Ce este managementul educaţional?

Managementul educaţional este un domeniu de studiu şi de activitate

care vizează modul de funcţionare şi conducere a organizaţiilor
educaţionale.
Domeniul nu are o definiţie universal acceptată deoarece derivă dintr‑o
serie de discipline consacrate, precum sociologie, ştiinţe politice,
economie şi management general.
Autorul acestei cărţi a susţinut constant (Bush, 1986; 1995; 1999; 2003)
că managementul educaţional ar trebui să aibă în vedere mai ales scopul
şi obiectivele educaţiei.
Este esenţial ca managementul să fie orientat spre atingerea obiectivelor
educaţionale, dar acestea trebuie să fie agreate de şcoală şi de
comunitate.
Educatia reprezinta un sistem de actiuni informativ-formative, desfasurate in mod constient si
sistematic asupra subiectului uman in vederea transformarii acestuia in conformitate cu
finalitatile educationale urmarite. Aceste finalitati exprima orientarile asumate la nivel de politica
educationala in vederea dezvoltarii personalitatii umane in conformitate cu anumite valori.
Finalitatile educatiei,se structureaza pe trei niveluri ierarhic organizate:
-ideal educational;
-scopuri educationale;
-obiective educationale;
IDEAL EDUCATIONAL
Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub
forma unui model dezirabil de personalitate umana. Idealul educational are un nivel ridicat de
generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ in
ansamblul sau. Prin continutul sau instructiv-educativ, idealul educational este rezultatul unui
proces de rationalizare, generalizare a unor fenomene sociale, psihologice si pedagogice, specifice
unei etape istorice, proces in urma caruia se proiecteaza apoi trasaturile fundamentale ale omului
pe care educatia urmeaza sa-l formeze.
Idealul educational realizeaza legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in
procesul educatiei.
Dar care sunt scopurile și obiectivele educației?
Scopurile educationale reprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate
care se realizeaza in intervale medii de timp. Scopurile educationale sunt anticipari
mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la
rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale. Specificul
scopurilor educationale consta in faptul ca acestea practic detaliaza idealul educational
la nivelul diverselor situatii instructiv-educative. Astfel daca idealul educational este
unul singur, scopurile educationale vizeaza finalitati educationale particulare, specifice
spre exemplu diverselor laturi ale educatiei, diferitelor nivele si profile de invatamant si
diferitelor tipuri de scoli.
-scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si scopuri formale (urmarind
modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii);
-scopuri de continut (centrate pe achizitionarea de cunostinte punctuale) si scopuri
comportamentale (formarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi);
-scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor si competentelor cerute de activitatea
practica) si scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara o finalitate
practica imediata);
-scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si scopuri
supradisciplinare (dezvoltarea inteligentei, motivatiei etc.);
OBIECTIVELE EDUCAȚIEI
Asa dupa cum idealului educational ii corespund mai multe scopuri educationale, unui scop
ii corespunde un sir de obiective educationale. Idealul si scopurile educationale fiind mai
generale si mai indepartate ca timp de realizare, este necesara detalierea acestora printr-un
sir de obiective, fiecare anticipand o performanta ce va putea fi observata si evaluata la
sfarsitul actiunii educationale.
Obiectivele sunt finalitati educationale care au un nivel redus de generalitate si se
realizeaza in intervale scurte de timp, referindu-se la lectii sau secvente de lectii.
Obiectivele educationale sunt enunturi cu caracter anticipativ care descriu in termeni exacti
rezultatele asteptate a fi obtinute la finele unei secvente de instruire. In functie de natura si
continutul rezultatelor vizate, obiectivele educationale se impart in obiective de ordin
cognitiv, obiective de ordin afectiv-motivational si obiective de ordin comportamental
In lantul finalitatilor educationale, obiectivul este ultima veriga, cel care va particulariza si
concretiza idealul si scopurile educationale. Obiectivul indica modificarea ce urmeaza a se
produce in mod intentionat in structura personalitatii celui educat. Modificarile pot surveni,
asa dupa cum precizam anterior la nivelul proceselor si insusirilor psihice, calitati
intelectuale, aptitudini, motivatii. Asigurarea functionalitatilor specifice obiectivelor
educationale necesita operationalizarea acestora.
