Sunteți pe pagina 1din 600

Marcel Proust

à 
ñ  
 

 

   
 

  

 !"!
#$%%$
u u tul de d  eaţă al păsăr lor î părea aost Fra
co se  F ecare cuvît al ͣjupîeselor" o făcea să tresară ;
coodată de paş  lor, îş puea îtrebăr î legătură cu
ele ; căc e utase F reşte, serv tor u forfoteau a
puţ  la al ͣşaselea" d  fosta oastră locu ţă ; dar î cu
oştea ; acel dutev o avea petru ea ceva pr eteos
Acu dădea ch ar tăcer o ateţ e dureroasă Cu oul
ostru cart er părea tot atît de l  şt t pe cît de zgootos
era bulevardul î care locu se pîă atuc , cîtecul
(desluş t ch ar de departe , cîd este îcă slab ca u
ochestral) al uu trecător storcea lacr  d  och Fra 
co se î ex l De aceea, dacă bătuse joc de ea care
era adîc îh tă că trebu e să părăsească u ob l î
care era ͣatît de st aţ de toţ ", ş îş făcuse bagaj ele
plîgîd, potr v t r tur lor de la Cobray ş spuîd că
fosta oastră casă era super oară tuturor celorlalte case,
î sch b eu, care as  la tot atît de lese lucrur le o
pe cît de uşor le părăsea pe cele vech , aaprop at
de bătrîa oastră serv toare cîd a văzut că stalarea
îtro casă î care u pr  se de la portarul careVu e
cuoştea îcă, seele ,de respect ecesare buel sale
hrae orale, aproape că o prăpăd se Nua ea ă p tea
îţelege; f reşte, tîărul e lacheu ar f fost î stae ;
petru el, care u era  c decu de la Cobray, a ^e
uta, a locu î alt cart er era ca ş cu ş ar f luat "o
vacaţă î care outatea lucrur lor oferea aceeaş t ha,
ca ş cîd ar f călător t; se credea la ţară ; ş u gutu 
ra î dădu, ca ş o răceală cotractată î vagoul ude 
geaul ar f fost b e îch s, pres a  uată că
fusese pe alte eleagur ; or de cîte or străuta ş se
bucura că găs se u loc atît de grozav, căc dor se totdea
ua să a bă stăpî care să călătorească ult De aceea,
fără să ă gîdesc la el, a dus gloţ la Frafo se ;
cu rîsese de lacr  le e cu pr lejul ue plecăr care
ă lăsase d feret, î îtîp  cu răceală tr steţea,
petru că o îpărtăşea Ego sul ervoş lor sporeşte pa
ralel cu pret sa lor ͣses b l tate" ; e u pot sufer ca
alţ săş a feste d spoz ţ le cărora e îş ş le acordă
d  ce î ce a ultă ateţ e Fraco se, care u lăsa
eobservată cea a uşoară d spoz ţ e d  cîte îcerca
dacă suferea îtorcea capul ca să u a plăcerea dea
vedea că sufer ţa ea era qopăt  tă, ba ch a'r rear
cată Făcu la fel, îdată ce ă vrut să vorbesc de oua
oastră casă De alt ter , trebu d să se ducă după două
z le să aducă  şte ha e u tate î casa pe care o părăs se
î t p ce avea îcă, de pe ura utăr ͣtepera 
tură", ar pe de altă parte, aseeea uu boa care toc 
a a îgh ţ t u bou, ă s ţea eplăcut deforat
de u lug scr  pe care vederea ea avea săl ,, stu e",
Fraco se,' eîcrezătoare cu sît toate fee le, se î
toarse spuîd că crezuse că avea să se îăbuşe pe fostul
ostru bulevard, că se vzpc se" dea b elea î dru, că
u văzuse  c odată  şte scăr atît de coode, că u
sar a îtoarce să locu ască acolo, ch ar dacă s ar
ofer ͣu per u" ş sar da  l oae Ͷ poteze gra
tu te Ͷ c㠄 „ (ad că cele î legătură cu bucătăr a ş
cor doarele) erau a b e orîdu te î oua oastră casă
Dar e t pul să spu că aceasta Ͷ ş e utase î ea
petru bu ca educîdo prea b e cu săătatea, o
t v pe pare e fer se să l vocă, avea evo e de u
aer al curat Ͷ era u apartaet care făcea parte d 
palaţal Guerates
vîrsta la care Nuele, ofer due ag ea ecu
o/cutulu pe care l a turat î ele, î acelaş '
oet care deseează ş petru o u loc real e
s lesc r  asta să det f că ş pe uul ş pe altul, astfel
îcît Dor  îtro cetate î căutarea uu suflet pe
care ea 'ul poate cupr de, dar pe care u a ave
puterea săl el  ă d  uele e , ele u dau ua
oraşelor ş fluv lor o d v dual tate aşa cu le o
coferă p ctur le alegor ce, u îpuţ ează ua
u versul f z c cu d fereţe ş l populează cu  raculos,
c ş u versul so

* 
´e al : atuc f ecare castel, f ecare palat sau casă are ves
t tă are stăpîa sau zîa lu , după cu pădur le au ge 
 le ş apele d v  tăţ le lor Ueor , ascusă î adîcul
uelu e , zîa se trasforă după capr c ul îch pu r
oastre care o hrăeşte ; astfel, atosfera î care
doaa de Guerates ex stă î  e,' după ce fusese
a dea rîdul ua reflexul u e st cle de lateră
ag că ş al uu v tral u de b ser că, îcepea să at gă
culor le, cîd cu totul alte v se o pregară cu uezeala
spuoasă a toretelor
uotuş , zîa d spare dacă e aprop e de f ţa reală ù
căre a î corespude uele e , căc uele îcepe atuc
să o reflecteze ş u a coţ e   c d  zîă ; zîa poate
reaşte dacă e depărtă de persoaă'; dar dacă răîe
lîr gă ea, zîa oare def  t v1 ş îpreuă cu ea uele, 
ca acea f a l e de L us ga car e avea să se s t gă
î z ua î care d spărea zîa Melus e Atuc uele,
sub ale căru zugrăvel succes ve vo putea sfîrş pr 
a regăs la or g e portretul fruos al ue stră e pe care
u vo f cuoscuto  c odată, u este decît s pla carte
fotograf că de det tate la care e raportă ca să şt 
dacă cuoaşte, dacă trebu e să salută sau u u trecă
tor Dar dacă o sezaţ e d  trecut Ͷ ca acele struete
uz cale îreg stratoare care păstrează suetul ş st lul
d fer ţ lor art şt ca au cîtat la ele Ͷ îgădu e eor e
oastre să e facă să auz  aceste ue cu t brul deo
seb t pe carel îfăţ şa atuc urech oastre, ş acest
ue î apareţă esch bat, s ţ  d staţa are des
parte uul de altul v sele care au îseat petru o
rîd pe rîd s labele sale det c e Pute scoate^ pe 
tru o cl pă d  c r p tul său d  cutare t p îdepărtat
pe carel auz  arăş ,ca d  acele  c tubur de care te
slujeşt î p ctură, uaţa justă, u tată,  ster oasă  ş
proaspătă a z lelor pe care a crezut că  lea a 
t t, cîd dădea, ca p ctor proşt , îtregulu ostru tre 
cut aşterut pe o aceeaş pîză, tour le
coveţ oale ş toate la fel cu eor a volutară Or,
d potr vă, f ecare d  cl pele care hau alcătu t, folosea,
petru o creaţ e or g ală, îtr o aro e u că, culor le
epoc pe care u le a cuoaşte ş care, de p ldă,
ă îcîtă îcă pe eaşteptate cîd, graţ e vreue
îtîplăr , ue
le Guerates, redobd du ş petru o cl pă, după
atîţ a a , suetul, atît de deoseb t de cel de astăz , pe
carel avea petru  e  z ua uţ do şoare Perce 
p ed, î redă acel ov atît de g gaş, prea străluc tor,
prea ou cu care se cat fela cravata îfo ată a t ere du
cese ş och e îsor ţ de u surîs albastru ca u bre
beel re ul poţ culege Nuele Guerates de atuc
este aseăător uu a d  baloaşele î care a pus ox 
ge sau alt gaz : cîd reuşesc să l sparg, să fac să
asă coţ utul, resp r aerul de la Cobray d  acel a,
d  acea z , aestecat cu u parfu de rujă albă scutu
rată de vîtul d  colţul p eţe , vest tor al plo , care rîd
pe rîd goea soarele, îl lăsa să se aşteară pe covorul
de lîă roş e al sacr st e ş să se îveşîteze cu o car
aţ e străluc toare, aproape roz, de uşcată ş cu acea
g găş e, cu sar spue wager aă, care coferă fes
t v tăţ atîta obleţe Dar ch ar î afară de rarele cl pe
ca acestea, cîd pe eaşteptate s ţ  et tatea or g ală
tresăr d ş reluîduş fora ş c zelura pr tre s labele
astăz oarte, dacă î v rtejul vert g os al v eţ curete,
î care sît ua de u folos pract c, uele a p er 
dut or ce culoare ca o sfîrlează pr sat că ce se îvîr
teşte prea ute ş pare ceuş e, î sch b cîd pe ar p le
v sulu , ed tă ş îcercă, ca să e îtoarce la tre
cut, să îcet  , să aîă  şcarea perpetuă î care
sîte tîrîţ , revede puţ  cîte puţ  apărîd, alătura 
te, dar cu/totul d st cte uele de altele, uaţele pe car
acelaş raue  lea îfăţ şat rîd pe rîd dea lugul|
v eţ oastre
Fără îdo ală, u şt u ce forrhă lua î och e acest u 
 
 de Guerates cîd do ca ea Ͷ care fără îdo ală
gara, după cu eu îsu gor astăz î ooarea cu
fu/ese copus Ͷ ă legăa cu acel vech cîtec :  
   „ sau cîd, peste cîţ va a , bă
/rîul areşal de Guerates, copleş du boa de
/îdr e, se oprea pe ChapsElysees, spuîd : ͣCe cop l
fruos !" ş ,scotea d tro bobo eră de buzuar o
past lă de c ocolată Aceşt a a pr e ele cop lăr u
a sît î  e, î sît exter or , u a pot afla   c
despre e , ca ş despre ceea ce a' avut loc îa te de
aşterea oastră, d  spusele altora Dar a tîrz u gă

U
sesc rîd pe rîd î durata î  e a acestu ue,
şapte sau opt f gur d fer te : cele d tî erau cele a
fruoase ; puţ  cîte puţ  v sul eu s l t de real tate
să părăsească o poz ţ e ce u putea f ţ ută, se retraşă
ceva a îapo , pîă ce fu obl gat să ,se retragă ş a
ult î t p ce doaa de Guerates îş sch ba lo
cu ţa, care proveea la rîdul e d  acest ue pe
carel fecuda d  a î a cutare cuvît auz t care
od f ca rever le ; această locu ţă le reflecta pîă ş î
p etrele e care ajuseseră luc oase ca suprafaţa uu or
sau a uu lac U fo şor îgust, care era ua o fîş e
de lu ă portocal e ş de la a căru îălţ e se orul ş
doaa sa hotărau asupra v eţ ş orţ vasal lor lor,
făcuse loc Ͷ toca la capătul aceste ͣd recţ Guera
tes", ude, î răst pul atîtor dupăa ez fruoase,
ura cu păr ţ e cursul V voe Ͷ acelu ţ ut cu
puhoa e î care ducesa ă îvăţa să pescu esc păstrăv ş
să cuosc uele flor lor cu c orch  v oleţ ş roş at c
care îpodobesc z dur le joase ale îgrăd r lor îvec ate ;
apo a urat ţ utul ered tar, doe ul poet c ude
această trufaşă se ţ e a Gueraţ lor se r d ca deja
deasupra Fraţe ca u tur îgălbe t ş îflor t care
străbate veacur le, ch ar dacă cerul era gol, acolo ude
^aveau să răsară a tîrz u NotreDae de Par s £ Notre
Dae de Chartres, cîd î vîrful col e de îa Lao aosul
catedrale u se aşezase ca arca lu Noe pe vîrful utelu
Ararat, pl ă cu Patr arh ş Drepţ aplecaţ cu are
îgr jorare la ferestre ca să vadă dacă î a Doulu
sa potol t, ducîd cu ea so ur le de vegetale care se vor
îulţ pe păît, pl ă cu dob toace care scapă ch ar
ş pr  turur pe ale căror acoper şur bo pl bîdu se
agale, pr veau de sus cîp a Chapag e ; cîd elăto
,rul care pleca pe îserate d  Beauva s îcă u vedea cu
îl urăreau, rot duse, ar p le egre ş e şcate ale
catedrale desfăşurate pe ăfraa de azur a aurgulu 
Acest Guerates era ca u cadru de roa, u pe 
saj ag ar pe care  l îfăţ şa aevo e ş s ţea
cu atît a ultă plăcere descoper dul îch s tre
oş le ş druur le reale care deodată se pregau cu
uele c udăţe herald ce, la două poşte de o gară ; î
aducea a te de uele local tăţ lor vec e ca ş cu
ţu rate
| pro
care ră veac  p c
le făcuse

î

î
de re
^"e
uele
d

´  ´ 
×× apăruse î jurul doae de Guerates ͻ drept
locu ţa e , palatul Guerates, l pede ca uele său,
căc  c u eleet ater al ul îtrerupsese ş u
îtuecase traspareţa  După cu b ser ca u
îseaă u teplu, c ş aduarea cred c oş lor, acest
palat Guerates cupr dea pe toţ ce ce îpărtăşeau
v aţa ducese , dar aceşt a pe care u văzuse  c odată,
erau petru  e ua  şte ue celebre ş poet ce, ş
cuoscîd ua  şte persoae care 3a rîdul lor erau
ua  şte ue, ele u făceau decît să sporească ş să
ocrotească  sterul ducese , îvălu d o îtru  b
ît s care cel ult se estopa treptat
Cu ocaz a petrecer lor pe care le orga za, cu u
ag a, cîd era vorba de v taţ ,  c u trup,  c
o ustaţă,  c o gheată,  c o frază rost tă care să f
fost baale sau ch ar or g ale îtru ch p oeesc ş
raţ oal, acest vîrtej de ue troducîd a puţ ă a 
ter e decît ar f trodus u praz c de fatoe sau u
bal de spectre, î jurul acele statuete de Saxa care era
doaa de Guerates, îpruuta o traspareţă de
v tr ă palatulu e de st clă Apo , cîd Sa tLoup î
povest se  şte aecdote î legătură cu capelaul, cu gră
d ar ver şoare sale, palatul Guerates deve se Ͷ
cu ar f putut f altădată u Luvru Ͷ u so de castel
îcojurat, ch ar î  jlocul Par sulu , de oş le sale,
stpî t ered tar, î v rtutea uu drept at c,
suprav eţu d î ch p c udat ş asupra cărora ea exerc ta
îcă o seaă de pr v leg feudale Dar această d  ură
locu ţă d spăruse de la s e cîd a ve t să locu  î
ed ata aprop ere a doae de V llepar s s, îtruu
d  apartaetele îvec ate cu acela al doae de
Guerates, îtro ar pă a palatulu e  Era ua d 
acele locu ţe vech cu poate a ex stă îcă, ş î
care dea ugul curţ de ooare, Ͷ f e aluv u aduse
de valul uflat al deocraţ e , f e oşte r ale uor
t pur străvech î care d fer tele eşteşugur erau
grupate î jurul se orulu , Ͷ erau adesea  şte prăvăl ,
 şte atel ere, ba ch ar cîteo agher ţă de c zar sau
de cro tor, ca acelea pe care le vez l p te de uele
catedrale pe care estet ca arh tecţ lor u lea degajat, u
portar c zar, care creştea gă  ş cult va flor Ͷͻ şl î
fud, î locu ţa ca
re alcătu a palatul, o ͣcotesă" care, cîd eşea î
vechea e caleaşca cu do ca , expuîd pe pălăr e cîţ va
călţuaş care parcă scăpaseră d  grăd  ţa portarulu
(avîd lîgă v z t u u lacheu care cobora ca să îdoa e
cărţ le de v z tă î faţa f ecăru palat ar stocrat c d 
cart er), îpărţea fără deoseb re surîsur ş salutur cu
îa cop lor portarulu ş ch r aş lor burghez a
ob lulu care treceau î acel oet ş pe care u
deosebea î aab l tatea e d spreţu toare ş î orga e
egal tară
I casa î care ve se să locu , area doaă d 
fudul curţ era o ducesă, elegată ş ţcă tîără Era
da de Guerates ş , graţ e Fraco se , a fost destul
de repede forat asupra palatulu  Căc Gueraţ (pe
care Fraco se î desea adesea pr  cuv tele ͣce de
jos), erau preocuparea e costată, îcă de d  eaţă,
cîd, î t p ce o p eptăa pe aa, aruca î curte o
pr v re rez st b lă ş fur şă ş spuea : ͣIată, două suror
bue ; pesee se duc «jos»" sau ͣoh ! ce a faza fru
oş î fereastra bucătăr e ,  c u e, evo e să îtreb
de ude v , pesee că ducele a fost la vîătoare", pî 
ă seara, cîd, dacă î t p ce dădea lucrur le ele
de oapte, auzea zgootul uu p a, ecoul uu cîtec,
coch dea : ͣJos e lue, ce a vesel e" ; pe faţa e re
gulată, sub părul e , care acu era alb, u surîs d  t 
ereţea e , îsufleţ t ş cuv c os, î puea atuc t p
de o cl pă f ecare d  trăsătur la locul e , le acorda îtro
rîdu ală eşteşug tă ş f ă, ca îa tea uu
cotradas
Dar oetul d  v aţa Gueraţ lor care trezea
teresul cel a v u al Fraco se , î pr leju a cea a
are ulţu re ş  pr c u a de aseeea ş cel a
are ecaz, era acela cîd se ´ desch deau aîdouă caa
tur le porţ ş ducesa se urca î caleaşca e  Aceasta se
îtîpla de ob ce ca îdată după ce serv tor oştr
sfîrş seră dea celebra acel so de Paşte sole pe care
 e u trebu e săl îtrerupă, căru a se spuea prî 
zul lor, ş î t pul căru a erau atît de,ͣtabu", îr cît  c
ăcar tata u ş ar f îgădu t să sue, şt d de alt
 ter că  c uul u sar f derajat a ult  c după
ce sar f suat a c cea oară decît după cea d tî , ş că
ar f săvîrş t această ecuv ţă fără  c u folos, dar
u fără  c o pagubă petru el Căc Fraco se (care de

12
cîd era o fee e bătrîă, îş făcea î or ce cl pă ceea ce
se ueşte u cap de c rcustaţă), ar f îtîrz at să
arate î t pul z le o faţă acoper tă cu  c see cu
e fore ş roş care expueau dar îtru ch p greu
desc frab l, lugul eor u al doleaţelor sale ş ot vele
ad e ale eulţu r e  Ea le susţ ea de alt ter
ca ş cîd ar f vorb t d  cul se, fără să pute desluş
b e cuv tele Ea botezase acest fel de a vorb Ͷ pe
carel credea descurajat petru o , ͣj g tor", ͣvexa
tor u" Ͷ a e spue toată z ul ca ͣl turgh c t te"
După ce sprăv se cu ult ele r tur , Fraco se, care
era î acelaş t p Ͷ ca î b ser ca pr  t vă Ͷş preotul
care slujea ş uul d  cred c oş , îş tura u ult 
pahar de v , îş lua şervetul de la gît, îl îpăturea şter
gîduş de pe buze u rest d e apă îroş tă ş de
cafea, îl trecea pr tru el, ulţuea cu u aer
leeş tîărulu ͣe " lacheu care, ca să se arate zelos, î
spuea : Doaă, a serv ţ puţ  strugur , sît
del c oş " ş se ducea îdată să desch dă fereastra, sub
pretextul că este prea cald ͣî bucătăr a asta
 zerab lă" Arucîd cu d băc e, î t p ce îtorcea
 erul ferestre ş lua aer, o pr v re dez teresată î
fudul curţ , ea îş îsuşea pe fur ş s guraţa că ducesa
u era îcă gata, sorbea o cl pă cu pr v r le e
d spreţu toare ş pas oate trăsura îhăată ş după ce
och e acordau această ateţ e de o cl pă celor
păîteşt , î îălţa la cer a căru pur tate o gh c se
d a te, preţu d aerul plăcut ş căldura soarelu ;' ş
pr vea la colţul acoper şulu locul î care veeau î
f ecare pr ăvară săş facă cu bul, toca deasupra
horulu odă ele,  şte porube seăîd cu ace a
care ugu au î bucătăr a e , la Cobray
Ͷ Ah ! Cobray, Cobray ! exclaa ea (Atît toul
aproape cîtat pe care declaa această vocare, cît ş
pur tatea arles aă a feţe sale, tear f putut îdea să
bău eşt la Fraco se o or g e, sud că ş că patr a pe care
o plîgea u era decît ua adopt vă Dar poate că te a
f îşelat, căc parese că u ex stă prov c e care să uş
a bă ͣSudul", ş cîţ Savoy arz ş Breto îtîl  la care
se găsesc toate traspuer le g gaşe, lug ş scurte,
care caracter zează pe er d oal ) Ah ! Cobray, cîd
te vo a revedea, scup păît ! cîd î vo a pu 

13
tea petrece toată z ul ca sub rujele tale albe ş b etul
ostru l l ac, ascultîd c tezo ş V voa care curge
ca ururul cu va care ar şopt , î loc saud această
blesteată soer e a tîărulu ostru stăpî care u stă
 c odată o juătate de oră loculu , fără să ă facă să
alerg dea lugul ăstu cor dor afur s t N c uş dă
vreodată seaa că erg destul de repede, ar trebu s
auz soer a îa te de a f suat, ş dacă îtîrz u
 ut, îl apucă o fur e îgroz toare Va I  săra
Co bray J poate u te vo revedea decît oartă, cîd o
să ă aruce ca pe o p atră î groapă Atuc o să a
 ros fruoasele tale ruje dalbe Dar cîd vo dor
soul orţ , cred că o să a aud aceste tre
cheăr ale soer e , care ă vor f blesteat îcă î
v aţă
Dar o îtrerupseseră cheăr le cro torulu d  curte,
acela care plăcuse 'atît de ult bu c cîd se dusese
să o vadă pe doaa de V Uepar s s ş care u ocupa u
rag a puţ  îalt î s pat a Fraco se  R d case ca
pul cîd auz se că fereastra oastră se desch sese ş î
cerca de cîteva cl pe să atragă ateţ a vec e sale ca să
spuă buă z ua Cochetăr a t ere fete care fusese Fra 
co se af a atuc petru doul Jup e faţa orocăoa 
să a bătrîe oastre bucătărese îpovărată de vîrstă, de
proastă d spoz ţ e ş de arş ţa cuptorulu ş adresa, cu u
aestec ferecător de rezervă, de t  tate ş de
pudoare, u salut graţ os cro torulu , dar fără să 
răspudă cu vocea, căc dacă îfrîgea recoadăr le
ae arucîduş och pr  curte, u îdrăzea să le
îfrute îtratît îcît să stea de vorbă la fereastră, ceea
ce avea darul, după spusele Fraco se , să aducă d 
partea co ţe ͣo aspră ustrare" Ea î arăta caleaşca
îhăată, avîd aerul că spue : ͣCe ca fruoş , u
aşa !" dar ururîd î acelaş t p : ͣce a vech tură
!" ş a ales petru că şt a că el avea să răspudă,
ducîd îa la gură ca să f e auz t, deş vorbea î şoapte
:
Ͷ Ş   „ aţ putea avea ua dacă aţ vrea,
ş poate a ult decît au e , dar toate astea u vă
plac
Iar Fraco se, după ce făcea u se odest, evaz v
ş îcîtat a căru se f caţ e era aprox at v : ͣF ecare
cu felul său dea f ; la o e s pl tate", îch dea fereas
tra de teaă că ar ve aa, ͣdueavoastră care
aţ f putut avea a ulţ ca decît Gueraţ ", era
o ,
½
căc cu excepţ a uor au te plăcer pur persoale de
aorpropr u Ͷ ca aceea, cîd tuşea fără îcetare ş
cîd toată casa se teea să u se ol psească de la gutu
ra ul e , de^a pret de cu u rîjet supărător că u e gu
tuăr tă Ͷ aseeea acelor plate pe care u a al cu
care sît pe deatregul îtovărăş te le hrăeşte cu al 
etele pecare le pr de, le ăîcă, le  stu e petru
ele ş le oferă sub fora uu ult  rez duu coplet as 
 lab l Ͷ Fraco se tră a î s b oză cu o ; cu v rtu ţ le
oastre, cu averea oastră, cu felul ostru de v aţă, cu
s tuaţ a oastră, trebu a să e luă sarc a de a ela bora
sat sfacţ le de aor propr u d  care era alcătu tă Ͷ
adăugîdu dreptul recuoscut de a exerc ta î vo e
cultul prîzulu potr v t vech ulu ob ce care coporta
duşca de aer la fereastră după ce acesta se sfîrş se, o
ho ăreală pe stradă cîd se d ucea săş facă
tîrgu el le ş o eş re du  ca, săş vadă epoata Ͷ
partea de ulţu re d spesab lă v eţ Bale
De aceea se îţelege că Fraco se putuse să se sto
vească î pr ele z le, îtro casă ude toate t tlur le
oor f ce ale tat u erau cuoscute îcă, pradă uu rău
căru a ch ar ea î spuea pl ct seală, pl ct seală î acel
îţeles eerg c pe carel are la Core lle sau sub paa
soldaţ lor care sfîrşesc pr  a se s uc de petru că se
ͣpl ct sesc" prea ult lîg logod cele lor, î sat ul lor
Pl ct seala Fraco se fusese repede v decată toca de
Jup e, căc el î procură îdată o plăcere atît de v e ş
a raf ată decît aceea pe care ar f pututo îcerca
dacă ea f hotărît să ave o trăsură ͣOae foarte
b e, aceşt Jup e , oae foarte de spravă, se vede
pe faţa lor" Jup e şt u îtradevăr să îţeleagă ş să
arate tuturor că u ave u ech paj petru că u vre
Acest pr ete al Fraţo se u stătea prea ult acasă,
căc obţ use u loc de fucţ oar la u   ster C ro 
tor, la îceput ajutat de ,,puştaca" despre care bu ca,
crezuse că e f ca lu , u a avea  c u teres de a
a exerc ta această eser e, cîd  cuţa, care aproape
îcă de cop l şt a foarte b r e să coase o fustă desfăcută,
de pe cîd bu ca se dusese, od  oară, să facă o v z tă
doae de V llepar s s, se ded case cro tor e de dae
ş ajusese cusătoreasă de fuste La îceput uce că la o
cro toreasă, îtrebu ţată doar la lucrur ărute, să

15
pr dă u vola descusut, să coase u asture sau o cop
că, să potr vească o tal e cu agrafe, îa tase repede la
ragul de a doua lucrătoare, apo deve se ͣpre eră"
ş , făcîduş o cl etelă pr tre doaele d  luea cea
a buă, lucra la ea acasă, ad că î curtea oastră, a
adesea cu ua sau două d  t erele e caarade de ate
l er pe care le folosea ca uce ce De atuc , prezeţa lu
Jup e fusese de a puţ  folos Fără îdo ală,  cuţa
care crescuse, trebu a îcă adesea să facă j letce Dar aju
tată de pr eteele e , u a avea evo e de  e  De
aceea Jup e, uch ul e , sol c tase o slujbă La îceput
fu l ber să se îtoarcă la prîz, apo , după ce îlocu se
def  t v pe acela pe care îl ajuta doar, u îa te de ora
c e  ͣu tular zarea" lu u se produse, d  fer c re, decît
după cîteva săptăî de la utarea oastră, astfel îcît
get leţea lu Jup e se putuse exerc ta o bucată de t p
ca să o ajute pe Fraco se să străbată fără prea ulte
sufer ţe pr ele t pur grele Fără să esocotesc de
alt ter faptul că fusese astfel de folos Fraco se ,
cu t tlul de ͣed caet de traz ţ e", trebu e să recu 
osc că Jup e u prea plăcuse d , capul loculu  La o
depărtare de cîţ va paş , d strugîd pe de atregul
efectul pe care de al tfel lar f produs obraj să bucă 
îaţ ş teul său îflor t, och să copleş ţ de o pr v re
copăt  toare, dezădăjdu tă ş v sătoare te făceau să
crez că era foarte bolav sau că îl lov se u dol u are,
ceea ce u ua că u corespudea real tăţ , dar îdată
ce vorbea, de alt ter foarte b e, era a degrabă
rece ş batjocor tor D  această epotr v re d tre pr v 
re ş felul său de a vorb , rezulta ceva fals care u era
s pat c ş d  pr c a căru a el îsuş avea aerul că se
s te tot atît de st gher t ca u v tat î vesto la o
serată ude toată luea e î frac, sau ca cel ce, trebu d
să răspudă uu pr c pe, u prea şt e cu să se adre
seze ş ocoleşte d f cultatea reducîduş frazele la aproa
  c Acelea ale îu Jup e Ͷ căc aceasta este ua
o coparaţ e Ͷ erau d potr vă ferecătoare Corespu'
zîd poate aceste avale a och lor asupra feţe (căre a
u a dădea ateţ e cîd îl cuoştea ), a deoseb t îtr
adevăr repede la el o rară tel geţă ş ua d  ce le a
atural l terare pe care  a fost dat să le cuosc, î
sesul că, pesee cult, poseda sau îş as  lase,

16
× ua graţ e uor cărţ răsfo te î grabă, îtorsătur le
cele a ge oase ale l b  Oae ce a îzestraţ
pe care î cuoscuse ur seră foarte t er  De aceea,
era cov s că v aţa lu Jup e va lua repede sfîrş t
Era bu,  los, avea set ete d  cele a del cate,
d  cele a geeroase Rolul său î v aţa Fraco se î
cetase repede dea f d spesab l Ea îvăţase săl du
bleze
Ch ar cîd u fur zor sau u serv tor veea să e
aducă vreu pachet, deş u avea aerul că se ocupă de
el, ş d cîdu doar cu u aer epăsător u scau, î
t p ceş cot ua lucrul, Fraşo se prof ta cu atîta
d băc e de cele cîteva cl pe pe care acesta le petrecea î
bucătăr e, aşteptîd răspusul ae , îcît rareor
pleca fără să f ît păr t î el î ch p destruct b l
cert tud ea că ͣu avea, petru că u vo a" Dacă
ţ ea de alt ter atît de ult să seşt e că avea ͣba "
(căc gora îtrebu ţarea a ceea ce Sa tLoup uea
art colele part t ve, ş spuea : ͣsă a ba ", ͣsă aduc
apă"), că era bogaţ , u era d  pr c ă că bogăţ a,
bogăţ a fără v rtute, era î och Fraco se avuţ a cea
a de preţ, c v rtutea fără bogăţ e u era  c ea u
deal Bogăţ a era petru ea parcă o cod ţ e ecesară
a v rtuţ , î l psa căre a v rtutea ar avea  c er t  c
farec Le despărţea atît de puţ , îcît sfîrş se pr  a
atr bu f ecăre a îsuş r le cele la lte, pr  a pret de de
la v rtute u tra plăcut, pr  a recuoaşte ceva
îălţător bogăţ e 
După ce îch dea fereastra, destul de repede Ͷ alt
 ter parese că aa ar f ͣtrît t toate ocăr le
ce se pot îch pu " Ͷ Fraşo se îcepea să strîgă
oftîd asa d  bucătăr e '
Ͷ Ex stă ş  şte Gueraţ care locu esc î   
 Cha se, spuea fec orul, avea u pr ete, care se bă
gase la e ; era al do lea v z t u Cuosc pe c eva, dar
acesta u era atuc caaradul eu, c cuatul său
ceş făcuse arata la reg et cu u hă taş al baroulu
de Guerates După toate astea u e tatăl eu ! adăuga
fec orul care, aşa ou fredoa refreele la odă,
ob şu a săş presare cuv tele cu glue o 
Cu och obos ţ de fee e acu vîrst că ş care de
alt ter vedeau tot ce se petrecea la Cobray, îtro
edesluş tă depărtare, Fraşo se u deoseb glua
d

2 Ͷ Guerates 17
aceste cuv te, c desluş că eje trebu au să cupr dă vre
ua^ căc u aveau legătură cu cele ce uraseră ş fuse
seră arucate cu d băc e de c eva pe carel şt a pozaş
De aceea, sur se cu u aer b evo tor ş u  t, ca ş cu
ar f spus : ͣV ctor e totdeaua acelaş '" Era de alt 
ter fer c tă, căc şt a că să auz îpusătur de acest so
se leagă de deoparte cu acele plăcer ev ovate ale soc e
tăţ de dragul cărora, î toate lu le, cîd te grăbeşt
săţ fac toaleta, r şt să răceşt  I sfîrş t, credea că fe
c orul î era pr ete, căc u îceta să deuţe ou 
d gare ăsur le îgroz toare pe care Republ ca avea să
le a îpotr va clerulu  Fraco se îcă u îţelesese că
adversar oştr ce a cupl ţ u sît ce ce e co
traz c ş îcearcă să e cov gă, c ce ce exagerează
sau ăscocesc şt r le ce e pot îh foarte, fer duse de
or ce apareţă de just f care care poate ear îpuţ a
supărarea ş e ar face să st ă îtrucîtva u part d
pe care, spre desăvîrş tul ostru ch , ţ  să  l arate 
î acelaş t p f oros ş tr ufător
$ Ducesa trebu e că se îrudeşte cu toţ ăşt a, spu
se Fraco se reluîd coversaţ a de la Gueraţ d
  Cha se, aşa cu îcep d  ou o bucată cu
adatele Nu şt u c e  a spus că uul d  ăşt a se î
surase cu o vară a ducelu  î or ce caz, sît d  aceeaş
ͣparateză" Gueraţ sît o fa l e are ! adăuga
ea
cu respect, îtee d ăreţ a aceste fa l î acelaş
t p pe uărul ebr lor e ş pe glor a e străluc toa
re, după cu Pascal îtee a adevărul Rel g e pe Raţ u
e ş pe autor tatea Scr ptur lor Căc d spuîd ua
de acest s gur cuvît ͣare" petru abele oţ u ,
se
părea că ele alcătu esc ua ua, vocabularul e îfăţ 
şîd astfel, ca uele p etre, pe alocur u defect care pro
ecta îtuer c pîă ş î  tea Fraco se 
$ Mă îtreb dacă u cuva e au castelul lor la Guer
ates, la zece poşte de Cobray ; atuc trebu e să
f e vreo rudă de a ver şoare lor d  Alger Maa ş cu
 e ea îtrebat ult t p c  e putea f această
ve
r şoară d  Alger, dar a îţeles î sfîrş t că Fraco se
îţelegea pr  Alger oraşul Agers Ceea ce este depar
te e poate f a cuoscut deeît ceea ce este
aproape
Fraco se, care cuoştea uele Alger dator tă curale
lor îgroz toare pe care Je pr ea de Aul Nou, gora
18
uele Agers Gra ul e , ca ş îsăş l ba fraceză, ş
a ales topo  a e , era presărat cu eror  uoca vre
a să stau de vorbă î această pr v ţă cu „  lor
„  Ͷ Cu îl cheaă ? se îtrerupse, ca ş cîd ş ar f
pus o probleă de protocol ş îş răspudea e îsăş : ͣAh,
da ! îl cheaă Ato", ca ş cu Ato ar f u t tlu Ͷ El
 ar f putut da desluş r , dar e u adevărat se or, u
o foarte pedat, sar spue că sa tă at l ba sau că a
u tat să îveţe să vorbească N c uţ dă vreu răspus
cîd sta de vorbă cu el, adăuga Fraco se care spuea :
ͣdă răspus" ca doaa Sev ge Dar, adăuga ea fără
s cer tate, d  oet ce şt u ce f erbe î oala ea,
u a vîr asul acolo ude u  f erbe, î or ce caz,
u e catol c Apo , u e o curajos (această aprec ere tear
f pututface să crez că Fraco se îş sch base părerea
asupra curajulu care, după ea, la Co bray, cobora pe
oae la teapa a alelor sălbat ce, ceea ce u era
adevărat Curajos îsea ua uc tor) u  Se spue
că e ş hoţ ca o coţofaă, dar u trebu e să crez
totdeaua or ce clevet re uoţ aplo aţ pleacă de a c
d  pr c a portar lor, care sît geloş ş o îtăr tă pe
ducesă Dar se poate spue că acest Ato este u
are leeş ş «Atoeasa» lu u e a brează ca el, adă
uga Fraco se care găs se uelu Ato u fe   care
să o deseeze pe soţ a aftreulu „  î această
pr v ţă u greşea De alt ter îţ oferea îdată alt
exeplu al acestu t p de a fora fe  ele, căc Fra
co se adăuga : ͣdar e s gur că castelul Guerates e al
Ducese  Ea e pe eleagur le e doaa pr ăreasă, ceea
ce u e puţ "'
$ îţeleg că asta e ceva, sp uea cu cov gere fe
c orul care u desluş se ro a
$ Crez , bă ete, că e ceva ? dar petru  şte
oae
ca e , a f pr ar ş pr ăreasă îseaă doar de tre
or   c Ah ! dacă ar f al eu castelul Guerates,
u ar a vedea  e prea des l a Par s Ce trebu e
să le treacă pr  cap uor stăpî , uor oae
bogaţ
ca coaşul ş co ţa, ca să locu ască î acest oraş bleste
at, î loc să se ducă la Cobray, o dată ce sît l ber
so facă ş '  e u  opreşte Ce aşteaptă, ca să se re
tragă, de vree ce u le l pseşte   c ? Moartea ? Ah !
ăcar deaş avea ua pî e uscată ş lee ca să ă

19
îcălzesc ara, aş f îcă deult la  e, î casa sără 
căc oasă a fratelu eu la Cobray Acolo s ţ cel pu 
ţ  că tră eşt  Nu a toate casele astea î faţa ta, e
atrf de puţ  zgoot, îcît auz oaptea broaştele
orăcă d o depărtare de peste două poşte
Ͷ urebu e să f e îtradevăr fruos, doaă, exl
claă tîărul fec or cu etuz as, ca ş cu ace st d 
ură aăut ar f fost tot atît de part cular Cobray 
l
ulu ca v aţa î godolă la Veeţ a
De alt ter a ou î casă der t lacheul, vorbea
cu Frajo Se despre l ele sub ecte care ul puteau te
resa pe el, c ua pe ea Frafo se, care strîba d 
as cîd era tratată de bucătăreasă, a festa fec orulu
care spuea, vorb d despre ea, ͣguverata", buăvo ţa
deoseb tă pe care o arată u pr c p de ragul al do lea
t er lor b e teţ oaţ care le dau t tlul de Alteţă
$ Cel puţ  şt ce fac ş î ce aot p tră eşt 
Nu e ca a c , ude ; u vez  c ură de ugur de
sf tele Paşt , de parcă ar f Crăc u, ş  c u auz o
toacă cîd î r d c bătrîele ele oase Acolo auz f e
care oră, u e decît u b et clopot, dar îţ spu ͣ ată că
fratele eu se îtoarce de la cîp", vez că se îserează,
toaca suă petru buur le păteşt , a t pul să a
fac ceva îa te de a apr de lapa A c , acu e z ,
acu e oapte, te duc să te culc ş  c u eşt î stare,
parcă a f o v tă, să spu ce a făcut
$ Se pare că ş Mesegl se e foarte fruos, doaă,
îtrerupse tîărul fec or, spre 1 placul căru a coversaţ a
lua o îtorsătură puţ  abstractă ş care ş a tea d 
îtîplare că e auz se vorb d f a asă de Mesegl se
$ Oh ' Mesegl se, spuea Fra90 se cu surîsul larg
pe carel trezea totdeaua pe buzele e cîd se rosteau
aceste ue : Mesegl se, Cobray, uasov lle, care fă
ceau î aseeea ăsură parte d  propr a  v aţă, îcît
cîd le îtîJea afară, cîd l e auzea îtro coversaţ e, î
cerca o vesel e îtrucîtva aseăătoare cu aceea pe care u
profesor o streşte î clasa lu , făcîd aluz e la cutare
persoaj cotepora, al căru ue elev  ar f crezut
că ar f putut f rost t vreodată de la îălţ  ea catedre 
Plăcerea e se datora ş faptulu că s ţea că aceste e
leagur îseau petru ea ceva ce u erau petru alţ ,
È
 şte vech pr ete cu care petrecuse de ulte or ; ş le
surîdea ca ş cu lear f găs t cu duh, căc regăsea î
ele ult d  ea îsăş 
_ Da, a dreptate, f ule, Mesegl se e foarte fruos,
ura ea rîzîd cu ş rete e ; dar cu de a auz t vor
b duse de Mesegl se ?
$ Cu de a auz t vorb du se de Mesegl se ? Dar
e u loc foarte cuoscut;  sa povest t ş  sa vorb t
ch ar de ulte or , răspudea el cu acea v ovată exac
t tate a forator lor care, or de cîte or îcerca

e dă seaa î ch p ob ect v de îseătatea pe
care
o poate avea petru alţ u lucru ce e pr veşte, e
pue
î pos b l tate de a reuş 
$ Ah ! îţ spu doar că e a b e acolo sub c reş
decît lîgă cuptor
Ea le vorbea ch ar de Eulal e ca de o f ţă buă
Căc de cîd Eulal e ur se, Fraco se u tase cu desă
vîrş re că u prea o> ub se î t pul v eţ sale, după
cu u prea ubea pe  e care u avea ce fîca
la el acasă, care ͣcrăpa de foae" ş veea apo să ͣfacă
oftur ", ca u o de   c, dator tă buătăţ celor
bogaţ  Nua suferea de pe ura fap tulu că Eulal e
se pr cepuse atît de b e să stoarcă î f ecare săptăîă
cîte ͣo băcuţă" ătuş ele Iar aceste a, Fraşo se u
coteea să aducă laude
Ͷ Atuc eraţ la Cobray, la o vară a co ţe ? î 
trebă tîărul lacheu
Ͷ Da, la doaa Octave, ah ! o fee e foarte
sfîtă,
b eţ e cop , la care se găsea totdeaua cîte ceva,
fruos ş bu, o fee e cusecade care u plîgea
după
potîr ch ,  c după faza ,  c după   c, aţ f putut
 er pe eaşteptate la c ă, c c sau şase
persoae,
ş u l psea  c carea, ş îcă de cea a buă cal tate,
ş v  alb, ş v  roşu, tot d ch sul (Fraco se folosea
verbul a plîge î acelaş îţeles ca La Bruyere) uotul
era pe cheltu ala e , ch ar dacă fa l a stătea lu ş a
la ea Ah ! vă îcred ţez că  e^ u pleca flăîd
de acolo După cu e a desluş t adesea păr tele,
dacă
poate f a fee e care poate crede că va ajuge de 
a
dreptul î ra , apo cu s guraţă că asta e săraa co ţă ;

21
parcă o a aud spuîdu cu vocea e plăp dă :|
ͣFrafo se, şt , eu u ăîc, dar vreau ca  carea
să f e tot atît de gustoasă petru toată luea ca ş
cu aş  ca" De buă seaă că u era petru ea
Dacă a f văzuto, u, cîtărea a ult ca o legătură
de c reşe ;  c u cîtărea atît Auu vo a să ă asculte,
u vo a  c odată să se; ducă la ed c Ah ! acolo u se
îca  c odată la repezeală Ţ ea ca slug le e să f e
b e hră te A c , d potr vă, ch ar» az d  eaţă,  c 
a avut t p să îbucă ceva uoate se fac la repezeală
Era a cu seaă îtărîtată d  pr c a peseţ lor
de pî e prăj tă pe care îca tata Era cov să că el
î îca ua ca să facă oftur ş să o facă ͣsă valseze"
ͣPot spue, îcuv ţa tîărul lacheu, că a a văzut
 c odată aşa ceva !" Spuea acest lucru ca ş cu ar f
văzut tot ş ca ş cu î el îvăţă tele ue expe
r eţe  leare ar f cupr s toate ţăr le ş toate ob ce u 
r le pr tre care u f gura  că er acela al pî  pră 
j te ͣDa, da, îgîa „ „ dar toate astea
sar putea sch ba, uc tor urează să facă o grevă
î Caada ş   strul a spus a ser le trecute coasulu
că a îcasat î acest scop două sute de  de frac "
„ „ era departe de a l îv u u petru
că ar f fost el îsuş de o desăvîrş tă c ste, dar cre 
zîd că toţ oae pol t c sît veroş , cr a de delap 
dare se părea a puţ  gravă decît cel a uşor del ct
de furt N c u se îtreba dacă auz se b e acest cuvît
stor c ş ul zbea ca everos  l faptul că îsuş v o
vatul lar f spus tat , fără ca acesta săl f dat pe uşă
afară Dar f lozof a de la Cobray o îp ed ca pe Fra
co se să poată ădăjdu că grevele d  Caada ar f avut
o repercus ue asupra folos r peseţ lor ͣAtît t p
cît luea va f lue, vez dueata, spuea ea, vor ex sta
s'tpî ca să e puă pe druur ş serv tor ca să le
facă edrele" I c uda teor e acestor veş ce druur ,
îcă de u sfert de oră, aa care pes ee u se folo
sea de aceleaş ăsur ca Fraco se ca să 'aprec eze cît
de lug erau prîzur le aceste a, spuea :
Ͷ Dar ceor a ' face, au trecut a b e de două
ore de cîd sît la asă
ÈÈ
Ea sua cu sf ală de tre sau patru or  Frajo se,
lacheul e , „  „ auzeau soer a ca o cheare
ş fă«ră să se gîdească să dea urare, dar totuş ca
cele d tî suete ale struetelor ce se acordează cîd
u cocert va reîcepe îdată ş cîd îţ da seaa că
pauza va a dura doar cîteva  ute De aceea, cîd
soer a îcepea să se repete ş să dev ă a stăru toare,
slug le oastre apucau să  dea ateţ e ş socoteau că
u a d spu de ult t p, că rel uarea lucrulu era
aprop ată, ar cîd soer a ţîrî a a soor ca î cele lalte
rîdur , oftau ş , hotărîdu se, lacheul cobora să fueze;
o ţ gară î faţa uş , Fraco se, după uele re ´ flecţ ^la
adresa oastră, ca de p ldă, ͣ a apucat de buă seaă
îcăr ea", urca săş rîdu ască lucrur le la al ͣşaselea",
ar „  „ care se dusese să a hîrt e de
scr sor î oda a ea îş exped a î grabă corespodeţa

× part culară
Cu toată orga „   lor „ îcă d  pr 
ele z le Fraco se fusese î stare să ă foreze că
Gueraţ u locu au î palatul lor î tee ul uu
drept eor al, c al ue locaţ u destul de recete,
ar grăd a î care dădea de partea pe care u o cuoş
tea era destul de  că ş seăa cu toate
grăd  le
îvec ate ; a aflat î sfîrş t că î ea u putea vedea
 c spîzurătoare se orală,  c oară îtăr tă,  c ga
ler ,  c porubar clăd te pe stîlp ,  c cuptor ob şu t,
 c şură cu aos,  c castel,  c podur f xe sau d 
acelea ce se r d că sau zburătoare, după cu  c vă ,
 c acte, hr soave, urale sau orae de p etre î
a t rea ue v ctor  Dar după cu, cîd golful de la
Balbec p erzîdu ş  sterul, deve se petru  e 
aue cat tate, care putea f sch bată cu or care
alta, de apă sărată de pe glob, Elst r î cofer se deodată
o d v dual tate, spuîdu  că e golful de opal al lu
Wh stler î aro le sale de albastru arg t u, tot astfel
uele Guerates văzuse ur d sub lov tur le Fra
fo se ult a locu ţă eş tă d  el, cîd u vech pr ete
al tat e spuse îtr o z vorb d de ducesă : ͣDeţ e
cea a  îaltă s tuaţ e î foburgul Sa tGera , are
pr a casă d  foburgul Sa tGera " Fără1 îdo ală,

Èù

esc
È ' u  
cu o cov gere l ps tă de dedublare ş de ro e, cu
pas ue, cu proastă d spoz ţ e, cu aor propr u, ca o re
g ă care a pr  t să îfăţ şeze o subretă îtr o coed e
de Curte, acest rol, atît de fer or e , de fee e ele 
gată ; î u tarea  tolog că a ăreţ e sale îăscute,
cerceta dacă voaleta e era b e potr v tă, îş turtea 
ec le, ajusta atoul, dup ă cu lebăda d v ă face
toate  şcăr le spec e sale a ale, îş ţ e och  p c
taţ cu aîdouă părţ le ale c oculu fără să îsufle
ţească cu pr v r ş se ăpusteşte deodată asupra uu
asture sau a ue ubrele, ca o lebădă, fără să ş a
aducă a te că este u zeu Dar după cu călătorul,
decepţ oat de pr a îfăţ şare a uu oraş, îş spue că
poate î va pătrude farecul v z tîd uzeele, făcîd

×
cuoşt ţă cu poporul, lucrîd î b bl otec , î spuea
că dacă aş f fost pr  t la doaa de Guerates, dacă
aş f uul d  pr ete e , dacă aş pătrude î v aţa e ,
aş cuoaşte ceea ce, sub îvel şul său portocal u ş stră
luc tor, uele e cupr dea cu adevărat, ob ect v, pe 
tru alţ , deoarece, î sfîrş t, pr eteul tat spusese că
ed ul Gueraţ lor era ceva cu totul deoseb t î fo 
burgul Sa tGera 
V aţa pe care o presupuea acestu ed u avea cu
totul alt zvor decît exper eţa, ş  se părea că tre 
bu a să f e atît de deoseb tă, îcît u  aş f putut î
ch pu la seratele ducese prezeţa persoaelor pe care
leaş f frecvetat altă dată, a uor persoae reale Căc
eputîdu ş sch ba pe eaşteptate f rea, ele ar f
rost t acolo cuv te aseăătoare celor ce le cuoaşte,
parteer lor sar f îjos t poate să le răspud ă î
acelaş gra oeesc ; ş î decursul ue serate î cel
d tî salo d  foburgul Sa tGera , poate ar f fost
oete det ce cu acelea pe care le tră se : ceea
ce u era cu put ţă Este adevărat că  tea ea
era' pusă î îcurcătură de uele d f cultăţ ş eseţa
trupulu lu IsusCr stos î ost e u  se părea o ta ă
a obscură] decît acest d tî salo d  foburg s tuat pe
alul drept

½
Al See 
È
că V  st e
Ρs al l




tur r
ù
 

 
cerc s
sau al ăt
Pădu
d t sal!" w ' " do_

t Gera
" « era lucru
×
tot'atît de pos b l ca aţ face tab etul î oaza F gu g,
fără să f totuş î Afr ca ? Nua ag aţ a ş cred ţa
pot d fereţ a, uele de altele, au te ob ecte, au te
f ţe, ş crea atosferă ! D  păcate, fără îdo ală, u
va f dat  c odată să păşesc pr tre aceste pe saje p to
reşt , aceste acc dete aturale, aceste cur oz tăţ locale,
aceste lucrăr de artă ale foburgulu Sa tGera  Mă
ulţuea doar să tresar zăr d d  largul ăr (fără,
ădejdea dea ajuge vreodată la el) ca u  aret îa
tat, ca u pr  pal er, ca îceputul dustr e sau al
vegetaţ e exot ce, rogoj a uzată de pe al
Dar dacă palatul Guerates îcepea petru  e la
uşa vest bululu său, deped ţele lu trebu au să se î
t dă ult a departe după părerea ducelu care, co
s der duş toţ ch r aş drept aredaş , oae d  popor,
cupărător de buur aţ oale, a căror părere u co
tează, se bărb erea d  eaţa î căaşă la fereastră ş
cobora î curte după cu î era a ult sau a puţ 
cald, î vestă, î p jaa, î vesto scoţ a păros de o
culoare rară, î paltoaşe de o culoare desch să a
scurte ca vestoul său, ş puea pe vreuul d  grăjdar
său s pl be, ţ îdul de dîrlog , vreu cal ou pe
carel cupărase Adesea calul str ca v tr a lu Jup e,
carel d ga pe duce cerîdu  o despăgub re ͣCh ar
s ua d  cos deraţ e faţă de tot b ele pe care
doaa ducesă îl face î casa e ş î paroh e, spuea
doul de Guerates, este o fa e d  partea acestu
f tec e să e reclae ceva" Dar Jup e u cedase, parcă
 c ar f şt ut ce ͣb e" făcuse vreodată ducesa, care
făcea totuş , dar cu u poţ îpărtăş toată luea
d  el, a t rea de a f copleş t pe uul este u
ot v ca să te abţ cîd e vorba de altul, căru a î
trezeşt cu atît a are eulţu re De alt ter ,
d  alte pucte de vedere decît acela al b efacer ,
cart erul u se părea ducelu Ͷ ş asta pîă la ar
depărtăr Ͷ decît o prelug re a curţ sale, o p stă
a are petru ca să  După ce văzuse cu ergea
u cal ou s gur la trap, puea săl îhae, să străbată
toate străz le îvec ate, grăjdarul alergîd dea lugul
trăsur ţ îd hăţur le, făcîdul să treacă ş să
răstreacă d  ou pr  faţa

È
ducelu care sa opr se pe trotuar, î p c oare, ur aş/
or, îbrăcat î ha e de culoare desch să, cu o ţ gară
de fo î gură, cu capul î aer, ooclul cur os, pîă î
oetul î care sărea pe capră, coducîd el îsuş
calul ca săl îcerce, ş porea cu atelajul cel ou să ş
îtîlească etresa la ChapsElysees Doul de
Guerates dădea buă z ua, î curte, îa două perech
oare făceau a ult sau a puţ  parte d  luea
lu : ver să care, aseeea căs c lor de lucrător , u
erau  c odată acasă ca să îgr jească cop , căc soţ a
pleca îcă de d  eaţă la ͣSchola Catoru" ca să î
veţe cotrapuctul ş fuga, ar soţul la atel erul său ude
făcea sculptură î le ş î p ele ; apo baroul ş ba
roaa de Norpo s, totdeaua îbrăcaţ î egru, soţ a
ca o îgr j toare de scaue ş soţul ca u c oclu, care
eşeau de a ulte or pe z ca să se ducă la b ser că
Erau epoţ fostulu abasador pe carel cuoştea ş
pe care tata toca îl îtîl se sub bolta scăr , dar fără
să îţeleagă de ude veeau ; căc tata gîdea că u
persoaj atît de cos derab l, care avusese legătur cu
bărbaţ ce a de vază d  Europa ş era pesee foarte
d feret la deşartele d st cţ d ploat ce, u trebu 
a să frecveteze deloc pe aceşt ob l obscur ,' cler cal
ş ărg  ţ  E locu au de curîd î această casă ; Ju 
p e, care ve se să  spuă u cuvît î curte soţulu
pe cale sl salute pe doul de Guerates, se adresă
cu ͣdoule Norpo s", căc u  şt a îtoca uele
Ͷ Ah ! doule Norpo s, ah ! e îtr adevăr b e găs t
! Răbdare ' î curîd acest d v d vă va spue ͣcetă ţee
Norpo s" exclaă îtorcîduse spre baro, doul de
Guerates Putu, î sfîrş t, sş reverse supărarea
îpotr va lu Jup e, care spuea ͣdoule" ş u
ͣdoule Duce"
îtro z cîd doul de Guerates avu evo e
de o foraţ e î legătură cu profes uea tat , se
prez tă el îsuş cu ultă graţ e De atuc avea să
ceară adesea vreu serv c u de vec , ş îdată cel zărea
coborîd scara cufudat î gîdur ş dor c să ev te
or ce îtl re, ducele despărţ duse de grăjdar să ,
se îdrepta spre tata, î curte, î potr vea gulerul
pardes ulu , cu serv ab l tatea foşt lor lache a regelu ,
î lua îa ş ,

ÈU
reţ  do î a lu , o îgî a ch ar ca să dovedească,
cu o eruş are de curtezaă, că uş precupeţea co ´
tactul căr sale preţ oase, îl purta de as, foarte pl c 
t s t ş gîd duse doar cu să scape, pîă d colo de
poartă Ne făcuse  şte salutur adîc îtr o z cîd e
îcruc şase cu el î oetul î care eşea î trăsură
cu soţ a lu , trebu e să f spus cu ă cheaă, dar ce
sorţ avea ca ea săş f adus a te de uele eu
sau de utra ea ? Apo ce recoadaţ e eoroc tă, să
f deseat ua î cal tatea ta de ch r aş ! Ua a
portată ar f fost să o f îtîl t pe ducesă la doaa
de V llepar s s care toca î tr  sese vorbă pr  bu
 ca să ă duc să,o văd ş , şt d că avusese de gîd
să fac l teratură, adăugase că vo t  la ea  şte scr 
tor  Dar tata găsea că era îcă prea tîăr ca să ă duc
î lue, ş cu starea săătăţ ele u îceta săl î
gr j oreze, u ţ ea să  ofere uele ocaz ut le de
a eş 
Cu uul d  lache doae de Guerates stătea '
ult de vorbă cu Fraco se, a auz t îş rîduse uele
d  saloaele ude se ducea ea, dar u  le îch pu a:
d  oet ce alcătu au o parte d  v aţa e , d  v aţa
e pe care u o vedea decît pr  uele e , u erau ele
oare de ecoceput ?
$ Astăseară e o are serată de ubre ch ezeşt
la pr c pesa de Pare, spuea lacheul, dar u e vo
duce, căc la ora c c co ţa a treul de Chat lly, ca
să se ducă să petreacă două z le la ducele'd'Auale, ar
jupîeasa ş fec orul o îsoţesc Eu răî a c  Pr c
pesa de Pare u va f ulţu tă, a scr s de a b e
de patru or ducese 
$ Atuc u vă a duceţ aul ăsta la caste lul Gu
erates ?
$ E îtî a oară că u vo erge ; d  pr c a reu
at selor doulu duce, ed cul l a opr t să se a
ducă îa rate de a se f stalat u calor fer, dar pîă
acu era acolo î f ecare a pîă î auar e Dacă ca
lor ferul u e gata, poate va pleca co ţa cîteva z le la
Caes, la ducesa de Gu se, dar u e îcă s gur
$ Dar vă duceţ cuva la teatru ?
$ Ne duce ueor la Operă, î z lele de aboaet
ale pr c pese de Pare, î f ecare săptăîă ; pare se
ͻ'29

‰
că tot oe se vede acolo e foarte ş c; p ese, operă, totul
Doaa ducesă a vrut să a u aboaet, dar e du 
ce or cu, o dată î loja ue pr etee a do ţe , altă 
dată îtralta, adesea î beoarul pr c pese de Gu er
ates, soţ a vărulu doulu duce, ş sora ducelu de
Bavar a
$ Care va să z că, urcaţ la dueavoastră, spuea
lacheul care, deş se det f case cu Gueraţ , avea
totuş despre „ îdeobşte o oţ ue pol t că ce  î
gădu a să o tratez e pe Fraco se cu atît respect, ca ş
cu ar f fost băgată la o ducesă Vă lăudaţ b e cu să
ătatea, doaă ?
$ Ah ! dacă ar f p c oarele astea blesteate ! Pe
şes a erge îcă (pe şes  vrea să spuă î curte, pe
străz le pe care u  d splăcea Fraco se să se pl be, 
îtru cuvît pe tere eted), dar a sît ş afur s tele
alea de scăr  La revedere, doule, poate că vă vo a
vedea deseară
Ea dorea cu atît a ult să stea de vorbă cu la 
cheul, cu c t î spusese că f de duc poartă adesea u
t tlu de pr c pe pe care l păstrează pîă la oartea ta
tălu lor Fără îdo ală, cultul ob l  îb îdu se ş
îpăcîduse cu u au t sp r t de răzvrăt re îpotr va
e , zvorît ered tar d  gl a fraceză, trebu e să f e foarte
îrădăc at î poporul fracez Căc , dacă putea să vor
beşt Fraco se de ge ul lu Napoleo sau de telegraf a
fără f r fără să reuşeşt să atrag ateţ a ş fără să îce
t ească o cl pă  şcăr le pr  care scotea ceuşa d 
că  sau puea asa, î sch b, aflîd ua aceste
part cular tăţ ş îprejurarea că f ul ez  al ducelu
de Guerates purta îdeobşte uele de pr c pe d'O 
lero, ea exclaa : ͣCe lucru fruos '" ş se  ua ca
î faţa uu v tral u
Fraco se aflase, de aseeea, de la lacheul pr c 
pelu d'Âgr gete care se îpr ete se cu ea cîd aducea
adesea scr sor ducese , că el auz se îtradevăr vorb 
duse foarte ult, î Hue, de căsător a arch zulu de
Sa tLoup cu do şoara d'Abresac ş că lucrul era
aproape hotărît
Această v lă, acel beoar, î care doaa de Guer
ates îş pr tocea v aţa u  se păreau locur a

ù
puţ  feer ce decît apartaetele e  Nuele Gu se, Par
e', GueratesBav ere, deosebeau de toate celelalte,
v leg atur le î care ergea ducesa, petrecer le z l ce pe
care urele trăsur e la legau cu palatul său Dacă
spueau că ex steţa doae de Guerates era alcă 
tu tă rîd pe rîd d , aceste, v leg atur , d  aceste pe
trecer , ele u  o desluşeau deloc F ecare dădea v eţ
ducese o deter are deoseb tă, dar u reuşeau decît
să cofere alt  ster fără ca ea să lase să se evaporeze
ceva d  al e , care se deplasa doar, ocrot t de u perete,
îch s îtru vas, î v toarea v eţ tuturor Ducesa pu
tea pr z pe alul Med terae î t pul Caravalulu ,
dar, î v la doae de Gu se, ude î roch a e de p ,
chet alb, pr tre ueroasele pr c pese, reg a soc e
tăţ par z ee u a era decît o v tată ca ş altele,,
ş astfel a eoţ oată petru  e, a ult ea î
săş pr  faptul că se presch base ca o stea a dasulu
care, î fatez a uu pas, a rîd pe rîd locul f ecăre a
d tre baler e, suror le e ; putea pr v  şte ubre ch 
ezeşt , dar a o serată a pr c pese de Pare Ͷ putea
asculta o traged e sau ´ o operă, dar î beoarul pr c pe
se de Guerates
După cu local ză î trupul ue făptur toate pos 
b l tăţ le v eţ sale, a t rea f ţelor pe care le cu
oaşte ş de care toca s^a despărţ t sau pe care se
duce să le îtîlească, cîd Fraco se î spusese că
doaa de Guerates se va duce pe jos să prîzească
la pr c pesa de Pare, o vedea eoborîd de la ea
î jurul ore prîzulu î roch a e de sat  deasupra
căre a teul î era de aceeaş uaţă cu aceasta, ca u
or cîd soarele a asf ţ t, toca vedea îfăţ şîdu
 se toate plăcer le foburgulu Sa tGera , sub acest
 c volu, ca îtro sco că, ître acele gh ocur
luc oase de s def roz
uata avea la   ster u pr ete, u oarecare A J
Moreau, care, ca să se deosebească de ce lalţ Moreau,
avea totdeaua gr ja să ş precedeze uele cu aceste
două  ţ ale, astfelͻîeît se spuea pe scurt A J Or,
u şt u cu acest A J se poe posesorul uu fotol u
la u spectacol de gală la Operă, pe carel tr  se tat ş
cu Bera pe care o a văzuse jucîd de la pr a

31
ea decepţ e ura să joace u act d    bu ca îl
cov se pe tata să dea acest Ioc
La drept vorb d, u puea  c u preţ pe această
pos b l tate de a o auz pe Bera care pr leju se atta
tulburare, a acu cîţ va a  Ş a costatat, u fără
oarecare elacol e, că era d feret faţă de ceea ce
preferase od  oară săătăţ , od he ele Nu d  Of 
c ă că dorea cu a puţ ă pas ue ca atuc să pot
cotepla de aproape părt celele preţ oase de
real tate pe care îch pu rea ea le îtrezărea Dar
aceasta u le a s tua acu î d cţ uea ue ar
actr ţe ; de cîd îl v z tase pe Elst r, î îdreptase
asupra uor tap ţer , asupra uor tablour odere
crezul lăutr c pe carel avusese od  oară petru acel
joc, acea artă trag că a Bere ; crezul eu, dor ţa ea,
u a acordau d cţ u ş at tud  lor Bere u' cu lt
ecurat, ͣcop a" lor pe care o adăpostea î  ă
d spăruse îcetul cu îcetul ca celelalte, ͣcop " ale
răposaţ lor vech ulu Eg pt pe care trebu a să le hrăeşt
ereu ca să le îtreţ v aţa Arta aceasta ajusese
ărută ş vred că de  lă N c , u suflet are u a
slăşlu a î ea
î oetul î care, prof tîd de b letul pr  t de
tata, urca scara are a Opere , a zăr t î faţă  P
u bărbat pe care l a cofudat îa îceput cu doul
de Charlus, a căru ţ ută o avea ; cîd îtoarse capul ca
să ceară o foraţ e uu plasator,  a dat seaa că
ă îşelase, dar a şovă t totuş să s tuez pe ecu
oscut î aceeaş clasă soc ală, u ua după felul î
oare era îbrăcat, dar a ales după acela î care vorbea
cu cotrolorul ş plasatoarele carel făceau să aştepte
Căc , î c uda part cular tăţ lor d v duale, î acea epocă
stăru a îcă o foarte are deoseb re ître or ce bărbat
goos ş bogat d  acea parte a ar stocraţ e ş or ce bărbat
goos ş bogat d  luea f aţelor sau a ar dustr 
Acolo ude uul d  aceşt a d  ură ar f cre^ ´ zut căş
poate af ra elegaţa pr tr u to prea bată ! tor la
och , seeţ faţă de u fer or, arele se or bla j ,
surîzător, avea aerul de a cos dera, de a exerc ta ca u
pr v leg u al bue sale creşter , exagerarea u l  ţe ş a
răbdăr , s ulacrul că este u spectator de rîd Pesee
că văzîdul ascuzîd astfel sub u surîs pl  de oe e
pragul de etrecut al  culu u vers spe

c al pe carel purta î el, cîte u f u de bacher bogat,
trîd î acest oet î teatru, ar f cofudat pe
acest are se or cu u o de   c, dacă  ar f găs t
că seaăă u  tor cu portretul, reprodus de curîd de
z arele lustrate, al uu epot al îpăratulu Austr e ,
pr c pele de Saxa, care toca se afla acu la Par s
Şt a că era foarte bu pr ete cu Gueraţ  Cîd eu
îsu a ajus î dreptul cotrolorulu , l a auz t pe
pr c pele de Saxa, sau bău t ca atare, spud surîzîd:
ͣu şt u uărul loj , ver şoara ea  a spus că a
decît să îtreb de loja e "
"Poate era pr c pele de Saxa ; poate că och să o
vedeau î gîd pe ducesa de Guerates (pe care î
acest caz aş puteao zăr tră d uul d  oetele v e
ţ e de eîch pu t, î beoarul ver şoare sale), cîd
spuea : ͣVer şoara ea  a spus că a decîţ să î
treb de loja e ", astfel îeît această pr v re surîzătoare ş
c udată, ş aceste cuv te s ple î îgî au  a (cu
ult a ult decît o rever e abstractă), cu ateele
alterat ve ale ue fer c r pos b le ş ale uu prest g u
es gur Cel puţ  spuîd această frază cotrolorulu ,
îacepea, pe o seară vulgară d  v aţa ea de toate
z lele, o trecere evetuală către o lue ouă ;
cor dorul care fu d cat după ce rost se cuvîtul
beoar ş pe care se por , era ued ş crăpat ş parcă
ducea la  şte grote ar e, î regatul  tolog c al
 felor apelor Navea î faţă decît u do î
frac ce se îdepărta ; dar ca u reflector stîgac ş fără
să reuşesc săl îdrept îtoca asupră , îl îvălu a î
deea că era pr c pele de Saxa ş avea să o vadă pe
ducesa de Guerates Deş era s gur, această dee
exter oară lu , palpab lă, esă ş bruscă la fel ca o
pro ecţ e, parcăl preceda ş Ͷ1  a ca acea D v  tate,
v z b lă restulu oae lor, care stă lîgă luptătorul
grec
A ajus la locul eu, î t p ce îcerca să
rea tesc u vers d   de care u a adu
cea îtoca a te Aşa cu  l rec ta, u avea
uărul de s labe vo t, dar cu a îcercat să le u
ăr,  se părea că ître descupă rea lu ş u vers
clas c u ex sta  c o ăsură couă Nu ar f  rat
dacă ar f trebu t să stot a b e de sase s febo d 

 G u er a  tes
această frază ostruoasă, ca să fac d  ea u vers de
douăsprezece Dar deodată  a adus a te de el,
epotr v r le reduct b le ale ue lu euae se r s 
p ră ca pr   ue ; s labele versulu uplură îdată
ăsura uu alexadr , ceea ce pr sosea se despr se cu
aceeaş uşur ţă ş supuere, ca o băş că de aer care toc
a se sparge la suprafaţa ape  Această eor tate ou
care luptase u era, îtradevăr, decît o s gură
s la'b
U au t uăr de fotol de orchestră fuseseră
puse î vîzare la b rou ş cupărate de sob ş cu 
r oş , care vo au să pr vească pe ce ce ar f avut altă
ocaz e să vadă de aproape îtradevăr, putea pr v î
publ c o f r  tură d  v aţa lor odeă de ob ce ascu 
să, căc îsăş pr c pesa de Pare plasase pr ete lor e
loj le, balcoaele ş beoarele, astfel îcît sala era ca u
salo î care f eoareş sch ba locul, se aşeza c sau
colo, Jgă o pr eteă
Lîgă  e erau  şte oae vulgar care, ecuos
cîd pe aboaţ , vo au să arate că sît î stare să recu
oască, s  ueau cu voce tare, adăug d că aceşt
aboaţ veeau a c ca î saloul lor, vrîd să spuă pr 
asta că u erau ateţ la p esele reprezetate Dar se î
tîpla toca cotrar ul U studet ge al care a luat
u fotol u ca să o audă pe Bera u se gdeşte decît
să uş urdărească uş le, să uş st gherească,
să se îpace cu vec ul pe care la dat îtplarea,' să
urărească cu u surîs ter tet pr v rea fugară, să
ocolească, cu u aer epol t cos, pr v rea îtl tă a ue
cuoşt ţe pe care a descoper to î sală ş pe care, după
 de eduer r , se hotărăşte să se ducă să o salute
î cl pa î care cele tre lov tur de gog, răsuîd îa
te de a f ajus pîă la ea, îl s lesc să o a la goaă ca
ebre pe Marea Roş e, pr tre valur le furtuoase ale
spectator lor ş spectatoarelor, pe care lea sculat ş a
căror roch le rupe sau ale căror ghete le calcă D po
tr vă, toca petru că oae de lue erau î loj le
lor (î spatele balcoulu î terasă), ca î  şte saloaşe
atrate cărora l sar f scos u perete, sau ca î  c le
cafeele ude te duc să e o prăj tură, fără să te t 
 deze ogl z le îrăate cu aur ş scauele roş ale lo
calulu de ge apol ta ; toca petu că pueau o î 
 d feretă pe truch ur le aur te ale coloaelor
care
ù 
susţ eau acest teplu al arte l r ce, toca petru că
u eoţ oau oorur le succes ve pe care parcă l le
aduceau două ch pur sculptate care ît deau  şte cu 
u de laur spre loj , ua e ar f avut  tea l beră
ca să asculte p esa, dacă ar f avut îtradevăr  te
La îceput a fost decît u îtuer c edesluş t î
care deosebea deodată, ea scl p rea ue p etre
preţ oase pe care u o vez , fosforesceţa a do och
celebr , sau ca u edal o al lu Her c al IV lea
despr s pe u fod egru, prof lul aplecat al ducelu
d'Auale căru a o doaă v z b lă î str ga : ͣMăr a
sa să îgădu ască să scot pardes ul", î t p ce
pr c pele răspudea : ͣDar cu e cu put ţă, doaă
d'Abresac" I c uda aceste edesluş te oprel şt , ea
u se lăsa bătută ş toată luea o v d a de aseeea
c ste
Dar, î celelalte beoare, aproape pretut de , dal 
bele ze tăţ care sălăşlu au î aceste locur îtuecoase
se l p seră de pereţ îtuecos ş erau v z b le uotuş ,
pe ăsură ce spectacolul se desfăşura, forele lor e
desluş t oeeşt se despr deau olatece uele dup㠌 

altele d  adîcur le opţ pe care o tapetau ş se îălţau


spre lu ă, lăsau să se vească trupur le lor pe juătate
goale ş se opreau la arg ea vert cală ş la suprafaţa
elarobscură ude ch pur l e lor străluc toare răsăreau
de după desfăşurarea veselă, spuoasă ş spr teă a
evatal lor lor de pee, sub părul lor de purpură, pre 
sărat cu perle pe care parcăl îcovo ase udu rea flu
xulu ; apo îcepeau fotol le de orchestră, locul ur 
tor lor despărţ t pe vec de îtuecatul ş străvez ul re 
gat căru a c ş colo î slujeau drept frot eră, î supra
faţa lor l ch dă ş etedă, och l pez ş răsfrîgător a
ze ţelor apelor Căc strapot ele de pe al, forele o
ştr lor d  orchestră se1 ogl deau î aceşt och potr v t
leg lor opt c s urîd ugh ul lor de c deţă, aşa
cu se îtîplă cu aceste două părţ ale real tăţ exte
r oare cărora, şt d că u au, or cît de rud etar ar f ,
u suflet aseăător celu al ostru, ea cos dera
esăbu ţ dacă lea adresa u surîs sau o pr v re :  
eralele ş f ţele cu care u ave legătur  D coace,
spre deoseb re de l  ta doe ulu lor, rad oasele f ce
ale ăr se îtorceau î f ecare oet surîzîd către

ù
tr to bărboş atîraţ de prăpăst le îtortocheate, sau
vreuu se zeu acuat c avîd drept cra u o p etr c că
» lustru tă pe care talazul adusese vreo algă etedă, ş drept
pr v re u d sc de cr stal de stîcă Ele se aplecau spre
e , le ofereau boboae ; ueor valul se desp ca î faţa
v 'eue o ere de care, tîrz ată, surîzătoare ş îcur
cată, toca se v se d  adîcul ubre ; apo , după ce
actul se sfîrş se, p erzîd ădejdea dea a auz sue
tele elod oase ale pîtulu care Je atrăsese Ia supra
faţă, scufudîduse toate deodată, d fer tele suror d s
păreau î oapte Dar d  toate aceste ascuz şur î al
căror prag gr ja ărută dea zăr operele uor ur tor
le aduceau pe aceste ze ţe cur oase, care u se lăsau
aprop ate, cel a vest t era blocul de se îtuer c cu'
oscut sub uele de beoarul pr c pese de Guer 
ates
Ca o are ze ţă care prez dează de departe jocur le
d v  tăţ lor fer oare, pr c pesa răăsese de buăvo e
ceva a î fud pe o caapea laterală, roş e ca o stîcă
de ărgea, l gă o reverberaţ e st cloasă care era
pesee o ogl dă ş te îdea să te gîdeşt la vreo
secţ ue pe care o rază ar f tă ato, perped culară, ob
scură ş l ch dă, î cr stalul îcree t al apelor uotoda tă
paă ş corolă, ca uele flor ar e, o are floare
albă, pufoasă ca o ar pă, cobora de pe frutea pr c pe
se dea lugul uu obraz a căru flex ue o ura cu
o supuere cochetă, îaorată ş v e, ş părea că o cu
pr de pe juătate ca u ou tradaf r u î t ha uu
cu b de alc o Pe părul pr c pese ş coborîd pî la
sprîcee, apo cot uîd a jos, la îălţ ea gîtulu ,
se ît dea o reţea de sco c albe care se pescu esc î ue
le ăr australe ş care erau îb ate cu ărgăr tare, o
za c ar  ab a eş t d , valur , care î uele oete
era cufudat î ubra î fudul căre a o prezeţă oe
ească era ch ar atuc destă u tă de ob l tatea scl p 
toare  och lor pr c pese  Fruuseţea care o s tua pe
aceasta cu ult deasupra celorlalte fete de bas d  pe
ubră u era îscr să pe deatregul ater al ş 
clus v pe ceafa, pe uer , pe braţele, pe tal a e  Dar
l  a ferecătoare ş edesluş tă a aceste a era toca
puctul de plecare, oeala ev tab lă a l  lor v 
z b le pe care och ul u se putea abţ e dea le prelug ,
ù
 uate, ză sl te î jurul fee , ca spectrul ue f 
gur deale pro ectată pe îtuer c
Ͷ E pr c pesa de Guerates, spuse vec a ea
doulu care o îsoţea, avîd gr ja de a pue îa tea
cuvîtulu pr c pesa a ulţ  d cîd că această
deu re era r d colă Na făcut ecoo e de perlele e 
M se pare că dacă aş avea atîtea, u le aş etala astfel ;
u găsesc că e d st s
Recuoscîdo totuş pe pr c pesă, toţ ce ce îcercau
a şt c e era î sală, s ţeau îălţîduse î  a lor
troul leg t  al fruuseţ  îtradevăr, ceea ce îgădu
a det f carea ch pulu ducese de Luxebourg, a doa
e de Mor eval, a doae de Sa tEuverte ş a atîtor
altele, era legătura strîsă d tre u as are ş
roşu ş u bot de epure, sau a do obraj zbîrc ţ cu o
ustaţă subţ re Aceste trăsătur erau de alt ter
îdestulătoare ca să îcîte, căc , eavîd decît valoarea
coveţ oală a uu scr s, îţ îgădu au să c teşt u
ue vest t ş care se puea ; dar sfîrşeau de
aseeea pr  a trez deea că urîţe a are ceva
ar stocrat c ş că u e ecesar ca ch pul ue doae
ar să f e fruos, dacă este d st s Dar după cu u
art şt care, î locul l terelor ce le alcătu esc uele,
aşter î colţul de jos ţ tabloulu lor o foră fruoasă
pr  ea îsăş , u fluture, o şopîrlă, o floare, tot astfel
pr c pesa aşeza pe colţul loj sale fora uu trup ş a
uu ch p îcîtătoare, doved d astfel că fruuseţea
poate f cea a ob lă seătură ; căc prezeţa
doae de Guerates care u aducea la teatru decît
pe ace a care făceau parte restul t pulu d  t  tatea
e , era î och aator lor de ar stocraţ e cel a bu
cert f cat de autet c tate a tabloulu pe carel îfăţ şa
beoarul e , u so de evocare a ue scee d  v aţa
fa l ară ş deoseb tă a pr c pese î palatele e de la
Muche ş Par s
Iag aţ a oastră f d ca o flaşetă str cată care
cîtă totdeaua altceva decît ar a d cată, or de cîte or
auz se vorb duse de pr c pesa de GueratesBa
v ere, a t rea au tor opere d  veacul al XVI lea
îcepuse să cîte î  e urebu a 'să o despo de ea ,
acu cîd o vedea ofer d boboae zahar s te uu
do gras î frac F reşte, departe de  e gîdul de
a

ù
coch de că ea ş v taţ e ar f fost |  aseăă
toare cu alţ  î dădea b e seaa că ceea ce ăceau
a c u era decît u joc ş vr d să îcerce u prelud u
al faptelor adevărate lor v eţ (a căre parte îseată
fără îdo ală u o petreceau a c ), se îţelegeau î v r
tutea uor r tur ecuoscut e  e, se prefăceau că
oferă ş refuză boboae, gest l ps t de se f caţ a lu ş
rîdu t d a te ca pasul ue dasatoare care, rîd pe
rîd, se r d că î vîrful p c orulu ş se îvîrte î jurul
ue eşarfe C e şt e, poate î cl pa î care oferea
boboaele e , Ze ţa spuea pe acel to ro c (căc o
vedea surîzîd) : ͣDor ţ boboae ?" Ce portaţă
avea ? Aş f găs t de u desfătător raf aet uscăc uea
teţ oată, î geul lu Mer ee sau al lu Me lhac, al
aces tor cuv te adresate de o ze ţă uu se zeu ce şt a
gîdur le subl e pe care le rezuau aîdo , fără
îdo ală petru oetul î care vor reîcepe săş
tră ască adevărata lor v aţă ş care, potr v duse acestu
joc, răspudea cu aceeaş ta  că v cle e : ͣDa, vreau o
c reaşă" Aş/f ascultat acest d alog cu aceeaş lăco e ca
cutare sceă d     „„ î care l psa poez e , a
gîdur lor îalte, lucrur ce erau atît de fa l are ş
pe e^ re presupu că Me lhac ar f fost de  de or
capab l s le puă î ea,  se părea ea s gură o elegaţă
coyeţ oală, ş ca atare a ta  că ş a struct vă
/ Ͷ Doul acela gras este arch zul de Gaacay,
/ spuse cu u aer forat vec ul oare u desluş se
b e
/ uele şopt t î spatele lu 
/ March zul de Pal ecy, cu gîtul ît s, cu capul aple 
cat, cu och ul său bulbucat l p t de st cla ooclulu , se
 şca aevo e î ubra trasparetă ş părea că u deo
sebeşte a b e publ cul d  orchestră, decît u peşte
care trece, gorîd ulţ ea v z tator lor cur oş d 
colo de peretele de st clă al uu aeuar u D  cîd î
eîd se oprea, veerab l, răsuflîd ş acoper t cu uşch ,
jar spectator ar f putut spue dacă suferă, doare,
îoată este pe cale dea oua sau resp ră doar N e
altul u trezea atîta v d e ca el, d  pr c ă că avea
aerul că se ob şu se cu acest beoar ş a d fereţe
cu care o lăsa pe pr c pesă să ofere boboae ; ea aţ 
tea atuc asupră o pr v re a och lor e fruoş , şlefu ţ
îtr u d aat, pe care tel geţa ş pr ete a
parcă
ùU
î flu d f cau î aceste oete, dar care cîd se od h
eau, reduş ua la fruuseţea lor ater ală,
ua la scl p rea lor  eralog că, dacă cel a  c
reflex î urea uşor d  loc, ced au adîcul parterulu
cu văpă le lor eoeeşt , or zotale ş spled de Itre
t p, cu avea să îceapă actul d  pe carel juca*
Bera, pr c pesa se v î faţa beoarulu ; atuc ca ş
cu ea îsăş ar f fost o apar ţ e teatrală, î zoa d fer tă
de lu ă pe care o străbătu, a văzut sch bîduse
u ua culoarea dar ş substaţa g uvaerur lor e  Iar î
beoarul uscat, care eş se la suprafaţă, care u a
aparţ ea regulu apelor, pr c pesa îcetîd de a a
f ere dă, se v cu u turba alb ş albastru ca vreo  
uată traged aă costuată î Zafre sau poate î Oros
ae ; apo , după ce luă loc î rîdul îtî , a văzut că
t h tul cu b de alc o care ocrotea cu du oş e s doful
roz al obraj lor e era pufos, scl p tor ş cat fe lat, o esă
pasăreparad s
Cu toate acestea, pr v r le ele fură abătute de la
beoarul pr c pese de Guerates de o fee uşcă prost
îbrăcată, urîtă, cu och apr ş , care, urată de do
t er , se aşeză la cîteva locur depărtare de  e Apo
cort a se r d că N a putut costata, fără elacol ,
că u a răîea   c d  d spoz ţ le ele de altă
dată faţă de arta draat că ş de Bera cîd, ca să u 
p erd   c d  feoeul extraord ar pe care  
aş  f dus săl coteplu la capătul păîtulu , î , ţ ea
 tea pregăt tă ca acele plăc ses b le pe care astro
o le stalează # î Afr ca, î At le, î vederea ob 
servăr scrupuloase a ue coete sau a ue ecl pse ;
cîd treura că vreu or (proasta d spoz ţ e a art ste ,
c dete î publ c), ar îp ed ca spectacolul să a bă Ioc
î tes tatea sa ax ă ; cîd aş f crezut că aş as s
ta, î cele a bue cod ţ , dacă u  aş f dus ch ar
la teatrul care era îch at ca u altar, d  care  se
părea atuc că a fac parte Ͷ deş cu o a  că î
seătate, d  ch ar apar ţ a e sub  ca perdea roş e Ͷ
cotrolor cu o garoafă albă, u ţ de ea, postaetul
plafoulu deasupra uu parter pl  de lue prost î
brăcată, plasatoarele vîzîd u progra cu fotograf a
« , casta d  scuar, toţ aceşt tovarăş , aceşt cof deţ
a pres lor ele de atuc ş care  se păreau e 
39
despărţ ţ de ea  ͣscea declaraţ e ", Bera, aveau
atuc î  tea ea u so de ex steţă absolută S tua
te îapo a lu exper eţe curete, ele ex stau pr 
ele Isele, trebu a să ă îdrept spre ele, vo îţelege
d  ele ce vo putea, ş desch zîd och ş sufletul ar ,
vo absorb îcă prea puţ  d  ele Dar cît de plăcută
î apărea v aţa ! Neîseătate'a cele pe care o ducea
avea  c o portaţă, u a ultă decît oetele
cîd te îbrac , te pregăteşt să eş , căc d colo de ea
ex stau îtru ch p absolut, aevo e de aprop at, cu e 
put ţă de posedat pe deatregul, aceste real tăţ a
tra  ce,  ch pul î care juca Bera Saturat de
aceste rever I legătură cu perfecţ uea î arta draa
t că d  care a f putut extrage atuc o doză îseată,
dacă a f aal zat î acel t p  tea ea î or ce o
et al z le ş poate al opţ , era ca o p lă careş
dezvoltă electr c tatea Ve se u oet cîd ar f tre
bu t să ă duc să o aud pe Bera, ch ar bolav, ch ar
dacă aş f crezut că or d  această pr c ă Dar acu,
aseeea ue col e care de dep arte pare de azur,
ar de aproape tră î v z uea oastră vulgară a
îucrur lor, toate acestea d spăruseră d  luea
absolutulu ş u a erau decît u lucru det c cu
celelalte de care Jua cuoşt ţă, f dcă era acolo,
art şt f d de aceeaş eseţă cu ace pe care î
cuoştea strădu duse să spuă cît a b e cu put ţă
acele versur d   care u a alcătu au o eseţă
subl ă ş d v duală despărţ tă de or ce, c  şte versur
a ult sau a puţ  reuş te, gata să tre d  ou î
esfîrş ta substaţă a versur lor fraceze cu care erau
îb ate Ceea ce  a pr leju t o descurajare cu
atîta are cu cît, dacă ob ectul dor ţe ele
îcăpăţîate ş act ve u a ex sta, î sch b stăru au
aceleaş îcl ăr spre o rever e stator că ce se sch ba
d  a î a, dar care ă cală, uzea la o puls e bruscă,
epăsătoare de pr ejd e Cutare seară cîd pleca
bolav ca să ă duc să văd îtru castel u tablou de
Elst r, o tap ţer e got că, seăa atît de ult cu z ua î1
care trebu se să plec laVeeţ a, cu aceea î care ă
dusese să o aud pe Bera sau plecase la Balbec, îcît
s ţea d a te că ob ectul prezet al sacr f c ulu eu
ă va lăsa î curîd d feret, că vo putea trece
atuc foarte aproape de el
fără să pr vesc acel tablou, acele tap ţer petru care
as f îfrutat î acea cl pă atîtea opţ fără so, atîtea
cr ze dureroase Dator tă stab l tăţ ob ectulu e , î
dădea seaa de va tatea străda e ele, ş î acelaş
t p de eor tatea e î care u crezuse, ca ace e
uraste c cărora le dublez oboseala, cîd le spu că sît
obos ţ  Pîă atuc , rever a ea coferea u prest g u
or căru lucru ce putea avea vreo legătură cu ea Ch ar
î dor ţele ele cele a ca rale totdeaua
îdreptate î au tă d recţ e, cocetrate î jurul
acelu aş v s, aş f putut recuoaşte ca pr  bold o
dee, o dee căre a aş f sacr f cat v aţa ş al căre puct
cetral, ca î rever le ele d  a ez le cîd c tea I
grăd ă la Cobray, era perfecţ uea
Na a avut aceeaş dulgeţă ca altă dată pe 
tru teţ le juste de du oş e sau de î e pe care le
deoseb se î deb tul ş î jocul Ar c e , Isee , al lu
Hyppolyte Nu petru că aceşt art şt Ͷ erau ace aş ͻͶ
ar f căutat totdeaua să dea cu aceeaş tel geţă, a c
voc lor o flex ue îgî etoare sau o ab gurtate cal
culată, colo gestur lor lor o aploare trag că sau o g 
găş e rugătoare Itoaţ le lor poruceau aceste voc :
ͣF blîdă, cîtă ca o pr v ghetoare, îgî e" ; sau d 
potr vă : ͣF fur oasă", ş se ăpusteau atuc asupră ,
îcercîd să o îtreacă î freez a lor Dar, răzvrăt tă,
vocea lor f rească stăru a exter oară, d cţ u lor, î od
reduct b l cu defectele sau cu farecele e ater ale, cu
vulgar tatea sau exagerarea e z l că, ş desfăşura ast 
fel u asablu de feoee acust ce sau soc ale pe care
u le trasfora set etul versur lor rec tate
Aş şder , gestul acestor art şt spuea braţulu , pe
pluulu lor : ͣf ţ a estuoş " Dar ebrele esupuse
lăsau să se îpăueze ître uăr ş cot u b ceps care
habar avea de rol ; ele cot uau să expr e s g 
f aţa v eţ de toate z lele ş să puă î ev deţă  şte
coex tăţ usculare, î locul uaţelor rac  ee ; ar
draper a pe care o r d cau cădea d  ou pe o vert cală,
ude ua o lăd ere s p dă ş text lă o d sputau le 
g căder corpur lor î acest oet, o doaă ăru
ţ că d  aprop erea ea exclaă :
_ Ͷ N c u aplauz ! Ce urît e îbrăcată ! E prea bă 
trîă, u a poate ; î aseeea caz trebu e să
reuţ 

