LibreOffice Calc 6.4.

Prezentare generală
Formule
Copiere, mutare, umplere
Referinţe relative, referinţe absolute
Comenzi de formatare
Grafice
Elemente de utilizare avansată
 Ce este LibreOffice Calc?
 LibreOffice Calc este un program de calcul tabelar
(engl. spreadsheet)
 Un spreadsheet este un software cu ajutorul căruia
un utilizator poate să-şi rezolve in întregime
necesităţile de prelucrare numerică a datelor
 Calc face parte din suita LibreOffice , care este
replica gratuită a Microsoft Office.
 Caracteristici Calc
 În Calc datele se organizează tabelar.
 Calc oferă posibilitatea reprezentării grafice (prin
diagrame) a rezultatelor obţinute.
 Calc include anumite facilităţi care oferă
posibilitatea prelucrării tabelelor de date
într-o manieră specifică bazelor de date.
 1 Prezentare generală a
programului Calc
Fereastra aplicaţiei Calc
 Documentul de lucru cu
Calc este registrul de calcul
(workbook). La pornirea
programului, apare un
registru de calcul nou.
 Registrul este format din
foi de calcul (worksheet):
Sheet1, Sheet2, etc.
Numele fiecarei foi apare
pe eticheta foii.
 Numele unei foi de calcul  La salvare, un fișier Calc
poate fi schimbat. primește extensia ods.
 Linii, coloane, celule
 O foaie de calcul este împărţită
în rânduri (linii) şi coloane.
Coloanele sunt notate cu litere
aflate pe etichete de coloană
Rândurile sunt numerotate,
având etichete de rând.
 La intersecţiile rândurilor cu
coloanele rezultă celule.
 Celula este unitatea elementară
pentru stocarea de date în foaie
 Celula este identificată prin coloană şi linie.
Această identificare se numeşte referinţă la celulă.
Exemplu: "referinţă la celula A1".
 Celula selectată, caseta de
denumire, bara de formule
 În orice moment, exsită o celulă
selectată (activată). Asupra ei se
poate acţiona pentru a introduce
date, a modifica conţinutul, etc.
 Numele celulei selectate
apare afişat în
caseta de denumire (name box).
 În vecinătatea casetei de denumire
este bara de formule (formula bar).
În bara de formule se vede
conţinutul celulei selectate.
 Domeniu (Range)
 Se poate selecta o porţiune
dreptunghiulară, formată din
mai multe celule. Aceasta se
numeşte domeniu (range).
 Se selectează un domeniu
atunci când se doreşte a se
efectua aceeaşi acţiune asupra
unui întreg grup de celule.
Exemplu: se schimbă fontul.
 Un domeniu este identificat
printr-o referinţă formată din
celulele din două colţuri opuse
ale sale: stânga-sus şi dreapta- Domeniul B3:D7
jos; între ele trebuie plasat
semnul : (două puncte) Observatie: se poate selecta si un
domeniu multiplu
 Tipuri de date
în foaia de calcul Calc

În celulele unei foi de

calcul se pot introduce:

 Texte,
 Numere,
 Date calendaristice,
 Ore exacte,
 Formule
 Textele
 Un text apare aliniat
la stânga în celulă.
 Dacă nu încape în celulă,
afișarea este continuată
peste celula următoare,
dacă aceasta este liberă.
 Dacă celula următoare
e ocupată,
afișarea este trunchiată, dar
textul este memorat în întregime.
 Numerele
 Sunt formate doar din cifre, marcă
zecimală, semn
 Sunt aliniate la dreapta
în celulă
 Dacă nu încap în celulă, se
afișează o valoare aproxi-
mativă, în format științific
 Dacă nu încape nici formatul
științific, afișează #####,
dar valoarea este memorată corect
 Datele calendaristice
 Sunt memorate intern ca numere întregi;
valoarea respectivă reprezintă numărul de ordine
al zilei pe o axă pe care
ziua 0 este 30 Dec 1899.
 Avantajul acestei memorări:
se pot face calcule cu date
calendaristice
 Exemplu:
30-Dec-1899 11-Aug-2008 16-Sep-2008

0 39671 36 zile 39707

 Orele exacte
 Sunt memorate ca numere în intervalul [0, 1)
 Orei 00:00:00 îi corespunde
valoarea 0.0000
 Orei 23:59:59 îi corespunde
valoarea 0.9999
 Avantajul acestei reprezentări:
se pot face calcule cu ora
exactă (intervale de timp)
 Exemplu: orei 16:24:47
îi corespunde valoarea 0.6838773148148
 5.2 Formule
 Cu ajutorul formulelor se fac calculele în foaie.
 O formulă este o expresie (matematică) în care
apar referinţe la celule sau domenii.
 O formulă trebuie să înceapă obligatoriu cu semnul
egal (=), cu semnul plus (+) sau cu semnul (-),
altfel ea va fi considerată un text oarecare.
 La sfârşitul introducerii trebuie tastat Enter;
abia atunci formula este preluată şi executată de
către Calc.
 Cum funcţionează formulele?
 După introducerea
formulei, în celula
respectivă se va
vedearezultatul
calculării sale, iar
formula va fi afişată
în bara de formule.
 Important:
când se modifică valoarea dintr-o celulă, toate
formulele din foaie în care este folosită celula
respectivă sunt recalculate automat.
 Elemente într-o formulă
Semnul = (obligatoriu la început)
Constantă
Operatori

