d ou atrasă de
geul de sp r t pe care rîd pe rîd îl căutase ş l pără
s se) ş petru ca farecul pe carel găs se uu bărbat
de a să u se sch be, dacă o frecveta prea ult,
căuta î ea prea ulte d recţ pe care era capab lă
să le dea, îtro pl ct seală care credea că e pr c u tă de
ad ratorul e ş u era decît produsul eput ţe de a
găs plăcere cîd te ulţueşt să o cauţ Var aţ le de
părer ale ducese u cruţau pe e , cu excepţ a soţu
lu e Nua el o ub se c odată ; î el s ţ se ea
totdeaua u caracter de f er, d feret capr c lor e ,
´d spreţu du fruuseţea, v olet, de o vo ţă care u se
îcovo a c odată ş sub a căre s gură lege ervoş
pot găs l ştea pe de altă parte, doul de Guerates,
urăr d acelaş t p de fruuseţe fe ă, dar căutî
dul î aatele pe care le sch ba adesea, după cele
părăsea ş ca săş bată joc de ele, avea decît o asoc ată
det că, durab lă, carel r ta adesea cu trăcăel le e ,
dar despre care şt a că toată luea o cos dera drept
cea a fruoasă, cea a v rtuoasă, cea a
tel getă, cea a cultă d ar stocraţ e, drept o fee e
pe care el, doul do Guerates, era prea fer c t că o
găs se, care acoperea toate destrăbălăr le, pr ea ca
e alta ş eţ ea saloulu lor ragul de cel d tî
salo d foburgul Sa tGera El îsuş îpărtăşea
această părere a altora : adesea d spus pe soţ a lu ,
era raîdru de ea Dacă, atît de avar pe cît de ub tor
de fast, î refuza cea a că suă petru opere de
car tate, petru serv tor , pret dea ca ea să a bă cele a
uate toalete ş ce a fruoş ca î sfîrş t, el ţ ea
să puă î valoare sp r tul soţ e sale căc or de cîte or
doaa de Guerates veta vreu paradox ou ş
gustos î legătură cu er tele sau cu defectele, brusc
tervert te de e a, a uu a d pr ete lor, ea ardea de
erăbdare săl îcerce î faţa uor persoae î stare săl
guste, să savureze or g al tatea ps holog că ş să
scl pească de rău
69
tate lap dară Fără îdo ală, aceste părer o u coţ
eau de ob ce a ult adevăr decît cele vech , adesea
a puţ ; dar toca ceea ce era arb trar ş
eaşteptat la ele le coferea ceva telectual care le făcea
eoţ oate de îpărtăş t Dar pac etul asupra căru a se
exerc ta ps holog a ducese era îd eobşte u t
despre care ace a cărora ea dorea să le tras tă
descoper rea gorau £U desăvrş re că el u a este î
culea favoare : de aceea, reputaţ a doae de
Guerates de easeu tă pr eteă set etală,
g gaşă, devotată, îgreua îceputul ataculu ; ea putea'
terve cel ult a tîrz u, ca ş cîd ar f costrîsă
ş forţată, dîd răspusul să se potolească, ca să
cotraz că î apareţă, ca să spr j e de fapt u parteer
care luase asuprăş provocarea lu ; toca aceasta era
rolul î care excela doul de Guerates
î ee pr veşte acţ u le odee doaa de Guera
tes îcerca îcă altă plăcere î ch p arb trar jteatrală, e
ţîd asupra lor judecăţ eprevăzute care b c u au pr
esfîrş te ş ferecătoare surpr ze pe pr c pesa de Par
a Dar a îcercat să îţeleg a degrabă graţ e v eţ
pol t ce ş a cro c parlaetare decît cu ajutorul cr
t c l terare care putea f această plăcere a ducese Ed c
tele succes ve ş cotrad ctor pr care doaa de Guer
ates răstura fără îcetare rîdu ala valor lor îa oa
e d ed ul e , eajugîd să o d streze, ea îcerca
ş î felul î careş îdrua propr a purtare soc ală,
î care dădea socoteală de cele a ărute hotărîr o
dee ale e , să guste aceste eoţ art f c ale, să ascul
te de* aceste îdator r ef reşt care stîresc ses b l
tatea aduăr lor ş se pu sp r tulu pol t c e lor Se
şt e că atuc cîd u stru expl că la Caeră că a
crezut că a procedat b e urîd o l e de purtare care
pare îtradevăr foarte s plă oulu de bu s ţ care
c teşte a doua z darea de seaă î z arul său, acest c
t tor de bu s ţ se s te totuş deodată frăîtat ş e
parcă se îdo eşte că aş f avut dreptate aprobîdul P
stru văzîd că d scursul acestu a a fost ascultat î
jlocul ue v ag taţ ş puctat cu expres de bla,
ca : ͣE foarte grav", rost te de u deputat al căru ue
ş t tlur sît atît de lug ş urate de şcăr atît de
*ö)
accetuate, îcît î toată ît reruperea lu , cuv tele ͣe
foarte grav", ocupă a puţ loc decît u e st h îtr u
alexadr De p ldă, cîd doul de Guerates, pr
c pe des Laues, fusese deputat, c tea , ueor î z arele
d Par s, deş erau dest ate a ales c rcuscr pţ e
Mesegl se s ca să arate alegător lor să că e uş dădu
seră votur le uu adatar eact v ş ut :
(Doul de GueratesBou llo, pr c pe des Lau
es : ͣLucrul e foarte grav !" ͣFoarte b e ! Foarte b e !"
la cetru ş pe uele băc de la dreapta, exclaaţ a
ͻextrea st gă)
C t torul cu bu s ţ păstrează îcă o l căr re de cre
d ţă strulu îţelept, dar a lu e zgudu tă de
alte bătă , la pr ele cuv te cu care oul orator răs
pude strulu :
ͣM rarea, u rea, u e c decu exagerat so spu
(are sezaţ e î partea dreaptă a he c clulu ) pe care
leau pr leju t cuv tele celu ce presupu că este
îcă ebru al guverulu (ropote de aplauze Cîţ va
deputaţ ro esc î jurul băc ster ale ; doul sub
secretar de stat la Poşte ş uelegraf face de pe locul său
u se de aprobare cu capul)
Acest ͣropote de aplauze" îv ge cele d ură re
z steţe ale c t torulu cu bus ţ, găseşte sultător
petru Caeră, ostruos, u fel de a proceda care î
s e este l ps t de îseătate ; la evo e va găs sca
dalos u fapt oral ; să vre ca bogaţ să plătească a
ult decît sărac , să fac lu ă î jurul ue edreptăţ ,
să prefer pacea războ ulu , ş va vedea î asta o ofesă
adusă uor au te pr c p la care îtradevăr u sa
gîd t, care u sît îscr se î sufletul oulu , dar care
eoţ oează puter c d pr c a aclaaţ lor pe care le
dezlăţu e ş a ajor tăţ lor copacte pe care le îtru
esc
urebu e de alt ter recuoscut că această subt l
tate a oae lor pol t c care a sluj t să expl c
Med ul Gueraţ lor ş a tîrz u alte ed soc ale, u
u decît pervers uea ue f eţ de terpretare adese;
a
d cată pr cuv tele ͣa c t pr tre rîdur " Dacă î
duăr doeşte o absurd tate dator tă pervers u
aceste f eţ , î sch b se costată o stup d tate d
l psa aceste f eţ î rîdul publ culu care a
to
*ö$
tul î îţelesul str ct al cuvîtulu , care u bău eşte
o revocare cîd u îalt de tar e desărc at ͣla
cerere" d fucţ u le sale ş care ş spue : ͣNu e
revocat, de vree ce el a cerut", o îfrîgere cîd
ruş se retrag pr tro şcare strateg că î faţa
japoez lor pe poz ţ a tar d a te pregăt te, u
refuz cîd o prov c e care sol c tase depedeţa
îpăratulu Gera e , acesta î acordă autoo a
rel g oasă Ca să e îtoarce la aceste şed ţe ale
Caere e pos b l ca atuc cîd ele se desch d, îş ş
deputaţ să f e deopotr vă cu oul cu bu s ţ care
va c t darea de seaă Aflîd că lucrător î grevă ş
au tr s delegaţ la u stru, poate se îtreabă cu
a v tate : ͣAh ! ceor f d scutat, să ădăjdu că totul
sa arajat", î cl pa î care strul se urcă la
tr buă îtro tăcere adîcă stîreşte gustul eoţ lor
art f c ale Pr ele cuv te ale strulu : ͣNu trebu e să
a a tesc Caere că a u set et foarte
îalt al îdator r lor Guverulu ca să f pr t această
delegaţ e pe care autor tatea cu care sît vest t u era
copetetă să o cuoască", sît o lov tură de tea tru,
căc era s gura poteză pe care buul s ţ al de
putaţ lor au făcuto Dar toca petru că este o lov
tură de teatru, e îtîp ată cu ase eea aplauze,
îcît strul u va putea să se facă auz t decît peste
cîteva ute ş , cîd se va îtoarce pe baca sa, va
pr fel c tăr le coleg lor să Eşt tot atît de eoţ oat
ca î z ua î care el a egl jat să v te la o are
serbare of c ală pe preşed tele cos l ulu coual care
a făcut opoz ţ e ş se spue că ş îtr ua ş î
cealaltă îprejurare a acţ oat ca u adevărat bărbat de
Btat
Spre arele scadal al Courvo s er lor, î acea epocă
a v eţ sale, doul de Guerates se alăturase adesea
coleg lor care se duceau săl fel c te pe stru A auz t
povest duse a tîrz u că îtru oet cîd juca u
rol destul de are la Caeră ş era vorba să se
ofere u ster sau o abasadă, cîd u pr ete veea
să ceară u serv c u, era cu ult a s plu, juca pol
t ceşte cu ult a puţ pe arele persoaj decît
or care altul care ar f fost duce de Guerates Căc
dacă spuea că obleţea era u lucru de c, că ş
cos dera coleg ca pe şte egal , u credea c u cuyît
Ubla după, se prefăcea că aprec ază, dar d spreţu a
s tuaţ l e
*ö+
pol t ce ş cu răîea î s ea lu doul de Guera
tes, ele ul îcojurau cu acel ͣscrob t" al ar lor sluj
be care fac pe u de u te a poţ aprop a de e Dato
r tă acestu fapt, orgol ul său î ferea de or ce at gere u
ua a erele sale de o fa l ar tate af şată, dar ş
s pl c tatea autet că de care era capab l
Ca să e îtoarce la hotărîr le e art f c ale ş eo
ţ oate ca ale pol t c e lor, doaa de Guerates ză
păcea îdeajus u ua pe Gueraţ , pe Courvo s er ,
tot foburgul a ult ca pe or c e, pe pr c pesa de
Para, pr tro seaă de hotărîr eaşteptate dedesubtul
cărora se s ţeau şte pr c p care loveau cu atît a
puter c cu cît u te aştepta la ele Dacă oul stru
al Grec e dădea u bal costuat, f ecare îş alegea u
costu ş se îtreba cu se va costua ducesa Uul
credea că avea să apară î duces ă de Bourgoge, alta
dădea ca probab lă travest rea e î pr c pesă de Du
jabar, o a tre a î Psyche î sfîrş t o doaă Courvo s er
îtrebîdo : ͣî ce a să te travesteşt , Or ae ?" pro
vocă s gurul răspus la care u tea f gîd t : ͣî
c" ş care dădu ult de lucru l b lor ca să dezvălu
ască părerea Or ae asupra adevărate poz ţ
odee a oulu stru al Grec e ş asupra purtăr
pe care trebu a să o adopţ faţă de el, ad că părerea
pe care ar f trebu t sd prevez , so şt , că o ducesă ͣ
avea ce căuta" la balul costuat al acestu ou stru
ͣNu văd evo a dea ă duce la strul Grec e pe
care u] cuosc, u sît grecoa că, de ce aş duce
acolo, ude a c de făcut", spuea ducesa
$ Dar toată luea se duce, pare se că va f u bal
uat, exclaa doaa de Gallardo
$ Dar e de aseeea uat să răî la gura sobe ,
răspudea doaa de Guerates
Courvo s er u se a du reau, dar Gueraţ fă
ră să o te, aprobau ͣF reşte, u toată luea e î s tu
aţ a Or ae de a rupe cu toate ob ce ur le Pe de o parte,

u se poate spue că greşeşte vrîd să arate că exage
ră u l due î faţa acestor stră despre care u
P°ţ şt c odată de ude v "
s
F reşte, cuoscîd coetar le pe care ar îtîrz a
ă le provoace o at tud e sau alta, doaa de
Guera
*ö
tes îcerca aceeaş plăcere făc duşî apar ţ a la o petre
cere ude u îdrăzea să crez că v e, cît ş răîîd
acasă sau petrecîduş seara cu soţul e la teatru, î sea
ra cîd avea loc o petrecere ude ͣse duce toată luea",
sau cîd credea că va ecl psa cele a fruoase d aa
te pr tro d adeă stor că, de a tra fără c u g u
vaer ş îtraltă ţ ută decît aceea pe care greş t o cre
dea de r goare Deş era at ^dreyfusardă (cu toate că
credea î ev ovăţ a lu Dreyfus, după cu îş petrecea
v aţa î lue deş u credea decît î de ), produsese o
sezaţ e eoră la o serată a pr c pese de L ge, a
îtî petru că u sa r d cat cîd toate doaele sau
sculat la trarea geeralulu Merc er, apo r d cîdu se
ş tr ţîd ostetat v după serv tor e cîd u orator
aţ oal st îcepuse s ţ ă o cofer ţă, arătîd pr
ͻaceasta că u era de părere că luea fusese făcută ca să
vorbească pol t că ; toate capetele se îtorseseră după
ea la u cocert î V erea Mare ude, deş era
volta r aă, u răăsese petru că găs se că e
decet ca Hr stos să f e pus î sceă Se şt e ce
îseaă, ch ar petrucele a ar odee,
oetul d a cîd îcep petre cer le ; astfel îcît
arch za d'Aocourt care, d evo e de a vorb , d
a e ps holog că ş ch ar d l psă de ses b l tate,
sfîrşea adesea pr a spue prost , pu tuse să răspudă
cu va care ve se s prez te codoleaţe petru
oartea tatălu e , doul de Motore cy : ͣPoate e
ş a tr st că ţ se îtîplă aseeea eoroc re î cl pa
î care a î ogl da ta sute de v taţ !" E b e, î
acest oet al aulu cîd o v ta la c ă pe ducesa
de Guerates, grăb dute ca să u f e ͻcuva reţ ută,
ea refuza petru s gurul ot v la care u ode u s
ar f gîd t c odată : avea să plece î tro croaz eră ca să
v z teze f ordur le Norveg e care o teresau, ceea ce ulu
oae de lue care fără să se s ch sească să o te pe
ducesă, îcercară totuş d pr c a fapte sale acea
uşurare pe care o a c t du l pe Kat, cîd, după
deostraţ a cea a r guroasă a deter sulu ,
descoper că d colo de luea eces tăţ , se află aceeea a
l bertăţ Or ce veţ e de care u ţ a f dat c odată
seaa aţîţă tea, ch ar celor ce u pot prof ta de ea
Aceea a av gaţ e cu abur era o ca toată pe lîgă
aceea de a te folos de av gaţ a cu abur
*ö* -
î epoca sedetară a Ideea că putea
reuţa de buă vo e la osută de c e sau prîzur î
oraş, la două sute de ͣcea ur ", la tre sute de serate, la
cele a străluc te lu de la Operă ş arţ de la
Coed aFraeeză, ca să te duc să v z tez f ordur le
Norveg e u păru Courvo s er lor a expl cab l decît :
4 ( dar le îpărtăş
aceeaş sezaţ e de depedeţă ş de farec De
aceea u era z î care să auz spuîduse u ua
ͣcuoaşteţ ult ul cuvît de sp r t al Or ae ?" c ͣAţ
aflat ult a poză a Or ae ?" Ş luea repeta ͣult a
poză" a Or ae ca ş ult ul ͣcuvît de sp r t" al Or ae
: ͣE îtradevăr Or ae" ; ͣAsta cu adevărat Or ae",
ͣAsta Or ae sadea" Ult a poză a Or ae era de
p ldă că avîd să răspudă î uele ue soc etăţ
patr ot ce card alulu X, ep scop de Mco (căru a de
ob ce doul de Guerates, cîd vorbea de el, î spuea
ͣdoul de Masco", petru că ducele găsea că asta avea
u aer de veche Fraţă), cu f ecare caută sş
îch pu ască cu va f t clu tă scr soarea ş găsea lese
pr ele cuv te : ͣE eţă sau Mose ore", dar era
îcurcat î ce pr veşte restul, scr soarea Or ae , spre
rarea tuturor, îcepea cu ͣdoule card al" d
pr c a uu vech ob ce acade c sau cu ͣvere", acest
cuvît f d folos t ître pr c p B ser c , Gueraţ ş
suvera care se rugau lu Duezeu să a bă pe u
ş pe ce lalţ î ͣsfîta ş dea sa pază" Ca să se
vorbească de ͣult a poză a Or ae ", era destul ca la o
reprezetaţ e ude era tot Par sul ş ude se juca P
p esă foarte fruoasă, cîd o căuta pe doaa de Gu
erates î loja pr c pese de Para, a pr c pese de
Guerates sau a at tor altora care o v taseră, să o
găseşt s gură î egru, cu o pălăr oară, îtru fotol u,
ude sos se îa te dea îcepe spectacolul ͣSe aude a
b e cîd e vorba de o p esă care face să o auz ", expl ca
ea spre scadalul Courvo s er lor ş spre u rea Guer
aţ lor ş a pr c pese de Para, care descopereau pe
eaşteptate
e
că ͣgeul" dea asculta îceputul ue p ese
â a ou, vădea a ultă or g al tate ş tel ge
te* (fceea ce u te putea u d partea Or ae )
decît să v ua la ult ul act după o are c ă ş o
apar ţ e la or serată Acestea erau d fer tele geur de a
u pe* u care pr c pesa de Para şt a că se
putea pregăt
*ö.
dacă puea vreo îtrebare l terară sau odeă
doae de Guerates ş d pr c a cărora alteţa u
se avetura î t pul acestor c e la ducesă î cel a
eîseat sub ect decît cu prudeţa îgr jorată ş
ulu tă a fee care face ba e ş ese la suprafaţă ître
două ͣtalazur "
Pr tre eleetele care, l ps d d douătre alte sa
loae aproape ech valete care erau î frutea fobur
gulu Sa tGera , deosebeau de ele saloul ducese
de Guerates, după cu u Le b tz ad te că f e
care oadă reflectîd tot u versul î adăuga ceva de
oseb t, uul d cele a puţ s pat ce erau de ob ce
fur zat de ua sau două fee fo arte fruoase care
aveau alt t tlu dea f acolo decît fruuseţea lor, fo losul
pe carel trăsese d ea doul de Guerates, ş a
căror prezeţă destă u a îdată, ca î alte saloae
cutare tablour eaşteptate, faptul că î acesta soţul
era u preţu tor zelos al graţ lor fee eşt uoate
seăau puţ ua cu alta, căc ducelu î plăceau
a lele de fee , totodată a estuoase ş degajate, de
u ge tered ar ître À ş À
adesea blode, rareor brue, ueor roşcate
ca cea a recetă care era prezetă la această c ă, acea
v cotesă d'Arpajo pe care o ub se atît de ult îeît o
s l ultă vree să tr eată pîă la zece telegrae
pe z (ceea ce o pl ct sea oarecu pe ducesă),
corespoda cu ea pr porube călător cîd era la
Guerates ş de care î sfîrş t fusese ult t p atît de
capab l să se l psească, îeît îtr o ară pe care
trebu se so petreacă la Para, veea î f ecare
săptăîă la Par s,, călăto r d două z le ca so vadă
De ob ce aceste fruoase f gurate fuseseră dar u
a erau aatele sale (acesta era cazul doae d'Ar
pajo) sau erau pe puctul de a îceta de a a f Poate
totuş prest g ul pe carel exerc ta ducesa asupra lor ş
ădejdea dea f pr te î saloul e , deş ele îsele
aparţ eau uor ed foarte ar stocrat ce dar de
îa a doua, le hotărîse a vîrtos decît fruuseţea ş
geeroz tatea acestu a, să cedeze dor ţelor ducelu De
alt ter ducesa ar f opus o rez steţă absolută ca
ele să f trat î casa e ; şt a că dobîd se î a ult
de
*ö/
cît ua o al ată graţ e căre a obţ use de lucrur la
care rîvea ş pe care doul de Guerates le refuza
fără lă soţ e sale, atît t p cît u era îdrăgost t
de alta De aceea faptul că ducesa le pr ea ua cîd
legătura lor era foarte îa tată, se datora a degrabă
îprejurăr că ducele, or de cîte or se îbarcase î tr
o are dragoste, crezuse că era vorba ua de ceva
trecător ,î sch bul căru a credea că e are lucru să
f v tat de soţ a lu Dar se îtîpla să l ofere pe
ra puţ , pe o pr ă sărutare petru că se produceau
rez steţe de care u ţ use seaă, sau, d potr vă, u
îr tîp ase c ua î dragoste, adesea, recuoşt ţa,
dor ţa dea face plăcere, te fac să da a ult decît
ceea ce făgădu se ădejdea ş teresul Dar atuc rea
l zarea aceste oferte era îp ed cată de alte îprejurăr
Ma îtî , toate fee le care răspuseseră dragoste do
ulu de Guerates ş ueor ch ar cîd u cedaseră,
fuseseră rîd pe rîd sechestrate de el Nu le îgădu a
să a vadă pe e , îş petrecea aproape toate
orele cu ele, se ocupa de educaţ a cop lor lor, cărora se
îtîpla să le dăru ască cîte u frate sau o soră,
dacă ar trebu să judecă a tîrz u după uele
aseăăr elocvete Apo dacă, la îceputul legătur ,
prezetarea doae de Guerates, c decu luată î
cos deraţ e de duce, jucase u rol î tea aate ,
îsăş legătura trasforase puctele de vedere ale
aceste fee ; ducele u era petru ea ua soţul
cele a elegate fee d Par s, c u bărbat pe care
oua aată îl ubea, u bărbat care dăduse adesea
jloacele ş gustul uu lux ra are ş care tervert se
rîdu ala ater oară î portaţa chest u lor de
sob s ş de teres ; î sf rş t, ueor aatele ducelu
erau îsufleţ te de o geloz e de toate felur le pe
doaa de Guerates Dar acest caz era a rar ; de
alt ter cîd z ua preze tăr sosea î sfîrş t (îtru
oet î care ea era de ob ce destul de d feretă
ducelu , ale căru fapte, ca Ş acelea ale lu îtreg ,
erau de cele a ulte or coadate de faptele
ater oare decît de pr ul îde care u a ex sta), se
îtîpla adesea ca doaa de Guerates să f e aceea
care căuta să pr ească pe a ata î care ădăjdu a ş
avea atît de are evo e
*öö
să găsească o al ată de preţ, îpotr va soţulu e ter b l
Nu se poate spue că, î afară de uele rare oete,
acasă, sau cîd ducesa vorbea prea ult ş el lăsa să
scape cuv te ş a ales tăcer care fulgerau, doul
de Guerates ar f egl jat faţă de soţ a lu ceea ce se
uesc forele Ce ce u cuoşteau se puteau îşela
î această pr v ţă Ueor toaa, ître cursele de la
Deauv lle, staţ u le baleare ş plecarea la Guerates
ş vîător le, î cele cîteva săptăî care se petrec de
ob ce la Par s, cu ducese î plăcea cafecocertul, du
cele se ducea să petreacă acolo cu ea o seară Publ cul
zărea îdată îtrua d acele c loje descoper te ude
îcap ua două persoae, pe acest Hercule î ͣsraoc
g" (deoarece î Fraţa se dă or căru lucru a ult
sau a puţ br ta c uele pe care hul are î Agl a),
cu ooclul la och , ţ îd î îa sa groasă dar fru
oasă, î al căre elar strălucea u saf r, o ţ gară de fo
d care trăgea d cîd î cîd u fu, cu pr v r le î
dreptate ob şu t spre sceă, dar cîd le lăsa să cadă
s pr e par ter ude u cuoş tea de al t ter pe
e , le ateua pr tr u aer pl de g găş e, de r e
zervă, de pol teţe, de cos deraţ e Cîd u cuplet se
părea hazl u ş u prea decet, ducele se îtorcea su
rîzîd spre soţ a lu , îpărtăşea cu ea, pr tr u se
de îţelegere ş de buătate, vesel a ocetă pe care o
pr leju a cîtecul ou Ş spectator puteau crede că u
éx sta soţ a bu decît el, c o f ţă a de v
d at decît ducesa 'Ͷ această fee e î afara căre a stă
ru au toate teresele de v aţă ale ducelu , această fee e
pe care o ubea, pe care u îcetase so îşele ; cîd
ducesa se s ţea obos tă, vedeau că doul de Guera
tes se r d ca, î ţ ea ch ar el atoul, potr v du co
l erele ca să u se pr dă căptuşeala ş cro a dru
pîă la eş re cu o gr jă preve toare ş respectuoasă pe
care ea o îtîp a cu răceala odee care u des
luşeşte î asta decît depr derea cu luea, ş ueor ch ar
cu aărăc uea oarecu ro că a soţ e dezaăg te care
u a are c o luz e de p erdut Dar î c uda acestor
apareţe, altă latură a aceste pol teţ dator tă căre a
îdator r le trecuseră d adîc la suprafaţă, la o au
tă epocă a veche, dar care a durează petru
su
*ö,
prav eţu tor , v aţa ducese era grea Doul de Guer
ates redeveea geeros, ua, ua cu o aată
ouă care, aşa cu se îtîplă de cele a ulte or ,
lua apărarea ducese ; aceasta vedea că dev d ou po
s b le petru ea geeroz tăţ le faţă de fer or , car tatea
faţa de sărac , ch ar petru ea îsăş , a tîrz u, u auto
ob l ou ş uat Dar persoaele care erau prea
supuse, aatele ducelu , u erau scut te de îtărîtarea
care se trezea destul de repede î doaa de Guerates
Curîd ducesa se dezgustă de ele Or , î acel oet,
legătura d tre duce ş doaa d'Arpajo se aprop a de
sfîrş t Altă aată jea
Fără îdo ală, dragostea succes vă a doulu de
Guerates petru toate reîcepea să se facă s ţ tă
îtro z ; a îtî această dragoste st gîduse, le lăsa
oşte re ca pe şte statu fruoase Ͷ statu fruoase
petru ducele care ajusese astfel î parte art st,
petru că le ub se ş era acu ses b l la l le pe
care u lear f aprec at dacă ar f ub t Ͷ care îş
juxtapueau, î saloul ducese , forele lor ultă vree
îduşă te, ăc ate de geloz ş certur ş , î sfîrş t,
îpăcate î l ştea pr ete e ; apo îsăş această
pr ete e era u efect al dragoste care l făcuse pe
doul de Guerates să desluşească la acelea care
erau aatele sale, şte v rtuţ care ex stă la or ce
f ţă oeească, dar pot f percepute ua de
voluptate, astfel îcît fosta aată ajugîd o
ͣexceletă caaradă" care ar face or ce petru o , este
u cl şeu ca ed cul sau tatăl care u sît u ed c sau
u tată, c u pr ete Dar î t pul ue pr e epoc ,
fee a pe care doul de Guerates îcepea să o
părăsească, se plîgea, făcea scee, se arăta ex getă,
părea d scretă, trăcă toare Ducele îcepea să pr dă
ură pe ea Atuc doaa de Guer ates avea pr lejul
să puă î ev deţă cusurur le adevărate sau presupuse
ale ue persoae care o pl ct sea Reputată petru
buătatea e , doaa de Guerates Pr ea
telefoaele, cof deţele, lacr le cele părăs te ş u se
plîgea de acest lucru Rîdea de ele cu soţul e , a Po cu
cîţ va t Ş crezîd că pr la e , pe care ? arăta
eoroc te ea avea dreptul să o c călească, ch ar l
prezeţa e , or ce ar f spus aceasta, cu cod ţ a ca
79
c căleala să poată tra î cadrul caracterulu r d col pe
care ducele ş ducesa l fabr caseră recet, doaa de
Guerates u se sf a să sch be cu soţul e pr v r ro
ce de îţelegere
I t p ce e aşeza la asă, pr c pesa de Para
îş aduse a te că vo a să v te la Operă pe doaa
d'Heud court ş do r d să şt e dacă acest lucru u ar
f plăcut doae de Guerates, îcerca să o
sodeze
î această cl pă tră doul de Grouchy al căru
re îtîrz ase o oră d pr c a ue dera er Se scuză
cu putu Soţ a lu , dacă ar f fost o Courvo s er, ar f ur t
de ruş e Dar doaa de Grouchy u era Guerates
ͣde flor le ărulu " Cu soţul e se scuza de îtîrz ere :
$ Costat, spuea ea luîd cuvîtul, că pîă ş î
lucrur le ărute, a îtîrz a e o trad ţ e de fa l e
$ Ia loc, Grouchy, u te lăsa deotat, spuse
ducele
$ Deş erg î pas cu t pul, sît evo tă să recu
osc că lupta de la Waterloo a avut u rezultat bu, deoa
rece a îgădu t resturarea Bourbo lor ş îcă îtr u
ch p care a făcut epopular Dar costat că sîteţ u
adevărat N rod !
$ A adus, îtradevăr, cîteva exeplare fruoase
î vo îgădu să tr t î e ducese o duz ă de fa
za
Pr och doae de Guerates, parcă l căr o
dee Stăru ca doul Grouchy să u se osteească să
tr tă faza Ş făcîd se lacheulu logod t, cu care
stătuse de vorbă cîd părăs se sala î care erau
expuse tablour le lu Elst r :
$ Poulle , spuse ea, te ve duce să e faza do
ulu cote ş l ve aduce ua decît, căc u aşa Grou
chy, î îgădu să fac uele pol teţ Nu vo îca
do sprezece faza î do , Bas ş cu e
$ Dar po î e ar f îcă t p, spuse doul de
Grouchy
$ Nu, prefer î e, stăru ducesa
Poulle se făcuse alb ca varul ; p erdea îtîl rea cu
logod ca lu Asta era de ajus petru d stracţ a ducese ,
care ţ ea ca totul să păstreze u aer de oe e
*,)
Ͷ Şt u că c z ua du tale de eş re, spuse ea lu
Poulle , a decît să sch b cu Georges, care va eş
î e ş va sta acasă po î e
Dar a doua z , logod ca lu Poulle u va f l beră
î era tot ua dacă va eş sau u îdată ce Poulle eş
d oda e, f ecare copl etă pe ducesă petru buă
tatea pe care o a festă serv tor lor e
$ Mă port cu ej aşa cu aş vrea ca luea să se
poarte cu e
$ uoca ! se pot lăuda că au dat de u loc bu la
dueavoastră
$ Nu atît de extraord ar pe c t sar crede Dar
socot că ţ la e Acesta e ca pl ct cos, petru că e
îdrăgost t, crede că trebu e să se adopte u aer ela
col c
î acest oet, Poulle se îtoarse
$ îtradevăr, spuse doul de Groufchy, are aerul

de o b e d spus urebu e să f bu cu e , dar 'u prea
d cale afară
$ Recuosc că u sît rea ; are c de făcut
toată z ua decît să se ducă să a faza de la duea
voastră, să stea a c fără să facă c ş săş ăîee
porţ a
$ Mulţ ar vrea să f e î locul său, spuse doul de
Grouchy, căc v d a e oarbă
$ Or ae, spuse pr c pesa de Para, a z lele tre
cute a v z tat ver şoara du tale d'Heud court ; f reşte,
e o fee e de o tel geţă super oară ; e o Guera
tes, cu asta a spus tot, dar se z ce că e clevet toare
Ducele aţ t asupra soţ e sale o pr v re lugă de
u re teţ oată Doaa de Guerates îcepu să
rîdă Pr c pesa sfîrş pr a ş da seaa
Ͷ Aşadar u eşt de părerea ea ? îtrebă ea
îgr jorată
Ͷ Doaa e prea buă că se ocupă de utrele lu
Bas Ha de, Bas , de ce a aerul că s uez lucrur e
P ăcute pe seaa rudelor oastre ?
ͻͶ O găseşte prea rea ? îtrebă cu teres pr c pesa
Ͷ Oh ! c ^cu, răspuse ducesa Nu şt u c e a
s
Pus alteţe vore că ar f clevet toare D potr vă, e
Ͷ G frt a t o
81
0 făptură uată, care a vorb t c odată pe
e
de rău, c a făcut ău vreu rău
Ͷ Ah ! spuse doaa de Para uşurată ! N c eu
u dăduse seaa Dar cu şt u că adesea e
greu
să u f c t de puţ răutăc oasă, cîd a ult duh
$ Ah ! asta e destul de l ps tă de duh !
$ E l ps tă de duh ? stăru pr c pesa u tă
$ Ha de, Or ae, îtrerupse ducele pe u to p î
găreţ aruc d î jurul său la dreapta ş la st gă şte
pr v r hazl , auz doar că pr c pesa îţ spue că e 0
fee e super oară !
$ Ş oare u e ?
$ E cel puţ super or de grasă
$ Ah ! ul ascultaţ , doaă, u e s cer ; e proastă
(h) ca o gîscă, spuse cu o voce tare ş răguş tă doaa
de Guerates care, f d îsă de u ş a ͣvech re
g " decît ducele cîd u îcerca să f e, căuta adesea
să f e, dar îtru ch p opus geulu jabou de datelă ş ,
corupt al soţulu e ş î real tate cu ult a f ă, da
tor tă uu fel de a prouţa, aproape ţărăesc, cu u
z
de gl e, aspru ş ferecător ͣDar e cea a buă fee e
d cîte a îtîl t Ş c u şt u dacă î acest grad
1 se a poate spue prost e Nu cred să f cuoscut vreo
dată' aseeea făptură ; e u caz teresat petru
u
ed c, are ceva patolog c, e u so de «ev ovată», de
cret ă, de «ar erată», ca î elodrae sau î Ô
Mă îtreb totdeaua cîd e a c , dacă a sos t oe
tul cîd tel geţa se va trez , ceea ce ă îfr coşează
totdeaua" Pr c pesa se ua de aceste expres ,
cîtă
vree set ţa o ulu a ͣM a c tat, ca ş doaa
d'Ep ay, cuvîtul du tale de sp r t cu uarqu u Su
perbul E îeîtător", răspuse ca
Doul de Guerates a expl cat sp r tul Avea
pofta să spu că fratele său, care pret dea că u ă
cuoaşte, ă aştepta ch ar î seara aceea la ora uspre
zece Dar ul îtrebase pe Robert dacă putea să
vorbesc de această îtîl re ş cu faptul că doul de
Charlus o f xase era î cotraz cere cu ceea ce spusese
ducese , a gîd t că e a b e să tac
Ͷ uaqu u Superbul, u e rău, spu e doul de
Guerates, dar doaa d'Heud court va povest t
*,+
×
pesee, u cuvît de sp r t ş a bu pe care l a
făcut Or ae a z lele trecute, drept răspus la o
v taţ e la c ă
Ͷ Oh ! u ! Spueţ l !
Ͷ Ha de, Bas , te rog să tac , a îtî sp r tul e
stup d ş dator tă lu ducesa ă va cos dera ş a
fer oară toate de varăea N c u şt u de ce spu
vara ea E vara lu Bas Or cu, se îrudeşte puţ
ş cu e
Ͷ´ Oh ! exclaă pr c pesa de Para la gîdul că ar
putea să o găsească proastă pe doaa de
Guerates ş protestîd ebueşte că c ar
putea face ca ducesa să decadă d ragul pe carel
ocupa î ad raţ a e
ͣŞ apo , a ş retras îsuş r le de sp r t ; cu acest
sp r t t de să coteste uele cal tăţ ale ,
se pare oportu"
$ Să coteste ! oportu ! ce b e se expr ă ! spuse
ducele cu o ro e prefăcută ş ca ducesa să f e ad rată
$ Ha de, Bas , u ţ bate joc de soţ a du tale
$ urebu e să spu alteţe voastre regale, ură du
cele, că vara Or ae este o fee e super oară, buă
grasă, tot ce vreţ , dar u e toca , cu să ă
expr
îă spartă
$ Da, şt u, e foarte zgîrc tă, îtrerupse pr c pesa
$ Nu aş f îgădu t expres a, dar aţ găs t cuvî
tul potr v t Lucrul se traduce pr felul cu îş ţ e casa
ş îdeoseb pr bucătăr a e , care e exceletă, dar ă
surată
$ Ceea ce dă loc ch ar la uele scee destul de haz
l , îtrerupse doul de Breaute Astfel, scupul eu
Bas , a petrecut o z l a Heud court, cîd eraţ aştep
taţ , Or ae ş dueata Se făcuseră pregăt r sop
tuoase, cîd, dupăa ază, u lacheu a adus telegraa
că
u veţ a ve
$ Asta u ă ră ! spuse ducesa care u ua
că era greu de avut ca usaf r, da r î plăcea să se şt e
acest lucru
$ Vara du tale c teşte telegraa, se îheşte
foarte,
apo , fără săş p ardă cupătul ş spuîdu ţ că u
trebu au făcute cheltu el ut le petru u do l p
*,
s t de îseătate ca e, tr te după lacheu : ͣSpu
e şefulu bucătar să scoată pu ul", î str gă ea Iar
seara a auz to îtrebîdul pe : ^Nu
e serveşt restur le de fr ptură de er ?"
Ͷ De alt ter trebu e să recuoaşte că buca
tele sît foarte bue la ea, spuse ducele, care credea
eă îtrebu ţîd această expres e se arăta ͣvech re
g " Nu cuosc altă casă care să se ăîce a
b e
$ Ş a puţ , îtrerupse ducesa
$ Lucru, foarte săătos ş foarte suf c et petru
ceea ce se ueşte u ţăra de rîd ca e, ură
du
cele ; u te scol sătul
$ Ah ! dacă e vorba de o cură e altceva E f reşte
a ult g e c, decît fastuos De alt te r , u e atît
de bu pe cît sar crede, adăuga doaa de
Gueratcs,
căre a u plăcea să se spuă că cea a buă asă
d
Par s este alta decît a e Cu vara ea se îtîplă
acelaş ? lucru ca ş cu u autor cost paţ care clocesc
cîte c c sprezece a o p esă îtr u act sau u soet E
ceea ce se uesc şte c capodopere, şte cur
care sît şte g uvaerur , îtr u cuvît, lucrul de care
a cea a are groază Bucătăr a Zea de u e rea,
dar a găs o a oarecare, dacă ar f a puţ
zgîrc tă Sît lucrur pe care şeful e bucătar le face
b e, ş altele pe care le greşeşte A c at la ea, ca
pretut de , ueor foarte prost, dar a făcut a
puţ rău decît î altă parte petru că stoacul e la
ura ure a ses b l la cat tate decît la cal tate
Ͷ I sfîrş t, ca să ter , îche e ducele, Zea da
stăru ca Or ae să v ă la prîz, ş cu soţ e ele u
prea place să asă, ea re z stă, se foră dacă, sub pre
textul ue ese t e, u va f îbarcată î ch p
eleal îtr u are ba ra, ş îcercă să afle, î zadar,
ce usaf r vor a f ͣV o, v o, stăru a Zea de, l
udîd lucrur le bue pe care avea să le servească la
prîz ; ve îca u p ure de castae, u spu decît
atît, ş vor f şapte prăj tur " ͣŞapte prăj tur , exclaă
Or ae I cazul acesta, îseaă că vo f cel puţ
opt la asă !"
*,*
După cîteva cl pe, pr c pesa care îţelesese sp r tul
zbuc îtru rîs ca u tuet
$ Ah ! vo f opt, e uat ! Ce b e e redactat !
spuse ea găs d îtro supreă sforţare expres a de
care se sluj se doaa D'Ep ay ş care se potr ve a a
b e de data aceasta Or ae, este foarte fruos ce spu
e pr c pesa, spue că e b e redactat
$ Dar, pr etee, u spu c ou, şt u că pr
c pesa e foarte sp r tuală, răspuse doaa de Guer
ates care gusta cu uşur ţă u s p r t cîd era
rost t
de o alteţă ş lăuda propr ul e duh Sît foarte îdră
că doaa aprec ază odestele ele redactăr De alt
ter , u aduc a te să f spus ua ca asta Iar
dacă a spuso, vo a să o ăgulesc pe ver şoara ea,
căc dacă avea şapte prăj tur , uărul gur lor, aacă
îdrăzesc să ă expr astfel, ar f depăş t duz a I
t pul acesta cotesa d'Arpajo care îa te de asă
î spusese că ătuşa e ar f fost atît de fer c tă să
arate castelul său d Norad a, î spuea, peste ca
pul pr ţulu de Agr gete, că ar dor să ă* pr ească
a ales î Cote d'or petru că acolo, la Pot leDuc,
este la ea acasă
$ Arh vele castelulu var teresa Sît acolo co
respodeţe foarte c udate ître oae ce a de
seaă d secolele XVII, XVIII ş XIX Petrec acolo ceasur
uate, tră esc î trecut, as gură cotesa despre
care
doul de Guerates î spusese că este foarte
tare
î l teratură
$ Posedă toate auscr sele doulu de Bor er,
ură vorb d de doaa d'Heud court, pr c pesa care
vo a să îcerce să just f ce ot vele tee ce care o
făceau să se îpr eteească cu ea
$ urebu e să f v sat, cred că c ul cuoştea
spuse ducesa
$ Ce e a ales teresat, este că aceste scr sor
sît scr se de oae d d fer te ţăr , ură ducesa
d'Arpajo care, f d îrud tă cu pr c palele case du
cale ş ch ar suverae d Europa, era fer c tă să a
tească această îrud re
*,.
:Ͷ Ba da, Or ae, spuse doul de Guerates u
fără teţ e, îţ 'aduc a te de c a aceea la care era
vec a doulu de Bor er ?
Ͷ Dar, Bas , îtrerupse ducesa, dacă vre să
spu că la cuoscut pe doul de Bor er, a drep
tate, a ve t ch ar de a ulte or să c vadă, dar u
a putut hotărî c odată să l v t, petru că aş f
fost evo tă să pu să se dez fecteze de f ecare dată
cu
forol Iar î ce pr veşte acea c ă, î aduc foarte b e
a te de e, u era c decu la Zea de, care u la vă
zut c odată pe Bor er ş care trebu e să creadă, dacă
vorbeşt de , că e vorba de o pr c pesă
Boaparte despre care se pret de că e logod tă cu
f ul
regelu Grec e ; u, era la Abasada Austr e Fer
ecătorul Hoyos crezuse că face plăcere aşezîd
pe u scau, Jîgă e, pe acest acade c a îpuţ t
M se părea că a lîgă e u escadro de jadar
A'fost evo tă să astup asul cu putea, î
tot
t pul c e ş a îdrăz t să resp r decît cîd s a
sev t brîza !
Doul de Guerates care ş at sese scopul ta
c cercetă pe ascus pe feţele usaf r lor pres a pro
dusă de spusele ducese
Ͷ Găsesc, de altfel, că scr sor le au u farec deo
seb t, ură, cu toate ca f gura pr ţulu de Agr gete
se afla ître o , doaa tare î l teratură care avea
scr sor atît de c udate î castelul e Aţ observat că
de ulte or , scr sor le uu scr tor sît super oare ope
re sale ? Cu se ueşte oare acel autor care a scr s
]
Aş f dor t să u răspud ca să u prelugesc această
coversaţ e, dar a s ţ t că laş f supărat pe pr ţul
de Agr gete, care se prefăcuse că şt e perfect de b e
de c e este ş că d s plă pol teţeî lasă
e plăcerea de al u , dar care era îtro cupl tă
îcurcătură
Ͷ Flaubert, a spus î cele d ură, dar seul
de aprobare pe care pr ţul îl făcu d cap, acoper răs
pusul eu, astfel îcît terlocutoarea ea u îţe
lese exact dacă a spus Paul Bert sau Fulbert, ue
care u dădură c o sat sfacţ e
*,/
$ î or ce caz, ură ea, ce teresată este cores
podeţa sa ş cu cît super oară cărţ lor sale ! Se expl că
de alt ter , căc se vede d tot ce se spue cu cîtă
greutate făcea o carte, că u era u adevărat
scr tor,
u o îzestrat
$ Vorb ţ de corespodeţă, găsesc că scr sor le lu
Gabetta sît uate, spuse ducesa de Guerates
ca să arate că u se teea teresîduse de u pro
letar ş de u rad cal Doul de Breaute îţelese tot
sp r tul aceste îdrăzel , pr v î jurul său cu u och
î acelaş t p ca beat ş îdu oşat, după care îş
şterse ooclul
$ Doae, ce pl ct cos lucru e ,
spuse doul de Guerates care răăsese la
doul
de Bor er, cu ulţu rea pe care o dădea set
etul super or tăţ sale asupra ue opere la care
se
pl ct s se atît de ult, poate ş d pr c a acelu
( pe carel îcercă î to ul ue c e bue,
e vorba să e aduce a te de şte serate atît
de
îgroz toare Are totuş cîteva versur fruoase, u se
t et patr ot c
A s uat că ul ad r de loc pe doul de
Bor er
Ͷ Ah ! aveţ să 'aduceţ vreo v ă? ă îtrebă
pl de cur oz tate ducele care credea totdeaua,
cîd
* era vorb t c eva de rău, că asta sar datora uu reset
et persoal sau dacă se spuea ceva bu despre o fe
e e, că era îceputul ue dragoste Văd că aveţ ceva
îpotr va lu Ce va făcut ? Povest ţ e ! Ba da, trebu e
să f o u cadavru ître dueavoastră; de vree cel
poegr ţ , este o lucrare lugă, dar
´destul de s ţ tă
$ S ţ tă e foarte b e spus petru u autor
atît
de ros tor, îtrerupse ro c doaa de
Guerates
Dacă tîărul a st at vreodată î aprop erea lu , este les
e de îţeles căl are î as
$ urebu e de alt ter să ărtur sesc doae ,
ură ducele adresîdu se pr c pese de Para că, lă
sît la q parte , î l teraură ş î u
1
Pe plăcuta are ît să (lat)
*,ö
z că sît de odă veche, u e pasăre, or c t de bătrîă,
care să u placă Poate o să ă credeţ , dar seara,
cld soţ a ea se aşază la p a, se îtîplă să o rog
să cîte o ar e de Auber, de Bo eld eu, ch ar de
Boethovc ! Iată ce place î sch b, Wager ă
adoare ua dec ţ
Ͷ Na dreptate, spuse doaa de Guerates, Wager
are ge u, cu toate lug le lu suportab le (
e o capodoperă Ch ar ş î u găseşt c colo o pa
g ă teresată Iar u d À $
e o adevărată îc tare
Ͷ Nu aşa, Babal spuse doul de Guerates
adres duse doulu de Breaute, o preferă :
&u £
+1 ,
E ceva ferecător ş u
ş ş ( ş 4
ată adevărata uz că î l teratură, acelaş lucru As
tfel, . ador pe Balzac, )