1
î faţa şîşî el lor vec  lor, ce do t er care o îso
ţeau îcercară sa o potolească, ş fur a se a dezlăţu a
Kua î och  Aeeastă fur e u se putea adresa de alt 
ter decît succesulu , glor e , ce Bera care cîşt gase atîţ g
ba avea decît dator  F xîd totdeaua îtîl r de a
lacer sau pr eteeşt la care u se putea duce, avea pe
toate străz le co s oar care zoreau să o decoade, î
toate hotelur le apartaete reţ ute d a te ş pe care
u se ducea  c odată să le ocupe, oceae de parfuur
ca săş spele căţelele, despăgub r de plăt t tuturor
d rector lor I l psa uor cheltu el a cos derab le, ea,
a puţ  voluptoasă decît Cleopatra, ar f găs t  jlocul să
toace prov c ş regate î telegrae ş î trăsur ale
Copa e urbae Dar această doaă ăruţ că era o
actr ţă care avusese oroc ş îch ase o ură de oarte
Bere  Aceasta toca trase î sceă Atuc , oh !
 ue, ca acele lecţ pe care ea sle t î zadar
îvăţîdule seara ş pe care le regăs   o , şt ute pe
d afară după ce a dor t, ca acele ch pur de orţ pe
care s l ţele pas oate a!e eor e oastre le
urăresc fără să le regăsească, ş care, cîd u e a
gîd  la ele,  se îfăţ şează î faţa och lor, seăîd
cu v aţa, taletul Bere care scăpase cîd căuta cu
atîta lăco e să pr d eseţa, se puea cu forţa
ev deţe , ad raţ e ele, acu, după aceşt a de
u tare, î acest oet de d fereţă Vr d să îcerc
altă dată să zolez acest talet, despărţea îtrucîtva
rolul îsuş de ceea ce auzea, rolul, partea couă
tuturor actr ţelor care jucau  ş pe carel stud ase
d a te ca să f u î stare săl sustrag, să culeg ca zgură
ua taletul doae Bera Dar acest talet, pe eare
îcerca săl deosebese î a ar de rol, era aa eu el
După cu terpretarea uu are uz c a (parese că
acesta era cazul lu V teu l cîd cîta la p a) este aceea
a uu p a st atît de are îcît  c u a şt dacă acest
art st este ş p a st, petru că (e terpuîd î tot apa 
ratul de sforţăr ale degetelor, îcuuate pe alocur de
efecte străluc te, toată această îproşcătură de ote î
eare cel puţ  ascultătorul care u se pr cepe crede că
deosebeşte taletul î real tatea sa ater ală, tag b lă),
această terpretare a ajus atît de străvez e, atît de
pl ă de ceea ce terpretează, îcît ul a vez pe el
care u a este

È
decît o fereastră ce se desch de pe o capodoperă Iteţ le
îpreju d ea u chear a estuos sau g gaş vocea ş
  ca Ar de , a Isee , a lu H ppolyt, putuse să le
deosebesc ; dar Fedra ş le ter or zase, ar  tea ea
u reuş se să sulgă d cţ u ş at tud  lor, să desluşească
î zgîrc ta s pl tate a suprafeţelor lor u te, aceste ăsco
c r , aceste efecte care u le depăşeau, atît de ad e se
resorb seră î ele Vocea Bere , î care u a stăru a
 c ură de ater e ertă ş refractară  ţ , u îgă
du a să se deosebească î juru acel pr sos de lacr  pe
care le vez curgîd pe vocea de arură, căc ele u se
putuseră îb ba pe voc le de arură ale Ar c e sau
Isee , c se lăd aseră cu g găş e î celulele e cele
a ărute ca struetul uu are v olo st la care,
cîd spu că are u to fruos, u vre să lauz ua o
part cular tate f z că, c o super or tate sufletească ; după
cu î pe sajul at c ude î locul ue  fe d spărute
este u zvor eîsufleţ t, o teţ e care se poate deoseb
ş care, cocretă, se trasforase a c îtro cal tate a
t brulu , de o l pez e c udată, potr v tfe ş rece Braţele
Bere pe care versur le îsele păreau că le r d cau pe
p eptul e , îpreuă cu e s uea voc pe buzele sale, ca
acele fruz şur pe care apa le ută d  loc îprăşt du
se ; at tud ea e î sceă, pe care ş o alcătu se îcet, pe
care o va a od f ca îcă, ş care era copusă d  raţ o
aete de altă adîe e decît acelea a căror ură o ză
rea î gestur le caaraz lor e , dar  şte raţ oaete
car e ş p er dus er ă or g  ea vol utar ă, top te î tr 
u so de străluc re î care făceau să pîlpî e, î jurul
persoajulu   şte eleete bogate ş coplexe,
dar pe care spectatorul fasc at u le cos deră o reuş tă
a art ste c u dat al v eţ ; vălur le albe îsele, obos te
ş cred c oase, păreau că sît o ater e v e ş că au fost
ţesute d  sufer ţa, î parte păgîă, î parte jase stă
î jurul căre a se cotractau ca o cr sal dă f ravă ş fr gu'
roasă ; toate acestea, voce, at tud e, gestur , vălur , u
erau î jurul acestu trup al ue de care este u vers
(corp care, spre deoseb re de trupur le oeeşt , u este
u obstacol opac care te îp ed că săl zăreşt , c u veş
ît pur f cat, sp r tual zat, pe care  şte îvel şur supl 

etare care, î loc s o ascudă, îfăţ şau cu a ultă
spledoare sufletul ce ş le as  lase ş se rspîd se î
el, decît asa top tă a d fer telor substaţe deve te
trasluc de, a căror suprapuere răsfrge cu ş a
arc bogăţ e raza cetrală ş îcătuşată care le străbate
ş dă a are ît dere, coferă a ult preţ ş a
aro fruuseţe ater e îb bată cu flacăra de care e
îvălu t Astfel, terpretarea Bere era, î jurul
opere , o a doua operă, ş ea îsufleţ tă de ge u
Ipres a ea, la drept vorb d, a plăcută, u se
deosebea de aceea de altădată Dar u o a
copara cu o dee prealab lă, abstractă ş falsă, a
ge ulu draat c, ş  dădea seaa că ge ul draat c
era toca asta Mă gîdea a ad eaur că u
îcercase plăcere îtî a oară cîd o auz se pe Bera,
petru că o prea are dor ţă ă călăuzea îtru
îtîp area e , ca od  oară cîd o regăsea pe G lberte
la ChapsElysees ître cele două decepţ poate u
stăru a ua această aseăare, dar ş alta, a adîGă
Ipres a pe care eo pr leju eşte o f ţă, o operă (sau o
terpretare), puter c caracter zată, este deoseb tă A
aΦus cu o de le de ͣfruus eţe", de ͣst l cupr zător", de
ͣpatet c", pe care la evo e a putea avea luz a dea le
recuoaşte î baal tatea uu talet, a uu ch p corect,
dar  tea oastră atetă are î faţa e stăru ţa ue
fore al căre ech valet telectual ul posedă, d  care
trebu e să despr z ecuoscutul A auz t u suet
acut, o toaţ e c udat terogat vă Se îtreabă : ͣEste
fruos ceea ce s t ? Să f e oare ad raţ e ? Asta
îseaă color t bogat, obleţe, putere ?" Ş  răspude
toca o voce ascuţ tă, u to c udat terogat v, pres a
despot că pr leju tă de o f ţă pe care o cuoşt , ua
ater ală, î care u e lăsat  c u spaţ u l ber petru
ͣlargă terpretare" D  această pr c ă, toca operele
cu adevărat fruoase, dacă sît ascultate cu s cer tate,
trebu e să e dezaăgească cel a ult, căc î colecţ a
de lor oastre u se găseşte  c ua care să răspudă ue
pres d v duale
uoca asta vădea jocul Bere  Asta era de buă
sea obleţea, tel geţa d cţ u  Acu î dădea
seaa de er tele ue terpretăr larg , poet ce,
puter ce, sau a degrabă aceste a se cove se să se
cofere aceste t tlur , dar aşa cu se dă uele de
Marte, Veus,
Satur uor stele care au   c  tolog c S ţ  îtro
lue, gîd  îtralta, pute stab l o cocordaţă ître
ele, dar u pute uple tervalul îtro oarecare
ăsură acest terval, această fal e a trebu t so străbat
î pr a z cîd ă dusese so văd jucîd pe Bera, ş
t d, ascultîdo cu toată ateţ a, îtîp ase oarecare
greutate să adu de le ele de ͣobleţe î
terpretare*', de ͣor g al tate" ş u zbuc se î
aplauze decît după u oet de l  şte ca ş cu u le
ar f stîr t îsăş pres a ea, c ca ş cu leaş f legat
d  ou de de le ele prealab le, de plăcerea ce
îcerca spuîdu  : ,l sfîrş t o aud pe Bera"
Deoseb rea d tre o f ţă, o operă cu puter că
d v dual tate ş deea fruosulu ͻ este tot atît de tare
ître ceea ce e fac ele să s ţ  ş deea de dragoste, de
ad raţ e De aceea u le recuoşt  Nu îcercase plăcere
auz do pe Bera (după cu avusese  c ua, pe
vreea cîd o ubea văzîdo pe G lberte) î spusese
: ͣAşadar o ad r" Dar totuş u ă gîdea atuc
decît să adîcesc jocul Bere , u ă preocupa decît
acest lucru, îcerca să desch d  tea c t a larg cu
put ţă ca să pr esc tot ce cupr dea el Acu îţelegea
că toca asta îsea să ad r 
Acest ge u, a căru revelaţ e era doar terpretarea
Bere era oare ua ge ul lu Rac e ?
Aşa a crezut la îceput Avea să ă du resc cîd,
după ce se sfîrş ' actul d  după aplauzele publ cu
lu , î t pul cărora bătrîa ea vec ă fur oasă, îdrep
tîduş tal a  usculă, aşezîduse p ez ş, îş ob l za
uşch feţe ş ş îcruc şa braţele pe p ept ca să arate
că u part c pă la aplauzele celorlalţ ca să scoată ş a
ult î ev deţă o protestare pe care ea o cos dera se
zaţ oală, dar care trecu eobservată P esa urătoare era
ua d  acele outăţ care, ef d celebre,  se părea
od  oară f d ex stete, că trebu e să f e eîseate,
cu excepţ a reprezetaţ e la care erau jucate Dar u
îcerca, ca ş cîd ar f fost vorba de o p esă de c rcu
staţă, acea dezaăg re de a vedea veş c a ue capodo
pere ocupîd ua lug ea rape s durata ue re
prezetaţ  Apo adăuga f ecăre t rade care s ţea
că plăcea publ culu ş care, î l psa fa e pe care u
o putuse avea î trecut, va f cîdva celebră, aceea pe
care

± 
, c
°st î  at Naş a f dor t ca altădată să pot ob l za at tu
p ţ , cîf d t tl î £? Cap  |
pul d  le Bere , fruosul efect de culoare pe carel oferea
t dată J u părea că ua o cl pă îtro lu ă eare d spărea îdată ş care
trebu or apar ţ , ´ pe eare al auz seş  c o u părea
că trebu e pus eîdva, cofudat îtr o aceeaş f u se a reproducea,  c să o fac să repete de o sută
lu ă, alătur de acelea aJe celorlalt autorulu  Acest de or u vers Îţelegea că dor ţa ea de od  oară
rol f ş lu ă, ală
autorulu
„
  „ca  Acest rol
 celea aJe o era a preteţ oasă decît vo ţa poetulu , a
celorlalt va f gura traged ae , a arelu art st decorator care era
eîdva pe ă acela al d rectorul e de sceă ş că acest farec r s p t î zbor
= «5 de or » peste u vers, aceste gestur stab le î veş că
prefacere, aceste tablour succes ve erau rezultatul
P'rsoa trecător, scopul oeta, capodopera ob lă pe care
arta teatrală ş o propuea ş pe care ar d strugeo,
vrîd so f xeze, ateţ a uu aud tor u prea îdrăgost t
5l N c u a ţ ea să v  îra altă z ca să o a aud pe
Bera ; era ulţu t de ea ; căc atuc cîd ad ra
P ctorul prea ult, ca să u f u dezaă
' g t de ob ectul ad raţ e ele, f e că acesta era G lberte
sau Bera, pret dea d a te pres e de î e plă 
cerea pe care  o refuzase aceea d  aju Fără să î 
cerc a ad e bucur a pe care toca o îcercase ş că
re a aş f putut da o îtrebu ţare a rod că, î spu 
ta ea ca altădată u d  caaraz e de coleg u : ͣîtr
reva ce' e ad adevăr, o pu î rîdul îtî pe Bera", î t p ce
dădea seaa, î ch p edesluş t, că ge ul Ber e
Poet
« Place s?f ? poate u era tălăc t prea exact de această af raţ e a
c a Sa
^îtul cares v f3 av ^ prefer ţe ele ş de acel loc de ͣ a îtî " pe care
cuv tele !u l acordase or cîtă l  şte  ar f pr leju t de

alt ter 

"L î oetul î care îcepu această dea doua p esă, ra


uz c a îu avît araa u tat  d recţ a doae de Guerates Pr tro
  şcare geeratoare a ue l  g gaşe pe care  tea
îtrl aS
ea o urărea î gol, pr c pesa toca îş îtoarse ca pal
spre Judul beoarulu ; v taţ erau î p c oare, îtorş
de aseeea spre uşă ş ître gardul dublu pe care l
alcătu au, cu s guraţa v ctor oasă ş proporţ le ͻ e de
a ze ţă, dar cu o expres e de o g găş e ecuoscută f dcă
Modele Pe care' ,era sosea atît de tîrz u ş scula toată luea î to ul
 reprezetaţ e , tră, îvălu tă î usel e albe, duce sa
de Guerates Se îdreptă spre vara e , făcu o adîcă
plecăc ue uu tîăr blod care şedea î rîdul îtî ş ,
îtoreîduse spre oştr ar  ş sf ţ care pluteau
î fudul peşter , adresă acestor se ze de la Jocey


Club Ͷ care  acest oet ş îdeoseb doul de
Palacy erau bărbaţ care  ar f plăcut cel a ult
să f u Ͷ u salut fa l ar de veche pr eteă, aluz e la
legătur le de z cu z cu e , de vreo c c sprezece a 
Îcerca  sterul, dar u putea desc fra ta a aceste
pr v r surîzătoare pe care o adresa pr ete lor e , î scl p 
rea albăstru e î care strălucea î t p ce ît dea îa
uora ş altora, ş dacă aş f putut să descopu pr sa,
să aal zez cr stal zăr le, ele poate  ar f destă u t
eseţa de v aţă ecuoscută care se veau î ele î acest
oet Ducele de Guerates îş ura soţ a, reflexele
vesele ale ooclulu său, rîsul d ţ lor să , albul, garoa fe
ş al plastroulu său pl sat, îdepărtîdu sprîceele,
buzele, fracul, ca să facă loc străluc r lor ; cu u gest
al î  sale ît se pe care o cobora pe uer lor,
drept, fără să  şte d  cap, poruc să se aşeze tr to lor
fer or care făceau loc, ş se plecă adîc î faţa tî
rulu blod S ar f spus că ducesa gh c se că vara e , de
ale căre exagerăr se spue căş bătea joc (cuvît care
d  puctul e de vedere sp r tual fracez ş foarte o
derat, îl adoptau repede poez a ş etuz asul gera ce),
va avea î seara aceasta ua d  acele toalete î/ care du
cesa o găsea ͣcostuată" ş că ar f vrut să dea o lecţ e
de gust î locul peelor  uate ş pufoase care coborau
de pe capul pî la gîtul pr c pese , î locul reţele sale
de sco c ş de ărgăr tare, ducesa avea î păr ua o
s plă egretă care, do îdu asu coro at ş och 
uşor bulbucaţ , î dădea aerul ue păsăr  Gîtul ş uer
e se veau d tru val de usel ă ca zăpada de care se
zbea u evata de pee de lebădă, apo roch a, al căre
corsaj avea ca s gură podoabă euăratele pa ete, f e
de etal, de baghete, de boabe, f e de br l ate, î
scotea î rel ef trupul cu o prec z ue cu totul
br ta că Dar or cît saf deoseb t ua de alta cele
două toalete, după ce pr c pesa î ofer se ducese
scauul pe carel ocupase ea pîă acu, fură văzute ´
îtorcîduse ua spre alta, ad r duse rec proc
Poat că doaa de Guerates va surîde î e cîd
va vorb de p eptăătura ca prea copl cată a pr c 
pese , dar va declara, cu s guraţă, că aceasta u era
totuş a puţ  îcîtătoare ş potr v tă de  ue;
ar

ù
pr c pesa care, dator tă gustulu e , găsea ca rece, ca
S ec ca cro toresc felul î care se îbrăca vara e , va
descoper î această str ctă sobr etate u raf aet î
´cîtător De alt ter , aro a, grav taţ a' u versală
prestab l tă a educaţ e lor eutral za ître ele cotrastele
u ua ale îbrăcă ţ dar ş ale at tud   La aceste
l evăzute ş aget zate pe care elegaţa
a erelor le ît dea ître ele, aturaleţea expas vă a
pr c pese se st gea, cîtă vree rect tud ea ducese se
lăsa atrasă, dev ată spre ele, se prefăcea î g găş e ş
farec După cu î p esa care toca se juca, petru a
îţelege cîtă poez e persoală degt ja Bera, avea dec t
să îcred ţez rolul pe carel terpreta, ş pe care
ua ea îl putea terpreta, or căre alte actr ţe,
spectatorul care ar f r d cat och spre balco ar f văzut,
î două loj , u ͣarajaet" care ar f a t t pe cel
al pr c pese î Guerates, dîd baroae de
Mor eval u aer excetr c, preteţ os ş prostcrescut, ş
văd d o s l ţă totu ată răbdătoare ş cost s toare ca să
 te toaletele ş ;egaţa ducese ele Guerates,
făcîdo pe doaa Cabreer să seee cu vreo
do şoară de pes o prov c ală, otată pe sîră,
ţeapăă, uscată ş ascuţ tă, cu u paaş de dr car îf pt
vert cal î păr Poate că locul aceste a d  ură u
era îtro sală ude loj le (ch ar cele de la etajele de
a sus care păreau de jos  şte coşur ar î care
erau îf pte  şte flor oeeşt ş agăţate de cupola
săl cu pagl c le roş ale despărţ tur lor lor de cat fea),
populate ua cu fee le cele a străluc toare ale
aulu , alcătu au o paoraă trecătoare pe care oartea,
scadalur le, bol le, certur le la vor sch ba î curîd, dar
care î acest oet era ob l zată de ateţ a, căldura,
aeţeala, praful, elegaţa ş pl ct seala, î acest so de
cl pă veş că ş trag că de coşt etă aşteptare ş de
l  şt tă îţepe re care pare să f precedat retrospect v
exploz a ue bobe sau cea d tî flacără a uu
ced u
Doaa de Cabreer era a c , petru că pr c pesa
de Pare, l ps tă de sob s ca cea a buă parte d 
pr c pesele autet ce, dar î sch b  stu tă de orgol u,
de dor ţa de car tate care egala la ea îcl area petru
ceea ce credea că sît Artele, cedase c colo cîteva loj
 Ͷ Gucatrs 9
D
uor fee ca doaa de Cabreer care u fSceatt
parte d  îalta soc etate ar stocrat că, dar cu care "
treţ ea legatur petru operele e de b efacere Doa^
a de Cabreer u ş despr dea och de pe
ducesa^ ş pr c pesa Guerates, cee a ce era cu atît
a uşor #  „ eavîd relaţ autet ce cu ele, u
putea avea aerul că cerşeşte u salut Scopul pe earel
urărea de zece a cu o eoste tă răbdare era acela
dea f pr  tă Ja „ două doae ar  Socot se că
va reuş , fără îdo ală, peste vreo c c a  Dar  u
 o boală care u artă ş al căre caracter eîduplecat
credea al cuoaşte, „ că se pr cepe î ed c ă,
se teea că u va a ajuge să tră ască   „  
Era cel puţ  fer c tă  seara aceasta la gîdul că toate
aceste fee pe care u le cuoştea deloc o vor vedea
î tovărăş a uu do, pr ete cu ele, tîărul arch z de
Beauserget, fratele doae d'Argecourt, care
frecveta deopotr vă   soc etăţ le, ş cu a căru
prezeţă fee lor d  cea doa doua Io plăcea ult să se
îpodobească sub och acelora d  cea d tî  El luase
loc î spa ele doae de Cabreer, pe u scau aşezat
dea curez şul, ca să poată pr v celalalte loj  Cuoştea
toată luea d  ele ş , petru a saluta, cu îctătoarea
elegaţă a îfăţ şăr sale fruoase, cu p eptul scos î
afară, cu capul său f  îcadrat de pr blod, îş îălţa, pe
juătate, trupu drept, ar u surîs î care se îb a res
pectul ş l psa de $  flutura  och  albaştr gravîd
astfel cu prec z e, î dreptugh ul plaulu obl c î care
era aşeza , ua d  acele vech stape care îfăţ şează
u are se or seeţ ş curteza Accepta astfel adesea
să se ducă la teatru cu doaa de Cabreer ; o î
tovărăşea curajos, î sală ş Ja eş re, î vest bul, pr tre
ulţ ea de pr etee a străluc te pe care le avea acolo
ş cărora ev ta să le vorbească, evrîd să le st gherească,
de parcă ar f fost îtro tovărăş e copro ţătoare Dacă
trecea atuc pr c pesa de Guerates, fruoasă ş u
şoară ca D aa, lăsîd să atîre î ură u atou
coparab l, făcîd să se îtoarcă toate capetele ş ur
ată de toţ och (de ace a a doae de Cabreer
a ult decît de toţ ce lalţ ), doul de Beauserget
se adîcea îtr o coversaţ e cu vec a Iu , u răspudea


decît s l t ş costrîs surîsulu pr eteos ş ulu tor al
pr c pese ş cu rezerva b ecrescută ş răceala car tab 
lă a cu va a căru aab l tate poate să f deve t deoca
dată st gher toare
Ch ar dacă doaa de Cabreer ar f şt ut că
beoarul aparţ ea pr c pese ş tot ar f recuoscut că
doaa de Guerates era v tată, după aerul pl  de
teres pe carel purta spectacolulu de pe sceă ş d 
sală, ca să f e aab lă cu af tr oaa Dar deodată cu
această for';ă cetr fugă, o forţă cotrar e zvor d d 
aceeaş dor ţă de aab l tate îdrepta ateţ a ducese
spre propr a toaletă, spre egreta, col erul, corsajul e
´ş de aseeea spre aceea a pr c pese , a căre supusă
ş roabă parcă se proclaa vara e , ve tă dacă pe t tulara
loj ar f apucato fatez a să plece, ş cos derîd restul
săl alcătu tă ua d  stră  , pe care poţ pr v d 
cur oz tate, pr tre care uăra totuş ulţ pr ete
î a căror lojă luase loc î alte săptăî ş la adresa
cărora u îtîrz a să facă atuc dovada acelu aş leal s
exclus v, relat v st ş săptăîal Doaa de Cabreer
era  rată că o vedea pe ducesă î seara aceasta Ea
şt a că aceasta îtîrz a foarte ult la Gueraes ş pre
supuea că a era acolo Dar se povest se că ueor ,
cîd avea loc la Par s vreu spectacol pe carel cos dera
teresat, doaa de Guerates puea să se îhae
ua d  trăsur le e îdată ce luase cea ul cu vîător ş
pe la asf ţ t porea î trap ît s pr  pădurea crepus
culară, apo pe şosea, să a treul de la Cobray ca să 
ajugă seara la Par s ͣPoate v e d ad s de la Guer
ates ca să o audă pe Bera", îş spuea cu ad raţ e
doaa de Cabreer îş a tea căl auz se pe Swa
spuîd, î acel jargo ab guu, pe carel avea cou
cu doul Charlus : ͣDucesa e ua d  făptur le cele
a ob le d  Par s, d  el ta cea a raf ară, cea a
aleasă'' I ce ă pr veşte, eu care deducea d  uele
Guerates, d  uele Bav ere ş d  uele Code, v a
ţa, gîd rea celor două ver şoare, (î ce pr veşte ch pur le
lor u a era î stare, căc le văzuse), aş f preferat
să cuosc părerea lor asupra decît aceea a celu a
are cr t c d  lue Căc î părerea lu aş f găs t decît
tel geţă, o tel geţă super oară cele ale ele, îsă

51
de acelaş so  Dar î îch pu a cu ajutorul uelu
lor ceea ce gîdeau ducesa ş pr c pesa de Guerates
ş părerea lor  ar f ofer t u docuet epreţu t asupra
f r acestor două poet ce făptur , căre a î presupuea
u farec raţ oal ş cu setea ş ostalg a uu febr l,
pret dea ca părerea lor despre să redea toc
a farecul după a ezelor de vară cîd ă pl ba
se î d recţ a Guerates
Doaa de Cabreer îcerca să desluşească ce so
de toalete purtau cele două ver şoare I ce ă
pr veşte, u ă îdo a că aceste toalete u lear f
fost part culare, u ua î îţelesul î care l vreaua
cu gulerul roşu sau cu reverur albastre aparţ ea
od  oară ua Gueraţ lor ş fa l e Code, dar a
degrabă aşa cu o pasăre are u aue peaj, care u
e ua o podoabă a fruuseţ sale, c o ext dere a
trupulu său uoaleta acestor două fee  se părea ca o
ater al zare albur e sau pestr ţă a act v tăţ lor lăutr ce,
ş îtoca ca gustur le pe care văzuse că le avea
pr c pesa de Guerates ş care u ă îdo se că
ar corespude ue de ascuse, peele care coborau
de pe frutea pr c pese ş corsajul orb tor ş presărat cu
flutur al ver şoare sale păreau a avea o se f caţ e, a f
petru f ecare d  aceste două fee u atr but care u
era decît al e ş a căru se f caţ e aş f vrut să o
cuosc : pasărea parad sulu  se părea edespărţ tă
de ua, ca păuul de Iuoa ; u veea a crede că
vreo altă fee e ar putea uzurpa corsajul presărat cu
flutur al cele lalte, după cu  c scutul scl p tor
îpodob t cu c ucur al M erve  C d î aţ tea
och spre acest beoar, parcă aş f zăr t, graţ e ue
desp căr  raculoase a ob şu ţ lor or , a degrabă
decît pe tavaul teatrulu pe care erau p ctate  şte
rec alegor , aduarea ze lor pe cale de a cotepla
spectacolul oae lor, sub u velu ro şu, îtro rar şte
lu oasă, ître do stîlp a cerulu Pr vea cu ad raţ e
această apoteoză oetaă cu o tulburare pe care o
îb a cu l  şte set etul de a f gorat de
eur tor ; ducesa ă văzuse de buăseaă odată,
stîd de vorbă cu soţul e , dar cu s guraţă că uş
a aducea a te, ş u suferea de pe ura faptulu
că, dator tă loculu pe carel ocupa î beoar,


se îtîpla s pr vească adrepor ao  ş colect v
ă publ culu d  orchestră, căc d  fer c re î s 
ţea f ţa top tă î a lor, cîd, î oetul î care î
tee ul leg lor refracţ e se zugrăv , fără îdo ală, î
curetul pas b l al celor do och albaştr , fora e 
desluş tă a protozoarulu l ps t de ex steţă d v duală
care era eu, a văzut că lu ă o l căr re : ducesa,
ze ţă deve tă fee e ş părîdu se deodată de o  e
de or a fruoasă, r d că spre  e  a îbrăcată
îtro ăuşă albă pe care o spr j ea de arg ea loj ,
o ag tă î se de pr ete e, pr v r le ele se s ţ ră
îcruc şate de cadesceţa volutară ş de văpa a
och lor pr c pese care pr sese aceste pr v r , fără şt 
rea e , doar  şcîdu ş och , îcercîd să vadă cu
î dăduse ver şoara e buă z ua, ar aceasta, care ă
recuoscu, făcu să plouă asupră potopul
seîte etor ş ceresc al surîsulu e 
Acu, î f ecare d  eaţă, cu ult îa tea ore
cîd eşea, ă ducea pr tr u lug ocol să ă postez
î colţul străz pe care o cobora de ob ce ş , cîd o
etul trecer e  se părea aprop at urca cu u aer
d strat, pr v d îtro d recţ e opusă, ş r d ca och
spre ea îdată ce ajugea î dreptul e , dar ca ş cu
u aş f aşteptat deloc să o văd I pr ele z le, ca
să f u a s gur că u o vo scăpa, o aştepta ch ar î
faţa case  Or de cîte or poarta se desch dea (lăsîd
să treacă rîd pe rîd atîtea persoae care u erau  c
ua cea pe care o aştepta), uru tul e se prelugea apo
î  a ea, î osc laţ care se potoleau ua ae 
vo e Căc  c odată faat cul ue ar coed ee pe
care u o cuoaşte, ducîdu se s facă ͣtrotuarul" î "
faţa eş r art şt lor,  c odată ulţ ea exasperată sau
dolatră aduată să sulte sau să ducă î tr uf pe
codaat sau pe arele o pe carel crez pe puctul
de a trece or de cîte or auz vreu zgoot ce se veşte
d  ter orul îch sor sau al palatulu , u fură atît
de eoţ oaţ pe cît era eu, aşteptîd plecarea aceste
ar doae care, î toaleta e s plă şt a, pr  er 
sul e graţ os (cu totul deoseb t de acela cîd tra î tr
u salo sau îtro lojă), să facă d  pl barea e de
d  eaţă Ͷ petru  e u era decît ea pe lue
care


se pl ba Ͷ u îtreg poe de elegaţă ş cea a
g gaşă podoabă, cea a c udată floare a t pulu fru
os Dar peste tre z le, petru ca portarul să uş dea?
seaa de stratagea ea,  a dus cu ult a de
parte, pîă la u oarecare puct al parcursulu ob şu t
al ducese  î îtîp area acestu spectacol de teatru,
eşea astfel adesea îa te de prlz, cîd era vree
fruoasă ; dacă plouase, îdată ce se lu a, cobora
să fac cîţ va paş , ş deodată , pe trotuarul îcă ud, pre
făcut de lu ă î lac de aur, î apoteoza ue răscruc
prăfu te de o ceaţă argăs tă ş aur tă de soare, zărea o
elevă urată de guverata e sau o lăptăreasă cu  
ec le albe, stătea loculu , dueîdu  a À   a'
care se ş av ta spre o v aţă stră ă ; îcerca să
a tesc strada, ora, poarta sub care fet ţa (pe care o
urărea ueor , d spăruse fără să se a vească D 
fer c re, aceste ag  care d spăreau repede, ş pe care
le îgî a ş  făgădu a să îcerc să le revăd, u
pe pu'teau stator c prea ult î a t rea ea Nu 
  c, era cu ult a puţ  tr st dea f bolav, dea
u f avut  c odată curajul dea ă pue pe lucru, dea
cepe o carte, păîtul  se părea a plăcut de lo 
cu t, v aţa a teresată de st răbătut de cîd vedea
că străz le Par sulu ca ş şoselele Bal'beculu erau î
flor te de aceste fruuseţ ecuoscute pe care îcer
case de atîtea or să le fac să se vească d  pădur le de
la Mesegl se, care trezeau f ecare o dor ţă volup
toasă pe care ua ea părea capab lă să o potolească,
îtoreîduă de la Operă, adăugase petru a doua z
ag  lor pe care îcă de ulte z le dorea să le
îtîlesc pe aceea a doae de Guerates, îaltă, cu
coafura e r d cată, de păr blod ş vaporos ; cu g gă
ş a făgădu tă î sufîsul pe care  l adresase d  beoa
rul ver şoare sale Vo ura druul pe care spuea
Fraco se căl străbătea ducesa ş vo îcerca totuş petru
ca să îtîlesc arăş cele două fete pe care le văzuse
alaltă er , să u scap eş rea de la u curs ş de la u
ca t eh s  Da r to t aş t ep t î  d d  cî  d î  cî  d s u
rîsul scl p tor al doae de Guerates, ă cupr dea
arăş sezaţ a de g găş e pe care ea  o trez se Ş
fără să dau seaa de ceea ee făcea, îcerca să

5
le rîdu esc (aşa cu o fee e, exa ează efectul pe
"are l ar face pe o roch e, u au t so de astur de
esteate care toca s au ofer t) alătur de de le ro 
aţ oase pe care le avea de ult t p ş pe care ră 
ceala Albert c , plecarea prea t pur e a G sele , ş ,
îa tea acestora, despărţ rea vo tă ş prea ult
prelug tă a G lberte le l beraseră (de p ldă, deea
dea f ub t de o fee e, de a avea o v aţă couă cu
«a); apo aprop a ag ea ue a sau alte a d  cele
două t ere fete de aceste de cărora îcerca
ua ţ ecît să le adaptez a t rea ducese  Pe lîgă
aceste g dur , a t rea doae de Guerates la
Operă era a   c, o steluţă alătur de coada lugă a
coete sale scl p toare ; ba a ult, cuoştea prea
b e aceste de cu ult îa te dea f cuoscut pe
doaa de Guer ates ; a t rea, d potr vă, u o
stăp ea depl  ; î scăpa d  cîd î cîd, î
răst pul orelor cîd, după ce fluturase î  e ca ş
ag  le altor fee fruoase, se trasforase îcetul
cu îcetul îtr o asoc aţ e u că ͻş def  t vă, Ͷ
îlăturîd or ce altă ag e fe  ă Ͷ cu de le ele
roaţ oase atît de ater oar e e , toca î răst pul
acestor cîteva ore cîd î aducea b e a te de
ea, ar f trebu t să îcerc a şt ce' era ea ; dar u şt a
atuc ce îseătate va avea petru  e; era g gaşă
ua ca o pr ă îtîl re cu doaa de Guerates
î  e îsu , era cea d ţ sch ţă, s gura
autet că, s gura făcută după v aţă, s gura' care să f
fost cu adevărat doaa de Guerates ; cu a 
vea fer c rea să o deţ  ua î răst pul cîtorva ore
fără să şt u să dau vreo ateţ e, această a t re
trebu a să f e totuş foarte îeîtătoare, căc de le ele
de dragoste se îtorceau totdeaua la ea, îcă
es l te, î acest oet, fără grabă, fără oboseală,
fără   c ecesar  c el  şt tor ; apo , pe ăsură
ce de le ele o f xară a def  t v, ea dobîd pr  ele
o putere ş a are, dar ajuse la rîdul e a
edesluş tă ; î curîd a a fost î stare să dau de
ea ; ar î rever le e le o defora, fără îdo ală, cu
totul, căc or de cîte or o vedea pe doaa de
Guerates costata o ´ deoseb re de alt ter
totdeaua alta, ître ce ag ase ş co vedea
F reşte, î oetul î care doa 



V 

    
uu obraz roşu, străbătut de u och pătruzător, ca o
d v  tate eg pteaă ? îtr u rîd,  a văzut ua
o fee e cu u c oc de pasăre, dar ch ar o pasăre ; roch a
s ch ar toca doae de Guerates erau de blaă ş
u lăsau astfel să se vadă  c o stofă, ea părea acoper tă
de atură de blaă' ca u vultur , al căror peaj des,
otova, ară u ş pufos are aerul uu so de blaă I
v du'se d  acest peaj atural, căpşorul î îcovo a c o 
cul de pasăre ş och  bulbucaţ erau pătruzător ş
albaştr 
î cutare z , ă pl base t p de a ulte
ore
j î lug ş î lat pe stradă, fără să o zăresc pe doaa
de Guerates, cîd deodată, î fudul ue lăptar
as
'cuse ître două palate î acest cart er ar stocrat c ş
popular, se despr dea ch pul edesluş t ş ou al ue
fee elegate care cerea să se arate  şte turte de
brîză albă ş , îa te dea f avut t pul să o deosebesc,
ră zbea ca u fulger căru a ar f trebu t a puţ 
t p ca să se îdrepte spre  e decît restul ag  ,
pr v rea ducese ; altă dată, eîtîl do ş auz d cu
suase a aza, î dădea seaa că u a avea de
ce să aştept, î ura tr st druul spre casă ; cufudat
î decepţ a ea, pr v d fără să văd o trăsură care se
depărta, î dădea deodată seaa că seul d 
cap pe care o doaă îl făcuse de la uşa trăsur  se
adresa  e ş că această doaă, ale căre trăsătur
obos te ş pal de sau d potr vă îcordate ş apr se
alcătu au, sub o pălăr e rotudă sau dedesubtul ue
egrete îalte, ch pul ue stră e pe care crezuse că
u o cuosc, era doaa de Guerates de care ă
lăsase salutat, fără s f răspus ăcar Ueor o
găsea cîd ă îtor cea, î colţul odă portarulu
ude urîc osul portar a căru pr v re cercetătoare o ura
era pe cale să facă teeele ş fără îdo ală să dea ş
ͣraportul" Căc tot persoalul Gueraţ lor, ascus
după perdelele de la ferestre, sp oa treurîd d alogul
pe care ul auzea ş de pe ura căru a ducesa u
îtîrz a să l psească de z ´l beră pe cutare sau cutare
slugă pe care portarul o vîduse
D  cauza tuturor acestor apar ţ succes ve a uor
feţe d fer te pe care le oferea doaa de
Guerates,
feţe ocupd u spaţ u relat v ş var at, cîd îgust, cîcj
vast, î asablul toalete sale, dragostea ea u erg
legată de cutare sau cutare d  părţ le ͻ sch bătoare de
care ş de stofă, care luau, î uele z le, 'locul altora şj
pe care ea le putea od f ca ş reîo aproape î î 
treg e fără să altereze tulburarea, căc pr  ele,
pr  gulerul ou ş faţa ecuoscută, s ţea că era
tot doaa de Guerates Iubea toca persoaa e
văzută care puea toate astea î  şcare, o ubea
pe ea, a căre duşă e ă îhea, a căre aprop ere
ă tulbura, a căre v aţă aş f vrut să o captez ş a
căre pr ete aş f vrut să goesc Ea putea arbora o
paa albastră sau arăta u te apr s fără ca faptele 
săş f p erdut portaţa î och e 
Dacă aş f s ţ t eu îsu că doaa de Guer
ates era pl ct s tă peste ăsură îtîl duă î f e
care z , aş f aflat d rect de pe faţa pl ă de răceală,
de dezaprobare ş de  lă a Fraco şe cîd ă ajuta  
ă pregătesc petru aceste pl băr at ale îdată
ce cerea lucrur le ele, s ţea r d cîduse u vît
potr v c pe trăsătur le zbîrc te ş obos te ale feţe sale
N c u îcerca ăcar să cîşt g îcrederea Fraco ss ,
î dădea seaa că u vo reuş  Avea o putere, a
căre atură îr răăsese totdeaua obscură, de a şt
îdată tot ce  se putea îtîpla eplăcut, păr ţ lor
e ş  e Poate că u era o putere supraaturală ş
sar f putut tălăc pr  uele  jloace de foraţ e
care erau propr ; astfel, uele poulaţ u sălba t ce
află uele şt r  cu ulte z le îa te ca poşta să le f
adus colo e europee ş care u leau fost tras se î
real tate pr  telepat e, c d  deal î deal, pr   jlo 
c rea uor focur apr se Astfel, î cazul part cular al
pl băr lor ele, poate că slug le doae de Guera
tes o auz seră pe stăpîa lor expr îdu ş pl ct seala
de a ă găs ev tab l î calea e ş repetaseră aceste
cuv te Fraţo se  Este drept că păr ţ e ar f putut
hotărî să ă servească altc eva decît Frafo se , dar
tot u aş f ales cu   c îtru ses, Frafo se era
a puţ  slugă decît celelalte î felul e de a s ţ ,
dea f buă ş  loasă, de a f aspră ş seeaţă, de a
f persp cace ş ărg  tă, de a avea p elea albă şj  

U
'le roş , era do şoara de la ţară a căre păr ţ ͣb e
de acasă", dar ru aţ , fuseseră s l ţ să o bage la stăpî
prezeţa e la o î casă îsea aerul de ţară ş v aţa
soc ală d tro feră, de acu c c zec de a , traspor
tate la o , graţ e uu so de călător e versă î care
v leg atura se duce î îtîp area călătorulu  După
cu v tr a uu uzeu reg oal este îpodob tă cu
acele c udate lucrur de îă pe care tărăc le le a
execută ş le a gar sesc cu ceaprazur î uele pro
v c , apartaetul ostru par z a era decorat de cu
v tele Fraşo se sp rate d tru set et trad ţ o
al ş local, care ascultau de uele regul foarte vech ,
î care şt a să descr e parcă cu ar c de felur te culor ,
c reş ş păsăr le cop lăr e sale, patul î care ur se
aa e , ş pe carel a vedea îcă Dar cu toate aces
tea, îdată ce trase la Par s î serv c ul ostru, ea
îpărtăş se Ͷ ş cu atît a vîrtos or care alta ar f
făcut la fel î locul e Ͷ de le, jur sprudeţele de  
terpretare ale slug lor de la celelalte etaje, despgub 
duse de respectul pe care era obl gat să  l a festeze,
repetîdue oj c le pe care bucătăreasa de la catul
a patrulea le spuea stăpî e , ş cu aseeea sat s
facţ e de slugă, îeît s ţ d îtî a^oară î v aţa oastră
u so de sol dar tate cu ch r aşa urîc oasă de la etajul
al patrulea, e spuea că poate îtr adevăr, era
 şte stăpî  Această alterare a caracterulu Fraco seî
era poate ev tab lă Uele ex steţe sît atît de aor
ale, îeît trebu e să dea î ch p fatal aştere uor 
defecte, ca de p ldă v aţa pe care regele o ducea la Ver
sa lles pr tre curte să , tot atît de c udate ca
aceea a uu farao sau a uu doge, ş a stra e
decît cea a regelu , era v aţa curte lor Aceea a slug lor
este fără îdo ală de o c udăţe e îcă ş a
ostruoasă ş ua ob şu ţa eo ascude Ch ar
dacă aş f dat druul Fraco se , aş f fost codaat,
pîă î uele araă l ute îcă ş a deoseb te, să ţ 
acelaş serv tor Căc felur ţ alţ putură tra a tîrz u î
serv c ul eu ; îzestraţ cu defectele ob şu te ale
slug lor, u e a puţ  adevărat că sufereau la  e o
trasforare rap dă După cu leg le ataculu coadă
pe acelea ale r poste , ca să u f e b r u ţ de aspr  le
caracterulu

59
$

eu, desch deau cu toţ î al lor u trîd det c ş î


acelaş loc ; î sch b prof tau de lacuele ele ca să sufer ţe, geea d  cauza celor ce trebu se să tragă
staleze î ele  şte poz ţ îa tate Nu cuoştea pe as îc'red ţîdu e că asta î ͣjuulea asul" ş
aceste, lacue după cu u cuoştea  c eş dur le că  c u a şt ude să tră eşt ) Dar Fraco se î
pe care le pr leju au spaţ le d tre ele, toca petru dădu cea d ţ p lda (pe care avea să o îţeleg ab a
că erau  şte lacue Dar serv tor e , str cîdu se puţ  a tîrz u, cîd î fu d  ou dată ş a dureros,
cîte puţ , au îvăţat să' le cuosc Căc graţ e de cu se va vedea î ult ele volue ale aceste lucrăr ,
fectelor lor dobîd te î od var ab l, a luat cuoş  de of ţă care  era a scupă), că u e evo e să
t ţă de cusurur le ele f reşt , ş var ab le, caracterul spu adevărul, petru ca acesta să se a feste ş că
lor î îfăţ şa u so de ostră egat vă a eulu eu poate f cules a s gur fără să aştepte cuv tele ş ´ să
Od  oară aa ş cu  e e bătuse ult joc de ţ seaă de ele, î  de see exter oare, ch ar î
doaa Sazerat, care spuea vorb d de' serv tor : ͣRasa uele feo ee v z b le, aseăătoare î luea
asta, so ul ăsta" Dar trebu e să spu că ot vul pe tru caracterelor cu ceea ce sît, î atura f z că,
care u dorea să o îlocu esc pe Fraco se pr tr o alta sch băr le atosfer ce Poate aş f putut să bău esc
este că această alta ar f aparţ ut î aceeaş ă sură
ş î ch p ev tab l spec e geerale a slug lor ş so ulu aşa ceva, căc  e îsu  se îtîpla atuc adesea
deoseb t a alor ele să spu uele lucrur fără ură de adevăr, cîtă vree
îl a festa pr  atîtea cof deţe volutare ale
Ca să ă îtorc la Fraco se, u îcercase  c o dată trupulu eu ş ale faptelor ele (pe care Fraco se le
î' v aţă vreo u l re fără să f găs t d a te pe ch pul terpreta foarte b e), poate aş f putut să bău esc
Fraco se  şte codoleaţe gata pregăt te : ş cîd î fur a acest lucru dar petru asta ar f trebu t să şt u că
ea de a f copăt  t de ea, îcerca să pret d că, ueor  ţea ş îşela O r,  c ua ş ş rete a
d potr vă, repurtase u succes,  c u le ele se erau d ctate la  e, ca la toată lu ea, îtru ch p
sfrîau fără folos de eîcrederea e respec tuoasă dar atît de ed at ş îtîplător, ş îtru apărarea lor, de
v z b lă ş de coşt ţa pe care o avea î  fa l b l tatea e  u teres deoseb t îeît  tea ea, aţ t tă asupra
Căc ea şt a adevărul; dar îl trecea sub tăcere ş făcea doar uu deal fruos, îgădu a caracterulu ' eu să
o  şcare d  buze ca ş cu ar f avut îcă gura pl ă ş ar f îpl ească î ubră aceste evo urgete ş să 
sfîrş t să estece o bucăţ că bua II trecea sub tăcere, cel răcăc oase ş u se îtorcea ca să le bage de seaă
puţ  aşa a crezut ultă vree, căc pe atuc î a
îch pu a că poţ face cuoscut altora adevărul, toca pr  Cîd Fraco se era seara drăguţă cu  e, ş  ce
 jloc rea cuv telor Ch ar acelea ce  se spueau îş rea vo e să a loc î oda a ea,  se părea că faţa e '
depueau atît de b e se f caţ a lor alterab lă î  tea deveea străvez e ş desluşea î ea buătatea ş s 
ea ses b lă, îeît u credea că este eu put ţă ca c eva cer talea Dar Jup e, care  îcl ăr spre d screţ e
care spusese că ă ubeşte să u ă ubească, după cu pe care u lea cuoscut decît a tîrz u, destă u
 c Fraco se u sar f putut îdo de adevăr cîd c t se I cu t pul că ea spuea că u er ta  c frîgh e ca
z ar că u preot sau u oarecare do ar f 'î stare ca, î să ă spîzure ş că îcercase să fac toate ea
ura ue cerer adresate pr  poştă, să e tr eată jusur le cu put ţă Aceste cuv te ale lu Jup e î 
gratu t u leac fa l b l îpotr va tuturor bol lor sau u seară îdată î och e , îtro uaţă
 jloc de a e îsu t ve tur le (î sch b, dacă ed cul ecuoscută,, o^ dovadă a raportur lor ele cu
ostru î dădea cea a s plă al f e îpotr va gutura ulu , Fraşo se atît de d fer tă de aceea pe care făcuse
ea atît de rez stetă la cele a cupl te  adesea plăcerea să od hesc pr v r le ş cîd Fraco se
ă adora fără ură de şovă ală ş u p erdea ocaz a de a
ă slăv , îeît a îţeles că u ua u versul f z c se
deosebeşte de îfăţ şarea sub carel vede ; că or ce
real tate poate se deosebeşte tot atît de ult de aceea
pe care crede că:
(
*
o percepe d rect ş pe care o copue cu ajutorul
uor de ce u se arată, dar flueţează după cu
arbor , soarele ş cerul ar f cu totul altfel de cu îj
vede, dacă ar f cuoscuţ de  şte f ţe avîd och
altfel alcătu ţ decît a oştr , sau avîd  acest scop
alte orgae decît och , ş oare ar da arbor lor, cerulu şj
soarelu alte ech valete decît cele v zuale Aşa cu fu
sese, această bruscă perspect vă a lu  reale pe care
Jup e  o desch se ă cutreură Ş îcă u era vor 
ba decît de Fraţo se, de care puţ  î păsa Aşa s ar
petrece oare lucrur le î toate raportur le soc ale ? Ş pî
la ce dezădejde  ar putea duce ele cîdva, dacă ace 
laş lucru s ar îtîpla ş î dragoste ? Asta era ta a
v torulu  Atuc , era vorba ua de Fraco se Gî 
dur le pe care le îpărtăş se lu Jup e erau oare s  
cere ? Sau le spusese ua ca să ă îvrăjbească cu
Jup e, poate ca să u  luă fata ca să o îlocu ască ?
Or cu ar f ,  a dat seaa de pos b l tatea de a
şt  î ch p e jloc t ş s gur dacă Fraco se ţ ea Ia
 e sau u ă putea sufer  uoca ea fu astfel cea
d ţ care sp ră deea că o f ţă u este, aşa cu
crezuse, se ă ş e şcată î faţa oastră, cu îsu 
ş r le, cusurur le, gîdur le, teţ le e cu pr v re la
o (ca o grăd ă pe care o pr veşt , cu toat e răzoarelc
e , pr tre zăbrele), c este o ubră î care u pute
 c odată pătrude, petru care u ex stă vreo
cuoaştere d rectă, î legătură cu care face
ueroase pre supuer cu ajutorul cuv telor ş ch ar ăl
faptelor, care, ş uele ş altele, e dau ua foraţ
eîdestulătoare ş de alt ter cotrad ctor , o
ubră î care e pute, rîd pe rîd, îch pu cu
aceeaş plauz b l tate că luceşte ura ş dragostea
O ubea cu adevărat pe doaa de Cuerates
Cea a are fer c re pe care aş f pututo sol c ta lu
Duezeu ar f fost să reverse asupră toate eoro 
c r le, ş astfel ru ată, despu ată de toate pr v leg le
care ă despărţeau de ea, eavîd  c casă î care să
locu ască,  c oae care să cos tă să o a salute
să v ă să ceară adăpost M o îch pu a făcîd
acest lucru Ch ar î ser le î care vreo sch bare at
osfecă sau î propr a ea săătate troduceau î

co t ţa ea vreu sul u tat pe care erau îscr se 
pres de od  oară, î loc să prof t de puter le îpros 
ătate care se trezeau î  e, î loc să le folosesc ca să
desc frez î  e îsu gîdur le care de ob ce î
scăpau, î loc să ă pu î sfîrş t pe lucru, prefera
să vorbesc cu glas tare, să gîdesc îtru ch p îsufle
ţ t exter or, care u era decît u d scurs ş o gest culare
ut le, u îtreg roa de avetur , sterp ş l ps t de
adevăr, î care ducesa, căzută î  zer e, veea să ă
plore pe  e, care, î ura uor îprejurăr verse,
ajusese bogat ş puter c Cîd petrecuse astfel ore
îtreg să îch pu esc  şte îprejurăr , să rostesc
frazele pe care leaş spue ducese îtîp îd o sub
acoper şul eu, s tuaţ a răîea aceeaş ; d  păcate, î
real tate, alesese ca ob ect al dragoste ele toca
fee a care îtruea poate cele a deoseb te ava 
taje ; î a căre och , d  această cauză, u putea ă
dăjdu să a  c u prest g u ; căc era atît de bogată
ca cel a bogat o care ar f fost ob l ; fără să a
pu l a socoteală acel farec persoal care o făcea să
f e la odă, făcîd d  ea u so de reg ă pr tre cele
lalte fee 
î dădea seaa că d splăcea dueîdu ă î
f ecare d  eaţă î îtîp area e ; dar ch ar dacă aş
f avut curajul să stau două sau tre z le fără să o vădy
poate că această abţ ere, care ar f îseat petru
 e u sacr f c u atît de are, doaa de Guera 
tes  c u ş ar f dat seaa de ea sau ar f atr bu to
vreue îp ed căr depedete de vo ţa ea îtr 
adevăr, aş f putut reuş să îcetez de a eş î cale,
decît potr v d astfel lucrur le ca să f u î pos b l tate
de a o face, căc evo a ereu reăseîdă de a o îtîl ,,
de a f t p de o cl pă ob ectul ateţ e sale, persoaa
căre a se adresa salutul e , aceas tă evo e era a tare
decît eplăcerea de a d splace Ar f trebu t să ă î
depărtez petru cîtva t p ; dar u avea curajul Lu 
Cr
u la care a gîd t cîteodată î spuea ueor
traco se să facă bagajele, apo î porucea u
a dec t să le desfacă, ceea ce u plăcea, spuea că
sta
u ͣî cupăă" căc ea folosea, cîd u vo a să r 
val zeze cu oder l bajul lu Sa tS o Ş f dcă
deoul past şe ş dor ţa de a u părea deodat,
alterează forele cele a f reşt ş s gure, Fraco s f
îpruutîd această expres e d  vocabularul f ce sale
spuea că sît ţ c t E adevărat că d splăcea îcă şj
a ult, cîd î vorbea ca stpî Şt a că aceasta
u stătea î f re ş u  se potr vea, lucru pe careJ
traducea spuîd că ͣlucrul vo t u ă pr dea" Nu aş
f avut curajul să plec decît îhtro d recţ e care ar f
aprop at de doaa de Guerates, ceea ce u era cu
eput ţă Dacă u ar f , îtradevăr, doar ca să ă aflu
a aproape de ea decît d  eaţa î stradă, s gurat c,
u l t, s ţ d eă  c uul d  gîrdur le pe care aş f
vrut să le adresez u ajugea  c odată pîă la ea, î
acest tropă t pe loc al pl băr lor ele care ar f putut
ţ e la f  t fără  c u rezultat Ͷ dacă aş duce
la ulte poşte de doaa de Guerates, dar la c eva
pe care săl f cuoscut, pe care sl f şt ut d f c l î
alegerea pr ete lor să ş care ar f aprec at, care ar
putea să vorbească de  e, ş dacă u ar obţ e de
la ea ceea ce vo a, cel puţ  ar îpărtăş dor ţele
ele, c eva graţ e căru a, î or ce caz, ua dator tă
faptulu că aş d scuta cu el dacă sar putea sau u î
sărc a cu cutare esaj petru ea, aş da rever lor ele
s gurat ce ş ute o foră ouă, vorb tă, act vă, care
 sar părea u progres, aproape o real zare Căc ea
terveea ch ar î v aţa  ster oasă a ͣGueratc ", care
era ob ectul rever e ele costate, parcă sar f folo
s t de o p rgh e, recurgîd la c eva căru a u ar f
terz se casa ducese , seratele e , coversaţ a prelug tă
´cu ea, u ar f u cotact a depărtat, c a efect v
decît coteplarea ea de pe stradă î f ecare d  
eaţă
Pr ete a, ad raţ a lu Sa t Loup petru  e, 
se păreau eer tate ş  fuseseră d ferete
Deodată a pus preţ pe ele, aş f vrut ca să le f
destă u t doae de Guerates, aş f fost î stare să
l rog să o facă Căc îdată ce eşt îdrăgost t, a vrea să
poţ destă u fee pe care o ubeşt toate  c le
pr v leg ecuoscute de care te bucur , aşa cu fac, î
v aţă, dezoşte ţ ş oportu  Sufer petru că u
le cuoşt , cauţ să te îgî spuîdu ţ că toca
petru că ele u
sît v z b le, ea îb ă poate cu deea pe care o are des
pre t e această pos b l tate a u or avataje care u
se

văd

Sa tLoup u putea ve de ult t p la Par s, f e


după cu spuea d  pr c a ex steţelor eser e sale,
f e a degrabă d  pr c a supărăr lor pe care le pr 
c u a aata sa de care fusese de două or pe
puctul să se despartă î ărtur s se adesea b ele
pe care laş face, dacă aş duce săl văd î această
gar zoaă al căre ue  a pr leju t atîta plăcere, a
doua z după ce plecase d  Balbec, cîd a c t to pe
pl cul pr e scr sor pe care o pr  se de la
pr eteul eu Era, a aproape de Balbec decît e ar
f putut face să crede pe sajul cu totul cot etal, uul
d  acele orăşele ar stocrat ce ş  l tare, îcojurate de
o cîp e ît să î care, î z lele fruoase, flutura
adesea î depărtare, u so de abur ued soor
ter tet care Ͷ aseeea uu ş r de plop deseîd
pr  s uoz tăţ le sale cursul
uu rîu pe care ul vez Ͷ´ destă u eşte  şcăr le
u  u r e g  e  t l a  a  e v r e  î  cî t î  s ă ş a t  o s 
fera străz lor ,a ale lor ş a p eţelor a sfîrş t pr  a co
tracta u so de perpetuă v brat l tate uz cală ş răz
bo  că, ar uru tul cel a feral al uu car sau al
uu trava se prelugeşte î ea î cheăr edeslu 
ş te de tropetă, repetate la f  t, î urech le
haluc ate de tăcere Orăşelul u era prea departe de
Par s, astfel îcît, dacă aş f coborît d  accelerat, u 
aş f putut îtoarce acasă, ca să le regăsesc pe aa ş
pe bu ca ş să ă culc î patul eu îdată ce a
îţeles acest lucru, frăîtat de o dor ţă dureroasă,
u a avut destulă vo ţă să ă hotărăsc să u ă
a îtorc la Par s ş să răî î oraş ; dar  c ăcar
atîta ca să îp ed c u haal să  ducă geaataul
plă la o trăsură, ca să u adopt, păş d î ura lu ,
sufletul despu at al uu călător care ş supraveghează
lucrur le ş pe care  c o bu că ul aşteptă, ca să u
ă urc îtro trăsură cu dez voltura cu va care,
îcetîd dea gîd la ce vrea, are aerul că şt e ce
vrea, ş ca să u dau b rjarulu adresa cazăr de
cavaler e Credea ca Sa tLoup va ve să doară
oaptea aceasta la hotelul ude vo trage, ca să 
facă a puţ  ch u tor
5 Ͷ Guerates 
«
pr ul eu cotact cu acest oraş ecuoscut U soldat
d  gardă se duse săl caute ş a aşteptat la poarta ca
zăr î faţa acestu are bast et ce răsua de vî
tul de o ebr e, ş d  care, î f ecare cl pă, căc era
ora şase seara, eşeau soldaţ do cîte do î stradă, î
plet c duse ca ş cu ar f coborît pe păît î vreu
port exot c ude ar f staţ oat petru oet
Sa tLoup sos  şcîduse î toate sesur le, lăsîd
să zboare ooclul ; u spusese c e sît, ardea de
erăbdare să ă bucur de surpr derea ş de bucur a
lu 
Ͷ Ah ' ee păcat, exclaă el zăr duă deodată
ş
îroş duse pîă la urech , a trat de serv c u petru
o săptăîă' ş u vo putea eş decît peste opt z le !
Ş preocupat de deea de a ă vedea petrecîd s  
gur această d tî oapte, căc cuoştea a b e ca  
e el  ştea ce ă cupr dea seara, pe care o obser
vase adesea ş o al ase la Balbec, îş îtrerupse tî 
gu r le, ca să se îtoarcă spre  e, adresîdu  c
surîsur , pr v r g gaşe egale, uele zvorîd de a drep
tul d  och , celelalte pr  ooclul său ş care erau toa
te o aluz e la eoţ a pe care o îcerca revăzîduă, o
aluz e de aseeea la acel lucru de seaă pe care tot
ul îţelegea, dar care ă teresa acu, pr ete a
oastră
Ͷ Doae fude a să te culc ? îtr adevăr, u te
sfătu esc să te duc la hotelul ude trage de ob ce ,
e
toca l gă Expoz ţ e ude vor îcepe serbăr le, va f
foarte ultă lue Nu, ar f a b e la hotel de Fla 
dre, u  c palat d  veacul al XVIII lea cu tap ţer
vech  ͣFace" îtradevăr o locu ţă stor că
Sa tLoup îtrebu ţa cu or ce ocaz e acest cuvît
ͣface" î loc de ͣa avea aerul", petru că l ba orală,
ca ş cea scr să, s te d  t p î t p evo a acestor
alteraţ ale îţelesulu cuv telor, ale acestor raf a
ete î expres  După cu gazetar gorează adesea
d  ce şcoală l terară' purced frazele d st se de care se
folosesc, î acelaş ch p, vocabularul, ch ar d cţ uea lu
Sa tLoup erau alcătu te d   taţ a a tre esteţ deo 
seb ţ d  care u cuoştea pe  c uul, dar ale căror
odur de l baj î fuseseră culcate d rect ͣDe alt
 ter , Jche e el, acest hotel este destul de b e
adap


tat h perestez e du tale aud t ve Nu ve avea vec  
Recuosc că acesta este u avataj ărut ş cu, la
ura ure , î e poate sos alt călător, u ar er ta
osteeala să aleg acest hotel petru  şte rezultate e
s gure Nu, ţ Ͷ1 recoad toca d  pr c a aspectulu 
Odă le sît destul de s pat ce, toate ob lele vech ş
cofortab le, are ceva l  şt tor" Dar î ce s ă pr veşte
pe  e, a puţ  art st deeît Sa t Loup, plăcerea pe
care o poate ofer o casă fruoasă era superf c ală, aproa
pe ulă, ş u putea potol el  ştea care se cu bărea
î  e, tot atît de eplăcută ca aceea care ă cupr 
dea od  oară la Cobray cîd aa veea să  spu
ă oapte buă, la Balbec î caera ea prea îaltă ş
care  rosea a vet var, aceea pe care o îcercase î
z ua sos r ele ; Sa tLoup desluş acest s ţăît
d  pr v rea ea f xă
Ͷ Dar ult îţ a pasă, b etul eu a c, de acest
palat fruos, eşt atît de pal d ; îţ vorbesc ca u dob
toc, de  şte tap ţer pe care  c u ve avea  a să
le pr veşt  Cuosc oda a î care ve f găzdu t î ce ă
pr veşte o găsesc foarte veselă, dar î dau foarte
b e
seaa că atuc cîd e vorba de dueata, cu ses b l
tatea du tale, lucrur le stau altfel Să u crez că u
îţeleg, deş u îcerc acelaş set et, dar ă pot
foarte b e pue î locul du tale
U subof ţer care îcerca u cal î curte, î preocu
parea lu de al face să sară  şte obstacole, u răspu
dea la salutur le soldaţ lor, dar îproşca cu rafale de
îjurătur pe ce ce se aşezau î cale, adresă î acest
oet u surîs lu Sa tLoup ş băgîd de seaă,
'ab a atu c că acesta stătea cu u pr ete, salută Dar
calul său se r d că î toată îălţ ea, spuegîd Sa t
Loup se ăpust asupră , îl luă de dîrlog , reuş să l
potolească ş se îtoarse la  e
Ͷ Da, î spuse el, te îcred ţez că  dau seaa
că ceea ce îcerc ă face să sufăr ; sît eoroc t, adău
gă el, puîdu  afectuos îa pe uăr, gîd du ă
că răîîd cu dueata, stîd cu dueata de
vorbă
Pîă d  eaţă poate te aş f putut scăpa îtrucîtva
de
tr steţea du tale Ţ aş îpruuta  şte cărţ , dar î
starea î care te |  ve putea să c teşt  N c u vo


reuş să ă îlocu ască altc eva, a a făcut o de
două or , petru că ve se fet ţa'
Ş ş îcrută spr ceaa d  pr c a pl ct sel c t
ş d  pr c a strădu ţe de a căuta, ca u ed c, ce
leac ar putea apl ca bol ele
Ͷ Dute de fă ua decît foc î oda a ea, spuse
el uu soldat care trecea Ma repede,  şcăte !
Apo se îtoarse d  ou spre  e, ar ooclul
ş pr v rea sa făceau aluz e la area oastră pr ete e
:
Ͷ Nu e cu put ţă ' Dueata a c , î cazara asta
ude a gîd t atîta Ia v z ta asta, u  v e să
"cred och lor, cred că v sez La ura urelor, u e £ 
că te s ţ a săătos ? A să vorbeşt îdată de toa
te astea Vo urca la  e, să u răîe prea ult
t p î curte, e u vît atît de puter c, eu  c u l
a s t, dar du tale, care u eşt ob şu t,  e
teaă să uţ f e fr g uea pus pe lucru ? Nu ? Ce
o c udat ! Dacă aş avea îcl  ăr le du tale, cred că
aş scr e de d  eaţă pîă seară ue auză a
degrabă să u fac   c Ce eoroc re că oae
ed ocr , ca  e sît totdeaua d spuş să
ucească, cîtă vree ce ce ar f î stare u vor
N c u tea îtrebat ce face bu ca du tale Nu
ă despart  c odată de voluul de Proudho pe care
 la dăru t
U of ţer, îalt, fruos, a estuos, se v cu paş îceţ
ş sole de pe o scară Sa t Loup îl salută ş ş ob 
l za veş ca stab l tate a trupulu său î t pul „
ducea îa la ch p u Dar o dusese cu atîta putere, î
dreptîduse cu o  şcare atît de seacă, ar după ce ter
 ă salutul o făcu să cadă d  ou pr tr o declaşare
atît de bruscă, sch bîd toate poz ţ le uărulu , ale
p c orulu ş ale ooclulu , îcît această cl pă u fu
ua de e şcare c a degrabă ua de o tes ue v 
brată î care se eutral zau  şcăr le exces ve care se
produs es eră ş acel ea car e aveau să î ceapă Itr e
t p, of ţerul, fără să se aprop e, l  şt t, b evo tor, de,
per al, îfăţ şîd î fod toca opusul lu Sa t Loup,
r d că ş el, dar fără să se grăbească, îa spre ch p ul

sau

Ͷ urebu e să  spu u cuvît căp taulu , î şopt


Sa tLoup, f atît de drăguţ ş trec de ă aşteaptă î

68
oda a ea, a doua la dreapta, la etajul al tre lea, te ur
ez peste o cl pă ,
Por d î pas de asalt, precedat de ooclul său
care zbura î toate sesur le, se duse ţ tă spre căp 
taul de ş let, al căru cal fu adus î acest oet
s care, îa te dea se pregăt săl îcalece, dădea cîteva
ord e cu gestur de o obleţe stud ată ca îtr u ta
blou stor c ş ca ş cu avea să plece la o luptă d 
t pul pr ulu Iper u, cît vree se îtorcea acasă,
î locu ţa pe care o îch r ase pe t pul cît va ră
îe la'Doc eres ş care era s tuată îtr o p aţă, u ,
 tă, ca pr tro ro e at c pată adresată acestu a
poleo d, P aţa Republ c ! îcepuse să urc scara, r s
cîd să aluec la f ecare pas pe aceste trepte bătute cu
cu e, zărea dor toarele cu pereţ go , cu îdo ta a ,
 ere a patur lor ş a pachetajelor  C eva  a arătat
oda a lu Sa tLoup A răas o cl pă î faţa uş î
ch se, căc auzea  şcîduse ceva ; u ob ect  şca,
altul cădea ; s ţea că oda a u era goală, că era c 
eva î ea Dar u era decît focul care ardea Nu putea
arde l  şt t, deplasa buşte cu ultă eîdeîare A
trat; focul făcu să se rostogolească u buştea, î t p
ce altul afua Ch ar cîd u  şca, îtoca ca oae
vulgar e tea tot t pul  şte zgoote dator te foculu ,
dar care, dacă aş f aflat de cealaltă parte a peretelu ,
aş f crezut că erau scate de c eva careş ştergea asul
ş ubla î sfîrş t, a luat loc î oda e N şte tapete
„
 ş  şte stofe vech , gerae d  veacul al
XVIIIlea o fereau de  rosul răspîd t de restul clă d r ,
ord ar, searbăd ş corupt b l ca acela de pî e u eagră
A c , î această caeră drăguţă, aş f c at ş aş f dor t
fer c t ş l  şt t Sa tLoup parcă era prezet, graţ e
cărţ lor de stud u care se îvec au pe asa lu cu o
seaă de fotograf , pr tre care a recuoscut o pe a
ea ş pe aceea a doae de Guerates, graţ e foculu
care sfîrş se pr  a se depr de cu că ul ş care,
aseeea uu a al culcat îtro aşteptare pl ă de
rîvă, tăcută ş cred c oasă, lăsa să cadă ua d 
ͻcîd î cîd cîte u tăc ue care se fărî ţa sau l gea
1
Efecte soldăţeşt


cu o flacără peretele că ulu  A auz t t ctacul cea
sor culu lu Sa tLoup' care u trebu a să f e departe
de  e Acest t ctac îş sch ba î f ecare oet
locul, căc u vedea ceasor cul ;  se părea că v e
d  spate, d  faţă, d  dreapta, d  stîga, st gîdu se
ueor ca ş cu ar f fost foarte departe Deodată a
descoper t ceasor cul pe asă Atuc a auz t t c ta
cul îtru loc f x, de ude u sa a  şcat Cel puţ 
credea căl aud d  acest loc ; ul auzea acolo, îl
vedea acolo, căc suetele u pot f s tuate î spaţ u
Cel puţ  le legă de uele  şcăr ş , dator tă acestu
fapt, au ut l tatea de a  le face pres ţ te, de a părea
că le fac ecesare ş f reşt  S gur, se îtîpl ueor
că u bolav căru a s au astupat eret c urech le u
´ a aude zgootul uu foc ca acela care sporovă a î
acest oet î că ul lu Sa tLoup, î t p ce se
căzea să facă tăc u ş ceuşă pe care le lăsa apo să
cadă î coşul său, u a aude  c trecîd trava ele
a căror uz că îş lua zborul, la tervale regulate, pe
p aţa are d  Doc eres Ch ar dacă bolavul ar c t ,
pag  le sar îtoarce tăcute ca ş cu ar f fruzăr te de
u zeu Vu etul îăbuş t al ue bă care se uple, se
ateuează, se estopează ş se depărtează ca u c r p t
ceresc Reculul zgootulu , aort zarea lu ; îl văduvesc
de or ce putere agres vă la adresa oastră ; a ad eaur
îebu ţ de  şte lov tur de c oca care parcă zgu 
du au tavaul deasupra capulu ostru, acu e co 
plăce să le culege, uşoare, îgî etoare, depărtate ca
foşetul uu fruz ş care se hîrjoeşte pe şosea cu
zef rul Fac pas eţe cu  şte cărţ pe care u le auz ,
astfel îcît crez că  c u lea at s, că se  şcă s 
gure, ş au îceput să se joace cu o preîtîp îdu e
dor ţa dea e juca cu ele î această pr v ţă, e pute
îtreba dacă, î ce pr veşte de Dragoste (să adăugă
ch ar Dragoste , dragostea de v aţă, dragostea de glor e,
căc parese că sît oae care cuosc aceste două se
t ete), u ar trebu să e purtă ca ce ce, vrîd să
se' ferească de zgoot î loc să se roage să îceteze, îş
astupă urech le ; ş ,  tîdu , e îdreptă î o î
ş e ateţ a, apărarea, edîdu le f ţa exter oară
drept


ob ect v de îfrîat, c capac tatea oastră de a sufer
d  pr c a e 
Ca să ă îtorc la suet, dacă a a îgroşa uul
d  gheotoacele care astupă tubul aud t v, ele s lesc
la u p a ss o pe fata care cîta deasupra capulu
ostru o ar e zgootoasă ; dacă a uge uul d  aceste
gheotoace cu o substaţă grasă, toată casa s ar su
pue despot sulu e , leg le e ext zîduse ch ar î
afară P a ss ul u a e suf c et, gheotocul îch de
stataeu p aul ş lecţ a de uz că a pe eaştep tate
sfîrş t ; doul care păşea pe deasupra capulu ostru îş
cură deodată rodul : c rculaţ a trăsur lor ş a
trava elor e îtreruptă ca ş cu s ar aştepta sos rea
uu şef de stat Această ateuare a suetelor tul bură
ch ar soul, î loc săl ocrotească Nu a departe
decît er , zgootele eîcetate, descr due îtru
ch p cot uu  şcăr le de pe stradă ş d  casă, sfîrşeau
pr  a e ador ca o carte pl ct coasă ; astăz , la
suprafaţa tăcer care e îvălu e,  zb tură, a pu
ter că decît altele, reuşeşte să f e desluş tă, uşoară ca
u oftat, fără  c o legătură cu alt suet, ta  că ; ar
cererea ue expl caţ pe care o degajă ajuge să e
trezească Dacă scoţ petru oet bolavulu gheo
toacele suprapuse pe t paul său, deodată lu a, soa
rele pl  al suetulu se arată d  ou, orb tor,
reaşte î u vers ; hoarda zgootelor ex late se
îtoarce î graba are, as şt , ca ş cu ar f
psalod ate de  şte îger uz cal , la reîv erea
voc lor Străz le goale se uplu o cl pă cu ar p le repez ş
suces ve ale trava elor cîtătoare Iar bolavul u
ză sleşte î oda a sa focul, ca Proeteu, c zgootul
foculu  îdes d, slă b d tapoaele de vată, e ca ş
cu a acţ oa rîd pe rîd ua sau alta d  cele două
pedale pe care lea adăugat soor tăţ lu d  afară
Dar ex stă ş supr ăr de zgoote care u sît o
etae Acela care a surz t dea b elea  c u poate
ăcar îcălz î aprop erea lu o ulc că cu lapte, fără
să trebu ască să pîdească cu och , pe capacul desch s,
reflexul alb, h perboreea, ca acela al ue v jel de
zăpadă ş care este seul prevest tor de care e b e
să asculţ scoţîd, ca Duezeu opr d valur le, pr za

71
electr că ; căc oul ascedet ş spasod c al laptelu ce
f erbe se uflă î cîteva zvîcel p ez şe, ăreşte, ro
tujeşte cîteva pîze î parte răsturate pe care le
cutase ca acul, arucă î furtuă ua de s def ş pe care
îtreruperea cureţ lor, dacă v jel a electr că este
opr ta la t p, le va face să se îvîrtă toate î jurul
lor ş le va abate d  dru,trasforate î petale de
agol a Dar dacă bolavul a luat destul de repede
precauţ u le trebu c oase, î curîd cărţ le sale ş
ceasor cul Sau, îgh ţ te, ab a se vor a v d tro
are albă după acest puho lăptos, ar f s l t să chee
î ajutor bătrîa lu serv toare care, ch ar dacă el ar f
u lustru o pol t c sau u are scr tor, ar spue că
are a ultă  te decît u cop l de c c a  î
alte cl pe, î oda a ag că, î faţa uş îch se ş a făcut
apar ţ a o persoaă care u era a c a ad eaur , u
usaf r pe care u la auz t trîd, care face ua
 şte gestur ca îtruu d  acele  c teatre de
păpuş , atît de od h toare petru ce ce s au dezgustat
de l bajul vorb t Ş petru acest surd dea b elea
cu p erderea uu s ţ adaugă tot atîta fruuseţe
lu ca ş dobîd rea lu , el se pl bă acu cu del c u
pe u păît aproape ede c pe care suetul îcă a
fost creat Cele a îalte cascade, desfăşurîduş ua
petru och să pîza de cr stal, a l  şt te decît area
e şcată, l pez ca  şte cataracte ale ra ulu  După
cu zgootul era petru el, îa te de a f surz t, fora
percept b lă a cauze ue  şcăr , ob ectele  şcate fără
zgoot par a f  şcate fără pr c ă ; despu ate de or ce
îsuş re sooră, ele vădesc o act v tate spotaă,
parcă tră esc ; se  şcă,
se ob l zează au foc d  se  Zboară d  se  ca
 şte oştr îar paţ a pre stor e  I casa s gurat că
ş fără vec  a surdulu , serv c ul care, îa te ca bete
şugul să f fost coplet, vădea a ultă rezervă, se
făcea pe tăcute, este as gurat acu, îtrucîtva pe
ascus, de  şte uţ , aşa cu se îtîplă vreuu
rege d  base Ca pe sceă, ouetul pe care surdul
îl vede aş şder de la fereastra lu Ͷ cazară, b ser că,
pr ăr e Ͷ u este decît u decor Dacă acesta se
ăru eşte cîdva' va putea e te u or de praf ş
dărîătur v z b le ; dar îcă ş a puţ  ater al decît
u palat de teatru, ale


căru d es u  c u le are, el va cădea î u ver 
sul ag c, fără ca prăbuş rea
p etrelor sale grele c o pl te să îtuece, cu vulgar tatea
vreuu zgoot, cast tatea tăcer 
Aceea, cu ult a relat vă care doea î odă ţa
 l tară î care ă afla acu, fu tulburată Uşa se
desch se ş Sa tLoup, lăsîd să cadă ooclul, tră
0

&

Ͷ Ah ! Robert, ce b e se s te oul la dueata ;


ce b e ar f dacă ar f îgădu t s ă c eze, să doară
ac
îtradevăr, dacă acest lucru ar f fost opr t, ce
od hă fără tr steţe aş f gustat a c , ocrot t de acea at
osferă de l  şte, de buă pază ş de
vesel e pe ca re o îtreţ eau  de l ps te de gr j ,
vo ţe rîdu te ş  de  ţ cou tate ca
epăsătoare î acea are re este o fora acţ u ,
cazară ude, t pul luîd clopotul aceeaş
fafară
tr st al orelor era îlocu t de veselă a acelor cheăr a
căror a t re sooră plutea veş c pe caldarîul
oraşulu , făr ţată ş pulverule tă Ͷ´ voce s gură că
va f ascultată, ş uz cală, căc u era ua poruca
ö
autor tăţ la ascultare, c ş a îţelepc u la fer c re
$ Ah ! a prefera să te culc a c cu  e, decît să
te duc s gur la hotel, î spuse Sa t Loup rîzîd d
$ Oh ! Robert, eşt crud îtîpjîdu  dor ţa cu  x
ro e, a spus, de vree ce şt că este cu eput 
ţă ş vo sufer atît de ult acolo
$ Mă ăguleşt , î spuse el, căc eu îsu  a Ê
gîddt că a prefera să răî a c astă seară uoca ă
dusese să sol c t această favoare căp taulu 
$ Ş ţ a îgădu t ? a exclaat
$ Fără  c o greutate
$ Oh ! îl ador !
$ Nu, e prea ult Acu, lasăă să che ordo
aţa, ca să se ocupe de c a oastră, adăugă el, î
t p
ce îtorcea capul ca să ascud lacr  le
De a ulte or trară uul sau altul d  caa 
raz lu Sa tLoup, pe care puea pe goaă

Ͷ Ha de, ştergeo !