Obiectivul este expresia anticiparii unui rezultat asteptat intr-un context concret al
instruirii. Obiectivul ne arata “ce se urmareste in fiecare secventa a procesului educational
si cum se evalueaza performantele obtinute.
Ce este leadershipul educaţional?
Gunter (2004) arată că sintagmele utilizate pentru a defini acest domeniu au variat in timp,
de la „administraţie educaţională” la „management educaţional” şi, mai recent, la
„leadership educaţional”.
Diferenţa dintre leadership şi management educational
Tony Bush:
,,Prin leadership mă refer la influenţarea acţiunilor altora pentru a obţine
rezultate dezirabile. Liderii sunt acei oameni care dau contur scopurilor,
motivaţiei şi acţiunilor altora. Adesea, aceştia iniţiază schimbarea pentru a atinge
fie scopuri deja existente, fie scopuri noi (...). Leadershipul (...) solicită (...)
multă ingeniozitate, energie şi talent (...).
Managementul presupune menţinerea eficienţei activităţilor curente ale
organizaţiei.
Deşi, adesea, managementul reclamă deprinderi de leadership, funcţia sa globală
este de a menţine, şi nu de a schimba.
Leadership = schimbarea, înnoirea, viziunea.
Managerul = stabilitatea, gestionarea eficientă a ceea ce deja exista!
În practică, şcolile şi colegiile au nevoie de un leadership vizionar, în măsura în care un
curriculum centralizat o poate permite, dar şi de un management eficient!
Concluzie
Leadershipul şi managementul eficient sunt esenţiale pentru realizarea varietăţii
de obiective stabilite pentru instituţiile de învăţământ de către factorii de
decizie, în special de guvernele care asigură finanţarea. Într‑o economie tot
mai globalizată, o forţă de muncă educată este vitală pentru menţinerea şi
creşterea competitivităţii. Societatea se aşteaptă ca şcolile, colegiile şi universităţile
să pregătească oameni capabili să lucreze într‑un mediu supus unor schimbări
rapide. Profesorii, liderii şi managerii acestora sunt cei care trebuie să ridice
ştacheta standardelor educaţionale.
Modele de leadership şi management educaţional
 Modelele formale
Modelele formale presupun că organizaţiile sunt sisteme ierarhice, în care
managerii folosesc metode raţionale pentru a urmări scopuri stabilite.
Directorii au autoritatea legitimată de poziţia formală din cadrul organizaţiei
şi sunt răspunzători în faţa organismelor care o susţin în privinţa activităţilor
instituţiei. Modelele formale prezintă 7 caracteristici, și anume: tratarea organizațiilor ca sisteme,structura
oficială a orgganizației, structura oficială a organizației care tinde să fie ierarhică, urmărirea obiectivelor,
deciziile manageriale raționale, autoritatea liderilor și, răspunderea organizației în fața celor care o susțin. În
şcolile gimnaziale, personalul este responsabil în faţa şefilor de departament, care la rândul lor sunt răspunzători în faţa
directorilor şi conducerii pentru activităţile departamentului lor. Această ierarhie reprezintă deci un mod prin care liderii
îşi pot conduce colectivul.
Aceste şapte caracteristici de bază sunt prezente într‑o mai mare sau mai
mică măsură în fiecare teorie, iar toate compun modelele formale. Acestea
sunt:
• modelele structurale;
• modelele sistemice;
• modelele birocratice;
• modelele raţionale;
• modelele ierarhice.
Strategii politice în educaţie
Liderii din educaţie pot adopta una sau mai multe strategii politice în vederea menţinerii sau extinderii controlului lor sau
pentru a asigura un rezultat favorabil al procesului de luare a deciziilor. Folosind resurse semnificative ale puterii, ei sunt
deseori capabili să asigure susţinerea sau conformarea la punctul lor de vedere. Hoyle (1986: 140‑146) subliniază câteva
dintre cele mai semnificative strategii:
1. Divide şi cucereşte. Aceasta poate însemna directori care aranjează „înţelegeri”separate cu indivizii sau departamentele, de
exemplu, în vederea alocării resurselor.