Ͷ Ah ! dragul eu, dacă poreşt la războ cu Bal
zac, a ter at îcă, aşteaptă z ua care Mee va
f a c El e ş a reuş t, îl şt e pe d afară
Supărat de îtreruperea soţ e sale, ducele o ţ u
cîteva cl pe sub focul ue tăcer ae ţătoare, ar o
ch să de vîător parcă erau două p stoale îcărcate,
î acest t p, doaa d'Arpajo sch base cu pr
c pesa de Para şte părer asupra poez e trag ce ş
altele, pe care u lea desluş t, cîd a auz to pe doa
a d'Arpajo rost d urătoarele : ͣOh ! tot ce vreţ ,
doaă, sît de acord că e face să vede luea sub
aspectul e urît petru că u şt e să deosebească ître
urît ş fruos, sau a degrabă petru că va tatea lu
esufer tă îl face să creadă că tot ce spue e fruos,
recuosc îpreuă cu alteţa voastră că î p esa cu pr
c a sît lucrur r d cole, de eîţeles, greşel de gust,
că o greu de îţeles, că e tot atît de greu de c t t ca ş
cu ar f scr să î ruseşte sau î ch ezeşte, căc , f
reşte, e or ce, ua fraţuzească u, dar după ce ţ
a
D de Herald (1832)
*,,
luat această osteeală, cît eşt de răsplăt t, are atîta
ag aţ e !" Nu auz se îceputul acestu c d scurs
A sfîrş t pr a îţelege u ua că poetul capab l
de a deoseb fruosul de urît este V ctor Hugo, dar ş
că poez a careţ dădea atîta băta e de cap să o
îţeleg , ca ş cu ar f fost scr să î ruseşte sau î
ch ezeşte era :
&- À$ u
( poez e d pr a epocă a poetulu ş ca
re e a aproape de doaa Deshoul eres decît de V c
tor Hugo d ( Departe dea o găs
r d colă pe doaa d'Arpajo (cea d tî , de la această
asă atît de reală, atît de f ecu, la care ă
aşezase cu atîta decepţ e), a văzuto cu och ţ
sub acea boetă de datele d care es cîrl oţ
rotuz a buclelor pe care le purtau doaa de
Reusat, doaa de Brogl e, doaa de Sa t
Aula re, toate fee le atît de d st se care î
scr sor le lor îcîtătoare c tea ză, cu atîta şt ţă ş la
locul lor, pe Sofocle, pe Sch ller ş × dar cărora
pr ele poez ale roat c lor leau pr c u t acea groază
ş acea oboseală edespărţ te petru bu ca de ult ele
versur ale lu Stephae Mal re
Ͷ Doae d'Arpajo î place ult poez a, spuse
pr c pesa de Para doae de Guerates,
pre
s oată de toul sufocat cu care s rosteşte d scursul
Ͷ Nu, u îţelege c î ater e de poez e, răs
puse î şoaptă doaa de Guerates care prof tă
de
faptul că doaa d'Arpajo, răspuzîd ue ob ecţ
a geeralulu de Beautr ell s, era prea ocupată cu pro
pr le e cuv te ca să le audă pe acelea pe car e le şop
tea ducesa Are af tăţ cu l teratura, de cîd e părăs
tă Alteţea voastră trebu e să şt e că eu duc toată gre
utatea asta, petru că v e să se plîgă or de cîte
or Bas u s a dus să o vadă, ad că aproape î f ecare
z Or cu, u e v a ea, dacăl pl ct seşte ş ul pot
s l să se ducă la ea, deş aş prefera să f e a cred
c os, petru că î acest caz aş vedea o a rar Dar ea
O pl ct seşte la cule, ceea ce u e extraord ar Nu e
A ' Cîd cop lul apare, cercul fa l e se bucură zgootos

#À ( V Hugo)
*,%
o f ţă r ea, dar e pl ct coas ă î tr u gr ad pe car e
u v l puteţ îch pu î pr c u eşte z l c atîta
dur er e de cap, î cî t s ît evo ta să au de f ecar e
dată u p ra do Ş toate astea, petru că a plăcut
lu Bas să ă îşele de u a cu ea Ş să a a ş u
lacheu care e îdrăgost t de o tîrfă ş care face utre
dacă u o rog pe această tîără să părăsească o cl pă
trotuarul e rod c ca să v ă să a cea ul cu e ! Oh !
v aţa e pl ct coasă la cule, îche e galeş doaa de
Guerates
Dar doaa d'Arpajo îl pl ct sea la cule a a
les pe doul de Guerates, petru că acesta era de
eurîd aatul alte a, care a aflat că era arch za
Surg sleDuc uoca servea lacheul care fusese l ps t
de z ua lu de eş re Ş a gîd t că, îcă tr st, servea
foarte ag tat, căc a băgat de seaă că trecîd săl ser
vească pe doul de Chtellerault, se ach tă cu atîta
stîgăc e de sarc a sa îcît cotul ducelu lov de a
ulte or cotul slug uîărul duce u se supără c
decu pe lacheul care roş se ş îl pr v d potr vă, rîzîd
cu ©ch să albaştr ş l pez Vo a buă sa părut
că este d partea usaf rulu o dovadă de buătate
Dar rîsul ,său stăru tor a făcut să cred că era la cu
ret cu decepţ a serv torulu ş poate îcerca, d po
tr vă, o bucur e răutăc oasă
Ͷ Scupa ea, şt că u fac c o descoper re
vorb due de V ctor Hugo, ură ducesa adfesîdu se
doae d'Arpajo pe care o văzuse îtorcîd capul cu
u aer îgr jorat Nu ădăjdu că l ve lasa pe acest
debutat uoată luea şt e că are talet Ceea ce e de
testab l, este acel V ctor Hugo de la sfîrş tul car ere sale,
( u a ţ te t tlur le Dar
( sît scr se
adesea de u poet autet c Ch ar î adăugă
ducesa pe care terlocutor e u îdrăz seră să o co
traz că, ş u fără ot v, sît îcă lucrur fruoase Dar
ărtur sesc că prefer să u ă aveturez după Ô (
Apo , î poez le fruoase ale lu V ctor Hugo găseşt o
dee, o dee adîcă Ş cu u set et just, făcîd să
re asă gîdul tr st d toate puter le toaţ e sale, po
zîdul d colo de vocea e , ş aţ t d î faţă o pr
v re v sătoare ş ferecătoare, ducesa spuse îcet : Iată :
*%)
u 4 u

'
sau :

l .
- +
;
Ş î t p ce u surîs dezaăg t î îcreţea gura
îdurerată cu o s uoz tate graţ oasă, ducesa aţ tea a
supra doae d'Arpajo pr v rea v sătoare a och lor
e l pez ş îcîtător Îcepea să cuosc, ca ş vo
cea e , tărăgăată atît de greo , de o savoare atît de as
pră Regăsea î och e ş î această voce ult d
atura d Cobray F reşte că î afectarea cu care a
ceastă voce făcea ueor să apară o aspr e de gl e, se
îb au ulte : or g ea ua prov c ală a ue sp ţe
a fa l e Guerates, care răăsese ult t p loca
l zată, a îdrăzeaţă, a sălbat că, a provocatoare ;
apo ob ce ul oae lor cu adevărat d st ş ş al oae
lor de sp r t care şt u că u este d st s să vorbeşt
d vîrful buzelor, ş al ob l lor care frater zau cu a
ultă plăcere cu ţăra decît cu burghez ; part cu
lar tăţ pe care s tuaţ a de reg ă a do ae de Guer
ates î îgădu se să le a feste a lese, să le dea
î v leag cu toate pîzele sus Se pare că aceeaş voce
se îtîlea la suror le e , pe care u le putea sufer , ş ca
re, a puţ tel gete ş ăr tate aproape burghezeşte,
dacă se poate folos acest adverb cîd e vorba de că
sător cu ob l obscur , ascuş î prov c a lor sau
Par s îtru foburg Sa tGera fără străluc re, ş
ele aveau această voce, dar o îfrîseră, o
corectaseră, o îdulc seră pe cît putuseră, după cu
rareor uul d o are îdrăzeala or g al tăţ sale ş
u se strădu eşte să seee cu odelele a lăudate
Dar Or ae era cu atît a tel getă, a bogată, a
ales cu atît
1
Durerea este u fruct Duezeu ul face' să
rodească
Pe u ra prea f rav ca săI poată purta
È
Morţ u ţ ult
D păcate, î s cr le e se prefac î
pulbere Ma îcet decît î le oastre
91
a la odă decît suror le c , ,avusese, ca pr c pesă des
Laues, atîta trecere la pr c pele de Galles, îcît îş dă
duse seaa că această voce d scordată era o îcîtare,
ş că făcuse î rîdu ala lu , cu îdrăzeala
or g al tăţ ş a succesulu , ceea ce o Rejae sau o
Jeae Gra er (de alt ter , f reşte, fără c o
coparaţ e ître valoarea ş taletul acestor două
actr ţe) făcuseră î ater e de teatru cu a lor, ceva
uat ş deoseb t, pe care poate suror le Rejae
sau ale Jeae Gra er, pe care e u lea
cuoscut, au îcercat să ascudă ca pe u cusur
La atîtea ot ve de aş desfăşura or g al tatea e
locală, scr tor preferaţ a doae de Guerates ;
Mer ee, Me lhac ş Halevy adăugaseră, cu respectul
lucrulu ͣf resc" o dor ţă de proza s pr care ea a
t gea poez a ş u sp r t ua de soc etate care re
îv a î faţă uele pe saje Ducesa era de alt
ter foarte capab lă, adăug d acestor flueţe u eş
teşug de art st, să f ales petru cele a ult cuv te
prouţarea care se părea a ×a
deoarece folosea, poate u toca î gradul î
carel folosea cuata e de Marsates, ua voca
bularul cel a pur de care s ar f putut sluj u autor
vech fracez Ş cîd era obos t de l bajul oder,
îpestr ţat ş bălţat, îcerca , deş şt a că expr ă a
puţ e lucrur , o are od hă ascultîd coversaţ a doa
e de Guerates Ͷ aproape aceeaş , dacă era s gur
cu ea ş dacăş cşora ş ş l pezea îcă fluxul, ca
aceea care te farecă atuc cîd auz u cîtec vech
Pr v do, ascultîdo pe doaa de Guerates, vedea,
pr zo er î după a aza veş că ş od h toare a och lor
e , u cer d sau d ( care
se aşterea, albăstru , p ez ş, cu acelaş ugh de îcl
are pe carel avea ş Sa tLoup
Astfel; doaa de Guerates expr a pr aceste
felur te foraţ u î acelaş t p cea a veche Fra
ţă ar stocrat că, apo , ult a tîrz u, felul î care du
cesa de Brogl e l ar f putut gusta ş blaa pe V ctor
Hugo sub oarh a d ul e, î sfîrş t o îcl are foar te
v e petru l teratura lu Mer ee ş a lu Halevy Cea
d tî d aceste foraţ u î plăcea a ult decît
*%+
cea dea doua, ă ajuta a degrabă să îdrept decep
ţ le călător e ş ale sos r î acest foburg Sa tGer
a , atît de deoseb t de ceea ce crezuse, dar prefe
ra a cu oseb re pe cea de a doua cele de a tre a
Dar î t p ce doaa de Guerates era Guerates
aproape fără să vrea, Pa llero sul ½ e , îcl area e
petru Duasf ul erau precugetate ş vo te Cu a
ceastă îcl are era opusul cele ale ele, ea fur za ţ
l teratură cîd î vorbea de foburgul Sa t Gera
ş u se părea c odată îtru ch p atît de stup d
foburg Sa tGera , decît atuc cîd d scuta cu
e l teratură
Eoţ oată de ult ele versur , doaa d'Arpajo ex
claă :
Ͷ Aceste rel cve ale au ş ele colbul lor !
Doule, va trebu să le scr eţ pe evata ul eu,
spuse ea doulu de Guerates
$ B ata fee e, î sp ră lă ! spuse pr c pe
sa de Para doae de Guerates
$ Nu, rog pe doaa să u ă îdu oşeze, are
decît ce er tă
$ Dar u artă ă că ţ o spu, îl ubeşte totuş
cu adevărat!
Ͷ N c decu, e capab lă să ubească, crede căl u
beşte cu crede î această cl pă căl rec tă pe V ctor
Hugo, petru că a spus u vers de Musset Iată, adăuga
ducesa pe u to» elacol c, e a ult decît e
ar putea f eoţ oată de u set et autet c Vă
vo
da o p ldă Ier a făcut o sceă îgroz toare lu Bas ,
alteţavoastră crede poate petru că ubeşte pe
altele,
petru că o a ubeşte ; c decu, c petru că u
vrea să prez te f la Jocey Club ! Doaa o de
părere că asta e faptă de îdrăgost tă ? Nu, ba a
ult, adăugă doaa de Guerates cu prec z ue, e
o
f ţă de o rară ses b l tate
Doul de Guerates o ascultase cu och scl p d
de ulţu re pe soţ a lu vorb d pe ͣeaşteptate" de
V ctor Hugo ş c t d aceste versur ale lu Cu toate
1
a autor draat c fracez (183Ͷ
1899)
*%
că ducesa îl pl ct sea adesea, î aseeea cl pe era î
dru de ea ͣOr ae e îtr adevăr extraord ară Poate
vorb despre or ce, a c t t tot Nu putea gh c că astă
seară va f vorba de V ctor Hugo Asupra or căru su
b ect a scod o, poate ţ e p ept celor a savaţ uî
ărul acesta trebu e să f e subjugat"
$ Ar f a b e să sch bă coversaţ a, adăugă
doaa de Guerates, căc este foarte suscept b lă
urebu e să ă găs ţ foarte deodată, ură ea
adre
sîdu se, şt u că astăz e pr v t ca o slăb c ue fap
tul căţ plac de le î poez e, poez a î care se găseş
te o cugetare
$ E deodat ? îtrebă pr c pesa de Para cu u
şoara tresăr re pe care o pr c u a acest val ou la
care u se aştepta, deş şt a că coversaţ a ducese
de
Guerates î rezerva totdeaua acele lov tur succe
s ve ş ferecătoare, acea spa ă care tă a răsuflarea,
acea oboseală săătoasă după care se gîdea st ct v
la evo a de a face o ba e de p c oare îtr o cab ă ş
să uble repede ca să ͣprovoace reacţ uea"
$ î ce ă pr veşte, u, Or ae, spuse doaa de
Br ssac, u sît supărată pe V ctor Hugo că are de ,
ba d potr vă, c că le caută î ce este ostruos La
ura urelor, el ea ob şu t cu urîţe a î
l teratură
Sît destule lucrur urîte î v aţă De ce să u le, u
tă cel puţ cît t p c t ? V ctor Hugo e atras de
spectacolele pe b le de la care a îtoarce capul î
v aţă
$ Or cu, V ctor Hugo u e atît de real st ca Zo
la ? îtrebă pr c pesa de Para
Nuele lu Zola u' făcu să se şte c u uşch
de pe faţa doulu de Beautre ll s At dreyfus sul
geeralulu era prea îrădăc at ca să îcerce săl ex
pr e Ş tăcerea sa b evo toare cîd se at geau
aceste sub ecte eoţ oa pe profa pr aceeaş
g găş e de care dă dovada u preot ev tîd săţ
vorbească de îdator r le rel g oase, u f ac ar,
căz duse să u recoade afacer le pe care le
coduce, u hercule, arătîduse blîd ş fără să se
repeadă să ţ dea pu
Ͷ Şt u că sîteţ rudă cu a ralul Jur e de la
Grav ere, î spuse cu u aer copl ce doaa de, Va
9
rabo, doaa de ooare a pr c pese de Para,
fee e exceletă, dar ărg tă, pe care aa ducelu
o procurase od oară p r c pese de Para Nu
se adresase îcă ş eu toate adoestăr le pr c pese
de Para ş propr le ele protestăr , a putut î
ură să scot d cap deea că a vreo legătură cu
a ralul acade c a care e cu totul ecuoscut,
îcăpăţîarea doae de ooare a pr c pese À Par
a dea vedea î e pe epotul a ralulu Jur e
de la Grav ere avea î s e ceva r d col pr vulgar
tatea e Dar greşeala pe care o săvîrşea u era decît
t pul exces v ş of l t al atîtor eror a uşoare, a
b e uaţate, fără vo e sau cu vo e, care e îsoţesc
uele î ͣf şa" pe care luea o îtoceşte despre o
î a tesc că u pr ete al Gueraţ lor a fes
t d foarte ult dor ţa de a ă cuoaşte, î da ca
ot v faptul că o cuoştea foarte b e p e vara lu ,,
doaa de Chaussegros, ͣe 'ferecătoare, ţ e ult la
dueavoastră" M a făcut u scrupul dea stărur
asupra faptulu că este o eroare, că o cuoştea pe
doaa de Chaussegros ͣAtuc o cuoaşteţ pe sora
e , e acelaş lucru Va îtîl t î Scoţ a" Nu fusese
c odată î Scoţ a ş a dat osteeala ut lă săl
forez, d oest tate, pe terlocutor de acest fapt
Îsăş doaa de Chaussegros î spusese că ă cuoaş
te, ş credea, fără îdo ală, de bucred ţă, că ă cu
oaşte, î ura ue d tî cofuz , căc u îcetă
c odată să ît dă îa cîd ă zărea Ş cu î
fod soc etatea pe eare o frecveta era toca
aceea a doae de Chaussegros, u l tatea ea
avea c o o ă Faptul eă aş f t cu fa l a
Chaussegros era l teralete o eroare, dar d puct
de vedere so c al u ech valet al s tuaţ e ele, dacă se
poate vorb de s tuaţ e cîd e vorba de u o atît de
tîăr ca e Pr eteul Gueraţ lor putea î zadar să
spuă lucrur exacte despre e, u ă
cobora, c u ă îălţa (d puct de vedere
ode) î deea pe care cot ua să ş o facă despre
e Ş , la ura urelor, petru ce ce u joacă
coed e, pl ct seala dea tră totdeaua î acelaş
persoaj e r s p tă o cl pă ca Ş cu tea urca pe
sceă, cîd altc eva îş face o
95
dee falsă despre t e, crede că sîte pr ete cu o
doaă pe care o cuoaşte ş pe care sîte de
seaţ că a cuoscuto î răst pul ue călător
plăcute pe care a făcuto, c odată Eror ult pl
catoare ş aab le cîd au r g d tatea
eîduplecată a acele a pe care o săvîrşea ş o săvîrş
toată v aţa e , cu toate tăgădu el le ele, bec la
doaă de ooare a pr c pese de Para, îţepe tă
pe vec î cred ţa că sît rudă cu pl ct cosul a ral
Jur e de la Gravî ere ͣNu e prea tare, î spuse
ducele, ş apo u trebu esc prea ulte l baţ u , o
cred îtrucîtva sub flueţa lu Bachus" î real tate,
doaa de Varabo băuse ua apă, dar ducelu î
plăcea săş plaseze loeuţ u le favor te
$ Dar Zola u e u real st, doaă, e u poet,
spuse doaa de Guerates, sp rîdu se d stud
le cr t ce pe care le c t se t î aceşt d ură a ş a
daptîdule ge ulu e persoal îb rîc tă plăcut pî
ă a c î cursul bă de sp r t, o ba e ag tată petru
ea, pe care o făcea astă seară, ş care credea că trebu
e să f e îdeoseb de folos toare, lăsîdu se tîrîtă de
paradoxele care se desfăşurau uele după alt ele, î fa
ţa acestu a a eor decît celălalte pr c pesa de Par
a săr de teaă să u f e răsturată Ş spuse cu o
voce îtretă ată, ca ş cu ş ar f p erdut răsuflarea :
$ Zola, u poet !
Ͷ´ F reşte, răspuse rîzîd ducesa, r tată de acest
efect de îăbuş re Alteţa vo'astră să rearce ce pro
porţ a or ce lucru de care se at ge î veţ răspu
de că pue îa toca pe ceea ce aduce oroc ! Dar
face d el ceva es ; are bălegarul ep c E ´ Hoe
rul hazalelor ! ½Nare destule ajuscule ca să scr e cu
vîtulCabroe
î c uda ar obosel pe care îcepea s o îcerce,
pr c pesa era îcîtată, c odată u se s ţ se a
b e N ar f sch bat cu o şedere la Shoebru, to
tuş s gurul lucru care o ăgulea, aceste c e d v e
1
Cabroe, geeral fracez care, la Waterloo,
soat de eglez să se predea, a răspus pr tro vorbă de
ocară
96
ale doae de Guerates, atît de p cate îcît îţ
dădeau putere
$ l scr e cu u C are, exclaă doaa d'Arpajo
$ Cred a degrabă cu u M are, cuţa ea,
răspuse doaa de Guerates, u fără să f sch
bat cu soţul e o pr v re vo oasă care vo a să spuă :
ͣCe d oată !"
Ͷ Iată, î spuse doaa de Guer ates, îdrep
tîd spre e o pr v re surzătoare ş blîdă ş petru
că î cal tate de af tr oaă desăv rş tă vo a să ş ara
te şt ţa e î ce pr veşte art stul care ă teresa î
deoseb ş să dea la evo e pr lejul de a o arăta pe
a ea, ată, î ,spuse ea, fluturîd uşor evata ul de
pee, atît era de coşt etă î această cl pă că ş exer
c ta pe depl îdator r le e de osp tal tate, ş ca să u
scape c ua, făcîd ş se să se servească îcă
o dată sparaghelul cu sos ouse l e, ată, cred că Zo
la a scr s u stud u despre Elst r, acel p ctor ale căru
tablour leaţ pr v t al ad eaur , de alt ter s
gurele care plac, adăugă ea î real tate, u putea
sufer p ctura lu Elst r, dar era de părere că tot ce
are î casă este de o cal tate rară L a îtrebat pe
doul de Guerates dacă şt e uele doulu cu
jobe care f gurează î tabloul popular ş pe care l re
cuoscuse ca f d acelaş cu cel ce f gura î portre
tul popos pe care Gueraţ îl posedau alătur , da
tîd aproape d aceeaş epocă î care persoal tatea
lu Elst r u se despr sese îcă cu desăvîrş re ş se
sp ra oarecu d Maet ͣDoae, î răspuse el,
şt u că u este u bărbat ecuoscut, c u bec l
î spec al tatea sa, dar sît certat cu uele î stă
pe l bă, doul, doul," î sfîrş t, puţ tere
sează, u a şt u Swa vă va spue, eî a pus o pe
doaa de Guerates să cupere aceste fleacur ,
ea
care e totdeaua prea aab lă, care se tee
totdeaua
să u cotraz că dacă cuva refuză ceva ; ître o f e
spus, cred că ea strecurat şte zgăl tur Ceea ce
pot spue, e că acest do este petru doul El st r
U so de Mecea care l a lasat ş la scos adesea d
îcurcătură, coadîdu tablour D recuoşt ţă Ͷ
ùÈ
97
dacă u ţ aceasta recuoşt ţă, dep de de gustur
Ͷ la p ctat î acest loc, ude cu aerul său de o gă t t
î ha e de sărbătoare face u efect destul de haz l u
Poate să f e u pot f foarte pr ceput dar gorea ză de
buă seaă' î ce îprejurare se poate purta jobeul
Cu jobeul său, î jlocul acestor fete cu capul gol, are
aerul uu c otar de prov c e cu chef Dar spueţ ,
se pare că sîteţ foarte pr ceput î a ceste tablour
Dacă aş f şt ut, aş f luat foraţ , ca să vă răspud
De alt ter u e evo e să ţ sparg capul ca să
răscoleşt p ctura doulu Elst r, ca ş cu ar f
vorba de × lu Igres sau de a de
Paul Delaroche Aprec ez la ea că are u sp r t de
observaţ e f , auzat, par z a, apo trec a
departe Nu trebu e să f erud t ca să o pr veşt Şt u
b e că slt şte s ple sch ţe, dar cred că u sît
îdeaj us de lucr ate Swa a avut îdrăz eala să
vrea să cupără o ( ( Ô ş răas
cîteva z le a c uabloul cupr dea ua atît, legătură
de sparaghel, aseăătoare cu acelea pe care sîteţ pe
cale să le îgh ţ ţ Dar eu a refuzat să îgh t
sparaghelul Soulu Elst r ! î cerea tre sute de
frac petru o legătură de sparaghel ! Nu face de cît
u pol, ch ar dacă e trufada ! A găs t glua prea
sărată îdată ce ad ăugă acestor lucrur şte persoa
je, p ctura lu are ceva deşucheat, pes st, care
d splace Mă r că cu u sp r t f , cu o te d s
t să ca a, dueavoastră, vă place aseeea lucru"
$ Dar u şt u de ce spu ua ca asta, Bas , spu
se ducesa, căre a u plăcea ca c eva să deprec eze
ob ectele d saloul e Departe de e gîdul de a
ad ra or ce fără deoseb re, î tablour le lu Elst r '
Sît ş bue ş rele Dar u sît c odată l ps te de ta
let Ş trebu e să ărt ur seşt că acelea pe care le
a
cupărat sît deo rară fruuseţe
$ Or ae, î acest ge prefer de o e de or
cul stud u al doulu V bert pe care l a" văzut la
expoz ţ a acuarel şt lor Nu e c, dacă vre , l a pu
tea ţ e î podul pale , dar este pl de duh pîă î
vîrful ugh lor : acel s oar descărat, urdar, î
*%,
faţa acelu prelat del cat, care se joacă cu d ele
său, e u poe de f eţe ş ch ar de adîc e
$ Cred căl cuoaşteţ pe doul Elst r, î spu
se ducesa Oul e plăcut
$ E tel get, spuse ducele, ş eşt u t cîd sta
de vorbă cu el că p ctura lu e atît de vulgară
$ E a ult decît tel get, e ch ar foarte sp r
tual, spuse ducesa cu u aer de gustător, al uu a
ce
pr cepe
´Ͷ Na îceput cuva u portret al du tale, Or
,ae ? îtrebă pr c pesa de Para
$ Ba da, î roşu stacoj u, răspuse doaa de Gu
erates, dar u cu acesta va trece îr poster tate
E
o oroare, Bas vo a săl d strugă Doaa de Guer
rrtates rostea adesea această frază Dar alteor , apre
c erea e era alta : ͣNu place p ctura lu , dar od
oară a făcut u portret fruos" Ua d aceste
părer se adresa de ob ce celor ce aduceau ducese
vorba de portretul e , cealaltă celor ce u vorbeau
de el ş pe care vo a să facă să şt e de ex steţa lu
Cea d tî era sp rată de cochetăr e, cea de a doua de
va tate
$ Să facă o oroare dîtru portret deal du ta
le ! Dar atuc u e u portret, c o c uă ; eu, care
ab a şt u să îu esc o pesulă, se pare că dacă
teaş p cta, redîd ua ce văd, aş face o capodoperă,
spuse a v pr c pesa de Para
$ Pes ee că el ă vede aşa cu ă văd eu, a
d că l ps tă de agreet, spuse doaa de Guera
tes cu pr v rea totodată elacol că, odestă ş l gu
ş toare care se părea cea a er tă ca să pară alt
îel decît o îfăţ şase Elst r
$ Acest portret u trebu e să d splacă doae
de Gallardo, spuse ducele
$ Petru că u se pr cepe î p ctură ? îtrebă pr
c pesa de Para care şt a că doaa de Guerates
îş d spreţu a espus vara Dar e o fee e foarte buă,
u aşa ? Ducele adoptă u aer de adîcă u re
$ Dar u vez , Bas , că pr c pesa îş bate joc de
t e (pr c pesa c u se gîdea la ua ca asta) Şt e
tot atît de b e ca ş dueata că Gallardoette este
o
99
bătrîă ură doaa de Guerates, al căre
vocabular de ob ce ărg t la toa te aceste expres
vech era savuros ca acele felur de îcare pe care le 1
poţ descoper î cărţ le desfătătoare ale lu Pap lle,
dar care î real tate au ajus atît de rare, î care pel
teaua, utul, sosul, carea de pateu sît autet ce, u
coportă c u aestec ş ch ar ude se aduce sarea
d laşt le sărate d Bretage : după accetul, după
alegerea cuv telor, se s ţea că tee ul coversaţ e
ducese zvora d rect d Guerates Ducesa se deo
sebea î această pr v ţă foarte ult de epotul e Sa t
Loup, ăpăd t de atîtea de ş expres o ; cîd te frîta
de le lu Kat ş ostalg le lu Baudela re, e greu să a
scr fraţuzeasca ferecătoare a lu He r c al IVlea,
astfel îcît îsăş pur tatea l bajulu du cese era u
se de ărg re ş că î ea tel geţa ş
ses b l tatea răăseseră îch se or căror outăţ A c
îcă sp r tul doae de Guerates î plăcea toca
petru că d această pr c ă, putuse păstra acea
v goare seducătoare a trupur lor lăd oase pe care c o,
gîd re stov toare, c o gr jă orală sau o tul burare
ervoasă au alterat o Sp r tul e , de o for aţ e atît
de ater oară sp r tulu eu, era petru e
ech valetul a ceea ce ofer se ersul fetelor d ca
badă de pe alul ăr Doaa de G'ra tes î
oferea, doest c tă ş rob tă de aab l tate, de respectul
faţă de valor le sp r tuale, eerg a ş farecul ue fet ţe
crude d ar stocraţ a de l gă Cobray care, îcă d
cop lăr a e , călărea, frîgea şalele p s c lor, scotea och
epur lor ş aşa cu răăsese o floare de v rtute, ar f
putut, îtr adevăr avea aceleaş elegate, cu puţ a
a îa te, să f e cea a străluc toare etresă a
pr c pelu de Saga Dar era capab lă să îţeleagă ceea
ce căutase î ea Ͷ farecul uelu Guerates Ͷ ş
puţ ul pe care l găs se, u rest prov c al d
Guerates Legătur le oastre erau îtee ate pe o
eîţelegere care u putea îtîrz a să se a feste îdată
ce oag le ele, î loc să se adreseze fee relat v
super oară ce se credea că este, sar îdrepta spre altă
fee e tot atît de ed ocră ş răs pd d acelaş farec
volutar Neîţelegerea atît
.))
de f rească ş care va dă u totdeaua ître u tîăr
v sător ş o fee e de lue, dar care l tulbură adîc,
t p a recuoscut îcă atura facultăţ lor lu de
ag aţ e ş u sa reseat la decepţ le de eîlă
turat pe care trebu e să le îcerce î tovărăş a f ţe
lor, ca la teatru, î călător e ş ch ar î dragoste
Doul de Guerates spuîd (urare la spara
ghelul lu Elst r ş celu ce fusese serv t după pu ul ͣa
la f ac ere") că sparaghelul verde care creşte î aer
l ber, cu spue cu atît haz autorul desfătător care
seează E de Clerotuoerre ͣare r g d tatea
pres oată a fratelu său", ar trebu îcat cu ouă:
ͣCe place uora d splace altora, ş vers", răspuse
doul de Breaute î prov c a Cato d Ch a u
ţ se poate ofer u ospăţ a ales decît ouă de gagur
putrez te dea b elea Doul de Breaute, autorul
uu stud u asupra Moro lor apărut î ,
4 u frecveta decît soc etatea cea a
ar stocrat că, dar d rîdur le e ua pe ce ce aveau
oarecare fa ă de tel geţă Astfel îcît recuoştea
după pr ezeţa lu , cel puţ stăru toare, la o fee e,
dacă aceasta avea u salo Pret dea că u poate su
fer luea ş îcred ţa î parte pe f ecare ducesă că
căuta tovărăş a toca d pr c a sp r tulu ş a fru
useţ e uoate erau cov se de spusele lu Or de
cîte or se resea, cu oartea î suflet, să se ducă
la o are serată la pr c pesa de Para, le covoca
pe toate ca să dea curaj ş apărea astfel ua î
jlocul uu cerc t Petru ca reputaţ a lu de
telectual să suprav eţu ască ode tăţ sale,
apl cîd uete ax e d sp r tul Guerat lor, pleca
îtovărăş t de doae elegate să facă lug călător
şt ţ f ce î epoca balur lor, ş cîd u sob, pr
urare o persoaă fără s tuaţ e îcă, îcepea să
frecveteze tot locul, desfăşura o îcăpăţîare feroce ca
să u vrea săl cuoască, ca să u se lase prezetat
Ura lu îpotr va sob lor decurgea d sob sul său,
dar î făcea să creadă pe a v , ad că pe toată luea,
că u este sob
Ͷ Babal şt e totdeaua tot ! exclaă doaa de
Guerates Găsesc ferecătoare ţara î care vre
să f s gur că lăptarul tău îţ v de ouă putrede de a
b
.)$