La rugat să u goească

ö
$ uear pl ct s ; sît oae cu totul culţ , care u
au sub ect de d scuţ e decît cursele ş pasajul M ar
str ca ch ar ş  e aceste cl pe atît de preţ oase pe
care
lea dor t atît de ult Bagă de seaă, dacă
vorbesc
de ed ocr tatea caaraz lor e , u vreau să spu

or ce  l tar e l ps t de telectual tate Ba d potr vă
Ave u a or, care e u o ad rab l A făcut u
curs î care stor a  l tară e tratată ca o deostra
ţ e, ca u so de algebră Ch ar d  puct de vedere es
tet c, e de o fruuseţe r îd pe rîd duct vă ş deduc
t vă, la care a f ses b l
$ Nu e cuva căp taul care  a îgădu t să ră 
î a c ?
"Ͷ Nu, slavă Doulu , căc oul pe carel ͣador " petru
atîta lucru e cel a are bec l pe care la răbdat
cîdva păîtul Este foarte bu cîd e vorba să se
ocupe de hraa ş de ţ uta trupe ; petrece ore îtreg
cu pluto erul ajor ş cu aestrul cro tor As ta
etal tatea lu  D spreţu eşte de alt ter ult, ca
toată luea, pe a orul ad rab l de careţ vorbesc, pe
care  e ul frecvetează, petru că este fracaso
ş u se spovedeşte Pr c pele de Borod o ar pr 
 c odată î casa lu pe acest  c burghez Ceea ce
este or cu are curaj d  partea cu va al căru străbu c
era plugar ş care, dacă ar f fost războa ele lu
Napoleo, ar f pesee ş el tot plugar De alt ter ,
îş dă oarecu seaa de s tuaţ a lu ab guă î so 
c etate Acest pret s pr c pe ab a se duce la Jocey 
Club, atît de st gher t este, adăugă Robert care f d
îp s de acelaş sp r t de  taţ e dea adopta teor le
soc ale ale dascăl lor ş prejudecăţ le odere ale pă
r ţ lor să , îb a fără săş dea seaa dragostea pe 
tru deocraţ e cu d spreţul petru ob l ea Iper ulu 
Pr vea fotograf a ătuş sale ş gîdul că Sa tLoup,
posedîd această fotograf e, poate s ar hotărî să  o
dea, ă făcu săl îdrăgesc ş a ult ş să doresc să
fac  de serv c care  se păreau puţ  î sch bul
e  Căc această fotograf e era ca o îtîl re a
ult,adăugată acelora pe care le a avusese cu
doaa de Guerates, ba a ult, o îtîl re pre
lug tă, ca ş cu, dator tă uu progres eaşteptat
al


relaţ lor oastre, ea s ar f opr t l gă  e, purtîd
o pălăr e de grăd ă, ş ar f lăsat îtî a oară să pr 
vesc î vo e ace! obraz, acel cot al cef , acel colţ al sprî
ceelor (care fuseseră pîă acu ascuse de repe
z c uea trecer e , de bu ăceala pres lor ele, de
estator c a a t r ) ; ar coteplarea lor, ca ş
aceea a gîtulu ş a braţelor ue fee pe care  aş f
văzuto  c odată decît î roch e îch să pîă sus, era
petru  e o descoper re voluptoasă, o favoare Vo
putea stud a acolo aceste l  a căror pr v re  se părea
aproape terz să, ca îtru tratat a s gure
geoetr care ar f avut valoare î och e  Ma
tîrz u, pr v dul pe Robert,  a dat seaa că ş el
era îtrucîtva ca o fotograf e a ătuş sale, ş dator tă
uu  ster aproape tot atît de eoţ oat petru
 e, căc dacă f gura lu u fusese reprodusă dea
dreptul după f gura e , aî do aveau totuş o or g e
couă urăsătur le ducese de Guerates îf pte î
v z uea ea de la Cobray, asul ca pl scul uu şo ,
och v păreau că sluj se ră aş şder la cro ala Ͷ îtr
alt exeplar aseăător ş plăpîd, cu o p ele prea
f ă Ͷ ch pulu lu Robert care se putea cît peac
suprapue acelu a al ătuş sale Pr vea cu v d e
aceste trăsătur caracter st ce Gueraţ lor, a acestu
ea care stăru e atît de deose b t î  jlocul u e lu
î care u se p erde, ş î ca re a răas zolat î
 uata lu glor e or tolog că, f dcă pare a
purcede d  epoc le  tolog e , d  u rea ue ze ţe cu
o pasăre
Fără să cuoască cauzele, Robert era  şcat de
îdu oşarea ea care sporea de alt ter graţ e
t he pr leju te de foc ş de v ul de Chapage care
îbroboea î acelaş t p frutea cu p cătur de su 
doare ş och cu lacr  ; el stropea prepel ţele ; ar eu
le îca cu  uarea uu profa, de or ce so ar
f , ca r e g ă s e ş t e î  t r  o a u  t ă v a ţ ă p e car e
 u o c u  o ş t e a c e e a ce cr e d e a c ă e a e x cl u d e
( d e p ldă ca a uu l ber cugetător căru a sar serv
u prîz del c os îtru presb ter u) Iar a doua z
d  eaţa, cîd a trez t, a dus să aruc pe fe
reastra lu Sa tLoup care, f d la are îălţ e, o 
ferea o pr vel şte a îtreg reg u , o pr v re pl ă de


cur oz tate ca să fac cuoşt ţă cu vec a ea, cîp a,
pe care u o putuse zăr î aju, căc sos se prea
tîrz u, la ora la care dorea dusă î oapte Dar or cît
de devree sar f trez t ea,  a văzuto totuş cîd
a desch s fereastra, aşa cu o (vez de la fereastra
uu castel, d spre u eleşteu, decît îcotoşă tă ş a
cu î g gaşa ş dalba e 'roch e at ală de ceaţă, ca
re u îgădu e să deosebesc aproape   c Dar şt a
că îa te ca soldaţ , care se ocupau de ca î curte,
să f ter at pasajul, ea o va f dezbrăcat Pîă a 
tuc , u putea vedea decît u col c sterp, îălţîdu ş
spre cazară sp area despu ată de ubră, p per 
c tă ş , zbîrc tă Nu a dezl pea och , pr  per
delele brodate cu prooroacă, de pe acest stră 
care ă pr vea îtî a oară Dar cîd  a ob şu t să
v  la cazară, coşt ţe că acest col c era acolo,
a real, aşadar, ch ar cîd ul vedea, decît hotelul
Balbec, decît casa oastră d  Par s, la care ă
gîdea ca la  şte abseţ , ca la  şte orţ , ad că
fără să a cred î ex steţa lor, se datora
îprejurarea că, ch ar fără să f dat seaa, fora
lu reverberată se pro f la totdeaua pe cele a
ărute pres pe care lea îcercat la Doc eres
ş , ca să îcep cu această d  eaţă, pe bua pres e
de căldură pe care  o pr leju c ocolata pregăt tă de
ordoaţa lu Sa tLoup î această oda e cofortab lă
care avea aerul uu ce tru opt c  er t petru a
pr v col cul, gîdul de a face altceva decît de a l
pr v ş dea ă pl ba pe el f d redus la eput ţă de
îsăş această ceaţă care se lăsase Ib bîd fora
col culu , asoc ată cu gustul c ocolate ş cu toată urzeala
gîdur lor ele de atuc , această ceaţă, fără să ă
gîdesc cîtuş de puţ  la ea, î ăpăd toate
gîdur le pe care le depaa pe a tuc , după cu de
cutare aur alterab l ş as v răăseseră legate
pres le d  Balbec, sau după cu prezeţa aprop ată a
scăr lor exter oare de gres e egr c oase î zugrăvea î
ceuş u pres le d  Cobray Ea u stăru de
alt ter prea ult î acea d  eaţă, soare le îcepu
pr  a zvîrl , fără folos, îpotr vă cîteva săgeţ careo
îpodob ră cu br l ate, apo o b ru  Col  cul putu sş
ofere crupa ceuş e rezelor care, peste
o oră, cîd a coborît î oraş, cofereau roşulu fru 
zelor copac lor, roşulu ş albăstru ul af şelor electorale
l p te pe z dur , o exaltare care ă răscolea ş pe  e ş
jă făcea să tropă , cîtîd, pe pavajele pe care ă î 
frîa să u ţopă de bucur e
Dar, îcă a doua z , a trebu t să ă culc la hotel
Şt a d a te că î ch p fatal avea să ă cupr dă
acolo tr steţea, ca o  reasă de eresp rat pe care,
îcă de la aşterea ea, o răspîdea petru  e or ce
oda e ouă, ad că or ce oda e : u era prezet î
aceea pe care o locu a de ob ce , gîdul eu stăru a
a urea ş tr  tea î locul său ua ob şu ţa Dşr u
putea îsărc a această slugă a puţ  s ţ toare să
poarte gr ja alor ele, pe u eleag ou, ude o
preceda;, ude sosea s gur, ude trebu a să pu î
cotact cu lucrur le acel ͣEu" pe care ul regăsea
decît la răst pur de a , dar totdeaua acelaş , care
u a evoluase de la Cobray, de la îtî a ea sos re la
Balbec, plîgîd, fără să poată f cosolat, pe arg ea
uu cufăr desfăcut
Or, ă îşelase Na avut t pul să f u tr st, f 
dcă a fost o cl pă s gur Căc d  vech ul palat
răăsese u pr sos de lux, ce u putea f folos t îtr u
hotel oder, ş care, despr s de or ce afectare pract că,
dobîd se î huzurul său u so de v aţă : cor doare c r 
culare, al căror dutev o fără ,soop îl îcruc şa î or ce
oet, vest bulur lug ca  şte cor doare ş îpo 
dob te ca  şte saloae care aveau a degrabă aerul că
locu esc acolo decît că fac parte d  locu ţă, pe care u
le putea face să tre î  c u aparta et, dar care
dădeau tîrcoale celu al eu ş  ofer ră ua decît
tovărăş a lor Ͷ u so de vec  trîdav dar  c decu
zgootoş ,  şte fatoe subaltere ale trecutulu
cărora  l se îgădu se să stea fără să facă zgoot la uşa
odă lor care se îch r au, ş care, or de cîte or le
găsea î calea ea, î a festau o pol teţe
tăcută î fod, deea ue locu ţe, s plu coţ ut al
ex steţe oastre actuale ş fer due ua de fr g,
de vederea altora, u se putea  c decu apl ca acestu
locaş, asablu de odă , tot atît de reale ca o colo e de
f ţe, cu o v aţă, este adevărat, l  şt tă, dar pe care
era s l t să o

*

tîleşt , să o ev ţ , să o îtîp  , cîd te îtorcea
acasă îcerca să u derajez , ş u putea pr v fără
respect arele salo care, d  veacul al XVIIIlea, luase
ob ce ul să se ît dă, ître stîlp să de aur vech , sub
or tavaulu său p ctat ue cupr dea o cur oz tate
ş a fa l ară cîd era vorba de  c le îcăper carel
îcojurau, fără  c o gr jă de s etr e, ueroase,  
rate, alergîd î dezord e pîă î grăd a ude cobo 
rau atît de lese pr  tre trepte c ut te
Dacă vo a să es sau să ă îtorc fără să folosesc
ascesorul,  c să f u văzut pe scara cea are, ua a
 că, part culară, de care u se a folosea  e , î
ît dea treptele e aşezate cu atîta îdeîare ua
l gă alta, îcît  se părea că î gradaţ a lor este o
desăvîrş tă proporţ e d  so ul acelora care, î culor , î
parfuur , î gustur , aţîţa adesea î o o deoseb tă
sezual tate Dar a trebu t să v  a c ca să o cuosc
pe aceea de a urca ş de a coborî pe eadupă cu  
a dus od  oară îtr6 staţ ue alp ă ca să aflu că
actul, de ob ce eperceput, dea resp ra, poate f o
voluptate costată A fost scut t de această sforţare
pe care eo acordă ua lucrur le de care ea folos t
t p 'a îdelugat, cîd a pus îtî a oară p c oarele
pe aceste trepte, t e îa te de a f cuoscute, ca ş
cu ar f posedat, poate depuse, îcorporate î ele de
eşter d  trecut pe care îtîp au î f ecare z ,
g găş a at c pată a uor ob ce ur pe care îcă u le
cotractase ş care ar putea decît să slăbească
atuc cîd eu î su ă vo f ob şu t cu ea A
desch s o oda e, dubla uşă se îch se î ura ea,
draper a troduse o l  şte pe ar p le căre a a
îcercat" u so de do e aeţ toare ; focul ardea
îtru» că  de arură, îpodob t cu arăur
c zelate despre care a f greş t crezîd că u şt a să
îfăţ şeze decît arta epoc D rectoratulu , ş u fotol u
 c ş scud ă ajută să ă îcălzesc tot atît de
cofortab l ca ş cu aş f stat c uc t pe u covor Pe 
reţ pr deau oda a îtr o strîsoare, despărţ do de
restul lu , ş ca să lase să tre î ea, ca ea să cupr dă
ceea ce o făcea copletă, se dădeau la o parte î faţa
b bl otec , păstrau eat să îfudătura patulu de ale
căru două părţ  şte coloae susţ eau uşor tavaul
a îalt al alcovulu  Oda a era prelug tă î sesul
U
adîc  cu două cab ete tot atît de late ca ea, d  care
ce l deal do lea avea atîrat de perete u voluptos ş r
de ătă d  boabe de stîjeel, ca să î reseze re
culegerea pe care o căuta ac ; dacă lăsa uş le desch se,
î t p ce ă retrăgea î acest d  ură refug u, ele
u se ulţueau săl ître ască, fără să f îcetat dea
f aro os, ş u pr leju au ua pr v r ele put ţa
dea gusta plăcerea ît der după aceea a cocetrăr ,
dar a îb au plăcerea s gurătăţ ele care stăru a
v olab lă ş îceta dea f îgrăd tă, cu set etul l 
bertăţ  Acest colţ retras dădea îtro curte, fruoasă
sol tară pe care a fost fer c t să o a vec ă cîd a
descoper to a doua z d  eaţă, capt vă ître z dur le
e îalte d  care u se vea  c o fereastră ş avîd
ua do copac îgălbe ţ care reuşeau totuş să co 
fere cerulu epr hă t o g găş e ov
îa te dea ă culca, a vrut să es d  oda a ea,
ca să explorez doe ul feer c A păş t de a lugul
ue lug galer care  făcu rîd pe rîd oag ul a
tot ce avea să ofere dacă u  ar f so, u fo
tol u aşezat îtru colţ, u clavec , pe o cosolă o oa 
lă de fa aţă albastră p l ă cu ceuşoase, ş îtr o ra
ă veche fatoa ue doae d  alte t pur , cu
părul pudrat îpestr ţat cu flor albastre ş ţ îd î
îă u buchet de garoafe Ajugd la capăt, perete 
le e pl  î care u se desch dea  c o uşă î spuse
a v ͣacu trebu e să te îtorc , dar îţ da seaa, eşt
la t e acasă", î t p ce covorul oale adăuga, ca să
răîă dator, că dacă u vo dor la oapte vo pu 
tea ve foarte b e desculţ, ar f erestrele fără
jaluzele care dădeau î cîp e ă îcred ţau că vor
petrece o oapte albă ş că dacă aş ve la or ce oră aş
vrea aş avea să ă te că aş trez pe c eva I
dosul ue draper a descoper t dear u  c
cab et care, opr t de perete ş eputîd fug , se
ascusese acolo, foarte ruş at ş ă pr vea spă îtat
cu ferestru ca lu rotudă îalbăstr tă de clarul de luă
Ma culcat dar p r ez e ţa pl ap u e d e pu f , a
col o etel or , a  culu că  s tuîdu ateţ a pe o
treaptă pe care o at gea la Par s, ă îp ed ca să
ă las î vo a rostulu ob şu t al rever lor ele Cu
toca această stare deoseb tă a ateţ e îvălu e
soul ş acţ oează

asupră , îl od f că, îl pue la acelaş  vel cu cutare sau
cutare ser e a a t r lor oastre, ag  le care^
uplură v sur le, î această d tî oapte, fură
îpruutate de la o eor e pe de atregul
deoseb tă de aceea pe ca re soul eu o puea de
ob ce la cotr buţ e Dacă aş f fost sp t t, dor d, să
a las tîrît d  ou spre eor a ea ob şu tă, patul
cu care u era ob ş u t, g gaşa ateţ e pe care
era s l t să o dau poz ţ lor ele cîd ă îtorcea,
reuşeau să îdrepte sau să eţ ă f rul ou al
v sur lor ele Cu soul se petrece acelaş lucru ca ş
cu perceperea lu exter oare Doar o od f care a
ob ce ur lor oastre îl face poet c, este de ajus să f
ador t, dezbrăcîdu e, fără să vre pe patul ostru,
petru ca d es u le so ulu să se sch be, ar
fruuseţea lu să f e s ţ tă ue trezeşt , ceasor cul
arată că este ora patru, u e decît ora patru
d  eaţa, dar crede că toată z ua sa scurs, îtratît
acest so de cîteva  ute ş pe care u la căutat,
 sa părut că a coborît d  cer, î v rtutea vreuu
drept d v , eor ş pl  ca globul de aur al uu
îpărat D  eaţa, pl ct s t la gîdul că bu cul era
gata ş ă aştepta să por  î d recţ a Mesegl se, a
fost trez t de fafara uu reg et care trecea î
f ecare z pe sub ferestrele ele Dar î două sau tre
rîdur Ͷ ş ărtur sesc acest lucru, căc u poţ
descr e cu se cuv e v aţa oae lor, dacă u o
afuz î soul î care e cufudată ş care o oco leşte
oapte de oapte ca o pe sulă îcojurată de are Ͷ
soul terpus fu î  e destul de rez stet ca să
susţ ă şocul uz c , ş a auz t   c I alte z le,
ceda o cl pă ; dar cat felată îcă petru că dor se,
coşt ţa ea, ca acele orgae î prealab l ae stez ate,
care u percep o cauter zare, la îceput ses b lă, de
cît la sfîrş tul e ş ca o uşoară arsură, era at să doar
cu g găş e de vîrfur le ascuţ te ale t l c lor care o î
gî au ca u edesluş t ş proaspăt zuzet at al ; du 
pă această îtrerupere scurtă î care l  ştea se prefă 
cuse î uz că, ea cot ua îpreuă cu soul eu
ch ar îa te ca drago să f trecut, răp du  ult 
 le jerbe ce îfloreau ale buchetulu ţîş tor ş soor
Iar zoa coşt ţe ele, pe care lujerele sale ţîş 
U
are le at sese î treacăt, era atît de îgustă, atît de
g tă de so, îcît cîd Sa tLoup ă îtrebă a
trz u dacă auz se uz ca, u era s gur că suetul
fafare u fusese tot atît de ag ar ca acela pe ca 
rel auzea r d cîduse z ua după cel a  c zgoot
deasupra caldarîulu oraşulu  Poate că ul auz se
decît îtru v s de teaă de a f trez t sau, d potr 
vă dea u f ş dea u vedea def larea Căc adesea
cîd stă ador t, î oetul î care gîd se, d 
potr vă, că zgoptul ar f trez t, credea îcă t p
de o oră că era treaz, î t p ce oţă a ş  ju
ca  e îsu cu  şte  c ubre pe ecraul so
ulu eu, felur tele spectacole la care ă îp ed ca să
au parte, dar la care avea luz a că as st
u se îtîplă îtradevăr ca, surpr s de so, să să
vîrşeşt doar î v s ceea ce a f făcut î t pul z le ,
ad că după flex uea ador r , urăr d altă cale de
cît dacă a f fost treaz Aceeaş poveste se sch bă ş
are alt sfrş t Or cu,' luea î care tră eşt î t pul
soulu este atît de deoseb tă, îcît ce ce ador ae
vo e îcearcă îa te de toate să evadeze d tra oastră
După ce au frăîtat cu dezădejde, ore îtreg , cu o 
ch îch ş , gîdur aseăătoare acelor a pe care lear
f depăat cu och desch ş , redobîdesc curaj dacă ş
dau seaa că  utul precedet a fost pe deatregul
îgreu at de u raţ oaet î cotraz cere forală cu
leg le log c ş ev deţa prezetulu , această scurtă ͣab
seţă" îseaă că este desch să uşa pr  care vor pu 
tea scăpa ua dect de percepţ a realulu , erge să
facă u popas a ult sau a puţ  departe de el,
ceea ce le va pr leju u so a ult sau a pu 
ţ  ͣbu" Dar a făcut u pas are cîd îtorc spa 
tele realulu , cîd ajug la pr ele peşter ude ͣa 
utosugest le" gătesc ca  şte vrăj toare gh vec ul fer
al' al bol lor îch pu te sau al recrudesceţe bol lor
ervoase ş pîdesc oetul cîd cr zele îv se î
răst pul soulu coşt et se vor descătuşa cu des
tulă putere săl facă să îceteze
Nu departe de acolo este grăd a opr tă ude cresc,
ca  şte flor ecuoscute, sour le atît de deoseb te
uele de altele, soul c uăfa e , al cîepe d ee, al
ͻ~
81
G u e r a  t e s
ueroaselor extrase ale eterulu , soul ătrăguej
al op uulu , al valer ae , flor ce stau îch se pîă 
z ua cîd ecuoscutul predest at va ve să le at gă,
să le facă să se desch dă, ş să r s pească ore îtreg  
reasa v sur lor lor deoseb te, îtr o f ţă surpr să
ş u  tă î fudul grăd  se află îăst rea cu fe
restrele desch se ude auz repetîdu se lecţ le îvă
ţate îa te dea f ador t ş pe care u le ve şt dc
cît cîd te ve trez ; cîtă vree, prevest re a trez r ,
acest deşteptător lăutr c pe care preocuparea
oastră la potr v t atît de b e îcît cîd eajera
oastră va ve să e spuă ͣe şapte d  eaţa", e va
găs gata, face să răsue t ctacul său De pereţ
îtuecoş a aceste odă care se desch de peste v sur ,
ş ude se frăîtă ereu acea u tare a supărăr lor
d  dragoste a căre sarc ă ce reîcepe grab c este
ueor îtreruptă ş slăb tă de u coşar pl  de
re  sceţe, atîr, ch ar după ce tea trez t,
a t r le v sur ler, dar atît de îtuecate îcît
adesea le zăr  îtî a oară ua î pl ă după 
a ază, cîd raza ue de aseăătoare le zbeşte
îtîplător; uele de o l pez e aro oasă î t p
ce dorea , dar ajugîd atît de erecuoscut îcît,
deoarece u ea dat seaa de ele u pute decît
să e grăb  să le rest tu  păîtuu, ca pe  şte
arţ care sau descopus prea repede sau ca pe  şte
ob ecte atît de greu lov te ş aproape făcute praf , îcîl
cel a îdeîat c eşter u ar putea să  dea o
foră, să scoată ceva d  ele
Lîgă gr laj este car era ude sour le ad e v  să
caute substaţele care acoperă  tea cu  şte
îvel şur atît de tar îcît, petru a l trez pe cel ce
doare, propr a sa vo ţă este s l tă, ch ar îtro
d  eaţă îsor tă, să zbească cu lov tur puter ce de
secure, ca u tîăr S egfr ed D colo de acestea sît
coşarur le despre care ed c pret d, î od stup d, că
obosesc a ult decît esoul, cîtă vree d potr vă,
ele îgădu e gîd torulu să fugă de ateţ e ; coşarur le
cu albuele' lor fatez ste, î care păr ţ oştr care au
ur t, toca suferă u grav acc det care u exclude o
grab că îsăătoş re Pîă atuc , î ţ e îtro cuşcă
 că de şoarec ude sît a  c decît şor ce alb , ş
acoper ţ cu  şte co 

j ar , roş , î care stă îf ptă cîte o paă, e' ţ 
f d scursur c cero ce Lîgă acest albu se află d scul
1 deşteptăr ce se î vîrte^ graţ e căru a îcercă o
cl pă
pl ct seala că trebu e să e îtoarce ua decît îtr o
casă d strusă de c c zec de a ş a căre ag e e ştearsă
pe ăsură ce soul se îdepărtează, de a ulte
' altele, îa te de a ajuge la aceea care se îfăţ şează
ua cîd d scul s a opr t ş care co c de cu aceea pe
care o vo vedea cu och desch ş 
Ueor u auz se   c, f d cufudat îtr uu d 
acele sour î care caz ca îtro groapă d  care eşt
foarte fer c t că eşt scos ceva a tîrz u, greo , supra
al etat,  stu d tot ce eau adus, ca  fele care
hrăeau pe Hercule, acele îdeîat ce puter
vegetat ve, a căror act v tate este îdo tă î t p ce
dor 
Acestu a se spue so de plub ; parese că, la
răspas de cîteva cl pe după ce aseeea so a îcetat,
tu îsuţ a ajus u s plu o de plub Nu a eşt
 e  Cu se face că atuc , căutîduţ gîdul, perso
al tatea, aşa cu cauţ u ob ect p erdut, sfîrşeşt pr 
aţ regăs propr ul tău ͣeu" a degrabă decît pe or care
altul ? De ce, cîd te apuc d  ou să cuget , u se îcar 
ează î o altă persoal tate decît cea ater oară ?
Nuţ da seaă ce aue d ctează alegerea ş petru ce,
d tre  l oaele de făpt ur oeeşt care a putea f ,
pu îa toca pe acela care era î aju ? C e e
călăuzeşte oare, cîd a avut îtradevăr loc o îtrerupere
(f e că soul a fost coplet, sau v sur le pe deatregul
d fer te de o ) ? A fost  oarte adevărată, ca ş cîd
  a a îcetat să a bată ş tracţ u le r tate ale l 
b e reîsufleţesc Fără îdo ală, ch ar dacă a f
văzuto decît o dată, oda a trezeşte  şte a t r de care
atîră cele a vech ; sau doreau cuva vreuele î
o îş e, despre care e dă seaa ? îv erea cu ocaz a
deşteptăr Ͷ după acest b efăcător acces de al eaţ e
 tală care este soul Ͷ trebu e să seee la ura
urelor cu ceea ce se petrece cîd da d  ou de u
ue, de u vers, de u refre u tat Poate că îv erea
sufletulu după oarte poate f cocepută ca u feoe
´al eor e 


u

două a er
^u pr ves
c
tuse aer, roz care
î t r _0 ^

alta decît j a p P 

 

| u b  Pe°c ev 


 a de

Preocupăr le
e le Şt a că dacă ele erau a tar decît  e, el era
a tare decît ele ş ateţ a ea se despr dea de pe ele
s s e îdrepta spre el, care avea să hotărască Ab a trase
s ă îvălu se cu aerul curat î care desfăşura atîta
act v tate îcă de d  eaţă, ed u v tal foarte
deoseb t de oda a ea ş cu care ă adapta
ua decît pr  reacţ u potr v te
$ Nădăjdu esc că u tea supărat pe  e că tea
derajat,  ă frăîtă ceva, trebu e să f gh c t
$ Cîtuş de puţ , a gîd t doar că dorea să ă
vez , ceea ce a găs t foarte drăguţ d  parteţ  A
fost
* îcîtat că a tr  s după  e Ce sa îtplat ? Nuţ
sît bo acasă ? Cu eeţ pot f de folos ?
Asculta expl caţ le ele, răspudea cu prec z e ; dar
ch ar îa te dea f vorb t, ă făcuse deopotr vă cu el ;
puse faţă î faţă cu ocupaţ le sale portate carel fă
ceau să f e atît de grăb t, atî t de spr te, atît de
ulţu t, pl ct sel le care ă îp ed cau a ad eaur
dea sta o cl pă fără să sufăr,  se păreau, ca ş lu ,
egl jab le ; era ca u o care, eputîd desch de
och de cîteva z le, cheaă u ed c care dă la o
parte cu îdeîare ş g găş e pleoapele, î scoate ş 
arată u f r de  s p ; bolavul e v decat ş l  şt t uoate
pl ct sel le ele se soluţ oau cu o telegraă pe care
Sa tLoup îş lua îsărc area să o dea V aţa  se
părea atît de d fer tă, atît de fruoasă, era scăldat
îtru belşug de putere, cît vo a să acţ oez

Ͷ Ce fac acu ? îl îtreba pe Sa t Loup

$ A s te părăsesc, plecă peste tre sfertur de


*ră ş u pot l ps 
$ Atuc ,! tea îcurcat ult faptul că a ve t ?
$ Nu, u a îcurcat cîtuş de puţ , căp taul a
fost foarte drăguţ, a spus că de vree ce era petru du
eata, trebu e să ă duc, dar, î sfîrş t, u vreau să a
aerul că abuzez
$ Dar dacă aş scula repede ş aş duce î d rec
ţ a ude vă duceţ la aevre,  ar teresa ult, ş
Poate că a putea sta de vorbă î pauze
$ Nu te sfătu esc, a stat treaz, ţ a bătut capul
Petru ceva, care, te îcred ţez, are  c o
portaţă,

U
dar acu cîd u te a frăîtă, îtoarcete la pera
du tale ş dor , căc soul e u foarte bu leac
îpotr va de eral zăr celulelor du tale ervoase ;
u ador prea repede, căc blesteata oastră de
uz că va trece pe sub ferestrele du tale ; dar
îdată după aceea, cred că ve avea l  şte, ş e vo
îtîl d seară la c ă
Dar ceva a , tîrz u, ă ducea adesea săl văd la
reg et făcîd serv c ul î capa e, cîd a îceput
să ă teresez de teor le  l tare pe care le dezvoltau,
la c ă, pr ete lu Sa tLoup ş cîd a deve t dor ţa
z lelor ele dea vedea a de aproape pe d fer ţ lor
coadaţ , ca c eva care face d  uz că stud ul său
de căpete e ş aud ază cocertele, îcearcă plăcerea dea
frecveta cafeelele ude eşt î cotact cu v aţa uz 
caţ lor d  orchestră urebu a să fac lug arşur ca
să ajug la tereul de exerc ţ u Seara, după c ă, evo a
de so făcea ueor s ă cadă capul ca o aeţeală
A, 1 doua z , î dădea seaa că u auz se fafara,
după cu la Balbec u auz se cocertul plaje a doua
z după ser le î care Sa tLoup ă dusese să c ez la
R vebelle Iar î cl pa î care vrea să ă scol, îcerca,
cu desfătare, capac tatea dea o face ; ă s ţea
legat de u păît evăzut ş adîc pr  art culaţ le, pe
care oboseala  le făcea s ţ te, ale f r şoarelor
usculoase ş hră toare Mă s ţea pl  de putere,
v aţa se aşterea a lugă îa te ; căc
îdepărtase pîă ş obosel le zdravee ale cop lăr e
ele petrecute la Cobray, î z ua urătoare acelora
cîd q pl base î d recţ a Guerates Poeţ
pret d că regăs  o cl pă ceea ce a fost od  oară,
îtorcîdue î cutare casă, î cutare grăd ă, î care
a tră t î t ereţe Acestea sît peler aje foarte
r scate şî de pe ura cărora te aleg cu tot atîtea
decepţ pe cîte succese E a b e să găs  î o
îş e locur le f xe, coteporae uor a d fer ţ , î
care scop e poate sluj î oarecare ăsură oboseala care
urează după o oapte b e dor tă Dar acestea cel
puţ , ca să e facă să coborî î galer le cele a
subterae ale soulu , acelea î care  c o răsfrgere
d  aju,  c o l căr re a eor e u a

U
1  ează oologul lăutr c, ad ţîd că el îsuş u
'cetează, îtorc atît de b e solul ş tuful trupulu os 
tru îcît ^ pr leju esc regăs rea grăd  î care a
cop lăr t, acolo ude uşch oştr îş îf g ş ş răsu
cesc ra f caţ le ş asp ră la o v aţă ouă Nu e ecesar
să călător  ca să o revede, trebu e să coborî ca
să o regăs  Ceea ce păîtul a acoper t u a este
deasupra lu , c sub el, excurs a u a este
îdestulătoare ca să v z tez oraşul ort, sît ecesare
săpătur le Dar se va vedea ăsura î care uele
pres fugare ş îtîplătoare te aduc arăş îcă ş
a b e spre _ trecut, cu o prec z ue a f ă, îtru
zbor a l , a eater al, a aeţ tor, a
fa l b l, a eur tor, decît aceste d slocăr orga ce
Ueor , oboseala ea era îcă ş a are ; urăr 
se, fără să ă f putut culca, a ulte z le î ş r a
evrele Ce b ecuvîtată era atuc îtoarcerea la hotel !
Itrîd î patul eu,  se părea că scăpase de  şte
vrăj tor , de  şte vrac , ca ce ce populează ͣroaele"
aprec ate d  veacul al XVIIlea Soul ş trîdăv a ea
tîrz e de a doua z u a erau decît u ferecător bas
cu zîe îcîtător ; poate ş b efăcător î spuea
că cele a cupl te sufer ţ îş au adăpostul lor, că,
î l psă de a b e, poţ totdeaua afla od hă Aceste
gîdur ă duceau foarte departe
I z lele de repaus, dar cîd Sa t Loup u putea
totuş eş , ă ducea adesea săl văd la cazară, care
era departe ; trebu a să es d  oraş, să trec v aductul,
de ale căru aîdouă părţ  se oferea o vastă pr ve
l şte O br ză puter că ad a aproape totdeaua pe aceste
locur îalte ş uplea clăd r le cart erulu care vîjî au
ereu ca u sălaş al vîtur lor I t p ce el era ocupat
cu vreu serv c u, îl aştepta pe Robert î faţa uş odă
lu sau î sufrager e stîd de vorbă cu cutare d  pr ete 
 să cărora ă prezetase (ş pe care a dus apo
săl văd ueor ch ar cîd el u ura să f e acolo), vă
zîd pe fereastră la o sută de etr sub  e cîp a

×
golaşă, dar brăzdată c ş colo de seăătur o , adesea
îcă udate de ploa e ş lu ate de soare, care alcătu au
fl şt fîş verz de u luc u ş de o l pez e străvez e

U
de eal u,  se ît pla să aud vorb duse de el ; sj
 a putut da repede seaa cît era de ub t ş popular
La u agajaţ , aparţ îd altor escadroae, t er bur
ghez bogaţ care vedeau îalta soc etate ar stocrat c
ua d  afară ş fără să pătrudă  ea, s pat a p e
care o trezea î e ceea ce şt au e despre caracterul lu
Sa tLoup, era spor tă/ de prest g ul pe earel avea 
och lor tîărul pe carel văzuseră adesea, sîbătă seara,
cîd se duceau î per s e la Par s, c îd la Cafe de la
Pa x cu ducele d'Uzes ş cu pr c pele d'Orleas D  pr 
c a asta troduseseră, î ch pul său fruos, î felul său
legăat dea ubla, dea saluta, î arucătura
perpetua a ooclulu său, î ͣfa tez a" ch p ur lor
sale prea îalte, a patalo lor să de u postav prea f 
ş prea roz, deea uu ͣş c" despre care spueau că erau
l ps ţ of ţer ce a elegaţ d  reg et, ch ar fal cul
căp ta căru a î datora îprejurarea că dor se la
cazară care părea, î coparaţ e, prea sole ş
aproape vulgar
Uul spuea că acest căp ta cupărase u cal ou
ͣPoate cupăra toţ ca pe care doreşte La îtîl t
pe Sa tLoup du  că d  eaţa pe aleea Salc lor,
călăreşte cu alt ş c !" răspudea celălalt; ş î cuoşt ţă
de cauză ; căc aceşt t er aparţ ea * ue clase care,
dacă u frecvetează acelaş persoal ode, totuş
u se deosebeşte, graţ e ba lor ş răgazulu , de
ar stocraţ e, î exper eţa tuturor acelor elegate care
se pot cupăra Cel ult, elegaţa lor era, de p ldă î ce
pr vea îbrăcă tea, a stăru toare, a pecab lă,
decît acea l beră ş egl jetă elegaţă a lu Sa tLoup
care plăcea atît de ult bu c  Aceşt f de ar
bacher sau de ageţ de sch b, îcîd str d după
teatru, îcercau o  că eoţ e văzîd la o asă vec ă
cele ale lor pe subof ţerul Sa tLoup Ş ce a povestea
la cazara lu , cîd se îtorcea d  per s e, uul care
era d  escadroul lu Sa tLoup ş căru a î spusese
buă z ua ͣcu ultă aab l tate", altul care u era d 
acelaş escadro dar care credea că Sa tLoupj îl
recuoscuse totuş , căc îş îdreptase de două sau de
tre or ooclul î d recţ a lu 

UU
 

_ pa, fratele eu l a zăr t la Cafe de la Pa x, spu  u%


:
altul careş petrecuse z ua la etresa lu , parese
"h ar că avea u frac prea larg ş care u cădea b e 
 Cu era vesta lu ?
_ Navea vestă albă, c ov cu u so de fruze, o

 ue !

Dacă ce a vech (oae d  popor care gorau


JoceyClubul ş carel rîdu au doar pe Sa tLoup î
categor a subof ţer lor foarte bogaţ , î care î făceau să
tre pe toţ ce ce, ru aţ sau u, duceau o au tă v aţă,
aveau o c fră destu l de are de ve tur sau de dator
s erau geeroş cu soldaţ ), u vedeau   c ar stocrat c
î ersul, ooclul, patalo , ch p ur le lu Sa t Loup,
ele u ofereau totuş a puţ  teres ş se f caţ e
E recuoşteau î aceste part cular tăţ caracterul, geul
pe carel atr bu seră o dată petru totdeaua acestu cel
a popular d tre gradaţ reg etulu , purtăr care
u seăau cu ale  ău , d spreţ petru ceea ce ar
putea gîd coadaţ ş care l se părea urarea f 
rească a buătăţ sale cu soldaţ  Cafeaua de d  eaţă
î dor tor sau od ha de după a ază păreau a bue,
cîd vreuul a vech servea căprăr e lacoe ş trî
dave vreu aăut savuros despre ch p ul pe care l

purta Sa tLoup

$ Atît de îalt ca pachetajul eu


$ Ascultă, vre să e e peste p c or, u putea f
atît de îalt ca pachetajul tău, îtrerupse u tîăr
l ceţ at
î l tere, care, folos duse de acest d alect, îcerca să
u a bă aerul uu răca ş îdrăz d această cotraz ce
re să se cof re u fapt carel îcîhta
$ Ah ! u e atît de îalt ca pachetajul eu L a
ăsurat, poate Dacăţ spu că locoteetcoloelul îl
f xa ca ş cu ar f 'vrut săl toare la zdup ! Să u crez
că fa osul eu Sa tLoup dădea vreu se de  rare,
se pl ba î lug ş î lat, apleca ereu capul, îl r d ca,
Ş tot cu ooclul la och  'O vedea ce va spue căp
taul Ah ! se prea poate să u spuă   c, dar cu s
guraţă că asta u va face plăcere Dar ch p ul acesta
are   c ulu tor Se par e că la el acasă, î oraş, are
b e de tre zec 

89
!a  e ,
´ lapa care lupta s gură pe faţada hotelulu ^ 1 s de
dragul căre a ă îtorcea, îa te G cd se 11 ^"optat dea
b elea, d  plăcere, aşa cu te îtorc J"aSă petru Se
cea  Păstra, î locu ţa ea, aceeaş ple tud e a
heorocU sezaţ lor pe care o îcercase afară Ea boba ' aSa ch p
apareţa suprafeţelor care  se par adesea plate ş (
flacăra galbeă a foculu , h rt a groasă ş albastră ca cerul
pe care seara zgăl se, ca u l cea, volutele uu
cre oaj roz, covorul cu desee c udate a l ese rotude pe
f e care u top de hîrt e de scr s şl o căl ară ă aşteptau
d preuă cu u roa de Bergotte, îeît de atuc aceste
lucrur au cot uat să  se pară pl e de o ex steţă
deoseb tă pe care  se pare că vo st so scot d  ele dacă
 ar f dat să le regăsesc Mă gîdea cu bucur e la acea
cazară de care toca ă despărţ se ş a căre sfîrlează
se îvîrtea î toate d recţ le Ca u scafadru resp rîd
pr tru tub care se r d că pîă la suprafaţa ape ,  se
părea că sît legat e de v aţa săătoasă, de aerul curat,'
*%&Pavajul P et e f
u]
P s ţ duă că a ca puct de legătură acea cazară, acel
Ca a
a clpîu  fjecar
e pas observator îalt care do a cîp a brăzdată cu caalur de
eal u verde, s sub ale căre haga re ş î ale căre clăd r
socotea drept u pr v leg u de preţ, pe care l dorea
tra  c, put ţa dea ă duce cîd vrea, dea f totdeaua
,  se s gur dea f b e pr  t 
sIe
re fîtj La ora şapte ă îbrăca ş eşea d  ou ca să
c ez cu Sa tLoup la hotelul ude trase î pes ue,
ude î plăcea să ă duc pe jos Era foarte îtuer c ş
îcă d  a tre a z îcepu să sufle, cu se lăsa oaptea,  u
vît glac al care parcă vestea zăpada î t p ce ergea,
parese că ar f trebu t să îcetez o cl pă de a ă gîd
la doaa de Guerates ; căc ve se î gar zoaa
lu Robert ua ca să f u a aproape de ea Dar o
a t re, o îh re sît ob le  Sît z le cîd e te se duc atît
de departe îcît ab a le a zăr , le credea plecate
Atuc dă ateţ e altor lucrur  Iar străz le acestu oraş
u erau îcă petru  e, ca acolo ude ob şu  să
tră , doar  şte  jloace de a ă duce d tru loc
îtraltul V aţa pe care o duceau locu tor aceste lu
focu] ecuoscute  se părea că trebu e

91
 „„„
să f e  uată ş ferestrele lu ate ale vreue cu ţe
ă reţ eau e şcat î oapte, puîdu och
sceele ver d ce ş ta  ce ale uor ex steţe î u
pătrudea A c ge ul foculu î îfăţ şa îtr u tablou
îroş t tavera uu egustor de castae î care do
subof ţer careş puseseră cet roaele pe scaue jucau
cărţ fără să a bă habar că u vrăj tor î făcea să rsară
d  oapte, ca îtr o apar ţ e de teatru, ş  evoca aşa
cu erau efect v ch ar î acel  ut, î och uu
trecător opr ţ pe care ul puteau vedea îtro  că
prăvăl e de ăruţ şur , o lu are pe juătate cosu
ată, pro ectîduş l căr rea roş e pe o gravură, o tra
sfora îtro sagu ă, î t p ce luptîd cu ubra, lu 
 a ue lăp pîtecoase solea o bucată de p ele,
îpodobea u pual cu pa ete scl p toare, aşterea pe
 şte* tablour care u erau decît  şte cop proaste o
pole ală preţ oasă ca pat a trecutulu sau salţul uu
eşter, ş făcea, î sfîrş t, d  această coc oabă ude u
erau decît  taţ ş p ctur proaste, u Rebradt e
preţu t Ueor r d ca och pîă la vreu apartaet
are ş vech ale căru jaluzele u era îch se ş î care
 şte bărbaţ ş fee af b , readaptîduse î f ecare
seară să' tră ască î alt eleet decît z ua, îotau îcet
î l ch dul gras care, la căderea opţ , ţîşeşte ereu d 
rezervorul lăp lor ca să uple odă le pîă la arg ea
pereţ lor 1 lor de p atră ş de st clă, ş î sîul căru a,
,deplasîduş trupur le, răspdeau VÎrtejur octuoase ş
aur  î cot ua druul, ş adesea puterea dor ţe
ele ă făcea să ă opresc î străduţa îtuecoasă care
trece pr  faţa catedrale , ca od  oară, pe druul care
ducea la Mesegl se ;  se părea că o fee e avea să se
vească ş să sat sfacă1 această dor ţă ; dacă, î îtu
er c, s ţea deodată trecîd o roch e, îsăş v oleţa
plăcer pe care o îcerca ă îp ed ca să cred că această
at gere ar f fost îtîplătoare, ş îcerca să cupr d
ͻcu braţele o trecătoare sper ată Această străduţă got că
reprezeta petru  e ceva atît de real, îeît dacă
aş f putut să acostez ş să posed î ea o fee e, u
 ar f fost cu put ţă să u cred că at ca voluptate
avea să :e uească, ch ar dacă această fee e ar f fost
doar o
dee toare de bărbaţ postată acolo î f ecare seară r
dar căre a ara, îstră area, îtuer cul ş Evul Med u
ͻ a r f îpărtăş t  sterul Mă gîdea la v tor : a î l
erca să o u t pe doaa de Guerates  se părea ceva
îgroz tor, dar cu te ş , petru îtî a oară, pos b l,,
poate ch ar uşor î l  ştea desăvîrş tă a acestu cart er,,
auzea îa te cuv te ş rîsete, pesee ale trecător 
lor pe juătate beţ care se îtorceau acasă Mă oprea
s ă văd, î îdrepta pr v rea î partea de ude au
zea zgootul Dar era obl gat să aştept ult t p,
căc l  ştea îcojurătoare era atît de adîcă îcît lăsase
sa treacă desluş t ş foarte puter ce zgootele îcă
îdepărtate I sfîrş t, trecător u ajugeau î faţă 
aşa cu crezuse, c ult î ura ea F e că îcruc şa
rea străz lor, aprop erea caselor ar f pr leju t, pr  re'
fracţ e, această eroare de acust că, f e că ar f foarte greu
să s tuez u suet al căru loc u e este cuoscut, ă
îşelase atît î ce pr veşte d staţa c t ş d recţ a 
Vîtul se îteţea Era zbîrl t dea b elea ş gruţuros
de aprop erea zăpez , ajuse d  ou î stada are ş
săr î  cul trava de pe a căru platforă u of ţer,
care parcă u vedea, răspudea salutur lor soldaţ lor
oj c care treceau pe trotuar ş pe a căror faţă fr gul îş
zugrăv se urele ; ea te îdea să te gîdeşt , î această
urbe pe care saltul brusc al toae î acest îceput de
ară parcă o tîrîse cu ult a spre ord, la faţa rueă
' pe care Breughel o pr ă ţăra lor să vesel , chefl şî
îgheţaţ 
uoca î hotelul ude avea îtîl re cu Sa tLoup
ş cu pr ete să ş ude sărbător le care îcepeau atră
geau ultă lue d  vec ătate ş ulţ stră  , î t p
ce străbătea dea dreptul curtea spre care se
desch deau  şte bucătăr îvăpă ate, ude se îvîrteau
 şte pu la fr gare, ude se fr geau  şte porc , ude
 şte hoar , îcă v , erau arucaţ î ceea ce
hotel erul uea ͣfocul veş c", era o aflueţă (deă
de vreo   „  $ )„   aşa cu
p ctau vech eşter flaaz ) de o sos ţ care se
aduau î grupur î curte, îtrebîr d pe patro sau pe
vreuul d  ajutoarele lu (care le d cau, de prefer ţă,
o locu ţă î oraş, cî d găseau că aveau o utră
destul de s ad coasă) dacă

93u
ar putea f serv ţ ş găzdu ţ , î t p ce u rîdaş tre 
cea ţ îd de gît o pasăre care se zbătea Iar sufrager a
cea are pe care a străbătuto î pr a z , îa te dea
ajuge la  ca îcăpere ude ă aştepta pr eteul
eu, îţ a tea de aseeea u praz c d  a (
îfăţ şat cu a v tatea vech lor t pur ş cu exagerarea
flaaz lor, dator tă uărulu are de peşt , de gă  ,
de cocoş sălbat c , de becaţe, de porube , aduş îpo
dob ţ ş fuegîd de cheler cu răsuflarea tă ată ce
luecau pe parchet ca să c rcule a repede ş  aşezau
pe esa cosolă ude erau decupaţ îdată, dar
ude Ͷ cu ulte ese erau pe sfîrş te cîd a sos t Ͷ
se îgrăădeau ut l, ca ş cu r s pa lor ş graba
celor ce aduceau corespudeau a degrabă decît
coez lor cl eţ lor, respectulu textulu sfît urat cu
scrupuloz tate î l tera sa, dar lustrat cu a v tate pr 
aăutele reale îpruutate v eţ locale ş gr j
estet ce ş rel g oase dea îfăţ şa och lor străluc rea
sărbător pr  belşugul de er de ş sîrgu ţa
serv tor lor Uul d  e stătea pe gîdur , e şcat, la
u capăt al săl , lîgă o etajeră ; vrîd săl îtrebe pe
acesta, care  se părea s gurul destul de cal î stare
să răspudă, î ce oda e se pregăt se asa oastră,
îa tîd pr tre reşour le apr se c ş colo ca' să
îp ed ce răc rea îcăr celor ce îtîrz au (ceea ce u
îp ed ca deloc ca î ͻcetrul sufrager e desertur le să
f e ţ ute de î  le uu ur aş, ueor spr j  te pe
ar p le ue raţe de cleştar după cu se părea, dar î
real tate de gheaţă, c zelată î f ecare z cu f erul roşu
de u bucătar sculptor îtru gust foarte flaad), 
a dus ţ tă, cu r scul dea f răsturat de ce lalţ , spre
acest serv tor î care a crezut că recuosc u persoaj
care f gurează, pr  trad ţ e, î aceste sub ecte sf te ş a
căru utră cîră, a vă ş prost coturată, a căru
expres e v sătoare, pres ţ d î parte  uea ue
prezeţe d v e pe care ce lalţ au bău to îcă, o
reproducea scrupulos urebu e să adaug că, fără îdo ală,
î vederea sărbător lor aprop ate, aceste f guraţ se
adăuga u supl et ceresc, recrutat î îtreg e
d tru persoal de heru v  ş seraf   U tîăr îger
uz c a, cu părul blod, care îcadra u ch p de
pa sprezece a , u cîta la

ͻ9
drept vorb d d   c u struet, dar v sa î faţa?
uu gog sau a ue grăez de farfur , î t p ce  ş 
te îger a puţ  cop lăroş zoreau pr  spaţ le peste
ăsură de ar ale sufrager e , bătîd aerul cu freaă
tul ecurat al şervetelor care coborau dea lugul tru
pur lor lor î foră de ar p de pr  t v , cu vîrfur Je
ascuţ te Fug d de aceste reg u prost def  te, îvălu te
c u o perdea de pal er , de ude slug le cereşt aveau
de departe aerul dea purcede d  ep reu,  a cro t
dru pîă î sala  că ude era asa lu Sa t Loup,
ş ude a găs t u d  pr ete să care c au totdea
ua cu el, ob l , cu excepţ a uu a sau a do oae
de rîd, dar î care ob l  ros seră îcă d  coleg u
 şte pr ete , ş cu care se îpr ete seră de buă vo e,,
doved d astfel că u erau, î pr c p u, potr v c bur 
ghez lor, f e ch ar republ ca , cu cod ţ a să a bă î î
curate ş să se ducă la b ser că Îcă îtî a oară, îa te
dea e aşeza la asă, l a dus pe Sa tLoup îtru
colţ al sufrager e , ş a spus de faţă cu toţ ce lalţ ,
dar care u e auzeau :
$ Robert, oetul ş locul sît rău alese ca să ţ
vorbesc, dar u va dura decît o cl pă U t ereu să te
îtreb la cazară : fotograf a de pe asa du tale
u
e cuva a doae de Guerates ?
$ Ba da, e ătuşa ea ,
$ Ia te u tă, îtradevăr, sît ebu, altădată
şt a,
dar u ă gîd se  c odată ; pr ete du tale tre
bu e săş f p erdut răbdarea, să vorb  repede, se
u tă
la o , sau atuc răîe pe altădată ;  are, de alt 
ter ,  c o portaţă
$ Ba da, dă  druul, sît a c toca ca să e aş
tepte
$ N c decu, ţ  să f u pol t cos ; sît atît de dră
guţ ; şt , de altfel, că u ţ  î ch p deoseb t la e 
Ͷ O cuoşt , aşadar pe această de treabă Or ae ?
Această ͣde treabă Or ae", cu ar f spus
această
ͣbuă Or ae", u vo a să spuă că Sa tLoup o co
s dera pe doaa de Guerates ca pe o fee e îdeo 
seb de buă î acest caz, buă, exceletă, de treabă,
sît  şte s ple subl  er ale prouelu ͣaceasta", de
seîd pe c eva pe care aîdo o cuosc ş despre

95
care u prea şt ce să spu î prezeţa cu va care u ţ
t?ste prea t  ͣBuă" slujeşte ca aper t v ş ţ îgă
du e să aştepţ u oet pîă ce a găs t ; ͣO vez ade
sea ?" sau ͣNa a văzuto de u şt u cîte lu ", sau
ͣO văd arţ ", sau ͣNu cred să f e prea tîără"
$ Nu poţ săţ spu cît ă auză că e toca foto
graf a e , căc locu  acu î casa e ş a aflat des
pre ea  şte lucrur ea poe te (aş f fost foarte st 
gher t să spu care aue lucrur ) care ă
teresează
ult, d tru puct de vedere l terar, îţeleg , cu

ă expr , d tru puct de vedere balzac a, duea
ta care eşt u o atît de tel get, îţeleg
aseeea
lucrur , dar să sprăv  repede, ce o să gîdească pr e
te du tale despre educaţ a ea !
$ Dar u se gîdesc la   c ; le a spus că eşt
subl  ş sît cu ult a| t  daţ decît dueata
$ Eşt prea drăguţ uoca asta : doaa de Guer 
xates habar are că te cuosc, u aşa ?
$ Nu şt u   c ;  a a văzuto d  vara tre
cută, de vree ce a a fost î per s e de cîd s a
îtors
´Ͷ Vreau toca săţ spu că a fost îcred ţat că
ă crede d ot dea b elea
$ Nu cred aşa ceva ; Or ae u e u vultur, dar
ͻor cu, u e stup dă,
$ Şt b e că u ţ  îdeobşte să trîb ţez buele
ͻset ete pe care  le porţ , căc a aor
propr u
De aceea regret că a spus lucrur plăcute despre
 e
pr ete lor du tale (cărora e vo alătura peste
două
ͻsecude) Dar cîd e vorba de doaa de
Guer'ales,
u ar v face are plăcere dacă a putea spue, ch ar cu
oarecare exagerare, ce crez despre  e
$ Cu foarte are plăcere, daqă u cer ' decît
atît,
u e prea greu, dar ce portaţă are ce poate gîd
de
dueata ? Presupu că  c uţ pasă ; î or ce caz,
dacă asta e tot, vo putea vorb despre acest sub ect
de
faţă cu toţ sau cîd vo f s gur , căc ă te ca u
cuva să oboseşt stîd î p c oare ş îtr u ch p atît
de cood, cîd ave de atîtea or ocaz a să f  s 
gur 


 '(

uoca această cood tate î dăduse curajul să


vorbesc lu Robert ; prezeţa celorlalţ era petru  e
u pretext care ă autor za să dau spuselor ele o u 
aţă scurtă ş coheretă, graţ e căre a putea să
ascud a lese  c ua cîd spuea pr eteulu
eu că u tase că e rudă cu ducesa ş ca să u las ră
gazul de a pue, î legătură cu ot vele ele de a
dor ca doaa de Guerates să şt e că sît pr ete cu
el, tel get etc, îtrebăr care  ar f tulburat cu atît
a ult cu cît u aş f fost î stare să  răspud
$ Robert, ă  ră că dueata, care eşt atît de
tel get, u ţ da seaa că u trebu e să d scuţ ce
face plăcere pr ete lor, c să le fac plăcerea, î ce ă
pr veşte, dacă  a cere or ce, ş ch ar aş ţ e ult să
fac asta, te îcred ţez că u ţ aş cere expl caţ  Merg
a departe decît  e dor ţa; u ţ  să o cuosc pe
doaa de Guerates ; dar, ca să te pu la
îcercare,
ar f trebu t să ţ spu că aş dor să c ez cu doaa de
Guerates, ş şt u că a f dat urare dor ţe ele
$ Nu ua că ţ aş f îpl  to, dar ţ o vo sa
t sface
$ Cîd ?
$ îdată ce vo ve la Par s, peste tre săptăî ,
poate
$ Vo vedea, de alt ter ea u se va îdo  Nu
pot săţ spu cît îţ ulţuesc
$ Dar a petru ce, e o   ca toată
$ Să u spu ua ca asta, e foarte ult, căc
acu î dau seaa cît î eşt de pr ete ; u tere
sează dacă lucrul pe care ţ Ͷ1 sol c t e portat sau u,
eplăcut sau u, dacă ţ  la el î real tate sa u vreau
ua să te pu la îcercare, spu că lve face ş astfel
î dovedeşt ce tel geţă ş ce  ă f ă a  U pros
tăac de pr ete ar f stat la d scuţ e
uoca ce făcuse, dar poate vo a să at g ao
rul propr u poate ş eu era s cer, căc  se părea că
s gura p atră de îcercare a er tulu era folosul de
care putea f c eva î legătură cu u cul lucru ce
 se părea portat, dragostea ea Apo a
adăugat, f e d  dupl c tate, f e d tr u surplus autet c
de du oŞ e produs de recuoşt ţă, de teres ş de tot
ce atu

97

' Ͷ Guerates 
ra reproduce d  îsăş trăsătur le doae de
Guerates î epotul e , Robert :
$urebu e să erge îtru îtîp area celorlalţ
ş u ţ a cerut decît uul d  cele două lucrur , cel
a puţ  portat, celălalt e ş a portat
petru
 e, dar ă te că  la refuza : tear supăra
dacă
ea tutu ?
$Cu să ă supăr, uţ da seaa ! )  *
  !   „ !
$Cu săţ ulţuesc îţ ulţuesc După ce
ve î îceput ! î face aşa de are plăcere, îcît, dacă
vre , poţ să u fac   c î ce pr veşte doaa de Guer 
ates, tutu rea î ajuge
$Le vo face pe aîdouă
$Ah ! Robert ! Ascultă ă, a a spus lu Sa
tLoup î t pul c e Ͷ oh ! ce co că e această
coversaţ e pl ă de cuv te fără ş r ş , de alt ter ,
u şt u î ce scop Ͷ şt , doaa despre care ţ a vor
b t
$Da
$Şt de c e vreau să vorbesc
$Doar a vrea să ă cofuz cu u cret  d 
Vala s, cu u „„
$Na vrea să da fotograf a e ?
Avea de gîd săl rog să  o îpruute doar
Dar î cl pa cd să desch d gura, a îcercat o t  d 
tate, a găs t că rugă tea ea e d scretă ş , ca să
u dau pr lejul să o desluşească, a forulat o a
brutal, ş a a ş uf ato, ca ş cu ar f fost foarte
f rească
Ͷ Nu, ar trebu să cer a îtî îgădu ţa, î
răspuse el
Se îbujora îdată A îţeles că avea u gîd as
cus, că presupuea uul, că  slujea dragostea u
a pe juătate, sub rezerva uor au te pr c p o 
rale, ş la detestat
Era totuş eoţ oat văzîd î ce ăsură Sa t 
Loup se vădea altul cu  e, de cîd u a era s 
gur cu el, c î tovărăş a pr ete lor să  Aab l tatea sa
a are ar f lăsat d feret dacă aş f crezut că
era vo tă ; dar o s ţea volutară ş alcătu tă
ua
U
d  ceea ce trebu a să spuă despre  e cîd era
abset ş pe care o trecea sub tăcere cîd era
s gur cu el î d scuţ le oastre ître patru och ,
f reşte că bău a plăcerea dea sta de vorbă cu  e,
dar această plăcere răea aproape totdeaua
eexpr ată Acu pîdea cu colţul och ulu aceleaş
cuv te ale ele pe care le gusta de ob ce fără să le
subl  eze, ca săş dea seaă dacă produceau asupra
pr ete lor lu efectul pe carel aşteptase ş care trebu a
să corespudă cu ceea ce le vest se Maa ue
debutate u ş opreşte a ult ateţ a asupra
repl celor f ce sale ş a at tud  publ culu  Dacă
rost se u cuvît de care, dacă a f fost ua o
do , ar f surîs doar, teîduse că ar f fost b e
îţeles, î spuea : ͣCu cu ?" ca să ă facă să
repet, ca să strească ateţ a, ş îtorcîduse îdată
spre ce lalţ ş făcîduse, fără să' vrea, pr v du cu u
hohot de rîs, atreorul rîsulu lor, î îfăţ şa îtî a
oară deea pe care o avea despre  e ş pe care,
des gur, leo expr ase adesea Astfel c t eu îsu
ă observa deodată d  afară, ca c eva careş c teşte
uele î z ar sau care se vede îtro ogl dă
îtrua d  aceste s er  s a îtî plat să vr eau
să stor sesc o poveste destul de hazl e despre doaa
Blada s, dar a opr t îdată, căc  a adus a te
că Sa tLoup o cuoştea ş vrîd să o spu a doua z
după sos rea ea, ă îtrerupse z cîdu : ͣM a a
povest to la Balbec" A fost dec surpr s văzîdul
pe Sa tLoup îdeîdu ă să cot u , îcred ţî 
duă că u cuoştea această poveste ş că lar auza
ult I~a spus : A u lapsus de eor e, dar a so
recuoşt î curîd ͣN c decu, îţ jur că fac o cofu 
z e Nu  a spuso  c odată Dă druul" Cît t p
ţ u povest rea, îş aţ t cu îfr gurare pr v r le îcî
tate, cîd asupră , cîd spre caaraz să  A îţeles
ua după ce a ter at î hohotele de rîs ale
tuturor că se gîd se că ea ar da caaraz lor să o dee
îaltă despre tel geţa ea ş toca de ace ea se
prefăcuse că u'o cuoaşte Aşa e pr ete a
I cea dea tre a seară, uul d  pr ete să , cu care 
avusese ocaz a să stau de vorbă cu cele d tî două
Pr lejur , d scută foarte ult cu  e ; l  auz t ăr

99
tur s du î şoaptă lu Sa tLoup plăcerea pe care o
pr leju a această d scuţ e De fapt, a stat de vorbă î
preuă aproape toată seara î faţa paharelor oastre de
 „ pe care u le golea, despărţ ţ , ocrot ţ de ce 
lalţ , de vălur le  uate ale ue a d  acele s pat
ître bărbaţ , care, dacă u au la tee ul lor vreo atrac 
ţ e f z că, sît s gurele cu adevărat  ster oase Astfel
î apăruse la Balbec acest set et de atură e g 
at că pe care Sa tLoup îl îcerca petru  e, care
u se cofuda cu teresul coversaţ lor oastre, stră 
 de or ce legătură ater ală, v z b l, tag b l ş a
căru prezeţă o s ţea totuş î s ea lu , ca u so
de flog st c, de gaz, îdeajus ca să vorbească de el su
rîzîd Poate era ceva îcă ş a surpr zător î aceas 
tă s pat e ce se îf r pase a c îtr o s gură seară, ca
o floare care sar f desch s î cîteva  ute î căldura
aceste  c îcăper  Nu a putut opr să ul îtreb
pe Robert, cu î vorbea de Balbec, dacă era îtrade
văr hotărît să se căsătorească cu do şoara d'Abresac
î declară că u ua că u era   c hotărît, dar că
u fusese  c odată vorba, că u o văzuse  c odată, că
u şt a c e era ea Dacă aş f tîl t î acest oet
vreu d  oae de lue care auţaseră această că
sător e, e  ar f auţato pe cea a do şoare d'A
bresac cu c eva care u era Sa t Loup ş cea a lu
Sa tLoup cu c eva care u era do şoara d'Abre
sac Iaş f u  t espus aducîdule a te de preves
t r le lor cotrare ş îcă atît de recete Petru ca acest
 c joc să poată cot ua ş îulţ şt r le false, acuu
lîd rîd pe rîd pe f ecare ue cel a are uăr
cu put ţă, atura a dat acestu so de jucător o eo 
r e cu atît a scurtă cu c t credul tatea lor e a are
Sa tLoup î vorb se de u alt caarad al său care
era ş el de faţă, cu care se îţelegea foarte b e, căc
erau î acest ed u s gur do part za a rev zu r L
procesulu Dreyfus
Ͷ Oh ! e u e ca Sa tLoup, este u săr t, î
spuse oul eu pr ete ; u e  c ăcar de buăcred  
ţ La îceput, spuea : ͣNave decît să aşteptă, aco
lo e u o pe carel cuosc b e, pl  de g găş e, de
buătate, geeralul de Bo sdeffre, se va putea, fără
şo

100
vă ală, accepta părerea sa" ; dar cîd a aflat că Bo sdef
fre proclaa v ovăţ a lu Dreyfus, geeralul u a
fu bu de   c ; cler cal sul, prejudecăţ le statulu 
ajor îl îp ed cau să judece s cer, deş  e u este
sau cel puţ  a fost îa tea zbuc r afacer Drey
fus, atît de cler cal ca pr eteul ostru Atuc e a spus
că, î or ce caz, se va cuoaşte adevărul, căc afacerea
va f pe î  le lu Sauss er, ar acesta, soldat republ ca
(pr eteul ostru face parte d tro fa l e ultraoar
h stă), era u o de broz, o coşt ţă eîduplecată
Dar cîd Sauss er a proclaat ev ovăţ a lu Esterhazy,
a găs t o expl caţ petru acest verd ct, defavorab le,
u lu Dreyfus, c geeralulu Sauss er uoca sp r tul
 l tar îl orbea pe Sauss er (ş băgaţ de seaă că ş el
este tot atît de  l tar st pe cît de cler cal, sau cel puţ 
era ca atare, căc u a şt u ce cred despre el) Fa 
l a lu este dezădăjdu tă văzîd că îpărtăşeşte asee
ea de 
Ͷ Vedeţ , a spus, îtorcîdu ă atît spre Sa t
Loup, ca s u a aerul că ă zolez, cît ş spre caa
radul său ş ca săl fac să a parte la coversaţ e, flu
eţa atr bu tă ed ulu este a cu seaă valab lă cîd
e vorba de ed ul telectual Eşt oul de tale ; sît
cu ult a puţ e de decît oae , astfel c t toţ
oae ue acele aş de sît la fel Cu ® dee are
  c ater al, oae care sît ua ater alete
î jurul oulu ue de u o od f că îtru   c
I acest oet, a fost îtrerupt de Sa t Loup,
căc uul d  t er  l tar toca ă sealase lu ,
spuîd : ͣDuroc, le t Duroc" Nu şt a ce vo a să spuă,
dar î dădea seaa că expres a feţe t  date era
a ult decît b evo toare
Sa tLoup u se ulţu cu această aprop ere îtr
u del r de bucur e pe care o îteţea fără îdo ală
aceea pe care o îcerca făcîduă să strălucesc î faţa
pr ete lor să , î repeta cu o are volub l tate buşo
îduă ca pe u cal care a ajus pr ul pe potou
:
Ͷ Şt , eşt oul cel a tel get pe carel cuosc
Se corectă ş adăugă : Îpreuă cu Elst r Nu te super ,
u aşa ? Iţ da seaa, scrupul Coparaţ e : îţ spu
aşa cu sar f spus lu Balzac : eşt cel a are ro 
rr r
$)$
ac er al veaculu , îpreuă cu Stedhal Exces de
scrupul, îţeleg , î fod eărg  tă ad raţ e Nu ? Nu
eşt de părere cîd e vorba de Stedhal ? adăugă el
cu o îcredere a vă î judecata ea, care se traducea
pr tro îcîtătoare îtrebare surîzătoare, aproape
cop lărească, a och lor să verz  Ah ! b e, î dau
seaa că eşt de părerea ea, Bloch ul poate sufer pe
Stedhal, ceea ce găsesc că e d ot d  parte  
„ este or cu, ceva eor ! Sît ulţu t că
îpărtăşeşt părerea Ceţ place a ult î acest
roa, răspude, î porucea el cu o petuoz tate
t erească Iar forţa lu f z că, ae ţătoare, dădea
îtrebăr sale o îfăţ şare aproape îspă îtătoare
ͣMosca, Fabr ce ?" Răspudea sf os că Mosca avea ceva
d  doul Norpo s După care ură u hohot de rîs al
tărulu S egfr ed Ͷ Sa tLoup Nu apucase b e să
adaug : ͣDar Mosca e cu ult a tel get, a puţ 
pedat", cîd la auz t pe Robert str gîd ͣbravo" ş
bătîd, efect v, d  pale, rîzîd cît peac să se îece, ş
exclaîd : ͣFoarte just ! M uat ! Eşt ea poe t"
Cîd vorbea, pîă ş aprobarea celorlalţ se părea
de pr sos lu Sa tLoup, care pret dea tăcere După
cu u şef de orchestră îş îtrerupe uz caţ lov d
d  arcuş petru că c eva a făcut zgoot, ş l ustră
pe tulburător
Ͷ G bergue, spuse el, trebu e să tac cîd se vorbeş
te Ve spue a tîrz u ce a de spus Cot uă, î
spuse el
A răsuflat, căc ă teuse că ar pue să re
îcep
ͣCu o dee, a urat, este ceva ce u poate part 
c pa la teresele oeeşt ş u sar putea bucura de
avatajele lor, oae ue de u sît flueţaţ de
teres"
$ Ce părere aveţ , parcă ţ îch de gura, cop , ex
claă Ͷ după ce sfîrş se de a vorb Ͷ Sa tLoup
care ă urăr se cu pr v rea cu aceeaş îgr jorată sol
c tud e ca ş cu aş f ublat pe o şîră ît să Ce
vo a să spu , G bergue ?
$ Spuea că doul î a tea ult de a
orul Duroc M se părea căl aud
1C2
Ͷ Ş eu a gîd t adesea, răspuse Sa tLoup,
seaăă ult, dar ve vedea că ăsta are  de lucrur
care l psesc lu Duroc
După cu u frate al acestu pr ete al lu Sa t 
Loup, elev la Schola Catoru, u gîdea, cîd era vor 
ba de or ce bucată ouă uz cală, la fel ca tatăl său,
ca aa lu , ca ver lu , ca aproape toţ caaraz lu
de club, c toca ca toţ ce lalţ elev a Schole , tot
astfel acest subof ţer ob l (despre care Bloch îş făcu
o dee extraord ară cîd a vorb t de el, petru că,
f d  şcat, aflîd că este d  aceeaş tagă cu el, ş l
îch pu a totuş , d  pr c a or g  sale ar stocrat ce
ş a educaţ e rel g oase ş  l tare, cu u se poate a
deoseb t, îpodob t cu acelaş farec ca u băşt aş de
pe  şte eleagur depărtate) avea o ͣetal tate", cu
îcepea să se spuă, aseăătoare acele a a tuturor drey
fusarz lor îdeobşte ş a lu Bloch îdeoseb , ş asupra
căre a trad ţ le fa l e ş teresele car ere sale u pu
teau avea  c u so de efect Astfel, u văr al lu Sa t
Loup se căsător se cu o tîără pr c pesă d  răsăr t ca 
re, spuese, scr a versur tot atît de fruoase ca acelea
ale lu V ctor Hugo sau ale lu Alfred de V gy ş că re a,
totuş , se presupuea alt sp r t decît c el ce se putea
cocepe, sp r tul ue pr c pese or etale îch să îtr
u palat d  O  £      Scr tor lor care
avură pr v leg ul dea sta de vorbă cu ea le fu re zervată
decepţ a sau a degrabă bucur a dea auz o
coversaţ e care u dăde a deea ue Şeherezade, c a
ue făptur ge ale de so ul lu Alfred de V gy sau
V ctor Hugo
î place a cu seaă să stau de Vorbă cu acest
tîăr, ca ş de alt ter cu ce lalţ pr ete a lu Robert, ş
ch ar cu Robert, despre cazară, despre of ţer d  gar 
zoaă, despre arată îdeobşte Graţ e aceste scăr foarte
ăr te la care vede lucrur le, or cît de ărute ar f ele
î  jlocul cărora îcă, stă de vorbă, e duce
' v aţa oastră reală, graţ e acelor ăr r pe care ele le
îcearcă ş d  pr c a cărora restul abset al lu u
poate lupta cu ele ş dobîdeşte, alătur , cos steţa
wu v s, îcepuse să ă teresez de d fer tele per
soal tăţ ale cazăr , de of ţer pe care  zărea î

$)
curte cîd ă ducea săl văd pe Sa Loup sau dacă
ă trezea cîd reg etul trecea pe sub ferestrele
ele Aş f vrat să a aăute asupra coadatu 
lu pe care Sa t Loup îl ad ra atît de ult ş asu pra
cursulu de stor e  l tară, care  ar f îcîtat ͣch ar
d  puct de vedere estet c" Şt a că u au t
verbal s al lu Robert era ca adesea oarecu gău 
os, dar alteor îsea as  larea uor de ad e
pe care era foarte capab l să le îţeleagă D  eoro 
c re, d  puct de vedere al arate , Rob ert era preo
cupat î acest oet a ales de afacerea Dreyfus,
de care vorbea puţ , căc era s gurul dreyfusard de
la asa Iu ; ce lalţ erau foarte potr v c rev zu r ,
cu excepţ a vec ulu eu de asă, oul eu pr ete,
ale căru părer păreau de stul de şovă toare Ad ra 
tor cov s al coleelulu care trecea drept of ţer re
arcab l ş care veştej se ag taţ a îpotr va arate î
d fer te ord e de z carel făcuseră să treacă drept at 
dreyfusard, vec ul eu aflase că şeful său scăpase cî
teva af raţ care făcuseră să se creadă că avea îdo
el asupra  v ovăţ e lu Dreyfus ş cot ua să l st eze
pe P cquart I or ce caz, î ce pr veşte acest d  ură
puct, zvoul că acest coloel ar f dreyfus st u era
îtee at, ca toate zvour le v te de u se şt e de ude
care se scă î jurul or căre afacer ar  Căc , peste
puţ , acest coloel f d îsărc at să a u  terogator u
fostulu şef al B roulu de foraţ ,  trată cu o
brutal tate ş u d spreţ fără seaă Or cu ar f
fost ş deş u ş ar f îgădu t să a foraţ dea
dreptul de ]a coloel, vec ul eu î făcuse lu Sa t
Loup pol teţea de e  spue Ͷ cu toul pe care o
doaă catol că vesteşte ue doae evre ce că pre
otul e veştejeşte asacrele evre lor î Rus a ş ad ră
geeroz tatea uor srael ţ Ͷ că coloelul u era
adversarul faat c, ărg  t pe care ş l îch pu se al
dreyfus sulu Ͷ cel puţ  al uu au t dreyfus s
Ͷ Nu ă  ră, spuse Sa tLoup, căc este u o
tel get Dar totuş , prejudecă ţ le de aştere ş a
ales cler cal sul îl orbesc Ah ! î spuse el, a orul
Duroc, profesorul de stor e  l tară despre care ţ a
vorb t, ată u o care pare se că erge pîă î
oe

$)*
zul de lor oastre Cotrar ul  ar f  rat de alt 
ter , u ua petru că are o tel geţă subl ă,
dar e rad calsoc al st ş fracaso
At t d  pol teţe petru pr ete să cărora profes 
u le de cred ţă dreyfusarde ale lu Sa tLoup le erau
eplăcute, cît ş petru că restul ă teresa a ult,,
a îtrebat pe vec ul eu dacă este adevărat că a 
orul făcea d  stor a  l tară o deostraţ e de o a'
utet că fruuseţe estet că ͣE î totul adevărat"
Ͷ Dar ce îţeleg pr  aste ?
$ De p ldă, tot ce presupue că c t ţ î povest
r le uu arator  l tar, faptele cele a ărute, î 
tîplăr le cele a eîseate, u sît decît seele
ue de pe care trebu e să o despr z ş care acoperă
adesea altele, ca îtru pal psest Astfel îcît aveţ
u asablu tot atît de telectual ca or care altă şt
ţă sau ca or care artă ş care sat sface  tea
$ Exeple, dacă u abuzez
$ E greu săţ desluşesc, îtrerupse Sa tLoup C
teşte, de p ldă, că cutare corp a îcercat îa te
de
a purcede a departe, uele corpulu , alcătu rea
lu ,
u sît l ps te de îţeles Dacă operaţ uea  a fost î
cercată îtî a oară, dacă vede v du se alt corp pe
tru aceeaş operaţ e, aceasta poate f seul că
cele
precedete au fost   c te sau foarte păgub te de u
 ta operaţ e, că u a sît î stare să o ducă la
bu
sfîrş t Or, trebu e să cercetez care era acest corp as
tăz   c t ; dacă erau trupe de asalt ţ ute î rezer
vă petru  şte asaltur puter ce, u cor p ou de
aî
proastă cal tate are puţ  sorţ să reuşească acolo u
de ele u au avut succes Ba a ult, dacă u este
vorba' de îceputul ue capa , ch ar acest corp ou
poate f alcătu t d  c urucur , ceea ce poate cost tu
asupra forţelor de care a d spue bel geratul, asu
pra aprop er oetulu î care ele vor f fer oare
acelora ale adversarulu ,  şte d caţ care vor da î
săş operaţ e pe care acest corp o va îcerca o se
f caţ e d fer tă, petru că, dacă u a este î stare săş
dreagă p erder le, îsăş succesele lu îl vor călăuz , ar t
et c, ua spre   c rea f ală De alt ter , u
ărul carpulu de arată care  este opus u este
aî
105
 
  
| 

 
 |
 |  care a    |
  
portate ale adversarulu , îsăş operaţ a îş poate sch 
ba caracterul căc , ch ar dacă ar trebu să se sfîrşească
pr  p erderea poz ţ e pe care o ţ ea trupa î defe 
s vă, faptul că a ţ uto cîtva t p poate f u are
succes, dacă a reuş t, cu forţe foarte  c , să d strugă
uele forţe foarte portate ale adversarulu  Poţ săţ
da seaa că dacă găseşt astfel de aăute de preţ î
aal za corpur lor agajate, stud ul poz ţ e îsăş , al dru
ur lor, al că lor ferate pe care le coadă, al aprov 
z oăr lor pe care le apără este de cea a are îse
ătate urebu e stud at ceea ce aş u îtreg cotextul
geograf c, adăugă el rîzîd (îtradevăr, fu atît de ul
ţu t de această expres e, îcît, î ură, or de cîte
or o îtrebu ţa, ch ar după a ulte lu , rîdea
totdea ua la fel) î t p ce uul d  bel geraţ
pregăteşte operaţ a, dacă c teşt că ua d  patrulele
sale a fost   c tă pr  îprejur  le poz ţ e de
cealălalt bel gerat, ua d  cocluz le pe care o poţ
trage este că cel d tî îcearcă sş dea seaa de
lucrăr le defe s ve pr  care cel deal do lea are de gîd
să zădăr cească atacul O acţ ue îdeoseb de o
v oleţă îtru puct poate îsea dor ţa de a l
cucer , dar ş dor ţa de a reţ e acolo pe adversar, de
a u răspude acolo ude a atacat, sau poate f
ua u s ulacru care să ascudă, pr  îtreţ erea
v oleţe , uele sch băr de trupe î acel loc (O
s ulare clas că î războa ele lu Napoleo) Pe de altă
parte, ca săţ da seaa de se f caţ a ue aevre,
de scopul e pr c pal ş , pr  urare, de ce fel de altele
va f îsoţ tă sau urată, e a folos tor să cosulţ
regulaetele  l tare ale ţăr decît ceea ce auţă
coadaetul ş care poate f e t să îşele pe
adversar, să ascudă o îfrî gere pos b lă uotdeaua
se poate presupue că aevra pe care a vrut să o
îcerce o arată e aceea pe care » prescr a
regulaetul î v goare î îprejură r le aseăă tore
Dacă de p ldă, regulaetul prescr e să îsoţeşt u atac
frotal cu uul de flac, dacă acest deal do lea atac f d
zădăr c t coadaetul pret de că  avea  c o
legătură cu cel d tî , ş u era decît o>

106
d vers ue, pesee că adevărul trebu e căutat î
regulaet ş u î spusele coadaetulu  Nu e
vorba ua de regulaetele f ecăre arate, c de
trad ţ le, de ob ce ur le, de doctr ele lor Nu trebu e
egl jat  c stud ul acţ u d ploat ce, totdeaua î
perpetuă s tar e de acţ ue sau de r eacţ ue î
fucţ e de acţ uea  l tară Ic dete, î apareţă
eîseate, prost îţelese la t pul lor, îţ vor expl ca
cu că a cul, b zu duse pe u ajutor de care
aceste c dete arată că a fost l ps t, a executat î
real tate decît o parte d  acţ uea sa strateg că
Astfel îcît dacă şt să c teşt stor a  l tară, ceea ce
îseaă o povest re î cîlc tă petru oul de rîd
este petru t e o îlă ţu re tot atît de log că
precu u tablou petru aa torul careş dă seaa
cu e îbrăcat persoajul, ce ţ e el î îă, cîtă
vree v z tatorul ulu t al uzeelor este aeţ t ş l
apucă durerea de cap d pr c a cule r lor pe car e u
le poate deslu ş  Dar după cu î u ele tablour u
e deajus să bag de seaă că perso ajul ţ e u
pot r, dar trebu e să şt petru ce p cto rul a pus î
î  u pot r, ce aue s bol zează a cesta, aceste
operaţ u  l tare, ch ar î afară de scopul lor ed at,
sît călcate de ob ce , î  tea geeralulu care
coduce capa a, pe bătăl le a vech care sît, dacă
vre , ca trecutul, ca b bl oteca, ca erud ţ a, ca et 
olog a, ca ar stocraţ a o lor bătăl  Bagă de seaă
că u vorbesc acu de de t tatea locală, cu să ă
expr , spaţ ală, a bătăl lor, care de aseeea ex stă
U cîp de luptă  a fost sau u va f de a lugul vea
cur lor decît cîpul ue s gure bătăl  A fost cîp
de luptă, toca petru că îtruea uele cod ţ î le
gătură cu s tuaţ a geograf că, cu îsăş defectele î ă 
sură să st gherească pe a c (de p ldă, u fluv u ca 
rel ta e î două), care face d  el u cîp bu de luptă
A fost, dec , ş va a f  Nu poţ face d  or ce oda e u a 
tel er de p c tură, u poţ face d  or ce loc u cîp de
luptă Ex stă locur predest ate Dar îcă o dată, u
vorbea de aşa ceva, c de t pul de bătăl e pe carel  ţ
de u so de t par strateg c, de past şă tact că, dacă vre :
bătăl a de la Ul, de la Lod , de la Le pz g, de la Caae
Nu şt u dacă vor a avea loc războa e,  c aue ître

107
care popoare ; dar dacă vor' avea loc,f s gur că va f
(ş cu buă şt ţă, d  partea coadaetulu ), u Ca 
ae, u Austerl tz, u Rosbach, u Waterloo, fără să
a vorb  de altele, de care u u se sf esc să vor
bească Mareşalul vo Schl effe ş geeralul de Fa 
ehause au pregăt t d a te, îpotr va Fraţe , o bă
tăl e de la Caae, ge Ha bal, cu f xarea adversa
rulu pe tot frotul ş îa tarea pe două ar p , a cu
seaă pe oea dreaptă î Belg a, î t p ce Berhard
preferă rîdu aîa obl că a lu Freder c cel Mare, a
degrabă Leuthe decît Caae Alţ îş expu a pu 
ţ  pe şleau părer le, dar îţ garatez, dragul eu, că
Beaucose l, acel coadat de escadro căru a tea
prezetat a z lele trecute ş care este u of ţer cu u
foarte are v tor, a toc t  cul său atac de la Pratze,
îl cuoaşte î toate aăutele, îl ţ e î rezervă ş da 
că cuva are ocaz a săl execute, u va greş lov tura
pe care eo va serv cît a aplă Bagă de seaă,
străpugerea cetrulu de la R vol se va repeta, dacă vor
a f războa e Nu e a per ată decît ×  Adaug
că eşt aproape codaat la atacur frotale, căc  e
u vrea să căde arăş î greşeala de la 1870, c toată lu
ea vrea ofes vă, ua ş ua ofes vă S gurul lucru
care ă tulbură este că u ua  şte  ţ îtîrz 
ate se opu aceste doctr e  uate, c ş uul d  ce
a t er dascăl a e care e u o de ge u, Ma 
g , ar dor să se facă loc, f reşte prov zor u, defes ve 
Eşt foarte îcurcat cîd trebu e să răspuz , cîd c 
tează ca p ldă Austerl tz ul, ude defes va u este de 
„prelud ul ataculu ş al v ctor e 
Aceste teor ale lu ; Sa t Loup î suflau ă 
dejdea că poate u ă îşela î v aţa pe care o ducea
la Doc eres, î ce pr veşte of ţer despre care auzea
vorb duse î t p ce beau v  de  „ care pro
ecta asupra lor răsfrîgerea lu îeîtătoare apl f cî
du î aceeaş ăsură î care, eîd era la Balbec, regele
ş reg a Ocea e ,  ca soc etate a celor patru cuoscă
tor î ale gur , tîărul jucător, cuatul lu Legrad ,
 sau părut eor ş acu erau  cşoraţ î och e ,
astfel îeît  se păreau ex steţ  Ceea ce plăcea
astăz poate u  va f d feret î e, aşa cu  se

!"
ît plase totdeaua pîă acu, f ţa care era îcă î
acest oet poate u era e tă ue d struger apro
p ate petru că pr  ceea ce  spuea cu pr v re la
arta războ ulu , Sa t Loup adăuga pas u îflăcărate
ş fugare pe care o îch a î aceste cîteva ser tuturor
lucrur lor î legătură cu v aţa  l tară, u tee telec
tual, de o atură peraetă, î ăsură să ă lege
destul de puter c ca să pot crede, fără să îcerc să ă
îşel, că lucrăr le pr ete lor e de la Doc eres vor
cot ua să ă tereseze ch ar după plecarea ea ş u
vo îtîrz a să ă reîtorc î  jlocul lor Ca să f u totuş
a s gur că această artă a războ ulu era îtr adevăr o
artă î îţelesul sp r tual al cuvîtulu :
$ Mă teresez espus, a z s lu Sa tLoup, dar
spue , ă îgr jorează u puct î dau seaa că
arta  l tară ar putea pas oa, dar î acest scop ar
trebu să u o cos der că se deosebeşte atît de ult
de
alte arte, că regula îvăţată u îseaă totul Î spu
că bătăl le se cop ază îtoca  Găsesc că este îtrade
văr estet c, precu spuea , să vez dedesubtul ue bă
tăl odere ua a veche, u pot să ţ spu cît de
ult î place această dee Dar atuc , ge ul coa
datulu u îseaă   c ? Nu apl că îtr adevăr decît
regul le ? Sau, îa şt ţă egală, ex stă ar geeral aşa
cu sît ar ch rurg , car e, (eleetele fur zate de
două stăr bolăv c oase f d acelaş d  puct de vede
re ater al), îş dau totuş seaa după u lucru de   c,
poate fapt al exper eţe lor, dar terpretat, că î cu
tare caz trebu e să facă a degrabă cutare lucru, î
cutare alt caz altul, că î cutare caz trebu e a degra
bă să opereze, ar î cutare să se abţ ă
$ ue cred Ve vedea că Napoleo u atacă atucî
cîd toate regul le îl îdeaă să atace, dar o d v aţ e
obscură 51 sfătu eşte să o facă De p ldă, cercetează
bătăl a de la Austerl tz sau, î 1806, strucţ le pe care
le dă lu Laes Dar ve vedea geeral care  tă î
ch p şcolăresc cutare aevră a lu Napoleo ş ajug
la u rezultat d aetral opus Găseşt zece p lde de
acest
so î războ ul d  1870 Dar ch ar cîd e vorba de a 
terpreta ce „ face adversarul, ceea ce face u
este
decît u s pto care poate îsea ulte lucrur
d fe
109
r te F ecare d  aceste lucrur are tot atîţ a sorţ de a f
cel autet c, dacă te ărg eşt la judecată ş la şt ţă,
după cu î uele cazur coplexe, toată şt ţa ed cală
a lu u ar ajuge să hotărăşt dacă tuoarea evă
zută este f broasă sau u, dacă operaţ a trebu e sau u să
f e făcută uoca ager ea, d v aţ a î geul doae de
uhebes (ă îţeleg ), sît hotărîtoare la arele gee al
ca ş la arele ch rurg Ca săţ dau o p ldă, ţ a spus
ce ar putea îsea o recuoaştere la îceputul ue
bătăl  Dar ea poate îsea zece alte lucrur , de p ldă
săl fac pe a c să creadă că ve ataca îtru puct,
c tă vree vre să atac î altul, să ît z o perdea carel
va îp ed ca să vadă pregăt r le operaţ e reale, săl s
leşt să aducă trupe, să le f xeze, să le ob l zeze î
tralt loc decît acolo ude ele sît ecesare, să ţ da
seaa de forţele de care d spue, săl p pă , săl s leşt
săş dezvălu e jocul Ueor îsuş faptul că agajez
trupe eore îtro operaţ e  e dovada că această
operaţ e este cea adevărată ; căc o poţ executa dea b ~
elea, deş u este decît u s ulacru, toca petru
ca acest s ulacru să a bă a ulţ sorţ dea îşela
Dacă aş avea t pul săţ povestesc, d  acest puct de
vedere, războa ele lu Napoleo, te îcred ţez că acele
s ple  şcăr clas ce pe care le stud e, ş pe care e
ve vedea executîdule î serv c ul î capa e, ua
de dragul pl băr , (u, şt u că eşt bolav, arta ă !)
e b e, îtru războ , cîd desluşeşt î dosul lor v o
leţa, judecata ş cercetăr le adîc te ale îaltulu co
adaet, eşt eoţ oat î faţa lor ca î faţa focur lor
s ple ale uu far, lu ă ater ală, dar eaaţ e a
sp r tulu , care scodeşte spaţ ul ca să sealeze vaselor
pr ejd a Poate greşesc vorb du ţ ua de l tera
tura de războ  După cu î real tate, cost tuţ a solu
lu , d recţ a vîtulu ş lu a arată de ce parte va cres
te u copac, cod ţ le î care se face o capa e, carae
ter st c le reg u î care aevrez , coadă îtrucîtva
ş ărg esc plaur le ître care u geeral are de ales
Astfel îeît poţ prevest ersul aratelor dea lugul
uţ lor, îtru s ste de vă , pe cutare cîp , aproa
pe paralel cu caracterul de eces tate ş de fruuseţe :
grad oasă a avalaşelor

to
$ î coteşt acura l bertatea coadatulu , d v
aţ a adversarulu care vrea să gh cească plaur le, pe
care  o acorda a ad eaur 
$ Cîtuş de puţ  ! îţ aduc a te de acea carte
de f lozof e pe care o c tea îpreuă la Balbec, bogă
ţ a lu pos b lulu î raport cu luea reală ? E b e !
acelaş lucru se petrece ş î arta  l tară îtro s tuaţ e
dată se vor pue patru plaur ître care
geeralul
a avut de ales, după cu o boală poate ura
d fer tele
evoluţ la care ed cul trebu e să se aştepte Ş acolo,
slăb c uea ş gradoarea oeească sît o cauze da
cert tud   Să presupue aşadar că ître aceste pa
tru plaur , uele raţ u îtîplătoare (cu ar f uele
ţ te accesor de at s, sau t pul care zoreşte, sau u
ărul  c ş proasta aprov z oare a efect velor sale) faa
pe geeral să prefere plaul îtî care e a puţ 
perfeet,
dar a căru executare e a puţ  cost s toare, a rap dă
ş avîd ca tere o reg ue a bogată petru hraa tru
pelor sale Por d cu acest d tî pla, pe care a cul,
la îceput es gur, îl va desluş , poate să u reuşească,
d  cauza p ed c lor prea ar , e toca ceea ce uesc
eprevăzutul scat d  eprevederea oeească dar
îl
poate părăs ş îcerca al do lea sau al tre lea sau al
patrulea pla Dar se prea poate de aseeea să f î
cercat pe cel d tî Ͷ ş toca a c se vădeşte ceea ce
uesc gradoarea oeească Ͷ ua ca u s ulacru,
ca săl f xeze pe a c, î aşa fel ca săl surpr dă acolo
ude u se credea atacat Astfel la Ul, Mac, care
aştepta pe a c la apus, fu îvălu t pe la  azăoapte,
ude se credea î s guraţă P lda ea u este de
alt ter
prea buă Ul este u t p a bu de luptă de îvălu re
pe care v torul îl va vedea repetîdu se, căc u
este
ua o p ldă clas că d  care se vor sp ra geeral , c
o foră îtrucîtva ecesară (ecesară pr tre altele,
pr 
faptul căţ oferă o var etate, pos b l tatea dea alege), ca
t p de cr stal zare Dar toate astea u duc la  c u
rezultat, f dcă aceste cadre sît totuş  tate Mă î
torc la cartea oastră de f lozof e, e ca pr c p le raţ o
ale sau ca leg le şt ţe , real tatea l se coforează cu
aprox aţ e, dar adu ţ a te de arele
ateat c a
Po care care u e s gur că ateat c le ar f r guros
111
«exacte Iar regulaetele îsele, despre care ţ a vorb t,
sît la ura urelor de o portaţă secudară ş de alt
 ter sît sch bate d  cîd î cîd Astfel, o cava
ler şt , lucră după    d  1895, des pre
care se poate spue că este per at, căc se îtee ază
pe uoctr a veche ş per ată care cos deră că lupta de
cavaler e are decît u efect oral pr  spa a pe
care şarja o produce asupra adversarulu  Or, dascăl
oştr ce a tel geţ , tot ce ave a bu î cavale
r e ş a cu seaă a orul de careţ vorbea, cos deră
d potr vă că dec s va va f obţ ută pr tro adevărată
îvălăşeală ude e vo lupta cu lacea ş cu spada
ş ude cel a teace va îv ge u ua oralete
ş dator tă pres e de groază, dar ater alete
Ͷ Sa tLoup are dreptate, pesee că v torul 
     va îreg stra această evoluţ e, spuse
vec ul eu
$ Aprobarea ta u ă supără, căc părer le tale
par
căl pres oează a ult decît ale ele pe pr eteul
eu, spuse rîzîd Sa tLoup, f1 e că această s pat e ce
´se îf r pa tre caaradul său ş  e îl pl ct sea îtru
cîtva, f e că găsea că se cuv e să o cosacre, costatîdo
astfel of c al Apo , poate a  cşorat, portaţa regula
etelor, care se od f că, este adevărat Dar pîă
atuc ,
ele coadă s tuaţ a  l tară, plaur le de capa e ş
de cocetrare Dacă ogl desc o falsă cocepţ e strate
g că, ele pot f pr c p ul  ţ al al îfrîger  Lucrur le
acestea sît îtrucîtva prea teh ce petru t e, î
spus?
ol La ura ure , să u u ţ că războa ele îsele grăbesc
î cel a îalt grad evoluţ a arte războ ulu  î cursul
ue capa , dacă e ceva a lugă, v ez pe uul d 
bel geraţ prof tîd de lecţ le pe care le dau succesul
ş greşel le adversarulu , perfecţ oîd etodele acestu a
care, l rîdul său, supral c tează Dar astea sît de do
e ul trecutulu  Dator tă ar lor progrese ale art le
r e , războa ele v toare, dacă vor a f îcă războa e,
vor f atît de scurte, îcît pacea va f îche ată îa te
dea te gîd să trag vreu îvăţăît d  ele
$ Nu f atît de suscept b l, a spus lu Sa tLoup,
răspuîîdu la ceea ce spusese îa tea acestor cuv te
uea ascultat cu destulă lăco e
Î12
´Ͷ Dacă ve b evo să uţ a sară uştarul ş 
ve îgădu , ură pr eteul lu Sa tLoup, vo adăuga
celor ce a spus că bătăl le se  tă ş se suprapu u
ua d  pr c a coadatulu  Se poate îtpla ca
o eroare a acestu a (de p ldă aprec erea sa
suf c etă a valor adversarulu ), săl facă să ceară
trupelor sale  şte sacr f c exagerate, sacr f c pe care
uele u tăţ le vor săvîrş cu o abega ţ e atît de
subl ă, îcît rolul lor va f astfel aseăător acelu a al
cutre alte u tăţ d  cutare altă bătăl e ş vor f c tate
î stor e ca  şte p lde care pot lua ua locul alte a :
ca să e ărg   la 1870, garda prusacă la Sa t 
Pr vat, t ral or alger e la Froeschv ller ş la
W ssebourg
Ͷ Ah ! care pot lua ua locul alte a, foarte adevărat !
M uat ! Eşt tel get, spuse Sa tLoup
Nu era d feret la aceste d  ură p lde, ca ort
de cîte or sub part cular  se îfăţ şa ceea ce este
geeral uotuş , toca ge ul coadatulu ă
teresa, aş f vrut să dau seaa î ce costa, cu ar
acţ oa coadatul ge al îtr o îprejurare dată, î
care cel l ps t de ge u ar putea rez sta adversarulu ,
ca să restab lească bătăl a copro să, ceea ce, potr v t
spuselor lu Sa tLoup, era foarte pos b l ş fusese
real zat de a ulte or de Napol eo Ca să   dau
seaa ce este valoarea  l tară, a îtrebat care
d tre geer al al e căr or ue l e cuoş tea avea
î  cel a îalt grad o f re de coadat, talet de
tact c a, cu r scul de a pl ct s pe o e pr ete ,
care de alt ter u lăsau să l se zugrăvească
pl ct seala pe faţă ş  răspudeau cu o eoste tă
buătate:
Mă s ţea despărţ t (u ua de area oapte
îgheţată care se Ît dea î depărtare ş î care auzea
d  cîd î cîd flu eratul uu tre care u reuşea
decît să e sporească plăcerea de a f a c , sau băta a
ue ore care d  fer c re era îcă îdepăr tată de
aceea la care aceşt t er trebu au săş re a săb le ş să
plece), dar ş de toate preocupăr le exter oare, cît pe a c ş
de1 a t rea doae de Guerates, dator tă buătăţ
lu Sa tLoup căre a aceea a pr ete lor să care se
adaugă î dădea parcă a ultă ces steţă ;
dator tă ş căldur aceste  c sufrager , gustulu
îcărur lor