2. Cooptarea. Aceasta presupune implicarea celor care susţin liderul sau a celor a căror potenţială opoziţie trebuie eliminată.
Poate fi folosită pentru a implica un anumit individ în procesul de luare a deciziilor sau poate fi o încercare de a manipula
rezultatul.
3. Înlocuire. Aceasta se întâmplă atunci când o problemă aparentă este folosită pentru a masca scopul real al participantului.
Un exemplu bun este atunci
când interesele personale, cum ar fi statutul, sunt prezentate ca fiind „profesionale”. Aceasta se poate întâmpla atunci când
directorii de department pledează pentru mai mult timp alocat obiectului lor.
4. Controlul informaţiilor. Informaţia este o sursă de putere importantă.
Directorii sunt principalii receptori ai informaţiilor externe, pe care le pot
folosi pentru a influenţa deciziile. Specialiştii în curriculum pot primi
informaţii legate de expertiza lor specifică.
5. Controlul întâlnirilor. Liderii pot fi capabili să controleze rezultatul întâlnirilor
folosind una sau mai multe dintre următoarele metode:
a. „măsluind” agenda întâlnirii;
b. „pierzând” recomandările;
c. „înşelând” membri ai grupului;
d. „invocând” persoane din exterior;
e. „distorsionând” minutele.
Concluzii
Analiză comparativă a modelelor de management
Cele şase modele de management abordate în această carte reprezintă diferite
perspective asupra instituţiilor educaţionale. Este ca şi cum am privi prin nişte
ferestre ce ne oferă o imagine a vieţii din şcoli şi colegii. Fiecare fereastră
oferă observaţii pertinente cu privire la natura managementului în educaţie,
dar niciuna nu redă tabloul complet. Cele şase abordări sunt analize valide,
dar relevanţa lor variază în funcţie de context. Fiecare eveniment, situaţie sau
problemă poate fi înţeleasă folosind unul sau mai multe dintre aceste modele, dar
niciun mod de organizare nu poate fi explicat de o singură abordare.
Fiecare dintre modelele discutate în acest volum oferă perspective valide cu
privire la natura leadershipului şi managementului din şcoli şi colegii. Totuşi,
toate perspectivele sunt limitate de faptul că nu oferă un tablou complet al
instituţiilor educaţionale. Mai curând, deplasează accentul pe aspecte particulare
ale organizaţiei şi, în consecinţă, lasă alte trăsături în umbră.
Legea Educatiei Nationale

Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot
parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat,
particular şi confesional.
(1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi
capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.
(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile
cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextual globalizării, şi de
generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze efficient în societatea actuală şi
viitoare.
(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în
formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea
personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate,pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
(4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ
preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.
(5) Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.
(6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de
protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută
conform legii.
Consiliul de administraţie
Art. 18
(1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.
(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a
consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia unităţilor de învăţământ
preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a
învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii
acestuia cu majoritate simplă a voturilor.
(4) Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana
desemnată de fondatori.
(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor
în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi
asociaţia de părinţi nu pot desemna alţi reprezentanţi.
(6) În situaţii obiective, cum ar fi calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii excepţionale, şedinţele consiliului de
administraţie se pot desfăşura on-line, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferinţă.
Art. 19
(1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ.
(2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de
administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.
(3) Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului de administraţie,
având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de
administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
STATUTUL ELEVULUI
CAPIT OLUL I: Dispoziţii generale
SECŢ IUNEA 1: Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Prezentul statut reglementează drepturile şi îndatoririle beneficiarilor primari ai educaţiei, denumiţi în continuare
elevi, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional din România.
(2) Statul asigură cetăţenilor României şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ
preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.
(3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, respectiv minorii
străini şi minorii apatrizi, a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută, conform legii.
(4) Elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar militar beneficiază de drepturile şi îndatoririle stipulate în prezentul statut,
dacă acestea nu contravin drepturilor şi îndatoririlor care decurg din reglementările emise de structurile abilitate din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională.
(5) Elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar confesionale beneficiază de drepturile şi îndatoririle stipulate în
prezentul statut, dacă acestea nu contravin drepturilor şi îndatoririlor care decurg din reglementările emise în funcţie de
specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult.