eîea, ouă d aul coete Mă văd de pe acu îu
du ezul de pî e us cu ut urebu e să spu
că la ătuşa Madele e (do şoara de V llepar s s), se
îtîplă să se servească lucrur putrez te, ch ar ouă (ş
cu doaa d'Arpajo protesta), ͣDar b e, Ph l , şt
tot atît de b e ca ş e, pu ul e deja î ou Nu şt u cu
de sît atît de cu te să rez st acolo Nu e o oletă,
c u coteţ, dar cel puţ u e d cat î eu B e
că aţ fost alaltă er la c ă, s a serv t rea de a
c d fe c ' Navea aerul uu serv c u de asă, c a u
u serv c u de cotag oş ! îtr adevăr, Norpo s îp
se cred ţa pîă la ero s : a serv t îcă o dată !
$ Cred că va văzut la ea î z ua cîd a avut e
ş rea aceea faţă de doul Bloch (poate ca să dea
uu
ue zrael t u aer a stră , doul de
Guerates
u prouţă d ftogul d Bloch ca u c ca u
î l ba geraă) care spusese despre u şt u
ce
poet că este subl î zadar Chtellerault î sfărîa t
b a lu Bloch, acesta u îţelegea ş credea că lov tu
r le de geuch ale epotulu eu se adresau ue t
ere fee care şedea l p tă de el (A c doul de Guer
ates se ca îbujora) Nu ş dădea seaa că o pl c
t sea pe ătuşa oastră cu ͣsubl ele" sale date, vre ,
atăle Pe scurt, ătuşa Madele e care u ş ţ e l
ba î buzuar, a răspus : ͣIa ascultă, doule, ce a
păstraţ atuc petru doul de Bossuet ?" (Doul
de Guerates credea că î faţa uu ue celebru,
doul urat de o part culă erau pr f rea lucrur lor
ͣvech reg ") îţ veea săţ plăteşt locul
$ Ş cea răspus acest do Bloch, îtrebă doaa
de Guerates d strată, care, l ps tă de or g al tate
î
acel oet, crezu că e b e să cop eze prouţarea
geraă a soţulu e
$ Ah ! te as gur că doul Bloch a spălat put a
ş a aleargă îcă !
$ Ba da, î aduc foarte b e a te că v a vă
zut î z ua aceea, î spuse pe u to apăsat doaa de
Guerates, ca ş cu d partea e această
a t re
avea ceva care ar f trebu t să ă ăgulească ul t La
ătuşa ea e totdeaua foarte teresat La ult a
serată la care toca v a tîl t, vrea să vă îtreb
502
dacă acel do bătrî care a trecut pe lîgă o u era
Frafo s Coppee urebu e să cuoaşteţ toate uele,
î spuse ea cu o v d e s ceră pe relaţ le ele po
et ce ş de aseeea d aab l tate faţă de e,
ca să acorde a ultă vază î och v taţ lor e
uu t ăr atît de pr ceput î l teratură A îcred ţat
o pe ducesă că u deoseb se c o f g ură celebră la
serata doae de V llepar s s ͣCu, î spuse fără să
ch bzu asc doaa de Guerates, ărtur s d pr
aceasta că respectul pe carel purta l teraţ lor ş
d spreţul e de lue erau a superf c ale decît
spuea ş poate ch ar decît credea, cu ! u erau
scr tor ar ? Mă u ţ , erau totuş atîtea capete
caragh oase !"
Î aducea b e a te de seara aceea, d pr c a
uu c det cu totul eîseat Doaa de V llepa
r s s îl prezetase pe Bloch doae Alphose de Rot
sch ld, dar caaradul eu u auz se uele ş cre
zîd că are a face cu o bătr ă eglezoa că ca ebu
ă, u răspuse decît pr oos labe cuv telor prol
xe ale foste fruuseţ , cîd doaa de V llepar s s, pre
zetîdo altcu va rost o*e data aceasta foarte răsp cat :
baroaa Alphose de Rotsch ld Atuc trară pe e
aşteptate î arterele lu Bloch ş deodată atîtea de le
gate de l oaele ş de prest g ul care ar f trebu t să
f fost subîpărţ te cu prudeţă, îcît parcă pr o lo
v tură la ă sau o cogest e la cap ş exclaă î pre
zeţa aab le bătrîe : ͣDacă aş f şt ut î" exclaaţ e a
căre stup d tate îl îp ed case să doară opt z le A
cest cuvît al lu Bloch era puţ teresat, dar î a
ducea a te de el ca o dovadă că ueor î v aţă, sub
per ul ue eoţ excepţ oale, oul spue ce gî
deşte
$ Cred că doaa de V llepar s s u e absolut
orală, spuse pr c pesa de Para care şt a că
luea
o frecveta pe ătuşa ducese ş petru că,
dator tă
celor spuse de aceasta, îş dădea seaa că putea
vorb
l ber Dar doaa de Guerates, eavîd aerul că
ͻsprobă, ea adăugă :
$ Dar î acest grad, tel geţa şterge or ce
$ Vă faceţ despre ătuşa ea deea care ş o fa
°e îdeobşte luea, răspuse ducesa, ş care, î
fod,
.)
e falsă E toca ceea ce spuea Mee, u a tîr
z u ca er (Ea se îroş , ,o a t re ecuoscută e
î uez och A presupus că doul de Charlus o
rugase să ă poftească să u a v , aşa cu ă ru
gase pr Robert să u ă duc la ea A avut pre
s a că roşeaţa ducelu Ͷ de alt ter de eîţeles pe
tru e Ͷ cîd vorb se u oet de fratele său pu
tea f atr bu tă acele aş cauze) Săraa ea ătuşă
Ͷ va păstra reputaţ a ue fee d vech ul re g , a
ue ţ ulu toare ş a ue destrăbălăr eîfrîate
Nu ex stă o tel geţă a burgheză, a ser oasă, a
ştearsă; va trece drept protectoarea artelor, ceea ce
vrea să spuă că a fost aata uu are p ctor, dar
care a putut so facă să îţeleagă vreodată ce este u
tablou ; ar î ce pr veşte v aţa e , departe de a f o
destrăbălată, îtradevăr ăscută petru căs c e,
era atît de cojugală 1 , îcît eput du ş păstra soţul,
care era de alt ter o caal e' a avut c odată o
legătur ă pe car e să o f luat î ser os ca ş cu ar
f fost o legătură leg t ă, c^ aceleaş suscept b l tăţ ,
aceleaş î , aceeaş f del tate Vă rog să costataţ
că ueor sît cele a s cere, de fapt sît a ulţ
aaţ decît soţ cosolab l
$ uotuş , Or ae, gîdeştete toca la cuatul
du tale Palaede, de care vorbeşt ; u ex stă aa
tare care să poată v sa să f e plîsă cu a fost plîsă
b ata doaă de Charlus
$ Ah ! răspuse ducesa, rog pe alteţavoastră să
îgăduîască să u f u îtoca de părerea e Nu pla
ce or cu să f e plîs î acelaş ch p, f ecare are prefe
r ţele lu
:
Ͷ I sfîrş t, a îch at u adevărat cult după
oartea e E adevărat că se fac ueor , petru orţ ,
lucrur pe care u le a f făcut petru ce v
Ͷ Ma îtî , răspuse doaa de Guerates, pe u
to v sător care cotrasta cu teţ a e glueaţă, te
duc
la îorîtarea lor, ceea ce u fac c odată cu ce
î v aţă ! Doul de Guerates pr v cu u aer glueţ
pe doul Breaute ca ş cu ar f vrut să l provoace să
rîdă de sp r tul ducese Dar, î sfîrş t, ărtur sesc s cer,
ură doaa de Guerates, că felul î care aş
!)
f u plîsă de u bărbat pe care l aş ub u este
acela al cuatulu eu
Faţa ducelu se îtuecă Nu plăcea ca soţ a lu săş
dea părer aladala, a ales asupra doulu de Charlus
,Eşt d f c lă Regretul său a ed f cat pe toată luea", spuse
el pe u to băţos Dar ducesa avea cu soţul e acel
so de îdrăzeală a îblîz tor lor sau a celor ce tră esc
cu u ebu ş care u se te săl aţîţe :
$ E b e, u, ce vre , e ed f cator, u spu u, se
duce î f ecare z la c t r să povestească cîţ usaf r
a avut la prîz, o regretă eor, dar ca pe o vară, ca
pe
o bu că, cape o soră Nu e, u dol u de soţ E adevărat
că erau do sf ţ , ceea ce pr ă acestu dol u o pecete
deoseb tă (Doul de Guerates, pl ct s t de
trăcă tul
soţ e sale, aţ tea asupră cu o ob l tate îgroz toa re,
şte och îcărcaţ ) Nu vreau săl vorbesc de rău pe b e
tul Mee, care î treacăt f e spus, u era l ber astă
seară,
e ferecător, are o g găş e, o ă cu u au
îdeobşte
bărbaţ Mee e o ă de fee e !
$ Ceea ce spu e absurd, îtrerupse cu v o c ue do
ul de Guerates, Mee are c fee esc, e
u e a bărbat decît el
$ Dar u spu c decu că ar f efe at ue rog
să îţeleg cel puţ ceea ce spu Ah ! îdată ce vre să
te at g de fratele lu , a foc, adăugă ea, îtorcîduse
´spre pr c pesa de Para ,
$ Lucru foarte drăguţ, foarte îcîtător de auz t N
c u e a fruos decît do fraţ care se ubesc, spuse
pr c pesa de Para, cu ar f spus ulţ oae d
popor, căc poţ aparţ e ue fa l pr c are pr sî
ge ş , pr sp r t, ue fa l foarte populare
$ De vree ce vorbea de fa l a du tale, Or ae,
spuse pr c pesa, l a văzut pe epotul du tale Sa t
Loup ;; cred că vo a săţ ceară u serv c u
Ducele de Guerates îş îcrută spr ceaa de Iup
ter Cîd u plăcea să facă u serv c u, u vo a ca soţ a
lu şă se îsărc eze cu el, şt d că ar îsea acelaş
lucru ş că ce cărora ducesa ar f obl gată să l Ͷî ceară
lar îscr e î deb tul cou al perech , ca ş cu ar f
fost sol c tat de soţ
Ͷ De ce u l a cerut ch ar el ? îtrebă ducesa, a
stat a c două ore, er , ş ua Duezeu şt e cît a pu
.).
tut f de pl ct cos Nu ar f a stup d decît altul, dacă
ar f avut, ca atîţ a oae de lue, tel geţa de a şt
să răîă prost Dar toca această spo ală de şt ţă e
îgroz toare Vrea să a bă o te desch să desch să
or căru lucru pe care ul îţelege îţ vorbeşte de Maroc,
e îgroz tor
$Nu vreau să se a îtoarcă î Maroc d pr c a
Rachele , spuse pr c pele de Fo x
$Dar de vree ce sau despărţ t, îtrerupse
doul
´de Breaute
$Sa despărţ t atît de puţ , îcît a găs t o acu
două z le î garso era lu Robert, ş vă îcred ţez că
avea aerul uor oae certaţ , răspuse pr c pele
de
Fo x căru a î plăcea să răspîdeasca toate zvour le care
far f putut face pe Robert să scape o căsător e ş care
de alt ter putea f zădăr c tă pr reluăr le ter
tete ale ue legătur care luase cu adevărat sfîrs t
$Rachel a vorb t de dueavoastră, o văd ue
or trecîd d eaţa pe Chaps Elysees, e u so de eva
porată, cu spueţ dueavoastră, ceea ce u ţ o
descopc ată, u so de ͣDaă cu cael ", b eîţele?
Ja f gurat (Acest d scurs l tura pr c pele Vo care
ţ ea să a bă aerul că e la curet cu l teratura
fraceză
ş cu f eţele par z ee)
$E toca î legătură cu Marocul exclaă pr c
pesa, prof tîd repede de pr lejul aceste adăug r
$Ceo f vrîd î legătură cu Marocul ? îtrebă cu
sever tate doul de Guerates ; Or ae u poate ab
solut c î această pr v ţă, ş el şt e prea b e !
Ͷ´ Crede că a vetat strateg a, ură doaa de Guer
ates, apo îtrebu ţează şte cuv te pos b le
cîd vorba de lucrur le cele a ărute, ceea ce ul
îp ed că să facă greşel î scr sor le sale Ma z lele
trecute a spus că a îcat şte cartof ş că a găs t
pos b l tatea să îch r eze o lojă
$Vorbeşte lat eşte, exagera ducele
$Cu, lat eşte ? îtrebă pr c pesa
$Pe cuvîtul eu de ooare ! Doaa ăre decît
so îtrebe pe Or ae dacă exagerez
$Da, doaă, a z lele trecute a spus îtro s
gură frază, d tro dată : ͣNu cuosc p ldă a eoţ O'
ată de ( + repet fraza alteţe
506
voastre, petru că după douăzec de îtrebăr ş fcîdl
apel la (£ arh ajus s o recost tu , dar Robert
_a dat druul fără să a răsufle, ab a a putea
deoseb dacă cupr de ceva lat ească ea, avea aerul
uu persoaj d ) * uotul se referea la
oartea îpărătese Austr e !
$

*| pr c pesa, ce f ţă fere
cătoare era
$ Da, răspuse ducesa, ca ebuă, ca esăbu tă,
dar era o fee e foarte buă, o ebuă drăguţă
foarte
aab lă, a îţeles c odată de ce u ş a
cupărat
o datură care să ţ ă, a e se despr dea totdeaua
îa
te dea sfîrş frazele ş era s l tă să le îtrerupă ca să
o îgh tă
$ Rachel a vorb t de dueavoastră, a spus
că Sa tLoup var adora, var prefera ch ar e , î spuse
pr c pele Vo, î t p ce îca îtoca ca u căpcău
cu teul rue ş al căru rîs ecote t î descoperea
toţ d ţ
$ Dar atuc trebu e să f e geloasă pe e ş să ă
urască, a răspus
$ N c decu, a vorb t foarte b e de duea
voastră Aata pr c pelu de Fo x poate ar f a ge
loasă dacă var prefera e Nu îţelegeţ ? Dacă vreţ să
plecă îpreuă, vă vo expl ca totul
$ Nu, u pot, ă duc la d oul de Charlus la ora
usprezece
$ Ia te u tă, a rugat er să c ez la el ast"seară,
dar să u v după usprezece fără u sfert Dacă
ţ eţ
să vă duceţ la el, ve ţ cel puţ cu e pî la Coe
d a Fraceză, veţ f î per fer e, spuse pr c pele care
credea fără îdo ală că aceasta îsea ͣî
aprop ere"
sau poate ch ar ͣî cetru"
Dar och să d lataţ pe faţa lu grasă, fruoasă ş
roş e î sp rară teaă ş a refuzat, spuîd că u
Pr ete avea să v ă să ă a Acest răspus u se
Părea
!
j g tor Fără îdo ală că pr c pelu î făcu altă
pres e, căc u s a a adresat c odată
ce
Ͷ urebu e să ă duc să o văd pe reg a Neapolulu ,
supărată trebu e să f e, î spuse sau cel puţ
â
e
părut că spusese pr c pesa de Para Căc cuv tele
îr ajuseseră ca edesluş te pr tre cele a apro
.)ö
p ate pe care le adresase totuş foarte îcet pr c pele
Vo care fără îdo ală se teea să u f e auz t de doul
de Fo x, dacă ar f vorb t a tare
$ Ah ! u, răspuse ducesa, cred că u e de loc
supărată
$ De loc ? Iţ plac totdeaua extreele, Or ae, spu
se doul de Guerates reluîduş rolul de faleză ca
re, opuîduse talazulu , îl s leşte săş aruce a sus
paaşul de spuă
$ Bas şt e îcă a b e decît e că spu ade
vărul, răspuse ducesa, dar se crede obl gat săş a
aere
severe d pr c a prezeţe dueavoastră ş se tee
că vaş scadal za
$ Oh ! u, te rog, exclaă pr c pesa de Para, tel
îduse ca u cuva d cauza e să se deatureze î
trucîtva aceste ercur ferecătoare ale ducese de Gu
erates, acest fruct opr t d care c ch ar reg a Su
ed e avusese îcă dreptul să guste
$ Dar a răspus ch ar lu , cu î spuea cu u aer
tr sf ş baal : Dar reg a e î dol u ; care e cauza supă
răr ajestăţ voastre ? ͣNu e u dol u are, e u dol u
l c', u dol u foarte c, e vorba de sora ea" Este ade
vărat că e îcîtată, Bas şt e prea b e, e a v tat
la o petrecere ch ar î ac eeaş z ş a dat două perle
Aş vrea să p ardă cîte o soră î f ecare z ! Nu plîge
oartea sor e rîde de ea cu hohote Spue
pesee
ca Robert că î sfîrş t u a şt u, adăugă ea
d odest e, deş şt a prea b e
De alt ter , doaa de Guerates făcea ua
î această pr v ţă u sp r t, ş uul d cele a aa
poda, căc reg a Neapolulu , ca ş ducesa d'Aleco, de
cedîd ş ea îtru ch p trag c, avea ă buă ş a'
plîs s cer pe a e Doaa de Guerates cuoşt ea
prea b e pe ob lele suror bavareze, ver şoarele e , ca
să goreze acest lucru :
$ A f vrut să u se a îtoarcă î Maroc, spuse
pr c pesa de Para apucîd d ou uele lu Robert
pe care l ît dea fără să vrea doaa de Guerates
ca o îă de ajutor Cred căl cuoaşteţ pe geeralul
de Motserfeu l
$ Foarte puţ , răspuse ducesa, care era foarte
bua
pr eteă cu acest of ţer Pr c pesa expl că ce dorea Sa t
.),
L p ͣDoae, dacă îl văd, se poate îtîpla săl îtîl
esc", răspuse ducesa ca să u a bă aerul că refuză ş
relaţ le e cu geeralul de Mohtserfeu l parcă se răr se
ră de cîd era vorba să ceară ceva Această es guraţă
ul ulţu pe duce care, îtrerupîdu ş soţ a :
$Şt b e că a săl vez , Or ae, spuse el ş apo

_a a cerut două lucrur pe care u ţ lea făcut Soţ a
ea are a a să f e aab lă, ură el d ce î ce a
fur os, ca să o s lească pe pr c pesă săş retragă
cererea
fără ca să se puă la îdo ală aab l tatea ducese ş pe
tru ca doaa de Para să puă aceasta pe seaa
pro
pr ulu său caracter pl de toae Robert poate să
obţ ă
ce vrea de la Motserfeu l Dar cu u şt ce vrea, for
ulează cererea pr o , petru că şt e că u este
alt
ch p ca lucrul să u reuşească Or ae a cerut prea
ulte
serv c lu Motserfeu l O ouă cerere a e acu, e l
ot v so refuze
$Oh ! î aceste cod ţ , e a b e ca ducesa să
u a facă c, spuse doaa de Para
$F reşte, îche e duce e
$B etul geeral, ar a căzut î aleger , spuse pr
c pesa de Para, ca să sch be coversaţ a
$Oh ! u e lucru grav, e ua a şaptea oară, spuse
ducele care f d el îsuş s l t să reuţe la pol t că, gus
ta îdeajus succesele electorale ale altora
$Sa cosolat, vrîd să facă îcă u cop l soţ e sale
$Cu ! b ata doaă de Motserfeu l e arăş îsăr
c ată ? exclaă pr c pesa
$Des gur, răspuse ducesa, e de alt ter s gurul
1 î care b etul geeral a dat c odată
greş
Ma tîrz u a îcetat să f u ereu v tat, f e u
f a cu cîteva persoae, la acele ese a căror usaf r
ro îch pu se altădată ca pe apostol d Sfîta Ca
Pel Se aduau îtradevăr acolo ca pr creşt , u
tura ca să îpartă o hraă ater ală de alt ter de
l c oasă, dar îtru so de C ă soc ală ; astfel îcît îtr
u uăr redus de c e a as lat cuoşt ţa tu
turor pr ete lor af tr o lor e , pr ete cărora ă
Prezetau cu o uaţă de buăvo ţă atît de
prouţată
´ Joc de c uv t e : î s ea ă s ec t or ş r ot u j r e
509
^ca pe c eva pe care d totdeaua l ar f preferat, îcî
rtu era uul care să u f crezut că e ecuv c os cu du
cele ş cu ducesa dacă ar f dat u bal fără să ă facă
sf f gurez pe l sta v taţ lor lu , ş t p ce bea uul
d v ur le Yque pe care le ascudeau p v ţele Guer
aţ lor, savura ortola găt ţ după felur te reţete î
toc te ş od f cate cu gr jă de duce uotuş , cel ce luase
loc de a ulte or la asa st că, u trebu a să ă
îce eapărat ortola U vech pr ete a doulu
ş doae de Guerates veeau să vadă după c ă
ͣca scob toarea" ar f spus doaa Swa, fără să f e aş
teptaţ ş luau ara o ceaşcă de cea de te la lu le
saloulu celu are, vara u pahar de orajadă î îtu
er cul colţulu d grăd a dreptugh ulară î aceste v
z te de după c ă, care aveau loc î grăd ă, e u
cuoscuse vreodată la ͣGueraţ altceva decît orajada,
care avea u caracter oarecu r tual A adăuga alte
răcor toare ar f îseat să deaturez trad ţ a, după
cu u are foburgul Sa tGera u a
era uul dacă, era îsoţ t de o coed e sau de uz că
urebu e să f cos derat că v ua Ͷͻ ch ar dacă ar
f fost c c sute de persoae Ͷ să fac o v z tă pr c
pese de Guerates de p ldă Iflueţa ea fu ad rată,
petru că a reuş t să pu să se adauge orajade o ca
rafă de zeaă de c reş coapte, de pere coapte D pr
c a asta, a pr s duşă e pe pr c pele d'Agr gete
care, ca toţ oae l ps ţ de ag aţ e, dar u de zgîr
ce e, se uează de băutura pe care o be ş ţ cer
vo e să servească ş e puţ Astfel îcît, de f ecare dată,
pr c pele d'Agr gete, scăzîdu porţ a, î str ca plă
cerea Căc această zeaă de fructe u e c odată ser
v tă î cat tate destul de are ca să te răcorească N
c u pl ct seşte a ult dec t această traspuere î
gust, a culor uu fruct, care copt ar da îapo spre ao
t pul flor lor îpurpurat ca o l vadă pr ăvara, sau
color ş proaspăt ca zef rul sub po fruct fer , zeaa
se lasă sorb tă ş pr v tă p cătură cu p cătură, ş doul
d'Agr gete ă îp ed ca regulat să ă satur de ea Fă
ră să ţ ă seaa de aceste copotur , orajada
trad ţ e
Petrecere (egl)
.$)
ală dă u e ca ş cea ul de te Sub aceste fore coue,
u este a puţ adevărat că cou uea soc ală avea
totuş loc Fără îdo ală că ş î această pr v ţă, pr e
te doulu ş doae de Guerates ră ăseseră,
cu îch pu se la îceput, or cu a deoseb ţ
decît ar f îdeat să cred îfăţ şarea lor aăg toare
Mulţ bătrî veeau să pr ească la ducesă, îpreuă
cu băutura esch bată, o îtîp are adesea destul de
puţ aab lă Dar u d sob s, e îş ş f d de u
rag căru a e u era super or ; c d dragoste
de lux ; poate că le plăcea luxul, dar î cod ţ soc ale
a ărute ar f putut cuoaşte u lux spled d, căc
aceleaş ser soţ a îcîtătoare a uu f ac ar foarte
bogat ar f făcut or ce ca să a bă la vîător le ulu toare
pe care le orga za t p de două z le petru regele Spa
e Refuzaseră totuş ş ve seră la îtplare să vadă
dacă doaa de Guerates este acasă N c u erau
s gur să găsească acolo părer cu totul aseăătoare cu
ale lor sau set ete deoseb t de călduroase ;
doaa de Guerates făcea ueor asupra afacer
Dreyfus, as'upra Republ c , asupra leg lor at rel g oase,
sau ch ar cu juătate de voce asupra lor îş le, o seaă
de reflecţ pe care trebu au să se prefacă cu că u le
bagă î seaă Fără îdo ală, dacăş păstrau acolo
tab etur le, o făceau d cauza educaţ e raf ate a
cuoscătorulu ode de lucrur alese, d cauza
cuoaşter depl e a desăvîrş te ş cele d tî cal tăţ a
căr soc ale, cu gust fa l ar, l şt tor ş gustos, fără
aestec, edres, a căre or g e ş stor e o cuoşteau tot
atît de b e ca ş aceea oare leo servea, răîîd astfel
a ͣob l " î aceasta pr v ţă decît şt au îtîplarea
făcu ca pr tre aceşt v z tator cărora lea fost
prezetat după c ă, să se afle Ş geeralul de
Motserfeu l de care vorb se pr c pesa de Para ş
despre care doaa de Guerates, deş era uul d
ob şu ţ saloul u e , u şt a că avea să v ă ' acea
seară Se plecă î faţa ea, auz du uele, Ca Ş
cu aş f fost preşed tele Cos l ulu super or de r azbo
Crezuse că ducesa aproape că refuzase săş recoade
epotul doulu de Motserfeu l ua d Pr c a
ue eserv ab l tăţ fuc are, petru care ducele era ca
ş cîd era vorba de sp r t, dacă u de dragoste,
511
copl cele soţ e sale Ş vedea î asta o d fereţă cu
atît a v ovată cu cît se păruse că îţelesese d
cele cîteva cuv te care scăpaseră pr c pese de Par
a, că postul lu Robert era pr ejd os ş că era prudet
să f e utat îtraltul Dar a revoltat adevărata rău
tate a doae de Guerates, ,cîd pr c pesa de Para
propuîd sf oasă să vorbească ea îsăş ş pe seaa e
cu geeralul, ducesa făcu tot ce fu cu put ţă ca să o
abată de la hotărîrea e
$ Doaă, exclaă ea, Motserfeu l are c u
so de trecere c de putere î oul guver Ar f o lo
v tură î vît
$ Cred că s ar putea să e audă, îgîă pr c pesa
poft do pe ducesă să vorbească a îcet
Ͷ: Alteţavoastră să u se teaă de c, e surd tu,
spuse fără să coboare glasul ducesa, pe care
geeralul o auzea foarte b e
Ͷ F dcă sît cov să că doul de Sa tLoup u
e îtru loc prea_s gur, spuse pr c pesa
´Ͷ Ce vreţ , răspuse ducesa, e î s tuaţ a tuturor, cu
deoseb re că el a cerut să se ducă acolo Apo , u, u,
e pr ejd os ; altfel vă rog să credeţ că aş avea gr jă
Iaş f vorb t lu ´ Sa t^Joseph î t pul c e E ult
a fluet ş are o putere de ucă ! Vedeţ , a ş ple
cat De alt ter , ar f a puţ del cat decît cu acesta
care toca are tre f I Maroc ş care a vrut să le
ceară utarea ; ar putea ob ecta acest lucru De
vree ce alteţavoastră ţ e eapărat, vo vorb cu Sa t
Joseph dacăl văd, sau cu Beautre ll s Dar dacă u văd,
să ul plîgeţ prea ult pe Robert N sa expl cat a
z lele trecute î ce loc se află Nu cred că î altă parte
ar putea f a b e
$ Ce floare fruoasă, a văzut c odată ua a
fruoasă, ua dueata, Or ae, a aseeea u
!
spuse pr c pesa de Para, care de teaă ca u
cuva
geeralul de Motserfeu l să o f auz t pe ducesă, îcercă
să sch be coversaţ a A recuoscut ua d platel e
pe care Elst r le p ctase î faţa ea
$ Sît îcîtată că vă place ; sît uate, pr v ţ
cal c ul lor de cat fea ov ; dar, aşa cu se poate ît
pla ş uor persoae foarte fruoase ş foarte b e îbră
cate, au u ue foarte urît ş ros urît C u toate
aces
512
tea, î plac ult Dar ceea ce e ca supărător, e că vor
ur
Ͷ Dar sît puse î glastre, u sît flor tă ate, spuse
pr c pesa
$ Nu, răspuse ducesa rîzîd, dar e tot ua, de vre
e ce sît şte doae Sît u so de plafe î care
doaele ş do u cov eţu esc pe aceeaş tulp ă
Eu sît ca ce ce au o căţea M ar trebu u bărbat pe
tru flor le ele Altfel u vo avea pu !
$ Ce lucru cur os Dar atuc , î atură
$ Da, sît uele secte care ş au sarc a să j
locească uta, parcă ar f vorba de şte suvera , pr
procură, fără ca logod cul ş logod ca să se f văzut
vreodată De aceea vă jur că recoad serv torulu eu
să puă plata la fereastră cît a ult cu put ţă, cîd
spre curte, cîd spre grăd ă, î ădejdea că va ve
secta d spesab lă Dar asta u poate f decît d
îtîplare Gîd ţ vă, ar trebu ca ea să f v z tat toc
a o persoaă de aceeaş spec e ş de alt sex ş să trea
că pr gîd să v ă să depuă cărţ de v z tă la o aca
să Pîă acu a ve t, cred că plata ea tot a e
deă de a dobd u pre u de v rtute, ărtur sesc
că aş prefera a ultă destrăbălare Iată, ca acel copac
fruos d curte, care va ur fără cop , petru că e o
spec e foarte rară pe eleagur le oastre I cel pr veş
te pe el, e dator a vîtulu să opereze îperecherea, dar
z dul e ca îalt
$ îtradevăr, spuse doul de Breaute, ar f tre
bu t săl coborîţ ua cu cîţ va cet etr , ar f fost
de ajus Sît operaţ pe care trebu e să şt să le fac
Parfuul de va l e care î resa uata îgheţată
pe care eaţ serv to ad eaor , ducesă, se trage d tr o
plată căre a se spue va l er Ea produce flor î ace
laş t p ascul e ş fe e, dar u so de perete
tare, aşezat ître ele, îp ed că or ce cou caţ e
De aceea, u se puteau obţ e c odată fructe pîă
î z ua cîd u tîăr egru ăscut î sula Reu o,
u t Alb s, ceea ce î treacăt f e spus e foa rte hazl u
cîd e vorba de u egru, deoarece îseaă alb, a avut
deea dea pue î legătură orgaele despărţ te pr aju
torul uu c vîrf
$ Babal, sîteţ d v , şt ţ de toate, exclaă ducesa
33 Ͷ Guer ates 513
$ Dar dueata îsăţ , Or ae, a îvăţat o sea
ă de lucrur de care c avea habar, spuse
pr c pesa
$ Vo ărtur s al tete voastre că Swa a vor
b t totdeaua ult de bota că Ueor , cîd e pl ct sea
prea ult să érge la vreu cea sau la u
at eu,
pleca la ţară ş arăta căsător extraord are ître
flor , ceea ce e cu ult a auzat decît căsător le
d tre oae , fără za afet, fără b ser că N avea c
odată t pul să e duce prea dep arte Acu, cîd sa
vetat autoob lul, ar f uat D păcate, ître
t p, el îsuş a făcut o căsător e ult a u toare
ş care îgreu ază totul Ah ! doaă, v aţa e u lucru
îgroz tor, îţ petrec t pul făcîd lucrur ce te pl ct
sesc, ş cîd cuoşt d îtîplare pe c eva cu care a
putea să te( duc să vez lucrur teresate, trebu e să
se îsoare aşa cu s a îsurat Swa Itre
reuţarea
la pl băr le bota ce ş obl gaţ a de a frecveta o per
soaă dezoorată, a ales ce a d tî d cele două pa
coste De alt ter , la ura ure , u ar f ecesar să
erg atît de departe Parese că pîă ş ' î bucăţ ca
ea
de grăd ă se petrec, î pl ă z , a ulte lucrur e
cuv c oase decît oaptea î Bo s de Bouloge ! Dar
asta u se observă petru că ître flor lucrur le se
petrec
foarte lese, vez o că ploa e portocal e sau o uscă
foarte prăfu tă care ş şterge p c oruşele sau a u
duş
îa te dea tra îtro floare Ş totul e cosuat !
$ Ş scr ul pe care e pus ă plata e uat, cred
că e î st l Ep re, spuse pr c pesa care ef d la cu
ret cu lucrăr le lu Darw ş a uraş lor să u prea
desluşea îţelesul gluelor ducese
$ Nu aşa că e fruos, sît îcîtată că place doa
e , răspuse ducesa E u exeplar uat Mărtur sesc
că a adorat todeaua st lul Ep re, ch ar atuc cîd
u era la odă î aduc a te că la Guerates ă
ocăr se soacra ea petru că poruc se să f e
coborîte
d pod toate ob lele spled de î st l Ep re pe care
Bas le oşte se de la rudele sale Motesqu ou, ş a
ob lat cu ele ar pa î care ocu a
Doul de Guerates sur se urebu a totuş să ş
f adus a te că lucrur le se petrecură î cu totul alt
ch p Dar gluele pr c pese des Laues î legătură cu
prostul gust al soacre sale f d trad ţ oale î scurtul
51
răst p c t pr c pele fusese îdrăgost t de soţ a lu , dra
goste sale petru cea dea doua î suprav eţu se u oare
care d spreţ petru fer or tatea de sp r t a cele d tî ,
d spreţ de alt ter îb at cu ultă dragoste ş ult
respect
lea au acelaş fotol u cu îcrustăr de Wedgwood, e
foarte fruos, dar îl prefer pe al eu, spuse ducesa cu
acelaş aer de epărt re ca ş cu ar f posedat c
ua d aceste ob le, recuosc de alt ter că e au
şte lucrur uate pe care u le ave
Pr c pesa de Para tăcea
Ͷ Să f e oare adevărat, alteţavoastră u le cuoaşte
colecţ a ? Oh ! ar trebu eapărat să v ă o dată cu e
E ua d u le Par sulu , parcă ar f u uzeu v u
Ş cu această propuere era ua d îdrăzel le
cele a Guerates ale ducese , petru că lea
erau î och pr c pese de Para şte ad evăraţ
uzurpator , f ul lor purtîd ca ş e t tlul de duce de
Guastalla, doaa de Guerates strecurîdo astfel,
u se opr (căc dragostea pe care o purta propr e sale
or g al tăţ îtrecea ´ î aseeea ăsură d fereţa pe
care o purta pr c pese de Para) să aruce şte
pr v r auzate ş surîzătoare asupra celorlalţ
usaf r , care se strădu au să rîdă î acelaş t p
sper aţ , uaţ ş a cu seaă îcîtaţ la gîdul că
erau artor ͣult e " a Or ae ş ar putea so
povestească ͣcaldă îcă" Nu erau decît pe juătate
ulu ţ , şt d că ducesa era ob şu tă să u facă caz de
toate prejudecăţ le Courvo s er lor petru u succes î
v aţă a ost ş a plăcut Nu îpăcase ea î cursul
acestor d ură a pe pr c pesa Math lde ş pe ducele
d'Auale, care a scr s propr ulu frate al pr c pese
fa oasa scr soare : & u
$££u+]Dar pr c p răîîd curajoş
ch ar î cl pa î care parcă ar vrea să u te acest lucru,
ducele d'Auale ş pr c pesa Math lde se s ţ ră atît de
b e la doaa de Guerates, îcît se duseseră î
ură uul la altul, euâcea îsuş re de a u ta trecutul
pe,care a doved to Ludov c al XVIIIlea cîd îl luă de
stru pe Fouche care votase oartea fratelu său
Doaa de Guerates făurea acelaş pro ect de
aprop ere ître pr c pesa Murat ş reg a Neapo
.$.
lulu Pîă atuc , pr c pesa de Para părea tot atît de
îcurcată cu ar f putut f oşte tor coroae Ţăr lor
de Jos ş a Belg e , respect v pr c pele d'Orage ş du
cele de Brabat, dacă c eva ar f vrut să le prez te pe
doul de Ma lly Nesle, pr c pe d'Orage, ş pe doul
de Charlus, duce de Brabat Dar a îtî ducesa, pe
care Swa ş doul de Charlus (deş acesta era hotă
rît să goreze pe soţ lea) o făcuseră cu are greu
tate săl placă st lul Ep re exclaă :
$ Doaă, s cer vorb d, u pot spue ce fruoa
se vă vor părea ! Mărtur sesc că st lul Ep re a pre
s oat totdeaua Dar, la soţ lea, acolo, parcă ar f o
haluc aţ e Acest so , cu să vă spu, de reflexus al
exped ţ e d Eg pt, ş apo acea îtoarcere a at ch tăţ ,
toate ob ectele astea care e ăpădesc casele, sf cş ca
re se aşază la p c oarele fotol lor, şerp care se îcolăcesc
pe cadelabre, o uză ur aşă careţ ît de o că făcl e
î ch p de îcălz toare sau care e otată, î t hă, pe
că ul tău ş ş reazăă cotul de pedula ta, apo toa
te lăp le pope ae, patur le c ca şte vapoare ca
re parcă au fost găs te pe N l ş d care te aştepţ să
vez v du^se u Mo se, acele care roae at ce care
galopează lugul eselor de oapte
$ Nu prea sta cood î ob lele Ep re, îdrăz
pr c pesa
$ Nu, răspuse ducesa, dar î place, adăugă ea stă
ru d cu u surîs, să stau cood pe aceste j lţur de
aho îbrăcate cu cat fea roş e sau cu ătase
verde
I place acea l psă de cofort a războ c lor care se
ulţuesc cu scauul urul ş îăuchează fasc ş
strîg laur î jlocul saloulu celu are Vă as gur
că la soţ lea, u te gîdeşt o cl pă la ch pul î care
sta , cîd vez î faţa ta o praat e de V ctor e p ctată,
frescă, pe perete Soţul eu va găs că u sît buă re
gal stă, dar sît foarte ecofor stă, şt ţ , vă as gur că
la aceşt oae reuşesc săţ placă toţ ace N, toate al
b ele Doae, de vree ce sub reg a fost răsfă
ţaţ o buă bucată de vree î pr v ţa glor e , aceşt
războ c care se îtorceau cu atîtea cuu îcît le pu
eau pîă ş pe braţele fotol lor, găsesc că lucrul are
oarecare ş c ! Alteţavoastră ar trebu să v e !
516
$Doae, dacă sîteţ de părere, spuse pr c pesa,
dar se pare că u va f prea uşor
$Dar doaa va vedea că totul se va araja foarto
b e Sît oae foarte cusecade, u sît şte
proşt
A duso la e pe doaa de Chevreuse, adăugă
ducesa
cuoscîd puterea exeplulu , a fost îcîtată F ul e
ch ar plăcut Ceea ce vo spue u prea e cuv c os,
adăugă ea, dar are o oda e ş a al es u pat î care
a
vrea să dor Ͷ fără el ! Lucru ş a puţ cuv c os,
a dus săl văd odată cîd era bolav ş culcat Ală
tur de el, pe speteaza patulu , este sculptată o lugă s
reă lug tă, îctătoare, cu o coadă de s def ş care
ţ e î îă u so de lotus Vă îcred ţez, adăugă doa
a de Guerates îcet du ş deb tul ca să scoată
îcă a b e î ev deţă cuv tele pe care avea aerul
că le odelează cu o şcare a buzelor e fruoase, cu
fuselajul î lor e l ug ş expres ve, î t p ce aţ
tea asupra pr c pese o pr v re bldă, ţeapăă ş
adîcă,
îct, îpreuă cu oraetele î foră de fruză
de
pal er ş coroaa de aur de alătur , era eoţ oat ;
e
toca arajaetul d u £de Gustave
Moreau (Alteţavoastră cuoaşte cu s guraţă această
capodoperă)
Pr c pesa de Para care gora pîă ş uele p c
torulu , făcu şcăr v olete cu capul ş sur se cu
rîvă ca săş a feste ad raţ a petru acest tablou
Dar tes tatea ce sale u reuş să îlocu ască
acea lu ă care stăru e absetă d och oştr atît
t p cît u şt despre ce se vorbeşte
$Cred că e u bă at fruos ? îtrebă ea
$Nu, căc are aerul uu tap r Och sît oarecu
ace a a ue reg e Hortese petru abajur Dar s a
gîd t pesee că poate ar f r d col petru u
bărbat
să desfăşoare această aseăare, îcît ea se p erde
î
obraj lustru ţ care dau u aer ca de aeluc îţ
da seaa că lustrag ul trebu e să treacă î f ecare d
eaţă Pe Swa, adăugă ea, aducîd ar vorba de
patul tîărulu duce, l a zb t aseăarea aceste s
ree cu de Gustave Moreau Dar de
alt ter ,
adăugă ea pe u to a v o ş totuş ser os ca să pro
517
voace a are haz, u trebu e să e face gr j ,
că:' era vorba doar de u gutura , ar tîărul e
săătos tu
$ Se spue că e sob ? îtrebă doul de Breaute
cu u aer răuvo tor, apr s ş aşteptîd î răspus a
ceeaş prec z e ca ş cu ar f spus : ͣM s a spus că
ar avea ua patru degete la îa dreaptă, e
adevă
rat ?"
$ D o a, e, uu răspuse doaa de
Guer
ates cu u surîs de o blîdă dulgeţă Poate e
o dee, sob î apareţ ă, petru că e foarte tîr,
dar
ar ra să f e î real tate, căc e prea tel get, a
dăugă ea, ca ş cu, după părerea e , ar f ex stat
vreo
copat b l tate ître sob s ş tel geţă E f ,
la văzut ş hazl u, spuse ea rîzîd cu u aer laco
ş cuoscător ca ş cu a ş da părerea că c eva e
hazl u ar f cerut au te expres de vesel e sau ca ş
cu ş ar f a t t î acea cl pă de gluele ducelu
de Guastalla Cu de alt ter , u e pr t, acest so
b s areNpr lejul să se a feste, ură ea fără se
gîdească că u dădea astfel are curaj pr c pese
de Para
$ Mă îtreb ce va spue pr c pele de Guerates,
dacă află că a dus la ea
Ͷ Cu, exclaă cu o v o c ue extraord ară du
cesa, şt ţ că toca o a cedat lu G lbert (ea se
ca a aar astăz ) o oda e îtreagă de joc î st l Ep re
pe careo avea de la
o ou
u ou ş care e o
uăţ e ! Navea loc a c , ude totuş găsesc că sar
f potr v t a b e decît la el E u luert de toată
fruuseţea, juătate etrusc, juătate eg ptea
Ͷ´ Eg ptea ? îtrebă pr c pesa căre a cal tatea de
etrusc u spuea a c
Ͷ Doae, cîte puţ d aîdouă, Swa e
spuea asta, el a expl cat, şt ţ doar că sît o
b ată
eşt utoare Apo , î fod, doaă trebu e să ăr
tur sesc că Eg ptul d st lul Ep re are c o legă
tură cu Eg ptul autet c, c roa lor cu roa ,
c Etrur a lor
ͻ Ͷ Adevărat, spuse pr c pesa
Ͷ Des gur că u, e ca ş ceea ce trecea drept
costu
Ludov c al XVlea sub al do lea Iper u, î t ereţea
518
Ae de Mouchy sau a ae scupulu ostru Br
gode Ad eaur Bas vă vorbea de Beethove N sa
cîtat a z lele trecute ceva foarte fruos de el, ca
rece ş î care e o teă rusească E eoţ oat
cîd te gdeşt că el credea că bucata avea ceva
rusesc La fel p ctor ch ez au crezut că l au cop at
pe Bell De alt ter , ch ar î aceeaş ţară, or de
cîte orî c eva pr veşte lucrur le îtr u ch p oarecu
ou, patru sfertur d lue u desluşesc c d
ce vrea să îse'e acel lucru Patruzec de a sît cel
puţ ecesar ca şl desluşească
$ Patruzec de a , exclaă pr c pesa îspă î
tat
$ Des gur, ură ducesa, adăug d d ce î ce a
ult cuv telor (care erau aproape cuv tele ele,
căc
toca e sese î faţa e o părere aseăătoare),
gra
ţ e prouţăr e , ech valetul a ceea ce cîd e vorba
de l terele t păr te se uesc ͣcurs ve", e ca u so
de pr d v d ' zolat al ue spec care u ex stă
îcă ş care va şua, u d v d îzestrat cu u fel
de pe care spec a oeească d t pul său u l
posedă Nu ă pot c ta c decu, petru că, d po
tr vă, a festăr le teresate, or cît de o ar f fost,
au plăcut totdeaua îcă de la îceput Dar î sfîr
ş t, a z lele trecute a fost cu area ducesă la Lu
vru, a trecut pr faţa x
de Maet A cu
e u se a ră de ea Are aerul ´ că e p ctată de
Igres ' Ş ua Duezeu şt e cîte lăc a trebu t
să frîg petru acest tablou care u place tot,
dar
care de buă seaă e de c eva Poate că locul lu u
é toca la Luvru
$ Marea, ducesă e 'săătoasă ? îtrebă
pr c pesa
de Para, care era cu ult a ob şu tă cu ătuşa
ţarulu decît cu odelul lu Maet
$ Da, a vorb t de dueavoastră î fod, ură
ducesa care ţ ea la deea e , este adevărat, aşa
cu
×
spue cuatul eu Palaede, că ître t e ş
or care
altul se r d că z dul ue l b stră e De alt ter ,
recuosc că lucrul acesta u e a valab l petru
e ca petru G lbert Dacă vă auză să vă duceţ
la soţ lea, sîteţ ult prea tel getă ca să faceţ
519
ca faptele dueavostră să atîre ceea ce ar putea să
g dească acest b et o, care e o făptură scupă ş
ev ovată, dar care are, î sfîrş t de d altă lue
Mă s t a aproape, a cosîgeaă cu v z t ul eu,
cu ca e , decît cu oul acesta care se gîdeşte tot
t pul la ce ar f spus luea sub F l p cel îdrăzeţ
sau Ludov c cel Gros Gîd ţ vă că atuc cîd se pl bă
la ţară, dă la o parte ţăra cu u aer blaj , cu
bastoul, spuîd ͣHa de, plecaţ oj c lor !" Sît î
fod tot atît de u tă cîd î vorbeşte ca ş ' cu aş
auz că se adresează statu le de pe jvech le or te
got ce Deş această p atră v e e vărul eu, ea î s
p ră', teaă ş a decît u s gur gîd, săl las î
Evul Med u al lu Cu această excepţ e, recuosc că
a asas at c odată pe e
$ uoca a c at cu el la doaa de V llepar
s s, spuse geeralul, dar fără să surîdă ş c să adere
la gluele ducese
$ Doul de Norpo s era acolo ? îtrebă pr c pele
Vo, care se gîdea ereu la Acade a de Şt ţe Mo
rale
$ Da, spus geeralul Ch ar a vorb t de îpăra
tul dueavoastră
$ Se pare că îpăratul W lhel e foarte tel get,
dar u place p ctura lu Elst r Nu spu asta îpo
tr va lu , răspuse ducesa, îpărtăşesc felul său de a
vedea Deş Elst r a făcut u portret fruos Ah !
ul cuoaşteţ ? Nu seaăă cu e, dar e cur os
E teresat î t pul pozelor A făcut d e u so
de bătrîă Asta tă ,( de Hal^
Cred că cuoaşteţ aceste lucrur subl e, ca să adojbt
o expres e scupă epotulu eu, spuse ducesa
îtor
cîduse spre e ş şcă uşor evata ul e de
pee
egre Ma ult decît dreaptă pe scauul e , ea îş
aruca cu obleţe capul pe spate, căc deş era
totdeaua
cocoaă are, ca făcea pe cocoaa are A
răspus
că fusese cîdva la Asterda ş la Haga, dar că
t pul eu f d ăsurat ş ca să u Ie aeslee pe
toate, lăsase Haarleul la o parte
' Ͷ Ah ! Haga, ce uzeu ! exclaă doul de Guer
ates Ia spus că ad rase fără îdo ală À
.+)
4ude Vereer Dar ducele era a pu ţ cult de
cît orgol os De aceea se ulţu să răspudă c
u aer suf c et, ca or de cîte or se vorbea de o o
peră d tru uzeu, sau de Salo ş el uş aducea
a te : ͣDacă era de văzut, a văzuto !"
Ͷ Cu aţ călător t î Olada ş u vaţ dus la
Haarle, exclaă ducesa Dar ch ar dacă aţ f avut
decît u sfert de oră, trebu a să f văzut tablour le lu
Hals Aş spue bucuros că c eva care u le ar putea
vedea decît de la îălţ ea ue per ale de trava
fără să se oprească, dacă ele ar f expuse afară, ar
trebu să desch dă och foarte ar
Aceste cuv te au d splăcut, căc dovedeau că u
cuoaşte ch pul î care se alcătu esc î o pres le
art st ce ş petru că îseau că och ul ostru este
î acest caz u s plu aparat de îreg strare' care a
stataee
Doul de Guerates, fer c t că soţ a lu î vorbea
cu atîta copeteţă de sub ecte care ă teresau, co
tepla vest ta e prestaţă, asculta ce spuea de Fratz
Hals ş ş spuea : ͣE foarte tare î toate uîărul eu
v tat îş poate spue că are î faţa lu o doaă de
altădată î toată accepţ a cuvîtulu , căre a u se a
găseşte az pereche" Aşa î vedea pe aîdo scoş d
acel ue Guerates î care, od oară, îch pu
a ducîd o v aţă de ecoceput, acu aseeea celor
lalţ bărbaţ ş celorlalte fee , îtîrz d doar puţ asu
pra cotepora lor lor, ca atîtea căs c d foburgul
Sa tGera î care fee a a avut arta să se oprească
la epoca de aur, ar bărbatul eorocul să coboare la
vîrsta grată a trecutulu , ua răîîd îcă Ludov c
al XVlea cîd soţul este popos Ludov c F l p Faptul că
doaa de Guerates seăa cu alte fee fusese
a îtî petru e 6 decepţ e ş era aproape, pr
reacţ ue, cu ajutorul atîtor v ur bue, o îcîtare
U Do Jua de Austr a, o Isabelle d'Este, pe care s tuă
î luea uelor, cou că atît de puţ cu stor a cea
are ca ş d recţ a Mesegl se cu d recţ a Guerates
Isabelle d'Este a fost fără 'îdo ală î real tate 0
pr c pesă foarte ărută, seăîd cu acelea care u
obţ eau sub Ludo v c al XlVlea c u rag deoseb t
la curte Dar, pă
521
rîdu se de o eseţă u că ş , pr urare, co
parab lă, o putea cocepe de o proporţ e a că
decît el, astfel îcît o c ă cu Ludov c al XlV lea sar
părea că oferă a oarecare teres, cîtă vree î
Isabella d'Este a crede că, pr tro îtîl re su
praaturală, vede cu och oştr o ero ă de roa
Dar, după ce stud do pe Isabella d'Este, traspla
tîdo cu răbdare d această lue feer că î aceea a
stor e , a costatat că v aţa, gîdul e , u coţ