*ͶGuer $$
raf ate care  se serveau, care pr leju au tot atîta plă*
cere ag aţ e cît ş lăco e ele ; ueor părt c ca
de atură d  ele care fuseseră sulse, agheasatarul
zgruţuros al sco c î care a stăru e cîteva p cătur
de apă sărată, sau curpeul oduros, v ţele îgălbe te
ale uu c erch e de strugur , le a îcojura îcă^
coest b lă, poet că ş îdepărtată ca u pe saj, făcîd
să ureze î cursul c e evocăr le ue s este sub o 
boltă de v ţă ş a ue pl băr pe are ; î alte ser ,
această part cular tate or g ală a felur lor era pusă î>
ev deţă de bucătar, care le îfăţ şa î cadrul lor f resc
ca o operă de artă ; ar u peşte f ert î zarzavat era
adus pe o farfur e lugu aţă de păît, pe care, despr 
zîduse î rel ef pe  şte grăez de erbur albăstr
frag b l dar îcă răsuc te petru că fusese arucat
v u î apa clocot tă, îcojurat de u cerc de sco c , de
a acule satel te, crab , creveţ ş  d , avea aeruj
de a apărea îtro cera că dea lu Berard Pal ssy
Ͷ Sît gelos, sît fur os, î spuse Sa tL©up, parte
rl^îd, parte ser os, făcîd aluz e la coversaţ le fără
sfîrş t, î şoaptă, pe care le îtreţ ea cu pr eteul
său Găseşt oare că e a tel get decît  e, ţ
a ul t l a el ca l a   e ? A tu c , u a e l o c
decît petru el ? Bărbaţ care ubesc peste ăsură o fe
e e, care tră esc î soc etatea uor bărbaţ cu succes la
fee îş îgădu e uele glue pe care alţ , care le ar
găs a puţ  ev ovate,  ar îdrăz să le facă
îdată ce coversaţ a deveea geerală, ev ta cu
toţ să a vorb  de Dreyfus, de teaă să ul su
pără pe Sa t Loup uotuş , peste o săptăîă, do
d  caaraz să făcură observaţ a cît era de c udat că,
deş tră a îtru ed u atît de  l tăros, era atît de
dreyfusard, aproape at  l tar st ͣIflueţa ed ulu
are portaţa care se atr bu e", a spus, e 
vrîd să trau î aăute F reşte, avea de gîd să ă
ărg esc la această observaţ e ş să u cot u cu
reflecţ le pe care le îfăţ şase cu cîteva z le a îa te
lu Sa tLoup Cu toate acestea, cu î spusese a
proape textual cel puţ  aceste cuv te, avea să ă
scuz petru ele, adăug d : ͣE toca ceea ce spuea
a z lele trecute" Dar u ţ use seaă de reversul
11
b evo toare ad raţ pe care Robert  o arăta  e
ş altor cîtorva Această ad raţ e se copleta cu o
as  lare atît de desăvîrş tă a Me lor lor, c t peste
patruzec ş opt de ore u ta că aceste de u erau ale
lu  î ce pr vea odesta ea teză, ca ş cu, ea ar f
sălăşlu t totdeaua î  tea lu ş eu aş f vîat doar
pe oş le sale, Sa tLoup crezu de cuv ţă să ureze
cu căldură bu sos t ş să ă aprobe :
Ͷ F reşte ! ed ul are  c o portaţă
Ş ură cu aceeaş cov gere ca ş cu sar f te
ut că laş îtrerupe sau u laş îţelege :
Ͷ Adevărata flueţă este aceea a ed ulu 
telectual ! Eşt oul de tale !
Se opr o cl pă cu surîsul cu va care a  stu t b e,
lăsă să cadă ooclul, aţ t duş pr v rea ca u sfre
del asupră :
~ uoţ ce ce îpărtăşesc aceeaş dee sît la fel,
î spuse el, cu u aer de sf dare Fără îdo ală, uş
a tea că spusese cu cîteva z le a îa te ceea
ceş a t se î sch b at t de b e
Nu sosea î f ecare seară la restauratul lu Sa t
Loup î aceleaş toae Dacă o a t re, o îh re sît
î stare să e părăsească, astfel îcît u e a dă
seaa de ele, ueor rev  ş ultă vree u e a
părăsesc î uele ser , cîd străbătea oraşul îdrep
tîduă spre restaurat, o regreta atît de ult pe
doaa de Guerates, îcît ab a a putea răsufla: s
ar f spus că o parte d  p eptul eu ar f fost
secţ oată de u aato st d bac , scoasă ş îlocu tă cu o
parte egală de sufer ţă eater ală, c u u ech valet
de ostal g e ş de dragoste Cusătura a fost î zadar
b e făcută, tră eşt destul de aevo e cîd regretul
ue f ţe sa subst tu t ăruta elor, are aerul că
acupă a ult loc decît ele, îl s ţ ereu, apo ce
ab gu tate să f s l t   (£„ o parte d  trupul
tău Dar parese că valoră a ult La cea a  că
ad ere, oftez d  pr c a apăsăr , dar ş d  pr c a
sfîrşelu Pr vea cerul Dacă era se , î spuea :
ͣPoate că e la ţară Ş pr veşte aceleaş stele", ş c e şt e
dacă, ajugîd la restaurat, Robert u  va spue : ͣO
veste buă, ă
115
tuşa ea  a scr s, ar vrea să te vadă, va ve a c " Nu
 aşterea ua pe f raet gîdul la doa a de
Guerates O boare a g gaşă care ad a, parcă
aducea vreu esaj d  partea  ca od  oară de de
G lberle, î laur le de grîu de la Mesegl se : oul u se
sch bă, c troduce î set etul pe carel atr bu e
ue f ţe ulte d  eleetele aro te pe care ' le
trezeşte, dar care sît stră e Apo ceva î o se ´
strădu eşte totdeaua să aducă aceste set ete deose
b te la a ult adevăr, ad că să e uească cu u se
t et a geeral, cou îtreg oe r , cu care 
d v z ş supărăr le pe care aceşt a  le pr c u esc sît
ua u pr lej de a e aprop a : supărarea ea se
îb a cu oarecare plăcere petru că şt a că e o părt 
c că d  dragostea u versală Fără îdo ală, pr  ceea
ce credea că recuosc d  tr steţ le pe care le îcerca
se î legătură cu G lberte, sau cîd aa u răîea
seara, la Cobray, î oda a ea, cît ş a t rea uor
pag  de Bergotte, î sufer ţa pe care o îcerca ş
de care doaa de Guerates, răceala, abseţa e , u
se legau desluş t aşa cu e legată cauza de efect î  tea
uu savat, u coch dea că doaa de Guer atesc
ar f această cauză Nu ex stă oare cutare durere f z că
d fuză care se ît de pr  îprăşt ere î reg u le
exter oare părţ bolave, dar pe care o părăseşte ca să
d spară dea b elea, dacă u pract c a at ge puctul
d  care purcede ? Ş totuş a îa te, ît derea eî
î dădea î och oştr aseeea caracter edesluş t ş
fatal, îcît ef d î stare de a o expl ca, dea o local za
ch ar, credea că e cu eput ţă de v decat î t p
ce ă îdrepta spre restaurat, î spuea : ,,Sît
patrusprezece z le de cîd a a văzuto pe doaa
de Guerates" patrusprezece z le,  se pă rea ceva
eor  e, care, cîd era vorba de doaa de
Guerates uăra cu  ute?)  N ua stelele
ş ad erea, dar ch ar d v z u le ar tet ce ale t pulu
luau î och e  şte proporţ dureroase ş poet ce
F ecare z era acu o creastă  şcătoare a ue co 
l e es gure : de o parte, s ţea că putea coborî
spre u tare, de al ta ă b c u a evo a de a o revedea
pe ducesă Era a aproape cîd de ua, cîd de alta,
116
egăs d u ech l bru stator c Îtr o z  a spus :
Poate va sos o scr soare d seară" ş , ve d la c ă,
a avut curajul de al îtreba pe Sa tLoup :
Ͷ Na pr  t, d  îtîplare, şt r de la Par s ?
ͶBa da, răspuse el, cu u aer orocăos, dar sît
proaste
Răsuflă, îţelegîd că ua el era îh t, ar şt 
r le pe care le pr  se erau de la aata lu  Dar  a
dat curîd seaa că ua d  urăr le lor va f îpreju
rarea că Robert va f ult t p îp ed cat să ă ducă
la ătuşa lu 
A aflat că ître el ş aata lu zbuc se o ceartă,
f e pr  corespodeţă, f e că ea ar f ve t îtro d  
eaţă săl vadă ître două treur  Ch ar certur le a
puţ  grave de pîă acu păreau îtotdeaua că sît
solub le Căc ea era prost d spusă, se ag ta, plîgea,
ͻd  ot ve tot atît de greu de îţeles ca u cop
care se îch d îtro oda e îtueco asă, u v  la c ă,
refuză or ce lăur re ş u fac decît să plîgă ş a tare
cîd, ea putîd răbda, le da cîteva pale Sa tLoup
sufer îgroz tor de pe ura aceste eîţeleger , dar aces
ta este ua u fel de a vorb prea s plu ş care fal
s f că dec deea pe care trebu e să eo face despre
această durere Cîd se poe s gur, eavîd altceva
a xbu de făcut decît să se gîdească la aata lu
care plecase cu respectul pe carel îcercase petru el
văzîdul atît de eerg c, el  ştea carel tulburase î
cele d tî ore luă sfîrş t î faţa reparab lulu , ş îce
tarea ue el  şt e u lucru atît de g gaş, îcît cearta
dobîd î och lu , odată stab l tă puţ  d  farecul
pe care lar f pr leju t o îpăcare Ceva a tîrz u, a
îceput să sufere d  pr c a ue durer , a uu acc det
secudar, al căror flux zvora, fără îcetare, ch ar d 
«1, la deea că poate ea s ar f îvo t să se îpace, că
ar f cu eput ţă ca ea să aştepte u cuvît d  par 
tea , că pîă atuc ca să se răzbue poate, ea ar face
î cutare seară, î cutare loc cutare lucru, ş ar f tre 
bu t doar să telegraf eze că soseşte petru ca acest
lucru să u se îtîple, că poate alţ prof tă de t  
pul pe care el îl roseşte, ş că peste cîteva z le va f
prea tîrz u ca să o regăsească, petru c va f ocupată

117
Nu şt a   c de toate aceste pos b l tăţ , aata lu tă 
cea, ceea ee sfîrş pr  a îebu durerea, astfel îcît
îcepu să se îtrebe dacă u cuva era ascusă la Do
e eres sau plecase î Id 
Sa spus că tăcerea este o forţă ; î cu totul alt î 
ţelee este ua d  cele a ter b le la d spoz ţ a celor
ce sît ub ţ  Ea sporeşte el  ştea celu ce aşteaptă
N  c u îdeaă atît la îpăcare cu o f ţă decît
ceea ce e desparte de ea, ş ce p ed că e a greu de
străbătut decît tăcerea ? Sa a spus de aseeea că
tăcerea este u ch  ş că î stare să îebuească
pe cel ce e s l t la ea î îch sor  Dar ce ch  Ͷ a
are decît acela de a tăcea Ͷ sl îdur d  partea ce
le pe care o ubeşt ! Robert îş spuea : ͣCe o f făcîd
ea, de tace ? Fără îdo ală, ă îşală cu alţ " Ma spu
ea : ͣCea făcut de tace astfel ? Poate ă urăşte, pe
vec " Ş se îv u a uăcerea îl îebuea astfel cu ade
vărat, d  pr c a geloz e ş a reuşcăr lor Ma cupl tă
de alt ter decît aceea a îch sor lor, această tăcere
era ea îsăş o îch soare U ţarc eater al, fără î
do ală, dar de epătrus, această fel e terpusă de at
osferă goală, dar pe care razele v zuale ale celu pă
răs t u le pot străbate Ex stă oare vreo lu ă a
îgroz toare decît tăcerea care u e arată o
abseţă, c o  e, ş f ecare dedîduse alte trădăr ?
Ueor Robert credea că această tăcere avea să
îceteze ua decît, că scr soare aşteptată va sos  O
vedea, ea sosea, el pîdea f ecare zgoot, se a potolea,
urura : ͣScr soarea ! Scr soarea !" După ce pres ţ se
astfel o oază ag ară de du oş e, se poeea
tropă d î deşertul real al tăcer fără sfîrş t
îdura d a te fără să u te vreua, toate durer le
ue despărţ r pe care î alte oete credea că
o va putea ev ta, ca ce ceş rîdu esc toate afacer le î
vederea ue expatr er care u va avea loc, ş a căror
 te, care u a şt e ude va trebu să se s tueze
î e, se frăîtă oeta, despr să de e , ca acea
 ă pe care o sulg uu bolav ş care cot uă să
bată, despărţ tă de restul trupulu  î or ce caz, această
ădejde că aata lu se va îtoarce î dădea curajul
dea stăru î despărţ re, după cu cred ţa că te
ve
118
putea îtoarce v u d  luptă îţ îgădu e să îfruţ oar 
tea Cu d tre toate platele oeeşt ob şu ţa este
aceea care are a puţ ă evo e de u sol hră tor ca
să tră ască ş se veşte cea d tî pe stîca î apareţă
cea a stearpă, poate pract cîd a îtî s ularea
ue despărţ r , ar f sfîrş t să se ob şu ască s cer cu ea
Dar es guraţa îtreţ ea î el o stare care, legată de
a t rea aceste fee , seăa cu dragostea Se s lea
totuş să u scr e, gîd d poate că era a puţ  cu
pl t ch ul dea tră fără aata lu decît cu ea î au
 te cod ţ , sau că, după ch pul î care se despărţ seră,
ͻera ecesar să  aştepte scuzele petru ca ea să
păstreze ceea ce credea că avea petru el, dacă u
dragostea, ´cel puţ  st a ş respectul Se ulţuea să se
ducă la telefoul care toca se stalase la Doc eres ş să
ceară şt r sau să dea strucţ u ue caer ste pe care o
agajase la pr etea lu  Aceste cou caţ erau de alt 
ter copl cate ş  luau ult t p, căc urîd pă 
rer le l terare ale pr ete lor e î legătură cu urîţe a
cap tale , ͻ dar avîd a ales î vedere a alele e ,
cî  , a uţa, caar ş papagalul, ale căror ţ pete co
t u propr etarul e de la Par s îcetase de a le a
tolera, aata lu Robert toca îch ase o  că pro
pr etate î îprejur  le Versa llesulu  Iar el, la Do 
c eres, u dorea ăcar o cl pă oaptea Itru rîd,
răpus de oboseală, aţ p puţ  la  e Dar deodată î
cepu să vorbească, vo a să o a la fugă, să îp ed ce ceva,
spuea : ͣAud  a să a să" Se trez  î spuse
că toca v sase că era la ţară, la pluto erulajor, ca'
re îcercase săl îdepărteze d tro au tă parte a ca
se  Sa tLoup gh c se că pluto erul ajor găzdu a pe
u locoteet foarte bogat ş foarte v c os care o dorea
ult pe pr etea sa Ş deodată auz se pe eaşteptate,
´desluş t î v sul său, str gătele ter tete ş regulate
pe care aata lu ob şu a să le scoată î oetele
de voluptate Vruse săl s lească pe pluto erul ajor
săl ducă î oda e, ude acesta îl îp ed ca să ajugă,
cu u aer j g t de atîta d screţ e, îeît Robert spu 
ea că ul va putea u ta  c odată
Ͷ V sul eu e d ot, adăugă el îcă gîfî d

119
Dar  a dat scaa că î ora urătoare fu de a
ulte ov pe puctul dea telefoa aate sale ca so
roage să se îpace cu el uata stalase de curîd tele
foul la o acasă, dar u şt u dacă această îprejurare
lar f sluj t îtrucîtva pe Sa tLoup De alt ter
u  s e păr ea pr ea cu v  c os s ă dau p ă r  ţ l or
e ,, ba ch ar ua uu aparat stalat î casa lor, a
cest rol de  jloc tor ître Sa tLoup ş aata lu , or 
cît de ob le ş de d st se ar f fost set etele e 
Coşarul lu Sa tLoup se r s p oarecu d   tea
lu  Ve să ă vadă cu pr v rea d strată ş f xă  răs
t pul acestor z le cupl te" care, urîd ua alte a,
au deseat petru  e curba  u ată a vreue
rape făur te d  greu de pe care Robert se îtreba ce
hotărîre avea să a pr etea lu 
î sfîrş t, ea II îtrebă dacă el sar îvo să o erte,
îdată ce îţelese că despărţ rea era ev tată, îş dădu
seaa de toate eajusur le ue îpăcăr  Suferea de
alt ter a puţ  ş aproape că acceptase o durere a
căre uşcătură poate avea să o îcerce arăş peste cî
teva lu , dacă legătura | ar f reîceput Nu şovă ult
t p Poate u şovă toca petru că ea, î sfîrş t, s 
gur căş va putea redobîd aata, că va putea, dec
că o va face Dar ea îl ruga, toca ca săş regăsească
l  ştea, să u v ă la Par s de îtî auar e Or, el 
avea curajul să se ducă la Par s fără să o vadă Pe de
altă parte ea cos ţ se să călătorească cu el, îsă ar
f trebu t u coced u pe care căp taul de Borod o u
se îvo a să l acorde
$ Mă st ghereşte d  pr c a v z te la ătuşa ea,
care e astfel aîată Mă vo îtoarce probab l la Par s
de Paşt 
$ Atuc u e vo putea duce la doaa de Guer
ates, căc vo f Ia Balbec Dar u face absolut   c
$ La Balbec ? Dar ab a a fost acolo î august
$ Da, dar aul acesta trebu e să ă duc a devree,
d  pr c a săătăţ ele
Se teea ca, după cele ce spusese despre ea, să u
a o părere proastă de aata lu  ͣE v oletă, toca
petru că e prea s ceră, prea d tro bucată î set 
etele e  Dar e o f ţă subl ă Nu ţ poţ îch pu
120
ce g găş e poet că are Se duce să petreacă î f ecare
a z ua orţ lor la Bruges Nu  aşa că e «b e» ? Dacă
a să o cuoşt vreodată, ve vedea, are o gradoare"
Cu era pătrus de u au t l baj ce se vcrbea î
jurul aceste fee î cercur le l terare : ͣAre ceva s 
deral, ba ch ar ceva vat c, îţeleg ce vreau s spu,
poetul care era aproape u profet"
A căutat î t pul c e u pretext care să îgă
du e lu Sa tLoup să o roage pe ătuşa lu să ă pr 
ească fără să aştepte ca el să v ă la Pas Or, acest
pretext î fu pr leju t de dor ţa de a revedea tablour le
Iu Elst r, arele p ctor pe care Sa t Loup ş cu  e
îl cuoscuse la Balbec Pretext care cupr dea de alt 
fel ş oarecare adevăr căc , dacă î v z tele pe care le
făcuse lu E st r, pret sese p ctur sale s ă călău
zească spre îţelegerea ş spre dragostea uor lucrur a
bue decît ea, u dezgheţ adevărat, o autet că p aţă de
prov c e,  şte fee v pe plajă (cel puţ  aş f co
adat portretul real tăţ lor pe care u şt use să le
adîcesc, ca o cărare cu ruje albe, u ca să coserve,
c ca să descopere fruuseţea for), acu d potr vă,
toca or g al tatea, seducţ uea acestor p ctur î stîr
eau dor ţa ş ţ ea a cu seaă să văd alte
tablour de Elst r
M se părea că tablour le lu cele a eîseate
erau altceva decît capodoperele p ctor lor ch ar a ar 
Opera lu era ca u regat îch s, cu gra ţele de etre 
cut, cu substaţa fără pereche Colecţ oîd cu lăco e
rarele rev ste care publ caseră stud despre el aflase
d  ele că ua de curîd îcepuse să p cteze pe saje
ş atur oarte, dar că îcepuse cu tablour  tolog ce
(văzuse fotograf a a două d  ele î atel erul său), apo
fusese ult t p pres oat de arta japoeză
Uele d  operele cele a caracter st ce ale d fer 
telor sale a ere se aflau î prov c e Cutare casă d 
Adelys, ude se afla uul d  pe sajele sale cele a
fruoase,  se părea tot atît de preţ oasă, î stîr 
 ea o d or  ţ ă t o t a tî t d e v e d e  a căl ă t or , ca u 
sat de Iî g Chartres î a căru p atră de oară e îcas
trat u glor os v tral u ; spre posesorul aceste capodo
pere, 
acest  
 # ca  |$   |

121
case sale grosolae, pe strada are, puea îtrebăr
ue a d  acele ogl z ale lu care este u tablou de
Elst r ş care poate căl cupărase cu cîteva  de frac ,
ă s ţea călăuz t de acea s pat e care ueşte pîă
ş   le, pîă ş caracterele celor ce gîdesc î acelaş
ch p ca o despre u sub ect cap tal Or, ua d  aceste
rev ste a tea că tre opere de seaă ale p ctorulu eu
preferat aparţ ea doae de Guerates De aceea
a putut strecura î t pul c e , î faţa pr ete lor
să , pe eaşteptate, dar s cer, î seara î care Sa t 
Loup î vest se călător a pr etee sale la Bruges :
$ Ascultă, î îgădu ? Cea d  ură coversaţ e
cu pr v re la doaa de care a vorb t Iţ a teşt de
Elst r, p ctorul pe care la cuoscut la Balbec ?
$ Vez b e, f reşte
$ îţ aduc a te că l ad ra foarte ult ?
´Ͷ Cu u se poate a b e, ş de scr soarea pe
care a tr  so
$ Iată uul d  ot vele, u d  cele a portate,
dar uu accesor u, petru care aş vrea să cuosc pa
u ta doaă, şt despre c e e vorba
$ Des gur, cîte ocolur 
$ Petru că are cel puţ  u tablou foarte fruos
de Elst r
$ Ia te u tă, u şt a
$ Elst r va f , fără îdo ală, la Balbec de Paşt , şt
căş petrece acu aproape tot t pul pe această
coastă
Aş f ţ ut ult să văd acest tablou îa tea plecăr ele
Nu şt u dacă eşt î tere destul de t  cu ătuşa
ta ; u cuva a putea, puîdu ă î ev deţă cu des
tulă d băc e î och e ca să u r efuz e, să o rog să
ă lase să văd tabloul fără t e, de vr ee ce u ve
f acolo ?
Ͷ S te îţeleş răspud de ea, au lucrul asupră

´Ͷ Robert, cît de ult ţ  la dueata
Ͷ´ Eşt drăguţ că ţ la  e, dar a f ş a drăguţ
dacă a tutu , după cu  a făgădu t ş îcepuseş
să ă tutu eşt 
Ͷ Nădăjdu esc că u pueţ la cale plecarea duea
voastră, î spuse uul d  pr ete lu Robert Şt ţ , dacă
Sa tLoup pleacă î per s e, aceasta u sch bă   c,
$++
sîte a c  Poate că va f a puţ  plăcut petru du
eavoastră, dar e vo da toată osteeala ca să
îcercă să vă face să u taţ l psa
îtradevăr, toca î oetul cîd se credea că
pr etea lu Robert se va duce s gură la Bruges, s a
aflat că acel căp ta de Borod o, care fusese pîă acu
de altă părere, acordase subof ţerulu Sa tLoup o lugă
per s e ca să se ducă la Bruges Iată ce se îtîplase :
pr c pele, foarte îdru de părul său bogat, era cl etul
cred c os al celu a are coafor d  oraş, care fusese
od  oară uce c la fostul coafor al lu Napoleo al IlI lea
Căp taul de Borod o era î ter e foarte bu cu
acest coafor căc 1, î c uda apucătur lor sale solee, era
s plu cu oae de rîd Dar coaforul la care pr c pele
avea o socoteală eplăt tă de cel puţ  c c a , pe care
flacoaele de ͣPortugal", de ͣApa Suvera lor ", f arele
de odulat, br cele, curelele o uflau a puţ  decît
şapour le, tusor le etc, dădea a ultă cos deraţ e
lu Sa tLoup care plătea peş , avea a ulte tră 
sur ş ca de călăr e Cuoscîd supărarea lu Sa tLoup
că u putea pleca cu etresa lu , î vorb cu căldură de
el pr c pelu ferecat cu u şervet alb î oetul î
care bărb erul î dăduse capul pe spate ş  ae ţa be
regata Povest rea acestor avetur galate ale uu tîăr
sulse căp taulu pr c pe u surîs de dulgeţă boa
part stă E puţ  probab l că se gîd la socoteala lu e
plăt tă, dar recoadarea coaforulu îl făcea să îcl e
atît spre bua cît ş spre proasta d spoz ţ e a uu duce
Avea îcă bărb a pl ă de săpu cîd per s a era făgă
du tă ş ea fu seată îcă î aceeaş seară Iar coaforul
care avea ob ce ul dea se lăuda ereu ş ş atr bu a,
toca ca să se poată lăuda, cu o capac tate dea  ţ
extraord ară, o flueţă pe deatregul ăscoc tă, de
data aceasta, cîd î făcu lu Sa tLoup u serv c u se
alat, u ua că u se lăudă cu el, dar, ca ş cu va 
tatea ar avea evo e să  tă ş cîd u este cazul să o
facă, cedează locul odest e , u vorb  c odată de
acest lucru lu Robert
î spuseră cu toţ că atît t p cît vo f la Doc eres
sau or cîd aş îtoarce a c , î l psa lu Robert, tră
sur le, ca , casele, orele lor de l bertate, î vor sta la
123
d spoz ţ e, ş  dădea seaa că aceşt t er îş pueau,
d  toată  a luxul, t ereţea, v goarea î slujba slă
b c u ele
Ͷ De alt ter , urară pr ete lu Sa tLoup, după
ce stăru seră să răî, de ce u vaţ îtoarce î f ecare
a, vedeţ doar că v aţa de a c vă, place ! Ba ch ar vă
teresaţ de tot ce se petrece la reg et, ca u fost
ostaş al său
Căc cot ua să rog, cu lăco e, să clas f ce pe
d fer ţ of ţer ale căror ue le cuoştea, după ad 
raţ a a are sau a  că pe care parcă o er tau,
după cu od  oară la coleg u puea pe caaraz e
să purceadă la fel cu actor Coed e Fraceze Dacă î
locul uu a d  geeral pe care auzea c taţ totdea
ua î frutea tuturor celorlalţ , u Gall ffet, sau u
Negr er, uul d  pr ete lu Sa tLoup spuea : ͣDar
Negr er este uul d  geeral ce a ed ocr ", ş ros
tea uele ou, tact ş savuros al lu Pau sau al lu
Gesl  de Bourgoge, îcerca aceeaş fer c tă u  re,
ca od  oară cîd uele epu zate ale lu uh ro sau
Febyre erau refulate de revelaţ a eaşteptată a uelu
euz tat al lu Aaury ͣE super or ch ar lu Negr er ?
Aue î ce pr v ţă, daţ  u exeplu ?" Vo a ca
pîă ş ître of ţer subalter a reg etulu să stăru
ască deoseb r adîc , ş ădăjdu a să despr d d  ra
ţ uea lor eseţa a ceea ce era super or tatea  l tară
Uul d tre ace a de care ar f teresat cel a ult
să aud vorb duse era pr c pele de Borod o, toca
petru că pe el îl observase de cele a ulte or  Dar
atît Sa tLeup, cît ş pr ete să , dacă recuoşteau î
el u of ţer de valoare care as gura escadroulu său o
ţ ută coparab lă, ul ubeau ca o Fără să vor
bească de el, f reşte, pe acelaş to ca despre u of ţer
prove ţ d  trupă ş fracaso , care u  frecve
tau pe ce lalţ ş aveau î coparaţ e cu e o îfăţ şare
cupl tă de pluto er ajor , parcă ul s tuau pe do
ul de Borod o, î  r îdul cel orlal ţ of ţer ob l ,
de car e, la dr ept vor b d, s e deos ebea ult pr 
at tud e ch ar faţă de Sa tLoup Aceşt a prof tîd de
îprejurarea că Robert era doar subof ţer ş astfel fa 
l a sa fluetă putea f fer c tă că era v tat la  şte

12
super or pe care alt ter ar f d spreţu t, u p er 
deau  c o ocaz e de al poft la asa lor cîd aveau ca
usaf r vreu persoaj de vază, capab l dea f de folos
uu tîăr pluto er Nua căp taul de Borod o avea
doar legătur de serv c u, de altfel d  cele a bue, cu
Robert Căc pr c pele, al căru bu c fusese făcut are
şal ş pr c peduce de îpărat, cel cu a căru fa l e se
îcuscr se apo pr  căsător e, apo al căru tată se îsu
rase cu o vară a lu Napoleo al IIIlea ş fusese de două
or   stru după Lov tura de stat, îş dădea seaa că, cu
toate acestea,u îsea are lucru î och lu Sa t
Loup ş î soc etatea Gueraţ lor, care la rîdul lor,
cu u îbrăţ şa acelaş puct de vedere cu e , u aveau
 c o trecere la el Bău a că, î och lu Sa t Loup,
u era Ͷ el, care se îrudea cu Hohezoller Ͷ u
ob l autet c, c epotul de f u al uu fer er, dar î
sch b îl cos dera pe Sa tLoup ca pe f ul uu a al căru
co tat fusese cof rat de îpărat Ͷ cărora l se
spuea, î foburgul Sa tGera , co tate refăcute Ͷ
ş sol c tase de la el o prefectură, apo cutare altă slujbă
î subord ea AS pr c pelu de Borod o,   stru de
stat, căru a te adresa cu ͣMose ore" ş care era e
potul suveraulu 
Poate a ult decît u epot Se spue că cea dtî
pr  c p es ă d e Bo r o d  o ar f a vu t u el e a a b l 
t ă ţ p e t r u N ap ol eo  I p e car e  l ur ă î   s ul a
Elba, ar cea dea doua petru Napoleo a III lea Iar
dacă pe ch pul flegat c al căp taulu u regăsea trăsă
tur le f reşt ale feţe , c cel puţ  a estatea stud ată a
ăşt lu Napoleo I, of ţerul avea a cu seaă î pr 
v rea elacol că ş blaj ă, î ustaţa pe oală ceva care
te îdea să te gîdeşt la Napoleo al III lea ; ş
îtru ch p atît de surpr zător, îcît cu sol c tase după
Seda să se îgădu e săl îsoţească pe îpărat, ş f d
refuzat de B sarc î faţa căru a fu dus, acesta r d cîd
d  îtîplare och asupra tîărulu care toca se pre
gătea să plece, fu zb t deodată de această aseăare ş ,
răzgîd duse, îl cheă îapo ş  dădu îcuv ţarea
pe care toca o refuzase ca ş celorlalţ 
Pr c pele de Borod o u vo a să facă avasur lu
Sa tLoup  c celorlalţ ebr a soc etăţ d  foburgul
125
Sa tGera  d  reg et (cîtă vree v ta deseor
do locoteeţ , oae de rîd, dar agreab l ), toca
petru că, pr v du pe toţ de la îălţ ea ăreţ e sale
per ale, făcea, ître aceşt fer or , deoseb rea că u
erau  şte fer or care şt au că sît ş cu care era î 
cîtat să îtreţ ă legătur , f d sub apareţele sale de
a estate, de o d spoz ţ e s plă ş jov ală, ar ce lalţ
 şte fer or care se credeau super or lu , lucru pe care
el ul "ad tea Cîtă vree toţ of ţer reg etulu îl
pr eau foarte b e pe Sa tLoup, pr c pele de Boro
d o, căru a î fusese recoadat de areşalul de X, se
ărg  să f e îdator tor cu el î serv c ul î care Sa t
Loup era de alt ter exeplar, dar ul pr  la el
acasă, cu excepţ a ue îprejurăr deoseb te cîd fu î
trucîtva s l t săl v te, ş cu ea se prezetă î t pul
/şeder ele, îl rugă să v ă cu  e Văzîdul î acea
seară pe Sa tLoup la asa căp taulu său, a putut
deoseb lese, ch ar ş î a erele ş î elegaţa f e 
căru a d tre e , d fereţa d tre cele două ar stocraţ :
vechea ob l e ş aceea a Iper ulu  urăgîduse d tro
castă ale căre cusurur , ch ar dacă le repud a cu toată
tel geţa, trecuseră î sîgele său, ş care îcetîd de
cel puţ  u veac dea a exerc ta vreo autor tate
reală, u a vede î aab l tatea ocr et toare c a
re face parte d  educaţ a pe car e o pr eşte, de 
cît u exerc ţ u, ca scr a sau călăr a, cult vat fără
vreu scop ser os, de plăcere, spre deoseb re de burghez
pe care această ob l e î d spreţu eşte îdeajus ca să
creadă că fa l ar tatea e î ăguleşte ş l psa e de jeă 
ar oora Sa tLoup lua, cu pr ete e, îa or căru
burghez care se prezeta ş al căru ue poate  c
ul auz se, ş stîd de vorbă cu el (fără să îceteze de a
ş îcruc şa ş descruc şa p c oarele, se apleca pe spate, îtr
o at tud e prea l beră, ţ îd p c orul cu îa) se adresa
spuîdu ͣdragul eu" Dar d potr vă, făcîd parte
d tro ob l e ale căre t tlur îş păstra se f caţ a
după cu erau îzestrate cu ajorate bogate ca răsplata
uor glor oase serv c , ş de îalte fucţ u î care
coaz ulţ oae ş î care trebu e să cu oşt
oae , pr c pele de Borod o îş cos dera ra gul, Ͷ
dacă u î ch p deoseb t ş î coşt ţa sa
126
persoală ş l pede, cel puţ  î trupul său care l
vădea pr  at tud ea ş apucătur le sale, Ͷ ca o prero
gat vă efect vă ; se adresa aceloraş oae de rîd pe care
Sa tLoup ar f at s pe uăr ş ar f luat de braţ, cu o
afab l tate a estuoasă, î care o rezervă pl ă de ăreţ e
tepera s pl tatea surîzătoare care era f rească, pe u
to î care se ît părea î acelaş t p o buăvo ţă s 
ceră ş o truf e vo tă Asta se datora fără îdo ală faptulu
că era a aproape de ar le abasade ş de Curte, ude
tatăl său deţ use cele a îalte slujbe, ş ude apucă
tur le lu Sa tLoup dea ţ e cotul pe asă ş p c orul
î îă u ar f fost b e văzute,dar se datora a cu
seaă faptulu că el d spreţu a a puţ  această bur
ghez e, căc ea era arele rezervor d  care cel d tî
îpărat îş luase areşal , ob l să , ar cel deal do lea
găs se u Fould, u Rouher
Fără îdo ală, f u sau epot de îpărat, care avea
altceva de făcut decît să coade u escadro,
preocupăr le tatălu ş ale bu culu său î l psa vreuu
ob ect căru a să se apl ce, u puteau suprav eţu cu
adevărat î  tea doulu de Borod o Dar după cu
sp r tul uu art st cot uă să odeleze, ulţ a după ce
sa st s, statu a pe care a sculptato Ͷ ele se
îtrupaseră, se ater al zaseră, s e îcar aseră î
el, ş ch pul său le re flecta Adresa, cu v o c uea
îtî ulu îpărat î voce, o dojaa uu br gad er, ar cu
elacol a gîd toare a celu deal do lea răspîdea fuul
ue ţ găr  Cîd trecea îbrăcat c v l pe străz le d 
Doc eres, o au tă scl p re care l cărea de sub pălăr a sa
tare făcea să strălucească î jurul căp taulu u
cog to suvera ; cîd tra î b roul pluto erulu 
ajor, urat de adjutat ş de fu r er, treurau cu
toţ , parcă ar f fost Berth er sau Massea Cîd
alegea o stofă de patalo petru escadroul său,
aţ tea asupra br gad erulu cro tor o pr v re capab lă de
al deruta pe ualleyrad sau de al îşela pe Alexadru ; ş
cîd specta ueor o stalare, se oprea, lăsa och 
 uaţ ş albaştr să v seze, îş răsucea ustaţa, avea
aerul dea clăd o Prus e sau o Ital e o  Dar redeve d
îdată d  Napoleo al IIIlea, Napoleo I, observa că
pachetajul u e lustru t ş ve a să guste d  hraa
trupe  î v aţa lu part culară, la el
127
acasă, folosea cîd pr ea soţ le de of ţer burghez (cu
cod ţ a să u f e fracaso ) u ua o veselă de
Sevres albastră, deă de u abasador (dăru tă tatălu
său de Napoleo, ş care părea î că ş a de preţ I
casa prov c ală î care locu a pe proeada publ că,
ca acele porţelaur rare pe care tur şt le ad ră cu
a ultă plăcere î dulapul rust c al uu vech coac
aeajat îtr o feră căutată ş prosperă), dar ş alte
darur ale îpăratulu : aceste ob le ş îcîtătoare a
 ere care ar f făcut, la rîdul lor  u î vreu
post reprezetat v, dacă petru u faptul de a f de
ͣea" ar f îseat să f sort t toată v aţa celu a
edrept ostrac s,  şte gestur t e, buătatea,
graţ a ş , ascuzîd sub u eal u aş şder albastru,  şto
ag  glor oase, răăş ţa ta  că, lu ată ş suprav e
ţu toare a pr v r 
Petru că ve vorba de relaţ le, burgheze pe care
pr c pele le avea la Doc eres, trebu e să a t  ur
ătoarele : locoteetulcoloel cît  uat la p a,
soţ a ed culu şef cîta ca ş cu ar f obţ ut pre ul
îtî a Coservatorulu  Această d rt ură pereche c t
ş locoteetu coloel ş soţ a lu c au î f ecare săp
tăîă la doul de Borod o Erau de buaseaă ăgu
l ţ , şt d că atuc cîd pr c pele se ducea î per s e
la Par s, c a la doaa de Pourtales, la Murat etc
Dar îş spueau : u este decît u căp ta, e prea fer 
c t că e duce la el Este de alt ter u adevărat
pr ete al ostru Dar cîd doul de Borod o, eare
făcea de ult t p deersur săţ ajugă a
aproape de Par s, fu u t la Beauva s, se ută, u tă de
a b elea de cele două perech ca ş de teatrul d 
Doc eres ş de  cul restaurat de ude ş aducea
adesea prîzul, îcît, spre area lor d gare,  c
locoteetulcoloel,  c ed culşef, care c aseră de
atîtea cr la el, u a pr  ră, cît le fu dat să tră ască,
 c o veste d  parte 
îtro d  eaţă, Sa tLoup î ărtur s că scr 
sese bu c ele ca să dea şt r despre  e ş să
sugereze deea de a  telefoa, de vree ce u ser 
v c u telefo c fucţ oa ître Doc eres ş Par s îtru
cuvît, ea ura să ă chee î aceeaş z la aparat ş
el ă sfătu să f u pe la patru fără u s fer t la
poştă
*+
I acel t p telefoul u era îcqj atît de folos t ca
astăz  Ob şu ţe î trebu e totuş atît de puţ  t p
ca să despoa e de ta a lor forulele sacre cu care sî
te î cotact, îcît eobţ îd legătura ua decît,
s gurul gîd care trecu pr   te fu acela că lu 
crul este prea copl cat, foarte cood ş avea cît
peac teţ a să fac o reclaaţ e : ca ş o astăz ,
u găsea după placul eu destul de ute, î sch băr le
e eaşteptate,  uata feer e căre a cîteva cl pe î
ajug ca să se vească lîgă o v z b lă dar prezetă,
f ţa cu care vrea să vorb , ş care stîd la asa
e , î oraşul î care locu eşte (î cazul bu c , Par sul),
sub u cer deoseb t de al ostru, ,pe u t p care
u e obl gator u acelaş ,   şte îprejurăr ş
preocupăr pe care le' goră ş pe care această
f ţă  le va spue, trasportată deodată la sute de
poşte (ea ş toată ab aţa î care e cufudată), lîgă
urechea oastră, î cl pa î care capr c ul ostru a
poruc t Sîte ca persoajul d  bas la a căru
dor ţă o vrăj toare î îfăţ şează, îtro lu ă
supraaturală, bu ca sau logod ca, fruzăr  d o carte,
vărsîd lacr  , culegîd flor , foarte aproape ş totuş
foarte departe de spectator, ch ar î locul ude se află î
real tate Petru ca această  ue să se îfăptu ască,
ave decît să aprop e buzele de placa ag că, ş să
o cheă Ͷ ueor t p prea îdelugat, recuosc Ͷ
fec oarele v g lete a căror voce o auz  z l c fără să le
cuoaşte ch pul, ş care sît îger oştr păz tor , î
îtuer cul aeţ tor ale căru porţ le străju esc cu
geloz e ; atotputer cele dator tă cărora abseţ se
vesc lîgă o , fără să e f e îgădu t să zăr  ;
Daa dele evăzutulu care golesc, uplu1 ş trec ereu
altu a urele suetelor ; Fur le ro ce care î cl pa î
care şopt  o cof deţă ue pr etee, î ădejdea că
 e u e aude, e str gă pl e de cruz e :
ͣAscult" ; sluj toarele veş c r tate ale M sterulu ,
preotesele bău toare ale Nevăzutulu , Do şoarele de la
telefoae !
îdată ce aparatul ostru a răsuat, î oaptea
pl ă de vede , asupra căre a ua urech le oastre se
desch d, u jc zgoot Ͷ u zgoot abstract Ͷ acela al
d staţe îlăturate Ͷ ş vocea f ţe drag  se adresează
/9Ͷ 129
Guerates
E ea, e vocea e care e vorbeşte, care e acolo Dar
cît de departe e ! De cîte or  a fost î stare să o
aud fără el  şte, ca ş cu faţă de această pos b l 
tate de a o vedea, îa tea uor lug ore de călător e,
pe aceea a căre voce era atît de 'aproape de urechea
ea, î dădea a b e seaa cît de decepţ oată
este apareţa aprop er cele a g gaşe ş la ce depăr
tare pute f de f ţele ub te î cl pa î care  se
pare că a avea decît să ît de jîa ca să! le
apucă Prezeţa" reală  această voce atît de
aprop ată Ͷ î despărţ rea efect vă ! Dar ş o at c paţ e
a ue despărţ r veş ce ! Adesea, ascultîd astfel fără să
o văd pe aceea care vorbea de atît de departe,  s 
a părut că această voce str ga d  adîcur d  care u
te a îtorc , ş a cuoscut el  ştea ce av ea să ă
cupr dă îtro z , cîd o voce va ve astfel (s gură ş
ea aparţ îd uu trup pe care u a avea să l
revăd vreodată), să şoptească î ureche  şte
cuv te pe care aş f vrut să le sărut, î trecere, pe
 şte buze pe vec î pulbere
D  păcate, î z ua aceea, la Doc eres,  uea u
avu loc Cîd a trat î cab ă, bu ca ă ş che 
ase ; a trat î cab ă, ´ l  a era ocupată, vorbea
c eva care probab l u şt a că u  răspude  e ,
căc aprop d receptorul de  e, această bucată de le
îcepu să vorbească ca Vas lache ; l a  făcut să tacă,
ca la teatrul de păpuş , puîdu l la loc, dar aseeea
lu Sarsa lă, îdată cel aprop a de  e, îcepea d 
ou să flecărească I d sperare de cauză, agăţîd def 
 t v receptorul, a sfîrş t pr  a îăbuş zvîrcol r le
acestu crîpe soor care trăcă pîă î ult a cl pă,
ş a dus să caut pe of c at care  spuse să aştept
u oet ; apo a vorb t ş , după cîteva cl pe de tă 
cere, a auz t deodată acea, voce pe care credea d 
«reşeală că o cuosc atît de b e, căc pîă atuc , or
de cîte or bu ca stătuse de vorbă cu  e, urăr se
totdeaua ceea ce  spuea pe part tura desch să a
feţe sale î care och ocupau ult loc, dar astăz ascul
ta îtî a oară ua vocea e  A descoper t cît de
blîdă era' această voce, toca petru că  se
părea"
130
sch bată î proporţ le e de vree ce era u tot ş 
parveea astfel s gură ş eîsoţ tă de ch pul e ; poate
u fusese  c odată atît de b'lîdă, căc bu ca, s ţ 
duă departe ş eoroc t, credea că se poate lăsa pradă
ue efuz u de dragoste pe care, d  ͣpr c p u" de
educatoare, o îfrîa ş o ascudea de ob ce  Era bla 
j ă, dar ş cît era de tr stă, a îtî ch ar d  cauza
buătăţ e aproape decatată, aşa cu puţ e voc oe
eşt au putut f vreodată, de or ce aspr e, de or ce
eleete de îpotr v re altora, de or ce ego s ; şubredă
d  pr c a g găş e , parcă era î or ce oet gata
să se spargă, să sfîrşească îtru val pur de lacr  ,
apo avîdo s gură lîgă  e, fără asca feţe , a
observat la ea îtî a oară ecazur le care o dog seră î
cursult v eţ 
Era oare ua vocea care, petru că se îfăţ şa
s gură, î dădea acea pres e ouă care ă sfîş a ?
N"u ; dar această zolare a voc era a degrabă u s 
bol, o evocare, u efect d rect al alte zolăr , aceea a
Du c , care se despărţ se îtî a oară de  e Poru 
c le sau/ terd cţ le pe care  le adresa  or ce 
„  v aţa de toate z lele, pl ct seala dea asculta de
ele sau fr gur le răzvrăt r care eutral zau dragostea
ce o purta, erau supr ate î acest oet ş
puteau f îlăturate ş î v tor (căc bu ca u a
pret dea să ă ă a bă lîgă ea, sub legea e , era pe
cale să expr e ădejdea că vo răîe totdeaua la
Doc eres sau î or ce1 caz că vo prelug şederea î
această local tate cît de ult> cu put ţă, căc ar putea
pr săătăţ ş act v tăţ ele) ; astfel îc t ceea ce
avea sub acest  c clopot, aprop at de ureche era
dezbărat de pres u le opuse care o ţ useră î f ecare z
î cupăă, ş care, cu îcepere de atuc , ă răscol se
rez st b l pe deatregul, îdu oşarea» oastră utuală
Bu ca, spuîdu să răî la Doc eres, î trez o poftă
răscol toare ş ebuă dea ă îtoarce Această l ber
tate pe care  o acorda de acu îa te ş la care u
îtrezăr se  c odată că ar putea cos ţ ,  sa părut
^deodată tot atît de tr stă cu ar putea f l bertatea
ea upă oartea e (eîd aş a; ub o îcă ş ea va f
reuţat pe vec la  e) A str gat : ͣBu co,, bu co",

131
ş aş f vru ) să o sărut ; dar ua această voce era
l gă  e, fatoă tot atît de palpab lă ca aceea care
poate va reve să ă v z teze cîd bu ca va f ur t
ͣVorbeşte " ; dar atuc se îtîplă că lăsîduă
îcă ş a s gur, a îcetat deodată să a percep
această voce Bu ca u ă a auzea, u a era î
legătură cu  e, îcetase dea a f uul î faţa
altu a, dea e putea auz uul pe altul, cot ua să"
o terpele*z bîjbî d î oapte, dîdu  seaa că ş
cheăr le e trebu au să se p ardă Palp ta pradă ace
le aş el  şt pe care o îcercase od  oară, îtro z
cîd, cop l  c, a p erduto î ulţ e, el  şte care
ă frăîta a puţ  petru că u o găsea, cît pe 
tru că s ţea că ă căuta, că s ţea căş spuea
că o caut ; el  şte oarecu aseăătoare acele a pe
care ' aş îcercao î z ua cîd te adresez celor ce u a
pot răspude ş d  partea cărora a vrea cel puţ  să
auz tot ce u lea spus, ş s guraţa că u suferă M
se părea că toca lăsase să se p ardă o ubră scupă
pr tre ubre, ş s gur î faţa aparatulu cot ua
să repet î zadar ͣBu co, bu co", aşa cu Orfeu, ră as
s gur, repeta uele oarte  Ma hotărît să plec de la
poştă, să ă duc să ă îtlesc cu Robert la
restauratul său ca să spu că, poate urîd să pr 
esc^ o telegraă care ar s l să plec, aş vrea să cu
osc, petru or ce îprejurare, orarul treur lor uotuş ,
îa te de a lua această hotărîre, aş f vrut să voc o
ult ă oară pe F cele Nopţ , pe Vest toarele cuvîtulu ,
pe d v  tăţ le fără faţă ; dar capr c oasele Paz ce u
vrură sau u putură să a desch dă porţ le  u
ate ; î zadar vocară eobos te, potr v t ob ce ulu lor,
pe veerab lul vetator al t parulu ş pe tîărul pr  
c pe aator de p ctură pres o stă ş şofer (care era
epotul căp taulu de Borod o), Guteberg ş Wagra
u răspuseră, rugă ţ lor lor ş a plecat, dîdu
seaa că Nevăzutul sol c tat va răîe ,surd
Cîd a dat de Robert ş de pr ete să , u lea
ărtur s t că  a ea u a era cu e , că plecarea
ea era revocab l hotărîtă Se prefăcea că ă crede,
dar a aflat a tîrz u că îcă d  pr a cl pă îţelesese
că es guraţa ea era ^s ulată, ş că a doua z u va
132
a da de  e î t p ce Jăsîd îcarea să l se ră
d
cească, pr ete să căutau, cu el, î ersul treur lor,
pe acela pe carelaş putea lua ca să ă îtorc la Par s,
ar î oaptea îstelată ş rece se auzea flu eratul loco
ot velor, u a îcerca, f reşte, aceeaş l  şte pe
care  o pr leju seră a c atîtea ser pr ete a uora ş
trecerea î depărtare a altora î seara aceasta ele u
l pseau totuş , sub altă foră, de la aceeaş îdator re
Plecarea ea ă copleş a puţ  cîd  a a fost
s l t să ă gîdesc s gur la ea, cîd a s ţ t că ceea
ce se petrecea dădea de lucru act v tăţ a orale ş
a săătoase a eerg c lor e pr ete , caaraz lor lu
Sa tLoup, ş celorlalte făptur puter ce, treur le al
căror dutev o d  eaţa ş seara, de la Doe eres la
Par s, fărî ţa retrospect v, î pos b l tăţ z l ce de î
toarcere, ceea ce era prea copact ş de esufer t î
luga ea zolare de bu ca
Ͷ Nu ă îdo esc de adevărul cuv telor tale ş că
u a îcă de gîd să plec , î spuse Sa tLoup rîzîd,
dar fă ca ş cu ,a pleca, ş v o să ţ e răas bu
de la  e î e d  eaţă foarte devree, altfel r sc
să u te a văd ; toca prîzesc î oraş, căp taul a
îvo t; dar trebu e să ă îtorc la ora două la cazară,
căc por  î arş petru toată z ua Fără îdo ală că
se orul la care prîzesc, la tre  loetr de a c , ă
va aduce îapo la t p ca să f u la cazară la ora
două
Ab a rost se aceste cuv te, că u tr  s al hotelulu
ve să spuă că poşta ă chease la telefo, ude
a dus îtru suflet, căc toca era să se îch dă
Cuv tul terurba reveea ereu î răspusur le pe
care  le dădeau of c aţ  Era î culea el  şt ,
căc ă chea bu ca B roul avea să se îch dă I
sfîrş t,  sa dat legătura ͣuu eşt bu co ?" O 
de fee e cu u prouţat accet eglez î răspuse 
ͣDa, dar u vă recuosc vocea" N c eu u recuoştea
vocea care vorbea, apo bu ca u  " se adresa
 c odată la persoaa a doua a pluralulu  î sfîrş t, totu]
se expl că uîărul pe care bu ca lu îl chease la tele
fo purta u ue aproape det c cu al eu ş locu a
îtro aexă a hotelulu  Cheîdu ă ch ar î aceeaş

$
z î care vo se să telefoez bu c , u ă îdo se
o s gură, cl pă că ea ă chease Or, pr tro s plă
co c deţă, poşta ş hotelul săvrş seră o îdo tă eroare
A doua z de d  eaţă, a îtrz at, u I a a găs t
pe Sa tLoup, care plecase să prîzească la ace] castel
vec  Către ora uu ş juătate, toca ă pregătea
să ă duc, la îtîplare, la cazară ca să f u acolo î
oetul cîd se va îtoarce ; cîd să străbat ua d 
ale le care duceau la cazară, a văzut, ch ar î
d recţ a î care ă ducea, o cabr oletă care, trecîd
pe lîgă  e, ă s l să ă feresc ; o coducea u sub
of ţer cu ooclu Ͷ Sa t Loup Lîgă el era pr e
teul la care1 prîz s e ş pe car el a îtîl se o
dată la bote !]! udo c a Kole t Na îdrăz t sI
terpel ez pe Rober t, căc u era s gur, dar vrî d
sl fac să se oprească ca să ă a cu el, a atras
ateţ a pr tru salut ad e, ot vat de prezeţa e 
cuoscutulu  Şt a că Robert e  op, dar a crezut
totuş că, dacă ar vedea, ar îtîrz a dea ă recu
oaşte ; or, văzuse salutul ş l îtoarse dar fără să
oprească ; îdepărtlduse î goaă are, fără  c u
surîs, fără să f cl t t u uşch pe faţă se ulţu
să ţ ă două  ute îa  r d cată la cozorocul ch 
p ulu său, ca ş cu ar f răspus uu soldat pe care
u lar f cuoscut A alergat pîă la cazară, dar ea
era îcă departe ; cîd a sos t, reg etul se fora î
curtea î care u  s a îgădu t să răî, ş era
dez ădăj du t că u   a putus e l ua răas bu
de la Robert ; a urcat î oda a lu , ude u a era ;
a putut lua foraţ despre el de la u grup de sol 
daţ bolav ,  şte recruţ s^'tH de ar?;, u t î ăr
bacalaureat, u soldat rrfa vech care pr vea cu se for
ează reg etul
Ͷ Nu laţ văzut pe pluto erul Sa tLoup ? a
îtrebat
$ A ş coborît, doule, răspuse soldatul a vech 
$ Nu la văzut, spuse bacalaureatul
$ Nu la văzut, spuse soldatul a vech , fără
să se a ocupe de  e,  a văzut pe vest tul
ostru
Sa tLoup, cu a face pe grozavul cu oul său u 
d r ! Cîd o vedea căp taul ce a postav of ţeresc !

13
$ Ah ! o brodeşt ş tu cîteodată, postav of ţeresc,
spuse tîhărul bacalaureat, care, bolav î oda e, u se
ducea î arş ş îcerca, u fără oarecare îfr gurare,
să f e îdrăzeţ cu soldaţ a vech  Acel postav of
ţeresc e u postav ca ăsta
$ Doule ! str gă fur os soldatul a vech care
vorb se de ud r
Era d gat că tîărul bacalaureat puea la î 
do ală că acel ud r eră de postav of ţeresc, dar f d
breto, ăscut îtr u sat u t Peguer Sterede,
îvăţas e fraţuz eşte tot atît de gr eu ca ş cu ar f
fost eglezeşte sau eţeşte, cîd se s ţea cupr s
de o eoţ e spu ea de două sau de tre or
ͣdoule", ca să a bă t pul s ş găsească
cuv tele, apo , după această pregăt re, se lăsa pradă
elocveţe sale, ulţu du^se să repete cîteva cuv te'
pe care le şt a a b e decît pe altele, dar fără să se
grăbească, luîduş precauţ le îpotr va eob şu ţe
salfe î prouţare
$ Ah ! e u postav ca ăsta ? ură el cu o fur e care
sporea progres v tes tatea ş îcet eala deb tulu său
Ah ' e u postav ca ăsta ! cîd îţ spu că e postav of
ţeresc, cîd îţ spu , toca petru că ţ spu, este că
ştu ce spu Pe o u e duc cu ua cu două '
$ î cazul acesta spuse tîrul bacalaureat î
v s de această arguetaţ e
$ Iată, toca trece căp taul Dar a te u tă puţ 
la Sa tLoup ; cu îş arucă p c orul ; apo capul C e
ar spue că e subof ţer ? Dar ooclul ; ah ' sare î toate
d recţ le
Ia rugat pe soldaţ , pe care prezeţa ea u st 
gherea să ă lase să ă u t ş eu pe fereastră N c u
ă îp ed cară,  c u se derajară L a văzut pe
căp taul Borod o trecîd a estuos, î trapul calulu
său, parcă avea luz a că se află la bătăl a de la Aus
terl tz Cîţ va trecător se aduaseră î faţa gr lajulu
cazăr ca să vadă reg etul care eşea la exerc ţ u
u îduse drept pe calul său, cu faţa ca pl ă, cu
obraj de o ple tud e îpărătească, cu och ul luc d,
pr c pele pesee că era jucăr a vreuor haluc aţ
aşa cu era ş eu or de cîte or , după ce trecea tra
va ul, l  ştea care ura uru tulu  se părea stră

135
bătută ş vărgată de o edesluş tă palp taţ e uz cală
Era dezădăjdu t că u luase răas bu de la
Sa tLoup, dar or cu a plecat, căc s gura ea
gr jă era să ă îtorc la bu ca : cîd ă gî dea
pîă î z ua aceasta, î acest orăşel, ce făcea bu ca
s gură,  o îch pu a aşa cu era cu  e, dar
îlăturîdu ă fără să ţ  seaa de efectele pe care
această îlăturare o aveau asupră  ; acu, avea să
ă el berez cît a grab c, î braţele e , de fatoă
ebău tă pîă atuc ş evocată pe eaşteptate de
vocea e de bu că îtradevăr_ despărţ tă de  e,
reseată, avîd, ceea ce u şt use  c odată cîd
era vorba de ea, o vîrstă, ş care toca pr  se o
scr soare d  parte î apartaetul gol î care  o
a îch pu se pe aa cîd plecase la Balbec
D  păcate, a zăr t toca această fatoă cîd, î
trîd î salo fără ca bu ca să f fost îşt ţată de
sos rea ea, a găs to c t d Era acolo, sau a de
grabă u era acolo, căc ea u şt a ş era pradă uor
gîdur pe care u le a festase  c odată î faţa ea
ca o fee e peste care da toca cîd este pe cale să
facă u lucru pe carel ascude cîd tră c eva Dato
r tă pr v leg ulu care u durează ş cîd, î răst pul
cl pe scurte a îtoarcer , ave facultatea de a as sta
pe eaşteptate la propr a oastră abseţă ͻ Ͷ d 
 e era acolo ua artorul, observatorul, cu
pălăr e ş ata de călător e, stră ul care u era al
case , fotograful care v e să a u cl şeu al locur lor
pe care u le ve a revedea Căc , î cl pa î care a
zăr to pe bu ca, î och e se făcu î od eca c
o fotograf e Vede totdeaua f ţele ub te ua î
s steul îsufleţ t,  şcarea veş că a eîcetate
oastre dragoste, care îa te dea lăsa ca ag  le
pe care 
le îfăţ şează faţa lor să ajugă la o , le tîrăşte î vîr
tejul lor, le arucă peste deea pe care eo face de
totdeaua despre ele, le face să adere la ea, să co  
c dă cu ea Cu dădea fruţ , obraj lor, bu c se
 f caţ a a ceea ce era a g gaş ş a peraet î
 tea ea, cu or ce pr v re ob şu tă este o ecro
aţ e ş f ecare ch p ub t ogl da trecutulu ,, cu să
u f o s ceea ce ar f putut o îgreua ş ' sch ba,

136
cîtă vree ch ar î spectacolele cele a d ferete ale
v eţ , och ul ostru, îcărcat cu gîdur , egl jează aşa
cu ar face o traged e clas că, toate ag  le care u
cocură la acţ ue ş reţ e ua pe acelea carc  pot
face scopul uşor de îţeles Dar dacă î locul och ulu
ostru a pr v t doar u ob ect v pur ater al, o placă
fotograf că, atuc vo vedea, de p ldă, î curtea Ist 
tutulu , î locul uu acade c a care ese ş vrea să
chee o trăsură, clăt area lu , precauţ u le sale ca să
u cadă pe spate, parabola căder sale, ca ş cu ar f
beat sau pavajul acoper t cu pole  Acelaş lucru se
îtîplă cîd vreo cupl tă v cle e a îtîplăr îp e
d că dragostea oastră tel getă ş cucer că să so 
sească la t p ca să ascudă pr v r lor oastre ceea ce
ele ar trebu să coteple  c odată, cîd aceasta este
îtrecută de ele care, ajugîd cele d ţ la faţa lo 
culu ş lăsate pe seaa lor, fucţ eează eca c ca
o pel culă, ş e arată î locul f ţe ub te care u a
ex stă deult, da ? a căre oarte a vrut să e 
 c odată destă u tă, f ţa ouă pe care o îveşîtă
de sute de or pe z cu scupa ş  c oasa e ase
ăare După cu u bolav care u se a pr v se
deult ş ş alcătu eşte î or ce oet o faţă pe car e
u o vede, după ag ea deală pe care o poartă î gîd
despre s e, se dă îapo cîd zăreşte îtro ogl dă, î
 jlocul ue f gur sterpe ş ar de, îălţîdu se p ez ş
ş roz u as g gat c ca o p ra dă d  Eg pt, eu, pe 
tru care bu ca era îcă eu îsu , eu care o văzuse
ua î sufletul eu, totdeaua î acelaş loc d  tre 
cut, pr  traspareţa a t r lor îvec ate ş supra 
puse, a zăr t pe eaşteptate, î saloul ostru care
făcea parte d tr o lue ouă, aceea a t pulu ,
aceea î care tră esc stră  despre care spu ͣde buă
seaă că îbătrîeşte", îtî a oară ş doar o cl pă, căc
d spăru repede, pe caapea, sub lapa roş e, greoa e ş
vulgară, bolavă, v sîd, pl bîd deasupra ue cărţ
 şte och rătăc ţ , o fee e bătrîă, copleş tă, pe care 
o cuoş tea
Cîd îl rugase să ă ducă să văd tablour le de
Elst r ale doae de Guerates, Sa t Loup î

137
spusese : ͣRăspud de ea" Dar d  eoroc re, ua el
răspusese de ea Răspude lese da alţ c d, rî 
du d î gîd  c le ag  care  îch pu esc, le a,
evră după placul ostru Ţ e seaa, fără îdo ală,
ch ar î acel oet de d f cultăţ le v te d  f rea
f ecăru a, deoseb tă de a oastră, ş u pregetă să re
curge la cutare sau la cutare  jloc de acţ ue care
are flueţă asupră , terese, cov gere, eoţ e, care
va eutral za îcl ăr le potr v ce Dar tot f rea oastră
ag ează aceste deoseb r d tre ea ş altele, tot o
r d că aceste d f cultăţ ; tot o doză aceste pr c 
ef cace Ş cîd vrea( să o pue să execute î v aţă
 şcăr le pe care lea făcut ca cealaltă persoaă să le
repete î gîdul ostru, ş care o fac să acţ oeze după
vo a oastră, totul se sch bă, e zb  de  şte îpo
tr v r eprevăzute care pot f de eîv s Ua d  cele
a puter ce este fără îdo ală aceea pe care o poate
sca îtro fee e careu ubeşte, dezgustul pe care l
sp ră, de eîv s ş fet d, bărbatul care o ubeşte ;
î răst pul ultor săptăî  cîd; Sa t Loup tot u
ve se la Par s, ătuşa lu , căre a u ă îdo a că
scr sese ca să sol c te ceea cel rugase, u ă v tă
 c ăcar o dată să ă duc la ea ca să văd tablour le
lu Elst r
A îtîp at see de răceală d  partea altcu va
d  casă : Jup e Poate găsea că ar f trebu t să  dau
buă z ua, cîd a îtors de la Doc eres, ch ar îa
te dea urca la  e ! Maa î spuse că u trebu a
să ă  r Fraco se î spusese  că aşa era el, supus
fără  c u ot v, uor proaste d spoz ţ bruşte, car e
se r s peau totdeaua destul de repede
Itre t p, ara era pe sfîrş te îtr o d  eaţă,
după cîteva săptăî ' de lapov tă ş de furtu , a auz t
î că ul eu Ͷ î locul, vîtulu for, elast c ş
îtuecat care aţîţa pofta dea ă duce la are Ͷ
ugu tul porube lor care se cu băreau î z d : r zat,
eprevăzut, ca cea d tî zab lă, sfîş duş cu g găş e
 a hră toare ca d  ea să ţîşească, ov ş sat ată,
floarea e sooră, lăsîd să tre ca o fereastră
desch să, î oda a ea îcă îch să ş îtuecoasă,
îcropeala, aeţeala, oboseala pr e z le fruoase
î d  eaţa

138
aceea a trez t fredoîd u cîtec de cafe cocert
pe carel u tase d  aul î care trebu se să ă duc
la Floreţa ş la Veeţ a Potr v t îtplăr z l ce,
atosfera flueţează atît de puter c orga sul
ostru ş scoate la veală d  rezervele obscure î care le
u tase, elod le îscr se pe care eor a oastră u le
a desc frat U v sător a coşt et îsoţ curîd acest
uz c a pe carel asculta î  e, fără să f recu
oscut ua dect 


S ţea de buă seaă că u erau au te
ot ve la Balbec, petru care, cd sos se acolo, u
a găs se că b ser ca avea petru  e farecul pe
carel avusese îa te dea o f cuoscut ; că  c la
Floreţa, la Para sau la Veeţ a, ag aţ a ea u sar
putea subst tu och lor e ca să pr vesc S ţea acest
lucru ; tot astfel, îtro seară; de 1 auar e, pe îserate,
a descoper t î faţa ue coloae cu af şe luz a de a
crede că uele z le de sărbătoare se deosebesc eseţ al de
altele uotuş u putea să îp ed c ca a t rea
t pulu î care crezuse că petrecuse Săptaîa Mare
la Floreţa, să cofere î acelaş t p z le de Paşt u
caracter floret , ş Floreţe uul pascal Săptaîa
Paşt lor era îcă departe ; dar î ş rul z lelor care se
ît dea îa te , z lele sf te se despr deau a
l pez la capătul z lelor ob şu te At se de o rază ca
uele case de la ţară pe care le zăreşt d  depărtare
îtru efect de ubră ş de lu ă, ele opreau asupră 
le tot soarele
u pul se îu ase Ch ar păr ţ e , sfătu duă
să ă pl b, î ofereau u pretext de a cot ua
preublăr le de d  eaţa, cărora vo se să le pu capăt,
căc î decursul lor o îtîlea pe doaa de Guer 
ates Dar toca d  această pr c ă ă gîdea tot
t pul la ele, ceea, ce ă făcea să găsesc î f ecare o
et u ou ot v dea le face, care u avea  c o legă
tură cu doaa de Guerates, ş ă cov gea lese
că, dacă ea ar f ex stat, eu tot aş f pl bat la
aceeaş oră
D  păcate, dacă  ar f fost d feret să ă îtîl
esccu or ce altă persoaă decît ea, î dădea
seaa că e îar f fost a suportab l să se
îtlească cu

139
or c e, afară de  e I pl băr le at ale se î
t pla să pr ească salutul ultor proşt ş pe care
pr vea ca atare Dar cos dera apar ţ a lor, dacă u drept
făgădu ala ue plăcer , cel puţ  drept u efect al îtî
plăr  î oprea ueor , căc sît oete î care s ţ
evo a dea eş d  t e, dea accepta osp tal tatea su
fletulu altora, cu cod ţ a ca acest suflet or cît de o
dest ş de urît ar f , să f e u suflet stră , c tă vree
ea s ţea, cu exasperare, că î  a ea sar f regăs t
tot pe ea De aceea, cîd por d pe acelaş dru, avea
alt ot v decît dea o vedea, treura ca u v ova t
î oetul cîd trecea ; ueor , ca să eutral zez ceea
ce putea f exces v î avasur le ele, ab a răspudea
salutulu e , sau o p roea cu pr v rea fără să o salut,
reuş d doar să o aţîţ ş a ult, ceea ce o îdeă
să ă socotească pe deasupra ş obraz c ş prostc'rescut
Avea acu roch a uşoare sau cel puţ  a desch se,
ş cobora strada î care, ca şj, cu ar f fost pr ăvară,
î faţa îgustelor dughee tercalate ître faţadele
vech lor palate ar stocrat ce, pe streaş ă deasupra
ferestre precupeţe de ut, de fructe, de zarzavatur , se
trăseseră storur le îpotr va soarelu  î spuea că fe
e a pe care o vedea de departe păş d, desch zîd
ubrela, traversîd strada, era, după părerea cuoscă
tor lor, cea a are art stă actuală î arta dea îpl 
aceste  şcăr ş dea face d  ela ceva desfătător Ea
îa ta totuş , gorîd această reputaţ e răspîd tă,
trupul e îgust, refractar ş care u absorb se   c
d  ea, era cabrat obl c sub o eşarfă de sur ah v olet :
och e posac ş l pez pr veau d strat î faţă  ş
poate ă zăr seră ; îş uşca colţul buze ; o vedea
îdreptîduş aşoul, dîd de poaă uu sărac,
cupărîd de la
V precupeaţă u buchet de  cşuele, cu aceeaş cur o
z tate cu care aş f pr v t u are p ctor p ctîd Iar
cîd alug d la  velul eu, î adresa u salut căru a
½ se adăuga ueor u  c surîs, parcă ar î
executat
petru  e, adăugîdu  o ded caţ e, u lav u care era
o capodoperă F ecare roch e a e  se îfăţ şa ca o
ab aţă f rească, ecesară, ca pro ecţ a uu aspect
deo
ssb t al sufletulu e  A îtîl t o îtrua d  aceste d  

10
eţ d  postul are, cîd se ducea să prîzească î oraş,
îtro roch e de cat fea de u roşu desch s, uşor decol 
tată Sub părul e blod, faţa doae de Guerates
părea v sătoare Era a puţ  tr st ca de ob ce , căc
elacol a expres e sale, acea zolare pe care v oleţa
culor o aşterea ître ea ş restul lu , î dădea o î
făţ şare eoroc tă ş s gurat că ce ă l  ştea Această
roch e  j se părea ater al zarea î juru  a razelor
stacoj ale ue   pe care u o cuoştea ş pe
care, poate, aş f pututo cosola 5 refug ată î lu a
 st că a stofe cu luc r potol te ă făcea să ă gî 
desc la vreo sfîtă d  cele d tî t pur creşt e Atuc
 era ruş e să îtr stez această art ră cu vederea
ea ͣDar la ura ure , strada aparţ e tuturor"
ͣStrada aparţ e tuturor", repeta, atr bu d acestor
cuv te alt îţeles ş ad rîd că, îtradevăr, î strada
populată, adesea udată de ploa e ş care deveea pre 
ţ oasă cu este ueor strada î vech le cetăţ d  Ital a,
ducesa de Guerates uea cu v aţa publ că oete
d  v aţa e ta  că, arătîduse astfel or cu ,  ster oasă,
î cotact cu toată luea, cu spled da gratu tate a a
r lor capodopere Cu eşea d  eaţa, după ce stătu
se toată oaptea treaz, păr ţ î spueau să ă
culc puţ  după a aza ş să îcerc să dor Multă ch b
zu re u e ecesară ca să poţ dor , dar ob şu ţa e
foarte folos toare ş ch ar l psa or căru gîd Or, la aceste
ore, aîdouă î l pseau îa te de a ador ă gî
dea atît de ult că u vo f î stare, îeît ch ar după
ce dor se, î răîea o ură de gîd Era doar o
l căr re îtru se îtuer c, dar care era de ajus ca
să' răsfrîgă î so, a îtî dee că u aş putea
dor , apo , reflex al aceste răsfrîger , deea că toca
dor d gîd se că u dorea, apo pr tro ouă
refracţ e, ă trezea îtru ou so î care vo a
să povestesc uor pr ete ce traseră î oda a ea că,
ad eaur , pe cîd dorea, crezuse că u dor Aceste
ubre erau ab a desluş te ; o are ş foarte zadar că
g găş e ar f fost ecesară ca să le ses zez  Astfel, a
tîrz u, la Veeţ a, după ce soarele apusese de ult, cîd
se pare că sa îoptat d'ea b elea, a văzut, graţ e
ecoulu totuş v z b l al ue ult e ote de lu ă
11
ţ  u tă la  f  t p e ca alu r p ar că su b efectu l
vr eu  e
pedale opt ce, reflexele palatelor desfăşurate ca pe
vec e,
î tr o ca t fea  a  ea gr ă p e ce u ş u l cr ep u s cu la r
al
apelor Uul d  v sur le ele era s teza a ceea ce î
ch pu rea ea îcercase adesea* să ş îfăţ şeze, î
t pul
vegh e , d  tr u au  t p e saj ar  ş d  trecu tu l
său
 ed eval î so ul eu ved ea  o cetate got că î
j
lo cu l u  e ăr cu valu r le  e ş ca te ca p e u
v tral u 
U  b r a ţ a l  ă r î  p ă r ţe a o r a ş u l î d o u ă ; a p a
ve r d e
s e î t  d ea la p c o ar ele  e le; ea s căld a p e  alu l
opus
o b ser că or e tală, apo  şte case care dă u au
îcă î
vea cu l al XlV lea , a s tfel î eît a te î d r ep ta s p r e
ele ar
î' îseat să te îto rc cu cîteva veacur îapo  M
se
p ărea că avu sese ad esea aces t v s î care  atu ra
î vă
ţase arta, î care area deve se go t că, acest v s î
care
d o rea  , î car e cr ed ea  că a t  g  p o s b lu l Dar
cu 
s e î tî  p lă că to c  a ce ea ce ţ î ch p u eş t î
so 
să, se î u lţească î trecu t ş , d eş f d  ou, să
p ară
cuoscu t, a crezu t că ă îşelase Dar  a dat
îtradevăr seaa că, d potr vă, avusese adesea
acest
v s
îsăş îpuţ ăr le care caracter zează so  ul se
răsîr î gea u î tr a l  eu , d a r î tr u  ch p s  b o l c
:  u putea  d eslu ş î î tu er c ch pul p r ete lor
care erau aco lo, căc dor  cu o ch î ch ş ; eu, care 
 făcea   er eu ra ţ o  a  e te verb ale v sî d ,
î d ată ce vo a  să ă ad resez aces to r p r ete ,
s  ţea  că su  etu l  se oprea î gîtlej, căc o ul
u vorbeşte d esluş t î so ; Vo a  să ă îd rep t
sp re e , d ar u  pu tea  u r p c oarele, căc  c u
te j şt î so ; deodată,  era ru ş  e să ap ar î
fa ţa lo r, că c d o r  d ezb ră ca t A s tfel, cu o ch
îch ş , cu buzele p ecetlu te, cu p c oarele u te, cu
trupul gol, ch pul so ulu pe care l pro ecta îsuş ,
so  u l  eu avea ! aeru l acelo r ar f gu r alego r ce
î ca r e G o tto a î fă ţ ş a t I v d a cu u  ş a r p e î
gu r ă , ş p e car e  le d ăd u se Sw a  
Sa  t L o u p ve la Pa r s  u  a p e tr u cîte va
o r e M ă î cr ed  ţa că  u a vu s es e p r leju l s ă
vo rb ea s că d e r  e cu var a lu  ͣ O r a e  u es te
cîtu ş d e p u ţ  d r ă gu ţă, î sp u s e el, trăd î d u s e
cu  a v ta te,  u  a es te

12
Or ae a ea de altădată, u şt u c e  a sch bato
ue îcred ţez că u er tă să ta ocup de ea î fac
prea ultă c ste Nu vre să te prez t ver şoare ele
Po ct ers ? adăugă el fără să ş dea seaa că asta u
 ar putea face  c o plăcere Iată o tîără fee e te
l getă ş care ţ ar place Sa; ăr tat cu vărul eu,
ducele de Po ct ers, care e u bă at de spravă, dar ca
s plu petru ea I a vorb t de t e Ma rugat să te
aduc E altcu a fruoasă decît Or ae ş a t ără
E o persoaă foarte drăguţă, şt , e o persoaă foarte
b e" Erau  şte expres adoptate de cur î d Ͷ s cu
atît a ultă rîvă Ͷ de Robert ş care îseau că
avea o f re del cată : ͣNu spu că e dreyfusardă, trebu e
să ţ seaa ş de ed ul e , dar, î sfîrş t, spue : «Dacă
ar f ev ovat, ar f îgroz tor^ să stea pe sula Dra
culu », îţeleg , u aşa ? Apo , î sfîrş t, a făcut ult
petru fostele e st tutoare, a îgădu t să f e pr  te
pe scara de serv c u ue îcred ţez, e o persoaă foarte
b e î fod, Or ae, u o ubeşte, petru că s te
că a tel getă"
Deş preocupată de  la pe care o sp ra u lacheu
al Gueraţ lor ´Ͷͻ, care u se putea duce săş vadă
logod ca  c cîd ducesa era plecată de acasă, căc por
tarul lar f pîrît îdată Ͷ Fraco se: fu îh tă că u
fusese acasă î oetul v z te lu ^ Sa tLoup, dar
acu făcea ş ea la fel Ieşea regulat î z lele cîd avea
evo e de ea, ca să se ducă să ş vadă fratele,
epoata ş a ales propr a f că, care sos se de curîd la
Par s Natura fa l ală a acestor v z te pe care le făcea
Fraşo se î sporea pl ct seala dea f 'l ps t de
serv c le e , căc prevedea că va vorb de f ecare v z tă
ca de ceva de care u te poţ l ps , potr v t leg lor
profesate la Sa tAdredesChaps De aceea u
asculta  c odată scuzele fără să pr c u ască, pe
edrept, o proastă d spoz ţ e ş căre a î puea vîrf faptul
că Fraco se u spuea : ͣa dus să văd fratele,
a dus să văd epoata", c ͣa dus să văd
alde frate u,a trat fug d să dau b'uăz ua alde
epoată " (sau epoate , ăcelăreasa) Ar f vrut ca f ca
e să se îtoarcă la Cobray Dar ea, folos duse ca o
elegată de prescur

13
ţăr , vulgare îsă, spuea că sar părea foarte lugă săp
tă a pe care ar trebu s o petreacă la Cobray, fără
să a bă ăcar ׄ *ul Cu atît a puţ  vo a să se
ducă la sora Fraco se care locu a îtro reg ue u
toasă, căc ͣuţ , spuea f ca Fraşo se , u sît de
loc teresaţ ", dîd acestu d  ură cuvît u îţeles
groaz c ş ou Nu se putea hotărî să se îtoarcă la
Mesegl se ude ͣluea e atît de proastă", ude la p aţă,
cuetrele, ͣţăracele", ar descoper vreo legătură de ru
de e ître ea ş ele ş ar spue : ͣIa ,te u tă, u cuva
o f fata răposatulu Baz reau ?" Ar prefera să oară
decît să se îtoarcă să se stator cească acolo, ͣacu cîd
a gustat d  v aţa Par sulu ", ar Fraţo se, trad ţ oa 
l stă, îtîp a totuş cu buăvo ţă sp r tul de îo re
pe carel îtruch pa oua ͣpar z aă" cîd spuea : ͣE ,
aă, dacă a z de eş re, a decît să tr  ţ u
 È!"
u pul se răc se arăş  ͣSă es ? De ce ? Ca să crap",
spuea Fra^ se care prefera să stea acasă î
săptăîa î care f ca e , fratele ş ăcelăreasa se
duseseră la Cobray De alt ter , ult ă sectată î
care suprav eţu se edesluş t doctr a ătuş Leo e î
ceea ce pr veşte f z ca, Fracb se adăuga cîd vorbea de
acest t p care u se potr vea cu aot pul : ͣE o
răăş ţă d  î a lu Duezeu f" Dar răspudea
vă cărel lor e ua pr tru surîs l ps t de v aţă, cu atît
a d feret la aceste prevest r , cu cît, î or ce ch p
petru  e, va f fruos : vedea cu străluceşte
soarele de d  eaţă pe col cele d  F esole, ă
îcălzea la razele lu , tăr a lor ă obl ga să desch d ş
să îch d pe juătate pleoapele, surîzîd t ş ele se
upleau ca  şte cadele de alabastru cu o l căr re roz
Nu ua clopotele se îtorceau d  Ital a, Ital a Ve se
cu el Mî  le eJe cred c oase u vor duce l psă de, flor
ca să c stească a versarea călător e pe care ar f
trebu t so fac od  oară, căc de cîd t pul se răc se
arăş la Par s ca
1
Z arul ׄ(„

 Poştă peuat că Ͷ corespodeţă exped ată pr 


tubur cu aer copr at

$**
î alt a, î oetul cîd e pregătea de plecare
spre sfîrş tul postulu are, î aerul l ch d ş glac al care v
îbă a casta , plata de pe bulevarde, copacul d 
´curtea case oastre, îş desch deau fruzele aşa cu lear
f desch s îtro cupă de apă proaspătă, arc sele, ae
oele de pe PoteVecch o
uata e povest se că A J î spusese acurr, ude s e
ducea doul de Norpo s cîd îl îtîlea  casă
Ͷ La doaa de V llepar s s, o cuoaşte foarte b e,
habar avea Se pare că e o f ţa ferecătoare, o
fee e super oară Ar trebu să te duc so vez , î spuse
el A fost de altfel foarte  rat M a vorb t de doul
de Guerates ca de u o foarte d st s ; a crezut
totdeaua^ că e o brută Se pare că şt e foarte ulte
lucrur , că are u gust desăvîrş t, ua că e foarte
îdru de uele său ş de rubede le sale Dar de
altfel, după spusele lu Norpo s, arc o s tuaţ e grozavă,
u ua a c , dar î îtreaga Europă Se pare că î
păratul Austr e , îpăratul Rus e , îl tratează absolut ca
pe u pr ete Bătrîul Norpo s  a spus că doaa de
V llepar s s ţ e ult l a t e ş î  s aloul e a face 1
cuoşt ţă cu ulţ oae teresaţ  M a făcut u
călduros elog u al tău, îl ve putea îtîl la ea ş ch ar ţ 
ar putea f u bu sfătu tor, dacă trebu e să scr 
Căc î dau seaa că u ve face altceva Poate să f e
 car eră fruoasă, u e ceea ce aş f preferat petru
t e, dar ve f î curîd bărbat, u vo f totdeaua
lîgă t e ş u trebu e să te îp ed că săţ urez
ͻvocaţ a
Dacă aş f putut cel puţ  să îcep să scr u ! Dar
or care ar f fost cod ţ u le î care aş f abordat acest
pro ect (la fel, d  păcate ! ca acela, de a u a bea
alcool, dea ă culca devree, dea dor , dea f săă
tos), f e cu fur e, cu 'etodă, cu plăcere, l ps du ă de
o pl bare, aîîdo sau rezervîdo ca o răsplată, pro
f ţ d *de o cl pă, de săătate, folos d acţ uea
forţată a ue z le de boală, d  truda ea eşea
totdeaua o pag ă albă, v rg ă de scr s, de eîlăturat
ca acea carte ăslu tă pe care sfîrşeşt , î od fatal, să
o trag ; î uele scaator , or cu a f aestecat î
prealab l cărţ le de joc Nu era decît struetul
ob ce ur lor
10 Ͷ 15
Guerates
dea u lucra, dea u ă culca, dea u dor , care
trebu au să se real zeze cu or ce preţ ; dacă u le rez sta,,
dacă ă ulţuea cu pretextul pe carel găsea î
pr a îprejurare pe care leo oferea z ua aceea, ca să
le las să acţ oeze î vo a lor, ă descurca fără prea
are pagubă, or cu ă od hea cîteva ore, la sfrş tul,
opţ , c tea puţ , u făcea prea ulte excese, dar
dacă vo a să le cotrar ez, dacă avea preteţ a să ă
culc devree, să beau ua apă, să lucrez, ele se î
 au, recurgeau la arguete hotărîtoare, ă îbolă
veau dea b elea, era evo t să dublez doza de alcool,,
u ă culca două opţ ,  c u a putea c t , ş 
'făgădu a să* f u altădată a rezoab l, ad că a puţ ,
cu te, ca o v ct ă care se lasă furată de teaă să
u f e asas ată, dacă rez stă
ître t p, tata se îtîl se o dată sau de două
orî ou doul de Guerates ş acu, cîd doul de
Norpo s spusese că ducele era u o rearcab l,
dădea a ultă ateţ e cuv telor sale uoca
statură de vorbă, î curte, despre doaa" de
V llepar s s ͣM a spus că e ătuşa lu : prouţă
V par s  M a spus că e extraord ar do tel getă A
adăugat ch ar că ţ e u     „+ adăugă tata
pres oat de edesluş tul aceste expres , pe care cu
s guraţă o îtîl se o dată sau de două or î uele
eor , dar căre a ,u atr bu a u îţeles prec s Maa
îl respecta atît de ult,, îcît văzîd că el u găsea, că
e d feret că doaa de V llepar s s ţ e u ͣb rou
de sp r t", era de părere că acest fapt avea oarecare
portaţă Deş şt a de ult, de la bu ca, c t valora
arch za, îş făcu ua decît o dee a buă despre
ea Bu căea, care era puţ  sufer dă, u fu la
îceput favorab lă v z te , apo se dez teresa de ea De
cîd locu a î oul ostru apar taet, doaa de
V llepar s s o rugase de a ulte or să se ducă să o
vadă Bu ca răspusese totdeaua că u eşea î acel
oet, îtrua d  acele scr sor pe care, d tru
ob ce ou ş pe care u l îţelegea, ea u le a
l pea, c o lăsa pe Fraco se să le îch dă Iar eu, fără
să dau prea b e seaa ce era acest ͣb rou de
sp r t", aş f fost  rat să o găsesc pe bă 
trîa doaă d  Balbec stalată î faţa uu ͣb rou",
«ceea ee alt ter se ş îtîplă
uata ar f vrut să şt e pe deasupra dacă spr j ul
abasadorulu ar aduce ulte votur la Ist tut, ude
avea de gîd să se prez te ca ebru l ber La drept
vorb d, deş u' îdrăzea să se îdo ască de spr j ul
doulu de Norpo s, u ayea totuş  c o s guraţă
Crezuse că avusese dea face cu  şte gur rele, cîd
se spusese la   ster că doul de Norpo s dorea să
f e s gurul care să reprez te   sterul la Ist tut, că
ar pue toate p ed c le cu put ţă cad datur sale
care,
de alt ter , l ar st gher îdeoseb î acest oet,
j>cîct susţ ea pe altc eva uotuş , cîd doul Leroy
Beaul eu îl sfătu se să se' prez te ş ş cupă se reu
jş ta, tata fusese pres oat văzîd că pr tre coleg
pe
(´care se putea b zu î această îprejurare, e etul
(«ecoo st ul c tase pe doul de Norpo s uata u
lîdrăzea săl îtrebe d rect pe fostul abasador,
dar
1 ădăjdu a că ă vo îtoarce de la doaa de V llepar s s
l!cu alegerea sa as gurată V z ta aceasta era  etă
KPropagada doulu de Norpo s, care era îtradevăr
l  stare să as gure tat două tre  d  Acade e,
Ise părea de alt ter cu atît a probab lă, cu cît
buă
Ivo ţa abasadorulu era proverb ală, ce care ţ eau,
a
(puţ  la el recuoscîd că  ău altu a u plăcea
latît de ult să f e serv ab l Pe de altă parte, îl
proteja
|pe tata la   ster îtr u ch p cu ult a
prouţat
ecît pe or care alt fucţ oar
uata a îtîl îcă pe c eva, dar această tîl re
151 u  , apo îl d gă la > cule urecu pe stradă pe
llîgă doaa Sazerat a căre sărăc e relat vă î
reducea I v aţa la Par s la şeder rare cîd o găzdu a vreo
pr eteă ("N e ul pl ct sea pe tata a ult decît
doaa lSazerat, astfel îeît aa era evo tă să
spuă o dată Ipe a cu o voce g gaşă ş rugătoare :
ͣDragul eu, va ] trebu să o v t o dată pe doaa
Sazerat, u va sta (prea ul t", ba ch ar : ͣAscultă, îţ
vo cer e u ar e ] serv c u, dute să fac o v z tă scurtă
doae Sazerat jŞt ' că u place să te pl ct sesc, dar
ar f j atît de dră(guţ d  partea ta"  uata rîdea, se
supăra puţ , ş se 1 ducea să facă v z ta Deş doaa
Sazerat ul auza,

17
tata, îtîl do, se îdreptă spre ea descoper duse, dar
spre adîca sa u  re, doaa Sazerat se ulţu cu u
salut rece, s l t de pol teţe, faţă de c eva care e v ovat
de o faptă urîtă sau e codaat să tră ască de acu
îa te îtraltă e sferă uata se îtoarse supărat, ulu t
A doua z , aa o îtl îtr u salo pe doaa Saze
rat, care u ît se îa ş  sur se cu u aer vag ş
tr st, ca ue persoae cu care te a jucat î cop lăr e,
dar cu care a îcetat de atuc or ce legătur , pe tru
că a dus o v aţă desfrată, sa ăr tat cu u ocaş sau,
ş a rău îcă, cu u bărbat d vorţat Dar păr ţ e
acordau ş sp rau de totdeaua doae Sazerat
st a
cea a adîcă îsă (ceea ce gora aa) doaa Sa
zerat, s gură de felul e la Cobray, era dreyfusardă
uata, pr ete cu doul Mel e, era cov s de v ovăţ a
lu Dreyfus Refuzase d spus  şte coleg care îl ru 
gaseră să seeze o l stă rev z o stă Nu adresă  c
u cuvît opt z le, cîd află că a urat o l  e de co
du tă d fer tă Părer le sale erau cuoscute Era c t peac
tratat drept aţ oal st Iar bu ca, s gura d  fa l e
pe care parcă o îflăcăra o îdo ală geeroasă, or de
cîte or se vorbea de ev ovăţ a pos b lă a lu Dreyfus,
dădea d  cap, gest al căru tîlc ul îţelegea atuc ͣ
ş care seăa cu acela al cu va pe carel st ghereşt î
gîdur le sale a ser oase Maa, şovă d ître dragostea
ce o purta tat ş ădejdea că aş f tel get, se eţ "
ea îtro ehotărîre pe care o traducea pr  tăcere N I
sfîrş t, bu cul, care adora arata (deş obl gaţ le  W
ebru al gărz aţ oale fuseseră coşarul vîrste sale
ature), u vedea  c odată, la Cobray, def lîd u
reg et î faţa gr lajulu , fără să se descopere eîd tre
ceau col oelul ş drapelul uoate acestea erau de ajus
ca doaa Sazerat, care cuoştea tee  c v aţa
dez teresată ş oorab lă a tat ş a bu culu , să 
cos dere ca pe  şte copl c a Nedreptăţ  Cr ele
d v duale se artă, dar î  c u caz part c parea la o
cr ă colect vă, îdată ce află că este at dreyfusard, puse
ître ea ş el cot ete ş veacur  Ceea ce expl că că, la
aseeea depărtare î't p ş î spaţ u, salutul e păru
percept b l tat ş că ea u s ar f gîd t să ît dă
îa sau
$*, -
să spuă vreu cuvît, care ar f putut străbate
lu le ce despărţeau
Sa tLoup trebu d să v ă/ la Par s, î făgădu se 'ͻ',
să ă ducă la doaa de V llepar s s ude ădăjdu a, ͻ'
fără să f spus, că o vo îtîl pe doaa de Guera
tes Mă rugă să przesc la restaurat cu aata lu pe
care o vo coduce, a tîrz u, la o repet ţ e urebu a să
e duce să o luă d  eaţa de la locu ţa e , î îpre 
jur  le Par sulu 
11 rugase pe Sa tLoup ca restauratul î care ave
să prîz  (î v aţa t er lor ob l cheltu tor , restaura 
tul joacă u rol tot atît de portat ca lăz le cu stofă
d  poveşt le arabe), să f e de prefer ţă acela ude A e
ă ves t s e că va  tr a ca  „    „   î  aş 
teptar ea s ez oulu de la Bal bec Eu car e v sa la
atî tea căl ător ş făcea atî t de puţ e, aş f fos t
f oar t e î  cî ta t s ă r evăd p e c  eva ca r e f ăcea par 
te a ult d  Balbec decît d  a t r le ele, ch ar
d  Balbec îsuş , c eva care se ducea acolo î toţ a ,
care, cîd oboseala sau cursur le ă obl gau să răî la
Par s, î răst pul sfîrş tur lor lug a după a ez lor
de ul e, î aşteptarea cl eţ lor care aveau să v ă la
c ă, cot ua să pr vească soarele ce apuea ş d spărea
î are, pr  paour le de st clă d  sufrager a are, î
dosul căre a, î cl pa î care asf ţea, ar p le e şcate
ale vapoarelor îdepărtate ş albăstr seăau cu  şte
flutur exot c ş octur îtro, v tr ă Maget zat el
îsuş de atracţ a puter că a Balbeculu , aeest „
„deveea la rîdul său aget petru  e Stîd
de vorbă cu el, ădăjdu a să f u î legătură cu Balbecul,
să real zez pe loc ceva d  farecul călător e '
A plecat îcă de d  eaţă de acasă, ude a lă
sato pe Fraşo se geîd, petru că lacheul logod t u
putuse arăş să se ducă aseară săş vadă logod ca
Fraco se îl' găs se plîgîd, lacheul era cît pe ac să l
pălu ască pe portar, dar se stăpî se, căc ţ ea la locul
său ' ´ '
î a  te d e a a ju  ge la Sa  t  L o u p , ca r e
tr eb u a s ă ă aştep te î faţa porţ sale,  a 
îtîl t cu Legrad , p e car el 1 p erd u s e d 
ved er e î că d e la C o b ra y ş

19
care, deş îcăruţ se acu, îş păstrase aerul tfăr şî
ev ovat Se opr 
Ͷ Ah ! Ia te u tă, î spuse el, ce bărbat ş c ş îcă
î red gotă ! Iată o l vrea cu care depedeţa ea u
sar acooda Este adevărat că trebu e să f
ode,, să fac v z te ! Laval era ş vestoul eu u sît
elalocul lor, ca să v sez, aşa cu fac î faţa vreuu
orît pe juătate d strus Şt ţ că st ez fruoasele
îsuş r ale sufletulu dueavoastră ; ceea ce îseaă
că regret espus că le veţ reega pr tre Get l 
F d capab l să staţ o cl pă î atosfera greţoasă
petru  e, de eresp rat, a saloaelor, prouţaţ
îpotr va v torulu dueavoastră, codaarea,
blesteul Profetulu  Văd cu se petrec lucrur le,
frecvetaţ ͣ   le uşurat ce", soc etate castelelor ; acesta
e v c ul burghez e coteporae Ah ! ar stocraţ 
ueroarea a fost cu u se poate a v ovată că u le
a tă at gîtul la toţ  Sît cu toţ  şte puşlaale s  stre,
cîd u sît ua  şte d oţ desăvîrş ţ  I sfîrş t,
săraul eu cop l, dacă vă auză ! î t p ce vă veţ
duce la vreu $ bătrîul dueavoastră pr ete
va f a fer c ţ decît dueavoastră, căc va pr v s gur,
îtro ahala, cu se îalţă lua tradaf r e pe cerul
v olet Adevărul este eă u aparţ  de loc acestu
păît pe care ă s t atît de ex lat ; toată forţa
grav taţ e e ecesară ca să ă eţ e pe el ş ca să u
evadez î altă sferă Sît d tr altă plaetă Ad o, u
luaţ î ue de rău vechea s cer tate a ţăraulu de
pe V voe care a răas î acelaş t p ţăraul de la
Duăre Ca să vă dovedesc că vă preţu esc, vă vo
tr  te ult ul eu roa Dar o să vă placă ; u
este destul de decadet, destul de ͣsfîrş t de secol"
petru dueavoastră, e prea s cer, prea c st t ; după
cu s gur aţ ărtur s t, vă trebu e Bergotte, ceva
fezadat petru gustul blazat al desfrîaţ lor raf aţ , î
grupul dueavoastră trebu e să f u cos derat ca o
deşcă bătrîă ; greşesc puîd  ă î ceea ce scr u, aşa
ceva u se a poartă ; apo , v aţa ulţ  u e
destul de d st să ca să tereseze sob sele
duea