SECŢIUNEA 2: Calitatea de elev
Art. 2
Calitatea de elev se dobândeşte odată cu înscrierea în învăţământul preuniversitar şi se păstrează pe tot parcursul
şcolarităţii, până la încheierea studiilor din învăţământul secundar superior liceal, profesional, respectiv terţiar nonuniversitar,
conform legii. Antepreşcolarii şi preşcolarii sunt asimilaţi calităţii de elev, fiind reprezentaţi de către
părinţi/tutori/susţinători legali.
Art. 3
Elevii, alături de ceilalţi actori ai sistemului de învăţământ, fac parte din comunitatea şcolară.
Art. 4
Învăţământul preuniversitar este centrat pe elev. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanţilor
elevilor, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor şi a altor organisme reprezentative ale elevilor, precum şi prin
consultarea obligatorie a reprezentanţilor federaţiilor sindicale, a beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a
structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei publice
locale şi a societăţii civile.
Art. 5
Principiile comunităţii şcolare şi ale sistemului educaţional sunt cele stipulate în art. 3 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare. Toate dispoziţiile acestui statut vor fi interpretate prin raportarea la aceste principii.
CAPIT OLUL II: Drepturile elevilor
• SECŢ IUNEA 1: Dispoziţii generale
• Art. 6
(1) Elevii, ca membri ai comunităţii şcolare, beneficiază de toate drepturile şi îndeplinesc toate îndatoririle pe care le au
în calitate de elevi şi cetăţeni.
(2) Elevii au dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii.
(3) Elevii au dreptul la protecţia datelor personale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
(4) Elevii au dreptul să îşi desfăşoare activitatea în spaţii care respectă normele de igienă şcolară, de protecţie a
muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor în unitatea de învăţământ.
SECŢ IUNEA 2: Drepturi educaţionale
Art. 7
Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educaţional:
1. a) accesul gratuit la educaţie în sistemul de învăţământ de stat. Elevii au dreptul garantat la un învăţământ echitabil
 REGULAMENT-CADRU din 31 august 2020 de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar
(la data 09-sep-2020 actul a fost aprobat de Ordinul 5447/2020 )

(1) Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit în

continuare
regulament, reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumite în
continuare
unităţi de învăţământ, în cadrul sistemului de învăţământ din România, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare,
şi se aplică în toate unităţile de învăţământ.
(2) Unitatea de învăţământ se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare,
ale
prezentului regulament, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale regulamentului intern.
(3) În baza legislaţiei în vigoare şi a prezentului regulament, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Afacerilor Interne.
Art. 18
(1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.
(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare
a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia unităţilor de
învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o
pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii
acestuia cu majoritate simplă a voturilor.
(4) Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este asigurată de
persoana desemnată de fondatori.
(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor
în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi
asociaţia de părinţi nu pot desemna alţi reprezentanţi.
(6) În situaţii obiective, cum ar fi calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii excepţionale, şedinţele consiliului
de administraţie se pot desfăşura on-line, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință.
Art. 19
(1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ.
(2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de
administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.
(3) Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului de administraţie,
având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de
administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Directorul
Art. 20
(1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Funcţia de director în unităţile de învăţământ de stat se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către
cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru
ocuparea funcţiei de director se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
(3) Pentru asigurarea finanţării de bază, a finanţării complementare şi a finanţării suplimentare, după promovarea
concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul unităţii
administrativteritoriale în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului
judeţean, pentru unităţile de învăţământ special. Modelul-cadru al contractului de management administrativ-
financiar este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2). Contractul de management administrativ-financiar poate fi
modificat exclusiv prin act adiţional, cu acordul părţilor semnatare.
(4) Directorul încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general. Modelul-cadru al
contractului de management educaţional este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2). Contractul de management
educaţionalpoate fi modificat exclusiv prin act adiţional, cu acordul părţilor semnatare.
(5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau
vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.
(6) În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori este un
cadru didactic din rândul minorităţii respective. Respectarea criteriilor de competenţă profesională este
obligatorie.