v
c d acea c udăţe e ta c ă pe care eo sugerase
uele e , după cosuarea aceste decepţ , sîte
espus de recuoscător aceste pr c pese că a avut
despre p ctura lu Matega cuoşt ţe aproape deopo
tr vă cu acelea, pîă atuc d spreţu te de o ş pe ca re
lea f cos derat, cu ar f spus Fraşo se, a prejos
de oY ce, ale doulu Lafeestre După ce urca se
îălţ le acces b le ale uelu Guerates coborîd
versatul lăutr c al v eţ ducese , îcerca, găs d î el
uele de alt ter fa l are, al lu V ctor Hugo, al lu
Fratz Hals, ş , d păcate, al lu V bert, aceeaş rare
pe care o îcearcă u călător, după ce a ţ ut seaa ca
săş îch pu ască c udăţe a oravur lor d tr o vale
sălbatecă d Aer ca Cetrală sau d Afr ca de Nord,
de depărtarea geograf că, de c udăţe a uelor, de floră,
descoper d, după ce a străbătut o perdea de aloeş
ur aş sau de arbor orţ , şte locu tor care (ueor
ch ar î faţa ru elor uu teatru roa aau a ue
colue îch ate Veere ) sît pe cale să [c tească
sau Ô½ Deş atît de departe, atît d'e zolată,
atît de super oară burghezelor culte pe care le
cuoscuse, cultura s lară pr care doaa de
Guerates se strădu se, fără teres, fără ot v de
ab ţ e, să coboare la velu l celor pe care u le va
cuoaşte c odată, avea caracterul er tuos, aproape
eoţ oat d pr c ă că era ut l zab lă, al ue
erud ţ î ater e de at ch tăţ fe c ee la u bărbat
pol t c sau la u ed c
Ͷ Vaş f putut arăta, î spuse cu aab l tate
doaa de Guerates vorb du de Hals, pe cel
1
uraged de Volta re
.++
a fruos după cu pret d u , pe care l a oş
te t de la u văr gera D păcate era ͣîfeudat"
î castel, u cuoaşteţ această expres e, ş c eu, a
dăugă ea cu acea îcl are de a face glue (pr care
se credea oderă) pe seaa ob ce ur lor vech , dar de
care era atît de coşt et ş de puter c legată ͣSît
ulţu tă că aţ văzut tablour le ele de Elst r, dar
ăr tur s esc că aş f fost ş a ulţu tă dacă vaş
f putut face oorur le tabloulu eu de Hals, ale a
celu tablou « straş c »"
$ îl cuosc, spuse pr c pele Vo, e acela a l a
relu duce de Hessa
$ îtoca , fratele său sa îsurat cu ver şoara
ea, spuse doul de Guerates, ş de alt ter
aa lu era vară pr ară cu aa Or ae
$ Dar î ceea cel pr veşte pe doul Elst r, adău
gă pr c pele, aş îgădu să spu că, fără să a
vreo părere asupra operelor sale pe care u le cuosc,
ura cu carel urăreşte îpăratul u se pare că
ar trebu reţ ută îpotr vă îpăratul e de o te
l geţă ea poe tă
$ Da, a c at de două or cu el, o dată la ă
tuşa ea Saga, altă dată la ătuşa ea Radz w ll,
ş trebu e să ărtur sesc că l a găs t c udat Nu l a
găs t s plu ! Dar are ceva auzat, ceva ͣdobîd t^
(spuse ea despr zîd acest cuvît) ca pe o garoafă
verde, ad că ceva care ă ră ş d splace espus,
ceva care e de rare că a putut să l facă, dar care sît
de părere că ar f putut tot atît de b e să u l f făcut
Nădăjdu esc că u vă ͣj gesc"
$ îpăratul e de o tel geţă ea poe tă, ur
ă pr c pele, ubeşte cu pas ue arta ; are î
ater e
de artă u gust fa l b l, u se îşeală c odată ; dacă
u lucru e fruos, îl recuoaşte îdată ca atare ş l
urăşte dacă u place ceva, u îcape îdo ală că este
u lucru excelet !
uoată luea surîse
Ͷ Mă l şt ţ , spuse ducesa
Ͷ Să aseu cu plăcere ^pe îpărat, ură pr c
pele care eşt d să rostească cuvîtul arheolog (ad că
.+
aşa cu sar f scr s eolog) u p erdea c odată pr
lejul să se slujească de el, cu u bătrî arheolog (ş
pr c pele spuea arşeolog) pe care la cuoscut la
Berl Bătrîul arşeolog plîge î faţa vech lor o
uete as r ee´'ͻtOar dacă e vorba de u ouet
oder trucat, dacă u e cu adevărat foarte
vech , u plîge Atuc , dacă vre să şt dacă o p esă
arşeolog că e cu adevărat veche, o prez ţ bătrîulu
arşeolog Dacă plîge, p esa e cupărată petru
uzeu Dacă och să răî uscaţ , o tr ţ îapo
egustorulu ş Ͷ1 urăreşt petru fals E b e, or
de cîte or c ez la Potsda, toate p esele despre
care îpăratul î spue : ͣPr c pe, trebu e să o
vedeţ , e pl ă de ge u", au otă ca să ă feresc
să ă duc să o văd, ar cîd îl aud tuîd îpotr va
ue expoz ţ , alerg să o v z tez îdată ce este cu
put ţă
Ͷ Doul de Norpo s u e oare petru o apro
p ere aglofraceză ? îtrebă doul de
Guerates
Ͷ La ce var sluj ? îtrebă cu u aer î acelaş
t p r tat ş ş ret pr c pele Vo, care u putea sufer
pe eglez Sît atît de proşt Şt u prea b e că u
var putea da vreu ajutor l tar Dar poţ or cu
să judec după prost a geeral lor lor Uul d pr ete
e a stat de curîd de vorbă cu Botha, şt ţ , căpete
a boer lor ½ î spuea,: ͣO arată ca asta e îspă
îtătoare I ubesc de* alt ter pe eglez , dar, î
sfîrş t, gîd ţ vă că sît doar u ţăra ş a burdu
ş t î toate luptele Iar î cea d ură, cu ă co
pleşea u uăr de duşa de douăzec de or supe
r or, î t p ce ă preda petru că era evo t,
tot
a găs t jlocul să a fac două de pr zo er !
Asta sa îtîplay petru că era doar o căpete e
de
ţăra , dar dacă bec l ăşt a ar trebu să se
ăsoare
cîdva cu o arată europeaă, treur petru e
gîd
dute la ce sar îtîpla !" De altfel aveţ decît să
vedeţ că regele lor, pe carel cuoaşteţ ca ş e,
trece drept o are î Agl a
1
Boer (bur ) colo oladez d sudul Afr c care au
luptat îpotr va Agl e petru depedeţa lor
.+*
Ab a asculta aceste poveşt de so ul acelora pe
care doul Norpo s le stor sea tat ; ele u aduceau
c v săr lor care plăceau; ş ch ar dacă ar f pose
dat îsuş r le de care erau l ps te, ar f trebu t să f e
de o cal tate a exc tată, astfel îcît v aţa ea lău
tr că să se f putut trez î aceste ore cîd locu a î
ep dera ea, î părul eu b e p eptăat, î p ep
tarul căăş ele, ad că acolo ude u putea î
cerca c d ceea ce era î v aţa ea, plăcere
$ Ah ! u sît de părerea dueavoastră, spuse
doaa de Guerates care găsea că pr c pele ger
a este l ps t de tact, găsesc că regele Edouard e fer
ecător, atît de s plu, ş cu ult a f decît s ar
crede Ş reg a este, ch ar acu, tot ce cuosc a
fruos pe lue
$ Dar, doaă ducesă, spuse pr c pele aţîţat ş
care uş dădea seaa că d splăcea, dacă pr c pele
de
Galles ar f fost u s plu part cular, ar f fost club
care să ul f îdepărtat d rîdul ebr lor să ş
e u s ar f îvo t să dea î a Reg a e îcî
tătoare, peste ăsură de blîdă ş ărg tă Dar î
sfîrş t, e ceva supărător î această pereche regală
care
e l teralete îtreţ ută de supuş e , care pue pe
seaa ar lor f ac ar evre toate cheltu el le pe
care
ar trebu să le facă ea, ş î sch b î ueşte baro
eţ E ca pr c pele de Bulgar a
$ E vărul ostru, spuse ducesa, e pl de duh
$ E ş vărul eu, spuse pr c pele, dar u sît
de părere că ar f u o de spravă Nu, ar trebu
să
vă aprop aţ de o , e cea a are dor |ţă a
îpăratulu ,
dar vrea ca aprop erea să v ă d ă ; spue : vre
o strîgere de îă, u u s gur sch b de salutur !
Astfel veţ f de eîv s Ar f a pract c decît apro
p erea aglofraceză pe care o propovădu eşte
doul
de Norpo s
$ Şt u căl cuoaşteţ , î spuse ducesa de Guer
ates, ca să u ă lase î afara coversaţ e Aducî
du a te de doul Norpo s spusese că a avut
aerul de a vo să sărut îa, gîd duă că, fără
îdo ală, povest se acest lucru doae de Guera
tes ş că, î or ce caz, u putuse să vorbească despre
.+.
e decît cu răutate, deoarece, cu toată pr ete a pe
care o purta tat , u şovă se să ă facă atît de r
d col, a făcut ce ar f făcutu o de lue U 6
de lue ar f spus că l detestă pe doul de Norpo s
ş că la făcut să s tă acest lucru ; ar f spus ua ca
asta ca să a bă aerul că este pr c a volutară a cle
vet r lor abasadorulu , care ar a f fost decît şte
represal c oase ş teresate A spus, d
potr vă, că, spre arele eu regret, cred că doul
de Norpo s u ţ e la e ͣVă îşelaţ , î spuse
doaa de Guerates Ţ e foarte ult la duea
voastră Puteţ săl îtrebaţ pe Bas Dacă se spue
despre e că sît prea aab lă, el u e aab l Vă
va spue că u la auz t c odată pe doul de Nor
po s vorb d de c eva a drăguţ decît de duea
voastră Iar î ult ul t p, a vrut să vă ofere u loc
uat, la ster Cu a şt ut că sîteţ bolav ş
u aţ putea să l pr ţ , a avut del cateţea să u
vorbească de bua lu teţ e, c ăcar cu tatăl du
eavoastră, pe carel aprec ază espus de ult" Do
ul de Norpo s era ult ul de la care aş f aşteptat
vreu serv c u Adevărul este că f d batjocor tor, ba
ch ar destul de răuvo tor, ce ce se lăsaseră îşelaţ ,
ca e, de apareţele sale de SfîtLudov c îpărţ d'
dreptatea sub u stejar, de flex u le voc sale uşor
îdu oşate care eşea d gura sa ca prea aro oa
care parcă ş pusese a î spusele sale Aceste cle
vet r e î l egătur ă cu e , ve d d partea uu o
ćare parcă ş pusese a î spusele sale Aceste cle
vet r erau destaj de frecvete la el Dar ele ul î
p ed cau să a bă s pat , să laude pe ce la care ţ ea
s să placă să se arate serv ab l cu e
Ͷ Nu ă ră că vă aprec ază, î spus e doa
a de Guerates, e tel get Ş îţeleg prea b e,
adăugă, ea petru ce lalţ ş făcî d aluz e la u pro ect
de căsător e pe carel gora, că ătuşa ea care ul
auză prea ult oa aată bătrîă î pare ut lă, ca
soţ e ouă De alt terL/Cred că u a este de
ult t p aată, ea esîe d ce î ce a b ser coasă
BoozNorpo s poate spue ca î versur le lu V ctor
Hugo :
.+/
&À ( - - $
( - +
îtradevăr, b ata ea ătuşă este ca art şt de
avagardă care au lov t toată v aţa lor î Acade e ş
care, la bătrîeţe, îş îtee ază ca lor Acade e ;
sau ca ace răspop ţ careş cofecţ oează o rel g e per
soală Atuc , era a b e să ş păstrez e rasa sau
să u se îcurce Ş c e şt e, adăugă ducesa cu u
v sător, poate o face î vederea văduv e N c u e
a tr st decît dol ul pe care ul poţ purta
Ͷ Ah ! dacă doaa de V llepar s s ar ajuge doa
r,a de Norpo s, cred că vărul ostru G berr s ar î
bolăv , spuse geeralul de Sa tJoseph
Ͷ Pr c pele de Guerates este ferecător,
dar
e îtradevăr foarte legat de chest u le de aştere ´ ş
de et chetă, spuse pr c pesa de Para A fost să
petrec două z le la el la ţară, î t p ce, d eoro
c re, pr c pesa era bolavă Era îsoţ tă de M cuţa
(porecla doae , d'Huolste , petru că era
eoră)
Pr c pele a ve t să ă aştepte la capătul peroulu ,
a ofer t braţul ş se făcea că o vede pe M cuţa
A urcat la catul îtî pîă la trarea î saloae ş ,
cîd a ajus acolo, dîdu se la o parte ca să ă lase
×
să trec, a spus : ͣAh ! buă z ua doaă d'Huolste s"
(î spue totdeaua ua aşa, de cîd cu d vorţul e ) r
prefăcîduse că o zăr se ab a atuc pe M cuţa, ca să
arate că u trebu a să v ă să o salute jos
Ͷ Nu ă ră de loc Nu e evo e să vă spu, spu
se ducele care se credea extre de oder, d spreţu
tor a ult ca or care altul cîd era vo rba de obîrş e
ş ch ar republ ca, că a ulte de coue cu
vărul eu Doaa poate să ş dea seaa că e îţe
lege aproape î toate pr v ţele ca z ua cu oaptea
Dar trebu e să spu că* dacă ătuşa ea sar ăr ta
cu Norpo s, aş f ăcar odată de părerea lu G lbert
Să f fata lu Flor od de Gu se ş să fac aseeea
căsător e, ar îsea, cu se spue, să rîdă pîă ş
curc le, ce vreţ să a z c ?´´ (Aceste d ură cuv te
1
De ultă vree, Doae, aceea cu care a dor t,
a părăs t culcuşul eu petru al tău !
.+ö
pe care ducele le prouţa îdeobşte, î jlocul ue
fraze, erau a c cu totul ut le Dar s ţea o evo e
eîcetată să le spuă, care l ar f făcut să le
trîtească la sfîrş tul ue per oade dacă u leâr f
găs t î altă parte loc Asta era petru el pr tre
altele,, ca o probeă de etr că) Notaţ , adăugă el, că
fa l a Norpc s este o fa l e de get lo
cusecade, de ea bu
$ Ascultă, Bas , u face săţ baţ joc de G lbert
ca să vorbeşt ca el, spuse doaa de Guerates pe
tru care ͣso ul" ue obîrş u a puţ decît acela
al uu v se îtee a îtoca , ca ş î och pr c
pelu ş ducelu de Guerates, pe vech e Dar a
puţ s ceră decît vărul său ş a f ă decît soţul e ,
ţ ea cîd vorbea să u des tă sp r tul
Gueraţ lor
ş d spreţu a ragul ch ar dacă l ar f c st t pr fap
tele e
$ Dar u cuva sîteţ ver ? îtrebă geeralul de
Sa tJoseph M se pare că Norpo s să căsător se cu o
La Rochefoucauld
$ N c decu, î felul acesta Ea era d sp ţa du
c lor de La Rochefoucauld, b u căea este d aceea
a duc lor de Doudeauv lle E ch ar bu ca lu Edouard
Coco, bărbatul cel a îţelept d fa l e, răspuse
ducele care avea părer ca superf c ale despre îţelep
c ue, ş aîdouă sp ţele u s au a îrud t de la
Ludov c al XlVlea ; ar f o rubede e ca de departe
Ͷͻ Ia te u tă, ce teresat, u şt a, spuse gee
ralul
Ͷ De alt ter , ură doul de Guerates,' cr^d
ͻcă aa lu era sora ducelu de Motorecy ş se
ăr tase a îtî cu u La uour d'Auvprge
Dar cu aceşt Motorecy ab a sît Mot orecy,
ar aceşt La uour d'Auverge'u sît î c u ch p
La uour d'Auverge, u văd că asta ar f a portat
că se trage d Sa tr a lles, ş cu o sîte uraş
acestu a î l e d rectă
La Cobray era o stradă Sa tra lles la care u ă
gîd se c odată, ş care ducea d Breto
er e î l'O seau Cu Sa tra lles, acest to
varăş al Ioae d'Arc, căsător duse cu o
Guerates,
.+,
troduse î această fa l e co tatul de Cobray,
arca lu îpărţea î patru părţ blazoul fa l e
Guerates î jocul, v tral ulu d b ser ca Sa t
H la re A revăzut treptele de gres e egr coasă, î
t p ce, graţ e ue odulaţ , acest ue de
Guerates reveea pe toul u tat î care l auzea
od oară, atît de deoseb t de acela î care îsea
pe af tr o aab l la care c a astăseară Nuele
de ducesă de Guerates era petru e u ue
colect v, u petru că î stor e pr aduarea tuturor
fee lor carel purtaseră, dar ş dea lugul scurte ele
t ereţ care văzuse suprapuîdu se de pe acu ua
î această s gură ducesă de Guerates atîtea fee
deoseb te, f ecare d spărea cîd urătoarea dobîd se
destulă cos steţă Cuv tele u sch bă atîtea
se f caţ t p de veacur , sch bă î tea oastră
uele, î răst pul cîtorva a Meor a şî a
oastră u sît destul de ar ca să poată f
cred c oase Nave destul loc, î tea oastră
actuală, ca să păstră orţ alătur de ce v Sîte
s l ţ să costru pe ceea ce a precedat ş pe care u
l găs decît la îtîplarea ue săpătur de so ul
acele a pe care o real zase u ele Sa tra lles A
găs t ut l să expl c toate astea ş ch ar ceva a
îa te, ţ se pl c t erăspu zîd cîd doul
de Guerates î spusese : ͣNu cuoaşteţ sătucul
ostru ?" Poate că şt a ch ar căl cuoştea ş u a
stăru d buă cr eşter e Doaa de Guerates ă
trez d rever a ea
Ͷ Găsesc că toate astea sît d cale afară de pl c
t coase Ascultaţ , la e u e totdeaua aşa are pl c
t seală Nădăjdu esc că veţ a ve la c ă, ca o co
pesaţ e, de data aceasta fără geealog e, î spuse du
cesa cu juătate voce capab lă să îţeleagă geul far
eculu pe carel putea găs la ea ş să a bă u l
ţa de a place ua ca u erbar pl de plate de
odate ,
Ceea ce doaa de Guerates credea că aă
gea aşteptarea era d potr vă, ceea ce la sfîrş t Ͷ căc
ducele ş geeralul cot uară să vorbească geealo
Ͷ 529
Guerates
g e Ͷ î salvă seara de o decepţ e desăvîrş tă Cu
să u f îcercat ua pîă acu ? F ecare d v taţ
la c ă, acoper d cu uele ta c sub carel cuoscu
se ş l v sase ua de la depărtare, u trup ş o
tel geţă aseeea sau fer oare acelor pe care cu
oştea, î dăduse pres a de plată vulgar tate pe
care o poate da trarea î portul daez Elseeur or
căru c t tor îfr gurat al lu Halet Fără îdo ală, a
ceste reg u geograf ce ş acest trecut vech care le
îpodobea uele cu codr ş cu clopot ţe got ce, le
foraseră îtro oarecare ăsură faţa, sp r tul ş pre
judecăţ le, dar u dă u au î ele decît aşa cu dă u
eşte cauza î efect, ad că poate că tel geţa le putea
despr de lese, dar u erau îtru c ses b le a
g aţ e ͻ
Ş aceste prejudecăţ de od oară rest tu ră deodată
pr ete lor doulu ş 'doae de Guerates poez a
lor p erdută F reşte, oţ u le posedate de ob l ş
care fac d e l teraţ , et olog şt l be , u a cu
v telor, c a uerelor (ş ua î coparaţ e cu e
d a gorată a burghez e , căc dacă la ed ocr tate e
gală u cred c os va f a capab l săţ răspudă ceva
despre l turgh e decît u l ber cugetător, î sch b u
arheolog at cler cal va putea adesea să arate
parohu lu său'tot ce este î legătură cu îsăş b ser ca
acestu a), aceste oţ u , dacă vre s ă e ărg la
adevăr, ad că la sp r t, c ăcar aveau petru
aceşt ar se or farecul pe care lar f avut petru
u burghez Poate că şt a a b e decît e că
ducesa de Gu se era pr c pesă de Cîeves, d'Orleas, de
Porc e etc, dar cuoscuseră, ch ar îa tea apestor
urr e, faţa ducese de Gu se, pe care de acu îa te
l ogl dea acest ue Eu îcepuse cu zîa, ch ar
dacă ea trebu a să p ară curîd ; e cu fee a
î fa l le burgheze, vez scîduse ueor geloz
dacă sora ez ă se ăr tăîa tea cele a vîrst ce
Astfel luea ar stocrat că1 , a Courvo s er lor , dar a
ales a Gueraţ lor, îş reducea ăreţ a ob l ară u
a la şte s ple super or tăţ cas ce, î v rtutea ue
cop lăr pe care o cuoscuse a îtî (care cost
. )
tu a î och e s gurul e farec) î cărţ ualle
at des Reaux are oare aerul că vorbeşte de Guer
aţ î loc de Roha, cîd povesteşte cu o văd tă ul
ţu re că doul de ^[îueeee str ga fratelu său :
ͣPoţ tra a c , a c u e Luvrul !" ş spuea, despre
cavalerul de Roha (petru că era f ul atural al du
celu de Clerot) : ͣEl, cel puţ este pr ţ !" S gu rul
lucru care a îh t î această coversaţ e este v că
a văzut că poveşt le absurde î legătură cu fer
ecătorul areduce oşte tor de Luxebourg găseau
crezare î acest salo, ca ş la caaraz lu Sa tLoup
Hotărît, era o ep de e care poate va dura ua do
a , dar care cupr dea pe toţ Sau reluat aceleaş
false poveşt ş l sau adăugat altele A îţeles că îl
saş pr c pesa de Luxebourg, avîd aerul că ş apără
epotul, fur za are ca săr atace
Ͷ Naveţ dreptate, luîdu apărarea, î spuse
doul de Guerates, aşa cu î spuea Sa tLoup
Iată, să lăsă la o parte pîă ş părerea rudelor oastre,
care e ua ă ! Vorb ţ cu serv tor lu de el, care
sît de fapt oae care e cuosc cel a b e Doa
a de Luxebourg dăduse pe cul său egru epotu
lu său Negrul s a îtors plîgîd : ͣMare duce bate
la e, eu u caal e, are duce rău, e îcîtător" Ş
pot vorb î cuoşt ţă de cauză, e u văr al Or ae
De altfel u pot spue de cîte or , î această seară,
a auz t cuv tele de văr ş vară Pe de o parte, do
ul de Guerates, aproape la f ecare ue care se
uostea, exclaa : ͣDar e u văr al Or ae !" cu aceeaş
bucur e cu care u o care sa p erdut îtro pădure,
c teşte la capătul a două săgeţ aşezate î ses cotra
r u pe o placă d catoare ş urate d e o c fră foarte
că î loetr : Belvedere Cas rPer er" ş ͣCro x
! u GradVeeur", ş îţelege pr aceasta că e pe druul
bu Pe de altă parte, aceste cuv te de văr'ş ver şoară
érau îtrebu ţate cu o teţ e cu totul alta (care r ăcea
a c excepţ e de abasadoarea uurc e , care ve se după
c ă Măc ată de ab ţ e odeă ş îz es trată
cu o reală tel geţă as latoare, ea îvăţa cu
aceeaş
531
uşur ţă stor a retrager celor Zece sau pervers
uea sexuală la păsăr N ar f fost cu put ţă să o
pr z cu vreo greşeală î legătură cu cele a recete
lucrăr gerae, f e că tratau %spre ecoo e pol t că,
despre ebu e, despre d fer tele fore ale oa e , sau
despre f lozof a lu Ep cur Era de alt ter o fee e
pr ejd oasă de ascultat, căc plut d ereu î eroare,
îţ desea drept fee foarte uşoare acelea de o v r
tute fără pr haă, te sfătu a să te păzăşt de u do
îsufleţ t de teţ le cele a corecte, ş stor sea
poveşt care parcă eşeau d tro carte, u d pr c a
ser oz tăţ , c a everos lulu lor
I această epocă era puţ pr tă Frecveta t p
de cîteva săptî fee cu totul străluc te, cu ducesa
de Guerates, dar îdeobşte răăsese, pr forţa lu
crur lor, î ce pr veşte fa l le foarte ob le, la şte
sp ţe obscure pe care Gueraţ u le a frecvetau
Ea ădăjdu a să a bă î totul aerul că e pr tă î lue,
c tîd cele a ar ue de oae puţ pr ţ care
erau pr ete e Nua decît, doul de Guerates,
crezîd că este vorba de oae care c ează adesea
"a el, treura vo os regăs duse pr tre cuoscuţ ş
scotea str gătul de ral ere : ͣDar e u văr al Or ae !
îl cuosc ca pe buzuarul eu Locu eşte î Vaeau
Maa lu era do şoara D'Uzes" Abasadoarea era
obl gată să ărtur sească cu căş scosese p lda d
rîdul uor a ale a c îcerca săş aprop e pr e
te de ace a a doulu de Guerates, ajugîdu l
pe acesta pe cale ocol tă : ͣŞt u prea b e ce vreţ să
spueţ Nu, u sît aceşt a, c şte ver de a lor"
Dar această frază de reflex arucată de b ata abasa
doare exp ra foarte repede Căc doul de Guerates,
dezaăg t, răspudea : ͣAtuc u văd la c e faceţ
aluz e" Abasadoarea u răspudea c, căc cu
oştea totdeaua ua ͣver " acelora care ar f tre
bu t, ş adesea aceşt ver c u se îrudeau Apo ,
deosebea d partea doulu de Guerates u flux
ou de : ͣDar e o ver şoară dea Or ae ", cuv te care
parcă îfăţ şau petru doul de Guerates, î f e
care d frazele sale, aceeaş ut l tate ca uele ep tete
. +
coode, petru poeţ lat , petru că le fur zau
u dact l sau u spodeu petru hexaetrele lor
Cel puţ exploz a : ͣDar e vara Or ae ", s a
părut foarte f resc apl cată pr c pese de Guerates,
care era îtradevăr rudă foarte aprop ată a ducese
Abasadoarea avea aerul că plăcea această pr
c pesă, î spuse î şoaptă : ͣE stup dă Ba u, u e atît
de fruoasă E o reputaţ e uzurpată De alt ter adă
ugă ea cu u aer î acelaş t p ch bzu t, resp gător,
ş hotărît, e foarte at pat că" Dar adesea
'îrud rea se ît dea ult a departe, doaa de
Guerates ăcîdu ş o dator e să spuă ͣ ătuşa
ea" uor persoae cu care u s ar f găs t vreu
străoş cou fără să e urcă cel puţ pîă la
Ludov c al XVlea, după cu or de cîte or , eoroc r le
t pulu făceau ca o l oară să se ăr te cu vreu
pr c pe dl căru al tre l ea străbu c se îsurase, ca
acela al doae de Guerates, cu o f că a lu
Louvo s ; ua d desfătăr le Aer cae era de a
putea spue, că de la pr a v z tă î casa
Gueraţ lor, ude de alt ter era a prost sau
a b e pr tă ş a b e sau a prost scărăată,
ͣătuşa ea" doae de Guerates care o lăsa să
spuă astfel, cu u surîs de aă Dar puţ î păsa
ce îsea ͣobîrş a" î och doulu de Guerates
sau a doulu de Beauserfeu l; î coversaţ le lor
avîd acest sub ect, u căuta decît o plăcere poet că
Fără şt re lor, o procurau aşa cu ar f făcut
plugar sau ar ar vor b d de cultură ş de flux,
real tăţ prea puţ zolate de e îş ş ca să poată
gusta î ele fruuseţea pe care h a sarc a să o
extrag persoal d ele
ͻ Ueor u ue î a tea a degrabă u fapt
deoseb t, o dată, decît o rasă Auz dul pe doul de
Guerates a t d că doul de Breaute era Cho
seul ş bu ca lu Lus ge, sa părut că văd, sub
căaşa baală cu astur s pl de perlă, sîgerîd î
ͻdouă globur de cr stal aceste auguste rel cve : a
doae de Prasl ş a dt celu de Berr ; altele erau
a voluptuoase, părul lug ş f al doae uall e
sau al doae de Sabra
.
Cîteodată u vedea ua o s plă rel cvă Ma
la curet decît soţ a lu cu faptele străoş lor lor, do
ul de Guerates avea a t r care dădeau cover
saţ e sale u aer fruos de locu ţă veche l ps tă de
adevărate capodopere, dar pl ă de tablour autet ce,
ed ocre ş a estuoase, al căror asablu are u aer
d st s Pr c pele d'Agr gete îtrebîd de ce pr c
pele de X, vorb d de ducele d'Auale, spusese ͣuch ul
eu'!, doul de Guerates răspuse : ͣPetru că'
fratele ae sale, ducele de W rteberg, s a îsurat
cu f ca lu Ludov cF l p" Atuc a coteplat o
îtreagă raclă, aseeea acelora pe care le p ctase Car
pacc o sau Mel g, de la pr ul copart et î care
pr c pesa apărea la uta fratelu e , ducele d'Orleas,
îbrăcată îtro roch e s plă de grăd ă ca săş arate
proasta d spoz ţ e căş văzuse resp ş abasador care
se duseseră să ceară petru ea îa pr c pelu de S ra
cuza, pîă la ult ul ude toca aşte u f u, pe du
cele de W rteberg (propr ul uch al pr c pelu cu
care c ase), î acel castel Fatez a, uul d acele
locur tot atît de ar stocrat ce ca uele fa l : ş ele
văd adăugîdul se, dea lugul ue geeraţ , a
ult de o persoal tate stor că ; î acesta, cu deoseb re,
tră esc laolaltă a t r le argrave de Bayreuth, ale
cele lalte pr c pese puţ ca capr c oasă (sora ducelu
d'Orleas) căre a se spuea că uele castelulu so
ţulu e plăcea, ale regelu Bavar e , ş î sfîrş t ale
pr c pelu X, a căru adresă, la care îl rugase pe du
cele de Guerates să scr e, toca era î oetul
de faţă, căc îl oşte se ş Ͷ1 îch r a ua î t pul
reprezetaţ lor operelor, lu Wager, pr c pelu ' de P