1
Pag  

150

ͻ
voastră îcercaţ să vă a t ţ ueor cuvîtul Mtu to
rulu : ͣ Fă asta ş ve tră " Ad o, pr etee !
Ma despărţ t de el u prea d spus Uele a  
t r sît ca pr ete cou , şt u să îpace lucrur le ;
arucat pr tre laur le presărate cu flor galbee, ude
se îgrăădeau ru e feudale, podeţul de le e uea,
pe Legrad  ş pe  e, aşa cu uea cele două a ur
ale V voe 
După ce eş se d  Par s ude, deş pr ăvara  
jea, copac bulevardelor ab a erau îpodob ţ cu pr ele
lor fruee, cîd Sa tLoup ş cu  e a eoborît d 
treul de cetură î satul d  arg ea Par sulu ude
locu a aata lu , a îcercat o are îcîtare, văzîd
f ecare grăd  ţă pavoazată cu esele altare albe' ale
po lor î floare Parcă era ua d  acele serbăr c udate,
poet ce, trecătoare ş locale pe care v să le cotepl
de foarte departe, la epoc f xe, dar aceasta era dată de
atură Flor le de c reş sît atît de strîs l p te de raur ,
ca o teacă albă, îcît de departe, pr tre po care aproa
pe  c u erau îflor ţ ,  c îfruz ţ , a f putut crede,
î z ua aceasta cu soare îcă atît de rece, că u erau
flor , c zăpadă top tă a ure'a care răăsese îcă pe ar
ð
buşt  Iar per ar îvălu au f ecare casă, f ecare curte
odestă, cu u alb ş a vast, a otova, a străluc 
tor, ca ş cu toate casele, toate locur le îgrăd te d 
sat ar f fost pe cale să facă, la aceeaş dată, pr a lor
îpărtăşa e
La, porţ le acestor sate d  îprejur  le Par sulu
sît îcă parcur d  veacul al XVIIlea ş al XVIIIlea care
au cost tu t aşau tele ͣfol es"   ale tedeţ lor ş
ale favor telor U hort cultor folos se ua d  ele,
s tuată sub  velul şosele , petru cultura po lor rod tor
(sau poate păstrase ua deseul ue l vez ese d 
acele t pur ) Cult vaţ î ş rur ce se îcruc şau, per 
aceşt a, a răr ţ , a puţ  îa taţ decît ace a pe care
văzuse, alcătu au  şte patrulatere ar Ͷ despărţ te
pr  z dur joase Ͷ de flor albe, ar de| f ecare parte
lu a se zugrăvea altcu, astfel îcît toate aceste
odă

Case de petrecere la ţară

151


fără tava ş î pl  aer păreau că sît acelea d  Palatul
Soarelu , aşa cu a f putut să le regăseşt î Creta ;
ele te îdeau să te gîdeşt ş la caerele uu rezer
vor ş la cutare părţ d  are pe care oul le subîparte
petru pescu t sau ostre cultură, cîd vedea , după cu
erau expuse, lu a după raur le pr ăvărat ce, desfă
şurîd c ş colo, făcîd să scl pească pr tre paraclîcul
cu gr laj ş pl  de azur al raur lor, spua îălb tă a
ue flor îsor te ş spuoase
Era u sat vech , cu pr ăr a sa coaptă ş aur tă î
faţa căre a î loc de stîlp îalţ î vîrful cărora se pue
cîte u pre u, ş de drapele, tre per ar erau pavoa
zaţ graţ os c t, sat  alb, ca petru vreo serbare c v că
ş locală
Rabert u vorb  c odată a cu drag de pr ete
 a lu ca î t pul acestu dru Î dădea seaa că
ua ea avea rădăc  î  a lu ; v torul carel aştepta
î arată, s tuaţ a lu odeă, fa l a lu , f reşte C Ă
u erau d ferete, dar u valorau  c pe departe cît
lucrur le cele a ărute, legate de aata lu  Era
s gura care avea î och lu prest g u, f  t a ult
prest g u decît Gueraţ ş 'toţ reg de pe păît Nu
şt u dacăş spuea î s ea lu că ea era de o eseţă
super oară or cu , dar şt u că u avea luarea te,  c
gr jă decît petru ce o pr vea pe ea Pr  ea, era î stare
să sufere, să f e fer c t, poate să uc dă Nul teresa, ul
pas oa îtradevăr   c, decît ce vo a, ce ar face aata
lu , decît ce se petrecea, ş se putea deoseb cel ult pr 
expres fugare, î spaţ ul îgust al feţe sale ş sub fru
te e pr v leg ată El, atît de del cat cîd era vorba de
or ce alt lucru, se gîdea la perspect va ue căsător
străluc te ua ca să poată cot ua să o îtreţ ă, să o
păstreze Dacă tea f îtrebat „ar f preţu to, cred
 că u ţ a f putut îch pu vreodată u preţ destul de
r d cat Nu se îsura cu ea d tru st ct pract c care
îgădu a săş dea seaa că îdată ce ea u ar a avea
  c de aşteptat de la el, l ar părăs sau cel puţ  ar
duce v aţa care ar plăcea, ş că trebu a ţ ută î aştep
tarea z le de î e Căc presupuea că poate ul u
beşte Fără îdo ală că af ecţ uea geerală căre a se

152
spue dragoste trebu a săl s lească Ͷ aşa cu s leşte pe
toţ bărbaţ Ͷ să creadă d  cîd î cîd căl ubeşte
Dar s ţul său pract c î spuea că această dragoste pe
care ea o purta o îp ed ca să ul părăsească ua
d  pr c a ba lor să ş că î z ua î care u ar a
avea   c de aşteptat de la el, ea sar grăb (v ct ă a
teor lor pr ete lor să , a l teratur ş cot uîd să l
ubească totuş , gîdea el) să se despartă de el
Ͷ î vo face astăz , dacă e drăguţă, î spuse el, u
dar care va plăcea U col er pe care la văzut la Bouehe
ro E ca scup petru  e, î oetul de faţă
tre zec de  de frac  Dar  t t ca de ea  are prea
ulte plăcer î v aţă Va f foarte ulţu tă, î vorb se
de acest col er ş  spusese că cuoştea pe c eva care
poate l ar ofer  Nu cred să f e adevărat, dar f e ce o
f , a îţeles cu Bouchero, care e fur zorul fa l e ,
ele, ca să  l puă la o parte Sît fer c t la gîdul
că a so vez ; are o utră extraord ară ( a dat
b e seaa că gîdea toca cotrar ul, toca ca u  rea
ea să f e ş a are), dar are a cu seaă o judecată
ulu toare, poate că î faţa ta u va îdrăz s ă vorbească
ult, dar ă bucur d a te de ceea ce  va spue î
ură despre t e, şt că spue uele lucrur pe care le
poţ adîc la f  t, are îtr adevăr ceva pyt c î ea
Ca să ajuge la casa î care locu a, a trecut pr 
faţa uor grăd  ţe ş u ă putea îp ed ca să u ă
opresc, căc îţ luau och cu c reş ş cu per lor îflo r ţ ;
fără îdo ală, pîă a er goale ş elocu te ca o 'prop  
etate răasă eîch r ată, acu se populaseră pe
eaşteptate ş se îfruuseţaseră cu aceste flor ce se
v seră î aju, ale căror fruoase roch dalbe le zărea
pr tre gr lajur î colţul ale lor
Ͷ Ascultă, după cîte văd, vre să ad rj această ab 
ată, vre să f poet c, î spuse Robert, a şteaptăă
d
a c , pr etea ea locu eşte foarte aproape, ă duc ş 
o
au
Aşteptîdul, a făcut cîţ va paş , a trecut pr  faţa
grăd  lor odeste Dacă r d ca capul, vedea ueor
 şte fete la ferestre, ba ch ar î pl  aer ş la îălţ ea
uu etaj, c ş colo, lăd oase ş uşoare, î toaleta lor

153
proaspătă ş ov, atrate de raur ,  şte tufe
t ere de l l ac se lăsau legăate de boare fără să se
gîdească la trecătorul care r d ca och pîă la
eza ul de verdeaţă Recuoştea î ele p lcur le
v olete rîdu te la trarea parculu doulu Swa, î
dupăa ezele calde de pr ăvară, o  uată tap ţer e
prov c ală A apucat pe o potecă ce ducea la o
paj şte, ude sufla u aer  ca la Cobray, dar u e
a puţ  adevărat că, pe păîtul gras, ued ş rural
care ar f putut f pe ar r ,g ea V voe , se v se,
puctual la îtîl re ca toată bada tovarăş lor să , u v
pr are ş alb careş ag ta surîzîd ş opuîd soarelu ,
ca o perdea de lu ă ater al zată ş palpab lă, flor le
sale frăîtate de ad ere, «dar etez te ş arg tate de
raze
Deodată se v Sa tLoup îsoţ t de aata sa ş a
recuoscut, atuc î fee a care era petru' el toata dra
gostea, toate g găş le pos b le ale v eţ , a căre perso
al tate îch să  ster os îtru trup ca îtru taber
acol, era ob ectul asupra căru a se trudea ereu îch pu 
rea pr eteulu eu, pe' care s ţea că ul va cuoaşte
 c odată, despre care se îtreba eîcetat 'ceea ce
este ea ca atare, d colo de vălul pr v r lor ş al căr , î
fee a aceasta a xrecu
scut îdată pe &,-   
( + aceea care, acu cîţ va a (î luea aceasta
fee le îş sch bă atît de repede s tuaţ a, cîd ş ro sch 
bă) spuea codoaşe :
Ͷ Atuc , î e seară, dacă aveţ evo e de  e
petru c eva, aveţ decît să ă cheaţ 
Ş cîd îtradevăr se tr  tea după ea ş era s gură
î oda e cu c eva, şt a atît de b e de ce fusese cheată,
îcît după ce îch dea uşa cu che a, d  precauţ e de
fee e prevăzătoare sau dator tă uu gest r tual, îce 
pea să se dezbrace repede, aşa cu te dezbrac î faţa
uu ed c care te va asculta, ş u se oprea decît dacă
acel ͣc eva", eplăcîdu ud tatea, î spuea că poate
să răîă î căaşă, aşa cu procedează u pract c e
care, avîd urechea f ă ş teîduse să u le răcească
bolav , se ulţuesc să asculte resp raţ a ş bătă le
  prtro rufă D  această fee e a căre îtreagă
v aţă, toate gîdur le, tot t recutul, toţ bărbaţ de
care

$.*
putuse f posedată, î erau at t de d ferete îc t, dacă
 lear f povest t, aş f aseultato decît d  pol teţe
ş ab a aş f auz to, a s ţ t că îgr jorarea, ch ul,
dragostea lu Sa tLoup se s l seră să facă Ͷ d  ceea
ce era petr u  e o jucăr e eca că Ͷ u ob ect
de sufer ţe eărg  te, avîd valoarea ex steţe
îsăş  Vzîd aceste două eleete d soc ate petru că o
cuoscuse pe &,-   ( +îtro casă de
toleraţă), î spuea că ulte fee petru care
bărbaţ tră esc, suferă, se ooară, pot f ele sele sau
petru alţ ceea ce Rachel era petru  e Mă ulu a
deea că v aţa e ar putea stîr o cur oz tate dure oasă I
aş f putut povest lu Robert foarte ulte sprăv deale
e , care  se păreau faptele cele, a d ferete d 
lue Dar cît lar f îh t pe el ! Ş ce u dăduse să le
cuoască, dar fără să reuşească !
Î dădea seaa de tot ceea ce o îch pu re oe
ească poate presupue î dosul uu obraz ca acela al
Rachele , dacă ag aţ a a cuoscut o a îtî ; ş
vers, î ce eleete ater ale  zerab le ş l ps te de
or ce valoare, se putea descopue ceea ce era ţ ta atîtof
v sur , dacă lucrul ar f fos t perceput îtralt fel, pr 
cuoaşterea cea a tr v ală Îţelegea că ceea ce  se
păruse că u făcea douăzec de frac , î casa de tole 
raţă ude eraţ petru  e doar o fee e dor că să
cîşt ge douăzec de frac , poate valora a b e de u
 l o, a ult decît toate s tuaţ le v d ate, ch ar
decît dragostea de fa l e dacă a îceput pr  aţ îch 
pu că este o f ţă  ster oasă, teresată de cuoscut,
greu de cupr s, de păstrat Fără îdo ală, Robert ş cu
 e vedea tot aceeaş f gură eîseată ş îgustă
Dar ajusese la ea pe două că opuse care u vor cou
 ca  c odată ş u vo vedea  c odată aceeaş faţă
F gura aceasta, cu pr v r le, cu surîsur le, cu  şcăr le
gur sale, a cuoscuto d  afară, ca aceea a ue fee
oarecare care ar face petru douăzec de frac tot ce aş
vrea De aceea pr v r le, surîsur le,  şcăr le gur î
apăruseră ca îseîd ua acte geerale, fără   c
d v dual, ş sub ele aş f avut cur oz tatea să caut o
f ţă Dar ceea ce  se ofer se îtrucîtva la îceput, '

155
această f gură care cos ţea, fusese petru Robert u
puct de sos re spre care se îdreptase îfrutîd atîtea
ădejd , îdo el , bău el , v sur ! Da, el dăduse peste u
 l o ca să obţ ă să u f e a altu a ceea ce  se ofer se
ca or cu , pe douăzec de frac  Faptul că  o avusese
la acest preţ se poate datora îtîplăr ue cl pe, ue
cl pe î t pul căre a aceea care părea gata să se dea,
se sustrage, avîd poate o îtîl re, vreu ot v care o
face a d f c lă î z ua aceea Dacă are dea face cu u
set etal, ch ar dacă uş dă, ş a ales dacăş dă
seaa, îcepe u joc îgroz tor Icapab l să ş îv gă
decepţ a, să se l psească de această fee e, goeşte
după
ea, ea fuge de el, astfel îcît u surîs pe care u îdrăz
ea săl ădăjdu ască e plăt t de o  e de or a scup
decît ar f trebu t să f e plăt te ult ele e favorur  î
acest caz se îtîplă ueor , cîd d  pr c a 1, uu ra
ţ oaet prea a v îb at cu o laş tate î faţa sufe
r ţe , a săvîrş t, ebu a de a face d tr o tîrfă u
dol acces b l, ca cele d  ură favorur sau ch ar pr
ul sărut să ul obţ  c odată,  c u a îdrăzeşt
săl cer , ca să u dez ţ îcred ţăr le de dragoste
plato că Ş este atuc o are sufer ţă să or fără
să f şt ut vreodată ce poate f sărutarea fee pe
care
a ub to cel a ult' D  fer c re, Sa tLoup reuş se
totuş să obţ ă toate favorur le Rachele  F reşte, dacă
ar f şt ut acu că ele fuseseră ofer te or cu pe u pol,
fără îdo ală că ar f f sufer t îgroz tor, dar u e a
puţ  adevărat că ar f dat acel  l o ca să le păstreze,
căc or ce ar f aflat u l ar f putut abate Ͷ căc ceea
ce este portat la o u poate avea loc decît fără vo a
lu , pr  acţ uea vreue ar leg f reşt Ͷ d  calea
pe care se îdruase ş pe care f gura aceasta u se pu
tea îfăţ şa decît pr  v sur le pe care ş le făur se
Iob l tatea' aceste feţe subţ r , ca aceea a ue fo de
hîrt e supusă pres u lor colosale a două atosfere, 
se părea ech tab lă de două f  tur care duceau la ea
fără să se îtîlească, căc ea le despărţea îtradevăr,
pr v do aîdo , Robert ş cu  e, o vedea d 
aceeaş latură a  sterulu  >
Nu pot spue c ă &,-   ( +  se
părea prea eîseată, c găsea toca că
puterea

156
îch pu r oeeşt , luz a pe care se b zu au durer le
dragoste erau ar  Robert văzu că avea aerul
eoţ oat A îtors pr v rea spre per ş c reş d 
grăd a d  faţă ca să creadă că ă eoţ oa
fruuseţea lor Ş ea ă  şca oarecu, î acelaş ch p,
aprop d de  e lucrur pe care u le vez ua cu
och , dar pe care le s ţ î  ă
Cofudîd aceşt arbuşt pe care î văzuse î gră
d ă, cu  şte ze stră  , u a îşelat oare ca Made
le e care," î altă grăd ă, îtro z a căre a versare
avea să a bă loc î curîd, văzuse o foră oeească ş
ͣcrezuse că era grăd arul ?" Paz c a a t r lor d 
epoca de aur, chezaş a făgădu el că real tatea u e
ceea ce crede, că spledoarea poez e , că  uata
ăreţ e a ev ovăţ e vor străluc î ele ş vor putea f
răsplata pe care e vo strădu să o er tă, făptur le
ar ş albe  uat plecate deasupra ubre pr el ce
s este , pescu tulu , lectur , u erau a degrabă  şte
îger ? A sch bat cîteva cuv te cu aata lu Sa t
Loup A străbătut satul, ale căru case erau urdare
Dar lîgă cele a sărăcăc oase, lîgă acelea care păreau
că fuseseră arse de o ploa e de s l tră, u călător ta  c
care se opr se o z î cetatea blesteată, u îger strălu
c tor sta drept, ît zîd larg deasupra lor orb toarea
ocrot re a ar p lor sale de ev ovăţ e : era u păr îflor t
Sa tLoup făcu cîţ va paş îa te cu  e:
Ͷ M ar f plăcut să o f aşteptat îpreuă, tu ş 
cu  e, aş f fost ch ar a ulţu t să prîzesc s gur
cu t e ş să f răas s gur îpreuă, pîă î oe tul
plecăr la ătuşa ea Dar b ata fată, î face atîta
plăcere, ş e atît de drăguţă cu  e, şt , a pututo
refuza De alt ter o săţ placă, e o fee e cultă, o
f ţă care v brează ´ş apo e atît de plăcut să prîzeşt
cu ea, e atît de agreab lă, atît de s plă, totdeaua foarte
puţ  preteţ oasă
Cred totuş că Robert scăpă o cl pă, toca î d  
eaţa aceea ş pesee petru pr a oară, de fee a pe
care, d  g găş e î g găş e, o alcătu se îcet, ş zăr deoda
tă, la oarecare depărtare de el, altă Rachel, u dupl cat al
e ͣ dar cu totul d fer t ş care) îtruch pa o s plă
fee e

$.ö
uşoară După ce a părăs t fruoasa l vadă, ea dus
să luă treul ca să e îtoarce la Par s, cîd î gară,
Rachel, ergîd la cîţ va paş de o fu terpelată ş
recuoscută de  şte tîrfe ord are aşa cu era ş ea ş
´care, crezîd la îceput că era s gură, str gară : ͣRachel,
v cu o , Luc ee ş Gera e sît î vago, a este
îcă u loc, v o, vo erge îpreuă la „(+ . ş
´se pregăteau să prez te do bă eţ de prăvăl e, aaţ
lor care le îsoţeau, c d, văzîd aerul oarecu st gher t
al Rachele , îş îdreptară pr v rea cu cur oz tate ceva
af departet e zăr ră, ş scuzîduse, îş luară răas bu,
pr  d salutul e ca îcurcat, dar pr eteesc Erau două
Hete fee de stradă cu gulere de  taţ e de lutru,
avîd ca aceeaş îfăţ şare ca Rachel cîd Sa t Loup
o îtîl se îtî a oară Sa t Loup u le cuoştea,  c
u le şt a uele, ş văzîd că au aerul dea f bue
pr etee cu pr etea sa, îl străfulgera deea că Rachel poate
căş avusese locul, poatel avea îcă îtro v aţă ebă
u tă de el, foarte deoseb tă de aceea pe care el o ducea
cu ea, o v aţă î care putea avea o fee e pe u pol
Pres ţ doar această v aţă, îch pu duş î cetrul e o
Rachel cu totul alta decît aceea pe care o cuoştea, o
Rachel, la fel ca cele două curv şt e, o Rachel de douăzec
de frac  î fod, Rachel se dedublase o cl pă, petru'
el, zăr se la oarecare d staţă de Rachel a lu , pe Rachel
ͻcurv şt a, pe Rachel cea reală, presupuîd că cea d 
tî ar f fost a reală decît cealaltă Poate că lu Robert
î trecu atuc pr  gîd că, d  acest fer î care tră a
´cu perspect va ş eces tatea ue căsător bogate, cu e
vo a de a ş v de uele ca să poată cot ua să dea
o sută de frac pe a Rachele , s ar f putut sulge
lese ş sar f putut bucura aproape pe   c de favoru
r le aate sale, ca aceşt bă eţ de prăvăl e de
acelea ͻ ale tîrfelor lor Dar cu să purceadă ? Rachel u
greş se cu   c Ma puţ  copleş tă cu darur ş ateţ ,
ar f a puţ  drăguţă, u ar a spue, u ar a
scr e acele lucrur carel eoţ oau atît de ult ş pe
care le ´c ta cu oarecare îdr e caaraz lor să , avîd gr ja
să subl  eze c t de drăguţ era d  parte , dar o ţîd

P a t  a j c u r o t l e

158
spuă că o îtreţ e fastuos, ba că această ded caţ e
pe o fotograf e sau forula aceasta petru a îche a o
telegraă era trasutarea aurulu sub fora e cea
a redusă ş cea a preţ oasă Dacă se ferea să spuă
că aceste rare 
 |
%#


 | 
  f e
drept, Ͷ deş aseeea raţ oaet s pl st e folos t
pîă la absurd petru toţ aaţ care plătesc, petru
atîţ a soţ , Ͷ să se spuă că o făcea d  aor propr u,
d  va tate Sa tLoup era destul de tel get ca săş 
dea seaa că, graţ e uelu său are, a îfăţ şăr sale
fruoase, ar f găs t lese ş gratu t îr lue toate volup
tăţ le va tăţ , ş că, d potr vă, toca legătura sa cu
Rachel îl pusese; oarecu î afară de lue ş făcea să
f e a puţ  cotat î ea Nu, acest aor propr u de t
vo să par că deţ gratu t dovez le aparete de pred 
lecţ e ale acele a pe care o ubeşt , e ua u der vat
al dragoste , evo aj de a ţ îfăţ şa ţ e îsuţ ş altora
că eşt ub t, petru că ubeşt atît de ult Rachel se
aprop e de o , lăsîd pd cele două tîrfe să urce î
copart etul lor ; dar u ua gulerul de lutru fals
al acestora ş aerul îţepat al bă eţ lor de prăvăl e, c ş
uele de Luc ee ş Gera e o eţ ură o cl pă pe
oua Rachel Sa tLoup îş îch pu o cl pă v aţa d 
Place P galle, cu pr ete ecuoscuţ , cu avetur sord 
de, cu dupăar eze de plăcer ev ovate î acel Pa*r s
ude îsor rea străz lor por d de la )   de Cl 
chy u se) părea aceeaş ca lu a soarelu ude se
pl fba cu aata lu , căc dragostea ş sufer ţa care se
îb ă cu el au, ca beţ a, puterea să d fereţ eze lucrur le
î  tea oastră Bău cît pea c u Par s ecuoscut
î  jlocul Par sulu îsuş ; legătura lu î apăru ca ex
ploatarea ue v eţ stra , căc dacă cu el Rachel î se
ăa oarecu, ea tră a totuş o parte d  v aţa e reală
cu el, ch ar partea cea a de preţ d  pr c a suelor
eore pe care le dădea, partea care o făcea să f e
atît de v d ată de pr etee ş care va îgădu să se re
tragă la ţară sau să se laseze î ar le teatre, după ceş
va f făcut sua Robert ar f vrut să o îtrebe pe Rachel
c e erau Luc ee ş Gera e, ce aue ar f spus
dacă sar f urcat î copart etele lor, cu ş ar f
petrecut îpreuă ea ş caaradele e o z care poate
sar f sfîrş t ca d vert set supre, după plăcer le sa
t gulu , la tavera Olyp a, dacă el, Robert, ş cu  e 
a f fost de faţă Vec ătăţ le tavere , care pîă a
tuc se păruseră esufer te, î trez ră 
cl pă cur oz 
tatea, sufer ţa, ş soarele aceste z le pr ăvărat ce care
´da î   Cauart , ude, dacă u lar f cuoscut pe
Robert, Rachel poate s ar f dus spre seară ş ar f cîş
;t gat u pol, î pr leju ră o edesluş tă ostalg e Dar la
ce bu să puă îtrebăr Rachele , cîd şt a d a te
ͻcă răspusul va f o s plă tăcere sau o  c uă sau
ceva foarte ´ pe b l petru el care u ar destă u  
 c ? Dedublarea Rachele ţ use prea ult Fucţ oar
«că lor ferate îch deau uş le, ea urcat repede îtru
vago de clasa îtî , perlele  uate ale Rachele î a
 t ră d  ou lu Robert că este o fee e de are
preţ, ´o îgî e, q făcu să tre arăş î propr a lu
 ă ;ude o coteplă, ter or zată, aşa cu făcuse
totdeaua pîă acu Ͷ cu excepţ a acele scurte cl pe
cîd o văzuse pe o P galle de p ctor pres o st Ͷ ş
treul plecă
Era îtradevăr, o ͣl teratură" Nu cote vorb du 
 de cărţ , de arta ouă, de tolsto s, decît petru al
îv u pe Sa tLoup că bea prea ult v 
$Ah ! dacă a putea tră u a cu  e, te aş face
ͻsă be apă ş ţ ar erge a b e
$Nea îţeles să plecă departe
$Dar şt prea b e că a ult de lucru (căc lua
î ser os arta draat că) Ce ar spue de alt ter fa
 l a ta ?
îcepu să aducă îv u r fa l e lu Robert, îv u r
care  sau părut foarte îdreptăţ te ş la care Sa t
Loup, deş o asculta pe Rachel î ce pr vea v ul, aderă
pe deatregul Eu, care ă teea atît de ult de v 
cîd era vorba de Sa t Loup ş  dădea seaa ´de
flueţa buă a aate sale, era gata săl sfătu esc
săş tr  tă fa l a la pl bare Och t ere fee
lăcr ară, cîd a avut prudeţa să vorbesc de Dre 

160
$ B etul art r, spuse ea îfrîîdu ş u oftat, o să
oară acolo d  v a lor
$ L  şteştete, Zezette, se va îtoarce, va f ach tat,
eroarea va f recuoscută
$ Dar pîă atuc va ur ! I sfîrş t, cel puţ  cop
lu vor purta u ue epătat Dar cîd te gîdeşt c t
trebu e să sufere, toca asta ă ooară ! Vă v e să
credeţ că aa lu Robert, o fee e p oasă, spue că tre
bu e să răîă î Isula Draculu , ch ar dacă e ev o  
vat, u îgroz tor ?
$ Da, îtradevăr, aşa spue ea, af ră Robert E
aa ea, a   c de ob ectat, dar e foarte adevărat
că are ses b l tatea Zezette 
I real tate, aceste prîzur ͣatît de ost e"
decurgeau totdeaua î îprejurăr foarte eplăcute
Căc îdată ce Sa tLoup se afla cu aata lu îtr u
local publ c, îş îch pu a că ea se u tă la toţ bărbaţ de
faţă, se îtueca ,ea' îş dădea seaa de proasta lu
d spoz ţ e pe care poate se auza so aţîţe, dar pe care,
j g tă de toul lu , u vo a ,a degrabă d tr u aor
propr u prostesc, să a bă aerul că îcearcă să depuă
arele; se prefăcea că uş despr de och de pe
cutare sau cutare bărbat, ş de alt ter u era
totdeaua ua u joc îtr adevăr, dacă doul care
se îtîpla să f e vec ul lor la teatru sau la cafeea,
dacă pîă ş v z t ul trăsur î care se urcaseră avea u
ce plăcut, Robert, alarat îdată de geloz a sa, îl
observase îa tea aate sale ; vedea ua decît î el
ua d  făptur le spurcate de care vorb se la Balbec
,care pervertesc ş ec stesc fee le ca să se auze, o
ruga stăru tor pe Rachel săş îtoarcă pr v r le de la el ş
pr  aceasta ch ar î atrăgea ateţ a asupra lu  Dar
Rachel găsea ueor că Robert avusese u gust atît de bu
î bău el le sale, îcît îceta de al a sîcî , ca el să se
l  ştească ş să cos tă să se ducă să facă u dru ca
să lase t pul să tre î vorbă cu ecuoscutul, adesea
să dea îtîl re, ueor ch ar săş sat sfacă u capr c u
trecător
A desluş t îcă d  cl pa cîd a trat î restau 
rat că Robert avea aerul îgr jorat Căc Robert băgase
ua decît de seaă ceea ce e scăpase la Balbec, că,
pr tre caaraz s vulgar , A e, cu o străluc re o 
11 Ͷ Guerates 161
destă, degaja fără să vrea aerul roat sulu ,, care
eaă de a ulţ a d  părul îfo at ş d tru as
grecesc,, graţ e cărora se deosebea de ulţ ea celorlalţ
serv tor  Aceşt a aproape toţ vîrst c , ofereau t pur
extraord ar de urîte ş foarte prouţate de preoţ
pocr ţ , de cofesor făţar c , a adesea de foşt actor
co c a căror frute ţugu ată u o îtîleşt decît î
colecţ le de portrete expuse î foa erul u l s stor c al
 c lor teatre u tate, ude sît îfăţ şaţ jucîd rolur de
lache sau de ar pot f ş al căror t p sole, graţ e ue
recrutăr selecţ oate ş poate uu fel de u re ered tară,
acest restaurat părea căl păstrează îtru so de coleg u
prevest tor D  eoroc re, A e recuoscîdu e ve să
a coada, î t p ce corteg ul de ar preoţ de
operetă se scurgea spre alte ese A e se foră de
săătatea bu c , ar eu a teresat de soţ a ş cop
să  î răspuse eoţ oat căc era o cas c Avea u aer
tel get, eerg c, dar respectuos Aata lu Robert
îcepu săl pr vească cu o ateţ e c udată Dar och
îfudaţ a lu A e cărora o uşoară  op e le dădea u
fel de adîc e ascusă, u trădară  c o pres e pe faţa
sa e şcată I hotelul de prov c e ude serv se ulţ
a îa te de a ve la Balbec, deseul fruos, puţ 
îgălbe t ş obos t acu, al feţe sale pe care o vedea
î toţ a , ca cutare gravură îfăţ şd pe pr c pele
Euge, totdeaua î acelaş loc, î fudul sufrager e ,
aproape totl deaua goală, u trebu e să f atras ulte
pr v r cur oase Nu cuoscuse ult t p, fără îdo ală d 
l psă de cuoscător , valoarea art st că a feţe sale ş era de
alt ter puţ  d spus să o scoată î ev deţă, căc avea u
teperaet rece Cel ult vreo par z aă î trecere,
opr duse vreodată î oraş, r d case pr v rea asupră ,
poatel rugase să v ă să o servească î caera e
îa te de a se duce la gară, ş ascusese î golul
trasluc d ooto ş adîc al aceste v eţ de soţ bu ş
de serv tor de prov c e, ta a uu capr c u fără urăr pe
care  e ul va descoper vreodată A e trebu e săş
f dat totuş seaa de stăru ţa cu care och t ere
art ste stăteau aţ t ţ asupr  î or ce caz ea u scăpă
lu Robert, pe a căru faţă a văzut adu duse o
roşeaţă u a puţ  v e decît aceea

162
carel îbujora cîd îcerca o eoţ e bruscă, dar slabă,
d fuză
Ͷͻ Acest „ „ e foarte teresat, Zezette
? o îtrebă pe aata lu , după cel coced ase destul
de brusc pe A e Sar spue că vre săl aleg ca ob ect de
stud u

$ Iată că îcepe ar, era s gură !


$ Dar ce îcepe,  cuţa ea ? Dacă a greş t, a
de spus   c, recuosc Dar a, or cu, dreptul să
te
feresc de această slugă pe care o cuosc de la Balbec
(altfel puţ   ar păsa) ş care e uul d  ce a ar
t căloş pe care a răbdat vreodată păîtul
Rachel parcă avu de gîd să se supuă ş îcepu cu
 e o d scuţ e l terară la care luă ş el parte Nu ă
pl ct sea d scutîd cu ea, căc cuoştea foarte b e toate
operele pe ͻ care le ad ra ş era or cu de acord cu
 e î părer le e ; dar cu o auz se pe doaa de
V llepar s s spuîd că u are talet, u dădea are
portaţă aceste cultur  Gluea cu f eţe pe seaa
ue suede de lucrur ş ar f fost cu adevărat plă 
cută dacă ar f afectat î ch p atît de pl ct cos jargoul
ceaclur lor ş al atel erelor îl îtrebu ţa de alt ter
î toate ş , ob şu d, de p ldă, să spuă despre u tablou
dacă era pres o st sau despre o operă dacă era wag
er aă : ͣAh ! e +îtro z , cîd u tîăr o sărutase
pe ureche ş eoţ oat că ea s ulase u f or, el făcu
pe odestul, ea spuse : ͣBa da, ca sezaţ e găsesc că e
+  Dar ă  ra a ales că ea îtrebu ţa î faţa lu ,
ar el î faţa e , uele expres propr lu Robert (pe care
poate le adoptase d e la u l teraţ pe care  cuoştea)
ca ş cu aceasta ar f fost u l baj ecesar, ş fără săş
dea seaa de   c c a ue or g al tăţ care aparţ e
tuturor
Mî  le el erau atît de eîdeîat ce cîd îca, îcît
te făceau să presupu că trebu e să f arătat foarte stî
gace pe sceă cîd juca teatru îş regăsea îdeîarea
ua î dagoste, pr  acea preşt ţă eoţ oată a fe
e lor cărora le place atît de ult bărbatul, îcît gh cesc
de la îceput ceea ce va face a ultă plăcere acestu
trup, totuş atît de deoseb t de al lor

½
A îcetat să au parte la coversaţ e cîd sa vorb t
de teatru, căc î această ater e Rachel era pea răuvo 
toare O apără îtradevăr pe u to copăt  tor Ͷ î
potr va lu Sa tLoup, ceea ce dovedea că o ataca ade
sea î £aţa lu Ͷ pe Bera, spuîd : ͣOh ! u, e o
fee e rearcab lă F reşte, jocul e u e a eoţ o
ează, u a corespude î totul cu ceea ce căută, dar
trebu e să o s tuă î oetul î care sa v t, î dato
ră foarte ult A făcut lucrur bue, şt  Apo e o fe 
e e atît de spravă, are o  ă a'tît de buă, f reşte uî
plac lucrur le care e^ teresează, dar a avut,, pe lîgă
f gura e destul de eoţ oată, o tel geţă de fruoasă
cal tate" (Degetele u îsoţesc î acelaş ch p toate jude
căţ le estet ce I p ctură, ca să arăţ că e vorba de u
tablou bu, te ulţueşt să sco î ev deţă degetul
are Dar ͣ tel geţa de fuoasă cal tate" e a ex 
getă, î trebu esc două degete sau a degrabă do uă
ugh , ca ş cu a f fost vorba să spulbere u f r de
praf) Dar Ͷ cu această excepţ e Ͷ aata lu Sa t
Loup vorbea de art şt ce a cuoscuţ pe u to ro 
 c ş super or care stîrea î a, deoarece credea Ͷ
săvîrş d o eroare î această pr v ţă Ͷ că ea le era fe
r oară, îş dădea foarte b e seaa că trebu a să o co
s der o art stă ed ocră ş d potr vă să a ultă co
s deraţ e petru ace a pe care  d spreţu a Dar u se
s ţ ofesată, căc arele talet îcă ecuoscut, cu
era al e , or cît de s gur ar putea f pe el îsuş , are oare
care u l tate, ş petru că u proporţ oă
cos deraţ a pe care o pret de după taletele
oastre ascuse, c după s tuaţ a oastră dobîd tă
(Peste o oră avea s o văd,pe aata lu Sa tLoup
a festîd la teatru, ultă deferetă aceloraş art şt pe
care î judeca atît de aspru) Or cît de puţ e îdo el ar
f trebu t să lase tăcerea ea, stăru să c ă seara
îpreuă, as gurîduă că  c o cov eţu re u
plăcuse atît de ult ca aea Deş u era îcă la
teatrul ude trebu a să e duce după prîz, avea
aerul că e află îtru ͣfoa er" lustrat de portretele
vech ale trupe îtratît cutre „aveau utre d 
acele care parcă se p erduseră cu o îtreagă geeraţ e de
art şt coparab l ; aveau ş aer de acade c e : uul,
care se opr se î faţa uu bufet exa a

16
perele cu utra ş cur oz tatea dez teresată pe care ar f
pututo avea doul de Juss eu Alţ , l gă el, arucau î
sală pr v r le pl e de cur oz tate ş de răceală pe care
ebr Ist tutulu ajuş le arucă publ culu î t p
ce sch bă cîteva cuv te ce u se aud Erau  şte
f gur celebre pr tre ce ob şu ţ  uotuş aceşt a îş atră
geau ateţ a uul altu a asupra uu ou ales, cu asul
zbîrc t, cu buza făţar că ş care, cu spuea Rachel î
d alectul e , ͣare ceva popesc" ; f ecare pr vea cu teres
pe oul ales Dar curîd, poate ca săl facă pe Robert să
plece ca să f e s gură cu A e, Rachel îcepu să facă cu
och ul uu tîăr o de bursă, care prîzea la o asă
vec ă cu u pr ete
Ͷ Zezette, te rog să u te u ţ astfel la acest tîăr,
spuse Sa tLoup pe faţa căru a îbujorarea şovă toare
de ad eaur se cocetrase îtru or sîgeros care
d lata ş îtueca trăsătur le d st se ale pr eteulu eu
;
dacă e vorba să e fac de rîsul lu , prefer să prîzesc
s gur ş să ă duc să te aştept la teatru
î cl pa aceasta c eva ve să  spuă lu A e că
u do îl ruga să v ă să  vorbească la uşa trăsur
sale Sa r tLoup, ereu îgr jorat ş teîduse să u f e
vorba de u co s o aoros care trebu a tras s
aate sale, se u tă pe gea ş zăr î fudul cupeulu
pe doul de Charlus, cu ăuş albe, vărgate cu
egru ş cu o floare la buto eră
Ͷ Vez î spuse el, î şoaptă, fa l a ea ă ură
reşte pîă a c  ue rog, eu u pot, dar de vree ce l
cuoşt b e pe „ „ care o să e vîdă cu
s guraţă, spue să u se ducă la trăsură Cel puţ 
dacă ar f u cheler care u ar cuoaşte Dacă se
spue uch ulu eu că  e u ă cuoaşte şt u cu
e, u va ve să ă caute î cafeea, u poate
sufer
aceste locur  E or cu dezgustător ca u cra bătrî ca
el, care a reuţat îcă la fee , să dea veş c lecţ
ş să v ă să ă sp oeze !
A e, care pr  se strucţ u le ele, tr  se pe
uul d  cheler care trebu a să spuă că el u se putea
deraja ş , dacă ar îtreba de arch zul de Sa tLoup,
ura să răspudă că ul cuoaşte urăsura plecă e
d at Dar aata lu Sa tLoup care u îţelese şopotel le

165
oastre ş crezuse că fusese vorba de tîărul despre
care Robert o îv u a c face cu och ul, zbuc î
sulte
Ͷ Asta buă ! acu e vorba de tîrul acesta ?
B e fac c ă prev ; oh ! e foarte plăcut să prîzeşt
 aseeea cod ţ ! Nul luaţ î seaă, e or cu puţ 
ţ c t, ş , adăugă ea îtorcîdu se spre  e, spue
asta
crezîd că e elegat, că a u aer de are se or t d
eşt gelos
Ş îcepu să dea see de eervare, cu p c oarele ş
ev; î  le
$ Dar, Zezette,  e foarte eplăcut Ne fac de rîs
î och acestu do care va f cov s că  fac avasur ,
ş care are aerul că e tot ce poate f a ord ar
$ M e, d potr vă, î place ult; a îtî are
 şte och ferecător , ş care au u fel de a pr v fee le,
s ţ că trebu e să le ubească
$ uac cel puţ  pîă ce vo pleca, dacă eşt ebuă,
exclaă Robert Cheler, garderoba ea
Nu şt a dacă trebu e săl urez
$ Nu, s t evo a să f u s gur, î spuse el pe ace
laş to cu care vorb se cu aata lu , ca ş cu ar f fost
tot atît de supărat ş pe  e Mî a lu era ca o aceeaş
frază uz cală pe care se cîtă îtr o operă a ulte
repl c , al căror îţeles ş caracter î l bret e pe deatre
gul altul, dar pe care ea le îb ă pr tr u acelaş se
t et După ce plecă Robert aata lu îl cheă pe
A e ş  ceru d fer te foraţ  Apo vo să şt e cu îl
găsea
$ Are o pr v re auzată, u aşa ? Vă daţ seaa
că ar d stra aue să şt u ce poate gîd , să f u ser
v tă adesea de el, săl au cu  e î călător e Dar atîta
tot La ura ure ar f destul de îgroz tor să f obl
gată să ubeşt toată luea careţ place Robert
greşeşte
îch pu duş c e şt e ce uoate astea se asc ş se spră
vesc î cazul eu, Robert ar trebu să f e foarte l  şt t
(Rachel cot ua săl pr vească pe A e) Iată, pr v ţ î
och egr , aş vrea să şt u ce se ascude î dosul lor
î curîd c eva ve să spuă că Robert o chea
îtru cab et part cular t de, trecîd pr tr o altă 
trare, se dusese săş sfîrşească prîzul fără să străbată
restauratul A răas astfel s gur, apo Robert
tr  se

166
ş după  e A găs to pe Rache ît să pe o Caapea,
r zîftd copleş tă de sărutăr le, de îgî er le cu care el
răsfăţa Beau şapa e ͣBuă z ua, tu ! î spuea ea
d  cîd î cîd, căcî îvăţase de curîd această forul,
care se părea ult a expres e a g găş e ş a sp r tulu '
Prîz se prost, u ă s ţea b e ş fără să ă f
flueţat cuv tele lu Legrad , regreta gîd duă
că îcep această d tî dupăa ază de pr ăvară îtru
cab et de restaurat ş o vo sfîrş î cul sele uu teatru
După ce se u tă la ceas ca să vadă dacă u îtîrz e, Rache
î ofer o cupă de şapa e, î ît se ua d  ţ ga
retele e or etale ş despr se petru  e u tradaf r
d  corsajul e  M a spus atuc : u prea a de ce să
regret această dupăa ază ; aceste ore petrecute lîgă
această tîără fee e u sît p erdute petru  e,
de, oarece graţ e e , lucru g gaş ş care u se poate
plăt destul de scup, a u tradaf r, o ţ garetă
parfuată ͻo cupă cu şapa e î spuea asta,
petru că  se părea că îzestra astfel cu u
caracter estet c ş dec just f ca, salva aceste cl pe de
pl ct seală Poate ar f trebu t să ă gîdesc că îsuş
faptul dea s ţ evo a uu ot v care să ă
cosoleze de pl ct seala ea, î dovedea îdeajus că
u s ţea   c estet c Iar Robert ş aata lu
aveau aerul că  c uş a aduc a te de cearta
care avusese loc cu cîteva cl pe a îa te,  c că aş f
as stat la ea Nu făcură  c o aluz e la ea, u căutară
 c o scuză, după cu u căutară  c ua felulu î care
cotrasta cu ea purtarea lor de acu uot bîd şapa e
cu e , a îceput să ă s t ca aeţ t, aşa cu ă
s ţea la R vebelle Nu ua f ecare so de beţ e,
îcepîd cu aceea pe care o dă soarele sau călător a ş
sfîrş d cu aceea ce se datoreşte obosel sau v ulu , dar
f ecare grad de "beţ e ş care ar trebu să a bă o ͣcotă"
d fer tă ca acelea care ăsoară adîc ea apelor,
scoate la veală, î o , toca la  velul pe care la at s,
u alt o Cab etul î care se afla Sa t Loup era  c,
dar s gura ogl dă care îl îpodobea era de aşa fel, îcît
parcă reflecta î ea alte tre zec , dea lugul ue
perspect ve esfîrş te ; ar becul electr c aşezat
deasupra cadrulu ,

167
seara, cîd era apr s, urat de proces uea a tre zec
de reflexe aseeea lu îsuş , trebu a să dea ch ar
băutorulu s gurat c pres a că spaţ ul î jurul său
se îulţeşte paralel cu sezaţ le1 sale exaltate de be
ţ e ş că, îch s s gur î această  că îcăpere, do 
ea totuş peste u spaţ u cu ult  a ît s î curba
sa edef  tă ş lu oasă, decît o alee d  ͣJard  de
Par s" Dar cu î acel oet eu îsu era cel
care bea, căutîdul deodată î ogl dă, l a zăr t pr 
v duă h dos, ecuoscut Bucur a beţ e era a pu
ter că decît dezgustul ; îp s de vesel e sau vrîd
săl îfrut, a surîs ş el  a răspus Mă s ţea
atît de stăpî t de cl pa trecătoare ş puter că î care
sezaţ le sît atît de tar , îcît u dau seaa dacă
s gura ea' aărăc ue u se datora gîdulu că eul
eu îgroz tor pe care toca îl zăr se îş tră a poate
cea d  ură, z ş că u vo a îtîl  c odată î
v aţa ea pe acest stră 
Robert era supărat doar petru că u vo a să stră
lucesc a ult î och aate sale
$ Ha de, povesteşte ceva despre doul acela pe
care la îtîl t az d  eaţă ş care îb ă sob sul
cu astroo a, u a aduc b e a te, ş o pr
vea cu coada och ulu 
$ Dar, dragul eu, u e altceva de spus decît ceea
ce a spus tu
$ Eşt esufer t Atuc povesteşte îtîplăr le cu
Fra9o se la ChapsElysees, o să placă atît de ult !
$ Da, da ! Bobbey  a vorb t atîta de Fra^ şe !
Ş luîdul pe Sa tLoup de bărb e, eputîd ăscoc
altceva, repetă, atrăgîdu bărb a la lu ă : ͣBuă
z ua tu !"
De cîd, î ce pr veşte d cţ uea ş jocul lor, actor
u a erau petru  e depoz tar exclus v a uu
adevăr art st c, e ă teresau ca atare ; ă
auzau, ca ş cîd avea î faţă persoajele uu
vech roa co c ; î plăcea să văd, după utra
ouă a uu tîăr se or care tra î sală, geua
ascultîd d strat declaraţ a pe care o făcea juele
pr  î p esă, î t p ce acesta, î avîtul
eîtrerupt al t rade sale de dragoste, aruca o pr v re
îflăcărată ue doa

168
e bătrîe d tr o lojă vec ă, ale căre perle
 uate îl ulu seră ; astfel, graţ e a cu seaă
foraţ lor pe care  le dădea Sa t Loup despr e
v aţa part culară a art şt lor, vedea jucîduse altă
p esă ută ş expres vă sub p esa vorb tă, care de
alt ter ă teresa, deş era ed ocră ; căc
s ţea îcolţ d ş îflor d î ea t p de o oră, la
lu a rape , alcătu te d  aglut area pe faţa uu
actor, al uu alt ch p de fard ş de carto ş pe
sufletul său persoal cuv tele uu rol, aceste
d v dual tăţ trecătoare ş v ce sît persoajele ue
p ese, seducătoare ş care ţ plac, pe care le ad r , pe
care le copăt eşt , pe care a vrea să le a
îtleşt după ce a părăs t teatrul, dar care sau ş
descopus îtru actor care u a deţ e s tuaţ a
pe care o avea î p esă, îtr u text care u a
îfăţ şează utra actorulu , î tro pudră colorată pe
care o şterge bat sta, persoaje care s au trasfor 
at, îtr u cuvî t, î el eete ce u a au   c
a face cu ele, d  cauza descopuer lor care are loc
îdată după sfîrş tul spectacolulu , ş care te îdea 
ă să te îdo eşt de real tatea eulu ca ş de aceea a
ue f ţe ub te, ş să ed tez asupra  sterulu
orţ 
U uăr d  progra  a fost extre de eplă 
cut O tîră f ee e pe car e   o putea sufer
Rachel ş a ulte pr etee ale e , trebu a să
debuteze cu  şte cîtece vech pe care îş îtee ase
toate ădej d le de v tor Această tîără fee e avea o
crupă prea eş tă î afară, aproape r d cată, ş o voce
fruoasă, dar prea subţ re, a slăb tă ş de eoţ e ş
care cotrasta cu usculatura e puter că Rac hel
postase î sală u uăr de pr ete ş pr etee al
căror rol era să zăpăcească pr  sarcasele lor pe
debutată care se şt a că era sf oasă, să o facă săş
p ardă capul, astfel îcît ereuş ta să f e desăvîrş tă,
după care d rectorul ar a agajao îcă de la
pr ele ote ale eoroc te , cîţ va spectator , recrutaţ
î acest scop, rîzîd, îcepură săş atragă ateţ a
asupra şoldur lor e , cîte va fee care făceau parte d 
coplot hohot ră de rîs, f ecare otă p ţ gă ată sporea
lar tatea care se trasfora î scadal Neoroc ta
care asuda de durere sub

169
fardul e , îcerca o cl pă să lupte," apo arucă as ste 
ţe  şte pr v r dezădăjdu te, d gate, care avură
drept urare îdo rea hu du el lor Dator tă st ctu
lu de  taţ e, dor ţe dea se arăta sp r tuale ş cu
rajoase, trară î joc ş alte actr ţe fruoase care u
fuseseră preve te, dar care arucau celorlalte pr v r
de răutăc oasă copl c tate, se strîbau de rîs î ho 
hote v olete, astfel îcît, după sfîrş tul cele dea doua
bucăţ ş deş prograul cupr dea îcă alte c c , re
g zorul poruc să se lase cort a Ma strădu t să u
ă gîdesc la acest c det a ult decît la sufer  
ţa bu c , cîd uch ul eu, ca să o c călească, îl pu 
ea pe bu c să bea co ac, deea de răutate avîd pe 
tru  e u efect prea dureros uotuş , după cu  la
pe care ţ o sp ră eoroc rea poate u e toca exac
tă, căc pr  ag aţ e creă d  ou o îtreagă du 
rere de care efer c tul s l t să lupte îpotr vă u se
gîdeşte să se îdu oşeze, tot astfel răutatea poate că
are î sufletul oulu rău acea cruz e pură Ş vo
luptuoasă care e pr leju eşte atîta durere cîd eo î
ch pu  Ura o sp ră, î a î dă o pas u e, o act v 
tate care u coţ    c prea vesel ; ar trebu să f
sad c ca să te bucur de ele, oul rău crede că a pr 
c u t sufer ţă altu o rău Rachel îş îch pu a de
buă seaă că actr ţa pe care o făcea să sufere era de
parte dea f teresată, că, î or ce caz, puîd hu 
du rea e la cale, ea îsăş răzbua buul gust, batjo
cor d grotescul ş dîd o lecţ e ue caarade proaste
uotuş , a preferat să u vorbesc de acest c det, 
avea  c curajul,  c puterea să l îp ed c,  ar f
fost prea eplăcut, vorb d v ct a de b e, să fac să
seee cu sat sfacţ a cruz  set etale care î
sufleţeau pe călă aceste debutate
Dar îceputul aceste reprezetaţ  a teresat î
alt ch p Ma făcut să îţeleg î parte atura luz e a
căre v ct ă era Sa tLoup cîd era vorba de Rachel
ş care săpase o prăpast e ître ag  le pe care Ro 
bert ş cu  e le avea despre aata lu , cîd o
vedea î d  eaţa aceasta sub per îflor ţ  Rachel
juca î  ca p esă u rol aproape de s p lă f gura
tă Dar văzută astfel, era altă fee e Rachel avea ua

170
d  acele feţe pe care depărtarea Ͷ ş u î ch p e
cesar aceea d  sală la sceă, luea f d la ura ur 
e doar u teatru a are Ͷ o scot î rel ef ş care,
văzute de aproape, se prefac î pulbere Cîd stătea
lîgă ea, u vedea decît o ebuloasă, o cale lactee de
p stru , de   
  altceva La o d s
taţă coveab lă, toate acestea îcetau de a se a
vedea ş , de pe obraj e estopaţ , re sorb ţ , se vea
ca u cor de luă, u as atît de f , atît de pur, î 
cît a f vrut să f ob ectul ateţ e Rachele , să o re 
vez cît de ult, să o a lîgă t e, dacă u cuva a
văzuto altfel ş de aproape Nu era cazul eu, c fu 
sese acela al lu Sa tLoup cîd o văzuse jucîd î
tî a oară Se îtrebase atuc cu sar putea aprop a
de ea, cu ar putea s o cuoască, î el se desch sese
u îtreg doe u  uat Ͷ acela î care' tră a ea Ͷ
d  care eaau rad aţ ferecătoare, dar î care u
putea pătrude Plecă de la teatrul d  oraşul de pro 
v c e ude se petrecuseră acestea, cu a î ură,
spuîduş că ar f o ebu e să scr e, că ea u va
răspude, gata săş dea averea ş uele petru o făp
tură care sălăşlu a î el îtro lue atît de super oară
acestor real tăţ prea cuoscute, o lue
îfruuseţată de dor ţă ş v s, cîd, la eş rea
art şt lor văzu scurgîduse pe o uşă, trupa _ veselă ş
plăcut găt tă a art şt lor care jucaseră ISJ şte t er care
cuoşteau î aşteptau acolo Nuărul p o lor f d a
puţ  ueros decît acela al cob aţ lor pe care e
le pot alcătu , îtro sală î care l psesc toate
persoaele pe care lea f putut cuoaşte, seaflă ua
pe care a f crezut  c odată să a ocaz a să o revez
ş care v e toca la t p, îeît îtîplarea pare
prov deţ ală, căre a totuş or ce altă îtîplare s ar
f putut subst tu dacă u ea f aflat î acest loc,
c îtraltul, î care sar f ăscut alte dor ţ ş î
care a f îtîl  t altă veche cuoş t ţă care să o
ajute Uş le de aur d  luea v selor se îch seseră
după Rachel îa te ca Sa tLoup să o f văzut
eş d d  teatru, astfel îeît p stru le ş coşur le u
avură prea are îseătate, î d splăcură totuş , cu
atît a ult cu cît, ea f d s gur, u a avea
aceeaş putere dea v sa

& 
ca la teatru Dar, deş u a putea so zărească, ea
cot ua să stăpîească actele ca acele astre care e
coduc pr  atracţ a lor, ch ar î orele cîd u pot f
văzute de och oştr  Astfel îcît dor ţa petru ac 
tr ţa cu trăsătur f e care  c u erau prezete î
a t rea lu , avu drept rezultat că se rep ez la fostul
său caarad care era d  îtîplar e acolo, ş reuş să
f e prezetat persoae fără trăsătur ş cu p stru , de
vree ce era aceeaş ş spuîdu ş că va ch bzu a
tîrz u care d  două era î real tate actr ţa Era grăb 
tă,  c u adresă de data aceasta vreu cuvît lu
Sa  t Loup ş î sfîrş t reu ş să o vad ă p este cîteva
z le, cîd ea se îvo să se despartă de caaraz e , să
se îtoarcă cu el O ş ubea, dator tă evo dea v sa,
dor ţe de a f fer c t graţ e acele a pe care a v sato,
u ţ trebu e ult t p ca săţ pu to ţ sorţ de fer 
c re î aceea care a acu cîteva z le u era pe sceă
decît o apar ţ e îtîplătoare, ecuoscută, d feretă
Cîd, după ce căzu cort a, a trecut pe sceă u de
ă pl ba t  dat, a vrut să ă adresez cu
vo c ue lu Sa t Loup; cu u şt a ce at tud e
trebu a să adopt pe aceste o eleagu r , at tud ea
ea ar f astfel pe deatregul acaparată de cover 
saţ a oastră ş luea ar crede atît de adîc t î ea,
atît de d strat, îcît ar găs că e f resc să u a expre 
s a f z oo e pe care ar f trebu t s o a îtru loc
î care, pr s de cele ce spuea, ab a aş f şt ut ude
ă afla ; ş , folos duă cît a repede de pr ul
sub ect ce ve î  te :
$ Şt , a spus lu Robert, a fost să  au ră
asbu de la t e î z ua plecăr ele,  a avut
 c odată ocaz a să a vorb  despre acest lucru
uea salutat pe stradă
$ Nu a poe de acest lucru, î spuse el,
a fost dezolat; ea îtîl t î aprop erea cazăr ,
d ar  a pu tu t să ă op res c, p e tru că era î î 
tîrz ere ue as gur că a fost foarte îh t
Mă recuoscuse aşadar ! Revedea îcă salutul 
persoal pe care  l adresase ducîd îa la ch p u,
fără vreo pr v re care să f arătat că ă cuoaşte, fără
vreu gest care să f a festat regretul că u
putea

172 j
opr  F reşte, f cţ uea aceasta pe care o adoptase î
acea cl pă dea u ă recuoaşte trebu e să f s 
pl f cat ulte lucrur  Dar era u  t că şt use să se
oprească la ea, îa te ca u refle x să f destă u t
pr a pres e Observase îcă la Balbec că, pe lî 
gă acea s cer tate a vă a feţe sale a căre p ele lăsa
să se vadă, pr  traspareţă, afluxul brusc al uor
eoţ , trupul său fusese ad rab l dresat pr  educa 
ţ e la u au t uăr de prefăcător de buă cuv 
ţă, ş î v aţa sa de cazară, î v aţa sa odeă,
putea juca, ca u desăvîrş t coed a, uul după altul,
d fer te rolur  îtruu ´ d  acestea ă ubea foarte
ult, se purta cu  e ca ş cu  ar f fost frate ;
fusese fratel e eu, ş redeve se, dar fusese o cl pă
alt persoaj care u ă cuoştea ş care, r d cîd hă 
ţur le, cu ooclul la och , fără vreo pr v re,  c surîs,
dusese îa la cozorocul ch p ulu său ca să  îtoar
că corect salutul  l tar !
Decorur le îcă platate pr tre care trecea văzu 
te astfel de aproape ş despu ate de tot ce le adăuga
depărtarea ş lu a pe care le calculase arele p ctor
ce le sch ţase, erau sărăcăc oase, ar Rachel, cîd a
aprop at de ea fu supusă acele aş puter d strugătoare
Ar p le asulu e îcîtător răăseseră î perspect vă,
ître sală ş sceă, ca ş rel eful decorur lor Nu a
era ea, o recuoştea ua graţ e och lor e î care
det tatea se refug ase Fora, străluc rea aceste
t ere stele, a ad eaur atît de luc toare, d spăruse 
ră, î sch b, ca ş cu ea aprop at vederea de
luă ş ea ar îceta să e a apară roz ş aur e, pe
faţa e atît de etedă ad eaur , deosebea doar pro
tuberate, pete, adîc tur  Era îcîtat zăr d pr  j
tre z ar şt sau oae de lue pr ete a actr ţelor;
care salutau, stăteau de vorbă, fuau ca î oraş, u
tîăr cu tocă de cat fea eagră, î fustă de culoarea
hortes e , cu obraj îj ţ cu roşu ca u paj d tr u
albu de Watteau care, surîzîd, cu och spre cer,
sch ţîd se e cu î  le, făcîd saltur uşoare, părea
că e de altă spec e decît oae cu ţ î vesto ş
î red getă î  jlocul cărora îş cot ua, ca u

17S
ebu, v su  extaz at, atît de stră  de preocupăr le
v eţ , atît de ater or ob ce ur lor c v l zaţ e lor, atît
de descătuşat de leg le atur , îcît era tot atît de o 
d h tor ş g gaş, ca ş cu a f văzut u fluture ră
tăc t îtro ulţ e, ca ş cu a f urăr t cu pr v 
rea, pr tre fr ze, arabescur le aturale deseate de
zbegu el le sale îar pate, capr c oase ş fardate Dar
î aceeaş cl pă, Sa tLoup îş îch pu că aata lu
dădea ateţ e acestu dasator repetîd o ult ă
oară o f gur ă d  d vert setul î care avea să
apară, ş ,faţa se îtuecă
Ͷ A putea să pr veşt î altă parte, spuse el, cu
u aer posoor t Şt că dasator ăşt a u fac  c
cît frîgh a pe care ar face b e să se urce ca săş
frîgă gîtul, ş sît oae î stare să se laude apo
că lea dat ateţ e De alt ter cred că a auz t că
ţ se spue să te duc î cab a ta ca să te îbrac  Iar
a să îtîrz 
ure do Ͷ tre z ar şt Ͷ văzîd aerul î fur at
al lu Sa tLoup, se aprop ară auzaţ , ca să audă ce
spue Cu se plata u" decor de partea cealaltă a
scee , a fost îghesu ţ î e 
Ͷ Oh ! dar îl recuosc, e pr eteul eu, exclaă
aata lu Sa tLoup, pr v dul pe dasator E  u
at, a te u tă  utele astea care dasează ca tot
restul
f ţe ͣsale""
Dasatorul îtoarse capul spre ea, ş f ţa sa oe
ească v duse î ch pul s lfulu pe care se s lea să l
îfăţ şeze, pelteaua dreaptă ş ceuş e a och lor să tre
ură ş luc pr tre geele sale îţepe te ş p ctate,
ş u surîs se prel se de pe cele două părţ ale gur
sale, pe faţa  pastel zată cu roşu ; apo , vrîd să o
auze, ca o cîtăreaţă de var eteu care, d  cople 
zeţă, e îgîă ar a î care a spus că o ad ră,
îcepu să repete  şcăr le î  lor sale,  tîdu se
pe el îsuş , cu o g găş e de  tator ş o vo e buă de
cop l
$ Oh ! e prea drăguţ, îcercarea asta de a se
 ta
pe s e îsuş , exclaă Rachel bătîd d  pale
$ ue rog, îcetează, î spuse Sa tLoup cu o voce
dezădăjdu tă, vre să te fac de rîs, ă oor , îţ jur
17
că dacă a spu u cuvît, u te a îsoţesc î ca 
b a ta, ă duc ; ha de, u f r ea De ce s ta î fu 
ul ăsta de tutu, o săţ facă rău, adăugă Sa tLoup
îtoreîdu se spre  e cu acea sol c tud e pe care
 o a festa îcă de la Balbec
$ Oh ! ce fer c re dacă plec 
$ ue prev  că u ă vo a îtoarce
$ Nu îdrăzesc să ădăjdu esc
$ Ascultă, şt , ţ a făgădu t col erul dacă ve f
drăguţă, dar d  oet ce ă tratez astfel
$ Ah ! asta u ă  ră d  partea ta Î făgă 
du eş t ceva, ar f trebu t să ă gîdesc că u te ve
ţ e de cuvît Vre să te lauz că a ba , dar u sîr t
teresată ca t e Puţ  î pasă de col erul tău A
pe c eva care  l va da
$ N e altul u va putea să ţ Ͷ1 dea, căc l a
reţ ut la Bouchero ş a cuvîtul său că u  l va
v de decît  e
$ Atuc a vrut să ă şatajez , ţ a luat d a
te toate ăsur le E toca ce se spue : ͣMarsates,
Mater Se ta, se vede rasa", răspuse Rachel,
repetîd
o et olog e cere se b zu a pe o răstălăc re grosolaă,
căc „îseaă „+ ş u se t, dar pe care
aţ oal şt o îtrebu ţau cî d era vorba de Sa tLoup
d  pr c a părer lor sale dreyfusarde, pe care le da
tora totuş actr ţe  (Ea era a puţ  cal f cată decît
or care alta să trateze drept evre că pe doaa Mar
sates cărora etograf soc etăţ u reuşeau să gă
sească evre esc decît rude a e cu fa l a Levy M re
po x) Dar poţ f s gur, totul u s a sfîrş t îcă Cuvî
tul dat î aseeea cod ţ  are  c o valoare A pro
cedat cu  e ca u trădător Bouchero va afla ş se
va ofer u preţ îdo t F l  şt t că î curîd a să a
auz vorb duse de  e
Robert avea de o sută de or dreptate Dar îpre 
jurăr le sît totdeaua atît de îcîlc te, îcît cel ce are
de o sută de or dreptate poate o dată să u a bă Ş u
raa putut îp ed ca să aduc a te de acel cu 
vît pe care  l spusese la Balbec : ͣî ch pul acesta,
a ac de cojocul e "
Drueag

$ö.
$ Na îţeles b e ce ţ a spus î legătură cu
col erul Nu ţ Ͷ1 făgădu se î ch p foral De vree
ce fac tot pos b lul ca să te părăsesc, e foarte f resc să
u ţ Ͷ1 dau u îţeleg ude desluşeşt o trădare,  c
că sît teresat Nu se poate spue că ă laud cu
ba ,
îţ spu totdeaua că sît u o sărac care are o
leţca e Greşeşt cîd e lucrur le astfel,  cuţa ea I
ce ăsură sît teresat ? Şt b e că tu eşt s gu
rul eu teres
$ Da, da, a decît să cot u , î spuse ea ro c,
sch ţîd gestul cu va care se bărb ereşte Ş îtoreîduse
spre dasator :
$ Ah ! îtradevăr, e straş c cu î  le lu  Eu
care sît fee e  aş putea face ceea ce face el Ş î 
toreîduse spre el, arătîdu trăsătur le cr spate ale
u Robert : ͣPr veşte, suferă", î spuse ea îcet, î a
vîtul oeta al ue cruz  sad ce care u era de
alt ter  c decu î legătură cu adevăratele e s 
ţă te de afecţ ue petru Sa tLoup
$ Ascultă, petru ult a oară, îţ jur că or ce a
face, peste opt z le ve putea regreta aar, u ă
vo ,
a îtoarce, paharul s a uplut, bagă de seaă, e re
vocab l, ve regreta odată, dar va f prea tîrz u
Poate era s cer ş ch ul de aş părăs aata  se
părea a puţ  cupl t decît acela de a răîe cu ea
î au te cod ţ 
'Ͷ Dragul eu, adăugă el adresîdu  se, de ce sta
acolo, ţ a spus că a să îcep să tuşeşt !
Ia arătat decorul care ă îp ed ca să ă dau
la o parte Duse îa la pălăr e ş spuse z ar stulu :
Ͷ Doul eu, aţ cos ţ să vă arucaţ ţ gara ?
Fuul î face rău pr eteulu eu
Aata sa ea aşteptîdu l, se îdreptă spre ca 
b a e ş , îtoreîdu se :
Ͷ Oare  utele astea procedează la fel ş cu fe
e le ? exclaă ea, adresîduse dasatorulu d  fu
dul teatrulu , cu o voce prefăcut elod oasă ş ev o
vată de geuă ͻ uu îsuţ a aerul ue fee , cred că
sar putea să e îţeleg cu t e ş cu ua d  pr ete
ele ele

176 
Ͷ După cîte şt u, fuatul u este opr t ; c e e bol
av are decît să stea acasă, spuse z ar stul
Dasatorul sur se ta  c art ste 
$ uac , ă îebueşt , î str gă ea, ce a part
de a putea face !
$ î or ce caz, doule, u sîteţ prea aab l, sp u
'Sa tLoup z ar stulu , tot pe u to pol t cos ş blîd,
cu aerul cu va care costată ş cos deră retrospect v
u c det îch s
I acel oet l a văzut pe Sa t Loup r d cîd
braţul vert cal deasupra capulu său ca ş cu ar f fă 
cut se cu va pe care ul vedea, sau ca u şef de
orchestră, ş îtradevăr Ͷ fără altă traspuere, după
cu îtro s fo e sau îtru balet, la u s plu gest»
d  arcuş,  şte r tur v olete urează după u graţ 
os adate Ͷ după cuv tele curte  toare pe care le
rost se, îa lu se prăvăl îtr o pală răsuătoare
pe obrazul z ar stulu 
Acu, cîd după coversaţ le cadeţate ale d plo
aţ lor, artele vesele ale păc fură urate de avîtul
fur os al războ ulu , lov tur le cheîd după ele lov 
tur , aş f fost  rat văzîd adversar scăldaţ î sî
gele lor Dar u putea îţelege (ca ce ce susţ  că de
regulă războ ul ître două ţăr u zbuceşte cîd u a
fost îcă vorba decît de o rect f care de gra ţă, sau oar
tea uu bolav u surv e cîtă vree u era vorba
decît de o flaare a f catulu ), cu de putuse recurge
Sa tLoup, după cuv tele care vădeau o uaţă de
aab l tate, la u gest care u zvora  c decu d  ele,
pe care ul prevesteau, gestul acelu braţ r d cat u
ua î d spreţul dreptulu g ţ lor, dar ş al pr c 
p ulu cauzal tăţ , îtr o geeraţ e spotaă de î e,
acest gest creat     D  fer c re, z ar stul care se
îplet c sub v oleţa lov tur , păl ş şovă o cl pă, u
r postă Iar î ce pr veşte pr ete să , uul îtaars'
îdată capul, pr v d cu ateţ e îspre cul se pe c eva
care des gur u era acolo, al do lea se prefăcu că  
trase u f r de praf î och ş îcepu să ş frece pleoa 
pa sch oos du se de durere ; ar al tre lea se
repez exclaîd :
12 Ͷ Guerates 177
Ͷ Petru uele lu Duezeu, cred că se r d că
cort a, e vo p erde locur le
Aş f vrut să vorbesc lu Sa tLoup, dar d g area
lu provocată de dasator era atît de are, îcît se
ogl dea pe albul och lor să ; î îcorda obraj ca o
arătură ter oară, astfel îcît tulburarea sa lăutr că
traducîduse pr tro depl ă aov b l tate exter oară,
 c avea elast c tatea, ͣjocul" ecesar ca să î
tîp e vreu cuvît ş să  răspudă Pr ete z 
ar stulu , văzîd că totul se sfîrş se, se îtoarseră l gă
el, îcă treurîd Dar ruş aţ că l părăs seră, ţ eau
cu d ad sul ca să şt e că uş dăduseră seaa de  
 c De aceea îcepură să vorbească, uul despre pra ful
care trase î och , altul despre spa a eîtee ată ,
ͻîch pu du ş că se r d ca 'cort a, al tre lea despre a
seăarea extraord ară a cu va care trecuse cu fratele
său Ş  a festară ch ar oarecare supărare, petru:
că el u le îpărtăş se eoţ le
$ Cu, u tea  rat ? Aşadar u vez l pede ]
$ Care va să z că, sîteţ cu toţ  şte laş , îgîă:
z ar stul pălu t
Necosecveţ cu f cţ uea pe care o adoptaseră ş
î v rtutea căre a ar f trebu t Ͷ dar  c u se gîdeau
la aşa ceva Ͷ să a bă aerul că u îţeleg ceea ce co 
legul lor vo a să spu e, rost ră o frază trad ţ oală î a
ceste îprejurăr : ͣNuţ da seaa căţ eş d  f re^
vre săţ sară uştarul, sar spue că a luato raza ! t
îţelesese de d  eaţă î faţa per lor îflor ţ , 
luz a pe care se îtee a dragostea lu Robert petru
&, -    ( + ş tot aşa î dădea sea
a de real tatea pe care, d potr vă, o coţ eau su
fer ţele ăscute d  această dragoste Puţ  cîte puţ 
aceea pe care o îcerca de vreo oră, fără să
îceteze,, se retracta, tră î el, ar î och lu se v o
zoă d spo b lă ş lăd oasă A plecat de la teatru,
Sa tLoup ş cu  e, ş a por t pe jos Itîrz ase o
cl pă îtru colţ de pe aveue Gabr el de ude
od  oară o vedea adesea pe G lberte sos d A
îcercat cîteva cl pe să a tesc aceste pres
depărtate ş era să l ajug pe Sa tLoup î pas
ͣg ast c", cîd a văzut u do, destul de prost
îbrăcat, care avea a 

178
erul că vorbeşte ca de aproape A coch s că era
u pr ete persoal al lu Robert ; totuş  s a părut
că se aprop au ş a ult uul de al tul; deodată, a 
şa cu se veşte pe cer u feoe astral, a văzut
 şte corpur ovo de adoptîd cu o repez c ue vert g 
oasă toate poz ţ le pe care le îgădu a să alcătu ască,
î faţa lu Sa tLoup, o costelaţ e estab lă Arucate
ca d tro praşt e,  sau părut că erau cel puţ  î
uăr de şapte Nu erau totuş decît ce do pu a lu
Sa tLoup îulţ ţ î v teza lor cu careş sch bau
locul î acest asablu î apareţă deal ş decorat v
Dar acest foc de art f c u era decît o burduşeală ad
  strată de Sa tLoup ş al căre caracter agres v ş
 c decu estet c, î fu destă u t a îtî de îfăţ 
şarea doulu îbrăcat sărăcăc os, care parcăş p er
dea î acelaş t p cupătul, o falcă ş ult sîge Dă du
expl caţ  c oase celor ce se aprop au ca săl îtrebe,
îtoarse capul, ş văzîd că Sa tLoup se îdepărta
def  t v ca să ă ajugă, stătu loculu , pr v dul cu u
aer îc udat ş copleş t, dar  c decu fur os Sa tLoup
d potr vă, era, deş u p r  se  c o lov tură ; ş
och să scl peau îcă de î e cîd ă aju se
Ic detul u avea  c o legătură, aşa cu crezu se,
cu palele de la teatru Era u trecător pas oat care,
văzîd ce  l tar fruos era Sa tLoup, î făcuse
propuer  Pr eteul eu u se a du rea de îdrăz
eala aceste ͣşleahte" care  c u a aştepta ubra
opţ ca săş a îdrăzeala, ş vorbea de propuer le
care se făcuseră cu aceeaş d gare cu care vorbesc
z arele de o tîlhăr e z uaa azaare, îtru cart er
cetral d  Par s uotuş , doul bătut era acuzab l,
căc u pla îcl at aprop e destul de repede dor ţa
de desfătare, astfel îcît s gură fruuseţea să apară
ca o îvo re Or, fruuseţea lu Sa tLoup u a putea
f pusă î d scuţ e Pu ca ace a pe care ad  strase
sît de folos oae lor de so ul celu ce l acostase
ad eaur , ca să le dea ser os de gîd t, dar totuş prea
puţ  t p ca să se poată îdrepta ş să scape astfel de
pedepsele judecătoreşt  Astfel, deş Sa t Loup î
trăsese chelfăeala fără să stea prea ult la gîd, toate

179
celelalte de acest so , ch ar dacă v  î ajutorul leg lor»
u reuşesc să ooge zeze oravur le
Aceste c dete ş fără îdo ală acela la care se
gîdea cel a ult, îl făcură pesee pe Robert să
dorească să răîă puţ  s gur Căc , peste o cl pă, ă
rugă să e despărţ  ş să ă duc s gur la doaa de
V llepar s s ude ă va îtîl , dar prefera să u  
tră îpreuă ca să a bă a degrabă aerul că ab a so
s se la Par s, decît să dea de gîd t că petrecuse o par 
te a dupăa eze îpreuă
Aşa cu presupusese îa te de a o f cuoscut
pe doaa de V llepar s s la Balbec, era are deoseb re
ître ed ul î care tră a ea ş acela al doae de
Guerates Doaa de V llepar s s era ua d  acele
fee care, ăscută d tro fa l e glor oasă ş trîd
pr  căsător e, îtr alta u a puţ  glor oasă, u se
bucură totuş de o are s tuaţ e odeă, ş cu excepţ a
cîtorva ducese, epoatele sau cuatele lor, ş ch ar a
uu a sau a două capete îcoroate, vech legătur de
fa l e, au î saloul lor ua u publ c de îa a
tre a, burgheze, ob l e prov c ală sau coruptă, a că 
re prezeţă a îdepărtat de ult luea elegată ş
sob care u sît obl gaţ să le frecveteze d  îda 
tor r de rude e sau d  prea veche t  tate După
cîteva cl pe a îtîp at, f reşte,  c o greutate ca
să îţeleg de ce doaa de V llepar s s era atît de b e
forată la Balbec, ş ch ar a b e decît o , de
cele a  c aăute î legătură cu călător a pe care
tata o făcea atuc î Spa a î tovărăş a doulu de
Norpo s Dar cu toate acestea, u   era cu put ţă să
ă f xez la deea că pr ete a de a b e de douăzec
de a a doae de V llepar s s cu abasadorul ar f
putut f cauza declasăr arch ze , îtro lue î care
fee le cele a străluc te af şau aaţ a puţ  res
pectab l decît acesta, care de alt ter pesee că
era de ult t p petru arch ză ua u vech pr 
ete Doaa de V llepar s s să f avut od  oară alte
avetur ? Avîd pe vreur u caracter a pas oat
decît acu, cîd ajusese la o bătrîeţe cucer că ş l 
 şt tă, care datora poate totuş ceva d  poz ţ a e
ace

$,)
lor a îfocaţ ş cosuaţ , u şt use oare, î prov  c a
ude tră se ult t p, să ev te uele scadalur ,
ecuoscute de o le geeraţ care le costatau doar
efectul î alcătu rea aestecată ş defectuoasă a uu
salo de alt ter e t să f e uul d  cele a pure
de or ce aestec ed ocru ? ͣGura rea" pe care o
atr bu a epotul e î atrăsese oare î aceste t pur duş
a ? O îdease oare să prof te de uele succese la
bărbaţ , ca să se răzbue pe uele fee ? uoate astea
erau cu put ţă ; ar g găş a, ses b l tatea Ͷ uaţîd
cu atît farec u ua expres le dar ş toaţ le Ͷ
cu care doaa de V llepar s s vorbea de pudoare, de
buătate, u puteau f ra aceast ă presupuere ; căc
ce ce u ua că vorbesc b e de uele v rtuţ , dar
ch ar le îcearcă farecul ş le îţeleg de  ue (care
vor şt să le descr e, î  lor, îtro ag e
deă) se trag adesea, dar u fac e îş ş parte, d 
geeraţ a ută, aspră, ec opl tă ş fără artă, care lea
pract cat Aceasta se răsfrîge, dar u se cot uă î
' e  î locul caracterulu cu care era îzestrată,
găseşt o ses b l tate, o tel geţă care u slujesc
acţ u  Ş f e că au fost sau u î v aţa doae de
V llepar s s scadalur pe care lear f îăbuş t
străluc rea uelu « , toca această tel geţă, o
tel geţă a degrabă de scr tor de îa a doua decît
de fee e de lue, era cu s guraţă pr c a decăder e
odee
Doaa de V llepar s s pr oslăvea fără îdo ală a
ales cal tăţ destul de puţ  exaltate, ca cupătare ş
tact ; dar ca să vorb  de ăsură îtru ch p cu totul
potr v t, ăsura u e de ajus ş sît ecesare uele
er te de scr tor care presupu o exaltare puţ  ă 
surată ; observase la Balbec că ge ul uor ar ar 
t şt răîea eîţeles doae de V llepar s s ; că u
şt a decît săş bată, subţ re, joc de e , dîd l pse sale
de îţelegere o foră sp r tuală ş graţ oasă Dar acest
sp r t ş această graţ e, la  velul pe carel at geau la
ea, deveeau ele îsele Ͷ î alt pla, ş ch ar dacă lear
f desfăşurat ca să coteste cele a subt le opere Ͷ
adevărate îsuş r art st ce Dar aseeea cal tăţ exer
c tă asupra or căre s tuaţ odee, o acţ ue bolă
v c oasă elect vă, cu spu ed c , ş atît de   c 

181
toare, îcît ce cu u tee cît a tra  c, cu greu pot
rez sta cîţ va a  Ceea ce art şt uesc tel geţă pa
re pură preteţ e petru soc etatea elegată care, ca
pab lă să se s tueze d  s gurul puct de vedere d  care
judecă or ce, u îţelege  c odată atracţ a deoseb tă că
re a î cedează cîd alege o expres e sau face o aprop 
ere cu ea, îcearcă î tovărăş a lor o oboseală, o r tare
d  care zvorăşte foarte repede at pat a Cu toate aces
tea, î coversaţ a e , ş acelaş lucru se poate spue
ch ar despre eor le e care sau publ cat de atuc ,
doaa de V llepar s s a festa doar u so de graţ e
cu totul odeă După ce trecuse pe lîgă lucrur le
de seaă fără să le adîcească, ueor fără să le deo
sebească, reţ use d  a î care tră se ş pe care de
scr a de alt ter cu ultă prec z ue ş farec, ua
fr vol tatea pe care aceşt a o ofer seră Dar o lucrare,
ch ar dacă pr veşte ua sub ecte care u sît te
lectuale, este totuş o operă de tel geţă, ş ca să da
îtro carte sau îtr o coversaţ e care se deosebeşte
puţ  de ea, pres a desăvîrş tă a fr vol tăţ , e ece 
sară o doză de ser oz tate de care o persoaă pur ş s 
plu fr volă ar f î stare î uele eor scr se de
vreo fee e, ş cos derate ca o capodoperă, cutare
frază care se c tează ca odel de graţ e uşoară a făcut
totdeaua să presupu că petru a ajuge la aseeea
spr teeală, autorul trebu e să f pos edat altădată o
şt ţă puţ  greoa e, o cultură rebarbat vă ş că, pe
cîd era fată tîără, pesee că părea pr ete lor e o
pedată esufer tă Iar ître uele cal tăţ l terare ş
succesul ode, legătura e atît de ecesară, îcît c 
t d astăz eor le doae de V llepar s s, cutare
ep tet just, cutare etaforă care se îlăţu esc, vor f
de ajus c t torulu ca să recost tu e, cu ajutorul lor,
salutul adîc, dar glac al pe care trebu a săl adreseze
bătrîe arch ze, pe scara ue abasade, cu tare
sob ca doaa Lero , care poate că« îdo a o carte de
v z tă î dru spre ducesa de Guerates, dar care
u tra  c odată î saloul e , de teaă să u se
declaseze acolo pr tre toate soţ le de ed c sau de
otar  Poate doaa de V llepar s s fusese o pedată
î pr a e t ereţe, ş aeţ tă atuc de şt ţa sa
poate u şt 

182
sase săş stăpîească, îpotr va uor oae de lue
a puţ  tel geţ ş a puţ  stru ţ , săgeţ le oţe 
l te pe care ră tul u le u tă
Apo , taletul u e u aped ce fals pe care îl ada 
ug art f c al acelor felur te îsuş r care as gură reuş ta
î soc etate, ca să real zeze cu restul ceea ce oae
de lue uesc o ͣfee e desăvîrş tă" El este produ 
sul v u al ue au te îcl ăr orale, căre a îdeob
şte î l psesc ulte cal tăţ ş ude predo ă o ses b l 
tate ale căre alte a festăr pe care u le pătrude
tro carte, se pot face foarte puter c s ţ te de a
lugul ex steţe , de p ldă cutare cur oz tăţ , cutare fa
tez , dor ţa dea te duce a c sau acolo petru propr  !
aţ plăcere, ş u î vederea spor r , eţ er sau
ua petru s pla fucţ oare a re aţ lor
odee O văzuse pe doaa de V llepar s s la
Balbec îcojurată de slug le e ş earucîd  c o
pr v re asupra celor ce şedeau îr v holul hotelulu  Dar
avusese pres ţ rea că această abţ ere u îsea
d fereţă, ş se pare' că u se îch sese îtotdeaua î
ea Murea să cuoască cutare sau cutare d v d care  
vea  c u t tlu ca să f e pr  t î casa e , ueor
petru că găs se că e fruos, sau ua petru că se
spusese că e hazl u, sau petru că se păruse că se
deosebeşte de oa e pe care cuoştea, care pe
t pul cîd u aprec a îcă crezîd că u vor părăs
 c odată, ap arţ eau cu toţ celu a pur foburg
Sa tGera  Era obl gată săş adreseze boeulu ,
 culu burghez jde carel deoseb se, v taţ le a căror
valoare el u le putea aprec a, ou o stăru ţă care o
deprec a puţ  cîte puţ  î och sob lor, ob ş u ţ să
preţu ască u salo a degrabă după luea pe care
stăpîa case o excludea, decît după aceea pe care o
pr ea Dacă de buă seaă, la u oet dat d 
t ereţea e , doaa de V llepa r s s, blazată de
ulţu rea de a face parte d  crea ar stocraţ e , se
ca auzase să scadal zeze luea î care tră a, săş
zdruc e de buă vo e s tuaţ a, îce puse să acorde
îseătate aceste s tuaţ după ce o p erduse Vo a să
arate duceselor că îsea a ult ͻdecît ele,
spuîd, făcîd tot ce u îdră zeau ele să spuă ş să
facă Dar acu, cîd acestea, cu excepţ a

183
uora d  rudele e aprop ate, u a veeau la ea, se
s ţea  cşorată ş tot a dorea să doească, dar
altcu decît pr  sp r t Ar f vrut să atragă pe toate
acelea pe care avusese atîta gr jă să le îlăture Cîte
v eţ de fee , v eţ de alt ter puţ  cuoscute (căc
f ecare are, după vîrsta lu , u so de lue
deoseb tă, ş d screţ a bătrî lor îp ed că pe t er
săş facă o dee despre trecut ş să îbrăţ şeze
îtreg c clul), au fost astfel îpărţ te î per oade pl e
de cotraste, cea d  ură f d pe de atregul
folos tă să recucereşt ceea ce cu atîta vo e buă a
arucat î vît î cea de a doua ! î ce ch p arucată
î vît ? u er ş l îeh pu esc cu atît a puţ , cu cît
văd o bătrîă ş respectab lă arch ză de V llepar s s ş  c
au habar că eor al sta ser oasă de astăz , atît de
deă sub peruca e albă, ar f putut f od  oară o
coeseaă veselă care poate a făcut atuc del c le,
poate că a tocat averea uor bărbaţ care dor acu
soul de vec ; ar faptul că sa căz t de aseeea să
  cească, cu o d băc e stăru toare ş f rească, o
s tuaţ e pe care o datora obîrş e s ale ob le u
îseaă  c decu că î acel t p îdepărtat doaa
de V llepar s s u puea are preţ pe s tuaţ a e  După
cu zolarea, acţ uea î care tră eşte u
euraste c pot f urz te de el de d  eaţa pîă seara
fără să se pară suportab le ş se prea poate ca, î t p
ce se grăbeşte să adauge u och ou reţele care l
reţ e pr zo er, să v seze ua balur , vîător ş
călător  Ne strădu  î or ce cl pă să e odelă
v aţa, dar cop d fără vo e, ca u dese, tră sătur le celu
ce sîte ş u celu ce ear f a plăcut să f 
Salutur le d spreţu toare ale doae Lero puteau
expr a, î oarecare ăsură, adevărata f re a doae
de V llepar s s, dar u corespudeau  c de :u
dor ţe sale
Fără îdo ală, ch ar î oetul î care, potr v t ue
îxpres drag doae Swa, doaa Lero ͣo desf ţa"
>e arch ză, aceasta putea îcerca să se cosoleze adu 
îduş a te că reg a Mar eAel e î spusese cîdva 
ue ubesc ca pe o f că" Dar aseeea aab l tăţ regale,
l ce şj gorate, ex stau ua petru arch ză, pl e
s praf, ca d ploa uu fost pre at îtî al Coserva 
½
torulu  S gurele adevărate avataje odee sît
acelea care creează v aţă, acelea care pot d spărea fără
ca cel ce a beef c at de ele să f îcercat să le reţ ă sau
să le d vulge, petru că î aceeaş z le succed o sută
altele Aducîduş a te de aseeea cuv te ale
reg e , doaa de V llepar s s lear f sch bat bucuros
cu puterea per rteet de a f v tată pe care o poseda
doaa Lero ,, d p cu îtru restaurat, u are
art st ecuoscut,, aJ căru ge u u e scr s  c pe
trăsătur le feţe sale sf oase  c pe cro ala îvech tă a
vestoulu său jerpel t, ar prefera să f e ch ar tîărul
cu s er1 de pe ult a treaptă a soc etăţ , dar care
prîzeşte la o asă vec ă cu două actr ţe ş spre care
zoresc îtro goaă slugar că ş eîcetată, patroul,
„ „ cheler , p col ş p ă ş rîdaş care
es d  bucătăr e def lîd, ca săl salute ca î base, î
t p ce chelarul, tot atît de prăfu t ca st clele sale, se
îdreaptă ş el cu p c oarele strîbe ş orb t ca ş cu,
ve d d  p v ţă, ş ar f scrît t p c orul îa te de a
urca la lu a z le 
urebu e să spue totuş că dacă abseţa doae Le
ro î saloul doae de V llepar s s îhea espus pe
stăpîa case , ea trecea eobservată î och uu are u 
ăr de v taţ , care gorau cu totul s tuaţ a deoseb tă a
doae Lero , cuoscută ua de luea elegată, ş u
se îdo au că recepţ le doae de V llepar s s u erau,
aşa cu sît cov ş astăz c t tor eor lor e , cele
a străluc te d  Par s
La această d tî v z tă pe care a dus so fac doa
e de V llepar s s, după ce ă despărţ se de Sa tLoup,
urîd sfatul pe care doul de Norpo s îl dăduse tat ,
a găs to î saloul e tapetat cu ătase galbeă pe care
caapelele ş  uatele fotol cu tap ţer e de Beauva s
se despr deau îtro culoare roz aproape v oletă, de
zeură coaptă Alătur de portretele Gueraţ lor, ale
V llepar s şt lor, vedea portretele Ͷ ofer te ch ar de o
del Ͷ al ree Mar eAel e, al res e Belg e , al pr 
^'Delu de Jo v lle, pe cap cu o boetă de datelă ea^r 
de pe t pur (pe careo păstra cu acelaş st ct
pr ceput al culor locale sau stor ce pe care u hotel er
breto ca
1
Itered ar la bursă