(7) În unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în care există şi clase cu predare în
limba română, unul dintre directori este un cadru didactic care nu aparţine minorităţilor şi care predă în limba
română.
(8) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului
de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această
ultimă situaţie este
obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul
deadministraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar,
inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ.
Hotărârea revocării directorului unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care
şcolarizează exclusiv în învăţământ
profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual se ia prin vot secret de către 2/3 din
membrii consiliului de administraţie.
Art. 21
(1) În exercitarea funcţiei de conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b) organizează întreaga activitate educaţională;
c) răspunde de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ;
d) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu cele stabilite la nivel naţional şi local;
e) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării unităţii de învăţământ;
f) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi de securitate în muncă;
g) încheie parteneriate cu operatorii economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor;
h) prezintă anual raportul asupra calităţii educaţiei din unitatea de învăţământ; raportul este prezentat în faţa consiliului
de administraţie, a consiliului profesoral, în faţa comitetului reprezentativ al părinţilor şi a conducerii asociaţiei de părinţi,
acolo unde există; raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar
judeţean/al municipiului Bucureşti şi postat pe site-ul unităţii de învăţământ, în măsura în care există, în termen de
maximum 30 de zile de la data începerii anului şcolar.
(2) În exercitarea funcţiei de ordonator de credite, directorul are următoarele atribuţii:
a) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;
c) face demersuri pentru atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;
d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.
(3) În exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele atribuţii:
a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual de muncă;
b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine;
c) răspunde de evaluarea periodică, formarea, motivarea personalului din unitate;
d) propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post şi angajarea
personalului;
e) aplică prevederile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar,
precum şi prevederile altor acte normative, elaborate de minister.
(4) Alte atribuţii ale directorului sunt:
1. a) propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliul de
administraţie;
2. b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune spre aprobare
consiliului de administraţie; prin excepţie, în unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează elevi exclusiv
în
învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, directorul aprobă curriculumul în
dezvoltare locală cu obligativitatea consultării, în prealabil, a reprezentanţilor operatorilor economici implicaţi în
instruirea practică şi pregătirea de specialitate a elevilor în calificarea respectivă;
3. c) coordonează activitatea de colectare a datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori pentru educaţie,
pe
care le transmite inspectoratului şcolar, şi răspunde de introducerea datelor în Sistemul informatic integrat al
învăţământului din România (SIIIR);
4. d) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ;
5. e) stabileşte componenţa nominală a formaţiunilor de studiu, în baza hotărârii consiliului de administraţie
Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național
Curriculum național= drumul învățării, calea. Noul curriculum național a fost implementat treptat în sistemul de învățământ
românesc începând cu anul 2017.
Noutatea constă în predarea activ-participativă, utilizând strategii și metode de predare-învățare-evaluare centrate pe elev și
nu pe profesor! De asemenea, utilizează des termenul ,,creativ’’.
Uniunea Europeană și Consiliul Europei recomandă 8 competențe-cheie care reprezintă profilul de formare al absolventului
de gimnaziu și liceu, după cum urmează:
1.comunicarea într-o limbă maternă
2.comunicarea în limbi străine
3.competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
4.competența digitală
5.a învăța să înveți
6.competențe sociale și civice
7.spirit de inițiativă și antreprenoriat
8.sensibilizare și exprimare culturală.
Cele 8 competențe cheie reprezintă suma cunoștințelor, abilităților și atitudinilor care contribuie la capacitatea unei persoane
de a-și îndeplini eficient sarcinile și responsabilitățile pe care le are. De competențele-cheie au nevoie toți cetățenii pentru
dezvoltarea personală, precum și pentru ocuparea unui loc de muncă. Aceste competențe se dezvoltă pe tot parcursul vieții, din
copilărie și pe toată perioada vieții adulte.
Competențele generale= achizițiile elevilor prin parcurgerea unei discipline de studiu.
Competențele specifice= achiziții dobândite de elevi pe durata unui an școlar. La elevi, formăm și dezvoltăm competențe
specifice.
Soluționarea problemelor, gândirea critică, capacitatea de a coopera, creativitatea, sunt mai esențiale decât oricând în contextul
societății noastre aflate în schimbare rapidă.