l gac, alt ͣcapr c os" ferecător Cîd doul de Guer
ates, ca să expl ce cu se îrudeşte cu doaa
d'Arpajo, era obl gat să se îtoarcă atît de departe ş
atît de s plu, cu ajutorul laţulu ş al î lor îpre
uate a tre sau c c bu c , la Mar e Lou se sau la
Colbert, era acelaş lucru î toate aceste cazur , u are
eve et stor c u apărea î treacăt decît ascat, de
aturat, restrîs, î uele ue propr etăţ , î
preu
. *
ele ue fee alese ca atare petru că e epoata Iu
Ludov cF l p ş a Mar e Ael e, cos deraţ u ca rege
ş reg ă a Fraţe , c ua î ăsura î care, î ca
l tate de bu c , au lăsat vreo" oşte re (Se vede d
alte ot ve, îtfu d cţ oar al opere lu Balzac, î
care persoajele cele a lustre f gurează ua î le
gătur le lor cu că Napoleo ocupă u
loc cu ult a eîseat decît Rast gac ş asta ua
petru că a stat de vorbă cu do şoarele de C qCyg
e) Astfel ar stocraţ a, î costrucţ a e greoa e, cu
puţ e fereşt , lăsîd să tre puţ ă lu ă, văd d
aceeaş l psă de avît, dar ş aceeaş putere, as vă ş
orb tă ca arh tectura roaă, cupr de toată stor a, o
îpreju eşte cu u z d, î dă îfăţ şare tr stă
Astfel spaţ le eor e ele se acopereau puţ cîte
puţ cu ue care, rîdu du se î ea, potr v duse ue
le cu altele, ţesîd ître ele legătur d ce î ce a '
ueroase, tau acele opere de artă ter ate î care
c o uaţă u este zolată, î care f ecare parte pr
eşte, rîd pe rîd, de la altele, raţ uea de a f , aşa
cu leo pue pe a e
Cu uele doulu de Luxebo rg reve se î
d scuţ e, abasadoarea uurc e povest că bu cul t e
re fee (acela care avea avere esă prove tă d
fă ă ş paste fă oase), v tîdu l pe doul de Lu
xebourg la prîz, acesta refuzase, puîd să se scr e
×
pe pl c ͣDoulu de X, orar", la care bu cul răspu
sese : ͣSît, cu atît a dezădăjdu t că aţ putut ve ,
scupe pr etee, cu cît aş f putut bucura de duea
oastră î t tate, căc , era î c co tet, la asă ar f
luat parte ua orarul, f ul său ş dueavoastră ]
Această poveste u ua că era od oasă, căc cuoş
tea pos b l tatea' orală ca scupul eu do vo
Nassau să f scr s bu culu soţ e sale (pe care de alt
ter şt a că avea săl oşteească), spuîdu ͣorar",
dar a ales stup d tatea ţîşea îcă de la pr ele cu
v te, cal f cat vul de orar f d pus văd t ca să a
tească t tlul fabule de La Fota e Dar î foburgul
1
Aluz e Ia fabula : u £
( . .
Sa tGera doeşte aseeea egh ob e cîd reaua
vo ţă o agravează, îcît f ecare găsea că este b e z s
ş că bu cul, despre care toată luea spuea cu toată
cov gerea că este u o rearcab l, văd se a ult
duh decît g erele său Ducele de Chtellerault vru să
prof te de acest pr lej ca să povestească aceea pe
care o auz se la cafeea : ͣuoată luea se culca", dar
îc la pr ele cuv te ş după ce povest se preteţ a
doulu de Luxebourg ca doul de Guerates să
se r d ce î faţa soţ e sale, ducesa îl opr ş protestă :
ͣNu, e foarte r d col, dar totuş u î aseeea
ăsură '" Era adîc cov s că toate poveşt le î
legătură cu doul de Luxebou rg erau deopotr vă
false ş or de eîte or ă vo afla î prezeţa uu a d
actor ' sau artor , vo auz aceleaş dez ţ r Ma
îtrebat totuş dacă aceea a doae de Guerates
se datora gr je de adevăr sau aorulu propr u î
or ce caz, aceasta d ură cedă î faţa rele vo ţ ,
căc adăugă rîzîd : ͣDe alt ter , a îtîp at ş eu
cul eu eajus, căc a v tat la cea , dor d să o
cuosc pe area ducesă de Luxebourg, aşa a avut el
buul gust să o uească pe soţ a lu , scr du ătuşe
sale Ia tras s regretele ele ş a adăugat : ͣI ce
pr veşte «area ducesă de Luxebourg», ître
gh l ele, spue că dacă v e să ă v z teze, sît
acasă î f ecare jo , după orele 5 A îtîp at ch ar al
do lea eajus F d la Luxeburg, a telefoat să
v ă să vorbească la aparat Alteţasa se ducea să
prîzească, prîz se,*au trecut două ore fără rezultat ş
a folos t de alt jloc : «Vreţ să spueţ cotelu
de Nassau să v ă să vorbească ?» Adîc j g t, a ve t
î grabă ua decît uoată luea rîse de povest rea
ducese ş de altele aseăătoare, ad că, sît cov s, de
şte c u , căc a îtîl t c odată o a
tel get, ja bu, a f ş , ca să scurtă vorba a
ferecător decît acest LuxeburgNassau Urarea
vă va arăta că a avut dreptate urebu e să
recuosc că pr tre toate aceste ͣîţepătur ", doaa
de Guerates avu totuş o frază drăguţă
. /
$ Na fost totdeaua astfel, spuse ea, îa te de
a_ş f p erdut ţ le, îa te de a f ca oul d cărţ
ca recrede că a ajus rege, u era prost, ş ch ar î
pr ele t pur ale logode sale vorbea de ea îtr u
ch p atît de s pat c, ca de o fer c re eaşteptată ͣE"
u adevărat bas, va trebu să fac trarea î Luxe
burg îtro caleaşca de «feer e»", spuea uch ul său
d'Oressa care răspuse, căc şt ţ că Luxeburgul u
e are : ͣO trăsură de feer e, ă te că a putea
tra ueaş sfătu a degrabă să e o trăsură trasă de
capre" Nu ua că Nassau u s a supărat, dar a fost
cel d tî care e a povest t cuvîtul de sp r t ş a făcut
are haz de el
$ Oressa e pl de duh, are de la c e să l f
oşte t, aa lu e Motjeu N u prea o duce b e cu
săătatea, b etul Oressa
Acest ue avu darul să puă capăt răutăţ lor sear
bede care sar f depăat la f t Îtr adevăr, doul
de Guerates expl că cu că străbu ca , doulu
d'Oressa era sora Măr e de Cast l a Motjeu, soţ a lu
u oleo de Lorrea ş , pr urare, ătuşa Or aeL
Astfel îcît coversaţ a se îvîrt d ou î jurul ge
ealog e î t p ce bec la abasadoare a uurc e
î şopt la ureche : ͣAveţ aerul că sîteţ foarte b e
văzut de ducele de Guerates, fer ţ vă", ş cu a
cerut expl caţ : ͣVreau să spu, veţ îţelege ch ar dacă
ă expr pe ocol te, că e u bărbat căru a s ar putea
îcred ţa fără pr ejd e f ca, dar u ş f ul tău" Or ,
dacă d potr vă, u bărbat a ub t cu pas ue ş exclus v
fee le, acesta este cu s guraţă ducele de Guerates
Dar eroarea, lucrul cotrar adevărulu crezut cu a v
tate, erau petru abasadoare u so de ed u v tal î
afara căru a u se putea şca ͣFratele său Mee care
uî e de alt ter , d alte ot ve (o saluta), foarte
at pat c, e foarte îh t d pr c a ob ce ur lor duce
a Aş şder ş ătuşa lor V llepar s s Ah ! o ador
Iată o fee e sfîtă, t pul adevărat al cucoaelor ar
de od oară Nu e ua v rtutea perso f cată, c d s
creţ a îsăş Ea î a spue îcă : «Doule», aba
×
. ö
sadorulu Norpo s pe care l vede î f ecare z ş care
f e vorba ître o , a lăsat o foarte, buă a t re fo
'uurc a"
N c a răspus abasadoare , ca să pot auz ge
ealog le Nu toate erau portate Se îtîplă ch ar
că, î cursul coversaţ e , ua d îrud r le eaşteptată
pe care o afla d gura doulu de Guerates, era
o ezal aţă, dar u l ps tă de farec, căc , u d sub
oarh a d ul e, pe ducele de Guerates ş pe du
cele de Fezesac cu două f ce îeîtătoare ale uu
lustru av gator, ea dădea astfel celor două ducese p
catul eprevăzut al ue graţ exot ce burgheze, lu
ͻdov cof l po d aă Sau u Norpo s ce se căsător se sub
Ludov c al XVlea cu f ca ducelu de Morteart, al căru
t tlu lustru zbea d depărtarea aceste epoc , î
uele lu Norpo s pe carel găsea şters ş l putea
crede recet, ş c zela adîc î el fruuseţea ue e
dal , î aceste cazur , u ua uele cel a puţ
cuoscut beef c a de această aprop ere : celălalt, care
ajusese baal de atîta străluc re, ău ea ş a ult'
sub această îfăţ şare ouă ş a obscură, după cu pr
tre portretele uu color st, cel a surpr zător este ade
sea uul făcut ua î egru Mob l tatea ouă cu care
se păreau îzestrate aceste ue, adăugîduse altora
de care leaş f crezut atît de departe, u se datora u
a goraţe ele ; u efectuaseră şcăr le pe care le
făceau acu î tea ea, cu a are greutate,
î acele t p ur cîd u t tlu, legat to td eau a d e
o oş e, o ura d tr o fa l e îtralta, astfel îcît
de p ldă, î fruoasa costrucţ e feudală care e t tlul
de duce de Neours sau de duce de Chevreuse, putea
descoper rîd pe rîd, îghesu ţ , ca î locu ţa 'pr
toare a uu Berard l'Her te, u Gu se, u pr c pe
de Savo a, u Orleas, u Luyes U eor , a ulţ
stăru au î copet ţ ue petru aceeaş găoace : petru
pr c patul Orage fa l a regală d Ţăr ledeJos ş
do de Ma llyNesle, petru ducatul de Brabat, ba
roul de Charlus ş fa l a regală belg aă, ş atîţ a alţ
petru t tlul de pr c pe de Neapole, de Para, de duce
. ,
de Regg o Ueor , d potr vă, găoacea era de atît t p
elocu tă de propr etar care ur seră de ultă vre
e, îcît u dăduse c odată seaa că cutare
ue de cas tel ar f putut f î tr u t p de f apt
foarte puţ depărtat, u ue de fa l e Astfel, cu
doul de Guerates răspudea ue îtrebăr a do
ulu de Motserfeu l : ͣNu, vara ea era o regal stă
îfocată, era f ca ducelu de Fetere, care a jucat u
oarecare rol î răscoala Choua lor" ½ văzîd că acest
ue Fetere care de la şederea ea la Balbec era
petru e u ue de castel, ajusese ceea ce u
crezuse' c odată că ar putea f , u ue de fa l e,
a îcercat aceeaş u re ca îtr o feer e, ude
turlele ş peroul se îsufleţesc ş se trasforă î şte
persoaje, î acest îţeles se poate spue eă stor a,
ch ar ua cea geealog că, îsufleţeşte p etrele vech
î soc etatea par z aă au fost bărbaţ care au jucat u rol
tot atît de covîrş tor, ca ducele de Guerates sau
ducele de la ureo lle, care' au fost căutaţ petru
elegaţa sau petru sp r tul lor, e îş ş f d de o
fa l e tot atît de lustră Dar az sît daţ u tăr ,
petru că, cu au avut uraş , uele lor pe care
ul a auz c odată, suă ca uul ecuoscut ; cel
ult, u ue de ob ect, sub care u e a dă î gîd
să descoper ue de oae , suprav eţu eşte î
vreu castel, îtru sat îdepărtat îtrua d z lele
v toare, cîd călătorul care se va opr î fudul
Bourgoge î cătuul Charlus ca să v z teze b ser ca,
dacă u e destul de stud os sau va f prea grăb t ca să
cerceteze p etrele fuerare, va gora că uele
Charlus a aparţ ut uu bărbat care era deo seaă
cu ce a ar Acest gîd a adus a te că trebu e
să plec ş , î t p cel asculta pe doul de
Guerates vorb d geealog e, se aprop a ora cîd
avea îtîl re cu fratele său C e şt e, î spuea
a departe, dacă u cuva îtro z îsuş Guerates
u va părea altceva decît u ue de lo c, exceptîd
arheolog care se vor opr d îtîplare la
1
Răsculaţ d Vedeea ş Breta a î t pul revoluţ e
fra' ceze (1789)
539
Cobray ş care vor avea răbdarea î faţa v tral ulu
lu G lbertcelRău să asculte vorbele uraşulu l U
uheodore sau să c tească gh dul #|
t p cît u ue are u sa st s, păstrează î pl ă
lu ă pe ce cel poartă ; ş , fără îdo ală, acesta era
î parte teresul pe carel oferea och lor e celebr
tatea aces tor fa l , pe care, por d de as tăz , le
poţ urăr îtorcîdu te treaptă cu treaptă pîă d
colo de veacul al XlVlea ş să găseşt eor le ş scr
sor le tuturor ascedeţ lor doulu de Charlus, a
pr c pelu d'Agr gete, a pr c pese de Para, îtru
trecut î care u îtuer c de epătrus ar acoper or
g le ue fa l burgheze, ş î care, sub protecţ a lu
oasă ş retrospect vă a uu ue, deoseb or g ea
ş stăru ţa uor caracter st c ervoase, a uor au te
v c , a eorîdu el cută ror sau cutăror Guerates
Seăîd aproape patolog c cu ce de az , e trezesc d
veac î veac teresul alarat al corespodeţ lor lor,
f e că sît ater or pr c pese Palat e sau doae de
Mottev lle, sau poster or pr c pelu de L ge
De alt ter , cur oz tatea ea stor că era slabă
î coparaţ e cu plăcerea estet că Nuele c tate aveau
drept rezu,ltat să dez careze v taţ ducese pe care
asca lor de care ş de l psa de tel geţă, coue, î
sch base î oae oarecare, astfel îcît de fapt e
r se pe rogoj a vest bululu , u î pragul, cu cre
zuse c la capătul lu ferecătoare al uelor î
suş pr c pele d'Agr gete, îdată ce auz se că aa
lu era Daas, străepoăta ducelu de Modee fu el berat
ca de u tovarăş ch c estab l de faţa ş de cuv tele
care te îp ed cau săl recuoşt , ş avea să alcătu ască
ću fa l le Daas ş Modee, care ş ele erau ua
şte t tlur , cob aţ e espus a seducătoare F e
care ue deplasat de atracţ a altu a cu care u bă
u se vreo af tate, părăsea locul uab l pe carel
©cupa î tea ea, î care ob şu ţa îl îtuecase, ş
ducîduse să ajugă pe Mortearţ , pe Stuarţ sau pe
Bourbo , desea cu e şte raur de efectul cel a
g gaş ş de u color t scl p tor îsuş uele Guer
ates pr ea de la uele fruoase st se ş
apr se
.*)
cu atît a ultă îfocare, de care afla acu că este
legat, o deter are ouă, pur poet că Putea cel
ult s ă o văd la capătul f ecăre uflătur a tulp e
seeţe cu îflorea î vreo f gură de rege îţelept
sau de pr c pesă lustră, ´ ca tatăl lu Her c al IVlea
sau ducesa de Loguev lle Dar cu aceste feţe, î
acest îţeles deoseb te de acelea ale usaf r lor, u
erau îgroşate î och e de c o zgură de exper eţă
ater ală sau de ed ocr tate odeă, ele stăru au î
fruosul lor dese ş î reflexele sch bătoare,
oogee cu aceste ue, care, la tervale regulate,
f ecare de o culoare oseb tă, se despr deau d
arborele geealog c al Gueraţ lor ş u turburau cu
c o substaţă stră ă sau opacă, ugur trasluc z ,
alterîd ş ut color , oare îfloreau de o parte ş de
alta a arborelu de st clă, aşa cu îfloreau pe v tral le
vech d Jesse străoş lu Cr stos
Vo se să ă retrag î a ulte rîdur ş a
ult decît petru or ce alt ot v, d pr c a eîse
ătaţ pe care prezeţa ea o puea aceste îtru r ,
totuş ua d acelea pe care o îch pu se ultă
vree atît de fruoasă ş care fără îdo ală aşa ar f
fost, dacă ar f avut artor st gher tor Plecarea
ea a,vea să îgădu e cel puţ v taţ lor, o dată ce
profaul u va a f acolo, să se cost tu ască, î sfîr
ş t, î co tet secret Puteau să celebreze sterele pe
' tru a căror sărbător re se îtru seră, căc de buă sea
ă u se aduaseră ca să vorbească de Fratz Hals sau
de zgîrce e ş ca să d scute aseeea sub ecte î ace
laş ch p ca burghez Vorbeau ua cur , fără
îdo ală petru că era de faţă, ş avea reuşcăr ,
văzîd toate aceste fee fruoase despărţ te, îp e
d cate, pr prezeţa ea, să ducă, î cel a preţ os
d tre saloae, v aţa ster oasă a foburgulu Sa tGer
ra Dar doul ş doaa de Guerates îp geau
sacr f c ul atît de departe îcît ă reţ eau, vrîd să
arîe plecarea pe care vo a s o efectuez î f ecare
cl pă Lucru ş a c udat îcă, ulte d doaele
care
c
ve seră grăb te, îcîtate, îpodob te, costelate
u g uvaerur ca să as ste, d v a ea, ua la o
51
petrecere care u se deosebea a ult de cele ce se
dădeau ş î altă parte decît î foburgul Sa tGera
după cu u te s ţ la Balbec îtru oraş care se de
osebeşte de ceea ce och oştr sît ob şu ţ să vadă
Ͷ a ulte d aceste doae u sau retras decep
ţ oate, cu de fapt ar f trebu t să f e, c ulţu duj
cu îsufleţ re doae de Guerates petru seara
uată pe care o petrecuseră, ca ş c u î celelalte
la acelea la care u lua parte, u s ar f petre
cut altceva
Să f e oare adevărat că d pr c a uor aseeea
ese toată luea asta se gătea ş refuza să
pr ească pe burghez î saloaele lor atît de îch se,
de dragul uor ospăţur ca acestea ? La fel cu acesta
dacă aş f fost abset ? A avut o cl pă această
bău ală, dar ea era prea absurdă S gur buul s ţ
î îgădu a să o Îlătur Ş , la ura ure , dacă aş f
ad so, ce ar f răas d uele de Guerates,
atît de degradat de la Cobray ?
De alt ter , aceste feteflor erau îtro ăsură
c udată uşor de ulţu t de altă persoaă, sau
dor ce să o ulţuească, f dcă a ulte cărora le
adresase, toată seara, ua două sau tre cuv te a
căror stup d tate a făcut să roşesc, îa te dea
părăs saloul 've ră să spuă, aţ t d asupră
och lor fruoş ş îgî etor , î t p ceş potr veau
gh rladele de orh dee care le îcojurau p eptul, ce
plăcere tesă îcercaseră cuoseîdu ă, ş să
vorbească Ͷ aluz e îvălu tă la o v taţ e la c ă Ͷ
de dor ţa de ͣa pue ceva la cale", după ce se vor f
îţeles cu ´doaa de Guerates
N c ua d aceste doaeflor u plecă îa tea
pr c pese de Para Prezeţa aceste a Ͷ u e îgă
du t să plec îa tea ue alteţe Ͷ era Uul d acele
ot ve pe care u le gh c se, petru care ducesa stă
ru se atît de ult ca să răî îdată ce doaa de
Para se r d că, toată luea răsuflă uşurată uoate
^doaele îgeuch d î faţa pr c pese care le r
d că, pr ră d parte o sărutare ş ca o b ecuvî
tare pe care ar f cerut o î geuch , îgădu ţa să ş :
.*+
ceară atoul ş săş chee slug le Astfel îcît î fa
ţa uş se auz parcă o, rec tare str gată de ue ar
j stor a Fraţe Pr c pesa de Para î terz se
doae de Guerates să coboare ca să o îsoţească
pîă î vest bul, de teaă să u răcească ş ducele a
dăugase : ͣHa de, Or ae, de vree ce doaa îgădu
e, aduţ a te ce ţ a spus doctorul"
Ͷ Cred că pr c pesa de Para a fost u
să c eze cu dueavoastră Cuoştea
forula Ducele străbătuse tot saloul ca să o
rostească î! faţa ea, cu u aer îdator tor ş
pătrus, ca ş cu ar f re s o d ploă sau ar
f ofer t pr ăj tur Ş a s ţ t, după plăcerea pe care
parcă o îcerca î această cl pă, ş care dădea petru
oet o expres e atît de blîdă feţe sale, că geul
de ateţ pe care aceasta o îfăţ şa î och să era
d tre acelea de care se va ach ta pîă la sfîrş tul v eţ
sale, ca de fucţ le oor f ce ş uşor de îdepl t pe
care le păstrez ch ar cîd eşt raol t
î cl pa î care era să plec, doaa de ooare a
pr c pese se îtoarse î salo, căc u tase să a garoa
fele uate aduse de la Guerates , pe care
ducesa: le dăduse doae de Para Doaa de
ooare era destul de îbujorată, s ţea că fusese
bruftu tă 1, căc pr c pesa atît de buă cu toată luea,
u putea sş îfrîeze erăbdarea î faţa egh ob e
îsoţ toare sale De aceea, aceasta goea îtru
suflet ducîd garoafe le, dar ca să ş păstreze aerul
dez volt ş v o , î arucă trecîd pe lîgă e :
ͣPr c pesa găseşte c a îtîrz at, ar vrea să f pleca
ş sa a bă î acelaş t p ş garoafele Doae! u
sît opăsăr că, u pot f î acelaş t p î a ulte
locur "
D păcate, ot vul de a u te r d ca îa tea ueî

alteţe u era s gurul N a putut pleca îdată, căc
â stăru a uul : petru că luxul vest t ecuoscut
Courvo s er lor, cu care Gueraţ , opuleţ sau pe
Juătate ru jaţ , se pr cepeau de ue să ş
Pr ete să se bucure de el, u era ua u lux a
ter al, c , cu îl exper etase adesea _cu Robert de
"Sa tLoup, ş u lux de cuv te plăcute, de fapte dră
guţe, o îtreagă elegaţă verbală, al etată de e ade
vărată bogăţ e lăutr că ; dar cu, î trîdăv a o
deă, această bogăţ e răîe fără îtrebu ţare, ea
se !revarsă ueor , caută u der vat v îtr u so de
efuz ue fugară, cu atît a el şt toare, ş care ar f
putut să te facă să crez d partea doae de
Guerates că e afecţ ue Ea o îcerca de alt ter
î cl pa î care o lăsa să se reverse,căc găsea atuc , î
soc etatea pr eteulu sau a pr etee î tovărăş a
căru a se afla, u so de beţ e, c de cu sezuală,
aseăătoare cu aceea pe care uz ca o pr leju eşte
uora; se îtîpla să despr dă o floare d
corsajul e , u edal o ş să le dea cu va cu care ar
f vrut să prelugească seara, î t p ce s ţea cu
elacol e că aseeea prelug re ar f putut duce la
altceva decît la o sea, de d scuţ ut le î care
c ar f trat d plă cerea ervoasă a eoţ e
trecătoare, aseăătoare pr elor căldur de
pr ăvară pr pres a de oboseală ş de tr steţe pe
care le lasă Iar pr eteu l u trebu a să se lase prea
ult îşelat de făgădu el le, a îbătătoare decît
or care pe care le auz se, rost te de aces te fee care,
petru că îcearcă cu atîta tăr e g gă ş a ue cl pe,
fac d ea, cu o g găş e, o obleţe gorată de făptur le
orale, o capodoperă îdu oşătoare ͻde graţ e ş de
buătate, ş u a au c de dat d «ele îsele după
sos rea alte cl pe Afecţ uea lor u ´suprav eţu eşte
exaltăr care o d ctează ; ş f eţea de sp r t care le
făcuse să gh cească toate lucrur le pe care dorea să le
auz ş săţ f e spuse, le va îgădu tot atît de b e,
peste cîteva z le, să ses zeze r d colul tău ş să se
auze de el cu alţ v z tator cu care ele vor f pe
cale să guste uul d acele ͣoete uz cale", atît
de scurte
î vest bul ude a cerut lache lor şoşo e pe
care pusese d prevedere, ca să ă apăr de zăpa
´ da d care căzuse cîţ va fulg care se trasforaseră
repede î oro , fără să dau seaa că lucrul u este
elegat, a îcercat, d surîsul d spre ţu tor al tutu
ror, o ruş e careş at se gradul cel a îalt cîd art
.**
văzut că doaa de Para u plecase îcă ş ă vedea
îcălţîdu şoşo aer ca Pr c pesa se îdrep
tă spre e : ͣOh ? ce dee buă, exclaă ea, ce prac
t c sît ! Iată u o tel get, doaă, ar trebu să
e cupără ş o ", spuse ea doae de ooare, î
t p ce ro a lache lor se trasfora î respect, ar
v taţ se grăbeau î jurul eu ca să se tereseze
ude putuse găs aceste u ͣGraţ e^ lor, u tre
bu e să vă teeţ , ch ar dacă ar ge d ou ş aţ
avea de făcut druur lug : cu e u a s ţ aspr
ea aot pulu ", î spuse pr c pesa
$ Oh ! d acest puct de vedere alteţa voastră re
gală poate f s gură, îtrerupse doaa de ooare cu
u aer f , u va a ge
$ Ce şt ţ dueavoastră, doaă, îtrebă aspru
exceleta pr c pesă de Para, căc ua prost a
doae e de ooare reuşea so supere
$ Pot so af r alteţe voastre, u va a putea să
gă, e ater alete cu eput ţă
$ Ş de ce, ă rog ?
$ Nu a poate ge, s au făcut cele de cuv ţă :
sa arucat s"are !
Na va doaă u ş dădu seaa de î a pr c
pese ş de vesel a celorlalţ căc , î loc să tacă, î spu
se cu u surîs pol t cos, fără să ţ ă seaa de tăgădu
r le ele î legătură cu a ralul de Jur e de la Gra
v ere ; ͣDe alt ter are c o portaţă, doul
trebu e să f e ob şu t cu apa Aşch a u cade
departe de po"
După ce o îsoţ se pe pr c pesă, doul de Guer
ates î spuse luîdu pardes ul : ͣVă vo ajuta
ca să traţ î zdreaţă dueavoastră" N c u a
surîdea îtrebu ţîd expres e, căc cele a vulgare
deve seră ar stocrat ce toca d pr c a s pl c tăţ
exagerate a Gueraţ lor
O exaltare ducîd ua la elacol e, petru că
este art f c ală, e toca ceea ce a îcercat, deş î
cu totul altfel decît doaa de Guerates, după
ce a eş t de la ea, î trăsura care avea să ă ducă
la doul de Charlus Pute să e lăsă î seaa
ue
35 Ͷ .*.
Guerates
a sau alte a d cele două puter , după alegerea oas
tră, ua zvorăşte d o îş e, purcede d pre
s le oastre adîc , cealaltă e v e d afară Cea d
tî e îsoţ tă î ch p f resc de o bucur e, aceea pe care
o degajă v aţa creator lor Celălalt curet, cel ce îcear
că să troducă î o şcarea care frăîtă
persoaele d afară, u e îsoţ t de plăcere ; dar
pute să adăugă ua, pr r coşar e, îtro beţ e
atît de art f c ală îcît se trasforă repede î
pl ct seală, î tr steţe, de ude faţa atît de îtuecată
a atîtor ode ş átîtea stăr ervoase pot erge
pîă la s uc dere Dar î trăsura care ă ducea la
doul de Charlus era pradă acestu deal do lea fel
de exaltare, foarte deose b tă de aceea pr c u tă de o
pres e persoală, ca aceea pe care o îcercase î
altă trăsură, od oară la Cobray î car ola doctorulu
Percep ed, d care ar văzut deseîduse î aurg
clopot ţele d Mart v lle, îtro z la Balbec, î
caleaşca doae de V llepar s s, îcercîd să
desluşească re sceţa pe care o oferea o alee
de copac Dar î aceasta dea tre a trăsură, avea î
faţa och lor ţ coversaţ le care se păruseră atît
de pl ct s toare la c a doae de Guerates, de p ldă
poveşt le pr c pelu Vo despre îpăratul Gera e ,
geeralul Botha ş arata egleză Le strecurase î
stereoscopul lăutr c pr care, îdată ce u a
sîte o îş e, îdată ce îzestraţ cu u suflet
ode, u a vre să pr v aţa oastră decît de
la alţ , cofer oarecare străluc re celor ce au spus,
celor ce au făcut Mă ua, ca u o beat b e
d spus faţă de chelerul care l a serv t, de fer c rea pe
care o îcerca, e adevărat, î cl pa aceea, de a f
c at cu c eva carel cuoştea atît de b e pe W lhel
al IIlea ş povest se despre el, pe c stea ea, aecdote
foarte sp r tuale Aducîdu a te o dată cu
accetul gera al pr c pelu , de povestea cu ge
eralul Botha, rîdea tare, ca ş cu acest rîs, asee
ea uor aplauze care sporesc ad raţ a lăutr că, era
ecesar aceste povest r ca să af re co cul î do
sul let lelor, ch ar acele părer ale doae de Guer
.*/
ates care se păruseră prosteşt (de p ldă aceea
despre Fratz Hals pe care ar f trebu t să l vez d tr
u trava ), dobîdeau o v aţă, o adîc e extraor
d are Ş trebu e să spu că dacă această exaltare s a
r s p t reped J : $ u era pe deatregul a t tă Du
pă cu îhtro z pute f fer c ţ să cuoaşte persoa
a pe care o d spreţu a cel a ult, petru că e
pr eteă cu fata pe care o ub , căre a e poate pre
zeta ş e oferă astfel ut l tate ş plăcere, lucrur de
care a f crezuto pe vec l ps tă, u e cuvît după
cu u e relaţ ue de care să u poţ f s gur că ve
trage vreodată folos Ceea ce spusese doaa de
Guerates despre tablour le care ar f teresate de
văzut ch ar d tru trava era fals, dar coţ ea o
parte de adevăr care a fost a tîrz u de preţ
De aseeea, versur le lu V ctor Hugo pe care
le c tase, trebu e să ărtur sesc că erau d tro epocă
ater oară acele a î care ajusese a ult decît u
o ou, cîd a făcut să apară î evoluţ e o s pec e l te
rară îcă ecuoscută, îzestrată cu orgae a co
plexe, î aceste d ţ poee, V ctor Hugo, cugetă î
că, î «loc să se ulţuească, ca atura, să dea de gî
d t Expr a atuc ͣcugetăr " sub fora cea a d
rectă, aproape î îţelesul pe care ducele îl dădea cu
vîtulu , cîd, găs d că e prea deodat ş supărător
ca v taţ ar lor sale petrecer de la Guerates săş
copleteze seătura lor, pe albuul castelulu , cu o
reflecţ e f lozof copoet că, vestea pe o ve ţ pe u
to rugător : ͣNuele dueavoastră, scupul eu,
dar fără cugetare !" Dar aceste ͣcugetăr " ale lu V c
tor Hugo (aproape tot atît de absete î (
ca ş ͣar le", ͣelod le" î a era a două
wager aă) î plăceau doae de Guerates î pr
ul Hugo Dar u fără oarecare dreptate Ele erau eo
ţ oate ş î jurul lor, fără ca fora să f avut îcă
adîc ea la care avea să ajugă doar a tîrz u, re
vărsarea de cuv te ueroase ş de r e art culate cu
bogăţ e le făceau eas lab le acelo r versur care se
pot descoper de p ldă la u Core lle, ş î care u
roat s ter tet, reţ ut, ş care e
eoţ oează
57
cu atît a ult, a pătrus totuş pîă la zvoarele
f z ce ale v eţ , a od f cat orga sul coşt et ş
gee'ral zab l î care se adăposteşte deea De aceea,
greş se rg duă ua la ult ele culeger de
poez ale lu Hugo F reşte că ua o parte foarte
că d cele d tî îpodobea coversaţ a doae de
Guerates Dar toca c t d astfel u vers zolat î
îzeceşt puterea de atracţ e Acelea care traseră sau
re traseră î eor a ea la această c ă, aget
zau la rîdul lor, atrăgeau spre ele cu aseeea tăr e
versur le î jlocul cărora aveau ͣ ob ce ul să f e cu
pr se, îcît î le ele electr zate au putut rez sta
a ult de patruzec ş opt de ore forţe care le co
ducea spre voluul î care erau legate x £
( A blesteat pe lacheul Fraţo
se că dăru se păîtulu său atal exeplarul eu
d ş la tr s fără să p erd
o cl pă să cupere altul A rec t t aceste volue d
scoarţă î scoarţă ş a aflat l şte decît cîd a
găs t deodată, aşteptîduă î lu a î care le cu
fudase, versur le pe care le c tase doaa de Gu
erates D aceste ot ve, d scuţ le cu ducesa seă
au cu acele cuoşt ţe pe care le scoţ d b bl oteca
uu castel, îvech tă, ecopletă, capab lă dea for
a o tel geţă, l ps tă aproape de tot ce e place, dar
ofer due ueor vreo foraţ e c udată,ch ar c ta
rea ue pag fruoase pe care o cuoştea ş de
care î ură sîte fer c ţ să e a t că dato
r cuoaşterea ue uate case se orale Găs d
prefaţa lu Balzac la sau scr sor le ed te
ale lu Joubert, sîte atuc îdeaţ să exageră
preţul v eţ pe care a dus o acol® ş a căre fr vol
tate stearpă o u tă graţ e aceste îtîplăr fer c te
pr leju tă de o seară
D acest puct de vedere, dacă această lue a
putut, d pr ul oet, să răspudă la ceea ce aş
tepta ag aţ a ea ş trebu a pr urare să ă z
bească a îtî pr ceea ce avea cou cu toate lu
le a de grabă decît pr ceea ce o deosebea de
ele,
58
ea sa destă u t totuş , puţ cîte puţ , ca foarte
d fer tă Mar se or sît aproape s gur oae de
îa care îveţ tot atît ca de Ia ţăra ; coversaţ le lor
se îpodobesc cu tot ce pr veşte păîtul, locu ţele
aşa cu erau locu te altă dată, vech le ob ce ur , tot ce
luea baulu gorează adîc Presupuîd că ar sto
cratul cel a oderat pr ăzu ţele sale a sfîrş t pr
aş ajuge epoca î care tră eşte, aa lu , uch să ,
ătuş le sale îl pu î legă tură, cîd îş aduce a te
de cop lăr a lu , cu tot ce putea f o v aţă astăz aproa
pe ecuoscută I oda a ortuară a uu ort de az ,
doaa de Guerates ar f făcut observaţ , dar
ar f ses zat îdată toate îcălcăr le aduse ob ce ur lor Era
j g tă văzîd la îorîtăr cu fee le se aes
tecau cu bărbaţ , cîtă vree o au tă cereo e tre
bu e să f e celebrată petru fee Iar î ce pr veşte
baldach ul despre care Bloch ar f crezut de buă sea
ă că îtrebu ţarea lu este rezervată î orrîtăr
lor, d pr c a pagl c lor lu despre care 'se vorbeşte
î dăr le de seaă, doul de Guerates putea sş
aducă a te de pe t pul cîd era îcă cop l că l vă
zuse la căsător a doulu de Ma llyNesle t p ce
Sa tLoup vîduse preţ osul său ͣarbore geealog c",
şte vech portrete ale fa l e de Bou llo, scr sor le
lu Ludov c al XlIIIea, ca să cupere tablour de Car
r ere ş ob le î st l oder, doul ş doaa de
Guerates, îp ş de u set et î care dragostea
arzătoare de artă juca poate u rol a eîseat ş
care lăsa pe e îş ş a ed ocr , păstrară ob lele
lor uate de Boule, care ofereau, u asablu alt
´ 'urr seducător petru u art st U scr tor ar f fost
1
, acelaş ch p îcîtat de coversaţ a lor, care ar f
fost petru el Ͷ căc flăîdul are evo e de alt
f ă'd Ͷ u d cţ oar v u al tuturor acestor expres
care se u tă pe z ce trece : cravata ͣ la Sa tJoseph",
cop îch aţ albăstru ul etc, ş pe care u le a gă
seşt decît la ce ce se fac păstrător aab l ş de buă
vo e a trecutulu Plăcerea pe care o îcearcă î jlo
cul lor, a ult decît pr tre alţ scr tor , u scr tor,
această plăcere u e |