$,.
re, or cît de par z aă ar f deve t cl etela sa, crede că
e a d bac ca cheler ţele sale să ş păstreze boeta ş
îec le î o ate), stătea la u  c b rou, ude îa tea e ,
alătur de pesule, de paletă ş de o acuarelă cu flor î 
cepută, erau î pahare, î farfur oare, î ceşt  şte
tradaf r spuoş ,  şte cîrc uărese ş ch ca vo  culu ,
pe care !d  pr c a aflueţe d  acea cl pă a v z telor, se
opr se :să le p cteze ş care aveau aerul că îpodobesc
tejgheaua ue florărese d tro stapă d  veacul al
XVIIIle  Cîd a trat î acest salo d ad s prea
puţ  îcălz t, petru că arch za răc se îtorcîduse de
la castelul e , a găs t pr tre ce prezeţ u arh v st
cu care doaa de V llepar s s clasase de d  eaţă
scr sor le autografe ale persoajelor stor ce adresate e
ş care erau e te să f gureze î facs  le ca p ese
just f cat ve î eor le pe care toca le redacta, ş u
stor c sole ş t  dat care, aflîd că ea oşte se
u portret al ducese de Motorecy, ve se să ceară
vo e săl reproducă îtro plaşă î lucrarea sa asupra
Frode , v z tator cărora l se a'dăugase fostul eu
caarad Bloch, acu tîăr autor draat c, pe care ea se
b zu a ca să procure art şt care să joace grat s la
v toarele e at ee E adevărat că acest cale doscop
soc al, era pe cale să se răstoare ş că afacerea Dreyfus
avea să aruce pe evre pe ult a treaptă a scăr
soc ale Dar, de o parte c cloul dreyfus st se dez lăţu a
î zadar cu fur e, căc talazur le u at g la îceputul
furtu î a lor cea a are Apo , doaa de
V llepar s s, lăsîd o parte d  fa l a e să tue ş să
fulgere îpotr va evre lor, răăsese pîă atuc cu totul
stră ă de acest proces ş u se s ch sea de el I sfîrş t,
u tîăr ca Bloch, pe care  e u l cuoştea, putea
trece eobservat, î t p ce evre cu vază ş reprezetat v
d  part dul lor erau ae ţaţ  Avea acu bărb a puc 
tată de u ͣc oc", purta ochelar , o red gotă lugă, ş o
use, ca u sul de papyrus, î îă Eg pte ş turc
pot detesta pe evre  Dar îtru salo fracez
d fereţele d tre aceste popoare u sît atît de
percept b le ş u srael t careş face trarea ca ş cu
ar eş d  adîcul deşertulu , cu trupul aplecat ca o
h eă, cu ceafa îcl ată p ez ş ş făcîd ͣsalaalecur ",
sat sface, de buă seaă,  gust de or etal s Dar
petru asta e ecesar c a e
$,/
vreul să u facă parte d  ͣlue", altfel a uşor îfăţ şarea
uu lord, ş apucătur le lu sît atît de frac zate, îcît
asul său rebel, crescîd ca clţuaş î d recţ epre
văzute, te face să te gîdeşt la asul lu Mascar lle a
degrabă, decît la acela al lu Soloo Dar Bloch, ef d
lăd at de g ast ca ͣfoburgulu "  c îob lat pr tr o
îcruc şare cu Agl a sau Spa a, răîea petru u aa
tor de exot s, tot atît de c udat ş de savuros de pr v t, î
c uda costuulu său europea, ca u ovre de Decaps,
M uată putere a rase care d  adîcul veacur lor î
p ge pî î Par sul oder, pe culoarele teatrelor, î
dosul gh şeelor b rour lor oastre, la o îorîtare, pe
stradă, o falagă tactă, st l zîd coafura oderă, ab
sorb d, făcîd să se u te, d sc pl îd red gota, care ră~
îe î fod î totul aseăătoare cu aceea a scr b lor
as r e p ctaţ î costue de cereo e pe fr za uu o
uet d  Susa î faţa palatulu lu Dar us (Peste o oră,
Sloch avea săş îch pu e că doul de Charlus se for 
a, d  reavo ţă at se tă, dacă el purta u preue,
evre esc, cîtă vree o făcea ua d  cur oz tate estet că
ş de dragul culor locale) Dar î fod, a vorb de per
aeţa raselor tălăceşte greş t pres a pe care eo
dau evre , grec , persa , toate acele popoare cărora e
a b e să le laş var etatea Cuoaşte, graţ e p ctur lor
vech , f gura vech lor grec , a văzut as r e pe frotoul
uu palat d  Susa Dar atuc cîd î tîl  î lue
 şte or etal aparţ îd cutru sau cutăru grup  se
pare că sîte î prezeţa uor făptur supraaturale
pe care puterea sp r t sulu lear f făcut să răsară Nu
cuoaşte decît o ag e superf c ală; ată că a dobîd t
adîc e, se desfăşoară î cele tre d es u , se  şcă
uîăra grecoa că, f ca uu bacher bogat ş la odă î
acest oet, are aerul ue a d  f guratele care s bol 
zează, îtru balet stor c ş estet c, arta el ă î care
s oase; dar î teatru puerea î sceă baal zează aceste
ag  ; d potr vă, spectacolul la care e face să as stă
trarea îtru salo a ue turcoa ce, a uu evreu, î
sufleţ d f gur le, le face a stra , ca ş cu ar f îtra
adevăr vorba de  şte f ţe evocate pr tru efort e
d u  c E sufletul (sau a degrabă puţ ul la care se
reduce, cel puţ  pîă a c , sufletul î acest so de a 

187
ter al zăr ), sufletul pe carel văzuse a îa te, î trea
căt, ua î uzee, sufletul vech lor ele , al vech lor
evre , suls d tro v aţă î acelaş t p fără îseătate
ş trascedetală, care parcă ar executa î faţa oastră
această   că tulburătoare î zadar a vrea să îbră
ţ şă î tîăra grecoa că, ce se sustrage, o f gură ad ra
tă od  oară pe pereţ uu vas M se părea că dacă laş
f fotograf at pe Bloch î lu a saloulu doae de
V llepar s s, ar f avut aceeaş ag e a lu Israel, atît
de tulburătoare petru că u pare că eaă d  u a 
tate, atît de decepţ oată petru că seaăă or cu
prea ult cu ua tatea, pe care  le îfăţ şează
fotograf le sp r t ste îtru ch p a geeral, pîă ş
cuv tele l ps te de or ce îţeles ale celor î soc etatea
cărora tră  e dau pres a supraaturalulu î luea
oastră searbădă de toate z lele, ude ch ar u o de
ge u de la care aşteptă, aduaţ ca î jurul ue ese
ce se îvîrteşte, dezlegarea secretulu f  tulu , rosteşte
aceste cuv te Ͷ aceleaş care toca eşeau de pe buzele
lu Bloch: ͣSă f ţ cu băgare de seaă cu jobeul eu"
Ͷ Doae,   ştr , scupe do, spuea toca
doaa de V llepar s s, adresîduse îdeoseb fostulu
eu caarad ş reîo d f rul ue coversaţ pe care
trarea ea o trerupsese, e b e,  e u vo a să
vadă Or cît de  că aş f fost, î aduc îcă a te de
rege carel ruga pe bu cul eu săl v te pe doul
Decazes la o redută la care bu cul trebu a să daseze cu
ducesa de Berry ͣM aţ face plăcere, Flor od", spuea
regele Bu cul eu, care era puţ  surd, crezîd că ar f
vorba de doul de Castr es, găsea rugă tea foarte f 
rească Cîd îţelese îsă că era vorba de doul Decazes
avu u oet de revoltă, dar se îduplecă ş scr se î
aceeaş seară doulu Decazes, rugîdul stăru tor să
facă favoarea ş c stea de a as sta la balul său care avea
loc î săptăîa urătoare Căc pe t pul acela luea
era pol t coasă, doule, ş o cucoaă u s ar f ulţu t
săş tr  tă cartea de v z tă adăug d cu îa ͣo ceaşcă
de cea ", sau ͣcea dasat" sau ͣcea uz cal" Dar dacă
se şt a ce pol teţea,  c pert eţa u era gorată
Decazes pr  , dar î ajuul balulu luea află că bu cul,
es ţ duse b e, aase reduta Se supusese
regelu ,

$,,
×
dar ul avusese pe doul Decaze la balul său Da,
doule, î aduc foarte b e a te de doul de
Mole,, era u o tel get, îsuş re pe care a
doved to cîd l a pr  t la Acade e pe doul de
V gy, dar era foarte sole ş îl văd îcă coborîd la el
acasă, la c ă, cu pălăr a î îă
$Ah! sît lucrur ce evocă o epocă destul de pr ej
d oasă pr  f l st  sul e , căc era fără îdo ală u ob ce
u versal să ţ pălăr a î îă la t e acasă, spuse Bloch,
ͻî dor ţa de a prof ta de această ocaz e atît de rară de
a
afla, de la u artor ocular, c udăţe le v eţ ar stocra
t ce de altădată, î t p ce arh v stul, u so de
secretar
ter tet al arch ze aţ tea asupră   şte pr v r î
du oşate ş parcă e spuea : ͣAşa e ea, şt e tot, a
cuoscut
toată luea, puteţ să o îtrebaţ or ce, e
extraord ară"
$N c decu, răspuse doaa de V llepar s s apro
p d de ea paharul î care se aflau  şte ch ca vo  culu
pe care avea să cot ue îdată să le p cteze, era doar
u
ob ce al doulu de Mole Nu l a văzut  c odată pe
tata cu pălăr a î îă, b eîţeles afară de cazul cîd
veea regele, deoarece regele f d pretut de la el aca
să, stăpîul case u a este decît u s plu v z tator î;
'propr ul său salo
Ͷ Ar stotel e spue î cap tolul II, îdrăz doul
P erre, stor cul Frode , dar cu atîta sf ală îcît  e
u fu atet Sufer d de cîteva săptăî de o
so e
ervoasă care rez sta or căru trataet, u se a culca
ş , frît de oboseală u a eşea decît atuc cîd lucră
r le sale îl obl gau să asă Icapab l să reîceapă deseor
aceste exped ţ atît de s ple, petru alţ , dar carel obo
seau atît de ult ca ş cu ar f coborît d  luă, era
surpr s găs d adesea că v aţa or căru o u era orga
 zată îtru ch p peraet ca să dea ax u de ut
l tate avîtur lor ăpras ce ale v eţ sale Găsea ueor
îch să b bl otecă pe care se dusese so vadă r d eîduse
cu greu ş îtro red gotă u persoa d  Wells D 
fer c re o găs se pe doaa de V llepar s s la ea acasă,,
ş avea să vadă portretul
Bloch îl îtrerupse :
Ͷîtradevăr, spuse el rspuzîd celor ce
spusese doaa de V llepar s s despre protocolul care
rîdu a

189*
v z tele regale, habar  avea de asta (ca ş cu ar f
c udat că u cuoştea acest ob ce )
$ F dcă ve vorba de acest so de v z te, cuoas
teţ glua stup dă pe care  a făcuto er epotul eu
Baz  ? îtrebă doaa de V llepar s s pe arh v st î
loc să se auţe,  a tr  s vorbă că reg a Sued e
vrea să ă vadă
$ Ah ! Va îşt ţat aşa, pur ş s plu ! Are haz !
exclaă Bloch zbuc d î rîs, î t p ce stor cul su 
rîdea cu o t  d tate a estuoasă
$ A fost destul de  rată, căc ab a ă îtorsese
de cîteva" z le de la ţară ; ca să f u a l  şt tă, a ru
gat să u se spuă  ău că sît la Par s, ă ître
ba cu de a putut afla reg a Sued e care u  a
´corda ăcar două z le ca să răsuflu puţ , ură doa
a de V llepar s s, stîr d u  rea v z tator lor că o v
z tă a reg e Sued e u ar îsea ca atare   c
aoral petru af tr oaa Hor
Dacă doaa de V llepar s s cercetase de d  eaţă,
cu arh v stul, docuetele eor lor e , î acest docu
et le îcerca de buăseaă, fără şt rea e eca sul
ş farecul asupra uu publ c de  jloc, reprezetat v
petru acela d  care se vor recruta c t tor e  Saloul
doae de V llepar s s se putea deoseb de u salo cu 
adevărat elegat d  care ar f l ps t ulte burgheze pe
care le pr ea ş î care a f văzut î sch b cutare d 
doaele străluc te pe care doaa Lero sfîrş se pr 
´a le atrage, dar această uaţă u e percept b lă î e
or le e , ude d spar uele legătur eîseate ale
autoare , petru că  au pr lejul de a f c tate î ele ;
ar ´ v z tatoarele care ul frecvetau l psesc petru că
î spaţ ul, pr  f rea lucrur lor restrîs pe carel oferă
aceste eor , pot f gura ua puţ e persoae ş da 
că acestea sît persoaje pr c are, persoal tăţ stor ce,
pres a ax ă de elegaţă pe care eor le o pot
da publ culu este at să Doaa Lero aprec a că sa 
loul doae de V llepar s s era u salo de îa a
tre a ; ar doaa de V llepar s s suferea de pe ura a
«eeste părer  Dar  e u a şt e astăz c e era
doaa Lero , părerea e u a are  c o trecere ş
´saloul doae de V llepar s s, frecvetat de reg a Su
ed e , de ducele d'Auale, de ducele de Brogl e, de
J190
uh res, de Motalebert, de Mose orul Dupaloup va 
f cos derat drept uul d  cele a străluc te d  vea 
cul al XlXlea, de acea poster tate care u sa a sch 
bat de pe t pul lu Hoer ş al lu P dar, ş petru
care ragul de de v d e era or g ea ob lă, regală
ş quas regală, pr ete a reg lor, a căpete lor poporu 
lu , a oae lor luştr 
Or, doaa de V llepar s s avea cîte puţ  d  toate
acestea î actualul e salo ş î a t r le, ueor uşor
retuşate, cu ajutorul cărora îl prelugea î trecut Apo
doul de Norpo s, care u era î stare să refacă o s 
tuaţ e autet că pr etee sale, î aducea î sch b băr
baţ de stat stră  sau fracez c are avea evo e de el
ş şt au că s gurul ch p de a face curte era dea frec
veta saloul doae de V llepar s s Poate ş doaa;
Lero cuoştea aceste e ete persoal tăţ europee
Dar cu era o fee e plăcută ş se ferea de toul celor
pedate, ev ta să vorbească de chest uea Or etulu cu
pr    ştr , ş de eseţa dragoste cu roac er ş
f lozof  ͣDragostea ? răspuse ea odată ue doae
preteţ oase care o îtrebase : «Ce credeţ despre dra 
goste» ? Dragostea ? Fac deseor dragoste, dar u vor
besc  c odată despre ea" Cîd pr ea la ea acasă cele
br tăţ le l teratur ş ale pol t c , se ulţuea, ca ş du
cesa de Guerates, să  puă să joace poer Le plă 
cea a ult pocerul decît coversaţ le preteţ oase cu
de geerale la care î costrîgea doaa de V llepa
r s s Dar aceste coversaţ , poate r d cole î lue, au
fur zat Ô„ doae de V llepar s s o seaă de
fragete foarte bue, d  acele d sertaţ cărora Ie sade'
b e î eor cît ş î traged le î geul lu Core lle
De alt ter , ua saloaele uor doae de V lle 
par s s pot trece î poster tate, petru că doaele Lero
u şt u să scr e ş , ch ar dacă ar şt , ar avea t p Dacă
îcl ăr le l terare ale ue doae de V llepar s s sît
cauza d spreţulu ale ue doae Lero , la rîdul său,,
d spreţul ue doae Lero slujeşte îdeoseb îcl ă
r lor l terare ale ue doae de V llepar s s, dîd doa
elor pedate răgazul pe carel reclaă car era l terară
Duezeu, d  vo a căru a sît cîteva cărţ b e scr se,
sp ră î acest scop acel d spreţ î  a ue doae
L deoarece şt e că dacă ea ar v ta la c ă pe vreo

191
doaă de V llepar s s, aceasta s ar lăsa îdată păgu 
başă de scr s ş ar poruc ca trăsura să f e îhăată
la ora opt seara
După o cl pă tră păş d îcet ş sole o doaă
bătrîă, îaltă ş care, sub pălăr a e de pa e, r d cată,
lăsa să se vadă o ouetală coafură albă  la Mar e
Ato ette Nu şt a atuc că era ua d  cele tre
fee pe care putea să le a observ î soc etatea pa
r z aă ş care f d ca ş doaa de V llepar s s de ea
are, fuseseră s l te, d  ot ve care se p erd î oaptea
t pur lor ş pe care  lear f putut desluş ua
vreu bătrî cra d  acea epocă, să pr ească doar droj
d a celor ce u erau pr  ţ î altă parte F ecare d  a
ceste doae îş avea ͣducesa e de Guerates", e 
poată străluc tă care veea să  aducă oag , dar  ar
f reuş t să atragă la ea' pe ͣducesa de Guerates" a
ͻcelorlalte două Doaa de V llepar s s era foarte t ă
cu aceste tre doae, dar u le ubea Poate s tuaţ a
lor destul de aseăătoare cu a e îfăţ şa o ag e
care u era pe plac Apo îăcr te, pedate, căutd
pr  uărul  c lor coed pe care le pueau să, se
joace, săş dea luz a uu salo, ître ele stăru au r 
val tăţ pe care o avere destul de prăpăd tă de a lugul
ue v etăţ puţ  l  şt te le s lea să ţ ă seaă, să pro
f te de cocursul gratu t al uu art st, îtru fel de
luptă petru ex steţă Ba, a ult, doaa p eptă 
ată ca Mar eAto ette, or de cîte or o vedea pe
doaa de V llepar s s, u se putea abţ e de a gîd că 
ducesa de Guerates u se duce la v er le e  Dar se
cosola că la aceste v er u l psea  c odată, ca rudă
buă ce era, pr c pesa de Po x, care era ducesa de Guer
ates a e , ş care u se ducea  c odată la doaa
de V llepar s s, deş doaa de Po x era pr etea t ă
a ducese  ´
Cu toate acestea, d  casa de pe
ua Malaqua s pîă
î saloaele d     uouro, d      Cha s e
´ş d  foburgul Sa tHoore, o legătură tot atît de pu
ter că pe cît de esufer tă uea pe cele tre d v  tăţ
decăzute despre care tare aş f vrut să aflu, fruzăr d
vreu d cţ oar  tolog c al soc etăţ , d  pr c a căre
avetur galate, căre obrăz c eleg u te, fuseseră pe
deps te Poate aceeaş or g e străluc tă, aceeaş
decădere

192
actuală colr bu au ult la evo a care le îp gea
acu să se frecvetez e, î t p ce se urau Apo
f ecare găs ea î celelalte u  jloc cood de a face
o pol teţe v z ta tor lor e  Cu să u f cr ezut aceşt a
că tră î soc e tatea cea a îch să cîd erau
prez etaţ ue deae pl ă de t tlur , a căre soră
se ăr tase cu ducele de Sa  ga  s a u cu pr  c p el e
d e I g e ! C u a tî t a ul t, cu c t se vorbea ult
a ult î z are de aceste pret se saloae decît 
cele autet ce Pîă ş epoţ d  ͣso c eta t ea
al ea s ă " p e car e u  ca a r a d î r u ga s ă  d u că î 
lue ( Sa t L oup cel d ţ ), spueau : ͣue vo duce
la ătuşa ea V l epar s s sau la ătuşa ea X, e
u s al o t er es a t" Şt au a cu s ea ă că l ucr ul
aces ta l e va da  a puţ ă băta e d e ca p d ecî t s ă 
tr odu că pe aceşt pr ete la epoatele sau la
cuatele elegata ale acestor doae, Bărbaţ
foarte vîrst c , fee le t ere care aflaseră aceasta
de la e î spuseră că aceste fee bătrîe u erau
pr  te d  pr c a purtăr lor destrăbălate, care,
cîd a ob ectat că u cost tu e  p ed că petru
elegaţă,  a fost îfăţ şată ca depăş d toate
proporţ le cuoscute astăz  Reaua purtare a aces 
tor doae solee care toate şedeau ţepee,
căpăta î gur a cel or ce o poe eau ceva ce u  
putea î ch pu , pr o por ţ oat cu ăr eţ a epo c l or
pr e s tor ce, cu vîrsta autulu  Pe scurt, aceste
tre parce cu părul alb, albastru sau roz, îcurcaseră
ţele cu u uăr calcu lab l de do  Mă gîdea
că bărbaţ de ast ăz exage rează v c le d  acele
t pur  tolog ce, după cu gre c plăăd ser ă pe
Icar, pe uhes eu, pe Her cule d  oa e care s e
deosebeau puţ  de ace care a tîrz u au d v  zat
Dar u fac socoteala v c lor ue f ţe decît cîd ea
u a e î stare să le pract ce, ş asor , a g ez ,
exagerez portaţa cr e ce s a săvîrş t după
ăr eţ a pedeps e soc al e, car e îcepe să s e
î pl eas că ş pe care o costaţ s gur I această
galer e de f gur s bol ce care e ͣluea", fee le cu
adevăra t uşoare, Mesal ele desăvîrş te, prez tă
totdeaua îfăţ şarea so îeă a ue doae de cel
puţ  şaptez ec de a , tru f aş ă, car e pr eş t e c t
poat e, dar u p e c  e vr ea, l a care u cos t s ă
se ducă f ee l e a căror purtar e oferă c t de puţ 
pr l ej d e cr t că, căr e a Papa î dă totdeaua al s ău
ͣ tr adaf r de aur " ş car e a s cr s ueor vr eo l u 
'
193
crare pre ată la Acade a fraceză despre
t ereţea lu Laart e ͣBuă z ua, Al x", spuse
doaa de V llepar s s doae cu părul alb, p eptăată
ca Mar eAto ette, care aruca o pr v re pătruzătoare
asupra aduăr , ca să descopere dacă î acest salo u
era vreu exeplu ut l petru saloul e , pe ca re, î
acest caz, trebu a săl descopere ea îsăş , căc era s gură
că doaa de V llepar s s era destul de v cleaă ca să
îcerce să l ascudă Astfel, doaa de V llepar s s avu
are gr jă să ul prez te bătrîe doae pe Bloch, de
teaă ca el să u orga zeze î palatul d 
ua
Malaqua s aceeaş  că p esă ca la ea Nu era, de fapt,
decît o răzbuare Căc bătrîa doaă avusese î aju
pe doaa Jt stor care rec tase versur , ş avusese gr jă
ca doaa de V llepar s s, căre a î şterpel se a rt sta
tal aă, să u afle eve etul îa te ca el să f avut
loc Petru ca doaa de V llepar s s să ul afle d 
z are ş să u se s tă j g tă, toca l povest ca ş
cu u sar f şt ut v ovată Doaa de V llepar s s,
crezîd că prezetarea ea u îfăţ şa aceleaş
eajusur ca aceea a lu Bloch, spuse uele eu
Măr e Ato ette de pe
ua  Aceasta, îcercîd să
facă cele a puţ e  şcăr cu put ţă ca să păstreze la
bătrîeţe acea l  e de ze ţă de Coysevox care
ferecase cu ulţ a î ură t eretul elegat ş pe
care  şte pret ş scr tor o celebrau î  c poez Ͷ
adoptîd de alt ter îţepeel tru faşe ş
copesatoare, coue tuturor persoaelor pe care o
aue d zgraţ e le s leşte să facă ereu avasur ͻͶ Sş
îcl ă uşor capul cu o a estate glac ală ş îtorcîd aî
 altă parte, u se a ocupă de  e ca ş cu  aş
f ex stat At tud ea e cu două feţe parcă î spuea
doae de V llepar s s : ͣVedeţ că  a să a eve e
de act as a cuoşt ţă ş t er u  teresează l 
 c u puct de vedere, l bă rea ce eşt ' Dar cîd
se retrase după u sfert de ceas, prof tîd de îvălă 
şeală, î şopt la ureche să v u v erea v toare î loja
e , cu ua d  cele tre al căre ue străluc tor Ͷ era
de alt ter ăscută Cbo seul Ͷ făcu asupra ea u
efect ulu tor
Ͷ Doule, cred că vreţ să scr eţ ceva despre doa
a ducesă de Motorecy, spuse doaa de V llepar s s
stor culu Frode , cu acel aer ursuz care, fără să vrea,
19
ch rc se area e aab l tate, d  pr c a zgîrc r î 
bufate, c ude f z olog ce a bătrîeţ , cît ş d  dor ţa
exagerată dea  ta toul aproape ţărăesc al vech a
r stocraţ  O să vă arăt portretul e , or g alul cop e
care e la Louvre
Se r d că puîd pesulele l gă flor , ş şorţuleţul
care se v atuc pe tal a e ş pe care l purta ca să u
se îjeaseă cu culor , sporea ş a ult pres a a
proape de ţăracă pe care le dădeau boeta ş ochelar
ar , care cotrastau cu luxul slug lor e , cu „ 
„ care adusese cea ul ş prăj tur le, cu lacheul î
l vrea pe carel suă ca să lu eze portretul ducese da
Motorecy, stareţă îtr uu d  cele a vest te
c ur călugăreşt d  Răsăr t uoată luea se r d case,
ͣLucru foarte auzat, spuse ea, e că î aceste c ur
î care ătuş le oastre au fost adesea stareţe, f cele
regelu Fraţe ar f fost pr  te Erau ord e foarte
îch se" ͣDar de ce  ar f fost pr  te f cele rege lu
?ͻ îtrebă Bloch ulu t ͣPetru că acea Casă a Fra ţe
u a avea destule cart ere de obleţe de cîd fă cuse
uele ezal aţe" U  rea lu Bloch sporea ͣCasa Frte
a făcut ezal aţe ? Cu asta ?" Ͷ ͣîcuscr duse cu
Med c ş , răspuse doaa de V llepar s s pe toul cel
a f resc Portretul e fruos, u aşa ? Ş îtro stare de
perfectă coservare", adăugă ea
$ Scupă pr eteă, spuse doaa p eptăată ca Mă
r eAto ette, vă aduceţ a te că atuc cîd l a
adus pe L szt a c , va spus că acest portret este o cop e
$ Mă vo îch a î faţa ue părer a lu L szt î
uz că, dar  c decu î p ctură ! De alt ter , era ra
ol t ş u aduc a te să f spus aşa ceva Dar u
 laţ adus dueavoastră A c at de vreo douăzec
de or cu el la pr c pesa SayW ttgeste 
Lov tura Al xe u reuş se, tăcu, răase î p c oare
ş e şcată Faţa e tecu tă cu stratur de pudră avea
aerul uu ch p de p atră Cu prof lul era ob l, parcă
era ze ţa roasă a uu parc, pe u soclu tr ugh ular ş
acoper t cu uşch , ascus de ătăluţă
Ͷ Ah ! ată alt portret fruos, spuse stor cul
Uşa se desch se ş ducesa de Guerates tră

195
Ͷ Buă z ua, I spuse fră să facă vreu se d 
cap doaa de V llepar s s, scoţîd d tr u buzuar 
şorţulu o  ă pe care o ît se o sos te ; ş îceta
dea se a ocupa de ea ea să se îtoarcă spre stor c
:
ͣE portretul ducese de La Rochefoucauld '"
U tfăr serv tor, cu aerul îdrăzeţ ş cu ch pul î
cîtător (dar tă at atît de exact ca să rîă perfect
ca ş asul puţ  roşu ş p elea puţ  apr să, ca ş cu
ar ps ra ura vreue c z recete ş sculpturale), tră
aducîd o carte de v z tă pe o tavă
Ͷ E doul care a a ve t de cîteva or să o vadă
pe doaa arch ză
´Ͷ Ja spuscă a usaf r ?
$ A auz t voc 
$ Atuc , f e, trodu l E u do care  a fost
prezetat, spuse doaa de V llepar s s M a spus că ar
dor ult să f e pr  t a c  Nu l a autor zat  c odată
să v ă Dar ată că se derajează a c cea oară, ş u
trebu e să j c  luea Doule, î spuse ea, ş du
eavoastră doule, adăugă ea arătîdul pe
stor cul
Frode , vă prez t pe epoata ea, ducesa de
Guer
ates
Istor cul se îcl ă tot at t de ad e ca ş  e ş
presupu d că vreo reflecţ e cord ală ar trebu să ur
eze acestu salut, och ,se îsufleţ ră ş se pregătea
să desch dă gura, cîd îl îgheţă îfăţ şarea doae de
Guerates care prof tase de depedeţa bustulu
e ca sxîl aruce îa te cu o pol teţe exagerată ş săl
aducă îapo cu prer z ue, fără ca faţa ş pr v rea e să
f părut că observă că c eva c î faţa lor ; după ce
scoase u oftat uşor, se ulţu să a feste
ul tatea pres e pe; care o produceau vederea
stor culu ş a ea, executîd, cu ar p le asulu ,  şte
 şcăr de o prec z ue care cof ra erţ a
desăvîrş tă a ateţ e saîe trîdave
V z tatorul supărător tră, îdreptîdu se spre doa
a de V llepar s s cu u aer ev ovat ş fervet; era
Legrad 
Ͷ Vă ulţuesc foarte ult petru că ă pr  ţ ,
doaă, spuse el stăru d asupra cuvîtulu foarte;
e
o plăcere de u so cu totul rar ş subt l pe care o
faceţ

196 ', 


··

sît,

197
potr v t ue expres care cred că aparţ e lu Joubert,
pr eteele eor e  Nu l aţ c t t  c odată pe Jou 
bert ? Oh! aţ f plăcut atît de ult! î vo îgădu
să Vă tr  t îcă î astăseară operele sale, foarte î
dru dea vă recoada sp r tul său Nu avea taletul
dueavoastră Dar avea ş el graţ e
Aş f vrut să ă duc ua decît să spu buăzîua
lu Legrad , dar se ţ ea ereu cît putea a departe
de  e, fără îdo ală î ădejdea că jru vo auz l 
guş r le cu care, cu u are raf aet î expres , u
îceta să o copleşească, î or ce ocaz e, pe do şoara de
V l epar s s
Ea r d că d  uer surîzîd, ca ş cu el ar f vrut
săş bată joc de ea, ş se îtoarse spre tstorîc : Ͷ
Aceasta e vest ta Măr e de Roha, ducesă de
Chevreuse, care se ăr tase îtî a oară cu doul de
Luyes
Ͷ Draga ea, doaa de Luyes î aduce a te
de Yolade ; a ve t er l a  e, dacă aş f  şt ut că u
eraţ ocupată aseară, aş f tr  s după
dueavoastră
Doaa R stor , care a ve t pe eaşteptate, a
declaat
î faţa aud tor ulu versur de reg a Care Sylva, o
fruuseţe !
ͣCe perf d e ! îş spuse doaa de V llepar s s Cu s 
guraţă că toca de acest lucru vorbea î ta ă a z 
lele trecute, cu doaa de Beaula court ş cu doaa
de Chapoay" ͣEra l beră, dar aş f ve t A auz to,
pe doaa R stor î t pur le e bue, acu este doar
o ru ă Apo ,  u pot sufer versur le Care Sylve 
Doaa R stor a ve t o dată, a c , adusă de ducesa
d'Aoste să rec te u cîtec d  ×u  lu Date, î
care e eîtrecută"
Aî x rabdă lov tura fără să cl tească Parcă era de
arură Pr v rea era pătruzătoare, asu arcu t cu
obleţe Dar faţa se cojea Bărb a e era pl ă de  şte
 c vegetaţ , c udate, verz ş roz Poate u va a
rez sta îcă o ară
Ͷ Iată, doule, dacă vă place p ctura, pr v ţ por
tretul doae de Motorecy, spuse doaa de V lle
par s s lu Legrad , ca să puă capăt copl etelor
pe care acesta îcepea să î le adreseze d  ou

198
'Prof tîd de faptul că acesta se depărtase, doaa de
Guerates îl arătă ătuşe sale cu o pr v re ro că ş
îtrebătoare
$ E doul Legrad , spuse doaa de V llepa 
r s s î şoaptă, o soră de a lu poartă uele de doa
a de Cabreer, ceea ce de alt ter u trebu e să 
ţ
spuă a ult decît  e
$ Cu, dar o cuosc foarte b e, exclaă doaa
de Guerates ducîdu ş îa la gură Sau a de
grabă o cuosc, dar u şt u ce l a apucat pe Baz 
care se îtîleşte, Duezeu şt e ude, cu soţul e , să
spuă aceste fee grase să v ă să ă vadă Nu pot
săţ spu ce a fost v z ta e  M a povest t că fusese
la Lodra,  a îş rat toate tablour le d  Br t sh Mu 
seu Aşa cu ă vez , cîd vo eş de la dueata,
ă vo duce să las o carte de v z tă acestu ostru
Să u crez că este d  cele a coode, căc sub pre
textul că e pe oarte, e totdeaua acasă, ş dacă te
duc
a ea la şapte seara sau a ouă d  eaţa, e gata să 
ţ
ofere  şte tarte cu căpşu  B eîţeles, e u
ostru,
răspuse doaa de Guerates ue pr v r îtrebă
toare a ătuş sale E o f ţă pos b lă : spue ͣplu
 t v", î sfîrş t, tot lucrur de so ul ăsta
$ Dar ce îseaă ͣplu t v" ? îtrebă doaa da
V llepar s s pe epoata e 
$ JMu şt u  c eu ! exclaă ducesa cu o d gare
prefăcută N c  l vreau să şt u Nu vorbesc aseeea
fraţuzească ! Văzîd că ătuşa e u şt a îtr adevăr
ce îseaă cuvîtul plu t v, :ca să a bă ulţu re de
3 arăta că e tot atît de savată pe cît de pur stă, ş
ca
săş bată joc de ătuşa e după ceş bătuse joc de doa
a de Cabreer : Ba da, spuse ea sch ţîd u surîs î
frat de răăş ţele proaste sale d spoz ţ s ulate, toa
tă luea şt e, u plu t v e u scr tor, c eva care ţ e
tocul Dar e u cuvît îgroz tor, să ţ cadă ăselele
de  te, u alta ! N o să ă facă  e săl rostesc
vreodată Dec , ăsta e fratele e ! îcă u a du r t
Dar la ura ure , u e greu de îţeles Are aceeaş
u l tate de preş ş aceleaş resurse de b bl otecă tur
ată E tot atît de l guş toare ca el ş tot atît de pl c
t coasă Îcep să ă ob şu esc cu deea aceste îrud r 

,199
Ͷ Ia loc, vo lua î curîd cea ul, spuse doaa
de V llepar s s doae de Guerates, serveştete s 
gură, cred că u s ţ evo a să vez portretele străbu
 celor tale, le cuoşt tot atît de b e ca ş  e
Doaa de V llepar s s luă ş ea îdată loc ş îcepu
să p cteze Musaf r se aprop ară u de alţ , a pro 
f tat de acest pr lej ca să ă duc spre Legrad  ş , e
găs d îtru   c v ovat de prezeţa sa la doaa de
V llepar s s, a spus, fără să ă gîdesc cît de ult
avea totodată săl j gesc ş săl fac să creadă î 
teţ a de al j g : ͣDoule, sît aproape ertat că
ă aflu îtru salo, de vree ce vă găsesc a c "
Doul Legrad  coch se d  aceste cuv te (cel pu
ţ  aceasta fu părerea pe care o expr ă despre  e
peste cîteva z le), că era o făptură fuc arete rea,
care se coplace ua J rău
$ Aţ putea avea pol teţea dea îcepe pr  a
spue buă z ua, î răspuse el, fără să  dea îa
ş cu o voce îfur ată ş vulgară pe care u o bău a
ş care, eavîd  c o legătură raţ oală cu ceea ce spu
ea de ob ce , avea alta a ed ată ş a surpr ză
toare cu u lucru pe carel s ţea Căc , cu sîte
totdeaua hotărîţ să ascude ce s ţ , u ea gî
d t  c odată la felul î care l a expr at Ş au
z  deodată, î o , o f ară spurcată ş ecuoscută, al
căre accet poate erge ueor atît de departe,
îeît
să sp re acelu a care pr eşte o cof deţă volutară,
el pt că ş aproape rez st b lă, a defectulu sau a v c ulu
tău, aceeaş teaă pe care ar faceo ărtur s rea e
aşteptată rost tă d rect ş î ch p c udat de u cr  al
care u sar putea îp ed ca să ărtur sească o cr ă
de care ul şt a v ovat Şt a, f reşte, că deal sul,
ch ar sub ect v, u îp ed că pe ar f lozof să f e 3a 
co sau să cad deze cu îdărăt c e la Acade e Dar
des gur că Legrad  u trebu a să ţ a tească atît d e
des că aparţ e alte plaete, cîd toate por r le sale
covuLs ve de î e sau de aab l tate erau cîru te de
dor ţa dea avea o s tuaţ e buă pe această plaetă
$ F reşte, cîd c eva ă persecută de douăzec de
or î ş r ca să ă duc udev a, ură el îcet, deş a
tot dreptul a l bertatea ea, u ă pot purta ca u
bădăra
+))
Doaa de Guerates luase loc îsoţ t de t tlul e ,
uele e adăuga persoae sale f z ce ducatul care se
pro ecta î juru ş făcea să doească răcoarea u
broasă ş aur e a pădur lor d  Guerates, î  jlocul
saloulu ,  jurul scăuaşulu pe care se aşeză Mă  
ra doar că aseăarea lor u se putea c t a b e
pe faţa ducese , care  avea   e vegetal ş pe care
cel ult v  şoarele roş de pe obraz Ͷ care parese
că ar f trebu t să poarte blazoul uelu Guerates,
erau efectul dar u ag ea lug lor cavalcade î aer
l ber Ma tîrz u, cîd ea î deve d feretă, a
cuoscut ulte part cular tăţ ale ducese , ş a ales
(ca să ă rezu deocadată Ic ceea ce ă fereca
atuc fără să f u î stare săl deosebesc) och e , ude
era pr s ca îtru tablou, cerul albastru al ue după 
a ez d  Fraţa, foarte se , scăldat de lu ă ch ar
cîd această lu ă u a lucea ; ş o voce care la cele
d ţ suese, a f crezut că e răguş tă, aproape vulgară',
pe care se r s p se, ca pe treptele b ser c d  Cobray
sau ale cofetăr e d  p aţă, aurul leeş ş gras al uu
soare de prov c e Dar î această d tî z u deoseb se
  c, ateţ a ea îfocată volat l za îdată puţ ul pe
care l aş f putut culege ş î care aş f putut regăs
ceva d  uele Guerates î or ce caz, î spuea
că uele de ducesă de Guerates o desea f reşte
aue pe ea, petru toat ă luea : v aţa de
eîch pu t pe careo îsea acest ue, o coţ ea de
buă seaă acest trup, care toca o trodusese î
 jlocul uor f  ţe d fer te, î saloul acesta care cată
să o îcolţească
d  toate părţ le ş asupra căru a exerc ta o reacţ ue
atît de v e îeît credea că văd, acolo ude această
v aţă îceta să se a desfăşoare, u c ucure de eferves
ceţă del  tîdu  gra ţele :  c reofer ţa pe
care o descr a pe covor baloul fuste de pe 
albastru, ş î pup lele se e ale ducese , la
îtretă erea preocupăr lor, a a t r lor, a gîdulu de
ecupr s, d spreţu tor, auzat ş cur os care le
uplea, ş a ag  lor stră e care se reflectau î ele
Poate că aş f fost a puţ  eoţ oat dacă aş f
×
îtîl to la o serată la doaa de V llepar s s, î loc
să o văd astfel la ua d  ͣz lele de pr  re" ale
arch ze , la uul d  cea ur le

+)$
care s t petru fee doar o scurtă haltă î răst pul
dupăa ez lor pe care u le petrec la ele acasă ş ude,
escoţîd pălăr a cu care ş au făcut cursele, aduc î
lugul ş r de saloae cal tatea aerulu d  afară ş dau
a ultă lu ă asupra Par sulu la sfîrş tul dupa^
a ez decît ferestrele îalte ş desch se pr  care se
aude uru tul trăsur lor : da de Guerates avea u
caot er îflor t cu albăstrele, care u evocau, pe
brazdele de la Cobray ude le a cules adesea, pe
taluzul îvec at cu tufa d  uasov lle, soarele a lor
îdepărtaţ , c  rosul ş parfuul aurgulu , aşa cu
erau a ad eaur , î cl pa cîd doaa de Guera 
tes le străbătuse pe       Cu u aer surî
zător, d spreţu tor ş elăur t, strîgîduş buzele, de
sea, parcă ar f fost cea d  ură ateă a v eţ sale
 ster oase, cu vîrful ubrele sale,  şte rotocoale pe
covor, apo cu acea ateţ e epăsătoare care îcepe
pr  a îlătura or ce puct de cotact ître ceea ce
pr veşt ş tu îsuţ , pr v rea e  e f xa rîd pe rîd
pe toţ , apo specta caapelele ş fotolrîle, dar o
îblîzea atuc cu acea s pat e uaă pe care o
trezeşte prezeţa ch ar eîseată a uu lucru pe
carel cuoşt , a uu lucru care e aproape o f ţă ;
aceste ob le u erau ca o , erau îtrucîtva d  luea
e , erau legate de v aţa ă tuş e ; apo , de pe ob la
de Beau va s pr v rea e se îdrepta asupra persoae
care şedea pe ea ş ' redobîdea atuc acelaş aer de
persp cac tate ş aceeaş dezaprobare pe care respectul
doae de Guerates petru ătuşa e ar f
îp ed cato să le expr a dar, pe care, î sfîrş t, lar f
îcercat dacă î locul prezeţe oastre, ar f costatat
fotol prezeţa ue pete de grăs e sau a uu strat
de praf
Itră exceletul scr tor G ; veea să facă doae
de V llepar s s o v z tă pe care o cos dera ca o corvoadă
Ducesa, care era îcîtată săl îtîlească,u făcu to
tuş se, dar el se îdreptă foarte f resc spre ea,
căc o cos dera fee e de duh, graţ e fareculu ,
tactulu , s pl tăţ sale De alt ter era o dator e
de pol teţe să se îdrepte spre ca, căc , f d o agrea 
b l ş celebru, doaa de Guerates îl v tă adesea
la prîz, cîd era ua ea ş soţul e , sau toaa la

+)+
Guerates, prof ta de această t  tate ca să l v te
î uele ser la c ă cu uele pr c pese cur oase săl
cuoască Căc ducese î plăcea să pr ească u băr
baţ de seaă, cu cod ţ a îsă dea f burlac , cod ţ e
pe care, ch ar cîd erau îsuraţ , o îdepl eau totdea 
ua petru ea, căc f dcă soţ le lor, totdeaua a
ult sau a puţ  vulgare, ar f fost elalocul lor
îtru salo î care se aflau cele a elegate fru 
useţ ale Par sulu , e erau v taţ totdeaua fără ele ;
ca să preîtîp e or ce suscept b l tate, ducele expl ca
acestor văduv fără vo e că ducesa u pr ea fee , u
suporta soc etatea fee lor, ca ş cu ar f prescr s
ed cul ş ea ş cu ar f spus că ea u putea sta
îtro caeră cu a ulte  rosur , u putea îca
prea sărat, călător sau purta corset E adevărat că
aceşt oae de seaă îtleau la Gueraţ pe pr 
c pesa de Para, pe pr c pesa de Saga (căre a Fra
fo se, auz d vorb du se totdeaua despre ea, sfîrş se
pr  a spue Sagata, crezîd că acest fe   e ece
s tat de graat că) ş ulte altele a căror prezeţă era
just f cata spuîdu l se că fac parte d  fa l e sau
că sît pr etee d  cop lăr e care u puteau f îlăturate
F e că erau cov ş sau u de expl caţ le pe care du 
cele de Guerates le dăduse î legătură cu boala c u 
dată a ducese de a u putea frecveta fee , e le tras 
 teau soţ lor lor Uele credeau că boala era ua
u pretext ca să ascudă geloz a, petru că ducesa
vo a să doească s gură asupra ue curţ de adora 
tor  Altele îcă ş a a ve credeau că pesee ducesa
avea u fel c udat de a f sau u trecut scadalos, că
fee le u vo au să se ducă la ea, ş că lăsa să trea
că eces tatea drept fatez e Cele a de spravă, au 
z d pe bărbaţ lor îdrugîd verz ş uscate despre
deşteptăc uea ducese , erau de părere că aceasta
era atît de super oară celorlalte fee , îeît se pl ct sea î
soc etatea lor, căc ele u şt au să vorbească de   c
Este adevărat că ducesa se pl ct sea cu fee le, dacă
îsuş rea lor pr c ară u le dădea vreu teres deo 
seb t Dar soţ le el  ate se îşelau cîd îş îch pu au
că u vo a să pr ească decît bărbaţ , ca să p oată d s
cuta l teratură, şt ţă ş f lozof e Căc cel puţ  cu  

+)
telectual de seaă u d scuta  c odată aseeea su
b ecte Dacă, î v rtutea acele aş trad ţ de fa l e da
tor tă căre a f cele ar lor  l tar păstrează î  ezul
preocupăr lor celor a va toase respectul a tot ce
este î legătura cu arata, î cal tatea e de epoată
a uor fee care fuseseră pr etee cu uh ers, Mer ee
ş Aug er, credea ca îa te de toate, trebu e să rezerve î
saloul e u loc oae lor de sp r t, dar avîd pe de
altă parte î vedere codescedeţa ş t  tatea cu
care aceşt bărbaţ celebr fuseseră pr  ţ la Guera 
tes, ea păstrase ăravul de a cos dera oae de ta 
let ca  şte legătur fa l are al căror talet u te u
lu eşte, cărora u le vorbeşt de operele lor, lucru care
de alt ter u ar teresa Apo , sp r tul ge Mer 
ee ş Me lhac ş Halevy care era al e o îdea, î
cotrast cu set etal sul verbal al ue epoc a
ter oare, la u ge de coversaţ e care se fereşte de or ce
fraze ar sau expres de set ete îalte, ş dato 
r tă lu recurgea la oarecare elegaţă, cîd era î so
c etatea uu poet sau a uu uz c a, î faptul de a
u vorb decît de felur le care se serveau sau de par 
t da de cărţ la care erau pe cale să se aşeze Această
abţ ere cost tu a petru u terţ, u prea la curet, ce 
va tulburător care ergea pîă la  ster Dacă doaa
de Guerates îl îtreba dacă ar face plăcere să f e
v tat îpreuă cu cutare poet celebru, ros de cur 
oz tate, sosea la ora d cată Ducesa aducea poetulu
vorba de t p Apo se aşezau la asă ͣVă place acest
fel de a găt ouăle ?" îl îtrebă ea pe poet î faţa
aset etulu s ău p e car el îp ăr tăş ea, căc tot
ce er a la ea se părea del c os pîă ch ar ş c drul
groaz c pe carel aducea de la Guerates : ͣServeşte
îcă o dată, doule, ouă", porucea ea „  
„ cîtă vree cel de al tre lea, foarte el  şt t,
cot ua să aştepte ceea ce acesta ş ducesa avuseseră
  s guraţă î gîd săş spuă deoarece puseseră la
cale să se îtîlească îa te de plecarea poetulu , î
c uda greutăţ lor pe care lear f putut îtîp a Dar
asa cot ua, bucatele se r d cau uele după altele,
dîd doae de Guerates ocaz a uor glue
sp r tuale sau uor stor oare f e Itre t p, poetul
cot ua să ăîce, fă 

+)*
ră ca ducele sau ducesa să f avut aerul săş aducă a
 te că este poet Curîd, pr zul se sfîrşea ş luea
îş luă răas bu, fără să f poe t vreu cuvît des
pre poez e care totuş plăcea tuturor, dar despre care
 e u vorbea, dator tă ue rezerve la fel cu aceea
cu care ă ob şu se la Swa Această   se
datora ua bue cuv ţe Dar dacă terţul ch bzu a
puţ  la ea, ea avea u z foarte elacol c, ş esele
d  ed ul Gueraţ lor te îdeau să te gîdeşt la
orele pe care îdrăgost ţ sf oş le petrec adesea î 
preuă, vorb d baa l tăţ pîă î cl pa cîd se despart,
ş fără ca, f e d  t  d tate, d  pudoare sau d  st 
găc e, area ta ă pe care ar f foarte fer c ţ să o ăr
tur sească, să f putut trece vreodată d   ă pe bu 
zele lor urebu e să adăugă de altfel că această tăcere,
cîd e vorba de lucrur adîc , pe care aştepta
totdeaua  zadar oetul de a le vedea d scutate,
dacă putea trece drept caracter st că ducese , u era
absolută la ea Doaa de Guerates îş petrecuse
t ereţea îtru ed u oarecu deoseb t, tot atît de
ar stocrat c, dar a puţ  străluc t ş a ales a puţ 
uşurat c decît acela î care tră a astăz , ş de are
cultură, care tras sese fr vol tăţ e de az u so de
tuf a tra  c, î od v z b l a hră tor, î care
ch ar ducesa căuta (foarte rar, căc detesta
pedat sul), vreu c tat d  V ctor Hugo sau d 
Laart e, foarte potr v t care, rost t cu o pr v re
s ţ tă a och lor e fruoş , u putea să u te
surpr dă ş să te farece Ueor ch ar, dădea vre uu
autor draat c acade c a, fără preteţ , dar cu
s guraţă ş s pl c tate, vreu sfat cu te, îl făcea să
ateueze o s tuaţ e sau să sch be u dezodăît
Dacă, atît î saloul doae V llepar s s, cît ş î
b ser ca d  Cobray, la uta do şoare Percep ed,
regăsea aevo e pe faţa fruoasă, prea uaă a
doae de Guerates, ecuoscutul uelu e ,
credea cel puţ  că atuc cîd vorbeşte, coversaţ a
e , adîcă, ta  că, ar avea c udăţe a ue tap ţer
ed evale, a ue v tral u got c Dar ca să u ă
decepţ oeze cu v tele pe care le vo auz rost te de o
persoaă care se uea doaa Guerates, ch ar
dacă aş f ub to, ar f fost deajus ca ele să f e f e,
fruoase ş adîc ,

+).
c ar f trebu t să reflecteze acel verde ca şt rul pe care
ă  rase îcă d  pr a z că ul găs se î persoaa
e , pe carel făcuse să se adăpostească î gîdul e 
Fără îdo ală, o auz se pe doaa de V llepar s s, pe
Sa tLoup, oae a căror tel geţă avea   c ex+
traord ar, rost d fără băgare de seaă acest ue de
Guerates, ca ş cu ar f fost doar uele cu va ca 
re va ve î v z tă sau cu care avea să c ez , fără să
a bă aerul că desluşesc î acest ue pr vel şt de pă 
dur îgălbe te ş u îtreg colţ  ster os de prov c e
Dar trebu e să f fost vreo afectare dea lor ca atuc cîd
poeţ clas c u e vestesc teţ le adîc pe care to 
tuş leau avut, exagerare pe care ş eu îcerca să o
 t, rost d pe toul cel a f resc ducesa de Guera
tes, ca u ue care ar f seăat cu celelalte uoată
luea spuea de alt ter că este o fee e foarte te
l getă, cu o coversaţ e sp r tuală, ş care tră eşte î 
tro  că coter e d  cele a teresate: cuv te ca 
re deveeau copl c v sur lor ele Cîd luea spuea
coter e tel getă, coversaţ e sp r tuală, u îch 
pu a  c decu tel geţa aşa cu o cuoştea, f e
ch ar aceea a oae lor celor a tel geţ , u cre 
dea  c decu că această coter e era alcătu tă d , oa
e ca Bergotte Nu, pr  tel geţă îţelegea o î 
suş re ce u se poate expr a pr  cuv te, aur tă, pă 
trusă de o frăgez e de pădure Ch ar dacă ar f spus
lucrur lor cele a tel gete (î îţelesul pe carel dă
dea cuvîtulu tel get cîd era vorba de u f l© 
zof sau de u cr t c), poate că doaa de Guerates
 ar f dezaăg t îcă ş a ult aşteptarea ue î
suş r atît de deoseb te, decît dacă s ar f ulţu t, î
tr® coversaţ e eîseată, să vorbească de reţete de
bucătăr e sau' de ob la uu castel, să c teze uele
vec elor sau al rudelor, care  ar f evocat v aţa e  ;
$ Credea căl vo găs a c pe Bas , aveade gîd
să v ă să vă vadă, spuse doaa de Guerates
ă
tuş sale ,,
$ Nu la văzut de a ult z le pe soţul tău, răs
puse doaa de V llepar s s cu u to suscept b l ş
supărat Nu la a văzut sau, î sfîrş t, poate daar
o s gură dată, de cîd cu acea  uată gluă de
a
se auţa drept reg a Sued e 
+)/
Ca să surîdă, doaa de Guerates îş uşcă col 
ţul buzelor, de parcă ş ar f uşcat voalul
$A" c at er cu ea la Blache Lero ,  a a
recuoaşteo, a ajus eoră, sît s gură că e
bolavă
$uoca spuea acestor do că găseşt că sea
ăă cu o broască
Doaa de Guerates lăsă să se audă u so de
zgoot răguş t, care îsea că rîjeşte d 
scrupuloz tate
e Nu şt a că a făcut această fruoasă copa
raţ e, dar î cazul acesta broasca a reuş t acu să se u
fle cît boul Sau a degrabă lucrur le u sau petrecut
toca aşa, dar cu toată grăs ea sa îgrăăd t pe
p tec, e a degrabă o broască îsărc ată
$ Ah ! găsesc ag ea ta foarte hazl e, spuse doa
a de V llepar s s care î fod se îdrea espus î
faţa usaf r lor e cu sp r tul epoate sale
$ E a cu seaă „ răspuse doaa de
Guerates, despr zîd cu ro e ep tetul pe care l a
lesese, cu ar f făcut Swa, căc ărtur sesc că  a
văzut  c odată o broască lăuză î or ce caz, broasca
aceasta, care de alt ter u cere vreu rege, căc  
a
văzuto  c odată a ebuat că decît după
oartea
soţulu e , trebu e să c eze la  e îtr ua d  z lele
sptăî v toare A spus că te vo preve , f e ce o f 
Doaa de V llepar s s lăsă să se audă u bobă t
edesluş t
$ Şt u că a c at alaltă er la doaa Mecîe 
burg, adăugă ea, ude era ş Ha bal de Breaute care
a
ve t să povestească, cu destul haz, trebu e să ăr
tur sesc
$ La c a aceasta a luat parte u usaf r cu ult
a sp r tual decît Babal, spuse doaa de
Guerates
care, or cît de t ă ar f fost cu doul de
Breaute
Cosalv , ţ ea să subl  eze acest lucru, ş recurgea la
acest d  ut v Era ş Bergette
Nu ă gîdea că Bergotte ar putea f cos derat
sp r tual ; ba a ult,  se părea aestecat î ua
 tatea tel getă, ad că espus de departe de acel
regat  ster os pe carel zăr se sub pîza de
purpură a ue loj î care doul de Breaute făeîd 
o să rîdă pe ducesă, purta cu ea, î l ba ze lor,
acest lucru de

+)ö
eîch pu t : o coversaţ e ître oae d  foburgul
Sa t Gera  A fost adîc îh t văzîd ech l brul
str cîduse ş pe Bergotte trecîd deasupra do ulu
de Breaute Dar a ales a fost d sperat căl ev tase
pe Bergotte î seara î care sa reprezetat  că
u ă dusese î îtîp area lu , cîd a auz to pe
doaa de Guerates spuîdu  doae de
V llepar s s :
Ͷ E s gurul o pe care doresc să l cuosc, adă
ugă ducesa la care putea vedea totdeaua, ca î
oetul
ue aree sp r tuale, cu fluxul ue cur oz tăţ fa
ţă de telectual celebr se îcruc şa cu refluxul so
b sulu ar stocrat c M ar face atîta plăcere !
Prezeţa lu Bergotte lîgă  e, pe care as f ob
ţ uto atît de lese, dar care aş f crezut că e î stare
să dea doae de Guerates o dee proastă despre
 e, ar f avut d potr vă drept rezultat că  ar fî
făcut se să v  î loja e ş ar f rugat săl aduc
îtro z la prîz pe arele scr tor
Ͷ Se pare că a fost prea aab l, a fost
prezetat
doulu de Cobourg ş u a spus u cuvît, adăugă
doaa de Guerates seal zîd acest aăute
cur os,
ca ş cu ar f povest t că u ch ez ş ar f suflat a
sul î hîrt e Nu a spus ăcar o s gură dată ͣMo
se ore", adăugă ea, cu u aer auzat de acest
aăut,
tot atît de îseat ca ş cu, î cursul ue
aud eţe
la Papa, u protestat ar f refuzat să îgeucheze
Iteresată de aceste c udăţe ale lu Bergotte, u
avea de alt ter aerul că le găseşte vred ce de bla,
ş părea a degrabă să le cos dere u er t fără ca
săş dea îtoca seaa de ce so  î c uda acestu ch p
eob şu t de a îţelege or g al tatea lu Bergotte, 
sa îtîplat a tîrz u să u găsesc că poate f trecut
cu totul cu vederea faptul că, spre u  rea ultora, doa 
a de Guerates îl găsea pe Bergotte a sp r tual
decît pe doul de Breaute Aceste judecăţ subvers 
ve, zolate ş totuş juste sît astfel făcute î lue de
uele rare persoae super oare altora, ude
deseează cele d tî coturur ale erarh e valor lor,
aşa cu o va stator c geeraţ a urătoare, î loc să se
ulţuească veş c cu cea veche

+)

Cotele d'Argecourt, îsărc atul cu afacer al Belg e


ş văr pr  al aţă cu doaa de V llepar s s, tră şch o
ptld, urat de do t er , baroul de Guerates ş
AS ducele de Chtellerault, căru a doaa de Guer 
ates î spuse :ͣBuă z ua dragul eu Ch tellerault",
cu u aer d strat ş fără să se urească de pe scăua 
şul e , căc era foarte buă pr eteă cu aa tîărulu
duce care, d  această cauză ş îcă d  cop lăr e, avea'
are respect petru ea Îalţ , subţ r , cu p elea ş părul
de t pul Guerates, ce t er aveau aerul ue co 
desăr a lu  pr ăvărat ce ş de aurg care u da
arele salo Potr v t uu ob ce la odă î acel
oet, îş aşezară jobeele pe jos, lîgă e  Istor cul
Frode crezu că erau st gher ţ ca u ţăra care  
tră la pr ăr e ş u şt e ce să facă cu pălăr a Crezîd
că trebu e să v ă d   lă î ajutorul stîgăc e ş sf el
pe care leo presupuea
Ͷ Nu, u, le spuse el, u le a pueţ pe jos, le
veţ str ca
Pr v rea baroulu de Guerates dîd o îcl are
plaulu och lor să desfăşură î e , pe eaşteptate, o
culoare de u albastru crud ş tă os care îgheaţă pe
b evo torul stor c
Ͷ Cu îl cheaă pe acest do ? ă îtrebă ba
roul, care fusese prezetat de doaa de V lle 
par s s
$ P erre, a răspus cu juătate de voce
$ P erre de ce ?
$ Da, P erre, acesta e uele său, e u, stor c de
are valoare
Ͷͻ Ah ! uot ce se poate !
Ͷ Nu, e u ob ce ou de a ş pue pălăr le pe jos,
expl că doaa de V llepar s s, ş eu sît tot ca du
eavoastră, u ă ob şu esc Dar prefer acest ob ce
acelu a al epotulu eu Robert, care ş lăsa totdea
ua pălăr a î at caeră Or de cîte or îl văd trîd
astfel î spu că are aerul uu ceasor car ş îl îtreb
dacă v e cuva să îtoarcă ceasor cele de perete
Ͷͻ Vorbeaţ a ad eaur , doaă arch ză, de pă
lăr a doulu de Mole, vo ajuge î curîd să pur
cede ca Ar stotel î ce pr veşte pălăr le, spuse sto
M Ͷ C ucrwtes 209
r cul Frode , oarecu l  şt t de terveţ a doae
de V llepar s s, dar totuş cu o voce atît de slabă, îcît:
afară de  e  e ul auz 
Ͷ M ca ducesă e îtradevăr u  toare, spuse do
ul d'Argecourt, arătîd o pe doaa de Guerates
car e vorbea cu G îdată ce u bărbat cu vază s e
află îtru salo, e totdeaua lîgă ea F reşte, u
poate f decît arele pot f care se afla de faţă Nu
poate f î f ecare z doul de Borell , Schluberger
sau d'Aveeî Dar î acest caz va f P erre Lot sau
Edod Rostad Ier seara, la Doudeauv lle ude, î 
tre o f e vorba, era  uată cu d adea e de sa
ragd e, îtr o r och e roz cu tre ă, avea d e o par te
pe doul Deschael, ar de alta pe abasadorul Ger
a e : î îfruta î chest uea Ch e ; arele pu 
bl c, la o d staţă respectuoasă ş care u auzea ce vor
beau, se îtreba dacă u va f războ  A f spus, î tr
adevăr, o reg ă care făcea cerc
uoată luea se aprop ase de doaa de V llepar s s
ca să o vadă p ctîd
Ͷ Flor le acestea sît de u roz îtr adevăr ceresc,
spuse Legrad , vreau să spu de culoarea cerulu roz
Căc ex stă u roz ca cerul, aşa cu este u albastru
ca cerul Dar, urură el îcercîd să f e auz t u
a de arch ză, cred că îcl  a degrabă petru
ătăsosul, petru stacoj ul v u al exeplarulu pe care l
real zaţ  Ah ! î lăsaţ ult î ură pe P saello ş pe
Va Huyssu cu erbarul lor aăuţ t ş ort
U art st, or cît de odest ar f , acceptă
totdeaua
să f e preferat r val lor să ş îcearcă doar să le dea
dreptate :
$ Ceea ce cotr bu e la această pres e, este fap
tul că p ctau flor d  t pul lor, pe care u le a cu
oaşte, dar aveau o şt ţă cu ult a are
$ Ah ! flor d  epoca lor, ce lucru ge os, ex
claă Legrad 
$ P ctaţ îtradevăr  şte fruoase flor de c reş
sau  şte tradaf r de a , spuse stor cul Frode , u
fără şovă ală î ce pr veşte floarea, dar cu voce s
gură, căc îcepea să u te c detul cu pălăr le

210
ͶNu, sît flor de ăr, spuse ducesa de Guera 
tes, adresîduse ătuş sale
Ͷ Ah ! văd că eşt o adevărată fee e de la ţară ;
şt , ca ş  e, să deosebeşt flor le
$ Ah! da, e adevărat! dar credea  sezoul
er lor a trecut, spuse la îtîplare stor cul Frode ,
ca să se scuze
$ N c decu d potr vă, u sît  c ăcar î
floare, vor îflor ab a peste două, poate peste tre şăp
tî , spuse arh v stul care, ad  str d îtr ţ  fel
propr etăţ le doae de V llepar s s era a la curet
!;u aseeea problee
Ͷ Da, ch ar ş î îprejur  le Par sulu , ude sît
foarte t pur  De p ldă î Norad a, la tatăl tîr ă
rulu , spuse ea arătîdu l pe ducele de Chtellerault,
care are  şte er  uaţ pe alul ăr , ca u pa
rava japoez, u îfloresc îtr adevăr decît după 20
a 
Ͷ Nu văd  c odată, spuse tîăruî duce,
:
petru
că dau fr gur de fî
Ͷ Fr gur de fî, a auz t  c odată vorb duse
de aseeea boală, spuse stor cul

$ E boala la odă, spuse arh v stul


$ Dep de, poate că u v ar pr cîu   c îtru
a cîd se fac ere Şt ţ , vorba oradulu  î aul
cîd se fac ere, spuse doul d'Argecourt care, e 
f d toca fracez getbeget, îcerca săş dea u aer
par z a
$ A dreptate, răspuse doaa de V epar s s,e
poate sale, sît er d  sud O florăreasă  a tr  s 
aceste raur , rugîduă să le pr esc Vă  ră, do
ule Valleereş, spuse ea îtoreîdu se către arh v st,
că o florăreasă  a tr  s  şte creg de ăr? D,eş
sît fee e bătrîă, cuosc ş eu luea, a cîţ va pr e
te , adăugă ea surîzîd d  s pl tate cu sar f
crezut îdeobşte, dar  s a părut a degrabă
petru
Că găsea că e ost  să se îdrească cu pr ete a, ue
lorărese, cîd avea legătur atît de ar 
 Bloch se sculă ca să v ă la rîdul său să ad re
flor le pe care le p cta doaa de V llepar s s

211
Ͷ Nare a face, arch ză, spuse stor cul reluî
duş locul, ch ar dacă sar îtoarce ua d  revoluţ le
care au îsîgerat atît de des stor a Fraţe Ͷ ş ,
Doae, î t pur le î care tră  u se poate şt ,
adăugă el arucîd o pr v re c rculară ş prevăzătoare,
ca ´ ş cu ar f vrut să vadă dacă u se afla î salo
vreu ͣecofor st", deş u se îdo a de aceasta Ͷ
cu aseeea talet ş c c l b pe care le vorb ţ ,
aţ l totdeaua s gură că veţ şt să vă descurcaţ  Is
tor cul Frode se s ţea oarecu od h t căc u tase de
so le sale Dar îş aduse deodată a te că u dor
 se de şase z le, ş o oboseală grea, zvorîtă d   te,
î cotrop p c oarele, î îcovo e uer , ş faţa  pust tă
atîră, ca aceea a uu bătrî
Bloch vru să facă u gest, ca săş expr e ad 
raţ a, dar doborî cu „  vasul î care se afla raura,
ş toată apa se răspîd pe covor
Ͷ Aveţ îtradevăr  şte degete de zîă, spuse ar
ch ze stor cul care, cu spatele îtors î acel oet,,
u văzuse stîgăc a lu Bloch
Acesta crezu îsă că aceste cuv te se adresau lu
ş ca săş ascudă stgăc a pr tro obrăz c e :
Ͷ Nare  c o portaţă, spuse el, u  a udat
Doaa de V llepar s s suă ş u lacheu ve să
şteargă covorul ş să adue c obur le Ea poft atît pe
ce do t er la at eul e , cît ş pe doaa ducesa
de Guerates căre a î recoadă :
Ͷ Nu u ta să le spu G se e ş Rerthe (ducesele
d'Auberjo ş de Portef ) să f e a c îa te de ora
doua, ca să dea o  ă de ajutor, aşa cu ar f
spus uor „„ agajaţ aue să v ă a
devree, ca să pregătească copot erele
Navea faţă de rudele e pr c are,  c faţă de do
ul de Norpo s,  c ua d  aab l tăţ le pe care le
a festa stor culu ,lu Cottard, lu Bloch ş  e, de
parcă ace a u prezetau î och e alt teres decît
acela de a ofer pradă cur oz tăţ oastre Petru că
şt a că u trebu a să se jeeze cu oae petru care
u era o fee e a uJt sau a puţ  străluc tă, c
sora suscept b lă ş cruţată a tatălu ş a uch ulu lor
Nu ar f sluj t la   c dacă ar f îcercat să strălu

212
ceaşcă  faţa lor, care u puteau f aăg ţ de latura
tare sau slabă a s tuaţ e sale, ş care  cuoşteau a
b e decît or c e povestea ş respectau eaul d  ca 
re se trăgea Dar a ales e u a erau petru ea
decît o răăş ţă oartă care u va a rod , e u vor
face cuoşt ţă cu o lor pr ete ,  c u vor
îpărţ cu ea plăcer le lor Ea u putea obţ e decît
prezeţa lor sau put ţa de a vorb de e , la recepţ le
de la ora c c , ar a tîrz u î eor le e , petru
care acestea u erau decît u so de repet ţ e, de
pr a lectură cu voce tare î faţa uu  c cerc Se
slujea de toate aceste ru de ob le ca să se tereseze, să
u ească, să îcătuşeze tovărăş a uor Cottard, uor
Bloch, a autor lor draat c otor , stor c a Frode de
or ce so , î tovărăş a aceasta costa petru doaa de
V lîepar s s Ͷ î l psa acele părţ d  luea elegată
care u se ducea la ea î v z tă Ͷ  şcarea, outatea,
petrecer le ş v aţa ; de pe ura acestora putea
dobîd  şte avataje soc ale (care er tau ca ea să le
pr leju ască ueor vreo îtîl îre cu ducesa de
Guerates fără so cuoască vreodată), o c ă cu
oae de vază ale căror lucrăr o teresase, vreo
operă co că sau o pato ă  otată dea gata pe
care autorul o reprezeta la ea, vreo lojă petru
spectacole teresate Bloch se r d că, vrîd să plece
Spuse cu voce tare că c detul cu vasul de flor avea
 c o portaţă, dar ceea ce spuea cu glas îcet se
deosebea foarte ult, îcă ş a ult de ceea ce
gîdea : ͣCîd  a serv tor destul de b e st laţ ca să
şt e ude să aşeze u vas fără să r şte să ude sau
ch ar să răească usaf r , u te îcurc cu aseeea
lux", urură el îcet Era d tre oae suscept b l
ş ͣervoş " care u pot îdura să f săvîrş t vreo stî
găc e pe care totuş o ărtur sesc, care e str că tot
cheful Fur os, se s ţea ăpăd t de gîdur egre, u
vo a să se a îtoarcă î lue Era oetul î care
puţ ă d stracţ e pr de b e D  fer c re, peste o cl pă,
doaa de Vll epar s s avea săl reţ ă F e petru că
gora părer le pr ete lor să ş valul de at se t s ca
re îcepea să se ît dă, f e că fusese d strată, ul pre
zetase persoaelor de faţă uotuş el, puţ  ob şu t cu
luea, crezu că la plecare trebu e să salute d  pol 

+$
tete,; dar lr aab l tate ; îş plecă ue a ulte Orî
frutea, cufudă bărb a bărboasă î guler pr v d rîd 1
pe rîd pe f ecare pr  ochelar să , cu u aer rece ş
eulţu t Dar doaa ,de V llepar s s îl opr ; avea
săr a vorbească de u act care ura să f e repre
zetat la ea, ş de altă parte,  ar f vrut ca el să ple 
ce fără să f avut sat sfacţ a de al cuoaşte pe doul
de Norpo s (pe care se  ra că u l vede trîd) ş
deş această pfezetare era de pr sos căc Bloch era ho
trît să cov gă pe ce do actor de care vorb se, să
v ă să cîte gratu t la arch ză, î teresul glor e
lor, la ua d  recepţ le frecvetate de el ta Europe  Ba
a ult, propusese ş o traged aă, ͣcu och verz , fru
oasă ca Hera", care să rec te proză l r că cu s ţul fru
useţ plast ce Dar auz d uele e , doaa de V lle
par s s refuză căc era vorba de pr etea lu Sa t Loup
$ A veşt d  cele a bue, î spu se ea la u 
reche, cred că legătura lor e pe sfrş te ş u vor î 
tîrz a să se despartă, deş u of ţer a jucat u rol îr 
şav î această chest ue, adăugă ea (Căc fa l a luî
Robert îcepea săl urască de oarte pe doul de
Rorod o care, la stăru ţele fr zerulu , î îgădu se să ´
se ducă la Bruges ş Ͷ1 îv u a că favor zase o legătură
faă) E u o foarte rău, î spuse doaa de V l
lepar s s, cu accetul pl  de v rtute al Gueraţ lor,,
ch ar al celor a str caţ  Foarte, foarte rău, ură ea,
adăug d c te tre cuvîtulu foarte îţ dădea seaa
că  c u se îdo a că el ar f fost al tre lea parteer
la toate org le Dar cu aab l tatea era v rtutea do
ată a arch ze , expres a « de o aspr e îcrutată
cîd aduse vorba de căp taul îgroz tor al căru ue
îl rost cu o efază ro că : ͣpr c pele de Borod o", ca
ua petru care Iper ul  are  c o valoare, se tra  (
sforă îtru surîs blîd la adresa ea, cu o scl p re
eca că de edesluş tă îţelegere cu  e
$ Ţ ea destul de ult la Sa tLoupeBray, spu
se Bloch, deş e u d avol al ţ os, petru că e extre
de b e crescut î plac ult oae foarte b e cres
cuţ , sît atît de rar , ură el, fără săş dea seaa
cît de ult d splăceau cuv tele lu , petru că el îsuş
era foarte prost crescut Vo c ta o dovadă foarte zb 

21
toare a educaţ e sale desăvîrş te L a îtîl t odată
cu u tîăr, cîd da să urce î trăsura sa cu obez fru
oase, după ce îhăase ch ar el ce do ca hră ţ
cu ovăz ş cu orz, pe care u e evo e să  aţîţ cu u
b c scl p tor Nea prezetat, dar a auz t  c odată
uele celor cărora eşt prezetat, adăugă el rîzîd,
f dcă era o gluă pe care o făcea tatăl său De Sa t
JLoupeBray răase s plu, u făcu paradă de aa
b l tate petru acel tîăr, u păru î  c u ch p st  
gher t Dar a aflat d  îtîplare, după cîteva z le,
că tîărul era f ul lu S r Rufus Israel !
Sfîrş tul aceste poveşt păru a puţ  ecuv c os
decît îceputul, căc ce de faţă u l îţeleseră îtr 
adevăr, S r Rufus Israel care se părea lu Bloch ş
tatălu său u persoaj aproape regal, î faţa căru a
Sa tLoup ar f trebu t să treure, era d potr vă, î
och Gueraţ lor u stră  parve t, tolerat de lue,
cu a căru pr ete e  e ar f gîd t să se îdreas
că, ba d potr vă
Ͷ A aflat acest lucru de la procur stul lu S r
'Rufus Israel, care e pr ete cu tata ş u o cu totul
extraord ar Ah ! u d v d cu totul c udat, adăugă
el cu acea eerg e af rat vă, cu acel accet de e 
tuz as  p e car e î l da ua co v  ger l or pe ca 
r e  u ţ l e a f or a t tu î s uţ  Da r s pu  e  , ur
ă Bloch, adresîdu  se î şoaptă, ce avere poate
avea Sa tLoup ? Dacă te îtreb acest lucru, îţ  da
seaa că puţ  î pasă, dar d  puct de vedere bal
zac a, îţeleg  N c u şt î ce e plasată, dacă sît
valor fraceze, stră e, oş ?
Na fost î stare să dau  c o foraţ e Ice 
tîd de a a vorb îcet, Bloch ceru, cu voce tare, î
gădu ţa să desch dă ferestrele ş fără să aştepte răs 
pusul, se îdreptă spre ele Doaa de V llepar s s spu
se că u trebu esc desch se, că avea gutura  ͣAh ! dacă
´"v face rău ! răspuse Bloch, decepţ oat Dar u se
poate spue că u e cald !" Ş îcepîd să r da, cerş
cu pr v r le care se îtoarseră spre ce de faţă, u aju 
tor îpotr va doae de V llepar s s, pe care ul găs
pr tre aceşt oae b e crescuţ  Och să apr ş
care u reuş seră să adeeească pe  e , îş
relua

215
ră, cu researe, ser oz tatea ; ar  ater e de î 
fr gere, spuse : ͣSît cel puţ  douăzec ş două de
grade, douăzec ş c c ! Nu ă  ră Sît leoarcă Ş 
a, ca îţeleptul Ateor f ul fluv ulu Alpheo s, pu t ţa
de a ă scălda î uda păr tească, ca să  opresc
sudoarea, îa te de a ă afuda îtr o ba e ş dea
ă uge cu ule parfuat" Ş ură, îp s de evo a
pe care o îcearcă oul dea sch ţa, î folosul altora,
 şte teor ed cale a căror apl care e ar favor za
propr a oastră buă stare : ͣDe vree ce cre deţ că
vă face b e ! Cred toca cotrar ul uoca
de aceea aveţ gutura "
Bloch se arătase îeîtat la gîdul de a l cuoaşte
pe doul de Norpo s I ar f plăcut, spuea el, să l
facă să vorbească de afacerea Dreyfus
Ͷ E vorba de o etal tate pe care u o cuosc
b e
ş ar f ost  să au u terv u acestu are d plo
at, spuse el cu u to sarcast c, ca să u a bă aerul
că se crede fer or abasadorulu 
Doaa de V llepar s s regretă că el rost se aceste
cuv te cu voce prea tare, dar u le dădu portaţă,
văzîd că arh v stul ale căru părer aţ oal ste o îcă
tuşaseră la drept vorb d, era destul de departe ca
să le f putut auz  Dar se supară dea b elea cîd îl
auz pe B och, îp s de deoul proaste sale creşter
carel orb se î prealab l, rîzîd de glua păr tească :
Ͷ Na c t t oare u stud u savat al său î care
dovedea petru ot ve refutab le că, ră zbo ul ruso
ja
poez trebu a să se ter e cu v ctor a ruş lor ş î 
frîgerea Japoez lor ? Nu e ca raol t ? M se pare
că la văzut toca pe el och d scauul, îa te de
a se duce săl ocupe aluecd ca pe  şte roţ 
Ͷ N c decu ! Aşteptaţ o cl pă, adăugă arch za
Suă ş cîd serv torul tră, cu u ascudea, ba
ch ar î plăcea să arate că vech ul e pr ete îş petre 
cea aproape tot t pul î casa e :
Ͷ Dute de spue doulu de Norpo s să v ă,
e toca pe cale să claseze  şte hlrt î b roul eu,
a spus că va ve peste douăzec de  ute, ş ată că l
aştept de o oră ş tre sfertur  Vă va vorb de afacerea

216
Dreyfus, de tot ce veţ vo , spuse ca pe u to îbuf 
at lu Bloch, u prea de acord cu cele ce se îtîplă
Căc doul de Norpo s u era b e cu actualul gu ver ş
doaa de V l epar s s, deş el u ş ar f îgădu t să
aducă î casă ebr a guverulu (îş păs tra or cu
îdr a e de doaă d  area ar stocra ţ e ş
răîea î afara ş deas upra r elaţ lor pe car e el
era s l t sa le cult ve), era graţ e lu , la curet cu tot ce
se petrecea uot astfel, aceşt oae pol t c a re
g ulu ar f îdrăz t sl roage pe doul de Nor
po s să prez te doae de V l epar s s Da r u se
duseseră sl caute la ea la ţară, cîd avuseseră evo e
de cocursul său î îprejurăr grele Adresa le era
cuoscută Se duceau la castel, ude castelaa u se ară
ta Dar ea spuea la c ă : ͣDoule, şt u că aţ fost
derajat urebur le erg a b e ?"
$ Nu sîteţ prea grăb t ? îl îtrebă doaa de
V l epar s s pe Bloch
$ Nu, u, vo a să plec petru că u  e prea
b e, ch ar e vorba să fac o cură la V chy d  pr c a
vez cule elc b l are, spuse el, rost d aceste cuv te
cu o sata că ro e
$ Iată, tîărul eu străepot Chtellerault
trebu e
toca să se ducă ş el la V chy, ar trebu să vă ara
jaţ să plecaţ îpreuă, să vă îţelegeţ  E îcă a c ?
E drăguţ, şt ţ , spuse doaa de V llepar s s, poa te de
buăered ţă, gîd d ca oae pe care  cuoştea
aveau  c u ot v să u se îpr eteească ître e 
$ Oh ! u şt u dacă ar face plăcere, ab a îl cuosc,
e îcă a c , acolo, a î fud, spuse Bloch ruş at ş
îeîtat
„  „ u reuş se să execute pe dea
tregul co s oul cu care fusese îsărc at Căc doul
de Norpo s, ca luea să creadă că toca sos se ş o
văzuse îcă pe af tr oaă, luă la îtîplare d  at 
caeră o pălăr e pe care a avut pres a că o recu
osc ş ve să sărute cereo os îa doae de V l
epar s s, îtrebîdo ce face, cu acelaş teres pe carel
a feşt după o lugă abseţă Igora că arch za de
V l epar s s văduv se d a te de or ce apareţă de ade
văr această coed e căre a î puse capăt dueîdu 
pe

217
doul de Norpo s ş pe Bloch îtr u salo vec '
Bloch care văzuse toate aab l tăţ le a festate acelu a
despre care îcă u şt a că este Norpo s, ş salutur le
ăsurate, graţ oase ş ad e cu care abasadorul I
răspudea, Bloch s ţ du se fer or acestu cereo
 al ş j g t la gîdul că u sar adresa  c odată lu ,
î spusese ca să a bă aerul că se s te b e : ͣC e e
bec lul acesta ?" Poate de alt ter toca petru
că toate salutur le doulu de Norpo s j geau ceea
ce Bloch avea a bu, s cer tatea a d rectă a uu
ed u oder, el le găsea î parte, î ch p s cer, r 
d cole, î or ce caz, ele îcetară să  pară ca atare, ba
ch ar îl îeîtară, d  cl pa î care el, Bloch, fu ob ec tul
lor
Ͷ Doule abasador spuse doaa de V llepar s s,
aş vrea să v l prez t pe doul Doul Bloch,
doul arch z de Norpo s Deş îl bruftu a pe do
ul de Norpo s, ea ţ ea să  spuă : ͣDoul aba
sador", d  pol teţe, d  cos deraţ e exagerată petru
ragul de abasador, cos deraţ e pe care o suflase
arch zul, ş , î sfîrş t, ca să folosească aceste a ere
a puţ  fa l are, a cereo oase cu u aue băr
bat care, cotrastîd î saloul ue fee d st se cu
l bertatea de care ea se foloseşte cu ce lalţ ob şu ţ a
e , sealează îdată pe aat
Doul de Norpo s îş îecă pf v rea albastră î
barba albă, îş aplecă ad e trupu îalt ca ş cu
lar f îcl at î faţa a tot ceea ce ar f reprezetat
petru el otor u ş puător uele Bloch, îgîă
ͣsît îeîtat", î t p ce tîărul său terlocutor, eo 
ţ oat, dar găs d că vest tul d ploat exagerat, rect 
f că cu grabă ş spuse ͻ N c decu, d potr vă, eu sît
eîtat !" Dar această cereo e, pe care, d  pr ete 
 e petru doaa de V l epar s s, doul de Norpo  s
ͻo repeta cu f ecare ecuoscut pe care vechea sa pr e 
teă l prezeta, u se păru aceste a o pol teţe î
destulătoare petru Bloch, căru a î spuse :
Ͷ îtrebaţ l tot ce vreţ să şt ţ , luaţ l la o parte,
dacă vă este a la îdeîă ; va f îeîtat să stea
de vorbă cu dueavoastră, cred că vreţ să vorb ţ
de afacerea Dreyfus, adăugă ea fără să se a preocupe

218
dacă făcea plăcere doulu de Norpo s, după  cu
u sar f gîd t s ceara părerea portretulu
ducese de Motorecy îa te de a o pue să l
lu eze pe ru stor c sau cea ulu , îa te de a
ofer o ceaşcă
$ Vorb ţ a tare cu el, î spuse ea lu Bloch, e
ca surd, dar vă va spue tot ce dor ţ , l a cuoscut
foarte b e pe B sarc, pe Cavour Nu  aşa, doule,
spuse ea tare, laţ cuoscut pe B sarc ?
$ Aveţ ceva pe şat er ? ă îtrebă doul de
Norpo s, făc du se cu och ul ş strîgîdu 
cord al îa A prof tat de această îtrebare ca să l
scap îdator tor de pălăr a cu care crezuse că
trebu a
să tre î so de cereo e, căc toca î dădu
se scaa că o luase la îtplare pe a ea : M aţ
arătat u fraget ca îzorzoat, î care tă aţ
f rul
î patru V a spus părerea ea s ceră ; u er ta
să f e aşterut pe hîrt e Pregăt ţ ceva ? Sîteţ
foarte
pas oat de Bergotte, dacă aduc b e a te
$ Ah ! să u vorb ţ de rău pe Bergotte, exclaă
ducesa
$ Nu cotest taletul de p ctor,  e  ar î
drăz , ducesă Şt e să graveze cu dalta ş cu apă tare,
dacă u şt e să p cteze ca doul Cherbul ez, o co
poz ţ e are Dar  se pare că epoca oastră
îcurcă
geur le, ar îsuş rea f rească a roac erulu este
a
degrabă să t clu ască o tr gă ş să îalţe   le decît
să execute aăuţ t, cu deseur del cate, u frot s
p c u sau u oraet II vo vedea pe tatăl duea
voastră du  că la A J, adăugă el, îtoreîdu se spre
 e
Văzîdul stîd de vorbă cu doaa de Guerates,
a ădăjdu t u oet că poate ă va ajuta să ă
troducă la ea, spr j  pe care  l refuzase cîd fu
sese vorba de doaa Swa ͣAltul pe carel ad r
foarte ult este Elst r Se pare că ducesa de Guera 
tes are  şte tablour  uate de el, a ales acea
vest tă legătură de r d ch , pe care a zăr to la Expo
z ţ e ş care ra ar plăcea atît de ult să o revăd, ce
capodoperă, acest tablou !" 'îtradevăr, dacă aş f fost
o cu vază ş dacă c eva ar f îtrebat care e ta
bloul pe carel prefer, aş f c tat această legătură de
r d ch  ͣO capodoperă ? exclaă dou! de Norpo s
cu u aer u  t ş de dojaa N are  c ăcar prete
ţ a că este u tablou, c o s plă sch ţă (avea dreptate)
Dacă pret deţ că această sch ţă lucrată  grabă e o
capodoperă, ce veţ a spue de  lu Hebert
sau de DagaBouveret ?"
$ A auz t că o refuzaţ pe pr etea lu Robert,
spuse doaa de Guerates ătuş sale, după
ce
Bloch îl luase la o parte pe abasador, cred că  aveţ
  c de regretat, şt ţ că e o oroare,  are  c ură
de talet, ba a ult, e ş caragh osă
$ Dar cu de o cuoaşteţ , ducesă ? î trebă do
ul d'Argecourt
$ Nu şt ţ că a jucat la  e îa te de or ude,
lucru de care u sît de loc îdră, spuse rîzîd
doaa
de Guerates, totuş fer c tă că f d vorba de
această
actr ţă se putea lăuda cea d tî cu r d colul e  E b e,
u răîe decît sa plec, adăugă ea, fără să se  şte
uoca văzuse că soţul e trase ş pr  cuv tele
pe care le rostea, făcea aluz e la hazul că ar avea aerul
de a face îpreuă o v z tă de t er căsător ţ , care
u se potr vea  c decu cu relaţ le adesea d f c le d tre
ea ş acest vlăjga care îbătrîea, dar care ducea
ereu o v aţă de o tîăr Pl bîd asupra
uărulu are de usaf r d  jurul ese de cea
pr v r le afab le, ş rete ş îtrucîtva orb te de razele
soarelu care apuea, a och lor să  c , rotuz ş îf pţ
ca ͣuştele" pe care şt a să le ochească ş să le
 erească atît de b e och torul  uat ce era,
ducele îa ta cu o îcet eală u  tă ş prevăzătoare,
ca ş cu, t  dat de o aduare atît de străluc tă, s ar
f teut să u calce pe rod ş să u tulbure
coversaţ le U surîs peraet de rege bu d 
Yvetet uşor aghezu t, o îă pe juătate ît să
care flutura ca ar p oara uu rech  lîgă p ept, ş pe
care o ît dea fără deoseb re vech lor' să pr ete ş
ecuoscuţ lor care î erau prezetaţ , î îgădu au
fără să trebu ască să facă u s gur gest,  c săş ître
rupă ra ta blaj ă, leeşă ş regală, să ulţuească rîv
e tuturor, ururîd doar : ͣBuă seara, dragul eu,
buă seara pr etee, îcîtat doule Bloch, buă
seara,

ÈÈ
doule d'Argecourt", ar r d ajuse la  e, care
a fost cel a favor zat, ş  auz uele : ͣBuă seara,
tîrul eu vec , ce face tatăl dueavoastră ? Ce o
de spravă ! Şt ţ că sîte bu pr ete ", adăugă el
ca o ăgul re Făcu apo gestur ar petru doaa de
V llepar s s care dădu buă z ua cu u se d  cap,
scoţîd o  ă d  şorţuleţul e 
For dab l de bogat îtr o lue î care bogăţ a e
d  ce î ce a rară, as  ld persoae sale îtr u
ch p peraet oţ uea aceste aver eore, va tatea
arelu se or era dublată la el de aceea a oulu bogat,
educaţ a raf ată a celu d tî reuş d ab a să stăpî 
ească suf c eţa celu lalt Er a de alt ter de îţeles
că succesele sale la fee , eoroc rea soţ e sale, u
se datorau ua uelu ş aver sale căc era îcă
foarte fruos, cu u prof l de o pur tate ş u cotur
de  grec
$ Adevărat, a jucat la dueavoastră ? îtrebă do
ul d'Argecourt pe ducesă
$ Da, a ve t să rec te, cu u buchet de cr  
 ă, ş cu alţ cr  ͣpă roch e" (doaa de Guerates
ob şu a, ca ş doaa de V llepar sLs, să rostească uele
cuv te ca ţăra , deş u grase a de loc ca ătuşa e )
îa te ca doul de Norpo s, costr s ş s l t, săl
f dus pe Bloch î  ca îfudătură ude să poată d s 
cuta îpreuă, ra îtors o cl pă la bătrîul d ploat
ş a strecurat u cuv t despre u loc la Acade e
>etru tata La îceput vru să a e coversaţ a petru
a tîrz u Dar a ob ectat că ura stl plec la BaJbetv
ͣCu, vă duceţ d  ou la Balbec ? Dar sîteţ u ade
vărat („„„*+ Apo ă ascultă Cîd a rost t
uele LeroyBeaul eu, doul de Norpo s ă pr v cu
u aer bău tor M a îch pu t că poate vorb se do
ulu LeroyBeaul eu î tere epol t coş despre tata
ş că se teea ca u cuva ecoo stul să le f repetat
Păru dată îsufleţ t de o adevărată afecţ ue petru
tata Ş după ua d  acele îcet  r ale deb tulu î
care deodată răsuă u cuvît, parcă î duda celu ce
vorbeşte ş la care cov gerea rez st b lă îv ge sfor
ţăr le sale gîgave ca să tacă : ͣNu, u, î spuse ; ol f