= 7.3 * B2 / SQRT(A3) + SUM(A4:C7)

Referinţe la
Funcţii celule si domenii

 Operatorii sunt semne care indică efectuarea unor operaţii

 Funcţiile au acelaşi rol ca în matematică (sin x, log x, f(x), ...)
 Referinţele sunt ca variabilele din matematică (x, y, z, ...)
 Operatori aritmetici
+ adunare  Ordinea efectuării
- scădere operaţiilor este cea
cunoscută din
* înmulţire aritmetică
/ împărţire  Folosind paranteze se
% procent poate modifica
ordinea operaţiilor
^ ridicare la putere
 Operatori de comparaţie
 Formulele ce conţin
= egal operatori de comparaţie au
ca rezultat valori logice:
< mai mic TRUE (adevărat) sau
<= mai mic sau egal FALSE (fals).
> mai mare  Într-o formulă ce conţine
>= mai mare sau egal atât operatori aritmetici cât
şi de comparare, operaţiile
<> diferit aritmetice se efectuează
înaintea comparărilor
 Utilizarea funcţiilor
 Funcţiile au două părţi componente:
nume și, în paranteză, argument (sau argumente)

SQRT(D5^2+E5^2) SQRT(9) SUM(A3:B8, D9, 5)

 Un argument al unei funcţii poate fi orice expresie

 Utilizarea funcţiei: se dau valori argumentelor, iar
funcţia calculează o valoare. Se spune că funcţia
returnează (sau întoarce) valoarea calculată.
 Calc are peste 200 de funcţii.
Câteva exemple:
 SQRT (x) x  SUM (x, y, ...) suma
 EXP (x) ex  AVERAGE (x, y, ...) media
 SIN(x) sin x  MIN (x, y, ...) minimum
 LN(x) ln x  MAX (x, y, ...) maximum
 PI() 
Introducerea unei funcţii
Functie fără se face folosind instrumentul
Asistent pentru Funcții
argumente!
(Function Wizard), care ajută la
Paranteze se pun! scrierea corectă a acesteia
 Funcţii compuse
Se poate folosi o funcţie ca argument al
altei funcţii. În acest fel, se obţin funcţii
compuse (sau imbricate, sau încuibate).
Exemple:

SIN (PI()/3) sin
3
LN (SQRT(A2^2+A3^2)) ln A2  A3
2 2

Număr maxim de niveluri de compunere: 64

 Mesaje de eroare la
introducerea unei formule
Dacă formula este greșită, în celulă apare un mesaj de eroare:
 #DIV/0! - împărţire la zero
 #N/A - se face referire la o valoare care nu există
 #NAME? - s-a folosit o denumire pe care Calc
nu o cunoaşte
 #NUM (numeric) – s-a folosit incorect
o valoare numerică
 #REF! (referință) - s-a folosit o referinţă incorectă
 #VALUE! (valoare) - un argument sau operator
este incorect.
5.3 Operaţii la nivel de celulă
 Înlocuire conţinut
 Editare conţinut
 Ştergerea conţinutului
 Trecerea la linie nouă
 Înlocuirea conţinutului
unei celule
 Se selectează (activează) celula şi se
tastează noul conţinut (apoi, Enter).
Formatările precedente făcute asupra celulei
(font, culoare etc.) rămân valabile.
 Anularea unei introduceri se poate face,
înainte de a tasta Enter, cu tasta Esc.
 Anularea unei introduceri, după ce s-a tastat
Enter, se poate face cu comanda Undo.
 Editarea conţinutului
unei celule
 Editarea direct în celulă (două variante):
- Dublu-click pe celulă, apoi editare
- Selectează celula, tasta F2, apoi editare.
 Editare în bara de formule:
Selectează celula, apoi click în bara de
formule, unde se face editarea.

În toate variantele, editarea se face ca pentru

un text obişnuit, iar la sfârşit se tastează Enter
 Ştergerea conţinutului unei
celule sau a unui domeniu
 Se selectează celula sau domeniul, apoi se
foloseşte tasta Delete.

În acest fel se şterge conţinutul, dar

formatările (font, culoare etc.) se păstrează.
 Trecerea la linie nouă
în cadrul unei celule
 Se poate introduce conţinutul unei celule
pe mai multe linii (în cadrul acesteia).
Trecerea de la o linie la alta se face
cu Shift+Enter
 85 Innovations 1959-1971
(selecţie din lista Forbes)
 1959 - Three-Point Seat Belt (Nils Bohlin, Volvo)
 1959 - Integrated Circuit (Bob Noyce, Fairchild)
 1961 - Pampers (Victor Mills, Procter & Gamble)
 1962 - Modem (AT&T)
 1964 - Mainframe Family (IBM System/360)
 1968 - Mouse (Douglas Engelbart, Stanford)
 1969 - Internet
 1970 - Compact Disc (James T. Russell)
 1970 - Relational Database (E. F. Codd)
 1971 - Microprocessor (Bob Noyce – Intel)
 85 Innovations 1972-1987
(selecţie din lista Forbes)
 1972 - Computed Tomography Imaging
 1974 - Catalytic Converter
 1976 - Personal Computer (Jobs & Wozniak, Apple)
 1979 - Spreadsheet
(Bricklin & Frankston, VisiCalc)
 1984 - Liquid Crystal Displays
 1987 - Mevacor (the first widely used drug that
reduced cholesterol)