+
căc el r scă
.*&%
să creadă că lucrur le trecutulu au u farec pr ele
îsele, să le trasporte ca atare î opera sa, ăscuta
oartă î acest caz, degajîd o pl ct seală de care se
îgjje, spuîduş : ͣE fruos petru că e adevărat,
aşa se spue" Aceste coversaţ ar stocrat ce aveau de
alt ter la doaa de Guerates farecul că erau
ţ ute îtro fraceză exceletă D această pr c ă,
ele îdreptăţeau lar tatea ducese î faţa cuv telor
ͣvat c", ͣcos c", ͣpyt c", ͣsuprae et", pe care le
îtrebu ţa Sa tLoup Ͷ ca ş î faţa ob lelor sale
d? la B g
toate acestea, poveşt le pe care le auz se la
doaa de Guerates, î această pr v ţă foarte *'
os 'b tă de ceea ce fusese î stare să s t î faţa ru
jelor albe sau gustîd o adele ă, erau stră e
I d o cl pă î e care era posedat ua f z
ceşte de ele, sar f spus că (de atură soc ală ş u
d v duală) erau erăbdătoare să asă d e Mă ag
ta î trăsură ca o P t e Aştepta o ouă c ă î care
să pot ajuge eu îsu u so de pr c pe de X,
doae de Guerates ş să le povestesc Pîă atuc ,
d pr c a lor î treurau buzele care îgîau ş î
cerca î zadar să adu tea cupr să vert g
os putere cetr fugă De aceea, a suat la uşa
deulu de Charlus cu o îfr gurată erăbdare ca să
u le a port ult t p povara s gur îtr o trăsură,
r) c re de alt ter aăgea l psa de coversaţ e
vorb d cu voce tare, ş a petrecut tot t pul cît a
stat / saloul î care a făcut să tru u lacheu pe
care era prea ag tat ca să ă u t la el, î oologur
lug cu e îsu , î care repeta tot ce avea
să povestesc ş u ă a gîdea de loc la ce avea
să spuă Avea aseeea evo e ca doul de
Charlus să asculte poveşt le pe care ardea de e
r bdtt/e să le spu, îeît a fost crut decepţ oat la
gîdul că poate stăpîul case dorea ş că ar trebu
să ă îtorc, ca să clocesc acasă beţ a de cuv te,
î dăduse îtradevăr seaa că trecuseră
douăzec ş c c de ute, că fusese poate u tat î
acest salo, dtspre care, î c uda aceste aşteptăr ,
aş f putut
..)
*:el ult spue că era es, verzu , cu cîteva portrete
Nevo a dea vorb u ua că te îp ed că să asulţ ,
c er să ş vez , ş î acest caz l psa or căre descr er
ed ulu exter or este deja o descr ere a ue stăr
lăutr ce Era să es d salo ca să îcerc să che pe
c eva ş , dacă aş f găs t pe e , să regăsost:
calea pî î at caeră' ş să pu să se desc da,
cîd, ch ar î cl pa cld ă r d case ş făcuse cîţ va
paş pe parchetul oza cat, ră u la cheu, cu aerul
preocupat: ͣDoul baro a avut ît r pîă acu,
î spuse el îl a aşteaptă îcă vreo cîteva persoae
Vo face tot pos b lul ca săl pr ească pe ooul, a
telefoat de două or secretarulu său !"
$Nu, u te deraja, avea îtîl re cu doul
baro, dar e foarte tîrz u ş de vree ce este ocupa;
astă seară, ă vo îtoarce î altă z
$Nu, doul să u plece, exclaă lacheul Do
ul baro ar putea f eulţu t Vo îcerca d ou
M a adus a te' ceea ce auz se povest duse
despre serv tor doulu de Charlus ş devotaetul
pe carel purtau stăpulu lor Nu se putea spue au
e despre el ca despre pr c pele de Coţ că îcerca să
placă î aceeaş ăsură lacheulu ca ş strulu , dar
şt use să facă atît de b e d lucrur le cele a ărute
pe care le sol c ta u so de favoare îcît seara, cîd spu
ea lache lor să aduaţ î jurul său la d staţă respec
tuoasă, după ce parcursese cu pr v rea : ͣCo get, sfeş
cul !" sau : ͣDucret, căaşa !" ce lalţ , oră d de
v d e, se retrăgeau, p zaş pe cel ce fusese d st s de
stăpî Do care se urau, îcercau f ecare să răpească fa
voarea celu lalt, ducîduse, sub pretextul cel a absurd,
să facă u co s o baroulu , dacă se urcase a de
vree, î ădejdea că va f vest t î seara aceea cu
sarc a dea aduce sfeş cul sau căaşa Dacă se adresa
dea dreptul uu a d e petru vreu lucr u care u
făcea parte d serv c u, ba a ult, dacă ara î gră
d ă, şt d că uul d v z t e răc t, î spuea după
zece ute : ͣAcoperăte", ce lalţ u a vorbeau
c c sprezece z le, d geloz e, d pr c a favoare al
căre ob ect fusese
..$
A aşteptat îcă zece ute ş după ce ă rugă să
u stau prea ult t p petru că doul de Charlus,
obos t, fusese s l t să coced eze a ulte persoae
portate cu care f xase o îtîl re de a ulte z le, a
fost trodus la el Această puere î sceă î jurul do
ulu de Charlus sa părut ît păr tă cu ult a
puţ ă gradoare deeît s pl c tatea fratelu său Guer
ates, dar uşa se ş desch se, zăr se pe baro, î ha
lat ch ezesc, cu gîtul gol, ît s pe o caapea î aceeaş
cl pă a fost zb t de vederea uu jobe pe u scau
cu o blaă, ca ş cu baroul sar f îtors acu Lacheul
se retrase A crezut că doul de Charlus va ve î
ît p area ea Fără să facă c o şcare, aţ t asu
pră şte och eîduplecaţ M a aprop at de el,
a spus buă z ua, u ît se îa, u răspuse,
u ă poft să au loc După o cl pă la îtrebat, aşa
cu a spue uu ed c prost crescut, dacă este e
cesar să stau î p c oare A făcuto fără vreo teţ e
răutăc oasă, dar aerul de î e aspră al doulu de
Charlus parcă se îăspr ş a ult De alt ter go
ra că la el, la ţară, la castelul Charlus, ob şu a după
c ă, î aseeea ăsură î plăcea să facă pe regele, să
se ît dă îtr u fotol u î fuoar, lăsîd pe v taţ
să stea î p c oare î jurul său Cerea u foc, oferea al
tu a o ţ gară, apo spuea după cîteva cl pe : ͣArgecourt,
luaţ loc, luaţ u scau, scupul eu" eţc, ţ îd să
prelugească şederea lor î p c oare, ua ca să
arate că el le îgădu a să se aşeze ͣLuaţ loc î j lţul
Ludov c al XlVlea" î răspuse el cu u aer poruc tor
ş a degrabă ca să ă s lească să ă depărtez de el
decît ca să ă v te să ă aşed A pus îa pe u
fotol u care u era departe de el ͣAh ! ată ce u ţ
j lţ Ludov c al XlVlea ! Văd că sîteţ u tîăr cult vat",
exclaă el î derîdere Era atît de ulu t îcît u a
şcat c ca să plec, cu ar f trebu t, c ca să sch b
scauul, cu ar f vrut el Doule, î spuse el
cupă d toate cuv tele, precedîd pe cele a
obraz ce pr tro îdo tă pereche de cosoate, co
versaţ a pe care a codesc s să v o acord Ia rugă
tea ue persoae care u doreşte să o uesc, va
îse
..+
a puctul f al al legătur lor oastre Nu vă vo ascude
că a aşteptat la a b e ; poate aş s lu puţ îţe
lesul cuv telor, ceea ce u trebu e ch ar cu c eva care
le gorează valoarea ş d s plu respect petru e
îsu , spuîduvă că a avut s pat e petru duea
voastră Cred totuş că «buăvo ţă» î îţelesul e cel
a ef cace protector ar depăş c ceea ce s ţea,
c ceea ce propuea să a festez îcă de la î
toarcerea ea la Par s, va făcut să aflaţ la Balbec că
puteţ să vă b zu ţ pe e" Eu, care aducea a
te cu ce sultă esăbu ta se despărţ se doul de Char
lus de e la Balbec, a sch ţat u gest de tăgădu re
ͣCu ! exclaă el î os ş , îtradevăr, faţa lu co
gest oată ş albă se deosebea tot atît de faţa sa
ob şu tă ca area pe care zăreşt ître d eaţă de
furtuă î locul ob şu te suprafeţe, de şerp de
spuă ş de bale, pret deţ că aţ pr t esajul
eu Ͷ aproape o declaraţ e Ͷ că trebu e sa vă aduceţ
a te de e ? Cu era îpodob tă cartea pe care
va tr so ?"
$Cu şte f gur e foarte fruoase, a răspus
$Ah ' răspuse el cu u aer d spreţu tor, t er fra
cez u pr«a cuosc capodoperele ţăr oastre Ce s
ar
spue despre u tîăr berl ez care ar cuoaşte
ë"

]De alt ter , trebu e să aveţ och ca să u ve
deţ , de vree ce aţ spus că aţ petrecut două
ore
î faţa aceste capodopere Văd că u vă pr cepeţ
a
b e la flor decît la st lur ; să u protestaţ , î ce pr
veşte st lur le, exclaă el pe u to î os supraacut,
c u şt ţ pe ce vă aşezaţ Ofer ţ poster orulu du
eavoastră u scăuel D recto re î locul uu j lţ Lu
dov c al XlVlea îtrua d aceste z le veţ cofuda
geuch doae de V llepar s s cu u lavabou ş u
se şt e ce veţ face cu el Aş şder , c aţ recuoscut
pe legătura cărţ de Bergotte gr da îpodob tă cu

a b ser c d Balbec Se putea oare cocepe ch p
a l pede dea vă spue : ͣNu ă u taţ !"
îl pr vea pe doul de Charlus De buăseaă, ca
pul său ag f c ş resp gător îtrecea totuş capetele
alor să ; sar f spus u Apollo îbătrî t; dar o zea
ă ăsl e, hepat că, parcă era gata să ţîşească d
gura sa rea ; î ce pr veşte tel geţa, u se putea
ega
..
că a lu , pr tro vastă desch dere de copas, vedea
ulte lucrur care vor răîe totdeaua ecuoscute
ducelu de Guerates Dar cu or cîte cuv te fruoase
ş ar f colorat ura, s ţea , ch ar dacă era î ea cîd u
orgol u ofesat, cîd o dragoste decepţ oată sau o
p ză, u sad s, o c căleală, o dee f xă, acest o era
î stare să asas eze ş să dovedească pr log că ş
vorbă fruoasă că avea ot v să asas eze, era totuş
super or cu o sută de coţ fratelu său, cuate sale,
etc, etc ͣCa î lu Velasquez, ură el,
îv gătorul îa tează spre cel a u l, ş aşa cu
trebu e să facă or ce f ţă ob lă, deoarece era totul ş
dueavoastră c Eu era acela care făcea pr
paş către dueavoastră Aţ răspus prosteşte la ceea ce
u se cade să uesc ăreţ e Dar u a lăsat
descurajat Cred ţa oas tră e propovădu eşte
răbdare Răbdarea pe care a avuto cu
dueavoastră va f ţ ută î seaă, ădăjdu esc,
precu ş că a surîs la ceea ce putea f socot t o
obrăz c e, dacă var sta la îdeîă dueavoastră
să f ţ obraz c cu c e vă îtrece cu atîţ a coţ ; dar, î
sfîrş t, doule, de toate acestea u a e vorba V a
supus îcercăr pe care s gurul o de seaă d luea
oastră o ueşte cu duh proba aab l tăţ prea
ar ş pe care, pe buă dreptate, o declară cea a
grozavă d tre toate, s gura care poate despărţ grîul de
egh ăAb a vaş îv u că aţ îdurat o fără succes,
căc ce ce tr ufă sît foarte rar Dar cel puţ , ş
aceasta este îche erea pe care vreau so trag d
aceste d ură cuv te pe care le sch bă pe
păît, îţeleg să f u la adăpostul scor r lor
dueavoastră calo oase"
Nu ă gîd se pîă acu că î a doulu de
Charlus ar f putut f pr c u tă de vreu cuvît eplăcut
care sar f repetat; a îtrebat eor a ; u vor
b se c de el cu e Vreu răutăc os îl t clu se
dea b elea La îcred ţat pe doul de Charlus că
u spusese absolut c despre el ͣNu cr ed că vaş
f putut supăra spuîd doae de Guerates că sît
pr ete ou dueavoastră" Sur se cu d spreţ, r d că vo
cea pîă î reg strele cele a acute ş atacîd acolo,
uşor, ota cea a acută ş cea a pert etă :
&..*
ͣOh ! doule, spuse el reve d cu are îcet eală
la o toaţ e f rească ş parcă îcîtîdu se î trecere
de c udăţe le aceste gae coborîtoare, cred că v aţ
făcut u rău dueavoastră, acuzîdu vă că aţ spus că
a f «pr ete » Naştept prea are prec z ue verbală
d partea cu va care ar cofuda lese o ob lă Ch ppe
dale cu u scau rococo, dar î sfîrş t, u cred, adăugă
el, cu îgî er vocale d ce î ce a răutăc oase ş
care făceau să fluture pe buze ch ar u surîs îcîtător,
u cred că aţ spus, c că aţ crezut, că sîte *
Iar î ce pr veşte faptul că vaţ lăudat că aţ fost
că că ă £
puţ , că aţ obţ ut aproape fără să f sol c tat să puteţ
f îtro z $ eu, găsesc, d potr vă, că e foar
te f resc ş tel get că aţ spus aseeea lucru Marea
deoseb re de vîrstă d tre o î îgădu e să recuosc,
fără să cad î r d col, că această aceste
acest vag îceput de erau petru duea
voastră, u e rostul eu să o spu, o c ste, dar î sfîr
ş t, cel puţ u avataj, ş sît de părere că aţ făcut
o prost e d vulgîdul, c eşt d săl păstraţ Aş adăuga
ch ar, spuse el, trecîd brusc ş petru o cl pă de la î a
trufaşă la o g găş e atît de pl ă de tr steţe, îcît a cre
zut că va îcepe să plîgă, că atuc cîd aţ lăsat fără
răspus propuerea pe care va făcuto la Par s, lucrul
acesta sa părut atît de eaşteptat d partea du
eavoastră, care aţ părut b e crescut ş d tro bu
ă fa l e ( (pe acest adject v a deoseb t î
vocea lu o că flu erătură pl ă de obrăz c e), îcît
a avut a v tatea să cred î toate fleacur le care u se
îtîplă c odată î scr sor le care ajug la dest aţ e,
î adrese greş te Recuosc că era d parte o are
a v tate, dar sfîtul Boaveture prefera să creadă a
degrabă că u bou zboară decît că fratele său te I
sfîrş t, toate acestea sau sfîrş t, lucrul u va plăcut,
u a e vorba de el M se pare doar că aţ f putut
(ş a desluş t îtradevăr u plîset î vocea lu ) să
scr eţ dacă ar f fost decît d respect petru vîrsta
ea Cocepuse petru dueavoastră o seaă de lu
crur espus de seducătoare pe care a fer t să v
...
le spu Aţ preferat să refuzaţ î ecuoşt ţă de cauză,
treaba dueavoastră Dar cu va a spus, oul
poate or cîd să I locul dueavoastră ş ch ar
locul eu, aş f scr s De aceea prefer d această pr c ă
locul eu loculu dueavoastră, petru că sît de pă
rere că toate locur le sît egale, ş a a ultă s
pat e petru u lucrător tel get decît petru ulţ
duc Dar pot spue că prefer locul, petru că şt u că
aş f făcut c odată ceea ce aţ făcut, î v aţa ea ca
re îcepe să f e lugă" (Capul său era îtors î ubră,
u putea vedea dacă och să lăcr au, aşa cu î
dădea de bău t vocea lu ) ͣVă spuea că a făcut
o sută de paş î îtp area dueavoastră, ş asta a
avut drept efect că vaţ dat îapo cu două sute
Acu e rîdul eu să ă îdepărtez, ş u e vo a
cuoaşte Nu vo reţ e uele, c cazul dueavoastră,
petru ca atuc cîd vo f îdeat să cred că oae
au ă, pol teţea, sau ua tel geţa ca s ă u
scape u oroc fără pereche, să aduc a te că asta
îseaă să s tuez prea sus Nu, u pot găs decît
foarte f resc faptul că aţ spus că ă cuoaşteţ , cîd era
adevărat Ͷ căc acu va îceta să a f e adevărat Ͷ
ş l cos der u oag u, ad că u lucru plăcut D
eoroc re, aţ rost t î alte locur ş î alte îprejurăr ,
lucrur cu totul altele"
$ Doule, vă jur că a c care var f putut
ofesa
$ Ş c e vă spue că au ofesat ? exclaă el fu
r os, îdreptîdu se v olet de pe caa peaua pe care stă
tea pîă acu e şcat, î t p ce şerp pal z ş spu
oş a feţe sale se cr spau, vocea sa deveea rîd
pe
rîd p ţ gă ată ş gravă, ca o furtuă asurz toare ş dez
lăţu tă (Puterea cu care vorbea de ob ce , ş d
pr c a
căre a ecuoscuţ îtorceau capul, era îsut tă ca u
ucare î loc să f e cîtat de p ao e cîtat de orches
tră, ba a ult, se trasforă î udoul
de
Charlus urla) Credeţ că vă stă la îdeîă să ă ofe
saţ ? Nu şt ţ cu c e vorb ţ ? Credeţ că sal va îve a
tă a c c sute de pr ete ăruţ a dueavoastră co
coţaţ u peste alţ , ar reuş să urdărească
ăcar
augustele ele degete de la p c oare ?
../
De o cl pă, dor ţe de al cov ge pe doul de
Charlus că ul vorb se c odată de rău, c auz se
că fusese vorb t de rău, î urase o fur e ebuă, pr c
u tă de cuv tele pe care după părerea ea le d cta
orgol ul său eărg t Poate de al t ter erau, cel
puţ î parte, efectul acestu orgol u Aproape tot res
tul se datora uu set et pe carel gora îcă ş
căru a u era dec v ovat că u făcea parte î l p
sa set etulu ecuoscut, aş f putut cel puţ adăuga
orgol ulu puţ ă ebu e, dacă aş f a t t cuv
tele doae de Guerates Dar î această cl pă, deea
ebu e c u a ve t î te După părerea ea,
îl stăpîea ua orgol ul, ar eu era sub per ul fu
r e , pe care (î cl pa î care doul de C harlus îceta
să urle ca să vorbească de augustele sale degete de la
p c oare, cu o a estate îsoţ tă de o gr asă, cu o re
vărsare de dezgust Ja adresa bîrf tor lor să obscur ), a
a putut so stăpîesc Cu o şcare puls vă, a
vrut să lovesc ceva, dar u rest de judecată făcîdu ă
să respect u bărbat cu atîta a vîrst c decît e,
ba ch ar, d pr c a de tăţ lor lu art st ce, porţela
ur le gerae aşezate î jurul său, a ăpust t asu
pra jobeulu ou al baroulu , l a arucat pe jos, la
călcat î p c oare, a îverşuat săl desfac dea b
elea, a suls fudul, a desp cat î două coroaa,
fără să ascult voc ferăr le doulu de Charlus care co
t uau ş , străbătîd oda a ca să plec, a desch s uşa
Spre area ea u re, de aîdouă părţ le e stăteau
do lache care se depărtară îcet, ca să a bă aerul că se
aflau acolo ua î trecere, petru serv c u (A aflat
a tîrz u uele lor, pe uul îl chea Bur er, pe ce
lălalt Charel) Nu a îşelat c o cl pă expl caţ a
pe care ersul lor trîdav părea să o propuă Era
everos lă ; alte tre sau părut a puţ everos
le ; ua, că baroul pr ea ueor usaf r îpotr va
cărora putea avea evo e de ajutor (d ar de ce ?), ş de
aceea credea că e ecesar să a bă u post de ajutor apro
p at Alta, era că atraş de cur oz tate, trăgeau cu ure
chea, ebău d că vo eş atît de repede A tre a, că
toată scea pe care o făcuse doul de Charlus f d
pregăt tă ş jucată, ch ar el le poruc se să tragă cu
ure
..ö
chea, de dragul spectacolulu căru a poate se adăuga
u & +½ d care f ecare va trage u folos
Mî a ea u potol fur a baroulu , eş rea ea d
oda e parcă î pr c u se o are durere, ă cheă îapo ,
tr se după e ş , î sfîrş t, u tîd că vorb d cu o
cl pă a îa te de ͣaugustele sale degete de la p c oare"
gîd se că face d e artorul propr e sale ze f căr ,
alergă cît îl ţ ură p c oarele, ă ajuse î vest bul ş
îch se druul uş ͣHa deţ , î spuse el, u faceţ pe
cop lul, îtoarceţ vă o cl pă ; cel ce ubeşte cu pas ue,
pedepseşte cu pas ue, ş v a pedeps t cu pas ue toc
a petru că ţ ult la dueavoastră" Mî a ea
se r s p se, a trecut peste cuvîtul ͣpedeps ", Ia urat
pe baro care, cheîd u lacheu, puse, fără ură de
aorpropr u, să f e r d cate răăş ţele pălăr e d struse
care fu îlocu tă pr tralta
$Dacă vreţ să spueţ , doule, c e a calo
at cu perf d e, a spus doulu de Charlus, ră
ca să aflu ş săl îfud pe postor
$Ce ? Nul cuoaşteţ ? Nu vă aduceţ a te de ce
spueţ ? Credeţ că ce ce fac serv c ul să ă for
eze de aseeea lucrur u îcep pr a sol c ta
secretul ? Ş credeţ că o să ă ţ de cuvîtul pe care
îa dat ?
Ͷ Doule, u e oare cu put ţă să spueţ ?
a îtrebat, căutîd petru ult a oară î capul
eu
( care a găs t pe e ) cu c e putuse vorb
despre doul de Charlus
$ Naţ auz t că a făgădu t d catorulu eu să
păstrez secretul ? î spuse el cu o voce pl ă de fose
Văd că îb aţ îcl area spre cuv tele abjecte cu a
ceea spre stăru ţele deşarte Aţ trebu să aveţ cel pu
ţ tel geţa să prof t aţ de o ult ă îtrevedere ş
să
desch deţ gura ca să spueţ ceva care să u
îsee
toca c
$ Doule, a răspus, îdreptîdu ă, ă sul
taţ , sît dezarat deoarece sîteţ cu atît a
vîrst c
1
Acu [vaţăă (lat)
558
decît e, part da u e egală, pe de altă parte u
vă pot cov ge, v a jurat că a spus c
$ Atuc t eu ! exclaă el pe u to îgroz t
ş făcîd aseeea salt îcît a poe t cu el la do
paş de e
$ Aţ fost îşelat '
Atuc , cu o voce blîdă, afectuoasă, elacol că, la
fel ca î s fo le care se cîtă fără îtrerupere ître
d fer tele părţ ş î care u scherzo plăcut, d l c, ur
ează uor lov tur de trăset d partea îtî a : ͣuot
ce e cu put ţă, î spuse el I pr c p u, u cuvît re
petat e rareor adevărat E v a dueavoastră, dacă,
eprof tîd de ocaz le dea ă vedea pe care v le o
fer se, u aţ dat pr lejul, pr acele cuv te des
ch se ş z l ce care creează îcrederea, pavăza u că ş
absolută îpotr va uu cuvît care vă îfăţ şa ca pe
u trădător I or ce caz, fals sau adevărat, cuvîtul ş a
făcut efectul Nu ă a pot despărţ de pres a pe
care a produso N c u a pot spue că c e u
beşte cu pas ue pedepseşte cu pas u e, căc va pe
deps t, dar u a ţ la dueavoastră" Spuîd a
ceste cuv te, ă obl gase să au loc ş suase Alt la
cheu tră ͣAdu ceva de băut ş spue să îhae cu
peul" A spus că u este sete, că e foarte tîrz u ş
că de alt ter a o t răsură ͣA fost probab l plă
t tă ş sa dat druul, î spuse el, u vă a ocu
paţ de ea Pu să se îhae, ca să vă ducă acasă Da
că vă teeţ că ar f prea tîrz u aş putea să vă ofer o
oda e a c " Ia spus că aa ar f îgr jorată Ah '
da, adevărat sau u, cleveteala ş a făcut efectul S
pat a ea oarecu preatură îflor se prea de
vree,, ş aseeea er lor de care vorbeaţ atît de
poet c la Balbec, a putut rez sta la pr ul îgheţ"
Dacă s pat a doulu de Charlus ar f fost
d strusă, el ar f putut proceda alt ter , deoarece,
î t p ce spuea că sîte certaţ , î spuea să
stau, î dădea de băut, î oferea să dor la el ş ve a
să puă la d spoz ţ e trăsura lu ca să ă ducă acasă
Avea aerul că parcă se teea de cl pa î care se va
despărţ de
559
e ş va răîe s gur, acel so de teaă ca el ş
t tă pe care se păruse că o îcercase cuata ş va
ra sa Guerates, acu o oră, cîd vo se să ă s lească
să răî, cu u so de aceeaş îcl are trecătoare pe
tru e, de aceeaş sforţare ca să prelugească o cl pă
ͣD eoroc re, a darul dea face să reîflorească
ce a fost d strus odată S pat a ea petru du
eavoastră a ur t N c u o a poate îv a Cred
că u e ede de e să ărtur sesc că regret acest
lucru Mă s t totdeaua ca s gur ca Booz al lu V c
tor Hugo :

ćJe £ u$ £ d d
A străbătut arăş , îsoţ t de el, arele salo ver

zu Ia spus, cu totul la îtîplare, cît de fruos îl
găsea ͣNu e aşa ? î răspus! el urebu e să ţ pla
că ceva Leăr a e de Bagard Ceea ce e destul de fru
os, vedeţ , e că leăr a e oarecu făcută petru j l
ţur le de Beauva s ş petru coso le Băgaţ de seaă
că acestea repetă aceleaş ot ve decorat ve ca ş acelea
IMa sît două case ude se găsesc aseeea lucrur :
Luvrul ş palatul doulu de H sdal Dar, f reşte,
îdată ce a vrut să locu esc î această stradă, sa găs t
u vech palat Ch ay pe care e u l a văzuse,
petru că e a a ve t pe a c , afară de
La ura urelor, e b e Ar putea f ş a b e, dar, î
sfîrş t, u e rău Nu aşa, sît lucrur fruoase ; portretul
uch lor e , regele Polo e ş regele Agl e , de M gard
Dar ce să vă a povestesc, şt ţ tot atît de b e ca e,
deoarece aţ aşteptat î acest salo Nu ? Ah ! ´Poate
aţ fost trodus î saloul albastru, spuse el, cu u aer
f e obraz c la adresa l pse ele de cur oz tate, f e
d tru set et de super or tate persoală ş de a
u f îtrebat ude fusese trodus ca să aştept
Iată, î această oda e sît toate pălăr le pe care lea
purtat adae El sabeth, pr c pesa de Laballe ş
reg a Nu vă teresează, sar spue că u vedeţ
Poate sîteţ at s de o afecţ ue a ervulu opt c
Dacă vă place a
1
$

!
ult acest so de fruuseţ , ată u curcubeu de uurer
care îcepe să strălucească ître aceste două tablour de
Rebradt, î se al îpăcăr oastre Auz ţ : Be
ethove se alătură" îtradevăr, deosebea pr ele
acordur ale părţ a tFe a d u ͣBu
cur a după furtuă", executată u departe de o , la
pr ul etaj fără îdo ală, de şte uz caţ A î
trebat cu a v tate, pr ce îtîplare se cîtă această
bucată ş c e erau uz caţ ͣNu şt u Nu poţ şt
c odată Sît şte uz c v z b le E fruos, u aşa ?
î spuse el, pe u to uşor pert et, dar care to
tuş a tea îtrucîtva flueţa ş accetul lu Swa
Dar puţ vă pasă, după cu u peşte u se s ch seş
te de u ăr Vreţ să vă duceţ acasă cu r scul de a
f erespectuos cu Beethove ş cu e Vă judecaţ s
vă codaaţ s gur", adăugă el cu u aer afectuos ş
tr st, cîd ve oetul plecăr ele ͣMă veţ acuza
că u vă îsoţesc, aşa cu ar obl ga buacuv ţă,
î spuse el Dor c de a u vă a revedea, puţ î
pasă dacă vo petrece c c ute a ult cu du
eavoastră Dar sît obos t ş a ult de lucru" uo
tuş , băgîd de seaă că t pul era fruos : Ba da, vo
urca î trăsură E u clar de luă uat, pe care ă
vo duce săl pr vesc la Bo s după ce vă vo f recodus
Cu, u şt ţ să vă radeţ , ch ar î seara î care c
aţ î oraş a aveţ cîteva f re, spuse el, apucîduă
de bărb e cu două degete ca să spu aşa aget zate,
care, după ce rez stară o cl pă, urcară pîă la urech le
ele, cu' degetele uu bărb er Ah ! ce plăcut ar f să
pr vesc acest «clar de luă albastru* la Bo s cu c eva
ca dueavoastră", î spuse el cu o g găş e sub tă
ş parcă volutară, apo cu aerul tr st : ͣCăc sîteţ
drăguţ or ş cu aţ putea f a drăguţ decî t or c e,
adăugă el at gîduă păr teşte pe uăr Altădată, tre
bu e să ărtur sesc că vă găsea foarte s g f at"
Ar f trebu t să adaug că tot ă a găsea ca atare N
avea decît să aduc a te de fur a cu care vor
b se, ab a acu o juătate de oră Cu toate acestea, a
vea pres a că era s cer î această cl pă, că a
sa bue b ru a ceea ce cos dera că era o stare
aproa
,3S Ͷ Guerates 561
pe del rată de suscept b l tate ş orgol u Cîd trăsu
ra ajuse î faţa oastră, el prelug coversaţ a ͣHa
deţ , spuse brusc, urcaţ vă ; peste c c ute vo f
la dueavoastră Ş vă vo spue u buă seara care
va cura scurt ş pe vec relaţ le oastre E a b e
aşa, ş cu trebu e să e despărţ pe vec , să o face
ca î uz că, pe u acord perfect" I c uda acestor
af raţ solee că u e vo revedea c odată, aş
f jurat că doul de Charlus, pl ct s t că ş eş se d
f re a ad eaur ş teîdu se că a ecăj t, u sar
f supărat dacă ar f văzut îcă o dată Nu ă î
şela, căc după o cl pă : ͣHa deţ , spuse el, ată, a
u tat lucrul de căpete e I a t rea doae , bu ca
dueavoastră, a dat la legat petru
dueavoastră o ed ţ e c udată a doae de Sev ge,
ceea ce va îp ed ca această îtrevedere să f e cea d
ură urebu e să e cosolă spuîdu e că l ch dă
rareor îtro z trebur le copl cate Gîd ţ vă c t a
ţ ut Cogresul de la V ea"
$ Dacă aş tr te după ea, fără să vă derajez, a
spus îdator tor
$ Vă rog să tăceţ , prostuţ c, răspuse el î osͣ
s să aveţ aerul grotesc de a pr v ca u lucru de
c ooarea de a f pr t probab l (u spu cu s gu
raţă, căc se poate ca lacheul eu să vă îîeze vo
luele), de e
îş ve î f re ͣNu vreau să ă despart de du
eavoastră cu aceste cuv te N c o d soaţă ; îa
tea tăcer veş ce, acordul de do ată" Se teea,
toca d pr c a propr lor să erv , de îtoarcerea
sa îdată după aceste cuv te aspre de supărare ͣNu
vreţ să ergeţ pîă la Bo s, î spuse el pe u to u
îtrebător, c af rat v ş , după cîte sa părut, u
petru că u vo a să ofere acest lucru, c petru că
se teea ca u cuva aerul său pr opr u să îcerce
u refuz Iată, î spuse el, tărăgăîd ş a ult, e
cl pa î care, cu spue Wh stler, burghez se îtorc
acasă (poate vo a să facă apel la aorul eu propr u)
ş cîd se cuv e să îcepe să pr v Dar u şt ţ c
562
e e Wh stler" A sch bat coversaţ a ş l a ître
bat dacă pr c pesa de lea este tel getă Doul de
Charlus ă opr ş adoptîd toul cel a d spreţu tor
pe care l cuoscuse :
Ͷ Ah ! doule, faceţ a c aluz e la u ord de o
eclatură cu car e u a c a face Poate ex s tă
o ar stocraţ e la tah t e , da ărtur sesc că o cu
osc Nuele pe care l aţ rost t, lucru c udat, a răsu
at a acu cîteva z le î urech le ele A ître
bat dacă codesc d să f e prezetat tîărul duce de
Guastalla îtrebarea a rat, căc ducele de Guas
talla are c o evo e să f e prezetat, petru o
t vul că e vărul eu ş ă cuoaşte de totdeaua ; e
f ul pr c pese de Para ş , ca rudă tîără ş b ecrescu
tă, u u tă c odată să v ă să ă fel c te de Aul Nou
Dar, după ce a luat foraţ , a aflat că u este
vorba de ruda ea, c de u f u al persoae care vă
teresează Cu u ex stă pr c pesă cu acest ue,
a presupus că este vorba de o săracă ce doare sub
podul lea ş care a luat î ch p p toresc t tlul de pr
c pesă de lea, aşa cu se spue Patera d Bat gol
les sau Regele Oţelulu Dar u, era vorba de c eva
bogat ale căre ob le foarte fruoase le ad rase la
o expoz ţ e ş care au asupra propr etarulu super or
tatea că u sît false Iar pret sul duce de Guastalla
trebu e să f e agetul de sch b al secretarulu eu, ba
procură atîtea lucrur ! Dar u ; pare se că îpăra
tul sa auzat să dea acestor oae u t tlu toca
d spo b l Poate e o dovadă de putere, sau de
goraţă, sau de răutate, găsesc a ales foarte proastă
glua pe carea făcuto acestor uzurpator fără vo e
Dar, î sfîrş t, u vă pot da lăur r î toate aceste
pr v ţ , copeteţa ea se ărg eşte la foburgul
Sa tGera ude pr tre toţ Courvo s er ş
Gallardo , dacă a^ jugeţ să găs ţ pe c eva care să
vă troducă, veţ afla şte c ue bătrîe scoase
d ad s d Balzac ş ca re vă vor auza F reşte, acest
lucru are c a fa ce cu prest g ul pr c pese de
Guerates, dar fără r e ş Sesaul eu, casa e e
acces b lă
./
$ Palatul pr c pese de Guerates e îtr
adevăr
foarte fruos, doule
$ Oh ! u e foarte fruos E tot ce este a fru
os, dar după pr c pesă
$ Pr c pesa de Guerates e super oară duce
se de Guerates ?
$ Oh ! are c o legătură (urebu e observat că
îdată ce oae de lue au oarecare ag aţ e, î
cuuează sau detroează, după s pat le sau
certur le
lor, pe ce a căror s tuaţ e părea a tra că ş a b e
stator c tă) Ducesa de Guerates (poate că
espuî
du Or ae vo a să puă o d staţă a are ître ea
ş e) e del c oasă, îtr adevăr super oară după cîte
vaţ putut da seaa Dar, î sfîrş t, u se poate ă
sura cu vara e Aceasta e toca ceea ce oae de la
Hale îş pot îch pu că era pr c pesa de Metter ch,
dar pr c pesa de Metter ch credea căl lasase pe Wag
er, petru căl cuoştea pe V ctor Maure Pr c pesa
de Guerates sau a degrabă aa e , la cuos
cut pe cel autet c Ceea ce e u prest g u, fără să a
vorb de fruuseţea ea poe tă a aceste
fee
Ş dacă ar f decît grăd le Esthere !
$ Nu pot f v z tate ?
$ Nu, trebu e să f v tat, dar u v tă pe
afară ua dacă terv eu
Dar retrăgîd îdată oeala aceste oferte după
ce o arucase, î ît se îa, căc ajusese
acasă
Ͷ Rolul eu a luat sfîrş t, doule ; adaug ua
aceste cîteva cuv te Poate că îtr o z altc eva vă va
ofer s pat a, aşa cu va ofer to eu P lda de as
tăz să vă slujească drept îvăţăt N o egl jaţ O
s pat e e totdeaua preţ oasă Ce u poţ face s gur
î
v aţă, petru că sît lucrur pe care u poţ c să e
cer , c să le fac , c să le vre ) c să le îveţ pr
t e îsuţ , le poţ face dacă eşt cu a ulţ ş fără
să f e evo e să f e tre sprezece ca î roaele lu Bal
zac, c patru ca î £ Ad o
urebu e să f fost obos t ş să f reuţat la deea
să se ducă să vadă clarul de luă, căc ă rugă să
spu
./*
v z t ulu să se îtoarcă acasă Făcu îdată o şcare
bruscă ca ş cu ar f vrut să cot ue Dar tras
sese deja ord ul ş ca să u îtîrz a ult, a dus
să su la poartă, fără să ă f gîd t că avea de vor
b t cu doul de Charlus despre îpăratul Gera e ,
despre geeralul Botha, o seaă de lucrur atît de ob
sedate ad eaur , dar pe care îtîp area lu eaştep
tată ş fulgerătoare le făcuse să zboare foarte
departe de e
îtorcîduă aoasă, a văzut pe b roul eu o scr
soare pe care tîărul lacheu al Fraco se o scr sese u
u pr ete al său ş pe care o u tase acolo De cîd a
a era plecată, elu se da îapo de la c o eruş
are ; a făcut v ovat de a c t scr soarea fără pl c,
larg desch să, ş care, s gura ea scuză, avea aerul că
se oferă
& £
$ £ £

u
*
u u u
u£ £ (
£ u 4 £
£
u ' u
( u (
.
(
u
4 '
u
£ 4
£

u u u
£ ( £
£ 4
u
u
4 u
(
./.