221
eoţ oat, tatăl dueavoastră  „ să se prez te
Nu trebu e, ch ar î teresul său, d  respect petru
valoarea sa, care e are, ş pe care ar eopro teo î
aseeea avetură Mer tă a ult dedt atît Ch ar
dacă sar alege, ar p erde totul ş ,  ar cîşt ga   c
Mulţuesc lu Duezeu, u e orator, ş acesta e s  
gurul lucru care are trecere la scup e coleg , ch ar
dacă ceea ce se spue, ar f decît vorbe goale uatăl
dueavoastră are u, scop îseat î v aţă, trebu e să
eargă drept, fără să se lase aăg t ş să cutre ere
crîgur le după vîat, ch ar dacă ar f vorba de crîgur
de alt ter a ult sp oase decît îflor te, d  gră 
d a lu Acadeus Nar îtru de altfel decît cîteva
votur  Acade e î place săl lase pe postulat să facă
u stag u îa te de a l pr  î sîul e  Deocadată
u e   c de făcut Ma tîrz u, u spu u Dar trebu e
ca îsăş Copa a săl sol c te Ea; profesează cu a
ult fet ş s decît fer c re acel /  0 al vec  lor
oştr de d colo de Alp  Leroy Beaul eu  a vorb t
da toate acestea îtr u ch p care u  a plăcut M
sa părut de alt ter cît de colo că e îţeles cu tatăl
dueavoastră Poate că la făcut să s tă ca
repede că f d ob şu t să, se ocupe de b ubac ş de
etale u cuoaşte rolul poderab lelor, cu
spuea B sarc Îa te de toate trebu e să ev tă ca
tatăl dueavoastră să se prez te : / „0 
Pr ete să sar afla îtro s tuaţ e del cată, dacă el
ăr pue î faţa faptulu îpl  t Iată, spuse el brusc
cu u aer s cer, aţ t duş och albaştr asupră , vă
vo spue u lucru care vă va  ra d  parte  , dar
ţ  atît do ult la tatăl dueavoastră E b e,
toca petru că ţ  la el, toca (sîte ce do
edespărţ ţ Ô1 petru că şt u serv c le pe
care le poate aduce ţăr sale, pr ejd le pe care le
poate îlătura dacă răîe la cîră, aş vota petru
el, d  dragoste, d  area st ă ce o port, d 
patr ot s ! De alt ter cred că la făcut să
îţeleagă (A crezut că desluşesc î och să prof lul
as r a ş sever al lu LeroyBeaul eu) A da votul ar
îsea aşadar d  parte  că aş dez ce" Doul
de Norpo s îş trata î a ulte

+++
rîdur coleg drept fos le î afară de alte ot ve, or 
căru ebru al uu club sau al ue Acade î place
săş vestească coleg cu caracterul cel a deoseb t
de al său, u atît petru ut l tatea de a spue : ͣAh !
dacă lucrul ar dep de ua de  e !" cît petru
ulţu rea dea îfăţ şa a d f c l ş a ăgul tor
t tlul pe care la obţ ut ͣVo adăuga, îche e el, că,
î teresul dueavoastră, al tuturor, prefer petru
tatăl dueavoastră o alegere tr ufală peste zece sau
c c sprezece a !" Cuv te pe care lea cos derat
dacă u d ctate de geloz e, cel puţ  de o desăvîrş tă l psă
de serv ab l tate cărora îsăş îtîplarea lea dat a
tîrz u alt îţeles
Ͷ Naveţ de gîd să ţ eţ vreo cou care la Ist 
tut despre preţul pî  î t pul Frode ? îtrebă
sf os stor cul Frode pe doul de Norpo s Aţ putea
avea, cu acest sub ect, u succes cos derab l (ceeaj ce
vo a să spuă o reclaă ostră), adăugă el surîzîd
cu b c s c e abasadorulu , dar ş cu o du oş e carel
făcu săş r d ce pleoapele ş să ş descopere och ar
ca u cer M se părea că a văzuse această pr v re,
deş ul cuoscuse decît astăz pe stor c Deodată
 a adus a te că văzuse aceeaş pr v re î och
uu ed c braz l a care pret dea că v decă sufocăr le
de so ul acelora de care suferea, pr  halaţ absurde
de eseţe de plate Cu î spusese că l cuoştea
pe profesorul Cottard, toca ca să ă îgr jească a
b e, el î răspuse, că ş cu ar fî fost î teresul
lu Cottard  ͣIată u trataet, dacă aţ vorb de
el,
care ar fur za ater a ue cou căr răsuătoare
la Acade a de ed c ă !" Nu îdrăz se să stăro asc,
dar ă pr v se cu acelaş aer îtrebător, sf os,
teresat ş rugător pe carel ad rase la stor cul
Frode  F reşte, aceşt do bărbaţ u se cuoşteau ş u
seăau deloc, dar leg le ps holog ce ca ş cele f z ce
sît îtrucîtva îrud te Iar dacă cod ţ le ecesare sît
aceleaş , aceeaş pr v re lu ează a ale oeeşt
d fer te, după cu u acelaş cer at al lu ează
 şte locur s tuate la are depărtare uul de altul ş
care u sau văzut  c odată Na auz t răspusul
abasadorulu ,

++
căc toate luea se aprop ase oarecu gălăg os de
doarra de V lleparLs s, ca să o vadă p ctîd
Ͷ Şt de c e vorb , Bas  ? spuse ducesa soţulu e 
Ͷ´ F reşte, gh cesc, răspuse ducele
$ Ah ! u e ceea ce u  o coed aă de clasă
are
$ Nua cu greu îţ poî îch pu , ură doaa
de Guerates adresîduse doulu d'Argecourt,
ceva
a caragh os
$ Era ch ar co c, îtrerupse doul de Guerates,
al căru vocabular c udat îgădu a î acelaş t p oae
 lor de lue să spuă că u e prost ş l teraţ lor să l
cos dere drept cel a are bec l
$ Nu pot îţelege, ură ducesa, cu dea putut
so ubească Robert Oh ! şt u prea b e ,că aseeea
lucrur u trebu esc d scutate, adăugă ea cu o utră
drăguţă de f lozof ş de set etală dezaăg tă Şt u
că or c e poate ub or ce Ş , adăugă ea, căc dacăş
bătea îcă joc de l teratura ouă, dator tă acţ u de
vulgar zare a z arelor sau graţ e uor coversaţ , aceasta
se f ltrase puţ  cîte puţ  î ea, e tot ce poate f a
fruos î dragoste, petru că e toca ceea ce o face
ͣ ster oasă"
Ͷ´ M ster oasă ! Ah ! ărtur sesc că e ca exagerat,
scupa ea vară, răspuse cotele d'Argecourt
Ͷ Ba da, dragostea e foarte  ster oasă, ură du
cesa cu u sur s g gaş de fee e de lue aab lă, dar
ş cu estrăutata cov gere a ue wager ee
care
af ră uu o de club că î ë
u e ua zgo
ot De alt ter , la ur a ure y u se şt e de ce o
persoaă o ubeşte pe alta, poate u e de Iod petru
ceea ce crede, adăugă ea sur zîd, resp gîd astfel
categor c, pr  terpretarea e , deea pe care o
e sese
ad eaur  La ura urelor u şt   c odată   c,
îche e ea cu u aer scept c ş obos t De aceea, vedeţ ,
ͻe a ͣ tel get" ; u trebu e să d scută  c odată ale
gerea pe care o fac aaţ 
Dar după ce spuse acest pr c p u, îl calcă îdată,
cr t cd alegerea lu Sa tLoup

++*
Ͷ Vedeţ , or ş eu, ă  r că o persoaă r d colă
poate f cos derată seducătoare
Bloch auz d că vorb  de Sa tLoup ş îţelegîd
că acesta este la Par s, îcepu săl bîrfească atît de rău,
îct toată luea se revoltă Îcepea să urască ş s ţea
că u sar f dat îapo de la   c, ca săş potolească
ura Por d de la pr c p u l că el posedă o îaltă va
loare orală ş că so ul de oae care frecvetau la
Boul e (cerc sport v care se părea elegat), er tau
oca, toate lov tur le pe care era î stare să l le
dea se păreau vred ce de laudă Odată erse atît
de departe, îcît aduse vorba de u proces pe care
avea de gîd săl teteze uu a d  pr ete să , de
la Boul e, î cursul căru a avea de gîd să depuă o
ărtur e  c oasă îsă a căre fals tate culpatul  
ar puteao doved  Bloch, care de alt ter u ş puse
pro ectul de apl care, spera î acest ch p săl dezădăj
du ască ş săl îebuească ş a ult Nu era  c u
păcat dacă făcea ua ca asta, deoarece acela pe care
vo a săl lovească astfel era uul care u se gîdea decît
a elegaţă, uul de la Boul e, ar îpotr va uor asee
oae or ce are sît îgădu te, a ales uu sfît
cu era el, Bloch
$ uotuş , vedeţ cazul Swa, ob ectă doul d'Ar 
gecourt care, îţelegîd î sfîrş t sesul cuv telor ros
t te de vara lu , era zb t de justeţea l or ş căuta î
eor e p lda celor ce ub seră uele persoae care lu
u ar f plăcut 
$ Ah ! Swa u e  c decu acelaş caz, protestă
ducesa Lucru or cu de  rare,  petru că ea era o
d oată cusecade, dar u era r d colă, ş a fost atît de
fruoasă
$ Hu, hu, îgîă doaa de V l epar s s
$ Ah ! u o găseaţ fruoasă ? Ba da, avea uele
lucrur atît de ferecătoare,  şte och foarte fruoş ,
u păr fruos, se îbrăca ş se îbracă îcă de  ue
Acu, recuosc, că e dezgustătoare, dar a fost o f ţă
îctătoare Faptul că Charles s a îsurat cu ea u ă
îheşte a puţ , căc era atît de ut l ! Ducesa u
credea că spue vreu lucru rearcab l, dar, f dcă
Ͷ ++.
Guerate»
doul d'Argecourt îcepu să rîdă, ea repetă fraza, f e
că o găsea hazl e sau ua petru că l găsea , drăguţ
pe cete, pe care îcepu săl pr vească cu u aer al tat,
ca să îb e farecul g găş e cu acela al sp r tulu 
Ură : ͣDa, u aşa, u er ta osteeala, dar î sfîrş t,
u era l ps tă de farec ş îţeleg prea b e că putea
f ub tă, cîtă vree do şoara lu Robert, vă as gur,
te face să or de rîs Şt u că  se va ob ecta vechea
z cală a lu Aug er : «Puţ  î pasă de st clă, dacă ar
ales cu beţ a !» Poate că Robert sa ales cu beţ a, dar îtr
adevăr a dat dovadă de gust î alegerea st cle ! Ma
îtî , îch pu ţ vă, că a avut preteţ a să costru esc o
scară toca î  jlocul saloulu eu O   ca toată,
u aşa, ş ă vest se că ea va sta culcată pe burtă >
pe trepte Dacă aţ f auz t de altfel ce spuea, u cu 
osc decît o sceă, dar u cred că c eva ş ar putea
îch pu ceva aseăător : se spue  £ „ 
 +
$ £ „  oh ! oh, oh, ce sob s !
exclaă doul d'Argecourt Ba da ! Aşteptaţ , cuosc
toată p esa E scr să de uul d  copatr oţ e  A
tr  so regelu , care  a îţeles   c ş a rugat să
o expl c
$ Nu e cuva, d  îtîplare, de Sar Pelada ? î
trebă stor cul Frode cu teţ a de a' se arăta f  ş
actual, dar atît de îcet, îcît îtrebarea sa trecu
ebă
gată î seaă
$ Ah ! cuoaşteţ £ „  ]răspuse
ducesa doulu d'Argecourt Fel c tăr le ele ! Cuosc
ua pe ua, care ~aj v decat de cur oz tatea de
a
face cuoşt ţă cu celelalte şase Dacă toate sît la
fel
cu aceea pe care a văzuto !
ͣCe toată, î spuea, îtărîtat de pr  rea glac ală
pe care  o făcuse ducesa îcerca u so de sat sfacţ e
v oletă, costatîd desăvîrş ta e eîţelegere a lu
Maeterl  îtradevăr, sît prea bu făcîd î f ecare
d  eaţă atîţ a  loetr petru  fee e ;ca dîsa
Acu aş a vrea să aud de ea" Acestea erau cuv 
tele pe care  e spuea, care erau toca cotrar ul
gîdulu eu ; erau doar  şte cuv te de coversaţ e,

++/
d  cele ce e spue î cl pele î ,care, f d prea ag 
taţ ca să răîe ' s gur cu o , îcercă evo a, î
l pse? altu terlocutor, dea sta de vorbă cu o îş e,
fără s cer tate, ca cu u stră 
Ͷ Nu vă puteţ îch pu , ură ducesa, îţ veea să
te strîb de rîs N c ; u e a abţ ut, ba ch ar a
abuzat, ar t ere u a plăcut ş î îod, Robert s a
supărat pe  e / Fapt pe care ul regret, căc dacă
lucrur le ar f luat altă îtorsătură poate că
do şoara
ar a f ve t ş ă îtreb pîă la ce puct ar f făcut
plăcere Mar e Ayard
Aşa se spuea î fa l e ae lu Robert, doaa
def Marsates, văduva lu Ayard de Sa t Loup, ca să
o deosebească de ver şoara e , pr c pesa de Guerates
Bavar a, altă Măr e, la al căru preue epoţ , ver ş
cuaţ e adăugau, ca să ev te cofuz a, f e preuele
soţulu e , f e alt preue al e , astfel îcît se spuea,
sau Mar eG lbert, sau Mar eHedw ge
$ I aju a avut loc a îtî u so de repet ţ e,
u lucru foarte fruos ! ură ro c doaa de Guer 
ates Ich pu ţ vă că spuea o frază,  c ăcar u
sfert de frază ş apo se oprea ; u a spuea   c,
dar u exagerez, t p de c c  ute
$ Oh, oh, oh exclaă doul d'Argecourt
 M a îgădu t cu toată pol teţea să s uez că poate
acest lucru ar stîr u  re Ea  a răspus textual :
ͣU lucru trebu e spus totdeaua ca ş cu a f pe
cale săl copu tu îsuţ " Dacă staţ să ch bzu ţ , răs
pusul acesta e ouetal
$ Credea că rec tă destul de b e versur le, spuse
uul d  ce do t er 
$ Habar are de versur , răspuse doaa de Guer
ates De altfel  c  a a fost evo e să o ascult
M a fost de ajus cîd a văzut o sos d cu cr  !
A; îţeles ua decît, cîd a văzut cr  , că  are
talet !'
uoată luea rîse
Ͷ Dragă ătuşă, cred că u vaţ supărat d  pr
c a glue ele de z lele trecute cu pr v re la reg a
ͻSued e , vă cer ertare

++ö
Ͷ Nu, u sît supărată pe t e, îţ recuosc
ch ar
dreptul să guşt ceva dacă ţ e foae
Ͷͻ Ha deţ , doule Valleeres, faceţ pe do şoara
case , spuse doaa de V llepar s s, arh v stulu , potr v t
ue glue cosacrate
Doul de Guerates se îdreptă î fotol ul î care
se îfudase ş lîgă careş pusese pălăr a pe covor,
exa a cu u aer ulţu t farfur le cu prăj tur care
se ofereau
Ͷͻ Bucuros, acu cîd îcep să ă fa l ar zez cu
această ob lă as steţă, vo accepta o savar ă,  se
par excelete
Ͷ Doul îş îdepl eşte de  ue rolul de do
 şoară, spuse d'Argecourt care, d  sp r t de  taţ e,
repetă glua doae de V llepar s s
Arh v stul prez tă farfur a cu prăj tur stor culu
Frode 
Ͷ Vă ach taţ de  ue de fucţ le dueavoastră,
spuse acesta d  t  d tate ş îcercîd să cucerească
s pat a tuturor
De aceea, arucă pe ascus o pr v re de copl c tate
celor ce a făcuseră această observaţ e
$ Spueţ  , scupă ătuşă, îtrebă doul
de
Guerates pe, doaa de V llepar s s, c e e doul
destul de b e care eşea toca cîd tra ?
urebu e
săl cuosc, de vree ce  a salutat adîc, dar u  l
a tesc, şt ţ că u prea reţ  uele, ceea ce 
foarte
eplăcut, spuse el cu u aer ulţu t
$ Doul Legrad 
$ Ah ! Dar Or ae are o ver şoară a căre aă,
dacă u ă îşel, e ăscută Grad r  Şt u perfect, de
b e, d  fa l a Grad  de l'Eprev er
$ Nu, răspuse doaa de V llepar s s,  au  c o
legătură Aceşt a sît Grad  sadea Grad  ş   c
altceva Dar de buă seaă ar dor să f e or ce a vrea tu
Sora lu se se ueşte de Cabreer
$ Bas , şt prea b e de! c e vrea să vorbească
ătuşa ea, exclaă ducesa d gată, e doar
fratele
acele eore erb vore, pe care a , avut deea
stra e
să o tr  ţ să facă o v z tă a z lele trecute A stat

++,
urţ ceas, a crezut că îebuesc Dar a îceput să
cred că ea era ebuă, cîd a văzut trîd î salo
o făptură pe care o cuoştea ş 1 care seăa cu o
vacă
Ͷ Ascultăă, Or ae, a îtrebat ce z de pr 
re a , u putea totuş să  fac o oj c e, apo , u  aşa,
exagerez , are aer de vacă adăugă el cu u to p î 
găreţ, dar u fără să f arucat o pr v re surzătoare ce
lor de faţă
Şt a că verva soţ e sale trebu a st ulată pr  co
traz cere, cotraz cerea buulu s ţ care protestează
că, de p ldă, o fee e u poate f cofudată cu o vacă
(toca exagerîd o pr ă pres e) (Doaa de
Guerates reuş se adesea să facă uul d  sp r tele e
cele a fruoase) Iar ducele î veea, c u a v tate, î
ajutor, fără ca să observe, ca să reuşească festa, aşa
cu se Iveşte îtru vago copl cele eărtur s t al
uu scaator
Ͷ Recuosc că u seaăă cu o vacă căc aduce cu
a ulte, exclaă doaa de Guerates Vă jur că
era foarte îcurcată văzîd această c reada de vac ca
re tra, cu pălăr a, î saloul eu ş ă îtreba de să
ătate Pe o parte î veea să  răspud: ͣB e, c
reada de vac , greşeşt , u poţ f î relaţ cu  e, de
oarece eşt o c reada de vac " ş , pe de alta, cercetî 
du eor a, a sfîrş t pr  a crede că Cabre 
er a ta era fata Dorothea, care spusese că va
ve
odată ş care este destul de   astfel îcît era
cît
peac să spu alteţavoastră regală ş să ă adresez
la persoaa a tre a ue c rez de vac  Are o p potă de
so ul reg e Sued e  De alt ter , acest atac forţat
fusese d a te pregăt t, pr tr u t r de la d staţă, du
pă toate regul le arte  Nu a ţ   te de cît t p
era bobardată cu cărţ le e de v z tă, pe care le gă
sea pretut de , pe toate ob lele, ca prospectele Ig
ora scopul aceste reclae Nu a vedea la  e
î casă decît ͣMarch zul ş arch za de Cabreer"
ş o adresă de care u  aduc a te ş de care
sît
hotărîtă să u ă slujesc  c odată
Ͷ Dar e foarte ăgul tor să see cu o reg ă,
spuse stor cul Frode 

229
Ͷ Oh f Doae, doule, î epoca oastră, reg ş
reg ele u a îseaă are lucru ! spuse doul
de Guerates, petru că avea preteţ a că are u
sp
r t l ber ş oder ş ca să u a bă aerul că face caz
de relaţ le sale regale la care ţ ea ult
Bloch ş doul de Norpo s se r d caseră ş se apro
p ară de o 
Ͷ Doule, spuse doaa de V llepar s s, aţ vor
b t de afacerea Dreyfus ?
Doul de Norpo s r d că och la cer, dar surîzîd,
ca ş cu ar f vrut să ateste eor tatea capr c lor ş
dator a de a asculta pe care le puea Dulc eea lu 
uotuş stătu de vorbă cu Bloch, cu ultă afab l tate,
despre a îgroz tor , poate ortal , pe care  străbă
tea Fraţa Cu asta îsea pesee că doul de
Norpo s (căru a Bloch î spusese totuş că e cov s de
ev ovăţ a lu Dreyfus) era u at dreyfusard îfocat,
aab l tatea abasadorulu , aerul de a da dreptate 
terlocutorulu său, de a u se îdo că ar f de aceeaş
părere, de a f îţeles cu el petru a îv u guverul,
ăguleau va tatea lu Bloch ş  trezeau cur oz tatea Care
erau puctele portate pe care Norpo s u le spe 
c f ca, dar î pr v ţa cărora parcă ad tea pl c t că
Bloch ş cu el erau de acord, ce părere avea el despre
procesul, care lar f putut aprop a ? Bloch era cu atît
a u  t de acordul ta  c care părea că ex stă ître
el ş Norpo s, cu cît acest acord u se purta ua a
supra pol t c , căc doaa de V llepar s s î vorb se 
ult lu Norpo s despre lucrăr le l terare ale lu Bloch
Ͷ Dueavoastră u sîteţ oul vreur lor pe care
le tră ţ , î spuse acestu a fostul a basador, ş vă fe
l c t, u sîteţ d  epoca î care stud le
dez teresate
u a ex stă, cîd u se a vîd publ culu decît ob
sce tăţ sau epţ  Străda ca ale dueavoastră
ar
trebu îcurajate, dacă a avea u guver
Bloch era ăgul t de a plut s gur deasupra aufra
g ulu u versal Dar î această pr v ţă ar f dor t pre
c zăr , să şt e aue de ce epţ vo a să vorbească
Norpo s Bloch avea set etul că lucrează pe ace 
laş tărî ca ulţ alţ , u crezuse că e atît de ex
cepţ oal Reve asupra procesulu  Dreyfus, dar u

+ )
reuş să desluşească părerea lu Norpo s îcercă săl facă
să vorbească despre of ţer ale căror ue repetîduse
adesea pr  z are î acest oet streau a ultă 
cur oz tate decît oae pol t c aestecaţ î acelaş
proces, petru ca u erau atît de cuoscuţ ca
aceşt a, se veau doar acu ş vorbeau, îtru costu
spec al, d  adîcul ue act v tăţ d fer te ş d tr o
tăcere păstrată cu evlav e, ca Lohegr  care cobora
d tro barcă trasă de o lebădă Bloch putuse tra la
a ulte şed ţe ale procesulu Zola, pr  buăvo ţa
uu avocat aţ oal st Sosea la proces d  eaţa ş u
eşea decît seara, cu o prov z e de sadv c u r ş o st clă
de cafea, ca la cocursul geeral sau la tezele, de
bacalaureat, ş această sch bare de ob ce ur trez d
exc tarea ervoasă pe care cafeaua ş eoţ le
procesulu le poteţau la cule, eşea de acolo atît de
îdrăgost t de tot ce se îtîpîase, îcît seara, cîd se
îtorcea acasă, vo a să se cufude d  ou î v sul fruos
ş se grăbea săş îtlească, îtro cafeea frecvetată
de aîdouă part dele, caaraz cu care stătea de vorbă
la esfîrş t despre cele petrecute î răst pul z le ş
copesa, pr tro c ă coadată pe u to poruc tor
care dădea luz a puter , postul ş obosel le ue z le pe
care o îcepuse atît de devree ş î t pul căre a u
prîz se Oul, osc lîd ereu ître cele două plaur
ale exper eţe ş ale ag aţ e , ar vrea să adîcească
v aţa deală a celor pe care cuoaşte ş să cuoască
f ţele a căror v aţă ş a ag ato Doul de Norpo s
răspudea îtrebăr lor lu Bloch :
Ͷ I procesul î curs sît aestecaţ do of ţer des 
pre care a auz t altădată vorb d pe u o a căru
judecată î sp ra cea a are îcredere ş care fă 
cea are caz de e (doul de M r bel), este vorba de
ocoteetulcoloel Hery ş locoteetuî coloel P 
cquart
Ͷ' Dar, exclaă Bloch, d v a Atea, f ca lu Zeus,
ͻa pus î  tea f ecăru a cotrar ul a ceea ce este î
 tea celu lalt Ş e luptă uul îpotr va celu lalt ca
do le  Coloelul P cquart avea o s tuaţ e foarte are

+ $
î arată, dar  lu la îdruat spre o parte
care u era a lu  Spada aţ oal şt lor î va sp teca
trupul f rav ş va sluj drept hraă a alelor car 
vore ş păsăr lor care se hrăesc d  grăs ea orţ lor
Norpo s u răspuse
$ Despre ce vorbesc do ? îtrebă doul de
Guerates pe doaa de V llepar s s, arătîdu l pe
Norpo s ş pe Bloch
$ Despre afacerea Dreyfus
$ Ah î drace ! F dcă ve vorba, şt ţ c e e u
part za turbat al lu Dreyfus ? Par ez ua cotra o
ra e că u veţ gh c  Nepotul eu Robert ! urebu e să
vă spu» că, la Jocey Club, cîd sa aflat sprava lu ,
a zbuc t o răscoală, u adevărat scadal Cu cad
datura lu va f prezetată peste o săptăîă
$ F reşte, îtrerupse ducesa, dacă toţ sît ca G l 
bert, care a susţ ut totdeaua că toţ evre
trebu esc
tr  ş la Ierusal 
$ Ah ! atuc pr c pele de Guerates î îpăr
tăşeşte îtoca de le, îtrerupse d'Argecourt
Ducele să fălea cu soţ a lu , dar o ubea Foarte
ͣsuf c et", u putea sufer să f e îtrerupt, ar î căs 
 c e ob şu a să f e brutal cu ea ureurîd de îdo ta
î e de soţ rău căru a se vorbeşte, ş de bu vorb tor
care u e ascultat, se opr brusc ş arucă ducese o pr 
v re care el  şt pe toată luea
Ͷ Ce tea apucat să vorbeşt de G lbert ş de Ier u
sal  ? spuse el î sfîrş t Nu e vorba de asta Dar, adău
gă el pe u to îbufat, a să recuoşt că ar f cul
ea ea uul dea oştr să cadă la JoceyClub, a cu
seaă Robert, al căru tată a fost zece a
preşed tele
Clubulu  Ce vre , draga ea, oae ăşt a au stat la
îdo ală, au desch s och ar  Nu pot spue că  au
dreptate; şt că persoal  a  c o prejudecată
de
rasă, găsesc că u se a potr veşte cu t pul î care
tră  ş a preteţ a că sît î r tul t pulu , dar î
sfîrş t, ce dracu ! cîd te cheaă arch zul de Sa t
Loup, u eşt dreyfusard, ce să a spu !
1
D v  tate" care, î r tolog ajgrcaca, perso f că desfrîul

+ +
Doul de Guerates rost cu efază aceste cu 
v te : ͣCîd te cheaă arch zul de Sa tLoup" Şt a
totuş că era lucru ş a are să f : ͣducele de Guer
ates" Dar dacă aorul său propr u t dea să exa 
gereze a degrabă super or tatea t tlulu de duce de
Guerates asupra tuturor celorlalte, î sch b, la î
jos rea acestu a ul îdea atît de ult regul le bu 
ulu gust, cît leg le ag aţ e  F ecare vede a fru 
os ce vede de la d staţă, ce vede la alţ  Căc leg le
geerale care cîru esc perspect va î ag aţ e se a
pl c atît duc lor cît ş celorlalţ ur tor  Nu ua
leg le ag aţ e dar ch ar acelea ale l bajulu  Dar
a c se putea apl ca ua sau alta d  cele două leg ale
l bajulu  Ua vrea să te expr  ca oae d  cla sa
ta  tală ş u d  casta d  care t e trag  I v rtutea
e , doul de Guerates putea f , î expres le sale,
ch ar cîd vo a să vorbească de obleţe, tr butar al  
c lor burghez care ar f spus : ͣCîd porţ uele de
ducele de Guerates", cîtă vree u e cult, u
Swa, u Legrad , ar f îtrebu ţat  c odată a
seeea expres e U duce poate scr e roae de bă 
ca, ch ar despre oravur le d  luea are, hr soavele
ef d î această pr v ţă de  c u ajutor, ş ep tetul
de ar stocraţ e poate f er tat de scr er le uu ple 

beu Fără îdo ală că î acest caz doul de Guera 


tes habar u avea de burghezul pe care îl auz se spu 
îd : ͣCîd te cheaă" Dar o altă lege a l baju 
lu e spue că d  cîd î cîd, aşa cu îş fac apa 
r ţ a ş d spar uele bol de care u a a uz vorb duse
î ură, se asc u se prea şt e cu, f e spota, f e
d tro îtîplare aseeea acele a care a făcut să î
colţească î Fraţa o buru aă d  Aer ca a căre să
îţă fusese luată cu pluşul ue cuvertur căzute pe
taluzul că ferate,  şte expres pe care le auz î
aceeaş decadă rost te de oae care u sau îţeles î
această pr v ţă Dar după cu l a auz t îtru a
pe Bloch spuîd cîd vorbea de el îsuş : ͣOae
ce a îcîtător , ce a străluc ţ , ce a ser oş ,
ce a d f c l , ş au dat seaa că u ex stă decît o s 
gură f ţă pe care o găsesc tel getă, plăcută, de care
u se pot l ps ş aue Bloch" ş aceeaş frază î gura

+
altor t er care ul cuoşteau ş care îlocu au ua
pe Bloch cu propr ul lor ue, tot astfel avea să aud
adesea ͣcîd porţ uele"
$ Ce vre , ură ducele, cu sp r tul care doeşte
acolo, este foarte lese de îţeles
$ E a cu seaă co c, răspuse ducesa, avîd î
vedere de le ae sale care de d  eaţă pîă
seara
e pl ct seşte cu „u
$ Da, dar u ua aa lu , u trebu e să e
spu gogoş  Ma este ş o da celă, o destrăbălată de
ult a spec e care are a are flueţă asu pră ş
care e toca copatr oata oorab lulu Dreyfus Ea a
oculat lu Robert starea e de sp r t
Ͷ Poate u şt aţ , doule duce, că ex stă o expre 
s e ouă petru aseeea so de sp r t, spuse arh v stul,
care era secretarul co tetulu at rev z o st Se chea
ă ͣetal tate" îseaă îtoca acelaş lucru, dar
cel puţ   e u şt e ce vrea să spuă E tot ce
poate f a raf at ş , după cu se spue, ult a
ͣodă" !
uotuş , auz d uele lu Bloch, îl vedea puîdu 
îtrebăr lu Norpo s cu o el  şte care  trez alta, tot
atît de puter că a arch ze  ureurîd î faţa arh 
v stulu ş făcîdo pe at dreyfusarda, se teea ca u
cuva acesta să facă reproşur dacă ş ar da seaa
că pr  se î casa e u evreu a ult sau a puţ 
af l at ͣs d catulu "
$ Ah ! „„„ au act, o vo serv la rîdul eu
altora, spuse ducele (Nu era o f gură, ducele avea u
careţel pl  cu ͣc tate" pe care le rec ta îa te de
a
se duce la c ele portate) „„„î place
Sît o seaă de cuv te o care se lasează, dar u
durează Ma acu cîtva t p, de p ldă, a c t t că u
scr tor ar f ͣtaletuos" îţeleagă c e o putea Apo ,
a a îtîl t  c odată acest cuvît
$ Dar „„„e a îtrebu ţat decît
„„ 
spuse stor cul Frode , ca să se aestece î coversa
ţ e Sît ebru al ue co s a M  sterulu Istruc
ţ e Publ ce, ude a auz t o îtrebu ţîdu se de a
ulte or , ş ch ar la cercul eu, cercul Voley, ş
ch ar la o c ă la doul E le OU v er
+ *


$ Eu care a c stea să fac parte d  M  sterul


Istrucţ e Publ ce, răspuse ducele cu o u l ţă pre
făcută dar cu o va tate atît de adîcă îcît gura lu u
se putu îp ed ca să u surîdă ş och să să u aruce
asupra celor de faţă  şte pr v r scăpărătoare de bu
cur e sub ro a cărora b etul stor c roş , eu care  a
c stea să fac parte d  M  sterul Istrucţ e Publ ce,
ură ducele ascultîduş propr u glas,  c d  cer
cul Voley (u sît ebru decît la U o ş la Joc 
ey) ; u cuva sîteţ ebru la Jocey, doule ?
îl îtrebă pe stor c care se îroş ş a ult,  ro
s d o obrăz c e ş eîţelegîd o, îcepu să treure d 
toate ădularele Eu, care  c u c ez la E le Oll 
v er, ărtur sesc că u cuoştea expres a „„„ 
Sît s gur că eşt î s tuaţ a ea, Argecourt Şt ţ de
ce u se pot da pe faţă dovez le trădăr lu Dreyfus ?
Parese petru că este aatul soţ e   strulu de
războ , lucrul acesta se spue pe ascus
$ Ah ! credea că al soţ e preşed telu de Co
s l u, spuse d'Argecourt
$ Vă găsesc tot atît de pl ct coş ş pe u ş pe
alţ cîd d scutaţ afacerea asta, spus e ducesa de Guer 
ates care, d  puct de vedere ode, ţ ea totdea
ua s ă arate că u s e lasă codusă de  e  Ea u
poate avea vreo urare, î ce ă pr veşte, d 
puctul
de vedere al evre lor, petru buul ot v că  a pr 

tr e relaţ le el e evr e ş a de gîd să răî  ş de
acu îa te î această fer c tă goraţă Dar, pe de
altă* parte, găsesc că e suportab l ca, sub pretextul că
sît cofor ste, că u cupără   c de la egustor
evre sau că au scr s pe ubrelele lor ͣMoarte j da lor",
o seaă de doae Durd ş Dubo s pe care u le a
cuoaşte  c odată, să e f e puse de Mar eAyard
sau de V ctur ee A fost alaltă er la Mar eAyard
Era foarte plăcut la dîsa od  oară Acua îtîleşt
acolo toate făptu r le pe care ţ a petrecut v aţa
ev tî
dule, sub pretextul că sît îpotr va lu Dreyfus, ş
altele despre care habar a c e sît
$ Nu, e vorba de soţ a   strulu de Războ  E u
zvo care c rculă pe la toate răspît le, ură ducele
care îtrebu ţa astfel, î coversaţ e, uele expres pe

235
care le credea de pe t pul vech ulu reg  î sfîrş t,
î or ce caz, se şt e că persoal de le ele sît cu to 
tul opuse celor ale vărulu eu G lbert Nu sît u feu 
dal ca el, aş pl ba cu u egru dacă  ar f pr e
te ş u aş s ch s de părerea cutăru a sau cută 
ru a, dar î sfîrş t, or cu, veţ f de acord cu  e că
atuc cîd te cheaă Sa tLoup u te d strez adop 
tîd cotrar ul de lor tuturor celor ce au a ult duh
deeît Volta re ş ch ar decît epotul eu Ş a ales
u te deda la ceea ce vo u acrobaţ de ses b l tate,
cu opt z le îa te de a te prezeta la club ! E or cu
prea d  cale afară ! Nu, pesee că  ca lu tîrfă a
îpu at capul Lo f cov s că se va clasa pr tre ͣ 
telectual " Itelectual sît ͣprăj tura favor tă" a aces 
tor do  De alt ter , asta a pr leju t u joc de cu 
v te destul de fruos, dar foarte răutăc os
Ducele c tă î şoapte ducese ş doulu d'Arge 
court : „ „ care c rcula îtradevăr la Jocey,
căc d tre toate grăuţele călătoare, glua este
aceea de care sît pr se ar p le cele a tra  ce care
î îgădu e să f e îprăşt ată la o depărtare a are
de locul ude a îcolţ t
$Ia putea cere expl caţ doulu , care are aerul
 erud t, spuse el, arătîdu l pe stor c Dar e a
b e să u vorb  de asta, cu atît a ult cu cît fap
tul e cu desăvîrş re fals Nu sît atît de ab ţ os ca ve 
r şoara ea M repo s, care pret de că poate urăr f
l aţ a eaulu e îa te de Isus Cr stos pîă la tr bul
lu Lev , ş sît î stare să dovedesc că î fa l a oas
tră curs  c odată p c de slge evre esc Dar î sfîr
ş t, or cu, u trebu e să exageră peste ăsură, cu
s guraţă că s pat cele părer ale epotulu eu
pot
face destul zgoot î Ladereau Cu atît a ult cu
cît Fezesac e bolav ş Duras va coduce totul ş şt ţ
că place să facă oftur , spuse ducele care u
reuş se
 c odată să cuoască îţelesul prec s al uor cuv te
ş credea că a face oftur u îseaă aş da fose, c
a copl ca lucrur le
$î or ce caz, dacă acest Dreyfus e ev ovat, î
trerupse ducesa, u face de loc dovada oceţe sale
Ce
scr sor d oate, uflate, scr e de pe sulă Nu şt u da 

+ /
că doul Esterhazy valorează a ult decît el, dar
are alt ş c î felul său de a îtoarce frazele, altă cu 
loare, care pesee u prea face plăcere part za lor
doulu Dreyfus Ce eoroc re petru e , că u pot
sch ba ev ovatul uoată luea zbuc î rîs ͣAţ
auz t glua Or ae ?" îtrebă laco ducele de Guer
ates pe doaa de V llepar s s ͣDa, o găsesc pl ă
de haz" Ducele u se ulţu cu atîta : ͣEu, î sch b
u găsesc  c u haz ; sau, a degrabă,  e totua
dacă are haz sau u Nu pu preţ pe  c u euvît de
sp r t" Doul d'Argecourt protestă ͣNu crede  c
u euvît d  cîte spue", urură d ucesa
Ͷ uoca petru că a fost deputat ş a auz t
d scursur străluc te care u îseau   c Acolo a
îvăţat să aprec ez a ales log ca uoca d  cauza
aceasta a a fost reales Lucrur le hazl ă lasă
d feret
$ Baz , u fă pe Joseph Prudhoe ½şt prea
b e că  e u gustă a ult sp r tul ca t e
$ Lasăă să sfîrşesc uoca petru că sît se
s b l la u au t ge de glue, preţu esc adesea sp
r tul soţ e ele Căc ea purcede îdeobşte de la o ob
servaţ e justă Judecă îtoca ca u bărbat ş foru
lează ca u scr tor
Bloch îcerca săl facă pe doul de Norpo s să vor
bească despre coloelul P cquart
Ͷ Fără îdo ală, răspuse doul de Norpo s că de
poz ţ a coloelulu era ecesară petru ca guverul săş
dea seaa că ac se ascude ceva Şt u că susţ îd a 
ceastă părere, a ulţ coleg de a e au
protestat
v olet, dar după părerea ea, guverul avea
dator a
săl lase pe coloel să vorbească Nu eş d  aseeea
pas ua pr tro îtoarcere pe loc, sau atuc r şt
să te îfuz îtr o d leă Această depoz ţ e a pro
dus, la pr a şed ţă, ch ar petru of ţer, o pres e
d  cele a favorab le Nu se poate ega că pres a
a fost adîcă, cîd a fost v ăzut î u fora lu fruoa 
1
Persoaj car catural creat de Her Mo er,
protot pul  culu burghez prost ş îch pu t

+ ö
să de v ător care veea de  ue, stor s d pe u
to cu u se poate a s plu ş s cer ceea ce văzuse,
ceea ce crezuse, spuîd : ,,Pe ooarea ea de soldat"
(a c vocea doulu de Norpo s v bra cu u uşor tre
olo patr ot c), asta cov gerea ea
ͣDe buă seaă, e dreyfusard, u îcape  c ură
de îdo ală", îş spuse Bloch
Ͷ Dar cofrutarea lu cu arh varul Gr bel  a
îstră at dea b elea s pat le pe care le cîşt gase la
îceput : cîd a fost aud at acel bătrî slujbaş, oul
care are u s gur cuvît (ş doul de Norpo s accetua
cu eerg a cov ger lor s cere cuv tele ce urară),
cîd a fost văzut u tîdu se î och super orulu său,
frutîdu l fără teaă ş spuîdu  pe u to care
u ad tea repl că : ͣDar, doule coloel, şt ţ b e
că a  ţ t  c odată, şt ţ prea b e că acu ca ş
totdeaua spu ua adevărul", vîtul îş sch bă d 
recţ a, î zadar răsculă doul P cquart cerul ş păî
tul î şed ţele urătoare, el dădu greş
ͣNu, hotărît că e at dreyfusard, se vede cît de colo,
îş răspuse Bloch Dar dacăl crede pe P cquart u tră
dător  c os, cu poate ţ e seaa de ărtur s r le
lu ş a t de ele ca ş cu le ar găs ferecătoare
ş lear crede s cere ? Ş dacă, d potr vă, vede î el
u o curat careş despovărează coşt ţa, cu poate
presupue că a  ţ t î cofrutarea lu cu Gr bel  ?"
Poate ot vul petru care doul de Norpo s vorbea
astfel cu Bloch, ca ş cu ar f fost de acord cu el, se
datora faptulu că era atît de at dreyfusard, îcît gă 
s d că guverul u era îdeajus, î era tot atît de duş 
a ca ş dreyfusarz  Poate petru că ob ectul de care
se lega î pol t că era ceva a adîc, s tuat î alt pla,
ş d  care dreyfus sul se vea ca o odal tate fără
îseătate ş care u er tă să reţ ă pe u patr ot
gr jul u cu ar le problee extere Poate a degrabă
petru că ax ele îţelepc u sale pol t ce apl cî 
duse ua uor chest u de foră, de procedeu, de
oportu tate, erau tot atît de eput c oase să
soluţ oeze chest u le de fod, după cu î f lozof e
log ca pură e eput c oasă să soluţ oeze chest u le
ex steţe , sau după cu îsăş această' îţelepc ue îl
făcea să găseas

+ ,
că că e pr ejd os să trateze aseeea sub ecte ş că,
d  prudeţă, u vo a să vorbească decît de îprejurăr
secudare Dar Bloch se îşela cîd credea că doul
de Norpo s, ch ar dacă ar f avut caracterul a puţ  pru
det ş sp r tul a puţ  exclus v foral, ar f putut,
dacă ar f vrut, să spuă adevărul asupra rolulu lu
P cquart, lu Hery, lu Paty du Cla, asupra tuturor
latur lor procesulu  îtr adevăr, Bloch u se putea î
do că doul de Norpo s cuoştea adevărul asupra tu 
turor acestor lucrur  Cu ar f putut săl goreze, de
vree ce cuoştea pe   ştr  F reşte, Bloch îş spu 
ea că adevărul pol t c poate f recost tu t aprox at v
de  ţ le cele a luc de, dar îş îch pu a, ca ş gro 
sul publ culu , că el sălăşlu eşte totdeaua, d scuta 
b l ş ater al, î dosarul secret al preşed telu Repu 
b c ş al preşed telu de Cos l u, care l aduc la cu
oşt ţa   ştr lor Dar ch ar cîd adevărul pol t c e
ces tă docuete, rareor se îtplă ca acestea să a bă
a ^ are valoare decît u cl şeu rad oscop e î care o
ul de rîd crede că boala pac etulu se îscr e î î
treg e, cîtă vree î fapt, acest cl şeu dă ua u
s plu eleet de aprec ere care se va adăuga ultor
altora, asupra cărora se va trud raţ oaetul ed 
culu ş d  careş va deduce d agost cul De aceea,
adevărul pol t c îţ scapă cîd te aprop de oae 
foraţ ş crez că la putut at ge Ch ar a tîrz u,
ş ca să răîe la afacerea Dreyfus, cîd se producea
u fapt atît de zb tor ca ărtur s rea lu Hery urată
de s uc derea sa, acest fapt a fost îdată terpretat î
ch p opus de   ştr dreyfu sarz , ş de Cavag ac ş
Cu get care descoper seră e îş ş falsul ş coduseseră
terogator ul ; ba a ult, ch ar pr tre   ştr drey
fusarz de aceeaş uaţă, care u ua că judecau
după aceleaş p ese dar ş î acelaş sp r t, rolul lu
Hery a fost tălăc t î ch p cu totul opus, u văzîd
î el u copl ce al lu Esterhazy, alţ atr bu d, d 
potr vă, acest rol lu Paty du Cla, u du se astfel cu
teza adversarulu lor Cu get, ş f d î desăvîrş tă opo
z ţ e cu part zaul lor, Re ach uot ce putu scoate Bloch
de la Norpo s este că dacă şeful de Stat ajor, doul
de Bo sdeffre, ar f pus îtr adevăr să se facă o cou 

+ %
care secretă' doulu Rochefort, aceasta ar f
îseat ceva îdeoseb de regretab l
$Cos deraţ drept lucru s gur că   strul de răz
bo a trebu t  „„săl dea pe şeful său de Stat
ajor pe îa ze lor feral  După părerea ea, o de
zaprobare of c ală  ar f fost de pr sos Dar, î aceas
tă pr v ţă,   strul de războ se expr ă cu u se
poate a pe şleau „    Sît, de alt ter , u
ele sub ecte despre care e foarte prudet să
creez
o ag taţ e pe care a tîrz u u o a poţ stăpî 
$Dar p esele sît văd t false, spuse Bloch
Nbrpo s u răspuse, dar declară că u aprobă a
 festăr le pr c pelu Her d'Orleas
Ͷ De alt ter , ele u pot decît tulbura se ă
tatea pretor ulu ş îcuraja ag taţ le, îtr u ses
sau
altul F reşte că trebu e să se puă capăt uelt r lor
at 
 l tar ste, dar u e a puţ  adevărat că e a
l ps de u tărăbo îcurajat de acele eleete de
dreapta care î loc să servească deea patr ot că
îcearcă să se slujească de ea Slavă doulu , Fraţa
u e o republ că sudaer eaă ş u se face
s ţ tă
evo a uu geeral de  „
Bloch u reuş săl facă să vorbească despre v o
văţ a lu Dreyfus,  c să facă vreu proost c asupra
hotărîr care ar f dată î procesul c v l, actualete î
curs î sch b, lu Norpo s parcă făcea plăcere să dea
aăute asupra urăr lor judecăţ 
$ Dacă va f codaare, spuse el, ea va f des gur
casată, căc se îtîplă rareor ca îtr u proces î
care
depoz ţ le artor lor sît atît de ueroase, să u
fe
v c de foră pe care avocaţ să u le poată voca
Ca să sfîrşesc cu scadalul pr c pelu Her d'Orleas,
ă îdo esc că ar f fost pe gustul tatălu său
$ Credeţ că Chartres e petru Dreyfus ? îtrebă du
cesa surîzîd, cu och rotuz , obraj rue , cu asul
î farfur a e cu prăj turele ş cu aerul scadal zat
$ N c decu, vreau să spu că toată fa l a deotă
î această pr v ţă u ses pol t c al căru    „
sa putut desluş la pr c pesa Cleet e ş pe care
f ul e , pr c pele Ferd ad, l a păstrat ca o oşte re

+*)
de preţ Pr c pele Bulgar e  |  | î braţe pe
a orul Esterhazy
$ Ar f preferat u soldat de rîd, urură doaa
de Guerates, care c a adesea cu bulgarul la pr c
pele de Jo v lle ş căru a î răspusese o dată, cîd el
o îtrebase dacă u cuva era geloasă : Ba da, ose
 ore, pe brăţăr le dueavoastră
$ Nu vă duceţ astăseară la balul doae de Sa
ga ? o îtrebă Norpo s pe doaa de V llepar s s, ca
să reteze scurt coversaţ a eu Bloch Acesta u  d splă
cea abasadorulu , care e spuse a tîrz u, u fără
a v tate ş fără îdo ală d  pr c a uor ure care
stăru au î l bajul lu Bloch d  oda eo hoer că
pe care o părăs se totuş : ͣE destul de auzat cu fe
lul său de a vorb , oarecu de odă veche, oarecu prea

sole Ar apue cît peac : « Suror le docte », ca La 
art e sau JeaBapt ste Rousseau, ceea ce a ajus lu
cru destul de rar la t eretul de astăz ş era rar ch ar
ş la acela care l a precedat No îş e era ca ro
at c " Dar or cît de aparte se păru terlocutorul,
doul de Norpo s găsea că îtrevederea durase prea
ult
$ Nu, doule, u ă a duc la bal, răspuse ea
cu u surîs fruos de fe e e bătrîă Dueavoastră
vă duceţ ? E de vîrsta dueavoastră, adăugă ea, î 
globîd î aceeaş pr v re pe doul de Chtellerault,
pe pr eteul său ş pe Bloch Ş eu a fost v tată,
spuse ea î gluă, afeotîd, că se îdreşte Ô ve t
ch ar să ă v te #Ô era pr c pesa de Saga)
$ Na v taţ e, spuse Blsch crezîd că doaa
de V llepar s s î va ofer ua ş că doaa de Saga
ar f fer c tă să pr ească î casa e pe pr eteul ue
fee pe care se dusese să o v te î persoaă
March za u răspuse   c, ş Bloch u stăru
căc avea de tratat cu ea o afacere a ser oasă petru
care toca î sol c tase o îtîl re pe po î e Auz d
pe ce do t er spuîd că ş dăduseră de s a de la
clubul d   Royale ude se tra ca la oară, vo a
să o roage pe doaa de V llepar s s să terv ă să f e
pr  t

21
$ Oare aceşt Saga u sît de u fals ş c, oare
cu sob pe de ătur ? spuse el cu u aer sarcast c
$ N c decu, e tot ce ave a bu de acest so ,
răspuse d'Argecourt, care adoptase toate gluele pa
r z ee
$ Atuc , spuse Bloch, î parte ro c, e ceea ce
se ueşte ua d  „ ua d  ar le £
ale sezoulu !
Doaa de V llepar s s se adresă vo oasă doae '
de Guerates :
$ Ia şă vede, balul doae de Saga e ch ar o
are sole tate odeă ?
$ Nu trebu e să ă îtreb pe  e, î răspuse ´
ducesa ro c, a ajus îcă să şt u ce este o sole
 tate odeă De alt ter u sît tare î lucrur le
odee
$ Ah ! credea toca cotrar ul, spuse Bloch, care
îş îch pu a că doaa de Guerates vorb se s cer
Cot uă, spre area dezădejde a lu Norpo s, să 
puă ulte îtrebăr î legătură cu a facerea Dreyfus ;
acesta declară că se ͣvede cît de colo" că coloelul Paty
du Cla face pres a uu cap u prea l pede, ş
poate că u fusese prea fer c tă alegerea sa petru a
coduce acest lucru del cat, care eces tă atît sîge
rece ş d scerăt, o strucţ e :
Ͷ Şt u că part dul soc al st cere î gura are capul
lu ş el berarea ed ată a pr zo erulu de pe Isula
Draculu  Dar cred că  a ajus îcă î halul să tre
ce sub furc le caud e ale do lor Gerault R chard
ş cosorţ  Pîă acu, afacerea asta este doar o st clă
cu cereală Recuosc că de o parte ş de alta sît de
ascus lucrur destul de urîte Că u protector a
ult sau a puţ  teresaţ a cl etulu du tale pot
avea teţ bue, u pret d cotrar ul, d ar şt ţ că
ferul este pavat cu aseeea teţ , adăugă el cu
o pr v re ş reată E eapărat ecesar ca guverul să dea
pres a că u e î îa part delor de stîga ş că u
trebu e să se prea dea legat cobză la soaţ le u şt u
căre arate de p retor e , care, credeţ , u e ar
ata Este de la s e îţeles că, dacă sar v u fapt ott
sar recurge la o procedură de rev zu re Urarea e |(

+*+
pede A reclaa acest lucru, îseaă a te lupta cu
or le de vît I z ua aceea, guverul va şt să vor
bească tare ş răsp cat, de u, ar da de rîpă toca
ceea ce cost tu e prerogat va sa eseţ ală Cuv tele
fără ş r u vor f de ajus Va trebu să dea judecător lu
Dreyfus Ş u va f greu, căc deş î dulcea oastră
Fraţă î care e place să e calo e pe o îş e,
ea ob şu t să crede sau să½ lăsă să se creadă că e
d spesab l să trece Mîeca doar ca să face să se
audă vocea adevărulu ş a dreptăţ , ceea ce u este
adesea decît u  jloc ocol t ca să ajuge pe alur le
Spree , căc u sît judecător ua la Berl  Dar o 
dată pusă î  şcare acţ uea guverulu , veţ şt să
ascultaţ de el ? Veţ şt să daţ ascultare, să vă strî
geţ î jurul său, cîd vă va chea să vă faceţ dator a
c v că ? Veţ şt să u răîeţ surz la apelul său pa
tr ot c răspuzîd : ͣPrezet !" ?
Doul de Norpo s puea aceste îtrebăr lu Bloch,
cu o veheeţă care, deş îl t  da, îl ăgulea deo
potr vă ; căc abasadorul avea aerul că se adresează
pr  el uu îtreg part d, căl îtreabă pe Bloch ca ş
cu ar f pr  t cof deţele acestu part d ş ar putea
săş asue răspuderea hotărîr lor luate ͣDacă u de
zaraţ , ură Norpo s fără să a aştepte răspusul
colect v al lu Bloch, dacă, îcă îa te de a se f uscat
cereala decretulu care ar  st tu procedura de rev 
zu re, ăscultîd de u şt u ce cuvît de ord e v clea,
u veţ dezara, c vă veţ retrage îtro opoz ţ e stear
pă care petru u este „„ a pol t c , dacă vă
veţ retrage sub cort ş veţ da foc corăb lor, ar f spre
area voastră pagubă Sîteţ pr zo er celor ce aţîţă
la tulburăr ? Leaţ dat garaţ ?" Lu Bloch u  veea
să răspudă Doul de Norpo s  c u lăsa răgaz
ͣDacă cotrar ul este ade vărat, aşa cu vreau să cred,
ş dacă aveţ cît de puţ  d  ceea ce, d  păcate,  se
pare că le l pseşte uora d  şef ş d  pr ete
dueavoastră, oarecare sp r t pol t c, ch ar î z ua î
care Curtea Cr  ală va f vest tă, dacă u vă veţ
lăsa îreg etaţ de pescu tor î apă tulbure, veţ
f
1
Marea Mîee 

+*
oîşt gat bătăl a Nu răspud că tot statulajor ar putea
scăpa cu faţa curată, dar e destul de fruos dacă ce]
puţ  o parte ş ar putea salva obrazul fără să dea foc
pulber ş să ste scadal E de la s e îţeles că gu
verulu î rev e sarc a să rostească răsp cat set ţa
ş să îche e l sta prea lugă a cr elor epedeps te, u,
f reşte, fără să asculte de aţîţăr le soc al ste, de a şt u
eu ce aţîţăr soldăţeşt , adăugă el pr v du l pe Bloch î
och ş poate cu st ctul pe care l au toţ coser^,
vator de aş rezerva u spr j  î tabăra potr v că"
Acţ uea guverulu trebu e să se exerc te fără să se
s ch sească de supral c tăr , or de ude ar ve ele
Slavă Doulu , guverul u este  c la ord  le colo 
elulu Dr at,  c la celălalt pol, la acelea ale lu C e 
eceau Ag tator de profes e trebu esc dool ţ ş
îp ed caţ să r d ce capul î esa e ajor tate, Fra ţa
doreşte să ucească î ord e ! î această pr v ţă, î
cuosc dator a Dar u trebu e să e tee să lu ă
op  a publ că ; ar dacă uele o , d tre ace ea pe care
Rabela s lea cuoscut atît de b e, sar aruca î apă
cu capul î jos, sar cuve să le arătă că această apă e
tulbure, că a fost d ad s tulburată de o l ftă care u e
a oastră, ca să ascudă  şte dedesubtur pr ejd oase
Ş u trebu e săş dea aerul că ese d  pas v tate cu
preţul v eţ sale, cîd îş va exerc ta drep tul său eseţ al
de a o pue î  şcare pe Doaa Jus t ţ e Guverul va
accepta toate sugest le dueavoas tră Dacă se va
adever că a fost o eroare jud c ară, va avea as gurată o
ajor tate zdrob toare, care  va îgădu săş a avît
$ Dueavoastră, doule, spuse Bloch îtord 
duse spre doul d'Argecourt căru a î fusese preze
tat î acelaş t p cu alte persoae, sîteţ des gur dre 
yfusard : î stră ătate toată luea e dreyfusardă
$ E o chest ue care pr veşte ua pe fracez
ître e , u aşa ? răspuse d'Argecourt, cu acea 
soleţă deoseb tă care costă î a atr bu terlocuto
rulu o părere pe care şt văd t că  o îpărtăşeşte,
petru că toca a e s ua cotrară
Bloch se îroş ; d'Argecourt sur se pr v d î ju
rul său ş dacă, î t p ce se adresa celorlalţ usaf r ,
+**
acest surîs fu răuvo tor petru Bloch, buăvo ţa îl po 
tel aţ t du se î cele d  ură asupra pr eteulu ××
eu ca să cure pretextul de a se supăra pe cuv  
tele pe care le auz se ş care, u e a puţ  adevă 
rat, erau crude Doaa de Guerates spuse do 
ulu d'Argecourt la ureche ceva ce  a auz t, dar
care trebu a să f e î legătură cu rel g a lu Bloch, căc
î acea cl pă l căr pe faţa ducese acea expres e căre a
teaa de a f rearcat de persoaa despre care se vor 
beşte î dă ceva şovă tor ş fals ş î care se îb ă ve
sel a cur oasă ş răuvo toare pe care o sp ră u grup
de oae faţă de care e s ţ  cu totul stră   Ca
sa se despăgubească, Bl och se îtoarse spre ducele
de
Chtellerau t : ͣDueavoastră, doule, care sîteţ
fracez, şt ţ des gur că luea e dreyfusardă î stră ă
tate, deş se pret de că î Fraţa u se şt e  c o 
dată ce se petrece î stră ătate De alt ter şt u
că se poate sta de vorbă cu dueavoastră, după cîte
 a spus Sa tLoup" Dar tîărul duce care s ţea că
t»ată luea era îpotr va lu Bloch ş f dcă era laş,
aşa ©ur eşt adesea î lue, folos du se de u sp r t
preţ os ş uşcător pe care parcăl oşte se, pr 
atav sr, de la doul de Charlus :
ͣScuzaţ ă, doule, că u d scut cu dueavoas
tră Dreyfus, căc este ceva ½de care u vorbesc, d  pr  
c p u, decît ître Jafet c "  uoată luea sur se, afară
´de Bloch, u petru că  ar f avut ob ce ul să ros
tească fraze ro ce asupra or g  sale evre eşt , asupra
latur sale care ţ ea îtrucîtva de S a  Dar î locul
ue a d  acele fraze, care fără îdo ală, u era pregă 
t tă, decl cul aş  ter oare puse alta î gura Iu
Bloch Ş a putut auz ua : ͣDar cu de aţ putut
şt ? C e va spus ?" ca ş cu ar f fost f ul uu oc
aş Pe de altă parte, dat f d uele său care u
trece toca drept creşt , ş faţa lu ,  rarea lu dovedea
oarecare a v tate
Cuv tele lu Norpo s u îl sat sfăcuseră pe dea
tregul ; se aprop e de arh v st ş l îtrebă dacă Paty
1
Jafet, al tre lea f u al lu Noe, despre care legeda spue
că este străoşul raur dogera ce

25
du Cla sau Joseph Re ach veeau ueor la e
de V llepar s s Arh v stul u răspuse   ca ; era alj'
ţ oal st ş u îceta să propovădu ască arch ze cl?
î curîd va zbuc u războ soc al ş că ar trebu  2
f e a prudetă î alegerea relaţ lor e  Se îtrebă? f
dacă Bloch u era vreu e sar secret al s d catulu * :´
ve t să se foreze ş repetă îdată doae de V lle
par s s îtrebăr le pe care le pusese Bloch Ea fu de pă
rere că acesta era cel puţ  prost crescut, poate pr ej  :
d os petru s tuaţ a lu Norpo s î sfîrş t, vo a să dea
sat sfacţ e arh v stulu , s gura persoaă care s p ra
oarecare teaă ş care o îdoctr ase fără succes (î c 
tea î f ecare d  eaţă art colul lu Judeţ d  „„
* 1  Vru dec săl îşt ţeze pe Bloch că u tre bu e
să a v ă ş găs foarte f resc î repertor ul e ode
scea pr  care o doaă are dă pe c eva afară,
sceă care u coportă  c decu degetul r d cat ş
och apr ş , aşa cu îş îch pu esc u  Cu B oc se
aprop a de ea ca săş a răas bu, îfudată î fotol u
e larg, ea păru pe juătate ador tă Pr v r le e
p erdute avură doar l căr rea slabă ş ferecă toare a
ue perle Despărţ rea de Bloch, descreţ d ab a pe faţa
arch ze u surîs lîced, u sulseră  c u cuvît ş
u ît se îa Această sceă îl u  la cule pe
Bloch, dar cu u cerc de usaf r î jurul său era
artorul e , îş spuse că u s ar putea prelug fără
eajusur petru el, ş ca să o s lească pe ar ch ză, î
ît se îa pe care ea u o luă Doaa de
V llepar s s se supăra Dar deş ţ ea, fără îdo ală, să
dea o sat sfacţ e ed ată arh v stulu ş claulu at 
dreyfusard, vo a totuş săş eajeze v torul, se ul
ţu săş aplece pleoapele ş să îch dă och pe juă
tate
Ͷ Cred că doare, spuse Bloch arh v stulu care,
s ţ duse susţ ut de arch ză, luă u aer d gat
Ad o, doaă, str gă el
March ză  şcă uşor d  buze ca o ur budă care
ar vrea să desch dă gura, dar a căre pr v re u a re
cuoaşte   c Apo , copleş tă de o v aţă pe care o re
găs se, se îtoarse spre arch zul d'Argecourt î t p
ce Bloch se depărta cov s că era ͣraol tă" Pl  de

+*/
cur oz tate ş î scopul de a lăur u c det atît de
stra u, reve după cîteva z le Doaa de V llepar s s
îl pr  foarte b e, petru că era fee e buă, arh v s 
tul u era de faţă, ţ ea la  ca p esă pe care ESloch
trebu a so reprez te la ea ş , î sfîrş t, jucase pe doa 
a are, joc la care ţ ea, care fu ad rat de toţ ş
coetat î aceeaş seară î d fer tele saloae, dar î 
tro vers ue care u a avea  c o legătură cu ade 
vărul
$ Vorbeaţ de £ „  ducesă, şt ţ
(u sît a îdru d  această pr c ă), că aut orul
acestu  cu să spu, a aceste scr er e uul d  co
patr oţ e , spuse d'Argecourt cu o ro e îb ată
cu ulţu rea de a cuoaşte a b e decît alţ pe
autorul ue lucrăr despre care fusese vorba Da, e
"belg a de felul său, adăugă el
$ Adevărat ? Nu, u vă acuză că sîteţ cîtuş de
puţ  v ovat de £ „   D  fer c re pe
tru dueavoastră ş petru copatr oţ dueavoas
tră u seăaţ cu autorul aceste epţ  Cuosc bel
g e foarte aab l , dueavoastră, regele dueavoas
tră care e ca sf os, dar pl  de duh, ver e de L g 
e ş ulţ alţ , dar d  fer c re u vorb ţ acelaş l baj
ca autorul £ „   De alt ter , dacă
vreţ să vă spu, vorb  prea ult de această p esă,
a ales că u e   c de capul e  U oae îcearcă
să a bă aerul că sît obscur ş reuşesc doar să f e r d
col ca săş ascudă l psa de de  Dacă ar f ceva de
capul e , vaş ărtur s că u ă te de uele îdrăz
el , adăugă ea cu u to ser os, d  oet ce ar co
ţ e vreo dee Nu şt u dacă aţ văzut p esa lu B© 
rell ; a scadal zat pe ulţ ; ch ar dacă ar ura să
f u bătută cu p etre, adăugă ea fără să ş dea seaa

u prea r sca ult, ărtur sesc că a găs to espus
de or g ală Dar £ „  *Ch ar dacă ua
d  ele are slăb c u faţă de epotul eu, u pot er
ge atît de departe cu set etele de fa l e
Ducesa se opr brusc, căc toca tra o doaă, v 
cotesa de Marsates, aa lu Robert Doaa de Mar
sates era pr v tă î foburgul Sa t Gera  ca o f 
ţă super oară, de o buătate, de o capac tate de
re

+*ö
seare, îgereşt  M se spusese acest lucru ş avea
vreu ot v deoseb t să f u surpr s de el, deoarece u;
şt a î acel oet că era sora ducelu de Guer 'l
ates Ma tîrz u a  rat totdeaua or de cîte or
a aflat, î soc etatea aceasta, că  şte fee elacol1
l ce, curate, sacr f cate, veerate ca  şte sf te deale*
de v tral u, îflor seră pe aceeaş raură geealog că cu
fraţ lor brutal , desfrîaţ ş ră  Cîd fraţ ş suror le
seaăă atît de ult la ch p ca ducele de Guerat es
ş doaa de Marsates  se părea că e trebu e să a bă
cou o s gură tel geţă, aceeaş  ă, ca c eva
care poate avea oete bue sau rele, dar de la care
totuş u te poţ aştepta să a bă veder larg , dacă e ăr
g  t la  te, ş o abegaţ e subl ă, dacă e es ţ tor
Doaa de Marsates ura cursur le lu Bruet ere Ea
etuz asa foburgul Sa tGera  ş , pr  v aţa e de
sfîtă, îl povăţu a spre b e Dar legătura orfolog că
d tre asul fruos ş pr v rea pătruzătoare te îde 
au să o clasez pe doaa de Marsates î aceeaş fa
 l e telectuală ş orală d  care făcea parte ş fra 
tele e ducele Nu putea crede că ua faptul de a
f fee e ş poate de a f fost eoroc tă, de a f b e 
văzută de toată lueaputea să te deosebe ască atît de
ult de a tă , ca î acele („+* î care
toate v rtuţ le ş graţ le sît îtru te î sora uor
fraţ sălbat c  M se părea că f rea, a puţ  l beră
decît bătrî poeţ , trebu a să se slujească exclus v de
eleetele coue ale fa l e ş u putea să  atr 
bu atîta putere de îo re îcît să facă cu ater ale a
seăătoare celor ce trau î alcătu rea uu prost
sau a uu  toca, u o foarte deştept, fără ură
de prost e, o sfîtă fără ură de brutal tate Doa a de
Marsates avea o roch e de   albă cu fruze ar ,
d  care se despr deau  şte flor egre de stofă Căc
vărul e , doul de Motorecy ur se acu tre
săptăî , ceea ce  o îp ed ca să facă v z te, să se
ducă la vreo c ă t ă, dar î dol u Era o cucoaă
are Pr  atav s, sufletul e era pătrus de fr vol 
tatea v eţ de curte, cu tot ce avea aceasta
superf c al
1
Poee ero ce d  Evul Med u

+*,
ş r guros Doaa de Marsates avusese tăr a săş
regrete ult t p păr ţ , dar petru   c î lue
ar f purtat roch colorate a doua luă după oartea
uu văr Fu a ult decît aab lă cu  e, petru
că era pr eteul lu Robert ş petru că u făcea
parte d  luea lu Robert Această buătat e era îso
ţ tă de o sf ală prefăcută, de u so de cotractare 
ter tetă a voc , a pr rv r , a  ţ pe care o trag
spre t e ca o fustă d scretă, ca să u ocupe prea ult
loc, ca să stea foarte dreaptă, ch ar cîd cade b e,
aşa cu vrea bua creştere Bua creştere pe care u
trebu e să o luă de alt ter î îţelesul r guros al
cuvîtulu , căc ulte doae se lasă foarte repede pra 
dă oravur lor desfrîate fără să p ardă vreodată co
rect tud ea aproape cop lărească a felulu lor de a f 
Doaa de Marsates era ca pl ct coasă î coversa
ţ e, petru că or de cîte or era vorba de vreu o de
rîd, de p ldă de Bergotte, de Elst r, spuea despr  
zîd cuvîtuî, puîdu l î valoare ş psalrod dul pe
două tour d fer te îtro odulaţ e part culară Guer
aţ lor : ͣA avut    de al î
tîlî pe doul Bergotte, de a face cuoşt ţă cu do 
ul Elst r", f e ca să se ad re u l tatea, f e d  pr 
c a acele aş îcl ăr pe care o avea ş doul de
Guerates de a se reîtoarce la forele îvech te, ca
să protesteze îpotr va ob ce ur lor proaste educaţ de
astăz , cîd u se arată destul cît eşt de ͣoorat" Or care
ar f fost ot vul adevărat d  cele două, îţ dădea
or cu seaa că î cl pa î care doaa de Marsates
spuea : ͣA avut  area + credea că
îpl eşte u rol, ş dovedea că şt a să îtîp e u 
ele oae lor cu vază ca ş cu ea îsăş ar f pr 
 t î castelul e , dacă e s ar f aflat î vec ătate Pe
de altă parte, cu fa l a e era ueroasă ş ţ ea
ult la ea, expr îduse îcet ş plăcîdu expl ca
ţ le, cu ţ ea să desluşească altora îrud r le, se î
tîpla (fără să vrea să u ească ş deş u plăcea cu
adevărat să vorbească decît de ţăra eoţ oaţ ş de
pădurar subl  ) să c teze or cîd toate fa l le e 
d at zate d  Europa, ceea ce persoaele a puţ  stră
luc te u ertau, ş dacă erau cît de puţ  telectu 
ale îş băteau joc de acest ob ce ca de u lucru stup d
29
La ţară, doaa de Marsates era adorată petru
b ele pe carel făcea, dar a ales petru că pur tatea
uu sîge î care de a ulte geeraţ u se îtîl 
ea decît ceea ce stor a Fraţe avea a de seaă, 
îdepărtase d  felul e de a f tot ceea ce oae d 
popor uesc ͣa ere" ş  dăduse o s pl tate desă
vîrş tă Nu se teea să îbrăţ şeze o fee e săraă
ş eoroc tă ş  spuea să se ducă să a u car de le 
e d  pădurea castelulu  Se spuea că este o creşt ă
desăvîrş tă Ţ ea ca Robert să se îsoare cu o fată co
losal de bogată A f o doaă are îsea să joc
pe area doaă, ad că, pe de o parte, să s ulez s 
pl c tatea E u joc care costă foarte scup, cu atît
a ult cu cît s pl c tatea e îcîtătoare ua cu
cod ţ a ca ce lalţ să şt e că a putea să u f s plu,
că eşt ad că foarte bogat M sa spus a tîrz u, cîd
povestea că o văzuse : ͣurebu e să vă f dat seaa
că a fost îcîtătoare" Dar fruuseţea adevărată e
atît de deoseb tă, atî t de ouă, îcît u trece drept
fruuseţe, î z ua aceea,  a: spus doar că are u
as foarte  c, och foarte albaştr , gîtul lug ş aerul
tr st
Ͷ Ascultă, spuse doaa de V llepar s s ducese de
Guerates, cred că vo pr  îdată v z ta ue fee
pe care u vre so cuoşt , prefer să te prev  ca să
uţ f e eplăcut De altfel, poţ f l  şt tă, u va a
ve îcă o dată la  e, dar trebu e să v ă totuş o
s gură dată E vorba de soţ a lu Swa
Doaa Swa, văzîd proporţ le pe care le lua
afacerea Dreyfus ş teîdu se ca or g  le soţulu e
să u se îtoarcă îpotr vă , îl rugase să u a aducă
 c odată vorba de ev ovăţ a codaatulu  î ab 
seţa lu Swa, ea ergea ş a departe ş profesa
aţ oal sul cel a îfocat; î această pr v ţă, u
făcea decît să o ureze pe doaa Verdur , î care
se trez se u at se t s burghez latet, care
at sese o adevărată exasperare Doaa Swa
dobîd se, pr  această at tud e, avatajul de a tra
î uele d  l g le fee lor de lue at se te care
îcepeau să se foreze ş trase î legătură cu a
ulte persoae d  ar stocraţ e Poate să pară
c udat că, departe de a le  ta, ducesa de
Guerates atît de buă pr eteă

250
cu Swa, rez stase d potr vă totdeaua dor ţe pe
care acesta u o ascusese de a prezeta soţ a Dar
se va vedea a tîrz u că se îpotr v se d  pr c a ca
racterulu e spec f c, căc era de părere că ͣu era e 
vo tă" să facă cutare sau cutare lucru ş puea, cu
despot s, ceea ce hotărîse foarte arb trar ͣl berul e
arb tru" ode
$ Vă ulţuesc că aţ preve t, răspuse du
cesa M ar f îtradevăr foarte eplăcut Cu o cu
osc d  vedere, ă vo r d ca la t p
$ ue îcred ţez, Or ae, că e foarte plăcută, e o
fee e  uată, spuse doaa de Marsates
$ Nu ă îdo esc, dar u s t evo a să ă co
v g persoal
$ Eşt cuva v tată la lady Israel ? o îtrebă
doaa de V llepar s s pe ducesă, ca să sch be co
versaţ a
$ Slavă Doulu , o cuosc, răspuse doaa de
Guerates urebu e s o îtreb pe Mar e Ayard, care
o cuoaşte ş a îtrebat totdeaua de ce
$ A cuoscuto, îtradevăr, răspuse doaa de
Marsates, î ărtur sesc greşel le Dar a hotărît
să o a cuosc Se pare că e ua d  cele a rele
ş  c u se ascude Dealtfel, a fost cu toţ prea î
crezător , prea pr  tor  Nu vo a frecveta pe 
e d  această aţ e Cîtă vree îch de uşa uor
ver bătrî d  prov c e, o desch de evre lor Ab a
acu e dă seaa care lea fost ulţu rea Va !
a   c de spus, a u f u adorab l ş care, ca tîăr
ebuat c ce este, deb tează toate prost le cu
put ţă,
adăugă ea, auz d că d'Argecourt făcuse aluz e la Ro 
bert Dar f dcă ve vorba de Robert, u l aţ văzut ?
o îtrebă ea pe doaa de V llepar s s ; az f d sî 
bătă, cred că ar f putut petrece douăzec ş patru
de
ore la Par s ş , î acest caz, ar f ve t, cu s guraţă,
să ă vadă
I real tate, doaa de Marsates credea că f ul e
u va avea per s e ; dar cu şt a că dacă ar avea vre
ua, ar f ve t î  c u caz la doaa de V lle 
par s s, ădăjdu a, avîd aerul să creadă că l ar f găs t

251
a c , că suscept b la lu ătuşă î va erta toate v z tele
pe care u le făcuse
$ Robert a c ! Na pr  t ăcar u rîd d  par 
te ; cred că u a a văzut de la Balbec
$ Este atît de ocupat, are atîtea trebur , spuse
doa
a de Marsates
U surîs percept b l udu geele doae de Gu
erates, care pr v cercul pe care l desea pe covor
cu vîrful ubrele sale Or de cîte or ducele îş egl 
jase prea pe faţă soţ a, doaa de Marsates luase, cu
pas ue, partea cuate sale îpotr va propr ulu e
frate Doaa de Guerates păstra aceste
protecţ ͻo a t re recuoscătoare ş p zaşă ş u
era decît î parte supărată de ştregăr le lu Robert
î această cl pă, uşa desch zîdu se d  ou, Robert
tră
Ͷ Iată, cîd vorbeşt de Sa tLoup, spuse doaa
de Guerates
Doaa de Marsates care stătea cu spatele Ia uşă
uş văzuse f ul trîd Cîd îl zăr , bucur a zvîc î
această aă ca o ar pă, trupul doae de Marsa tes
se r d că pe juătate, faţa î palp tă ş aţ t asupra lu
Robert och  u  ţ :
$ Cu, a ve t ? Ce fer c re ? Ce surpr ză !
$ Ah,  £„ „ îţeleg spuse d
ploatul belg a rîzîd î hohote
$ Ad rab l, răspuse sec doaa de Guerates
care u putea sufer calaburur le ş u l r scase pe
acesta decît av d aerul că ş bate joc de ea îsăş :
$ Buă z ua, Robert, spuse ea, ată cu o u ţ pe
ătuşa ta
D scutară o cl pă îpreuă, ş fără îdo ală despre
 e, căc î t p ce Sa tLoup se aprop a de aa
lu , doaa de Guerates se îtoarse spre  e
Ͷ Buă z ua, ce a faceţ , î spuse ea
Lăsă să cadă asupră lu a pr v r e albastre, 
şovă o cl pă, desfăcu ş ît se lujerul braţulu e , îş
îcl ă trupul care se îdreptă repede ca u arbust pe
care la aplecat ş care, lăsat l ber, îş re a poz ţ a f 
rească Făcu acestea sub focul pr v r lor lu Sa tLoup
care o observa ş făcea de Ia d staţă sforţăr dezădăj
du te să obţ ă ceva a ult de la ătuşa lu  ueî

252
duse ea u cuva coversaţ a să lîcezească, ve
să o al eteze ş răspuse petru  e î locul eu :
$ Nu se s te prea b e, e ca obos t; de alt 
ter poate sar s ţ a b e dacă tear vedea a
des,,
căc , uţ ascud, î place ult să te vadă
$ Ah ! dar e foarte aab l, spuse doaa de Guer 
ates pe u to vo t baal, ca ş cu aş f adus
atoul Sît foarte ăgul tă
$ Iată, ă duc puţ  lîgă aa, îţ cedez scauul
eu, î spuse Sa tLoup, s l duă să ă aşed l gă
ătuşa lu 
A tăcut aîdo 
$ Vă zăresc ueor d  eaţa, î spuse ea, ca ş
cu  ar f dat o veste ouă ş ca ş cu  aş f vă
zuto ş eu Pl barea e foarte buă petru săătate
$ Or ae, spuse doaa de Marsates î
şoaptă*
spuea că te duc să o vez pe doaa de Sa t Ferreol,
a f atît de drăguţă să  spu să u ă a aştepte la
c ă, vo sta acasă de vree ce a ve t Robert Dacă aş
îdrăz , teaş ruga să spu , î trecere, să se
cupere
îdată ţ găr le care plac lu Robert, l se spue ͣCo
roa" ş u a ave î casă
Robert se aprop ase, auz se ua uele
doae de Sa tFerreol
$ C e e această doaă de Sa t Ferreol ? îtrebă
el pe u to  rat ş hotărît, căc se prefăcea că go
rează tot ce era î legătură cu luea
$ Doar şt prea b e, dragul eu, spuse aa
lu ,
e sora lu Verado s ; ea ţ a dat acel b l ard fruos,
careţ place atît de ult
Ͷ Cu, e sora lu Verado s, habar avea Ah f
fa l a ea e u  toare, spuse el îtorcîduse pe ju
ătate spre  e ş adoptd, fără săş dea seaa, 
toaţ le lu Bloch aşa cu î îpruuta ş de le, cu 
oaşte oae ea poe ţ , oae care se uesc
a ult sau a puţ  de Sa tFerreol (ş despr zîd
ult a cosoaă a f ecăru cuvît), se duc la bal, se
pl bă cu trăsura, duc o v aţă ca î poveşt  E u  tor
Doaa de Guerates făcu, d  gît, u zgoot
scurt ş tare, parcă ar f fost u surîs s l t, pe careî
îgh ţ ş care era e t să arate că, î ăsura î
care

255
rude a o s lea, part c pa la sp r tul epotulu e  U la 
cheu îl vest pe Norpo s că pr c pele de Faffehe  
MusterburgWe  ge sos se
Ͷ Duceţ vă, doule, spuse doaa de V llepar s s
fostulu abasador, care por î îtîp area pr u
lu   stru gera
Dar arch za îl oheă îapo :
$ Aşteptaţ , doule, să arăt oare   atura î
părătese Charlotte ?
$ Ah ! cred că va f îcîtat, spuse abasadorul
cu u to cov s ca ş cu l ar f v d at pe acest
  stru r orecos de favoarea carel aştepta
$ Ah ! şt u că e foarte u„spuse doaa de
Marsates, ceea ce e lucru atît de rar la stră   Dar
sît forată E at se t sul î persoaă
Dator tă felulu d rect cu care pr ele sale s labe
erau Ͷ cu se spue î uz că Ͷ atacate, ş repetăr
gîgave care le scada, uele pr c pelu păstra avî
tul, a v tatea a erată, greoa ele ͣg găş " gera ce
pro ectate ca  şte raur verzu pe u ͣHe " de ea 
l u albastru îch s care desfăşura  st c sul uu v 
tral u rea, î dosul pole el pal de ş f  c zelate a
veaculu al XVIIIlea gera Pr tre d fer tele ue
d  care era alcătu t, acest ue îl coţ ea pe acel al
uu orăşel balear gera, ude fusese de  c co 
p l cu bu ca, la poalele uu ute oorat de pl bă 
r le lu Goethe ş d  ale căru v bea, la Kurhof,
v ur le lustre cu ue grave ş răsuătoare ca ep te
tele pe care Hoer le da ero lor să  De aceea, îdată
ce a auz t rost duse uele pr c pelu , î a te de
a f adus a te de staţ a terală,  s a părufc că
el scade, că se pregează cu ua tate, că găseşte î
eor a ea u locşor destul de are, de care aderă
fa l ar, baal, p toresc, savuros, uşor cu u z de lu 
cru îgădu t, prescr s Ba a ult, doul de Guer
ates expl cîd c e era pr c pele, c tă a ulte
t tlur ale lu , ş a recuoscut uele uu sat stră 
bătut de u pîrîu, ude î f ecare seară, după ce ter 
 ase cura, ă ducea cu barca, îfrutîd ţîţar ,
ş acela al ue pădur destul de depărtate, astfel îcît
ed cul u îgădu se să ă duc să ă pl b acolo
Îtradevăr, era de îţeles că suzera tatea
se orulu

È
se ît dea asupra locur lor îvec ate ş asoc a aş ş 
der î îş rarea t tlur lor sale, uele pe care le putea
c t , uele l gă altele, pe o hartă Sub v z era de pr  
c pe al Sfîtulu Iper u ş de scut er al Fraco e 
sa arătat faţa uu păît ub t pe care se opr seră
adesea, petru  e, razele soarelu la or a şase, pe care
la văzut, cel puţ  îa te ca pr c pele, R graf ş
Elector Palat  să f trat Căc a aflat î cîteva
cl pe că ve tur le pe care le scotea d  pădure ş d 
pîrîul populat cu go ş cu od e, d  utele fer 
ecat ude se r d ca u vech burg care păstrează a 
t rea lu Luther ş a lu Ludov c Gera cul, le folosea
ca să a bă c c autoob le ͣCharro", o casă la Par s
ş ua la Lodra, o lojă î f ecare lu la Operă ş ua
ͣarţea" la Coed a Fraceză Nu  se părea, ş  c
el parcă u credea, că sar deoseb de oae cu ace 
eaş avere ş de aceeaş vîrstă, dar de o or g e a
puţ  poet că Avea aceeaş cultură, acelaş deal ca e ,,
se bucura de ragul său, dar ua dator tă avataje 
lor pe care acestea le dădeau ş avea doar o s gură
ab ţ e î v aţă, aceea de a f ales ebru corespo 
det al Acade e de şt ţe orale ş pol t ce, ot v
petru care ve se la doaa de V llepar s s El, a căru
soţ e era î frutea coter e cele a îch se d  Ber 
l , u sol c tase să f e prezetat arch ze petru că
ar f îcercat, a îtî , această dor ţă Ros de ulţ
a de ab ţ a de a tra la Ist tut, u reuş se, d 
eoroc re, să vadă r d cîduse peste c c uărul aca
de c e lor d spuş săl voteze Şt a că s gur dou]
de Norpo s d spuea de vreo zece votur cărora, graţ e
uor trazacţ d bace, era î stare să le a adauge
ş altele De aceea, pr c pele, care l cuoscuse î Ru
s a pe cîd erau aîdo abasador la Petersburg, se
dusese săI vadă ş făcuse tot ce putuse ca săl cîşt ge
de parte  Dar î zadar se îtrecuse î aab l tăţ ,
procurase arch zulu decoraţ ruseşt , îl c tase î ar
t cole de pol t că exteră, avea î faţă  u grat, u
o petru care toate aceste ateţ aveau aerul că u
valorează   c, care u făcuse să progreseze cad 
datura cu u pas,  c ăcar u făgădu se votul î Fără
îdo ală, Norpo s îl pr ea cu o extreă pol teţe, dar

255
u vo a ch ar ca acesta să se derajeze ş ͣsă se oste
ească pîă la uşa lu ", c se ducea el îsuş la hotelul
pr c pelu , dar cîd cavalerul teuto c spuea îtr o
deară : ͣAş vrea să f u colegul dueavoastră", răspu
dea pe u to cov s : ͣAh ! aş f foarte fer c t ! ( Fără
îdo ală că u a v, u doctor Cottard ş ar f spus :
ͣSta puţ , e a c , la  e, el a ţ ut să v ă petru
că ă cos deră u persoaj a portat decît el,
î spue că ar f fer c t să f u ebru al Acade e ,
cuv tele au or cu u îţeles, ce dracu, fără îdo ală
u propue să dau votul, petru că  c u se
gîdeşte Vorbeşte" prea ult de area ea trecere,
crede că vrăb le î cad fr pte dea gata, că a atîtea
votur cîte vreau ş de aceea u  l oferă pe al său, dar
a decît săl îcolţesc, acolo, ître o ş să spu : «E
î atuc votaţ petru  e», ş va trebu să  dea
votul"
Dar pr c pele de Faffehe  u era a v, era ceea
ce doctorul Cottard ar f u t ͣu f  d ploat" ş şt a
că Norpo s u este a puţ  f ,  c oul care u
ş ar f dat s gur seaa că ar f pe placul uu ca 
d dat să da votul î abasadele sale ş ca   stru
al Afacer lor Stră e, pr c pele dusese petru ţara sa,
ar u ca acu, î propr ul său teres, coversaţ d 
acelea î care şt a d a te pîă ude vre să ajug ş
ceea ce u te va obl ga  e să spu  Şt a că î l 
bajul d ploat c a sta de vorbă îseaă a ofer  De
aceea,  jloc se ca Norpo s să capete cordoul Sfîtulu
Adre  Dar dacă ar f trebu t să dea socoteală guver 
ulu său de îtreved erea pe care o avusese după
aceea cu Norpo s, ar f putut spue îtro telegraă :
ͣA îţeles că a apucat o cale greş tă" Căc îdată ce
îcepuse să aducă d  ou vorba de Ist tut, Norpo s î
răsposese :
Ͷ M ar face are plăcere petru coleg e  Cred
că trebu e să se s tă îtradevăr ooraţ că vaţ gîd t
la e  E o cad datură cu totul teresată, ca î afara
ob ce ur lor oastre Şt ţ , Acade a e ca îvech tă, se
sper e de tot ce suă a lucru ou î ce ă pr veşte, o de 
zaprob De cîte or u  sa îtîplat să dau coleg lor
e să îţeleagă î Să ă erte Duezeu, dar  c u

256
a şt u dacă cuvîtul ͣîbcs ţ " a ţîş t cîdva de
pe' buzele ele, adăugase el cu u surîs scadal zat, î
şoaptă, aproape a parte, ca îtru efect de teatru,
aţ t d asupra pr c pelu o pr v re rap dă ş p ez şă,
cu och ul său albastru, ca u actor bătrî care vrea săş
aprec eze efectul Vă daţ seaa, pr c pe, că  aş vrea
să las o persoal tate atît de e etă ca a
dueavoastră să se îbarce îtro part dă p erdută
d a te Atît t p cît de le coleg lor e vor f atît
de îapo ate, cred că este cu te să vă abţ eţ 
Credeţ ă de altfel, că dacă aş zăr vreodată sch ţîdu
se u sp r t a ou, a v o î acest coleg u care
t de să ajugă o ecropolă, dacă aş scota petru
dueavoastră  şte sorţ de zbîdă, aş f pr ul să vă
auţ
ͣCordoul Sfîtulu Adre e o eroare, îş spuse pr  
c pele ; egoc er le au făcut  c u pas, a  er t
che a cea buă"
Era u ge de raţ oaet de care Norpo s, forat
la aceeaş şcoală ca ş pr c pele, ar f fost capab l Pu
te lua î rîs pedater a egh oabă cu care d ploaţ
ca Norpo s se extaz ază î faţa uu cuvît of c al,
aproape s g f at Dar cop lăr a l or îş are cotra
part da ; d ploaţ şt u că î balaţa care as gură acest
ech l bru europea sau altul căru a se spue pacea,
set etele bue, d scursur le fruoase, rugă ţ le cî
tăresc foarte puţ  ; că area greutate, cea adevărată,
hotărîtoare, costă î altceva, î put ţa pe care o are
adversarul, dacă e destul de tare, sau o are, de aş
sat sface dor ţa pr tru ech valet Norpo s, pr c 
pele vo Faffehe  luptaseră adesea cu această cate 
gor e de adevărur pe care o persoaă cu desăvîrş re de
z teresată, ca de p ldă bu ca,  ar f îţeleso Îsăr
c at cu afacer î ţăr  cu care era cît peac să ave
războ , Norpo s, îgr jorat de îtorsătura pe care avea
so a eve etele, şt a prea b e că ele u  vor f
ot f cate pr  cuvîtul ͣPace", sau pr  cuvîtul ͣRăz
bo ", c pr traltul, baal î apareţă, îgroz tor sau
b ecuvîtat ş pe care cu ajutorul c frulu său, d plo 
atul va şt săl c tească ua decît ş la care, petru
a salva de tatea Fraţe , va răspu de pr tru cu
vît tot atît de baal, dar dedesubtul căru a
  strul
17 Ͷ Guerates +.ö
aţ u vrăjaşe ar vedea îdată : Războ  Ş ch ar,
potr v t uu vech ob ce , aseeea acelu a care dădea
pr e aprop er a două f ţe făgădu te ua alte a for 
a ue îtîl r îtîplătoare la o reprezetaţ e latea
trul Gyase, d alogul î care soarta ar d cta cuvîtul
ͣRăzbo " sau cuvîtul ͣPace" avea îdeobşte loc î
cab etul   strulu , c pe baca uu ͣKurgarte" ude
  strul ş Norpo s se duceau să bea, la zvor, pahare
cu apă curat vă Pr tr o îţelegere tac tă, se îtîleau
la ora cure , făceau, la îceput, îpreuă cîţ va paş d 
tro pl bare pe care, sub îfăţ şarea e be gă, ce do
terlocutor o şt au tot atît de trag că ca u ord  de
ob l zare Dar îtro afacere part culară ca prezetarea
la Ist tut, pr c pele folos se acelaş s ste de ducţ
pe carel adoptase î car era lu , aceeaş etodă de lec
tură pr tre s bolur le suprapuse
F reşte, u se poate pret de că bu ca ş rar e
see ar f fost s gur care ar f gorat aceste soco
tel  I parte,  jloc ul ua tăţ exerc tîd profes u
d a te d cate, egalează pr  l psa sa de tu ţ e, g
oraţa pe care bu ca o datora are e dez teresăr 
urebu e să coborî adesea pîă la f ţele îtreţ ute,
bărbaţ sau fee , ca să pute cerceta ob lul acţ u
sau t l cuv telor î apareţă cele a ev ovate, î
teresul, î evo a de a tră  Care bărbat u şt e că
atuc cîd o fee e pe care o va plăt î spue : ͣSă u
vorb  de ba ", acest răspus trebu e pr v t, aşa cu
se spue î uz că, la fel ca ͣo ăsură fără rost", ş
dacă ea î spue a tîr z u : ͣMa supărat prea ult,
 a ascus adesea adevărul, a ajus la capătul răb
dăr ", trebu e să terpreteze : ͣalt protector î oferă
a ult" Dar a c u este vorba decît de l bajul ue
cocote îtrucîtva destul de aprop ată de fee le de lu 
e Apaş fur zează p lde a zb toare Dar Norpo s
ş pr c pele gera, dacă u cuoşteau pe apaş , erau
ob şu ţ să tră ască pe acelaş pla ca ş aţ u le care,
or cît de ar ar f , sît ş ele făptur ego ste ş v clee
pe care u le îblîzeşt decît cu forţa, ţ îd seaa
de teresul lor, care  poate îp ge pîă la
asas at, ş acesta adesea u asas at s bol c, s pla
şovă re sau refuzul de a se bate putîd îsea petru
o aţ ue :