£ £
a 4
$

( ( 4
,Àl (
Pag alese Ôu £
£ (
u £
£ (
£ u
£ , 4 %Et
Rose elle a vec 1 que ce que v vet Ies roses2 , £
À l ( Ô Ôu
(
u ( £ * Ô Ô£
£
u
(* +
Ne atrage or ce v aţă care e îfăţ şează u lucru e

cuoscut, pr tro ult ă luz e pe care trebu e să o d s
truge
Multe lucrur pe care le spusese doul de Char
lus î b c u seră puter c ag aţ a ş , făcîdo pe a
ceasta să u te cît o decepţ oase real tatea la ducesa de
Guerates (cu uele persoaelor se îtîpla acelaş
lucru ca ş cu uele de ţr ), o îbold seră spre vara
Or ae Doul de Charlus u a îşelat de alt
ter cîtva t p asupra valor ş var etăţ ag are
a oae lor de ͻ lue, decîţ petru că el îsuş se îşe
la Ş aceasta poate petru că el u făcea c, u scr a,
u p cta, c ăcar u c tea c îtr u ch p ser os
ş profud Dar, super or cu cîteva trepte altor oae
,de lue, dacă trăgea d e ş d îfăţ şarea lor a
ter a coversaţ e sale, u era totuş îţeles de e Vor
b d ca art st, putea cel ult să degajeze farecul a
1
Ş Roza a tră t decît atît cît tră esc rozele
(Fraţo s de Malh'erbe, 1555Ͷ1628)
.//3
g tor al oae lor de lue, dar săl degajeze ua
petru art şt , faţă de care ar f putut juca rolul reu
lu î raport cu esch oş ; acest a al preţ os rupe
petru e , pe stîc sterpe, l che , uşch pe care e
ar f î stare să le descopere, c să le îtrebu ţeze,
dar care, odată d gerate de re , dev petru locu tor
d extreul ord u al et as lab l
La care vo adăuga că aceste descr er pe care doul
Charlus le făcea despre lue erau îsufleţ te de ultă
v aţă, pr îb area ur lor sale feroce ş a s pat lor
sale cucer ce Ͷ ur le îdreptate a cu seaă îpotr va
t er lor, adoraţ a stîr tă îdeoseb de uele fee
Dacă pr tre acestea, doul de Charlus o aşeza pe
pr c pesa de Guerates pe troul cel a îalt, cu
v tele sale ster oase despre ^palatul acces b l al
Iu Alad " pe care l locu a vara lu , u reuşesc să j
expl ce u rea urată î curîd de teaa de a f v ct a
ue farse proaste pusă la cale de c eva care ar f
vrut să ă facă să f u dat afară d tr o casă î care
aş f dus fără să f u v tat, cîd, aprox at v după două
lu de la c a la ducesă ş î t p ce aceasta era îa
Caes, desch zîd u pl c a căru îfăţ şare u
vestea c extraord ar, a c t t urătoarele cuv
te t păr te pe u carto : ͣPr c pesa de Guerates,
ăscută ducesă de Bavar a, va f acasă la X" Fără î,
do ală, că a f v tat la pr c pesa de Guerates poa î
te u era d puct de vedere ode u lucru a d
; f c l decît a c a la ducesă, ş slabele ele cuoşt ţe
herald ce î arătaseră că t tlul de pr c pe u era su
per or celu de duce Apo , î spuea că tel geţa
ue fee de lue u poate f de o atură atît de e
terogeă faţă de aceea a see lor e , după cu sus
ţ ea doul de Charlus Dar ag aţ a ea, aseă
ătoare acele a a lu Elst r redîd u efect de perspec
t vă fără să ţ ă socoteală de oţ u le de f z că pe ca re
le putea poseda, î îfăţ şa u ceea ce şt a, dar ce ea
ce vedea ea ; ceea ce vedea ea, ad că ceea ce îfăţ şa
uele Dar, ch ar atuc cîd o cuoştea pe duce
să, uele Guer'ates precedat de t tlul de pr c
pesă, ca o otă sau o culoare sau o cat tate adîc o
./ö
d f cată de valor le îcojurătoare pr ͣseul" ate
at c sau estet c care este dest at, î evocase tot
Meaua ceva cu totul deoseb t Cu acest t tlu îl îtîlest
a ales d epoca lu Ludov c al XIII lea ş
Ludov c al XlVlea ; ş îch pu a palatul pr c pese
de Guerates a ult sau a puţ frecvetat de
ducesa de Loguev lle ş de arele Code, a căror
prezeţă făcea foarte veros lă îprejurarea că aş
pătrude vreodată î el
î c uda celor ce dep d de d fer tele pucte de ve
dere sub ect ve despre care vo avea pr lejul să vorbesc,
u e a puţ adevărat că, ăr te art f c al, î toate
aceste f ţe dă u eşte o real tate ob ect vă ş pr ur
are o deoseb re ître ele
De alt ter , cu ar putea f altfel ? Oe rea pe
care o frecvetă ş care seaăă atît de puţ cu v
sur le oastre este totuş aceeaş ca î eor le, î scr
sor le oae lor rearcab l , pe care a văzuto descr să
ş pe care a dor t să o cuoaşte Bătrîul cel a
s g f at cu care c ă este acela a căru scr soare
pl ă de îdr e adresată pr c pelu Freder cCarol a«
c t to cu eoţ e îtro carte despre războ ul d 1870
ue pl ct seşt la c ă, petru că ag aţ a este absetă
ş te auz cu o carte, petru că e ţ e tovărăş e
Dar e vorba de aceleaş persoae Near f plăcut să o f
cuoscut pe doaa de Popadour care a ocrot t atît
de b e artele ş e a f pl ct s t tot atît de ult î to
vărăş a e ca aceea a Eger lor odere la care u e
pute hotărî să a erge, atît sît de ed ocre
Nu e a puţ adevărat că aceste deoseb r dă u esc
Oae u sît c odată la fel u cu alţ , felul de a se
purta cu o , sar putea spue la pr ete e egală, tră
dează deoseb r care, la ura urelor, se copesează
Cîd a cuoscuto pe doaa de Motorecy, a
făcut plăcere să spuă lucrur eplăcute, dar dacă
avea evo e de u serv c u, ea puea la cotr buţ e ca
săl obţ ă cu ef cac tate, toată trecerea de care se bu
cura, fără să cruţe c I t p ce cutare alta, ca
doaa de Guerates, care ar f vrut c odată să
pr c u ască vreo supărare, spuea despre e ua
./
ceea ce putea face plăcere, ă copleşea cu toate aa
b l tăţ le care alcătu au bogatul od de v aţă oral al
Gueraţ lor, dar dacă, î afară de asta, aş f cerut
u lucru de c, ar f făcut u pas ca să l pro
cure, ca î acele castele ude a la d spoz ţ e u auto
ob l, u lacheu, dar ude u e cu put ţă să obţ u
pahar de c dru, petru că u e prevăzut î rîdu ala
za afetur lor Care d două era adevărată pr eteă,
doaa de Motorecy, atît de bucuroasă să ă j g
ească ş totdeaua gata să ă servească, sau
doaa de Guerates care suferea de pe ura cele
a c eplăcer care sar f pr c u t, dar era
capab lă de cea a că străda e ca să f e de folos
? Pe de altă parte, se spuea că ducesa de Guerates
vorbea despre fr vol tăţ , ar vara e , cu tel geţa cea
a ed ocră, spuea lucrur totdeaua teresate
Forele tel geţe sît atît de felur te, atît de opuse,
u ua î l teratură, dar ş î lue, îcît u ua
Baudela re ş Me r ee au dreptul să se d spreţu ască
rec proc Aceste part cular tăţ alcătu esc, la toate
persoaele, u s s te de a pr v , de a vorb , de a
acţ oa, atît de îchegat, atît de despot c, îcît cîd
sîte î prezeţa lor se pare super or restulu La
doaa de Guerates, cuv tele e deduse ca o
teoreă d geul e de tel geţă se păreau
s gurele care ar f putut f rost te Ş , la ura urelor,
era de părerea e , cîd î spuea că doa a de
Motorecy este stup dă ş are tel geţa desch să
tuturor lucrur lor pe care u le îţelege, sau cîd, aflîd
vreo răutate dea e , ducesa î spuea: ͣŞ pret deţ
că este o fee e buă, eu susţ că ua ca asta este
u ostru" Dar această t ra e a real tăţ care se
îfăţ şează, această ev deţă a lu lăp care face ca
aurora deacu depărtată să pălească îtoca ca o
s plă a t re, d spăreau cîd era departe de
doaa de Guerates ş cîd altă doaă î spuea
so c ot duse pe acelaş pla cu e ş sust îd că
e
ducesa cu ?ult sub velul ostru: ͣOr ae u se
s ch seşte la ura" urelor de c, de e ", ba
ch ar (ceea c î prezeţa' doae de Guerates ar f
părut Pos b'I de crezut, î aseeea ăsură ea îsăş
proclaa
569
×
cotrar ul) : ͣOr ae e soabă" Cu c o ateat e
u ear f îgădu t să le trasforă de doaa d'Ar
pajo ş pe doaa de Motpes er î cat tăţ oogee
ar fost cu eput ţă să răspud, dacă aş f fost î
trebat care d ele se pare super oară cele lalte
Dar pr tre trăsătur le deoseb te ale saloulu pr
c pese de Guerates, aceea c tată de cele a ulte
or era u exclus v s dator t î parte or g regale a
pr c pese ş a ales r gor sulu aproape fos l al
prejudecăţ lor ar stocrat ce ale pr c pelu (prejudecăţ de
care, de altfel, ducele ş ducesa u sau abţ ut săş bată
joc î faţa ea) ş care, f reşte, trebu au să ă facă să
cos der ca ş a everos l faptul de a f v tat de
acest o pet care cotau ua alteţele ş duc ş
la f ecare c ă făcea tăbălău petru că u se dădu se
la asă locul la care ar f avut dreptul sub Ludov c al
XlVlea, loc pe care, graţ e are sale erud ţ î ater e
de stor e ş geealog e, îl cuoştea ua el D această
pr c ă, ulţ oae de lue se prouţau î favoarea
ducelu ş a ducese cîd era vorba de deose b r le care
despărţeau de ver lor ͣDucele ş ducesa sît ult a
oder , ult a tel geţ , u se ocu pă, ca ce lalţ ,
ua de uărul blazoaelor de o bleţe, saloul lor e
cu tre sute de a a avasat decît acela al vărulu lor",
erau fraze ob şu te a căror a t re ă făcea acu să
treur pr v d v taţ a căre a /l acorda ult a
ulţ sorţ să f fost tr să de vreu st f cator
Dacă ducele ş ducesa ar f fost la Caes, aş f
putut îcerca să aflu, pr e , dacă v taţ a pe care o
pr se era autet că îdo ala care ă cupr sese u
era de loc, cu ă aăg se să cred o cl pă, set etul
pe care u o de lue u l ar îcerca ş pe care, pr
urare, u scr tor, ch ar dacă ar face parte î afară de
aceasta d casta oae lor de lue, ar trebu săl repro
ducă petru a f ͣob ect v" ş să descr e f ecare clasă î alt
ch p Îtradevăr, a găs t de curîd îtru uat
volu de eor , îsearea uor cert tud aseă
ătoare cu acelea pr care ă făcea să trec
v taţ a
.ö)
pr c pese de Guerates ͣGeorges ş cu e (sau
Hely ş cu e, a cartea la î deî casă ver f c),
ardea atît de ult de dor ţa să f ad ş î saloul
doae Delessert, îcît pr d o v taţ e d parte ,
a crezut că e prudet să e îcred ţă, f ecare la rî
dul ostru, că u sîte v ct ele ue păcălel de 1 apr
l e" Or povest torul u e altul decît cotele d'Hausso
v lle (cel ce sa îsurat cu f ca ducelu de Brogl e) ş ce
lălalt tîăr care se duce la rîdul său să se îcred ţeze
că u e v ct a ue st f căr , este, după cu îl cheaă
Georges sau Hely, uul sau altul d ce do pr ete
edespărţ ţ a doulu d'Haussov lle, doul d'Har
court sau pr c pele de Chala s
I z ua î care trebu a să a bă loc această serată la
pr c pesa de Guerates, a aflat că ducele ş
ducesa se îtorseseră d aju la Par s ş a, hotărît
să ă duc să văd de d eaţă Dar e eş seră
devree ş u se îtorseseră îcă A pîd t a îtî
d tro odă ţă, care credea că e u loc bu de pîdă,
sos rea trăsur I real tate, u alesese b e
observatorul eu de ude ab a deosebea curtea
oastră, dar a zăr t ulte altele, ceea ce a d strat o
cl pă, fără să f e de vreu folos Aseeea pucte
d care se poate vedea peste a ulte case î
acelaş t p ş care au sp t t pe p ctor , u se găsesc
ua la Veeţ a, dar ş la Par s Nu spu Veeţ a la
îtîplare Uele cart ere sărace d Par s te fac să te
gîdeşt la acele cart ere d Veeţ a, d eaţa, cu
horur le lor îalte ş larg , pe care soarele le colorează
cu rozul cel a apr s, cu roşul cel a desch s ; deasupra
caselor îfloreşte o adevărată grăd ă cu uaţe atît de
var ate, îcît a spue că sa platat pe oraş grăd a
uu aator de lalele d Delft sau d Haarle De
alt ter , aprop erea foarte are d tre casele cu
ferestre care dau î aceeaş curte d f ecare fereastră
cadrul î care o bucătăreasă v sează cu och plecaţ , sau
a departe o fată căre a o bătr ă cu faţa de vrăj toare,
care ab a se poate desluş î ubră î p ap tăă părul ;
astfel f ecare curte, supr îd zgootul d tervalul e ,
lăsîd să se vadă gestur le tăcute îtr u
571
dreptugh aşezat sub st clă pr îgrăd rea ferestre
este petru vec ul case o expoz ţ e de o sută de tablo
ur oladeze suprapuse F reşte, palatul Gueraţ lor
uţ oferea acelaş so de vedere, dar totuş uele c udate,
a ales d stra ul puct tr gooetr c î care ă aşe
zase ş ude c u îp ed ca pr v rea pîă la îălţ
le depărtate pe care le alcătu au tereur le relat v e
desluş te care precedau f d î pată are, palatul pr
c pese de S l str e ş al arch ze de Plassac, ver şoare
foarte ob le ale doulu de Guerates, pe care u le
cuoştea Pîă la acest palat (acela al tatălu lor, do
ul de Brequ gy) ua şte corpur de clăd re puţ
r d cate, or etate î ch pur le cele a felur te ş care,
fără să îp ed ce vederea, prelugeau depărtarea cu pla
ur le lor obl ce uurul de ţ gle roş al re ze î care
arch zul de Frecourt îş gara trăsătur le, se ter a pr
tru vîrf a îalt, dar atît de subţ re, îcît u ascu
dea c, ş te făcea să te gîdeşt la acele costrucţ
fruoase ş vech d Elveţ a, care se îalţă zolate la
poalele uu ute Dator tă tuturor acestor pucte e
desluş te ş d vergete pe care od heau och , ' palatul
doae de Plessac, î real tate destul de îvec at,
dar la o depărtare h er că îtoca ca u pe saj alp ,
părea a depărtat decît dacă lar f despărţ t de o
a ' ulte străz sau ueroş cotraforţ Cîd ferestrele
sale larg , pătrate, st cl d de soare ca şte fo de cr stal
de stîcă erau desch se, cîd se scutura pr casă, îcerca
aeeeaş plăcere urăr d la d fer tele etaje pe lache
care u se puteau deoseb b e, dar care băteau
covoarele, ca ş cu a vedea îtr u pe saj de uurer
sau de Elst r u călător î d l getă sau o călăuză, la
d fer tele îălţ ale Sfîtulu Gothard Dar d acest
ͣobservator" î care ă aşezase aş f r scat să u văd
îtorcîduse pe doul ş doaa de Guerates, astfel
îcît cîd a avut dupăa ază răgazul să re au
pîda, a su t doar pe scară, de ude putea vedea
desch zătura porţ , ş a postat pe scară, deş de a c
u sau a îfăţ şat fruuseţ le alp e ale palatelor
Brequ gy ş ureses, atît de orb toare cu lache lor
reduş la proporţ
.ö+
uscule de depărtare ş făcîd curăţe e Or , această
aşteptare, pe scară, avea să a bă petru e urăr
atît de cos derab le ş să descopere u pe saj care
u a era turer a, c atît de îseat d puct de
vedere oral, îcît e preferab l să aî cu cîteva cl pe
povest rea, precedîdul a îtî de aceea a v z te ele
la Gueraţ , cîd a aflat că se îtorseseră
Ducele a pr t s gur î b bl otecă; I cl pa î
care trase î b bl otecă, eşea u bărbat ărut cu
părul alb, cu aerul sărăcăc os, cu o cravată că, eagră,
cu purtau otarul de la Cobray ş a ulţ pr ete
a bu culu , dar cu o îfăţ şare ş a sf oasă ş care,
adresîdu salutur ar , u vru să coboare îa te
să f trecut eu Ducele î str gă d b bl otecă ceva ce a
îţeles ş celălalt răspuse cu o salutur adresate pere
telu , căc ducele u putea săl vadă, dar or cu repetate
fără sfîrş t, ca acele surîsur ut le ale celor ce vorbesc
cu t e la telefo ; avea o voce p ţ gă ată ş ă salută
d ou cu u l ţa uu o de afacer De alt ter ,
putea f u o de afacer d Cobray, căc avea aerul
foarte prov c al, deodat ş blîd al oae lor ăruţ ,
al bătrî lor odeşt de pe acele eleagur
Ͷ O veţ vedea îdată pe Or ae, î spuse ducele
cîd a trat Cu Swa trebu e să v ă d tro cl pă
îtralta, ca să aducă corectur le stud ulu său despre
oetele Ord ulu de Malta ş ceea ce e a grav, o fo
tograf e esă pe care a pus să se reproducă abele
feţe ale acestor oete, Or ae a preferat să se îbrace
a îtî , ca să poată sta cu el pîă la c ă Sîte
copleş ţ de atîtea ob ecte îcît u a şt ude să le
pue, ş ă îtreb ude vo a aşeza ş această
fotograf e Dar a o soţ e prea aab lă, care u a
şt e cu să facă plăcere A crezut că e aab l săl roage
pe Swa să arate, aduaţ laolaltă, toţ aceşt ar
aeştr a Ord ulu ale căror edal lea găs t la
Rodos Deş spuea Malta, e Rodos, dar e vorba de
acelaş Ord al Sfîtulu Io d Ierusal î fod, o
teresează acest lucru ua petru că Swa se ocupă
cu aşa) ceva Fa l a oastră u e de loc stră ă de
această stor e, fratele eu,
573
pe carel cuoaşteţ , este actualete uul d ce a
îalţ de tar a Ord ulu de Malta Dacă aş f vorb t
de toate acestea Or ae , c u ar f ascultat I
sch b, a fost de ajus ca cercetăr le lu Swa asupra
uepl er lor (căc e ea poe tă fur a cu care u
oae de o rel g e stud ază rel g a altora) să l f co
dus la × , oşte tor ue
pl er lor, petru ca Or ae să vrea ua decît să vadă
utrele acestor cavaler Erau şte cop alătur de Lus g
a , reg Cyprulu , d care coborî î l e d rectă
Dar pîă acu Swa u sa ocupat de e , aşa îcît Or
ae u vrea să şt e c de Lus ga
Na putut să spu ua decît ducelu petru ce
ve se îtr adevăr, cîteva rude sau pr etee, ca
doaa de S l str e ş ducesa de Motrose, ve ră să
facă o v z tă ducese care pr ea adesea îa te de c ă,
ş egăs do, răaseră u oet cu ducele Cea d
tî d aceste doae (pr c pesa de S l str e), îbră
cată cu s pl tate, uscată, dar cu aerul aab l, ţ ea
î îă u basto M a teu t a îtî să u se
f ră t cuva sau să f e f ră Era, d potr vă, foarte
spr teă Vorb cu tr steţe ducelu de u văr pr ar al
său Ͷ u d partea Gueraţ lor, dar ş a străluc t
dacă era cu put ţă Ͷ a căru săătate, foarte
proastă de cîtva t p, se agravase sub t Dar era văd t,
că ducele, î t p ce copăt ea soarta vărulu său
repetîd : ͣB etul Maă ! u bă at atît de bu", pue?
u d agost c favorab l îtradevăr, c a la care duce
de Guerates ura să a parte îl auza, area
serată la pr c pesa de Guerates ul pl ct sea, dar a
ales trejau a să se ducă la uu oaptea cu soţ a lu la
u are supeu ş bal costuat î vederea căru a
stăteau pregăt te u costu Ludov c al Xllea petru el
şd al Izabelle de Bavar a petru ducesă Ducele îţelegea
" sufer ţa buulu Aa e d'Osod să u turbur
aceste ult ple petrecer Alte două doae eu basto,
doaa de Plessac ş doaa de ureses, aîdouă
f cele cotelu de Brequ gy ve ră apo să facă o
v z tă lu Bas ş declarară că starea vărulu Maă este
.ö*
dezădăjdu tă După ce dădu d uer ş ca să sch be
d scuţ a, ducele le îtrebă dacă aveau de gîd să se
ducă d seară la Mar eG lbert Răspuseră egat v, d
cauza stăr lu Aa e care era pe oarte, ba ch ar
se decoadaseră de la c a ude se ducea ducele ş a
căre usaf r î îş rară, fratele regelu uheodose,
fata Mar eCocept o etc Cu arch zul d'Osod
se îrudea a de aproape cu Bas decît cu ele, ͣde
fecţ uea" lor se părea ducelu ca u so de dojaa
d rectă la adresa purtăr sale, aşa îcît el u se arată
prea aab l De aceea, deş ele coborîseră de la î,l
ţ ea palatulu Brequ gy ca să o vadă pe ducesă (sau
a degrabă ca să vestească caracterul alarat ş
copat b l, petru rude, cu reu u le odee, al
bol vărulu lor), u răăseseră ult t p, ş , îar
at* cu bastoul lor de alp st, Walpurg a ş Dorothea
(acestea erau preuele celor două suror ) o luară îa
po pe calea povîr tă a p sculu lor Nu a gîd t
c odată să îtreb pe Gueraţ la ce corespudeau
aceste bastoae atît de ob şu te îtru au t foburg
Sa tGera Poate petru faptul că pr veau toată
paroh a drept doe ul lor ş eplăcîdule să a vreo
trăsură, făcea druur lug , petru care vreo veche
fractură datorată dedăr ecupătate la vîătoare
ş a căder lor de pe cal pe care aceasta le coportă
adesea, sau ua reuat selor pr c u te de
uezeala cart erelor de pe alul stîg a See ş a
caselor vech , bastoul le era ecesar Poate că u
por seră, î cart er, îtro exped ţ e atît de depărtată,
c , coborîd doar î grăd a lor (puţ depărtată de
aceea a ducese ) ca să culeagă fructele ecesare
copotur lor, îa te de a se îtoarce acasă, se duceau
să dea buă seara doae de Guerates, la care,
totuş , u ergeau atît de de parte îcît să v ă cu vreo
foarfecă de grăd ar sau cu vreo strop toare
Ducel e păru şcat că ve se î v z tă ch ar î
z ua îtoarcer sale Dar faţa se îtuecă cîd a
spus că a ve t să o rog pe soţ a lu să se foreze
dacă vara e ă v tase cu adevărat Adusese vorba
575
de uul d serv c le pe care doul ş doaa de
Guerates u le făceau cu plăcere Ducele î spuse
că este prea tîrz u, că dacă pr c pesa u
tr sese o v taţ e, el ar avea aerul că sol c tă ua,
că ver să î ş refuzaser ă cîdva ua ş că u vo a să
a bă aerul că ͣse aestecă" c de aproape, c de
departe î l stele lor, î sfîrş t, că c u şt a dacă el ş
soţ a lu care c au î oraş, u se vor îtoarce îdată
acasă, că, î acest caz, cea a buă scuză că u s au
dus la serata pr c pese era să ascudă îtoarcerea
la Par s, că fără îdo ală, dacă lucrur le ar sta astfel, s
ar f grăb t d potr vă să f adus la cuoşt ţă
îtoarcerea, tr ţîdu o scr soare sau dîdu u
telefo cu pr v re la e, ş f reşte prea tîrz u, căc î
or ce poteză, l stele pr c pese erau cu s guraţă
îche ate G sîteţ î tere ră cu ea", î spuse
el cu u aer bă u tor Gueraţ teîdu se
totdeaua că u sît î curet cu ult ele eîţeleger
ş ca u cuva să îcerc să te îpac pe sp area lor I
sfîrş t, cu ducele ob şu a să a asuprăş toate
hotărîr le care puteau părea puţ aab le : ͣIată,
dragul eu, î spuse el deo dată, ca ş cu deea ar
f ve t brusc î te, parcă c u v e să spu
Or ae că aţ vorb t de acest lucru Şt ţ cît este
de aab lă, apo ţ e eor la dueavoastră, ar
vrea să tr eată la vara e or ce aş f î stare să
spu, ar dacă e obos tă după c ă, u va a f c o
scuză, va f evo tă să se ducă la serată Nu, hotărît
lucru, u vo spue c De alt ter , o veţ vedea
îdată N c u cuvît, vă rog Dacă vă hotărîţ să vă
duceţ la serată, u trebu e să vă spu ce bucuroş
vo f să petrece seara îpreuă" Mot vele
ua tar ste sît prea sf te petru ca acela faţă de
car e sît vocate să u s e îch e î faţa lor, f e că
le crede s cere sau u ; u vo a să a ăcar o cl pă
aerul că pu î cupăă v taţ a ea ş oboseala
pos b lă a doae de Guerates, ş a făgădu t să
u poeesc de scopul v z te ele, ca ş cu aş f
lăsat îşelat de ca coed e pe care o jucase
doul de Guerates L a îtrebat pe duce
.ö/
dacă crede că vo avea oarecar sorţ de a o vedea pe
doaa de Sterrr ar a la pr c pesă
Ͷ N c decu, spuse el cu u aer de cuosător ; cu
osc uele pe care l rost ţ petru căl văd î aua
rele clubur lor, dar u e î c u caz so ul de lu
e pe care o pr eşte G lbert Veţ vedea acolo ua
oae d caleafară de spravă ş foarte pl ct coş ,
ducese purtîd t tlur pe care le crede st se ş
scoase
Ia veală de c rcustaţă, toţ abasador , ulţ Co
bourg , alteţe stră e, dar c *ăcar ubră de Ster
ar a S pla dueavoastră presupuere lar îbolăv
pe G lbert Iată, dueavoastră căru a vă place p ctura,
trebu e să vă arăt u tablou superb pe care l a
cupărat de la vărul eu, î parte î sch bul Elst
r lor care, hotărît, u e plac M a fost vîdut drept
u Ph l ppe de Chapage, dar cred că e a de va
loare Vreţ să cuoaşteţ părerea ? Cred că e u
Velasquez ş d cea a fruoasă epocă, î spuse du
cele pr v duă ţ tă î och , f e ca să cuoască
pres a, f e ca so sporească U lacheu tră
$ Doaa ducesă îl îtreabă pe doul duce, dacă
doul duce vrea săl pr ească pe doul Swa,
petru că doaa ducesă u e îcă gata
$ Pofteştel pe doul Swa, spuse ducele după
ce se u tase la ceas ş Ͷş dăduse seaa că a are cî
teva ute îa te dea se duce să se îbrace F
reşte, soţ a ea care la cheat, u e îcă gata Iut l
să vorb î faţa lu Swa de serata Mar e G Lbert
î spuse ducele Nu şt u dacă e v tat G lbert ţ e
ult la el, petru căl crede epotul atural, al ducelu
de Berr , e o îtreagă poveste (Altfel, vă îch pu ţ !
vărul eu pe care l loveşte dablaua cîd zăreşte u
evreu la o sută de etr ) Dar î sfîrş t, acu toate s au
îră t d pr c a afacer DreyfusSwa ar trebu să
îţeleagă că, a ult decît or care altul, ar f cazul să
îceteze or ce legătur cu oae aceşt a ; dar, d po
tr vă, spue lucrur supărătoare
Ducele cheă pe lacheu ca să afle dacă se
îtoarse cel pe carel tr sese la^ vărul său
d'Osod Plaul
37 Ͷ Gueratcs .öö
ducelu era, îtr adevăr, urătorul : cu credea cu
drept cuvît că vărul său e pe oarte, ţ ea să a bă
veşt îa te dea f ur t, ad că îa tea dol ulu for
ţat Odată acoper t de s guraţa of c ală că Aa e este
îcă î v aţă, se va duce la c ă, l a serata pr c pelu ,
la petrecerea ude va f costuat î Ludov c al Xl lea
ş ude avea îtîl rea cea a p cată cu o ouă a
ată, ş u va a tr te după şt r îa te de a doua
z , cîd plăcer le vor f luat sfîrş t Atuc va lua dol u,
dacă vărul său va f ur t î t pul ser ͣNu, do
ule duce, u s a îtors îcă" ͣPetru uele Iu
Duezeu, a c toate se fac ua î ult ul oet",
spuse ducele la gîdul că Aa e avusese t pul să
ͣplesească" petru u z ar de seară, făeîdul să p ardă
petr ecer ea Ceru să se dea z arul u care u
era c
Nul a văzuse de ult pe Swa ş a î
trebat o cl pă dacă altădată îş tă a ustaţa, sau u
purta părul tus î per e, căc îl găsea ca sch bat ;
era, îtradevăr, foarte ͣsch bat", căc era foarte su
fer d, ş boala produce pe faţă trasforăr atît de a
dîc ca ş cu tea apuca să porţ barbă sau să ţ
sch b locul cărăr (Boala lu Swa era aceea car e
o doborîse pe aa lu ş de care ea fusese lov tă toc
a la vîrsta lu de acu Dator tă ered tăţ , ex ste
ţele oastre sît, î real tate, tot atît de pl e de c fre
cabal st ce, de zarur arucate, ca ş cu vrăj toarele ar
ex sta cu adevărat Ş cu ex stă o au tă durată a
v eţ petru oe re îdeobşte, ex stă ua ş petru
fa l îdeoseb , ad că petru fa l le a căror ebr
seaăă ître e ) Swa era îbrăcat cu o elegaţă
care, ca ş aceea a soţ e sale, asoc a ceea ce era cu
ceea ce fusese Strîs îtro red gotă ( care
puea î valoare tal a îaltă, zveltă, cu ăuş albe
vărgate cu egru, purta u jobe ceuş u de o oră
lărg tă pe care Del o o făcea ua petru el petru
pr c pele de Saga, petru doul de Charlus, petru
arch zul de Modee, petru doul Charles J aas ş
petru cotele Lou s de uuree A fost surpr s de
.ö,
surîsul ferecător ş de strîgerea de î afectuoasă
cu care răspuse salutulu eu, căc credea că după
atîta t p u ar a f recuoscut îdată ; a î
părtăş t rarea ea ; o îtîp ă cu hohote de rîs,
oar ecu d gar e ş o ouă s trî ger e de î ă, ca
ş cu faptul dea presupue că u ă recuoaşte ar
îsea că pu la îdo ală tegr tatea ţ sau s
cer tatea afecţ u sale Ş totuş ăsta era adevărul ;
a aflat cu ult a tîrz u că u a det f cat decît
după cîteva ute, cîd a auz t uele Dar c o
sch bare pe faţa lu , î cuv tele sale, î lucrur le pe
ͻcare le spuse, u trădară descoper rea pe care o
făcu u cuvît al doulu de Guerates, î asee
ea ăsură d spuea de stpî re ş s guraţă î jo
cul v eţ odee, î care aducea ch ar acea spota
e tate î a ere ş acele ţ at ve persoale, ch ar î
ater e de îbrăcă te, care caracter zau geul Guer
aţ lor Astfel, felul cu ă salutase, fără să ă re
cuoască, bătrîul cluba u era salutul rece ş ţea
pă al oulu de lue ua foral st, c u salut pl
de o aab l tate reală, de o graţ e adevărată, aşa ca de
p ldă ducesa de Guerat es (ergîd atît de departe,
Icît ţ surîdea cea d ţ îa te să o f salutat dacă
te t lea), spre deoseb re de salutur le eca ce, ob ş
u te ale doaelor d foburgul Sa t Gera Ast
fel îcă, pălăr a lu pe care după u ob ce care t dea
sa d spară, o pusese jos lîgă el, era căptuş tă cu p ele
verde, ceea ce u se făcea de ob ce , dar petru că
(după cît spuea el) se urdărea ult a puţ , î
real tate petru că stătea foarte b e
$ Iată, Charles, dueata care eşt are cuosc
xor, v o să vez ceva, după asta, drag e , vă vo
ćere îgădu ţa să vă las o cl pă îpreuă î t p ce
o să pu fracul ; cred de alt ter că' Or ae o
sa ît rz e Ş arătă lu Swa ͣVelasquezul" său ͣDar
se pare că l cuosc", spuse Swa cu gr asa ce
lor sufer z , petru care a vorb cost tu e o oboseală
$ Da, spuse ducele, pus pe gîdur de îtîrz erea cu
oscătorulu de a ş expr a ad raţ a Laţ văzut pe
see la G lbert
579
$ Ah ! îtradevăr, î aduc a te
$ C e credeţ că este ?
$ E , a fost la G lbert, pesee că e uul d
£ spuse Swa cu u aestec de
ro e ş de deferetă faţă de o ăr e pe care ar f
găs t c e epol t cos ş r d col să o esocoteşt , dar despre
care u vo a să vorbească decît ͣjucîdu se", toca ca
să f e cuv c os
$ De buă seaă, spuse ducele cu v oleţă E Bo
so, u a şt u care uăr d tre Guerates Dar
puţ î pasă Şt ţ că u sît atît de feudal ca vărul
eu A auz t rost du se uele lu R gaud, al lu
M gard ş ch ar al lu Velasquez ! spuse ducele aţ
t d asupra lu Swa o pr v re de ch z tor ş de
călău, vrîd să îcerce totodată să c tească gîdul ş
să flueţeze răspusul î sfîrş t, îche e el (căc
atuc cîd puea î s tuaţ a să provoace î ch p ar
t f c al o părere pe care o dorea, avea cîteva cl pe fa
cultatea de a crede că ea fusese e să spota ), daţ
î
druul, fără ăgul re Credeţ că ar f de uul d a
r pot f pe care a c tat ?
$ Nuuu, răspuse Swa
$ Dar atuc , î sfîrş t, u ă pr cep, u e rostul
eu să hotărăsc de c e e tabloul acesta Dar duea
voastră, u cuoscător, u eşter î ater e, cu îl
atr bu ţ ?
Swa şovă o cl pă î faţa acestu tablou pe care
văd t îl găsea îgroz tor : ͣRele vo ţe ?" răspuse el
rîzîd ducelu , care u putu îfrîa o por re de î e
După ce se potol : ͣSîteţ aîdo foarte get l , aş
teptaţ o pe Or ae o cl pă, ă duc să pu poalele
lug ş ă îtorc Vo pue să se spuă cosoarte
ele că o aşteptaţ aîdo "
A d scutat o cl pă cu Swa despre afacerea Drey

fus ş la îtrebat cu se face că toţ Gueraţ sît
at dreyfusarz ͣÎa te de toate petru că, î fod,
sît cu toţ at se ţ ", răspuse Swa care şt a to
tuş d exper eţă că u u erau, dar care, ca toţ
oae care au o părere dîrză preferă ca să expl ce
că
.,)
uele persoae u o îpărtăşeau, să le presupuă u
ot v precoceput, o prejudecată îpotr va căre a u
era c de făcut, a degrabă decît şte ot ve ca
re sar putea d scuta Ajus de alt ter la capătul pre
atur al v eţ sale, ca o v tă obos tă pe care o hîrţu eşt ,
u putea sufer aceste persecuţ ş se îtorcea la că
ul rel g os al păr ţ lor să
$ ce pr veşte pr c pele de Guerates, este a
devărat, a răspus, sa spus că e at se t
$ Oh ! de acesta c u a vorbesc E atît de î
verşuat, îcît cîd era of ţer ş l a apucat o durere de
d ţ îgroz toare, a preferat să rabde decît să
cosulte
s gurul det st d reg ue care era evreu, ş a tîr
z u a lăsat să ardă o ar pă a castelulu care luase foc
petru că ar f tr ebu t să ceară şte pope la
castelul
vec care era al Rotsch lz lor
$ Vă duceţ d îtîplare d seară la el ?
$ Da, î răspuse el, deş ă s t foarte obos t
Dar a tr s o depeşă pr care ă vesteşte că ar
avea să spuă ceva S t că vo f prea sufer d
z lele acestea ca să ă duc la el sau săl pr esc, ar
turbura, prefer să scap îdată de această chest ue
$ Dar ducele de Guerates u e at se t
Ͷ Vez b e că este, deoarece e at dreyfusard,
î răspuse Swa, fără săş dea seaa că făcea o
pet ţ ue de pr c p u Asta u ă îp ed că să pa
ră rău că la decepţ oat pe acest o Ͷ ce spu ! pe
acest duce Ͷ ead rîd pret sul său M gard, sau
a şt u eu ce
$ Dar, î sfrş t, a urat reîtorcîdu ă la afa
cerea Dreyfus, ducesa e tel getă
$ Da, e ferecătoare După părerea ea, a fost ş
a ferecătoare pe t pul cîd era pr c pesă des
Laues Itel geţa e a deve t a colţuroasă, toate
astea erau a del cate î tîăra cucoaă a re Dar,
î
sfîrş t, a ult sau a puţ t er , bărbaţ ş fee ,
ce vreţ , toţ oae ăşt a sît de altă rasă, u poţ
avea o e de a de f eudal tate î sîge ş să răî
epedeps t F reşte e cred că acest lucru u le flue
ţează cu c părerea
581
$ Dar Robert de Sa tLoup e totuş dreyfusard
$ Ah ! cu atît a b e, cu atît a ult cu cît
şt ţ că aa lu e foarte at dreyfusardă M s a spus
că el este dreyfusard, dar u era s gur î face
are
plăcere Nu ă ră, e foarte tel get Ceea ce e
ult
Dreyfus sul îl făcuse pe Swa de o a v tate ex
traord ară ş pr ase felulu său de a vedea u
bold, o dera ere a otor e decît od oară căsător a
lu cu Odette ; această ouă declasare care trebu a u
tă a b e reclasare era oorab lă petru el', deoa
rece îl făcea să apuce d ou calea pe care ve seră
a să ş d care îl abătuseră frecvetăr le sale ar stocra
t ce Dar toca î îsăş cl pa î care, atît de luc d,
î era dat, graţ e celor oşte te de la îa taş să , să
vadă u adevăr îcă ascus oae lor de lue
Swa
se vădea totuş co c î orb rea lu Işî puea la î
cercarea uu cr ter u ou, dreyfus sul, toate ad ra
ţ le ş toate d spreţur le sale Că at drevfus sul doa
e Boteps îl făcea să o găsească proastă u era a
de rare decît că ar f găs to tel getă cîd s a î
surat N c u era prea grav faptul că valul cel ou a
t gea î el ş părer le pol t ce ş l făcea să u te că tra
tase e drept o de afacer , u sp o al Agl e (ceea ce
era o absurd tate a ed ulu Guerates), pe Clee
ceau despre care spuea acu căl cos deraseră tot
deaua ca u caracter, u o de f er, ca ş Corely
ͣNu, u va spus c odată altceva, cofudaţ " Dar,
depăş d părer le pol t ce, curetul răstură la Swa
părer le l terare ş ch ar felul dea le expr a Barres
p erduse or ce ură de talet ş ch ar lucrăr le lu d
t ereţe erau slabe, ab a putea f rec t te ͣîcercaţ , u
veţ putea ajuge pîă la capăt Ce deoseb re ître
el ş Cleeceau ! I ce ă pr veşte, u sît
at cler cal, dar alătur de el îţ da b e seaa că
Barres u are ch ag ! Bătrîul Cleeceau e u o
foarte rearcab l Ce b e îş cuoaşte l ba!"
At dreyfusarz ar f avut de alt ter dreptate
să cr t ce aceste ebu E expl cau că eşt
dreyfusard petru că eşt de or g e
.,+
evre ască Dacă u catol c pract cat ca Sa ette era ş
el petru rev zu re, aceasta se datora faptulu că era
pus la cale de doaa Verdur , care act va ca o rad cală
cov să Ea era îa te de toate îpotr va ͣb ser co
ş lor" Sa ette era a prost decît rău ş u şt a ce
are rău î făcea Patroaa Dacă se ob ect a că Br chot
este tot atît de bu pr ete al doae Verdur ş î
acelaş t p ebru al ͣPatr e fraceze", aceasta se î
tîplatoca petru că este a tel get
$ l vedeţ ueor , l a îtrebat pe Swa, vorb d
de Sa tLoup
$ Nu, c odată M a scr s a z lele trecute ca săI
rog pe ducele de Mouchy ş pe alţ să voteze petru
e la Jocey Club, ude de alt ter a trecut ca o scr
soare pe la cut e
$ î c uda afacer Dreyfus ?
Ͷ Nu sa r d cat chest uea urebu e să adaug că
| de cîd cu toate astea, u a calc pe acolo
Doul de Guerates se îtoarse ş î curîd
tră ş soţ a lu gata, îaltă ş superbă, îtr o roch e de
sat roşu cu fusta bord s tă cu pa ete Avea î păr o
paă ar e de str uţ purpur e ş pe uer o eş ar fă de
tul de acelaş roşu ͣCe b e fac că ţ căptuşeşt pălă
r a cu verde, spuse ducesa căre a u scăpa c De
altfel, la dueata, Charles, totul e fruos, atît ce porţ
c t ş ce spu , ceea ce c teşt ş ceea ce fac " ître t p,
Swa care avea aerul că o aude, o ad ra pe du
cesă ca pe u tablou p ctat de u eşter ş căută a
po pr v rea, făcîd cu gura gr asa care vo a să spu
ă: ͣDrace !" Doaa de Guerates hohot î rîs
ͣuoaleta ea îţ place, sît îcîtată Dar trebu e să
ărtur sesc că u prea place, ură ea cu u aer
posac Doae, cît e de pl ct cos să te îbrac , să eş ,
cîd a prefera să sta acasă !"
Ͷ Ce rub e uate !
Ͷ Ah cul eu Charles, se vede că cel puţ
dueata te pr cep , u eşt ca bruta aceea de
Mot
serfeu l care ă îtreba dacă sît ver tab le urebu e să
ărtur sesc că a văzut c odată altele a
fruoase
E u dar al are ducese î ce ă pr veşte, sît prea
.,
ar , ca ca u pahar de bordeaux pl p îă sus, dar
lea pus petru că e vo îtîl d seară cu area
ducesă la Mar eG lbert, adăugă doaa de Guerates
fără să se gîdească că af raţ a aceasta aula pe
aceea a ducelu
Ͷ´ Ceo să f e la pr c pesă ? îtrebă Swa
$ Aproape c, se grăb să răspudă ducele pe
care îtrebarea lu Swar îl făcu să creadă că acesta u
era v tat
$ Dar cu se poate, Bas ? uoată ob l ea e co
vocată Va f o îghesu ală, o pl ct seală ! Ceea ce va
f fruos, adăugă ea pr v du l pe Swa cu u aer
del cat, dacă furtua care pluteşte î aer u
zbuceşte,
vor f grăd le acelea uate Le cuoşt ? A fost
acolo acu o luă, atuc cîd l l acul îflor se, u ţ
poţ îch pu cît de fruos putea f Apo jo cul acela
de ape î sfîrş t, cu adevărat Versa llesul la Par s
$ Ce so de fee e e pr c pesa ? a îtrebat eu
$ Şt ţ doar, de vree ce aţ văzuto a c , că e fru
oasă ca lu a z le , că e ş ca d oată, foarte dră
guţă î c uda truf e sale gera ce, pl ă de suflet ş
de gafe
Swa era prea f ca să u vadă că doaa de
Guerates îcerca î această cl pă să reproducă ͣsp
r tul Gueraţ lor'" ş fără prea ăre trudă, căc ser
vea doar sub o foră a puţ desăvîrş tă şte vech
glue ale e Ca să dovedească totuş ducese că îţe
lege teţ a de a f hazl e, ş ca ş cu ea ar f fost cu
adevărat, el sur se cu u aer oarecu s l t, pr c u
du , pr acest so deoseb t de l psă de s cer tate,
aceeaş st ghereală pe care o îce rca od oară cîd
î auzea pe păr ţ e vorb d cu doul V teu l
despre corupţ a uor ed (cu toate că şt au prea
b e ca acea corupţ e care doea la Mojouva era
ult a are, sau ua cîd, î lue, îl auzea pe
Legrad uaţ du ş deb tul petru proşt , alegîd
ep tete g gaşe care şt a b e că u puteau f îţelese de
u publ c bogat sau ş c, dar cult
Ͷ Ce tot spu , Or ae, spuse doul de Guera
tes Măr e e proastă ? A c t t tot, e uz c aă ca v oara
.,*
3 Ͷ Dar b etul eu Bas , eş t u cop l ou ăs cut
I Ca ş cu a putea f c t tă ş uz c aă ş ca d oa I
tă ! Jd oată e de alt ter exagerat, u, e ebuloasă, e
j HesseDarstadt, Sfîtul Iper u ş olî e Prouţa
I r ea e ă eer vează î deos eb Dar r ecuos c, că e
o I s t tă s pat că Ma îtî , doar deea de a f
coborît I de pe u tro gera ca să se ăr te
burghezeşte cu u I s plu part cular Adevărat, că l a
ales ! Ah ! dar e a I deyărat, spuse ea îtorcîd use spre
e, ul cuoaşI teţ pe G lbert ! Vă vo da o dee
despre el : odată s a I îbol ăv t petr u că a depus
căr ţ de v z tă doa I e Carot Dar, dragul eu
Charles, spuse ducesa ca 1 să sch be coversaţ a
văzîd că povestea cu cărţ le de I v z tă parcăl supără pe
doul de Guerates, şt că jt u a tr s
fotograf a cavaler lor oştr de Rodos
´ care plac toca d pr c a du tale ş cu care a
Batîta poftă să fac cuoşt ţă
B ître t p, ducele u îcetase săş f xeze soţ a
´ Ͷ Or ae, cel puţ a trebu să spu adevărul ş
Rsă ul ăîc pe juătate urebu e să spu , rect f că
Rel adresîduse lu Swa, că abasadoarea Agl e d
Racea epocă, care era o fee e foarte de spravă,
dar
Rcare tră a î luă ş ob şu a aseeea stîgăc , avu
´Jsese deea esăbu tă să e v te cu Preşed tele (Re
publ c ) ş soţ a lu A fos,t, ch ar ş Or ae, foarte
Rsurpr ş , cu atît a ult cu cît abasadoarea cu
3oştea destul de b e aceeaş lue ca ş o ca să
R u e v te toca la o reu ue atît de stra e Era
I acojlo u stru care furase, î sfîrş t, trec cu bure
1 tele, u fusese îşt ţaţ , a fost pr ş î cursă ş
I trebu e să reduosc că toată luea asta a fost
foarte
1 pol t coasă Dar atît era destul, Doaa de Guerates,
I care u face totdeaua c stea să ă cosulte, a
* crezut că trebu e să depuă o carte de v z tă î
cursul
săptăî la Elysee G lbert a ers poate prea departe,
văzîd î aceasta parcă o pată pe uele ostru Dar
u trebu e să u tă că, lăsîd pol t ca la o parte, doul
Carot careş ţ ea cu ultă cuv ţă locul, era epo
tul uu ebru al ur bualulu revoluţ oar care a
codaat usprezece d tre a oştr , îtro s gură
z
.,.

$ E , Bas , atuc de ce te ducea să c ez î?
f ecare săptăîă la Chat lly ? Ducele d'Auale e to
tuş străepotul uu ebru al ur bualulu revolu
ţ oar, cu deoseb rea că Carot era u o de spravă,,
ar Ph l ppe Egal te o caal e îgroz toare
$ Vă cer ertare că vă îtrerup ca să vă spu că
a tr s fotograf a, spuse Swa Nu şt u de ce" u
va fost îîată
$ Pe e ă ră ua pe juătate, spuse du
cesa Serv tor e u spu deeît ce cred de cu
v ţă Pesee că u le place ord ul Sftulu Ioa
Ş suă
$ Şt , Or ae, că ă ducea s ă c ez fără c u
etuz as la Chat lly
$ Fără etuz as, dar cu o căaşă de oapte pe
tru cazul cîd pr c pele te ruga să petrec oaptea a
colo, ceea ce de alt ter făcea rareor , ca perfect ă
tărău ce este, ca toţ Orlea Şt cu c e c ă la
doaa de Sa tEuverte ? îtrebă doaa de Guer
ates pe soţul e
Ͷ î afară de usaf r pe care şt , î ult ul o
et a fost v tat fratele regelu uheodose
Auz d această veste, trăsătur le ducese văd ră ul
ţu re, ar cuv tele e pl ct seală ͣAh ! Doae, ar
pr ţ "
$ Dar acesta e get l ş tel get, spuse Swa
$ Dar or ş cu u pe deatregul, răspuse ducesa
avîd aerul căş căuta cuv tele ca să cofere a ultă
outate gîdulu e Aţ băgat de se aă că pr tre pr
c p , ce a get l u sît cu totul get l ? Ba da, vă
as gur ! urebu e să a bă totdeaua o părere î or ce
pr v ţă Atuc , cu au c ua, îş petrec partea;
d ţ a v eţ ca să e ceară păre r le oastre, ar cea
dea doua ca să le servească d ou urebu e să spu
ă eapărat că asta a fost b e jucată, ar cutare
alta
a fost a prost jucată Fără c o deoseb re Iată, acest
uheodose Ju or (u aduc a te de uele său)
a îtrebat cu se spue uu ot v de orchestră
'
Ia răspus, spuse ducesa cu och străluc tor ş îce
pîd să rîdă cu buzele e ferecătoare : ͣI se spue u
ot v de orchestră" E b e ! la ura urelor, tot a
.,/
fost ulţu t Ah ! dragul eu Charles, ură doaa
de Guerates fără vlagă, ce pl ct cos este sa c ez
î oraş ! Sît ser cîd aş prefera să or ! E adevărat
că a ur e tot atît de pl ct cos, căc u şt ce îseaă
U lacheu apăru Era tîărul logod c care se c o
r ovă s e cu por tar ul pî ă ce, î buătatea e ,
duces a î îpăcase î apareţă
$ Să ă forez î astăseară de starea săătă
ţ doulu arch z d'Osod ? îtrebă el
$ N c decu, c pîă î e d eaţă ! N c u
vreau să sta a c deseară Lacheul său pe carel cu
oşt , ar putea să v ă să te foreze ş săţ spuă
să te duc după o Ieş î oraş, du te ude vre , fă u
chef, dor î oraş, dar u vreau să aud de t e pîă
î e d eaţă
O bucur e fără arg se revărsă de pe faţa la
cheulu Putea î sfîrş t petrece ceasur îtreg cu lo
god ca lu pe care aproape u o a putea vedea, de
cîd î ura ue recete eîţeleger cu portarul, du
cesa î expl case, cu duhul blîdeţe , că este a b e să
a asă, ca să îlăture or ce o cofl cte La gîdul că
deseară va f l ber, îota îtr o fer c re pe care
ducesa o observă ş o îţelese Ea îcercă u so de
strîgere de ă ş de îcăr e î toate
ebrele, luîd act de această fer c re gustată fără
şt rea e , ascuzîduse de ea, care o r ta ş o făcea
geloasă ͣNu, Bas , să stea a c , d potr vă, să u se
urească de acasă"
Ͷ Dar, Or ae, e absurd, toţ serv to r tă sît a c ,
ar la ezul opţ ve avea pe deasupra fee a
care te va ajuta la îbrăcat ş costu erul petru pe
trecerea ostră Nuţ poate f de c u folos, ş cu
ua el e pr ete cu lacheul lu Maă, prefer de o e
de or săl îdepărtez de a c
Ͷ Ascultăă, Bas , lasăă, vo putea să spu ceva
toca î t pul ser , u şt u prec s la ce oră Să u
te şt de a c c o cl pă, spuse ea lacheulu desperat
Dacă c orovă el le u a coteeau ş dacă se stă
tea puţ la ducesă, persoaa căre a trebu a să atr
bu acest războ costat era aov b lă, dar u era
portarul ; des gur, petru uc le grele, petru art r ul
a obos tor de pus ; petru certur le care se
ter au
' 587
cu bătă , ducesa î îcred ţa lu grelele struete %
de alt ter , îş juca rolul fără să bău ască c
fusese îcred ţat Ca ş ce lalţ serv tor , ad ra bu
ătatea ducese ; ar după plecarea ducese , lache prea
puţ pătruzător veeau adesea să o yad pe Fraô se,
xpuîd că palatul ducelu ar f fost cel a bu loc
d Par s, dacă ar f fost loja portarulu Ducesa fo
losea loja aşa cu erau folos te od oară cler cal s
ul, fracasoer a, pr ejd a evre ască etc, otc Alt
lacheu tră
$ De ce u a adus pachetul pe care l a tr
s doul Swar ? Dar î legătură cu asta (şt că
Maa e foarte bolav, Charles) Jules, care s a dus să
se foreze de starea doulu arch z d'Oso d,
sa îtors ?
$ A sos t ch ar ac , doule duce Se aşteaptă
d tro cl pă îtralta oartea doulu arch z
$ Ah ! tră eşte îcă, exclaă ducele oftîd uşurat
Se aşteaptă, se aşteaptă ! Să te a dracul ! C t t p e
î v aţă, sît ădejd , e spuse ducela cu aerul vo os
Nu a şt u c e la descr s ort ş îgropat, Peste
opt z le va f a zdravă decît e !
$ uoca doctor au spus că u a apucă seara
Uul d e vo a să se îtoarcă la oapte Şeful lor le a
spus că e ut l Do ul arch z ar trebu să f ur t;
a suprav eţu t ua graţ e spălatur lor cu ule caforat
$ uac , dob tocule, î str gă ducele î culea fur e
C e tea îtrebat aseeea lucrur ? Na îţeles c
d ce ţ sa spus
$ Nu sa spus e, c lu Jul es
$ Nu vre să tac ? urlă ducele ş , îtorcîdu se spre
Swa : ce fer c re că e îcă î v aţă ! Îş va redabîd
puţ cîte puţ puter le E î v aţă după aseeea
cr ză Ce lucru uat! Nu poţ cere totul deodată
Nu trebu e să f e eplăcută o că spălătur cu ule
caforat, spuse ducele frecîdu ş î le : E î v aţă,
ce vreţ a ult ? După ce a trecut pr cîte a trecut,
e foarte fruos E ch ar de v d at, căj are aseeea
teperaet Ah ! bolav ! a cu e u ele ateţ pe
care u ţ le îgădu cu t e Az d eaţă, o praat e
.,,
de bucătar a făcut u g gou cu sos beara se, reuş t
de ue, recuosc, dar toca d această pr c ă a
îcat atîta, îcît îl s t îcă î stoac Dar cu toate
acestea, e u va| ve să se foreze de starea
ea, ca de scupul eu Aa e U ar ch ar prea
ulte foraţ , ceea cel oboseşte urebu e lăsat să
răsufle îl uc d, tr ţîd tot t pul după veşt la el
Ͷ E b e, spuse ducesa lacheulu , care se retrăgea,
ceruse să se urce fotograf a îpachetată pe care
a
tr so doul Swa
Ͷ Doaă ducesă, e atît de are îcît u şt a
dacă o să îcapă pe uşă A lăsato î vest bul Doaa
doreşte să o aduc ?
$ Nu, ar f trebu t să " se f spus, dar dacă e atît
de are, o vo vedea a tîrz u, cîd vo cobor
$ A a u tat să spu doae ducese că doaa
cotesă de Mole a lăsat az d eaţă o carte de v z tă
petru doaa ducesă
$ Cu, az d eaţă ? spuse ducesa cu u aer e
ulţu t găs d că o fee e atît de tîără u ş
putea
îgădu să lase cărţ !de v z tă d eaţa
$ Către ora zece, doaă ducesă
$ Arată cărţ le de v z tă
$ I or ce caz, Or ae, cîd spu că Măr e a avut
» dee c udată r tîduse cu G lbert, ura ducele care
se îtorcea la pr a lu coversaţ e, a u fel c udat
dea scr e stor a Dacă c eva a fost u prost î această
căsător e, apo toca G lbert a fost prost'; petr ?ă
sa căsător t cu o rudă atît de aprop ată a recelu Belg e
care a uzurpat uele de Brabat, care e aparţ e ouă
!
Itru cuvît, ave acelaş sîge ca ş fa l a de Hesse
ş d tro sp ţă a vîrst că E totdeaua lacru stup d
să vorbeşt de t e, spuse el adresîdu se, dar, î
sfîrş t, cîd ea dus u ua la Darstadt, dar s
la Cassel ş î toată Hessa electorală, ladg av au avut
totdeaua gr jă, cu aab l tate, să e acorde
ît etatea
ş pe pr ul loc, toca petru că e trage d sp ţa
pr ulu ăscut
$ Dar, î sfîrş t, Bas , a să spj că această
persoaă care era a or î toate reg etele d
ţara
sa ş pe care au logod to cu regele Sued e
589
Ͷ Oh ! Or ae, e prea d cale afară, s t r spue că
t u şt că bu cul regelu Sued e îş vedee de ogoare
la Pau, pe cîd o de ouă sute de a ocupa u rag
îseat î toată Europa
$ Ceea ce u îp ed că dacă s ar str g:) pe stradă :
ͣIatăl pe regele Sued e ", toată luea sa alerge săl
vadă pîă î P aţa Cocord e , ar dacă a r spue :
ͣIatăl pe doul de Gueratjs", e ar şt despre
c e e vorba
$ Halal arguet
$ De altfel u pot îţelege :ă d tjufc t ce t tlul
de duce de Brabat a trecut î a l a regală a Bdg e ,
a poţ avea preteţ e la el
Lacheul se îtoarse cu cartea de v z tă cotese
ͻMole sau a degrabă cu ceea ce lăsase drept carte de
v z tă Pret zîd că avea a ea c ura scoase d
buzuar o scr soare pe care o pr se ş , păstr v co
ţ utul, îdo se colţul pl culu pe care era ser ? trr ele :
cotesa Mole Cu pl cul era destul de are, după for
atul ahrt e de scr s, la odă aul a>"ela, această
ͣcarte scr să cu îa era aproape de Jcuă or a
are decît o carte de v z tă ob şu tă
ͣE ceea ce ueşte s pl c tatea d;*a c :e Mole,
spuse ducesa ro c Vrea să e facă să crede că avea
cărţ de v z tă ş săş arate or g al tatea Dar cuoaşte
aseeea apucătur , u aşa 'cupul u Charles, o
îş e sîte oarecu destul de bătrî ´' or g al ca
să face cuoşt ţă cu sp r tul : ue c cucoae care
ese ab a de patru a E îeî tătare, dar u se pare
căj are totuş destul volu ca săş îch pu e că poate
u luea cu lucrur atît de a e ca lăsarea u:u pl c
drept carte de v z tă ş îcă ; a ͣ a zece d eaţa Hs
trîa e şor c oa că de aă î 1va arăta că şt e ş ea
tot atît de ult î această pr vu ţq '
Swa u putu săş îfrîpze rîsul, gîd duse că
ducesa care de altfel era ca geloasă, pe succesul doa
e Mole, va găs , des gur, î ͣsp r tul Gueraţ lor"
vreu răspus obraz c la adresa v z tatoare
Ͷ I ce pr veşte t tlul de duce de Brabat, ţ a
spus de o sută de or , Or ae, ură ducele, căru a du
cesa î tă e vorba, fără săl asculte

590
$ Dar dragul eu Charles, ă pl ct seşte fotograf a:
du tale
$ Ah ! Ô .spuse
N
Swa
$ Da, e aşa de fruos ce a spus î această pr
v ţă, î coparaţ e cu Sa G org o d Veeţ a Dar
u îţeleg de ce Aub s
$ Cu, e acela care e străoşul lu Babal ? îtrebă,
^doul de Guerates
$ A vrea să vez babacul, spuse doaa de Guer
ates cu u aer aspru, ca să arat e că ea îsăş d spre
ţu a acest calabur Aş vrea să văd pe toţ
$ Ascultă Charles, să coborî o cl pă î aşteptarea
trăsur , spuse ducele, e ve face v z ta î vest bul,
petru că soţ a ea o să e lase î pace atît t p
cît
a văzut fotograf a du tale La drept vorb d, sît a
puţ erăbdător, adăugă el cu u aer ulţu t Eu sît
u o l şt t, dar ea poate să te ooare
$ Sît cu totul de părerea du tale, Bas , spuse
ducesa, ha deţ î vest bul, şt cel puţ de ce c oborî ͻ
d cab etul du tale, î t p ce u vo şt c odată
de ce coborî d coţ de Brabat
$ Ţ a repetat de o sută de or cu a trat
t tlul'
î casa de Hessa, spuse ducele (î, t p ce e ducea
să vede fotograf a ş ă gîdea la acelea pe care
le aducea Swa la Cobray), pr căsător a lu Bra
bat î 121 cu f ca ult ulu ladgraf de uhur g a ş
Hessa, astfel îcît a degrabă a trat t tlul de pr
c pe de Hessa î casa de Brabat, decît acela de Bra Ͷ
bat î casa de Hessa îţ aduc de altfel a te că ser
gatul ostru de războ era acela al duc lor de Brabat :
ͣL burgul celu ce la cucer t", pîă ce a sch bat
blazoaele Brabaţ lor cu acelea ale Gueraţ lor, î>
care pr v ţă de alt ter cred că a greş t, ş p lda
Gueraţ lor u poate sch ba părerea
$ Dar, răspuse doaa de Guerates, cu l a:
cucer t regele Belg e De altfel, oşte torul troulu
Belg e poartă t tlul de duce de Brabat
1
Aub s, c torul balaurulu lătrător (lat)
591:
Ͷ Dar, draga ea, ceea ce spu u sta î p c oare
ş e greş t d teel e Şt tot atît de b e ca ş e
ćă uele dreptur de preteţ e dă u esc ch ar cîd ter
tor ul e ocupat de u uzurpator De p ldă, regele Spa e
se t tulează duce de Brabat, vocîd pr aceasta o
stăpî re cu ult a recetă decît a oastră, dar a
veche decît aceea a regelu Belg e îş spue ş duce de
Bourgoge, rege al Id lor Occ detale ş Or etale, duce
de M la Or , u stăpîeşte c Bourgoge, c Id le,
c Brabatul, după cu c eu u stăpîesc Brabatul,
după cu ul stăpîeşte c ducele de Hessa Regele
Spa e se proclaă ş rege al Ierusal ulu ca ş îpăra
tul Austr e , ş c uul c altul u stăpîesc Ierusa
l ul ´ ͻ '
Se opr o cl pă, jeat că uele Ierusal ulu lar f
putut st gher pe Swa, d pr c a ͣafacer lor î curs",
dar ură totuş î grabă
Ceea ce spu î această pr v ţă poate f af rat î
toate A fost duc d'Auale, ducat care a trecut pe cale
regulată î casa Fraţe , după cu Jo v lle ş Chevreuse
au trecut î casa lu Albert Nu forulă a ulte re
ved căr asupra acestor t tlur decît asupra acelu a de
arch z de No rout ers, care a fost al ostru ş care a
ajus î ch p oral î poses a case la ureo lle, dar
d faptul că uele ces u sît valab le u urează că
toate sît, la fel De p ldă, spuse el îtorcîduse spre
e; f ul cuate ele poartă t tlul de pr c pe de
Agr gete pe care l a oşte t de la Ioaa Nebua,
aşa cu au oşte t la ureo lle, pe acela de pr c p
de uaret Dar Napoleo a dat acest t tlu de uaret uu
soldat care putea f foarte bu ostaş, dar î această pr
v ţă îpăratul a d spus de ceea ce aparţ ea îcă a
puţ decît lu Napoleo al III lea t tlul de Motorecy,
care a creat u duce de Motorecy, dar u Per gord
avea cel puţ ca aă o Motorecy, cîtă vree ua
retul lu Napoleo I avea alt uaret decît vo ţa lu
Napoleo ca să f e uaret Asta u la îp ed cat pe
Cha x d'EstAge, făcîd aluz e la uch ul du tale
ͻCode, săl îtrebe pe procurorul per al dacă culesese
t tlul de Motorecy d şaţur le d V cees
592 !
$Ascultă, Bas , sît de acord să te urez î şa
ţur le d V cees ş ch ar la uaret I această pr
v ţă, dragul eu Charles e toca ceea ce vo a să ţ
spu î t p ce vorbea de Sa G org o al du tale
a Veeţ a uoca avea de gîd Bas ş cu e,
să petrece pr ăvara v toare î Ital a ş î S c l a Dacă
v cu o , gîdeştete cu sar sch ba lucrur le! Nu
vorbesc ua de bucur a de a te vedea, dar
îch pu
eşteţ , cu cele ce a povest t adesea î legătură
cu
a t r le cucer r lor orade ş a t r le at ce, î
ch pu eşteţ ce ar îsea o călător e făcută î tovărăş a
du tale! Ad că îsuş Bas , ce spu, G lbert! ar pro
f ta, petru că dau seaa că pîă ş preteţ le
asupra
coroae de Neapole ş toate aceste drăc ar
teresa
dacă lea expl ca dueata î vech le b ser c roae
sau î satele cuţe cocoţate ca î tablour le pr t v lor
Dar să vede fotograf a du tale Desfă pl cul, spuse
ducesa uu lacheu
$Or ae, u astăseară! O ve ad ra î e, o
ploră ducele care, yăzîd proporţ le fotograf e , î ş
adresase şte see de groază
$Dar ă auză să o văd î tovărăş a lu Charles,
spuse ducesa cu u surîs totodată art f c al,
cocup scet
s f ps holog c, căc î dor ţa e de a f aab lă cu
´, Swa, ea vorbea de plăcerea pe care ar îcercao pr
v d fotograf a ca de aceea pe care u bolav s te
că o va avea îcîd o portocală, sau ca ş cu ar f
pus î acelaş t p la cale o escapadă cu pr ete ş ar f
destă u t uu b ograf uele gustur care o ăguleau
$E b e, va ve să te vadă ua petru asta,
spuse ducele căru a ducesa fu s l tă să cedeze Veţ
petrece tre ore î faţa e , dacă vă auză, spuse el
ro c
Dar ude a să pu o jucăr e de această d es ue ?
$î oda a ea, u vreau să o scap d och
$Ah! a decît, dacă e î oda a ta, a orocul să
o văd c odată, spuse ducele fără să se gîdească
la
destă u rea pe care o făcea cu atîta l psă de
ch bzu ţă
asupra caracterulu egat v al raportur lor lor cojugale
Ͷ Atuc a să desfac cu gr jă fotograf a, poruc
doaa de Guerates serv torulu (sporea
recoadă
38 Ͷ Guerates 593
le d aab l tate petru Swa) Nu cuva să str c
pl cul
$ urebu e să respectă ş pl cul, î spuse ducele
la ureche, r d cîd braţele spre cer Dar Swa, adăugă
el, eu care u sît decît u b et soţ proza c, ad r că a
putut găs u pl c de aseeea d es u Ude l a
descoper t?
$ F ra de fotogravur face adesea aseeea expe
d ţ Dar e u toca, căc văd că e scr s: ͣducesa de
Guerates", fără ͣdoaa"
Ͷͻ II ert, spuse d strată ducesa care, parcă sp t tă
pe eaşteptate de o dee care o îvesel , îş îfrîă u
surîs uşor, dar îtorcîdu se repede spre Swa: E , u
spu dacă ve ve cu o î Ital a?
$ Doaă, cred că u va f cu put ţă
$ Atuc doaa de Motorecy are a ult o
roc A fost cu ea la Veeţ a s la V ceza M a spus că
î tovărăş a du tale se văd lucrur pe care alt ter
u lea vedea, de care e a vorb t c odată, că
a arătat şte lucrur ea poe te, ba ch ar cîd
era
vorba de lucrur cuoscute, a reuş t să îţeleagă
uele
aăute î faţa cărora, fără dueata, ar f putut
trece
de douăzec de or , fără să le obse rve vreodată
Hotărît,
a fost favor zată decît o Ve lua pl cul es al
fotograf lor doulu Swa, spuse ea serv torulu , ş te
ve duce săl depu îdo t la colţ, d partea ea, astă
seară la ora zece ş juătate, la doaa cotesă
Mole
Swa zbuc î rîs
$ Aş vrea or cu să 'şt u, îl îtrebă (doaa de
Guerates, cu poţ şt cu zece lu a d a te că
va f cu eput ţă
$ Scupă ducesă, vă vo spue dacă ţ eţ , dar a
îtî daţ vă seaa că sît foarte sufer d
$ Da, dragul eu Charles, găsesc că arăţ de loc
b e, u sît ulţu tă de teul du tale, dar u ţ
cer
asta peste opt z le, c peste zece lu Iar î zece lu a
tot t pul să te îgr jeşt , să şt
I această cl pă tră u lacheu vest d că trăsura
trăsese la scară ͣHa de, Or ae, pe cal", spuse ducele
care tropă a de o cl pă, de erăbdare, ca ş cu ar f
fost el îsuş uul d ca care aşteptau
.%*
$ Atuc ," îtru cuvît ot vul care t0
d ca să v î Ital a? îtrebă ducesa, r d cîdu ^
a răas bu de la o
$ Dar scupă pr eteă, f dcă vo f ort de a
ulte lu După ed c pe care a cosultat la f ele
aulu , boala de care sufăr, ş care ă poate uc de e
d at u dă î or ce caz a ult de tre sau patru
lu de tră t, ş acesta este îcă u tere ax al,
răspuse Swa surîzîd, î t p ce lacheul desch dea
uşa cu gealîc a vest bululu ca să o lase pe ducesă să
treacă
$ Ce tot spu ? exclaă ducesa opr du se o cl pă
î druul c spre trăsură, r d cîd och e fruoş ş e
lacol c , dar pl de eîcredere Pusă să aleagă îtî a
oară î v aţă ître două îdator r atît de deoseb te, au
e să urce î trăsură ca să c eze î oraş ş să a fes
te copăt re faţă de u o care va ur , ea u
găsea
c î codul cove eţelor care să d ce jur spru
deţa de urat ş , eşt d pe care să o prefere,
crezu
că trebu e să se prefacă a u, crede că alterat va a
doua
sar f putut pue, astfel îcît să asculte de cea d tî
care cerea î acest oet a puţ e sforţăr ş
socot
că cel a er t ch p de a soluţ oa cofl ctul era de
al tăgădu ͣVre să glueşt ", î spuse ea lu Swa
$ Ar f o gluă de u gust ferecător, răspuse
Swa ro c Nu şt u de ce vă spu ua ca asta, pî
acu u va vorb t c odată de boala ea Dar cu
aţ îtrebat ş cu s ar putea să or d tr o z îtr
a ta Dar a ales u vreau să îtîrz aţ , c aţ oraş
adăugă el, petru că şt a că, î och altora, propr le lor
obl gaţ odee au îtî etate asupra orţ uu pr e
te ş graţ e pol teţe! se puse astfel î locul lor Dar
aceea a ducese î îgădu a să ş dea edesluş t
seaa
că c a la care se ducea trebu a să coteze a puţ
î
och lu Swa decît propr a lu oarte De aceea, î
t p ceş cot ua druul spre trăsură, ea îş plecă
uer , spuîd : ͣNu te ocupa de această c ă N are
c o portaţă!" Dar aceste cuv te stîr ră
proasta
d spoz ţ e a ducelu , care exclaă: ͣHa de, Or ae, ce
sta la ta fas ş te tîgu eu Swa, şt prea b e că
doaa de Sa t Euverte ţ e să e aşeză la asă
la
.%.
cpt prec s urebu e să şt ce vre , sît c c ute de
cîd aşteaptă ca Iţ cer ertare, Charles, spuse el îtor
cîduse spre Swa, dar e opt fără zece Or ae e tot
deaua î îtîrz ere, e trebu e a ult de c c
ut* ca să ajuge la bătrîa Sa tEuverte"
Doaa de Guerates îa ta hotăr tă spre
trăsură ş adresă u ult răas bu lu Swa ͣŞt ,
vo vorb d ou despre asta, u cred c u cuv t d
cîte spu , dar trebu e să stă de vorbă îpreuă ueau
sper at prosteşte, vo să prîzeşt cîd ve vo {doaa
de Guerates soluţ oa or ce pr tru prîz), a să
cou c z ua ş ora du tale", ş r d cîdu ş roch a roş e
puse p c orul pe scară uoca era să tre î trăsură
cîd, văzîd acest p c or, ducele exclaă cu o voce î
groz toare :
Ͷ´ Dar b e Or ae, ce avea de gîd să fac , eo
roc to ? Na sch bat patof egr ! Cu o toaletă roş e!
urcă repede săţ pu patof roş , sau, se adresă el la
cheulu , spue caer ste doae ducese să'
coboare cu patof roş
$ Dar, dragul eu, răspuse blaj ducesa st ghe
r tă văzîd că Swa, care eş se cu, e dar vo se ca
trăsura să treacă îa tea oastră, auz se, de vree
ce
sîte î îtîrz ere!
$ Nare c o portaţă, ave tot t pul Este
doar opt fără zece, o să e trebu ască zece ute
ca
să ajuge pî la parcul Moceau Apo , î sfîrş t, ce
vre , ch ar dacă ar f opt ş juătate, au decît să aş
tepte, u te poţ duce cu roch e roş e ş cu patof
egr
De alt ter o să f ce d ură, v ş soţ Sas
Fpae, care, şt , u sosesc c odată îa te de ouă
fără douăzec
Ducesa se urcă î oda a e
$ E , e spuse doul de Guerates b eţ bărbaţ
îţ baţ joc de e , dar ş e sît or cu bu la ceva Fără
e, Or ae sar f dus la c ă î patof egr
$ Nu e lucru urît, spuse Swa ş băgase de seaă
patof egr care u ă zb seră de loc
Ͷ Nu te cotraz c răspuse ducele, dar e a ele
gat să f e de aceeaş culoare cu roch a Apo , f l şt t^
cu ar f ajus ş ar f dat seaa ş aş f fost s l t să
596
ră îtorc ca să aduc patof Aş f c at la ora ouă
Ad o, cop , e spuse el îp gîdue blaj , duceţ vă,
îa te să f cobbrît Or ae Nu vreau să spu că u j
face plăcere să vă vadă D potr vă, toca petru că
place prea ult să vă vadă Dacă v a găseşte a c ,
va sta ar la ta fas, e deja foarte obos tă, va ajuge s
tov tă la c ă Ş eu vă ărtur sesc s cer că sît ort
de foae A prîz t foarte prost az d eaţă, cobo
rîd d tre A fost u blesteat de sos beara s dar,
ttuş , u ar supăra de loc dar de loc, să ă aşed
1^ asă Opt fără c c ! Ah! Fee le! O să e provoace
durer de stoac aîdorura Nu e atît de zdravăă pe
cît se crede
Ducele u era c decu st gher t vorb d de d s
poz ţ le soţ e sale ş de ale lu uu ur bud căc cele
d tî îl teresau a ult, se păreau a portate
De aceea, ua d buă educaţ e ş d spoz ţ e veselă,
/ după ce e go cu elegaţă, str ga cu o voce de stetor,
d uşă, lu Swa care ajusese acu î curte: ͣŞ
dueavoastră, u vă lăsaţ pres oat de prost le e
d c lor, ce dracu! Sît şte ăgar Sîteţ săătos tu
Ne veţ îgropa pe toţ !"
ó p rec s _

O&4O 4(& 5'3+67

ar f
596
%×xÔ,ÔÔ4× ÔÔÀ,Ô
u%×lÔ½)!*4a×
Bu de t par : 20121991 Forat 16/5X8
Col t po : 37,5
u ½È
&4u+ Ô ×£
u
×Ô ×,x7 ×Ô

Marcel Proust in Cautarea Timpului Pierdut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marcel Proust in Cautarea Timpului Pierdut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marcel Proust

  

altele d adîcur le opţ pe care o tapetau ş se îălţau

"L î oetul î care îcepu această dea doua p esă, ra

eu, desch deau cu toţ î al lor u trîd det c ş î

Sa tLoup u putea ve de ult t p la Par s, f e

Ͷ urebu e să spu u cuvît căp taulu , î şopt

Ͷ Ah ! Robert, ce b e se s te oul la dueata ;

La rugat să u goească

| u b Pe°c ev 

Ͷ Ce fac acu ? îl îtreba pe Sa t Loup

$ A s te părăsesc, plecă peste tre sfertur de

_ pa, fratele eu l a zăr t la Cafe de la Pa x, spu u%

Dacă ce a vech (oae d popor care gorau

$ Atît de îalt ca pachetajul eu

uoca această cood tate î dăduse curajul să

Poştă peuat că Ͷ corespodeţă exped ată pr

Case de petrecere la ţară

$ Iată că îcepe ar, era s gură !

Cotele d'Argecourt, îsărc atul cu afacer al Belg e

$ E boala la odă, spuse arh v stul

beu Fără îdo ală că î acest caz doul de Guera

$ Eu care a c stea să fac parte d M sterul

'Istor c ş o pol t c fracez (1799Ͷ1879)

Robert gora toate f del tăţ le aate sale ş ş

A vrut să prof t de faptul că doul de Charlus

$Na c l ber, doaă

)  Ͷ ) )( Ͷ

A străbătut d ou  Gabr el, pr ulţ

V z ta Albert e Ͷ Perspect va ue

Deş era ua o du că de toaă, reăscuse,

Ͷ Nu îţeleg , răspuse ea surîzîd, vreau să spu

uul după altul de v aţă (acea atracţ e opusă acele a pe

î vorb de e, de fa l a ea, de ed ul eu so

S oet, c decu îrud ţ

Albert e, u ua că vorb de Robert Forest er

Ô   (

u  ( '

Apo totul se sfîrş îcetase dea a eş d eaţa,

prea ăpăd tă Dar aceea a Gueraţ lor u r sca această

À    $  1

d straseră, pîă î cl pa î care ă zăr se s gur ca

ş u a vorb şase lu cu e

Z lele care precedară c a eat cu doaa de Ster

× propue, cu atît se pare a lug, petru că apl că

păsăr rare crescute î l bertate îtr o grăd ă

găseşte ca celălalt, bucur e î el îsuş , c află o îdu

vers pe care de alt ter ul cuoştea Această Courvo

De alt ter , să at c pă ^asupra eve etelor, spu

$ Cu, Or ae a fost a c ?

$ îtradevăr, spuse doul de Groufchy, are aerul

D  de Herald (1832)

A ' Cîd cop lul apare, cercul fa l e se bucură zgootos

$Şt b e că a săl vez , Or ae, spuse el ş apo

D păcate, ot vul de a u te r d ca îa tea ueî

A străbătut arăş , îsoţ t de el, arele salo ver

 $          £ £

Ne atrage or ce v aţă care e îfăţ şează u lucru e

A d scutat o cl pă cu Swa despre afacerea Drey

Bu de t par : 20121991 Forat 16/5X8

u   ½È

 &4u+ Ô ×£

S-ar putea să vă placă și

| u b Pe°c ev

$ A s te părăsesc, plecă peste tre sfertur de

_ pa, fratele eu l a zăr t la Cafe de la Pa x, spu u%

) Ͷ ) )( Ͷ

A străbătut d ou Gabr el, pr ulţ

Ô (

u ( '

À $ 1

D de Herald (1832)

$ £ £

Bu de t par : 20121991 Forat 16/5X8

u ½È

&4u+ Ô ×£