+.,
ͣa p er " Dar cu î Cărţ le Gal bee sau î altele u
se vorbeşte de aseeea lucrur , poporul e bucuros
pac f st ; dacă e războ  c, e ua st ct v, d  ură,
d  p ză, u d  ot vele care au deter at hotărî 
rea şef lor de stat, foraţ de oae ca Norpo s
Iara urătoare, pr c pele fu foarte bolav, se v 
decă, dar  a lu răase reed ab l at să
ͣDrace ! îş spuse el, u trebu e să p erd t pul î
legătură cu Ist tutul, căc dacă îtîrz e prea ult, r sc
să or îa te de a f ales Ar f , îtr adevăr, eplăcut"
Scr se u stud u petru ,      des
pre pol t ca ult  lor douăzec de a ş se expr ă, î
a ulte rîdur , î tere ce a ăgul tor petru
Norpo s Acesta se duse săl vadă ş  ulţu , adăug d
că u şt a cu săş expr e recuoşt ţa Pr c pele
îş spuse î s ea lu , ca oul care îcearcă altă che e
petru u lacăt : ͣNu e îcă cea buă", ş s ţ duse
obos t recoducîdu l pe Norpo s, îş spuse : ͣDrace,
oae ăşt a o să ă lase să crap îa te de a ă pr  
Să e grăb "
^
î  aceea s ear ă, î l î tî l  pe N or po s l a Op er ă :
Ͷ Scupul eu abasador, î spue el, î spueaţ az
d  eaţă că u şt ţ cu să a festaţ recuoşt ţa
dueavoastră ; exageraţ îtrucîtva, căc u  dato
raţ  c ua, dar vo f atît de ed el cat îcît să vă
cred pe cuvît
Norpo s u preţu a a puţ  tactul pr c pelu , de 
cît pr c pele pe al său Îţelese îdată că pr c pele de
Faffehe  u avea de gîd să foruleze vreo cerere,
c o ofertă ş se pregăt să asculte cu o afab l tate su
rîzătoare
Ͷ Iată, o să ă găs ţ prea d scret Sît foarte
legat de două persoae ş î ch p cu totul deoseb t, după
cu veţ îţelege îdată, care sau stab l t de curîd la
Par s, ude au de gîd să ş petreacă v aţa de acu
îa te, soţ a ea ş area ducesă Jea Ele vor da
cîteva c e, a cu seaă î c stea regelu ş a reg e
Agl e ,' ş doresc să poată ofer usaf r lor lor o per
soaă petru care, fără să o cuoască, utresc
aîdouă o are ad raţ e Mărtur sesc că u şt a
cu să le îpl esc dor ţa, cîd  aflat, ad eaur ,
pr tro î

259
tîplare, că aţ cuoaşte acea persoaă ; şt u că tră eşte
f oar te r etrasă, u vr ea să vadă decî t puţ ă l ue,

 $3  dar dacă  aţ da spr j ul dueavoas 
tră, cu buăvo ţa pe care  o arătaţ , sît s gur că
ea ar îgădu să ă prezetaţ e , ca să  tras t do
r ţa are ducese ş a pr c pese  Poate sar îvo să
c eze cu reg a Agl e ş , c e şt e, dacă u o pl ct s 
prea ult v tîdo, să petreacă vacaţa Paşt lor cu
o la Beaul eu, la areaducesă Jea Această persoaă
este arch za de V llepar s s Mărtur sesc că ădejdea
de a deve u d  ob şu ţ uu aseeea b rou de
sp r t ar cosola, ar face să reuţ fără supărar e
dea a cad da la Ist tut Casa e este locul de î 
t l re a ue lu tel gete ş scapără de coversa 
ţ f e
Pr c pele îş dădu seaa, cu u set et de plă 
cer e greu de expr at, că broasca u a rez sta, că
î sfîrş t, che a aceasta se potr vea
Ͷ Aseeea opţ ue e ut lă, scupul eu pr  
c pe, răspuse doul de Norpo s,   c u se potr 
veşte a b e cu Ist tutul decît saloul de care vor 
b ţ ş care e o adevărată pep  eră de acade c e  "Vo
tras te rugă tea dueavoastră arch ze de V lle
par s s, care cu s guraţă va f ăgul tă î ce pr veşte
c ele dueavoastră, ea ese foarte puţ , ş poate
ar f a greu Dar vă vo prezeta ş vă veţ pleda s gur
cauza Ma cu seaă "hu trebu e să reuţaţ la Aca 
de e ; prîz esc toca peste c c sprezece z le, ca să
ă duc apo cu el la o şed ţă portată, la Leroy
Beaul eu, fără care u se poate face  c o alegere ; a
rost t odată uele dueavoastră, pe carel cuoaşte,
f reşte, de  ue Făcuse oarecare ob ecţ u  Dar toc
a se îtîplă să a bă evo e de grupul eu
petru o v toare alegere, ş a de gîd să stăru esc
d  ou ; î vo spue pe şleau legătur le foarte cord ale
care e uesc, u vo ascude că, dacă vă prezetaţ ,
vo ruga pe toţ pr ete e să vă voteze (pr c pele oftă
adîc, uşurat), ş şt e că a pr ete  Cred că dacă vo
reuş să as gur spr j ul său, sorţ dueavoastră
de z
1
Aleş (egl)

+/)
bîdă vor deve foarte ser oş  Ve ţ î seara aceea la
ora şase la doaa de V llepar s s, vă vo troduce ş
vă vo putea relata îtrevederea ea de d  eaţă
Astfel, pr c pele de Faffehe  ajusese să se ducă
î v z tă la doaa de V llepar s s A fost profud
dez luz oat cîd îcepu să vorbească Nu ă gîd se
că dacă o epocă are trăsătur spec f ce ş geerale a
puter ce decît o aţ oal tate, astfel îcît îtr u d c
ţ oar lustrat care publ că pîă ş portretul autet c al
ÎVI erve , Le b z cu peruca sa ş gulerul pl sat ş scro
b t v se deosebeşte puţ  de Mar vaux sau de Sauel
Berard, o aţ oal tate are trăsătur part culare a pu
ter ce decît o castă Dar ele u  se dezvălu ră pr  tr
u d scurs î care credea d a te că vo auz at  gerea
uşoară a elelor ş dasul Kobolz lbr, c pr tr o
traspuere, care u adeverea a puţ  această or g e
poet că : faptul că aplecîdu se  c, scud, roşu ş bur 
tos î faţa doae de V llepar s s, Rh graful î spuse :
ͣPuă z ua, toaă arch ză", cu acelaş accet ca u
portar alsac a
$ Nu vreţ să vă dau o ceaşcă cu cea sau poate o
tartă, e foarte buă, î spuse doaa de
Guerates,
dor că dea f cît a aab lă cu put ţă Fac ooru
r le aceste case ca ş cu ar fj a ea, adăugă ea cu u
to ro c care coferea ceva gutural voc sale, ca ş
cu, ar f îăbuş t u rîs răguş t
$ Doule, spuse doaa de V llepar s s lu Nor 
po s, gîd ţ vă că aveţ să spueţ pr c pelu ceva î
legătură cu Acade a
Doaa de Guerates plecă och ş îş rot îche
etura î  cu u sfert de cerc, ca să se u te la ceas
Ͷͻ Ah ! Duezeule ; e t pul să au răas bu
de la ătuşa ea, trebu e să trec ş pe la doaa de
Sa tFerreol ş c ez la doaa Lero 
So r d că fără săş a răas bu de la  e O ză 
r se pe doaa Swa care păru destul de
st gher tă că ă îtîl se a c  Îş aducea, fără
îdo ală, a te cS spusese, îa tea tuturor, că e
cov să de ev ovăţ a lu Dreyfus
Ͷ Nu vreau ca aa să ă prez te doae Swa,
î spuse Sa tLoup E o fostă cocotă Bărbatul e e

+/$
evreu ş ea face pe aţ oal sta Iată l pe uch ul Pa 
laede
Prezeţa doae Swa avea petru  e u te 
res deoseb t, dator t uu fapt care se produsese cu
cîteva z le a î ură, ş pe care e ecesar săl po
vestesc d  cauza urăr lor pe care avea să le a bă a
tîrz u ş pe care le vo urăr î aăutul lor, cîd
va ve oetul Dec , cu cîteva z le îa tea aceste
v z te, a pr  t ua la care u ă aştepta de loc,
aceea a lu Charles Morel, f ul, ecuoscut  e, al fos
tulu lacheu al uch ulu eu Acest uch , î casa că 
ru a o cuoscuse pe doaa î roz, ur se aul tre 
cut Lacheul său a f estase î a ulte rîdur 
teţ a să v ă să ă vadă ; u cuoştea scopul v z te
sale, dar laş f pr  t cu plăcere, căc aflase de la
Fraco se că păstrase u adevărat cult eor e u 
ch ulu eu ş lua, cu or ce ocaz e, druul c  t rulu 
Dar trebu d să se ducă să se îgr jească acasă, la ţară,
ude socotea că va sta ult, î tr  tea î delegaţ e pe
f ul său A fost surpr s cîd a văzut trîd u bă 
at fruos de optsprezece a , îbrăcat a degrabă
b e decît cu gust, care avea totuş a erul or cu , afară
de cel de lacheu Ţ u de alt ter să rupă îcă de la
îceput or ce legătură cu serv tor ea d  care se tră 
gea, spuîdu cu u surîs ulţu t că este pre at
îtî al Coservatorulu  Scopul v z te sale era urră 
torul : pr tre a t r le uch ulu eu Adolphe, tatăl
său pusese la o parte uele care crezuse că u se cade
să le tr  tă păr ţ lor e , dar care, gîdea el, erau de
atură să tereseze u tîăr de vîrsta ea Erau foto
graf le actr ţelor vest te, ale cocotelor ar pe care u
ch ul eu le cuoscuse, ult ele ag  ale aceste v eţ
de bătrî ţîhefl u pe care o 'despărţea pr tr o
perdea de estrăbătut, de v aţa lu de fa l e î t p
ce tîărul Morel  le arăta, î dădea seaa că se s lea
să vorbească de la egal Spuîdu 
ͣdueavoastră" ş cît a cu puţ  cu put ţă
ͣdoule", îcerca plăcerea cu va al căru tată
îtrebu ţase totdeaua ͣpersoaa "a tre a", cîd se
adresa păr ţ lor e  Aproape toate fotograf le purtau o
ded caţ e ca : ͣCelu a bu pr ete al eu" O actr ţă
a grată îdrăz se să scr e : ͣCe

+/+
lu a bu d tre pr ete ", ceea ce  îgădu a, aşa a
fost îcred ţat, să af re că uch ul eu u era  c
pe departe cel a bu pr ete al e , c pr eteul care
făcuse cele a ulte  c serv c , pr eteul de care se
slujea, u o excelet, aproape u cî e bătrî uîărul
Morel căuta î zadar să scape de or g ea sa, se s ţea
că ubra uch ulu Adolphe, veerab lă ş peste ăsu 
ră de are î och bătrîulu lacheu, u îcetase să pla 
eze, aproape sfîtă, asupra cop lăr e ş t ereţ f ulu
său I t p ce pr vea fotograf le, Charles Morel î
cerceta cu deaăutul oda a Ş cu ă gîdea u
de leaş putea îch de : ͣDar cu se face, î spuse el
(pe u to î care îv u rea u se cerea expr ată, căc
re eşea cu pr sos ţă ch ar d  cuv tele sale), că u văd
ăcar ua s gură a uch ulu dueavoastră î oda a
aceasta ?" A s ţ t că roşeaţa î cupr de faţa ş a
bîlbî t : ͣCred că u a  c ua" ͣCu, aveţ  c o
fotograf e a uch ulu dueavoastră Adolphe care vă u
bea atît de ult! Vă vo tr  teua d  acelea pe ca 
re le are babacul ş ădăjdu esc că o veţ stala la loc
de c ste, deasupra acestu scr  pe care l aveţ ch ar
de la uch ul dueavoastră" Este adevărat că eavîd
î oda a ea  c ăcar o fotograf e a tat sau a ae ,
u găsea cu   c supărător faptul că avea vreua
a uch ulu Adolphe Dar u era greu de gh c t că î o 
ch lu Morel, carel depr sese pe f ul său cu acest
fel de a vedea, uch ul eu era persoajul
portat al fa l e care răsfrîgea asupra păr ţ lor
e doar o străluc re a  că Eu era a b e văzut
petru că uch ul eu spuea totdeaua valetulu
său că vo f u so de Rac e, de Vaulabelle ', ş Morel
ă cos dera aproape ca pe u f u adopt v, ca pe u
cop l ales de uch ul eu M a dat ua decît seaa
că Morel f ul era foarte ͣar v st" Astfel, î z ua aceea 
a îtrebat f d ş puţ  copoz tor ş î  star e s ă
puă cî te va versur pe uz că, dacă u cuoştea
vreu poet cu o s tuaţ e portată î luea
ͣar stocrat că" Ia c tat uul Nu  cuoştea operele ş
u auz se  c odată de uele său pe care ş l
îseă Dar a aflat curîd

'Istor c ş o pol t c fracez (1799Ͷ1879)

+/
că scr sese acestu poet ca să spuă că este u ad 
rator faat c al operelor sale, că o copus o ar e pe u
soet al său ş ar f fer c t ca l bret stul să puă la ca le
o aud ţ e la cotesa X Asta îsea că se ca grăb se
ş ş dezvălu se plaul Poetul, [j g t, u  răspuse De
al ter pe lîgă ab ţ e, Charles Mprel părea să
a bă o îcl are v e spre real tăţ le cocrete Obser vase
î curte pe epoata lu Jup e care toca lucra la o
j letcă ş , deş   spuse că toca avea evo e de o
j letcă ͣfatez e",  a dat seaa că tîăra fată pro
dusese asupră o pres e v e Nu se sf să ă roage
să cobor ş săl prez t, ͣdar u î legătură cu fa l a
dueavoastră, îţelegeţ , ă b zu pe d screţ a du 
eavoastră cîd e vorba de tata, spueţ  doar că
sît u are art st, u pr ete al dueavoastră,
îţelegeţ , trebu e să fac pres e buă egustor lor"
Deş  s uase că, ecuoscîdul destul de b e ca să 
spu ͣscupe pr etee", ceea ce îţelegea, aş putea
totuş săî prez t î faţa fete , u cu ͣscupe aestre,
f reşte deş , dar dacă var cove : scupe are
art st", cîd a ajus î prăvăl e a ev tat săl ͣcal f c"
cu ar f spus Sa tS o, ulţu duă, să răspud
la al său ͣdueavoastră", tot pr  ͣdueavoastră"
Pr tre cîteva bucăţ de cat fea, puse och pe ua de
roşul cel a apr s ş atît de ţ pător, îcît, cu tot
prostul său gust, u putu să poarte  c odată a apo
această j letcă Fata cot uă să lucreze cu cele două
ͣuce ce", dar  sa părut că pres a fusese rec procă
ş că Charles Morel, pe carel crezuse ͣd  luea ea"
(dar a elegat ş a bogat), î plăcuse îdeoseb 
Cu fusese foarte  rat găs d pr tre fotograf le
pe care  le tr  tea tatăl său ua a portretulu lu  ss
Sacr pat (ad că Odette), de Elst r, a spus lu Chares
Morel îsoţ dul pîă la poartă : ͣMă te că u aţ
putea lăur : Uch ul eu o cuoştea b e pe această
doaă ? Nu văd î ce epocă d  v aţa lu aş puteao s tua
; ar teresa d  pr c a doulu Swa" ͣuoca
u ta să vă spu că tata  a recoadat să vă atrag
luareaa te asupra aceste doae îtradevăr,
această de odeă a prîz t la uch ul
dueavoastră toca ult a oară cîd laţ văzut
uata u prea şt a dacă pu 

+/*
tea să vă lase să traţ  Se pare că aţ plăcut ult a
ceste fee uşoare, ş ea ădăjdu a să vă revadă Dar
toca atuc uch ul dueavoastră sa certat cu fa
 l a sa, după cîte  a spus tata, ş u l aţ a revă
zut  c odată" Sur se î acest oet ca, să ş a ră
as bu d  depărtare, de la epoata lu Jup e Ea îl
pr vea ş  ad ra, fără îdo ală, faţa slabă, dar regu
lată, păru îfo at, och să vesel  Strîgî du  a,
ă gîdea la doaa Swa ş  spuea u  t, atît
de ult erau despărţ te ş se deosebeau î a t rea
ea, că de acu îa te va trebu să o det f c cu ͣdoa
a î roz"
Doul de Charlus luă îdată Ioc l gă doaa Swa
La toate reu u le ude se găsea el, d spreţu tor cu bărba
ţ l guş t de fee , se grăbeasă facă trup cu cea a ele
gată, de a căru toaletă se s ţea îpodob t Red gota
sau fracul baroulu îl făcea să seee cu acele por 
trete reuş te ale uu are color st, care îfăţ şau u
bărbat î egru, dar care avea lîgă el, pe u scau, o
ata străluc toare cu care ura să se îbrace ca să se
ducă la vreu bal costuat Această îtrevedere î do ,
de ob ce cu vreo alteţă, î procura doulu de Charlus
acea vază care plăcea Ea avea, de p ldă, drept ura re
că la o serbare af tr oaele î ofereau ua baro ulu
u scau î faţă, îtr u ş r de doae, pe cîd ce lalţ
bărbaţ se îghesu au î fud Ba a ult, foarte
preocupat parese, de a stor s cu voce tare poveşt
auzate doae îcîtate, doul de Charlus era scu
t t de a se duce să dea buă z ua celorlalte, dec de a
le prezeta oag le lu  î dosul bar ere parfuate pe
care o alcătu a fruuseţea aleasă, era zolat î  j  »
locul uu salo ca î'tr o lojă d tro sală de spectacol, ´
ş cîd era salutat ,ca să spu astfel petru fruuseţea
îsoţ toare sale, era scuzab l că răspudea foarte scurt
ş fără să îtrerupă d  coversaţ a pe care o îtreţ ea
cu o fee e F reşte că doaa Swa u era  c decu
de ragul persoaelor cu care plăcea astfel să se af şeze
Dar profesa ad raţ e petru ea, pr ete e petru Swa
ş el îsuş era ăgul t să f e copro s de cea a
fruoasă fee e care se afla acolo

+/.
Doaa de V llepar s s u era de altfel decît pe ju
ătate ulţu tă de v z ta doulu de Charlus, care,
deş găsea că ătuşa sa avea ar defecte, ţ ea ult
la ea Dar d  cîd î cîd, sub pres a î e , a îv 
u r lor ag are, î adresa, fără să rez ste acestor î
deur , scr sor d  cele  v olete, î care se lega
de lucrur ă te pe care pare se pîă atuc u le
observase Pr tre alte p lde, pot c ta acest fapt, căc
şederea ea la Balbec a pus la curet cu el, do aa
de V llepar s s te îduse că u luase cu ea destu ba
ca săş prelugească v leg atura la Balbec ş eplăcî
du , cu era zgîrc tă ş se teea de cheltu el de pr 
sos, săş aducă ba de la Par s, îpruutase tre 
de frac de la Charlus Acesta, după o luă, eulţu  t
de ătuşa lu d tru ot v fără îseătate, î
reclaă pr  adat telegraf c, ş pr  două  ouă
sute ouăzec ş cîţ va frac  Itîl do pe ătuşa lu
peste cîteva z le, la Par s, ş stîd de vorbă pr eteeşte,
cu ea, o făcu să rearce, cu ultă blîdeţe, eroarea să
vîrş tă de baca îsărc ată cu re terea ba lor ͣDar
u e  c o eroare, răspuse doaa de V llepar s s, a
datul telegraf c costă şase frac ş şaptezec ş c c "
Ah ! d  oet ce e teţ oat, e î regulă, răspuse
doul de Charlus V a a t t ua î cazul î care l
aţ f gorat, petru că atuc , dacă baca ar f procedat
la fel cu persoae a puţ  t e cu dueavoastră
decît  e, poate că v ar f fost eplăcut" ͣNu, u, u
e  c o eroare" ͣLa ura urelor, aţ avut perfectă drep
tate", îche e vesel doul de Charlus, sărutîd dră 
gostos îa ătuşe sale îtradevăr, u era de loc su
părat pe ea, c surîdea doar de această  că esch ăr e
*Dar peste cîtva t p, bău d că îtro chest ue fa
 l ară ătuşa lu vo se să ş bată joc de el ş ͣsă pu ă
la cale u coplot îpotr vă ", cu ea se ascudea
destul de prosteşte după  şte oae de afacer cu care
toca o bău se că se a ase cotra lu , î scr sese o
scr soare pl ă de î e ş de obrăz c e ͣNu ă vo
ulţu ua să ă răzbu, adăugă el îtr u „
 „  vă vo face de rîs O să ă duc ch ar î e
să stor sesc tuturor povestea cu adatul telegraf c de
şase frac ş şaptezec ş c c pe c are  aţ reţ ut

266
d  ce tre  de frac pe care v  îpruutase,
vă vo dezoora" Dar î loc să se ţ ă de cuvît, se du se
a doua z să ceară ertare ătuş sale V llepar s s,
regretîd o scr soare care cupr dea îtr adevăr uele
fraze îgroz toare De alt ter , cu ar f putut sto
r s povestea cu adatul telegraf c ? Nevrîd să se răz
bue, c dor d o îpăcare s ceră, el îsuş ar f tre 
cut acu sub tăcere această po veste cu adatul Dar
a îa te o povest se pretut de , deş era î tere 
 ce a bu cu ătuşa lu , o povest se fără răutate,
ca să facă haz, ş petru că era d screţ a perso f ca 
tă O povest se, dar fără ca doaa de V llepar s s să
f avut habar Astfel îcît aflîd d  scr soarea lu că
avea de gîd so dezooreze, d vulgîd o îprejurare î
care declarase ch ar e cît de b e făcuse, ea crezuse că
o îşelase atuc ş  ţea, prefăcîduse că o ubeşte
Lucrur le se potol seră, dar  c uul d  do u şt a î 
toca părerea pe care celălalt o avea despre el F reşte
că e vorba a c de u caz de ceartă ter tetă, oarecu
spec al Certur le d tre Bloch ş pr ete să erau de
altă atură, după cu se va vedea că de altă atură e 
rau ş acelea ale lu Charlus cu alte persoae decît doa 
a de V llepar s s Cu toate acestea trebu e să a tesc
că părerea pe care o ave u despre alţ , legătur 
le de pr ete e, de fa l e au ua î apareţă u ca 
racter stator c, dar ş ele sît î veş că  şcare ca a
rea De a c atîtea zvour de d vorţ ître soţ care pă 
reau că se îţeleg atît de b e ş care, î curîd, vor 
besc cu dragoste uul de altul, atîtea fa spuse de
u pr ete despre altul ; de care l credea
edespărţ t s cu carel găs  îpăcat îa te să f
avut t pul să e trez  d  surpr derea oastră ;
atîtea răsturăr de al aţe ître popoare îtr u
t p atît de scurt
Ͷ Doae se îgroaşe glua ître uch ul eu ş
doaa Swa, î spuse Sa t Loup Ş aa care,
î ev ovăţ a e , î derajează Celor fără pr haă o 
r ce lucru l se pare curat
La exa at pe Charlus Moţul său îcăruţ t, och ul
său a căru spîceaă era r d cată de ooclu ş surîdea,
buto era cu flor roş , parcă alcătu au tre vîrfur  ş
cătoare ale uu tr ugh covuls v ş zb tor Nu îdrăz 

+/ö
 se săl salut, căc u făcuse  c u se Dar
deş u pr v se î d recţ a ea, era cov s că ă vă 
zuse ; î t p ce deb ta vreo poveste doae Swa,
al căre fruos atou de culoarea pasele flutura
pîă la geuch baroulu , och rătăc tor a lu Charlus,
aseeea celor a uu egustor abulat care se te 
e de sos rea pol ţ e , cercetaseră cu s guraţă f ecare colţ
al saloulu ş descoper seră toţ usaf r care se aflau
a c  Doul de Ghtellerault se duse să  spuă buă
z ua fără ca   c pe faţa baroulu să f trădat că l
zăr se pe tîărul duce, îa te ca acesta să f ajus î
faţă  Aşa îcît, î reu u le a ar ca aceasta Charlus
avea îtru ch p aproape stator c u surîs fără d recţ e
hotărîtă  c dest aţ e spec ală, ş care preex stîd astfel
salutur lor usaf r lor ce soseau, cîd aceşt a trau î zo
a lu era despu at de or ce se f caţ e aab lă pe 
tru e  urebu a totuş să ă duc să dau buă z ua doa
e Swa Dar cu ea u şt a dacă o cuoştea pe
doaa Marsates ş pe Charlus, fu destul de rece, te
îduse, fără îdo ală, că aş ruga o să ă prez te
Ma îdreptat atuc spre doul de Charlus ş a
regretat î curîd acest gest, căc deş trebu se să ă va
dă, u arăta cîtuş de puţ  că ă văzuse î cl pa î
care a îcl at î faţa lu , a găs t departe de tru 
pul său de care ă îped ea să ă aprop cu toată lu
g ea braţulu său, u deget văduv, a f spus, de u
el ep scopal cu care avea aerul că oferă să se săru 
te locul cosacrat, ş pesee că a făcut pres a că
pătrusese fără vo a baroulu ş pr tro spargere a
căre răspudere  o lăsa ecod ţ oat, î îprăşt e 
rea ao ă ş vacată a surîsulu său Această răceală
u prea o îcuraja pe doaa Swa să reuţe la a e 
Ͷ Ce aer obos t ş ag tat a , spuse doaa de Mar
sates f ulu e , care ve se să dea buă z ua lu Charlus
îtradevăr, pr v r le lu Robert parcă at geau ueor
 şte adîc  pe care le părăseau îdată, ca u îotător
care a dat de fud Acest fud, care  făcea atît de rău
lu Robert cîd îl at gea ş l părăsea îdată ca să se
reîtoarcă după o cl pă, era deea că se despărţ se de
aata lu 

+/,
Ͷ Nu face   c, adăugă aa lu , îgî du  o
braj , u face   c, ce desfătare săţ vez bă eţelul
Dar această îgî ere părîd căl pl ct seşte pe Ro
bert, doaa de Marsates îl trase după s e î fudul
saloulu , acolo ude îtr u ugher tapetat cu ătase
galbeă, cîteva fotol de Beauva s îş îgrăădeau ta
p ţer le lor v olacee ca  şte stî jee îbujoraţ pe u
cîp cu boboc aur  Doaa S wa f d acu s gură ş
îţelegîd că era pr ete cu Sa t Loup,î făcu se
să v  lîgă ea Cu o a văzuse de atîta t p, u
şt a despre ce să vorbesc Nu p erdea d  ve
dere pălăr a, pr tre toate cele r s p te pe covor, dar ă
îtreba cu cur oz tate cu putea aparţ e ua care u
era a ducelu de Guerates ş î fudul căre a se de
osebea u G cu o coroaă ducală Şt a c e erau toţ
v z tator ş u găsea ăcar uul căru a af f putut
aparţ e pălăr a
$ Ce s pat c e doul de N orpo s, a spus doa
e Swa, arătîdu l E adevărat că Sa tLoup î
spue că e o c uă, dar
$ Are dreptate, răspuse doaa Swa
Văzîd că pr v rea e se referă la ceva ce ascu 
dea, a hărţu t o cu tot so ul de îtrebăr  F d ul 
ţu tă că are aerul că este foarte ocupată cu c eva î
acest salo ude u cuoştea aproape pe  e , ă
duse îtru colţ
Ͷ Iată, ceea ce cu s guraţă doul de Sa t Loup
a vrut să vă spuă, î răspus e ea, dar u  a re
petaţ , căc ar găs d scretă ş ţ  ult la st a lu ,
şt ţ că sît ͣu o foarte cusecade" Nu de ult,
Charlus a c at la pr c pesa de Guerates ; u şt u cu,
a ve t vorba de dueavoastră Doul de Norpo s
lear f spus Ͷ e stup d, o să vă ecăj ţ petru a 
tîta lucru, de alt ter  e u a dat  c o por
taţă, se şt a prea b e d  ce gură eşea, Ͷ că aţ f
u l guş tor, pe juătate ster c
M a a festat cu ult a îa te u  rea că u
pr ete al tat ca doul de Norpo s sar f putut expr 
a astfel, vorb d despre  e A îcercat ua ş
a are şt d că pr c pesa de Guerates care cre
dea că ă gorează, cuoştea eoţ a ea d 
acea

269
z depărtată, cîd vorb se de doaa Swa ş de
G lberte F ecare faptă a oastră, f ecare cuvît, f ecare
at tud e e despărţ tă de ͣlue", de oae care au
perceputo e jloc t, pr tru ed u a căru perea
b l tate var ază la f  t ş ă răîe ecuoscut ;
aflîd d  exper eţă că cu tare cuvît portat care
a f dor t espus să f e rspîd t (ca acelea atît de e
tuz aste pe care le spuea altădată tuturor ş î or ce
ocaz e despre doaa Swa, crezîd că pr tre atîtea
grăuţe bue r s p te, ăcar ua va îcolţ ), a fost î
dată ascus sub obroc, adesea dator tă ch ar dor ţe
oastre, cu cît era aşadar a departe de a crede că
cutare cuvît  uscul, u tat de o , poate  c odată
prouţat, t clu t î dru de răsfrîgerea
perfectă a altu a, va f trasportat, fără să se
oprească î ers, la depărtăr esfîrş te Ͷ î speţă pîă
la ducesa de Guerates Ͷ ş avea să desfete ospăţul
ze lor pe seaa eaVec ul ostru cel a aprop at u
şt e ceea ce e a t  de purtarea oastră ; ceea ce
a u tat că a spus, sau ch ar ceea ce a spus
 c odată, va sca lar tatea ch ar pîă ş î altă plaetă ş
gestur le oastre u seaăă de loc cu aceea pe care e
o face o despre o îş e după cu u seaăă cu
u dese cu calc greş t î care c eolo o trăsătură
eagră ar corespude uu loc gol, ar ua albă uu
cotur expl cab l De alt ter se poate îtîpla că
ceea ce a fost trascr s să f e vreo trăsătură ereală
pe care o vedea decît d  coplezeţă, ar ceea ce e
pare adăugat să e aparţ ă, d potr vă, dar atît de
eseţ al, îcît e scapă Astfel această probă stra e care
 se pare atît de puţ e aseăătoare cupr de ueor
acel so de adevăr, f reşte puţ  ăgul tor, al ue
fotograf făcute pr   jlo c rea razelor X Nu e  c u
ot v ca să e recuoaşte î ea Cel ce ob şu eşte să
surîdă î ogl da capulu ş torsulu său fruos, dacă se
arată rad ograf a lor, va îcerca î faţa acestor ătă
osoase ce trec drept propr a ag e, aceeaş bău ală
a ue eror ca ş v z tatorul ue expoz ţ care î faţa
uu portret al ue t ere fee , c teşte î catalog :
ͣDroader culcat" Ma tîrz u, de această d staţă d tre
ag ea oastră după cu e deseată de o îş e
sau de altc eva, avea

+ö)
să dau seaa petru alţ decît  e, care tră au î
 jlocul ue colecţ de fotograf ale lor făcute ch ar de
e , î t p ce î jurul lor se sch ooseau  şte ag 
îgroz toare, de ob ce v z b le lor, dar care cufu
dau î u  re dacă o î tîplare le arăta, spuîdule :
ͣEşt ch ar dueata"
Cu cîţ va a a îa te aş f fost foarte fer c t să 
f spus doae Swa ͣcu pr v re la ce sub ect" fusese
atît de del cat cu Norpo s, deoacere acest ͣsub ect" era
dor ţa dea o cuoaşte Dar acest sub ect u a ex sta,
o a ubea pe G lberte Pe de altă parte u reu 
şea să  det f c pe doaa Swa cu doaa î roz
d  cop lăr a ea De aceea, vorbea despre fee a care
ă preocupa î acest oet
Ͷ Aţ văzuto ad eaur pe ducesa de Guerates ?
a îtrebato pe doaa Swa
Dar cu ducesa o salută pe doaa Swa, aceasta
vo a să a bă aerul că o cos deră ca pe o persoaă l p 
s tă de teres ş de a căre prezeţă  c uţ da
seaa
Ͷ Nu şt u, a „î răspuse ea cu u
aer posac, îtrebu ţîd u cuvît tradus d 
eglezeşte
Aş f vrut totuş să f u forat u ua asupra
doae de Guerates, dar ş asupra tuturor f ţelor
pe care le ad tea î t  tatea e , ş aseeea lu
tfloch, cu l psa de tact a celor ce u îcearcă să placă
altora î coversaţ a lor, c să desluşească  şte pucte
care teresează, ca să îcerc să reprez t îtoca
v aţa doae de Guerates, a îtrebato pe
doaa de V llepar s s despre doaa Lero 
Ͷ Da, şt u, răspuse ea cu u d spreţ s ulat, f ca
acelu are egustor de lee Şt u că frecvetează
acu ultă lue, dar a să vă ărtur sesc că sît
prea
btrîă ca să fac cuoşt ţe o  A cuoscut oae
atît de teresaţ , atît de aab l , îcît cred că îtrade
văr doaa Lero ar adăuga   c a t r lor ele
Doaa de Marsates, care făcea pe doaa de
ooare a arch ze ,  c u sprăv se să ă prez te pr 
c pelu că Norpo s ă prez tă la rîdul său, î tere
ce a călduroş  Poate găsea că e a cood să facă o
pol teţe care u at gea îtru   c cred tul,
deoarece

271
toca fusese prezetat, poate petru că se gîdea că
u stră  ch ar lustru, era a puţ  la curet cu
saloaele fraţuzeşt ş putea crede că se
prezetase u tîăr d  luea are, poate ca să
exerc te ua d  prerogat vele sale, aceea de a adăuga
greutatea propr e sale recoadaţ de abasador, sau
d  îcl area spre arha s1 de a reîv a î c stea
pr c pelu ob ce ul ă gul tor petru această alteţă, ca
do aş să f e ecesar ca sa f prezetat
Doaa de V llepar s s îl terpelă pe Norpo s, căc
îcercase evo a să cou ce, pr  el, că u regreta
că u o cuoştea pe doaa Lero 
Ͷ Nu ' aşa, doule abasador, că doaa Lero
e o persoaă l ps tă de teres, fer oară ch ar
tuturor
acelora care frecvetează această casă ş a avut
dreptate
că a atraso ?
F e d  sp r t de depedeţă, f e d  pr c a obosel ,
Norpo s se ulţu să răspudă pr tru salut pl  de
respect, dar gol de or ce îţeles
Ͷ Doule, î spuse doaa de V llepar s s rîzîd,
sît ulţ oae r d col  Credeţ ă, a pr  t astăz
v z ta uu do care a vrut să ă facă să cred că
făcea a are plăcere să sărute  e îa decît
ue fee t ere
A îţeles ua decît că era vorba de
Legrad  ´ Norpo s sur se cl p d uşor d  och , ca
ş cu ar f fost vorba de o cocup sceţă atît de
f rească îcît u' putea f supărat pe cel ce o îcerca, de
u îceput de roa pe care era gata săl erte, ba ch ar
săl îcurajeze, cu o dulgeţă perversă de so ul lu
Vo seso sau a lu Creb llof ul
Ͷ Multe î  de fee t ere  ar f î stare să
facă ceea ce a văzut a c , spuse pr c pele, arătîd
acuarelele îcepute de doa t a de V llepar s s
El o îtrebă dacă văzuse flor le lu Fat  Latour
care toca fuseseră expuse
Ͷ Sît de îa îtî , ş aşa cu se spue astăz de
u p ctor are, de uul d  eşter palete , declară
Norpo s, găsesc totuş că u pot f aseu te cu acelea
ale doae de V llepar s s î care recuosc a b e
color tul flor 

+ö+
Presupuîd ch ar că părt  rea de vech aat, ob 
ce ul de a ăgul , părer le ad se îtro coter e, ar f
d ctat aceste cuv te ale fostulu abasador, ele dove
deau totuş pe ce eat de gust autet c se îtee ază
judecata art st că a oae lor de lue, atît de arb trară,
îcît o   ca toată o poate duce la cele a ar ab
surd tăţ , î a căror cale u îtîleşte  c o pres e cu
adevărat s ţ tă ca să o oprească
Ͷ Na  c u er t dea cuoaşte flor le, a
tră t totdeaua pr tre ele, răspuse cu odest e
doaa
de V llepar s s Dar adăugă ea graţ os ad'fesîdu se
pr c pelu , dacă a avut îcă d  t ereţe oţ u ceva
a ser oase decît alţ cop despre v aţa de la ţară, datorese
acest lucru uu o foarte d st s al aţ u duea
voastră, doul de Schlegcl L a îtîl t la Brogl e,
ude ă dusese ătuşa ea Cordel a (areşala de Cas 
tellae) î aduc foarte b e a te că do Lebru,
de Salvady, de Douda îl pueau să vorbească despre
flor  Era doar o fet ţă, u putea îţelege prea b e
ce spuea Dar î plăcea cu ă juca ş ,îtorcîdu se
î ţara dueavoastră,  a tr  s u erbar fruos
 a t rea ue pl băr pe care a făcut o î faeto
la Val R cher, ude a ador t pe geuch ' lu  A
păstrat totdeaua acest erbar ş el  a îvăţat să ob
serv b e part cular tăţ le flor lor care, alt ter , u
ar f zb t Cîd doaa de Barate a publ cat uele
scr sor ale doae de Brogl e, fruoase ş afectate aşa
cu era ş ea, ădăjdu se să regăsesc î ele uele d 
coversaţ le doulu de Schlegel Dar era o fee e
care u căuta î atură decît arguete petru
cred ţă
Robe'rt ă cheă î fudul saloulu ude era cu
aa lu 
$ Ce drăguţ a fost, a spus, cu săţ ulţuesc ?
A putea c a î e îpreuă ?
$ Mî e, dacă vre , dar î acest caz î tovărăş a lu
Bloch ; la îtîl t î faţa uş ; după o cl pă de ră
ceală, petru că fără să vreau u  răspusese la două
scr sor ale lu (u  a spus că lucrul acesta îl j g se,
! ar a îţeles), a fost atît de drăguţ îcît u ă pot
arăta grat cu u aseeea pr ete ître o f e spus,
cel puţ  î ceea cel pr veşte, cred că e pe vec e
13 Ͷ Guer ates +ö
Nu cred că Robert se îşela eîtuş de puţ  Poe 
gr rea fur oasă era adesea la Bloch efectul ue v s 
pat pe care o credea eîprtăş tă Cu u era
prea î stare săş îch pu ască v aţa altora, u se
gîdea că altul putea f bolav sau plecat î călător e
etc o tăcere de opt z le se părea ua decît că
purcede d tro răceală vo tă De aceea,  a crezut
 c odată că por  r le sale cele a v olete de pr ete,
ş a tîrz u de scr tor, fuseser ă prea adîc  Ele
sporeau la cule dacă se răspudea pr tro
de tate epăsătoare sau pr tro plat tud e carel
îcuraja să^ş dubleze lov tur le, dar ceda adesea la
pr a a festare de caldă s pat e ͣPret z că a
fost drăguţ cu t e, ură Sa tLoup, dar a fost deloc
drăguţ, ătuşa ea  a spus că fug de ea, că u a
spus  c u cuvît, Se îtreabă dacă a ceva îpotr vă
"
D  fer c re petru  e dacă aş f fost v ct a
acestor cuv te, plecarea oastră  etă la Balbec
ar f îp ed cat să îcerc dea o revedea pe doaa
de Guerates, să o îcred ţez că avea   c î
potr vă ş să o s lesc astfel să dovedească toca
că ea avea ceva cotra ea Dar a trebu t decît săî
a tesc că  c u ofer se ăcar să ă duc să văd
tablour le Ceea ce u era de alt ter o decepţ e ; u
ă aşteptase  c decu ca să  vorbească de ele';
şt a că u plăcea, că trebu a să reuţ la ădej 
dea de^a ă face ub t de ea ; cel ult, cu u a
avea să o revăd îa t e de a pleca d  Par s, aş f
putut dor ca, gr aţ e buătăţ sal e, să a despr e
ea o pres e cu totul g gaşă, pe care să o au cu
 e la Balbec, prelug tă la f  t", tactă, ecl t tă, î
locul ue a t r îb ate cu îgr jorăr ş tr steţe
Doaa de Marsates îtrerupea îtrua
coversaţ a e eu Robert, ca să spuă cît de des î
vorb se el despre  e, cît de ult ţ ea el la  e ; î
arătă o rîvă care era cî t peac s ă ă î heas că,
petr u că o s ţea d ctată de teaa de a uş
supăra f ul pe care îcă ul văzuse astăz , cu care era
erăbdătoare să f e s gură ş asupra căru a credea că
stăp rea pe care o exerc ta o egala pe a ea ş trebu a
să ă eajeze Auz duă cu îl îtrebase a
îa te pe Bloch

+ö*
ce a face N ss  Berard, uch ul său, doaa de
Marsates se foră dacă e vorba de acela care
locu se la N ce_
Ͷ î acest caz la cuoscut pe doul de Marsates
îa te să se f căsător t cu  e, răspuse ea Soţul eu
 a vorb t adesea de el ş spuea că e u o foarte
b e, cu o  ă del cată ş geeroasă
,,Cîd te gîdeşt că ăcar o dată a  ţ t, e de
ecrezut", ar f spus Bloch
Aş f vrut să spu tot t pul doae de Marsa 
tes că Robert avea petru ea espus a ultă afecţ ue
decît î purta  e ş ch ar dacă ea  ar f arătat vrăj
ăş e u era î f re să îcerc săl aţîţ îpotr vă , săl
despart de ea Dar de cîd plecase doaa de Guer 
ates, era a slobod săl observ pe Robert ş ab a
atuc  a dat seaa că u so de î e se trez s e
d  o î el, îăspr tă ş îtuecată Mă teea ca u
cuva la a t rea scee de dupăa ază să se s tă
u l t faţă de  e, petru că se lăsase tratat cu atîta
aspr e de aata lu , fără să răspudă
Se sulse brusc de l gă aa sa care trecuse u
braţ pe după gît ş îdreptîduse spre  e, ă tîrî î
dosul  culu cotoar îflor t al doae de V llepar s s,
ude aceasta se aşezase d  ou, ş  făcu se săl
urez î saloaş, ude a îdruat destul de repede
cîd doul de Charlus, care putuse crede că ă,ducea
spre eş re, se despărţ brusc de Faffche  cu care
stătea de vor bă, ş se îvîrt repede pîă ce ajusese î
faţă  A costatat, cu îgr jorare, că luase pălăr a î
fudul căre a era u G ş o coroaă ducală Î spuse,
î pragul uş saloaşulu , fără să aruce ăcar o
pr v re :
Ͷ De vree ce văd că vă duceţ acu î lue,
faceţ  plăcerea dea ă v z ta Dar e destul de co
pl cat, adăugă el cu u aer d strat ş calculat ş ca ş
cu ar f fost vorba de o plăcere pe care se teea că
o va a regăs dacă ar f lăsat să scape ocaz a de a
pue, cu  e, la cale  jloacele dea o real za Nu stau
prea ult acasă, ar trebu să scr eţ  Dar aş prefera
să vă expl c lucrul acesta a pe îdelete Vo pleca
peste o cl pă Vreţ să faceţ do paş cu  e ? N a
să vă reţ  decît o cl pă

+ö.
Ͷ Aţ face b e să f ţ atet, do ule, a spus
Aţ luat d  eroare pălăr a altu v z tator
Ͷ Vreţ să ă îp ed caţ să au pălăr a ?
Presupuea, avetura îtîplîdu  se ş  e cu
puţ  îa te, că luîdu  c eva pălăr a, och se ua
la îtîplare ca să u se îtoarcă acasă cu capul gol, ş
căl puea î îcurcătură dezvălu du ş retl cul Aşa
îcît a s stat Ia spus că trebu e să spu a
îtî cîteva cuv te lu Sa tLoup ͣuoca sta de vorbă
cu d otul acela de duce de Guerates", a adăugat
ͣCostat că deb taţ  şte lucrur foarte plăcute pe care
le vo tras te fratelu eu" ͣAh ! credeţ că asta lar
putea teresa pe doul de Charlus ?" (î îch pu a
că dacă are u frate, acesta trebu e să poarte tot u 
ele lu , aducă Charlus Sa t Loup î dăduse ,îa
Balbec, uele lăur r î această pr v ţă, dar le u ta 
se) ͣC e vorbeşte de doul de Charlus ? î spuse
baroul cu u aer obraz c Duceţ vă la Robert Şt u că
aţ part c pat az d  eaţă la uele d  acele prîzur
desfrîate cu o fee e carel ec steşte Ar trebu să
folos ţ flueţa ce o aveţ asupră  ca săl faceţ să
îţeleagă supărarea pe care o pr c u eşte sărae sale
ae ş ouă tuturor, tîrîdue uele î oro " 
Aş f vrut să răspud că la prîzul îjos tor u se
vorb se decîf de Eerso, Ibser, uolsto ş că tîăra fe
e e îl dăscăl se pe Robert să bea ua apă ; îcercîd
astfel să aducă oarecare al are* lu Robert, a căru î
dr e o credea j g tă, a îcercat să  dezv ovăţesc
aata Nu şt a că î această cl pă ş î c uda î e
carel îtăr tă îpotr va , îş adresa s e îsuş îv u r 
Ch ar î certur le d tre u bărbat bu ş o fee e rea,
ş cîd dreptatea este î îtreg e de o parte, se îtî 
plă totdeaua că u lucru de   c poate da fee rele
apar eţa că u gr eş eşte î au tă pr v ţă Ş cu
ea egl jează toate celelalte, dacă bărbatul are c t de 
c t evo e de ea, dacă despărţ rea îl deoral zează, slă
b c uea lu îl va face scrupulos, îş va aduce a te
de îv u r le absurde care sau adus ş se va îtreba:
dacă u cuva au vreu tee 
Ͷ Cred că a avut dreptate î chest uea cu co
l erul, î spuse Robert De buă seaă că  a avut
+ö/
 c o teţ e rea, dar şt u prea b e eă alţ u pr 
vesc lucrur le d  acelaş puct de vedere ca o  A avut
o cop lăr e foarte grea Sît, or cu petru ea, bărbatul
bogat care crede că ajuge or ude cu ba să ş î
potr va căru a săracul u poate, lupta, f e vorba de al
flueţa pe Bouchero sau dea cîşt ga u proces la tr 
bual Fără îdo ală a fost foarte e loasă, ar eu a
căutat totdeaua ua b ele e  Dar î dau seaa,
crede că a vrut să o fac să s tă că aş putea să o
păstrez ua dator tă ba lor, ceea ce u e adevărat
Ea care ă ubeşte atît de ult, ce trebu e săş spuă !
Săraa de ea, dacă a şt cît e de del cată, u pot săţ
spu, a făcut adesea petru  e lucrur adorab le ! Ce
eoroc tă trebu e să f e acu ! î or ce caz, or ce sar
îtîrpla, u vreau să ă drept u bădăra, ă duc
 grabă la Bouchero să au col erul C e şt e, poate
că văzîd că ă port astfel, îş va recuoaşte greşel le
Vez , u pot îdura gîdul că suferă î cl pa de faţă
Îţeleg, cel puţ  să şt petr u ce sufer , u   c
Dar ea, să recuoşt că suferă ş să u f î stare săţ
îch pu eşt ch ul e , cred că aş îebu , aş prefera
să o a revăd  c odată decît să o las să sufere Să f e
fer c tă fără  e dacă u se poate altfel, u cer decît
atît Ascultă, şt î ce ă pr veşte, tot ce e î legătură cu
ea capătă proporţ ese, cos ce, alerg la b jut er ş
după aceea ă duc să  cer ertare P ă ce vo ajuge
la ea, oare ceo f î stare să gh cească despre  e ?
Dacă ar şt ua că vo ve ! A putea' să te duc la
la ea ca d  îtîplare ; c e şt e, poate sar a drege lu
crur le Poate, spuse el cu u surîs, ca ş cu ar f
îdrăz t să creadă î aseeea v s, e vo duce să
c ă tustre la ţară Dar u p ute şt îcă ; u şt u
să o au cu b  şorul ; b ata  cuţă, poate că o s o j g
ec d  ou Apo , poate că hotărîrea e este
revocab lă
Robert ă tîrî brusc spre aa lu 
Ͷ La revedere, î spuse el ; sît evo t să plec Nu
şt u cîd o să ă îtorc î per s e, fără îdo ală u a
devree de o luă O să ţ scr u îdată ce vo şt 
Des gur, Robert u era  c decu d tre ace f care,'
cîd sît î lue !;u aa lor, cred că o at tud e r 
tată faţă de ea trebu e să cupăească surîsur le ş
sa

+öö
lutur le pe care le adresează stră  lor N  c u e a
răspîd t decît această răzbuare od oasă a celor ce
parcă cred că oj c a cu a tă copletează, î ch p cu
totul f resc, ţ uta de cereo e Or ce ar spue b ata
aă, f ul e , ca ş cu ar f fost tîrît fără vo e ş ar f
vrut să se plătească scup prezeţa lu , cobate
îdată cu o cotraz cere ro că, prec să, crudă,
af raţ a r scată1 sf os ; aa se alătură, fără săl
dezareze, părer aceste f ţe super oare pe care e a
va cot ua să o laude or cu î l psa lu , ca pe o f re
ferecătoare ş care u cruţă totuş  c ua d 
trăsătur le e cele a tă oase Sa tLoup era cu totul
altfel, dar faptul că d  d fer te ot ve u era a
puţ  aspru cu aa lu decît sît aceşt f cu a lor,
se datora el  şt pe care o pr c u a abseţa
Rachele  După cuv tele pe care le rost el, a văzut
că aceeaş zvîc re ca aceea a ue ar p pe care
doaa de Marsates  o putuse îfrîa la sos rea
f ulu e , o răscol toată ; dar aţ tea asuprăI o faţă
îgr jorată,  şte och îh ţ 
Ͷ Cu, Robert, plec , e ser os ? Cop laşul eu ! S 
gura z eîd te a putea avea !
Ş adăugă, aproape î şoaptă, Cu toul cel a f resc,
cu o voce d  care se s lea să aluge or ce tr steţe ca să
u sp re f ulu e o  lă care poate ar f fost cupl tă
petru el, sau ut lă ş ua î ăsură să l aţîţe, ca
u arguet ua de bus ţ :
Ͷ Şt că u e drăguţ ce fac ?
Dar îb ă această s pl c tate cu atîta sf ală, ca
s arate că u uzurpa l bertatea, cu atîta dragoste
ca să u f e îv u tă că stă î calea plăcer lor lu , îcît
Sa tLoup u putu să u desluşească î s ea lu ăcar
put ţa ue îdu oşăr , ad că o p ed că de a petrece
seara cu pr etea lu  De aceea se îîe :
Ͷ E regretab l, dar drăguţ sau u, asta este
î aduse ae lu îv u r le pe care, fără îdo ală,
recuoştea că el le er tă ; astfel, ego şt au totdeaua
ult ul cuvît ; por d d  capul loculu de la pr  
c p ul că hotărîrea lor e e străutată, cu cît set 
etul î tee ul căru a î sol c ţ ca să reuţe la ea
este a eoţ oat, cu atît găsesc că u e , care rez stă,
sît codaab l , c ce care pu î s tuaţ a de a re
z sta, astfel îcît propr a lor aspr e poate erge pîă
la

o cruz e extreă, ar lucrul acesta u face decît să
agraveze cu atît a ult, î och lor v a f ţe des tul
de edel cată ca să sufere, ca să a bă dreptate ş le
pr c u eşte astfel durerea dea îfruta propr a lor co
păt  re Doaa de Marsates îcetă spota dea a
stăru , căc îş dădu seaa că ul a putea reţ e
Ͷ ue las, î spuse el, aă, u l ţ e prea ult,
căc trebu e să se ducă să facă ch ar acu o v z tă
S ţea că prezeţa ea u putea face  c o plăcere
doae de Marsates, dar a plecat cu Robert căc
prefera să uş îch pu e că aş f avut vreu aestec
î aceste plăcer tare o despărţeau de el Aş f vrut să
găsesc vreo cauză purtăr f ulu e , a puţ  d  dra
goste petru el, cît d   lă petru ea Dar ea glăsu
cea d tî :
Ͷ Săraul de el, î spuse ea, sît s gură că la
supărat Vedeţ , doule, aele sît foarte ego ste ;
are totuş prea ulte plăcer ,  c el care v e atît de
rar la Par s, Duezeule, dacă  o f plecat îcă, aş f
vrut săl ajug, u ca săl reţ , f reşte, dar ca să spu
că u sît supărată pe el, că găsesc că a avut
dreptate
Nu vă supără dacă  aruc o pr v re pe scară ?
Nea dus pîă acolo :
Ͷ Robert, Robert, str gă ea Nu, a plecat, e prea
tîrz u Acu aş f pr  t, cu tot atîta plăcere îsărc a
rea de a l despărţ pe Robert de aata lu , după cu
a acu cîteva ore aş f acceptat o pe aceea ca să se
ducă să tră ască cu ea îtru caz, Sa tLoup ar f

cos derat trădător, î altul fa l a ar f spus că sît
ge ul său rău Era totuş acelaş , la u terval de
cîteva ore
Nea îtors î salo Văzîd că Sa t Loup u se
îtoarce, doaa de V llepar s s sch bă cu Norpo s acea
pr v re pl ă de îdo ală, batjocor toare ş care u deotă
prea ultă copăt  re, care l căreşte cîd vre să
arăţ o soţ e prea geloasă sau o aă prea bătrîă
(care se dau î spectacol), ş care îseaă ͣIa te u tă,
pesee că sa lăsat cu furtuă !"
Robert se duse la aata lu , cu  uatul g uvaer
pe care, după îţelegerea d tre e , ar f trebu t să l
dea Dar de alt ter tot acolo ajuseră, căc ea îl
re

279
fuză ş ch ar a tîrz u el u reuş  c odată să o co
v gă săl' pr ească U pr ete a lu Robert credeau
că aceste dovez de dez teresare erau u calcul ca săl
lege ş a ult de ea uotuş , ea u ţ ea la ba , afară
ua poate petru a cheltu î eşt re A văzuto
făcîd aladala suede e de acte de car tate esocot te
faţă de oae pe care credea sărac  ͣî oetul de
faţă, î spueau lu Robert pr ete să ca să cupă
ească pr  clevet r le lor u act dez teresat al Racheîe ,
î acest oet trebu e să f e pe proeoarul de la
Fol esBergeres, Rachel e o e gă, u adevărat sf x"
De alt ter , cîte fee teresate, de vree ce sît î
treţ ute, u pu ele îsele, dator tă ue g găş 'care
îfloreşte î sîul aceste v eţ , suede e de  c sta
v le geeroz tăţ aatulu lor ! v

Robert gora toate f del tăţ le aate sale ş ş


"frăîta  tea cu ceea ce u erau decît  şte   cur
î coparaţ e cu adevărata v aţă a Rachele , v aţă care î
cepea î f ecare z ua cîd se despărţea de ea Igora
aproape toate f del tăţ le e  A f putut să le îş r ,
fără să~ zdruc  îcrederea î Rachel ; căc ex stă o lege
ferecătoare a f r care se a festă î sîul soc etăţ
lor cele a coplexe ş care îţ pue să tră eşt î g
oraţa desăvîrş tă a ceea ce ubeşt  Pe de o parte î
drăgost tul îş spue : ͣE u îger, o să  se dea  c o
dată, u răîe decît să or ş totuş ă ubeşte ; ă
ubeşte atît de ult, îcît poate că dar u, u va f cu
put ţă !" î exaltarea dor ţ sale, î el  ştea aştep
tăr , cîte g uvaerur pue la p c oarele aceste fee , cu
aleargă să îpruute ba ca să ev te o gr jă ! Dar de
cealaltă parte a peretelu de st clă pr  care aceste
co" vorb r u vor trece, după cu trec acelea pe care
le sch bă ître e v z tator î faţa uu acvar u luea va
spue : ,,No cuoaşteţ ? Vă fel c t, a furat, a ru at u
şt u cîtă lue E o escroacă autet că Ce ş reată !" Poate
că acest d  ură ep tet u este absolut fals, căc îsuş
bărbatul scept c care u e adevărat îdrăgost t de această
fee e ş căre a ea doar î place, spue pr ete lor să ;
ͣDar  c poeeală, dragul eu, u e  c decu o co
cotă ; u spu că ar f avut vreo două, tre capr c , dar
u e o fee e pe care s o plăteşt , sau, î cazul acesta

+,)
ar f prea scupă Ua ca ea te costă sau c c zec de 
de frac , sau   c" Dar el cheltu se c c zec de  de
frac cu ea, o avusese o dată, ar ea, găs d u copl ce
ch ar î el, î persoaa aorulu său propr u, a şt ut să l
cov gă că este d tre ace a care o avuseseră pe   c
Astfel î soc etate oul cel a deoch at, cu cea a
proastă reputaţ e, u va f  c odată cuoscut de altul
decît pe fudalul ş sub ocrot rea ue g gaşe ş ferecă
toare rar tăţ aturale La Par s tră au do oae cu 
se cade pe care Sa tLoup u a saluta ş de care u
era î stare să vorbească fără să treure vocea, spu
îd despre e că sît  şte exploatator de fee : căc
fuseseră ru aţ de Rachel
Ͷ î reproşez u s gur lucru, î spuse doaa de
Marsates î şoaptă, că a spus că u e drăguţ El, a
cest f u adorab l, u c, cu u a sît alţ , s gura da
tă cîd îl văd, să  a ş spu că u e drăguţ ; aş pre
fera să f pr  t o lov tură de ăc ucă petru că sît
s gură că or ce plăcere ar gusta astăşeară, el care 
are
atîtea, î va f str cată de acest cuvît edrept Dar u
vă reţ , doule, văd că sîteţ grăb t
î tot ce spusese doaa de Marsates ş l pr vea
pe Robert, era s ceră Dar îcetă dea a f ,' ca să de
v ă ar cucoaă are :
Ͷ A fost „„ „„u„  ăgul tă dea
f stat de vorbă cu dueavoastră Mulţuesc, ulţu
esc ! ͻͻ
Aţ t , cu u aer u l, asupă  şte pr v r recuos
cătoare, tulbur , ca ş cu coversaţ a ea ar f fost ua
d  cele a ar plăcer pe care lear f cuoscut î v aţă
Aceste pr v r îcîtătoare se potr veau de  ue cu
flor le egre de pe roch a e albă cu fruze ; erau ale
ue ar doae careş cuoştea eser a
Ͷ Nu pot să plec ed at, trebu e să l aştept pe
doul de Charlus ca să erge îpreuă
Doaa de V llepar s s auz aceste d  ură cuv te
Ş păru cotrar ată Dacă ar f fost vorba decît de u
lucru care ar f părut că lezează, î această cl pă, pu
doarea doae de V llepar s s se alarase Dar această
poteză  c u  a trecut pr   te Era ulţu t de
doaa de Guerates, de Sa tLoup, de doaa
de

281
Marsates, de doul de Charlus, de doaa de V llepa 
r s s, u ă gîdea la   c, era vesel ş vorbea
verz ş uscate
Ͷ urebu e să plecaţ cu epotul eu, Palaede ? ă
îtrebă ea
Gîd duă la faptul că era pr ete cu u epot
pe carel preţu a atît de ult avea să producă o pres e
foarte favorab lă asupra doae de V llepar s s : ͣMa
rugat să ă îtorc cu el, a răspus vo os Sît îcîtat
Sîte, de alt ter , doaă, a pr ete decît aţ
crede, ş sît gata la or ce ca să f  ş a bu
pr ete "
Cotrar etatea doae de V llepar s s se trasforă î
îgr jorare : ͣNul a aşteptaţ , î spuse ea cu u aer
preocupat, stă de vorbă cu doul de Faffehe  N c
u se a gîdeşte la ceea ce va spus Iată, plecaţ , pro
f taţ de faptul că u că vede"
Această îgr jorare a doae de V llepar s s ar f
seăat, î alte îprejurăr , cu aceea pr leju tă de pu
doare Dacă a f cosultat ua faţa, stăru ţa e , opu
erea e , ar f putut părea d ctate de v rtute I ce ă
pr veşte, u era grăb t să ă îtîlesc cu Robert ş cu
aata lu  Dar doaa de V llepar s s părea că ţ e atît
de ult să plec, îcît gîd duă că poate avea de d s
cutat afacer portate cu epotul e ,  a luat răas
bu de la ea Lîgă ea, doul de Guerates, superb ş
ol p c, se lăsase greu îtru fotol u A f spus că o
ţ uea o prezetă î toate ădularele lu , a ar lor
sale aver , î coferea o des tate deoseb t de are,
ca ş cu ele ar f fost top te î crezet îtru s gur
l gou oeesc, petru a dura pe acest o care valora
atît de scup î cl pa î care a spus la revedere, el se
r d că pol t cos d  j lţul său ş a s ţ t asa ertă ş
copactă a tre zec de  l oae pe care vechea educaţ e
fraceză le puea î  şcare, o r d ca, ş care stătea î
faţă  M se părea că văd acea statu e a lu Iup ter
Ol p cul despre care se spue că Ph d as ´ o făcuse toată
d  aur Aceasta era puterea pe care buacreştere
pr  tă la ezu ţ 1 , o exerc ta asupra doulu de
Guerates, cel
1
Ord ul Iezu ţ lor avea şcol î caro crescuţ t er d 
ob l ea fraceză

+,+
puţ  asupra trupulu său, căc u doea ş asupra
 ţ ducelu  Doul de Guerates făcea haz de
cuv tele lu de sp r t, dar u se d spuea la acelea ale
altora Pe scară a auz t o voce care spuea :
Ͷ Aşa ea îţeles să ă aşteptaţ , doule ?
ͻEra doul de Charlus
$ Vă st ghereşte dacă a face cîţ va paş pe jos ?
î spuse el cu răceală cîd a ajus î curte Vo u
bla pîă ce vo găs o b rjă care să cov ă
$ Vo aţ să spueţ ceva, doule ?
$ Da, îtradevăr, avea să vă spu uele lucrur ,
dar u prea şt u dacă o să v le a spu De buă seaă,
cred că ele ar putea f petru dueavoa stră puctul
de
plecare al uor avataje epreţu te Dar pres t că
ele
ar aduce î v aţa ea, la vîrsta ea cîd oul îcepe să
dorească l  ştea, ultă p erdere de t p, ulte dera
jur , dar ă îtreb dacă er taţ ca să  dau atîta oste
eală cu du eavoastră, ş  a plăcerea să vă
cuosc
îdeajus, ca să ă hotărăsc Va socot t destul de
eîseat la Balbec, ch ar dacă îlătură
stup d tatea
separab lă de persoajul u t ͣV z tator" ş de portul
acelor lucrur care se cheaă espadr le Poate că  c du
eavoastră, u dor ţ destul ceea ce aş putea face
petru
dueavoastră, ca să bat atît de ult capul, căc vă
repet s cer, doule, spuse el scadîd cuv tele cu tă
r e, petru  e ar f decît o băta e de cap
A protestat,, spuîdu  că, î acest caz, ar trebu
să se lase păgubaş Această curare a d scuţ e parcă u
era pe placul său
Ͷ Pol teţea aceasta u îseaă   c, î spuse
el
pe u to dur Nu e   c a plăcut decît să ţ pr c 
u eşt ecazur de dragul cu va care le ar er ta Pe
tru ce a bu d tre o , stud ul artelor, îcl area pe
tru at ch tăţ , colecţ , grăd  , u sît decît  şte
a„  şte îlocu toare,  şte al b ur  Ca ş D ogee,
î fudul buto ulu o stru, căută oul Cult vă bego
 le ş c opl  t se, î l psă de altceva, petru că bego 
 le ş t sa e suportă capr c le Dar a prefera să e
îch ă t pul uu arbust ua, dacă a f s gur că
el er tă osteeala uoată chest uea se îvîrte î
jurul

+,
ue îtrebăr ´; trebu e să vă cuoaşteţ cît de puţ 
Mer taţ sau u ?
Ͷ Naş vrea, petru   c î lue, să f u petru
dueavoastră pr lej de gr j , doule, a spus, dar î
ce pr veşte plăcerea ea, credeţ ă că tot ce va ve
de la dueavoastră î va face ua foarte are Sît
ad e  şcat că b evo ţ să  daţ ateţ e ş să îcer
caţ a f de folos
ͻSpre area ea  rare, î ulţu aproape cu efu
z ue petru cuv tele ele Luîduă de braţ cu acea
t  tate ter tetă care ă zb se la Balbec ş care
cotrasta cu aspr ea accetulu său, î spuse :
Ͷ Cu esăbu ţa vîrste dueavoastră, aţ putea
ueor rost cuv te î stare să sape o prăpast e de e
trecut ître o  D potr vă, acelea pe care le aţ rost t
acu sît de so ul care e toca î stare să ă eoţ o
eze ş să ă hotărască să fac ult petru dueavoastră
I t p ce păşea la braţ cu  e ş  spuea aceste
cuv te afectuoase, deş desluşea oarecare d spreţ î ele,
doul de Char us, cîd îş aţ tea pr v r le asupră 
cu acea stator c e tesă, cu acea aspr e pătruză 
toare care ă zb se î cea d tî d  eaţă cîd îl zăr 
se î faţa caz oulu la Balbec ş ch ar cu cîf va a î
ură lîgă ărăc  şul r oz, î tovărăş a doae
Swa pe care o credea: atuc aata lu , î parcul
de la uasov lle, cîd le lăsa să rătăcească î jurul său,
cercetîd b rj le care treceau î uăr destul de are la
această oră cîd se sch bau ca , cu atîta stăru ţă, îeît
a ulte se opr ră, b rjarul crezîd că vo a săl a Dar
doul de Char us î coced a îdată
Ͷ N c uul u  e pe plac, î spuse el, totul e b
chest ue de latere, de cart erul î care se îtorc Aş
vrea, doule, ca să  u vă puteţ îşela asupra caracte
rulu cu totul dez teresat ş car tab l al propuer pe
care vo adresez
Era zb t cît de ult seăa d cţ uea lu cu aceea
a lu Swa, a ult îcă decît la Balbec
Ͷ´ Sîteţ , presupu, destul de tel get, ca să u
credeţ că ă adresez dueavoastră d  ͣl psă de re
laţ ", d  teaă de s gurătate sau d  pl ct seală Nu

+ *
este evo e să vă vorbesc despre fa l a ea, căc cred
că u tîăr de vîrsta dueavoastră, aparţ îd  c
burghez (accetua acest cuvît cu sat sfacţ e), trebu e
să cuoască stor a Fraţe  Nua oae d  luea ea
u c tesc   c ş sît'de o goraţă de slug  Od  oară,
valeţ regelu erau recutaţ pr tre ce a ar se or ,
acua aceşt ar se or u sît a ult decît  şte
valeţ  Dar t er burghez ca dueavoastră c tesc, cu
oaşteţ des gur fruoasele rîdur scr se de M chelet
despre a e : ͣI văd foarte ar , pe aceşt puter c
Gueraţ  Ce este, pe lîgă e , b etul,  cul rege al
Fraţe , îch s î palatul său de la Par s ?" Iar ceea ce
sît eu persoal, este u sub efct, doule, de care u 
place să vorbesc, dar, î sfîrş t, poate aţ aflat, u art col
destul de răsuător d  ua făcut aluz e la acest fapt,
îpăratul Austr e , care a oorat totdeaua cu buă
vo ţa sa ş b evo eşte să îtreţ ă cu  e legătur de
rude e, a declarat od  oară, îtro coversaţ e dată pu
bl c tăţ că dacă doul cote de Chafbord ar f avut
lîgă el u bărbat care să f posedat atît de tee  c ca
 e dedesubtur le pol t ce europee, ar f fost astăz
regele Fraţe  Ma gîd t adesea, doule, că î  e
zace, u ulţu tă slabelor ele îsuş r , dar graţ e î
prejurăr lor pe care poate le veţ afla cîdva, o cooară"
de exper eţă, u so de dosar ta  c ş fără preţ pe care
ara crezut că e b e săl folosesc persoal, dar care ar
f epreţu t petru u tîăr căru a aş ofer î cîteva
lu ceea ce a trud t să dobîdesc î a b e de
tre zec de" a ş sît poate s gurul carel posed Nu
vorbesc de desfătăr le1 telectuale care de buăseaă vă
aşteaptă luîd cuoşt ţă de uele secrete petru care
vreu Gu zot d  z lele oas tre ar f dat a d  v aţa
lu ca să le cuoască ş graţ e cărora uele îtîplăr ar
căpăta î och să u aspect cu totul d fer t N c u vor 
besc de îtîplăr le ce au avut loc, dar de îlăţu rea î
prejurăr lor (aceasta era ua d  expres le favor te ale
doulu de Charlus ş adesea, cîd o rostea, îş îpreua
î  le ca atuc cîd vre să te îch  , dar cu degetele
ţepee ş ca ş cu ar f tălăc t pr  acest coplex,
acele îprejurăr pe care u le spec f că ş îlăţu rea

+,.
lor) Vă vo da o expl caţ e ecuoscută, u ua a tre 
cutulu , dar ş a v torulu 
Doul de Charlus se îtrerupse ca să puă  şte
îtrebăr cu pr v re la Bloch, despre care se vorb se la
doaa de V llepar s s fără ca el să f avut aerul că aude
Cu acest accet cu care şt a să despr dă atît de b e ceea
ce spuea, îcît avea aerul că se gdeşte la cu totul alt
ceva ş că vorbeşte aş al ; ua d  pol teţe ă î
trebă dacă pr eteul eu este tîăr, fruos etc Dacă
Bloch lar f auz t, ar f 'fost ş a greu decît î faţa
lu Norpo s, dar d  ot ve foarte d fer te, să afle dacă
de Charlus era petru sau îpotr va lu Dreyfus ͣDacă
vreţ să vă stru ţ , î spuse el după ce puse aceste
îtrebăr î legătură cu Bloch, u greş ţ că aveţ pr tre
pr ete dueavoastră cîţ va stră  " A răspus că
Bloch e fracez ͣAh ! exclaă el, crezuse că este
evreu" Subl  erea aceste copat b l tăţ  a făcut
să cred că doul de Charlus eră a at dreyfusard de
cît or ce altă persoaă pe care o îtîl se Protestă, d 
potr vă, cotra îv u r de trădare care se aducea lu
Dreyfus, dar sub această foră : ͣCred că z arele spu
că Dreyfus a săvîrş t o cr ă îpotr va patr e sale, cred
că aşa se spue, u dau ateţ e z arelor ; le c tesc aşa cu
ă spăl pe î  , fără să găsesc că asta ar er ta să ă
tereseze î or ce caz, cr a sa e ex stetă, copatr o
tul pr eteulu dueavoastră ar f săvîrş t ua îpotr 
va patr e sale dacă ar f trădat Iudeea, căc c e are el a
face cu Fraţa ?" A răspus că dacă ar zbuc vreu
războ , evre ar f ob l zaţ la fel ca ş ce lalţ  ͣSe prea
poate, ş u e s gur dacă u este o prudeţă Dar dacă
se aduc seegalez ş ălgaş , u cred că e vor pue ultă
tragere de  ă apărîd Fraţa, ceea ce e foarte f resc
Dreyfus al dueavoastră ar putea f a degrabă co
daat petru fracţ ue la leg le osp tal tăţ  Dar să
lăsă asta Poate laţ putea ruga pe pr eteul duea
voastră să dea pr lejul să) as st la vreo serbare fru
oasă la teplu, la vreo c rcuc z ue, la  şte cîtece
evre eşt  Poate ar putea îch r a o sală ş să ofere
vreu d vert set b bl c, aşa cu do şoarele de la
Sa tCyr jucau scee extrase d  de Rac e ca

+,/
săl d streze pe Ludov c al XlVlea Poate aţ putea pue la
cale  şte şed ţe vesele De p ldă, o luptă ître pr eteul
dueavoastră ş tatăl său î care lar ră aşa cu la
ră t Dav d pe Gol ath Ar f o farsă foarte hazl e Ar putea
ch ar să zbească stîrvul cu lov tur îdo te, sau, cu ar
spue bătrîa ea serv toare, stîrvul e de aă Ar f o
buă spravă ş u ear d splace, u aşa, pr etee, căc
e plac spectacolele exot ce ş a zb această făptură
extraeuropeaă ar îsea să apl c o pedeapsă er tată
ue best bătrîe" Rost d aceste cuv te îgroz toare ş
aproape esăbu te, doul de Charlus î strîse atît de
tare braţul îcît a durut M aduse a to de fa l a
sa care îş ra atîtea trăsătur  uate de buătate ale
baroulu , î legătură cu această bătrîă serv toare al
căre d alect ol eresc îl a t se ş  spuea că or cît
de felur te ar putea f ele, ar f teresat de stab l t
legătur le puţ  stud ate d tre buătatea ş răutatea
cu băr te î aceeaş  ă
Ia spus că, î or ce caz, doaa Bloch u a tră
eşte, ar î ceea cel pr veşte pe doul Bloch, ă î
treb pîă la ce puct ar plăcea u joc de pe ura că
ru a ar putea prea b e să răîă fără och  Doul de
Charlus păru supărat ͣIată, spuse el, o fee e care a să
vîrş t area, greşeală că a ur Iar cît pr veşte och
scoş , toca s agoga e oarbă, ea u vede adevărur le
a (  I or ce caz, gîd ţ vă, î acest oet cîd
toţ aceşt eoroc ţ evre treură î faţa fur e
stup de a creşt  lor, ce ooare ar f petru e văzîd u
o ca  e care b evo eşte să se auze de jocur le
lor" I această cl pă la zăr t trecîd pe doul
Blochtatăl, care se ducea fără îdo ală î îtîp area
f ulu său Nu e vedea, dar ~a ofer t să l prez t
lu Charlus Era s gur că avea să dezlăţu esc î a
tovarăşulu eu : ͣSă  l prezetaţ ! Dar pesee'
că u prea aveţ set etul valor lor 1 Nu sît o care
poate f cuoscut atît de lese I cazul de faţă,
ecuv ţa ar f îdo tă, d  pr c a t ereţ celu ce ar
prezeta ş a ede tăţ celu prezetat Cel ult, dacă
 sar ofer cîdva spectacolul as at c pe care la
sch ţat, aş putea adresa acestu caragh os cîteva
cuv te pl e de blî 

+,ö
deţe Dar cu cod ţ a să se f lăsat burduş t d  belşug de
f ul său Aş erge ch ar a departe ş aş e'xpr a
ulţu rea ea"
De alt ter doul Bloch  c u dădea ateţ e
uoca adresa doae Sazerat  şte salutur ad e , pe
care ea le îtîp a cu are plăcere, ceea ce ă surpr 
dea căc , od  oară la Cobray, fusese d gată că pă
r ţ e îl pr  seră pe Bloch, atît era de at se tă
Dar dreyfus sul, ca o goaă după aer, îl făcuse a
acu cîţeva z le pe doul Bloch să zboare pîă la ea
uatăl pr eteulu eu găs se că doaa Sazerat e îeîtă
toare ş era îdeoseb ăgul t de at se t sul aceste
doae î care desluşea o dovadă a cred ţe e s cere ş a
adevărulu pe care se îtee au părer le e , dreyfusarde, ş
care dădea preţ v z te pe carel autor zase să o facă
N c u fusese j g t cîd spusese, d  zăpăceală, î faţa
lu : ͣDoul Druot are preteţ a dea pue pe rev 
z o şt î aceeaş oală cu protestaţ ş evre  Plăcută
pro scu tate !" ͣBerard, spusese el îdru, cîd se
îtoarse acasă, doulu N ss  Berard, şt , doaa Sa
zerat are prejudecăţ !" Dar N ss  Berard u răspusese
  c ş r d case spre cer o pr v re îgerească Î tr stat
de eoroc rea evre lor, adueîdu ş a te de pr ete
să creşt  , deve d a erat ş pedat pe ăsură ce
îbătrîea d  ot ve care se vor vedea a tîrz u, avea
acu aerul ue larve prerafael te î care  şte tule e s
ar f îplîţat urda r, ca  şte f re de păr îecate îtr 
u opal
Ͷ´ uoată afacerea asta Dreyfus, ură baroul care
cot ua să ă ţ ă de braţ, are u s gur eajus : d s
truge soc etatea (u spu soc etatea buă, soc etatea
u a er tă de ult t p acest ep tet de laudă), pr 
afluxul do lor ş doaelor du Chaeau, de la
Chaeller e, de la Chaell ere, î sfîrş t a acestor
ecuoscuţ pe careţ îtîlesc pîă ş la ver şoarele ele,
petru că fac parte d  l ga Patr e Fraceze,
at evre ască,, a şt u eu ce, ca ş cu o părere pol t că
ar îdr tu o cal f care soc ală
Această fr vol tate a doulu de Charlus îl îrudea ş
a ult cu ducesa de Guerates Ia subl  at î
ad s aprop erea Cu părea a crede că  o
cuoştea,

+,, -
a adus a te de seara de la Operă cîd  se
păruse că vo se să se ascudă de  e î af ră, cu
at ta v goare, că  c u ă văzuse, îcît aş f sfîrş t pr 
al crede, dacă î curîd u  c c det u  ar f dat
de gîd t că, poate prea orgol os, doulu de Charlus u
plăcea să f e văzut î tovărăş a ea
Ͷ Să reve  la dueavoastră, î spuse doul
de Charlus, ş la plaur le ele î legătură cu duea
voastră Doule, ître u oae ex stă o fracaso
er e, despre care u vă pot vorb , dar care uără ac
tualete î rîdur le e patru suvera d  Europa Or,
ce d  jurul uu a care este îpăratul Gera e vor
săl v dece de h era lu  Lucru foarte grav, care e
poate duce la războ  Da, doule, aşa stau lucrur le
Cuoaşteţ povestea celu ce credea că ţ e îtro st clă pe
pr c pesa Ch e ? Era o ebu e, de care a fost v decat
Dar îdată ce a trecut ebu a, s a prost t Sît bol
de care u trebu e să îcercă să e v decă, petru
că e apără de altele a rele Uul d  ver e suferea
de o boală de stoac, u putea  stuî   c, Spec al şt
ce a savaţ î bol de stoac lau îgr j t fără rezultat
La dus la u ed c oarecare (ş ăsta u o foarte
c udat, ître o f e spus, ş asupra căru a ar f ulte de
z s) Acesta a gh c t ua decît că boala e ervoasă, la
cov s pe bolav, a prescr s să ăîce fără teaă tot
ce pofteşte ş care a fost totdeaua b e suportat Dar '
vărul eu suferea ş de efr tă R  ch au sfîrş t pr  a
u a el  a ceea ce stoacul  stu a de  ue, ş
vărul eu, î loc să ajugă la ad e bătrîeţ cu o boală
de stoac ag ară carel s lea să ureze u reg , a
ur t la patruzec de a , v decat de stoac, dar cu r 
 ch p erduţ  Avîd u avas for dab l asupra pro
pr e dueavoastre v eţ , a şt , poate că veţ ajuge
ceea ce ar f putut f u o e et d  trecut, dacă u
ge u b efăcător ar f dezvălu t, î sîul ue oe r
care le gora, leg le aburulu ş ale electr c tăţ  Nu f ţ
prost ş u refuzaţ d  d screţ e îţelegeţ că dacă vă fac
u are serv c u, u socotesc că  aţ face uul a ă
rut Oae de lue au îcercat de ult să ă a
tereseze, u a a decît o pas ue, să caut să răs
cupăr greşel le pe care lea săvîrş t î v aţă, făcîd să
289

19 Ͷ Guerates
prof te de şt ţa ea u suflet îcă v rg  ş capab l sl
îflăcăreze v rtutea A avut ar durer , doule, ş pe
care poate v leo povest cîdva, a p erduto pe soţ a
ea care era făptura cea a fruoasă, ͻcea, a ob lă,
cea a desăvîrş tă pe care a f pututo v sa vreodată
A rude t ere care u sît, u vo spue dee, dar
capab le să pr ească oşte rea orală despre care vă
vorbesc C e şt e dacă u sîteţ acela î ale căru î j
ea sar putea duce, acela a căru v aţă aş puteao
îdrua ş r d ca atît de sus A ea ar rîşt ga espus
Poate că îpărtăş duvă ta ele ar d ploaţ , vo
redobîd , d  se , gustul e la care aţ f părtaş Dar
îa te de a şt , ar trebu să vă văddes, foarte des, î
f ecare z 
Vo a să prof t de aceste bue d spoz ţ u , la care
u ă aştepta, ale doulu de Charlus, ca să l rog
dacă u putea pr leju o îtîl re cu cuata sa, dar
î acest oet braţul eu luă altă d recţ e, d  cauza
ue cooţ parcă electr ce Doul de Charlus îş tră
sese î grabă braţul de sub braţul eu, petru ot v
care se v se ş zădăr c se leg le ͣcos ce" petru care
era cu o secudă îa te u profet sp rat Deş î t p
ce vorbea îş rotea pr v r le î toate d recţ le, îl zăr se de
ab a acu pe doul d'Argecourt care eşea d tr o
stradă trasversală Văzîdue,   strul Belg e păru
cotrar at, arucă asupră o pr v re eîcrezătoare,
aproape acea pr v re dest ată ue făptur de altă rasă
pe care doaa de Guerates o arucase lu Bloch, ş
îcercă să e ev te Dar sar f spus că doul de
Charlus ţ ea să arate că u îcerca cîtuş de puţ  să
u f e văzut de el, căc îl cheă ca să spuă u lucru l ps t
de or ce îseătate ueîdu se poate că doul
d'Argecourt u, ă va recuoaşte, doul de Charlus î
spuse că era bu pr ete cu doaa de V llepar s s, cu
duceasa de Guerates, cu Robert de Sa tLoup, că el
îsuş , Charlus, era u vech pr ete al bu c ele, fer c t
să acorde epotulu o parte d  s pat a pe care o avea
petru ea A băgat totf ş , de seaă că doul
d'Argecourt, căru a ab a î fusese prezetat la doaa
de V llepar s s ş căru a doul de Charlus î vorb se atît
de ult despre fa l a ea, fu a rsce cu  e decît
acu o oră, ş păstră t p îdelugat această răceală,
or de cîte or ă î
+%)
tîlea Mă observă î seara aceea cu o cur oz tate care
avea   c s pat c ş parcă avea de îv s o rez steţă
cîd, despărţ duse de o , după o cl pă de şovă re, î
ît se îa pe care o trase îdată îapo 
$ Regret această îtl re, î spuse doul de Char 
lus Acest Argecourt, de ea are dar prost crescut,
d ploat a ult decît ed ocru, soţ esufer t ş u e
rat c,  şel cu îtîleşt doar î p esele de teatru, e uul
d  oae capab l să îţeleagă, dar î stare să d s
trugă lucrur le cu adevărat ar  Nădăjdu esc că pr e
te a oastră va f u lucru îtradevăr are, dacă va
trebu să se îtee eze cîdva, ş sper că veţ face
ooarea să o ţ eţ ca ş  e la adăpost de toate
lov tur le
de cop tă ale uu a d  aceşt ăgar care, d  l psă de
ocupaţ e, d  stîgăc e, d  răutate, str vesc ceea ce parcă
e făcut să dureze D  păcate, ce a ulţ oae d 
lue sît cro ţ după acest calapod
$ Ducesa de Guerates pare foarte tel getă
Spuea ad eaur că u războ ar f pos b l Se pare că
are î această pr v ţă au te părer 
$ Nare  c ua, î răspuse aspru doul de
Charlus Fee le ş ulţ bărbaţ de altfel, habar au de
lucrur le despre care vă vorbea Cuata ea e o fee e
plăcută careş îch pu e că tră eşte îcă î epoca roa
elor lu Balzac, cîd fee le flueţau pol t caFrecve
tarea e ar putea exerc ta actualete asupra
duea
voastră decît o acţ ue supărătoare, ca de alt ter
or ce
frecvetare oderă E toca uul d  cele d tî lu
crur pe care avea de gîd să v le spu, c îd a î
trerupt acest prost Cel d tî sacr f c u pe care trebu e
să  l faceţ Ͷ ş vă vo cere tot atîtea cîte darur vă vo
face Ͷ este să u a eş ţ î lue A sufer t a ad
eaur petru dueavoastră văzîduvă' la acea
reu ue
r d colă Î veţ ob ecta că ş eu ă afla acolo, dar pe
tru  e u era o reu ue odeă c o v z tă î fa l e
Ma tîrz u, cîd veţ f u o ajus, dacă vă auză să
coborîţ o cl pă î lue, poate u vor a f eajusur 
Atuc u a e evo e să vă spu de ce folos vaş putea
f  Eu deţ  ͣsesaul" case Guerates ş a tuturor ace
lora care er tă ca uşa lor să se desch dă larg î faţa

291
dueavoastră Eu vo judeca, eu vo aprec a, ş îţeleg
să hotărăsc cl pa Petru oet, sîteţ u catecue
Prezeţa dueavoastră acolo avea ceva scadalos î
a te de toate, trebu e ev tată deceţa v

A vrut să prof t de faptul că doul de Charlus


vorbea de această v z tă la doaa de V llepar s s ca săl
îtreb exact ce fel de rude sît, cu este ăscut, dar î
trebarea  a eş t altfel de pe buze decît aş f vrut, ş
a îtrebat ce era fa l a V llepar s s
Ͷ Doae, răspusul u este uşor, î 'spuse doul
de Charlus cu o voce care parcă alueca peste cuv te
Este îtoca ca ş cu aţ  îtreba c e e fa l a
ͣ  c" Mătuşa ea care poate să ş per tă or ce, a
avut cheful să se' recăsătorească cu u oarecare do
uh r o de   c, ş astfel a dat de păît cu uul d 
cele a ar ue ale Fraţe  Acest uh r o a crezu t
că poate, fără să jefu ască pe  e , săş a uele ar s
tocrat c al ue fa l st se, ca î roae Istor a u e
spue dacă a fost sp t t de La uour d'Auverge, dacă a
şovă t ître uoulouse ş ; Motorecy î tot cazul, a
ales altceva ş a deve t doul de V llepar s s Cu fa
 l a r u a ex stă d  1702, a socot t că vo a ua
să arate că el este u do or g ar d  V llepar s s, o
 că local tate l gă Par s, că are u  c b rou de otar
sau o fr zer e la V llepar s s Dar ătuşa ea  a îţe
les lucrur le astfel Ͷ de alt ter a ajus la vîrsta cîd
u a îţeleg   c Ea a pret s că acest arch zat
ex stă î fa l e, ea scr s la toţ , a vrut să legal zeze
lucrur le, u şt u de ce De vree cee e u ue la care
u a dreptul, este a b e să u fac atîta lară, ca
bua oastră pr eteă, care se pret de cotesă de M ş
care, cu toate sfatur le doae Alphose de
Rotsch ld, a refuzat să îgroaşe puga Sfîtulu Petru
petru u t tlu care u avea să dev ă a adevărat
pr  aceasta' Ceea ce este a ost  e că de atuc
ătuşa ea a făcut u trust al tuturor portretelor
adevăraţ lor V llepar s s cu care răposatul uh r o avea
rţ c o legătură de rude e Castelul ătuş ele a
deve t u fel de lăcaş de acaparare a acestor portrete,
autet ce sau u, fluxul lor crescîd acoperă u
Gueraţ ş u Code care

292
totuş u sît de lepădat Negustor de tablour î fabr că
astfel de portrete î f ecare a Ea are ch ar î sufrager a
e de la ţară u portret al lu Sa tS o d  cauza pr  ,
e căsător a epoate acestu a cu u do de V lle
par s s, deş autorulMeoZor poate trez teresul u
saf r lor pr  alte t tlur decît acela de a f fost străbu cul
doulu uh r o
Doaa de V llepar s s f d ua doaa uh r o,
copletă căderea pe care o îcepuse î  tea ea, cîd
văzuse; alcătu rea îpestr ţată a saloulu e  Găsea
edrept ca o fee e ale căre t tlu ş ue erau foarte re
cete să poată da luz cotepora lor ş să trebu e să
dea luz poster tăţ , graţ e pr ete lor e regale Doa 
a de V llepar s s redeve d ceea ce  se păruse că este
î cop lăr a ea, o doaă care are   c ar stocrat c,
 sa părut că acele rubede ar care o îcojurau
răîeau stră e de ea Nu îcetă  c odată să f e dră 
guţă cu o  Mă ducea ueor să o văd ş  tr  tea
adesea cîteo a t re Dar avea de loc pres a că
ea ar f făcut parte d  fo burgul Sa tGera  ş dacă
ar f trebu t să cer vreo foraţ e, ar f fost ua d 
cele d  ură persoae căre a aş f adresat
Ͷ Ducîduvă actualete î lue, ură doul de
Charlus, aţ face decît să vă copro teţ s tuaţ a, de
forîduvă tel geţa ş caracterul Ar trebu să vă
supravegheaţ a cu seaă pr ete le dueavoastră
Puteţ avea aate, dacă fa l a dueavoastră u vede
vreu eajus,  c u ă pr veşte ş  c u pot decît să
vă îcurajez, tîăr ştregar, tîăr ştregar care o să tre
bu ască î curîd săş radă barba, î spuse el, at gî
du bărb a Dar alegerea pr ete lor ascul e are altă
îseătate