1.

DIVIZIUNILE GENERALE ALE ANTROPOLOGIEI CA STIINTA

Antropologia culturală/socială, care studiază evoluţia, condiţiile de trai,

relaţiile între oameni şi instituţii şi modul în care aceştia performează simbolurile
socio-culturale - cercetarea presupunând, de regulă, o interacţiune cu cei cercetaţi;

Antropologia lingvistică, care studiază limba şi limbajul în contextul lor

socio-cultural, ca sistem simbolic şi de comunicare culturală;

Antropologia fizică, care studiază alcătuirea corpului uman din punct de

vedere biologic şi trăsăturile distincte ale raselor umane;

Antropologia arheologică, care studiază preistoria (dar şi cultura modernă), a

umanităţii pornind de la obiectele rămase în urma trecerii oamenilor.

2. Indicele cefaclic
determina diametrul calotei
eu-eu supra g-op inmultit cu 100
eurioanele (eu)- punctele cele mai departate ale calotei cefalice
g – glabela, osul dntre sparancene
op- opistocranion
poate fi: dolicocefal – fata este mai rotunda
mezocefal
branhicefal- fata este ovala

3. indicele facial, ca si indicele cefalic. Este un indice centesimal

da forma fetei
determina diametrul fetei
n-gn supra zy – zy inmultit cu 100
n- nasion, punct intre nas si frunte
gn- gnation , punctul cel mai de jos al barbiei, cand gura este inchisa
zy- zygion – punctele cele mai indepartate care dau conturul fetei,
oasele tamplei
poate fi: mezoprosop
euriprosop
laptoprosop

4. Numiti trei lucrari importante din perioada de cristalizare a antropologiei

ca stiinta.
Darwin, Charles, [1859], Originea speciilor
Tylor, Edward Burnett, [1871], Primitive Culture
Radcliffe-Brown, A.R., [1952], Structure and Function in Primitive Society
Benedict, Ruth, [1934], Patterns of culture
Kroeber, A.L., [1923], Anthropology

6.MODELUL EVOLUTIONIST UNILINIAR

-Elaborat de LOUIS MORGAN
-acest model cuprinde trei stadii;1salbaticie-inferior caracterizat prin inexistenta
unor reguli
-mijlociu-este descoperit focul
-superior-se realizeaza arcul si sageata
2barbarie-inferior-descoperirea olaritului
-mijlociu-domesticirea animalelor si dezvoltarea agriculturii
-superior-topirea si prelucrarea metalului
3civilizatie-societatea intra in civilizatie cand apare scrierea
 10. Importanta lui Bronislaw Malinowski in istoria antropologiei.

Este întemeietorul şcolii funcţionale în antropologie şi etnografie.

-a pus bazele antropologiei moderne

-a propus o alta perspectiva asupra
comunitatilor primitive: perspectiva functionalista
-a fost primul care a practicat si a descris
metoda observatiei participative.

11.Numiti trei reprezentanti de seama ai conceptiei difuzioniste.

1. Friedrich Ratzel
2. Fritz Braebner
3. Wilhelm Schmidt

12. Ideea de supraorganicism in antropologie;promotorul si sensurile ei.

Supraorganicismul era o teorie menita sa elibereze cultura si istoria de indivizii
umani.Solutia era de a considera cultura drept o realitate in sine. Reprezentantul ideii este
Kroeber care scria Istoria nu se ocupa de agentii care produc civilizatia, ci de civilizatie
ca atare.Cauzele sunt problema psihologului.
Supraorganicismul a reprezentat o exagerare, individul uman fiind totushi ultimul
purtator al culturii,un purtator activ.
13. Baza conceptuala a distinctiei dintre antropologia sociala si antropologia
culturala

Pe plan internaţional, circulă frecvent o denumire conjuncţională,

bipredicativă: antropologie socială şi culturala, lîngă atributul „culturală" fiindu-i,
deci, asociat disciplinei şi acela de „socială". În acest caz, conjuncţia din denumire
(„şi") are o adresă semantică precisă, prin mijlocirea ei încercîndu-se împăcarea a două
tradiţii de cercetare diferit nuanţate: pe de o parte, în Marea Britanie a intrat în uz
expresia „antropologie socială", iar pe de altă parte, în S.U.A., s-a bucurat de o mai
largă audienţă denumirea antropologie culturala.
Cele două orientări exprimă două moduri diferite de a rezolva raportul dintre
structura socială şi cultură: în antropologia socială cultura sfîrşeşte prin a fi subordonată
structurii sociale, pe cînd în antropologia culturala procedura de subordonare urmează
sensul invers.

16.Esenta distinctiei civilizatie- cultura

 
Mostenirea semnatica a temenului cultura, pe care antropologii au primit-o de la
secolele anterioare a fost neunitara.
in secolul XIX circulau doi termeni cu aceeasi semnificatie: "Kultur" in Germania
si "Civilisation" in Franta.
In filozofia culturii - Distinctia intre Civilizatie si Cultura a capatat sensuri noi.
Huston Stewart Chamberlain, Alfred Weber si altii au restrans termenul "civilizatie" la
produsele materiala si la institutii, iar pe cel "cultura" la manisfestarile spirituale.
Oswald Spengler a contapus civilizatia si cultura pana la excluderea rere ciproca.
Istoria ar fi avut astfel o alternanta de epoci: una de cultura, una de civilizatie. Atfel
civilizatia este o treapata de decadenta a culturii.
 Conceptia lui Spengle a fost criticata de Siminon Mehedinti - civilizatia si cultura
sunt precum cele doua fete ale unei frunze: una indreptata spre soare si una indreptata
spre pamant, dar esenta vietii le cuprinde pe amandoua.
Cea dintai definitie sistematica a culturii, data de un antropolog apartine lui
Edward B. Taylor. Ea dateaza din 1971 si suna astfel:
Cultura sau civilizatia este acel tot complex ce include cunostintele, credintele
arta dreptul, moravurile, datinile si oricare alte iscusinte si deprinderi dobandite de om ca
membru al societatii.
 

17.
Simion Mehedinti a surprins cum nu se poate mai bine procesul de
cunoastere a omului in teoria "fazele geografice ale istoriei".
Prima a fost faza continentala, in care centre mari de civilizatie
precum Europa, Peru, China, nu stiau nimic unul despre celalalt din
cauza dezvoltarii rudimentare a mijloacelor de transport si
comunicatie. Aceasta faza a durat milenii intregi.
A doua faza este cea oceanica- aceasta a devenit posibila datorita
dezvoltarii mijloacelor de transport pe apa. Expedutia lui Magellan
(1519-1522) a fost proba edificatorie a posibilitatilor omului de a
cucerii lumea.( a durat 4 secole)
Ultima faza cea aeriana sau atmosferica a inceut cu secolul XX prin
descoperirea si dezvoltarea avionului. Marile si aerul fiind
internationale si usor de strabatut fac posibila deschiderea istoriei
spre scara planetara.

in carte la pag 152 153

iar la sub 17 pag 68

18. Metodele Antropologiei Culturale sunt:

 - Metoda configurationalista de interpretare a culturii
- Metoda comparativa
- Observarea participativa.

Exigentele observarii participative sunt:

- Antropologul trebuie sa invete a folosi limba vernaculara, adica
limba localnicilor;
- Sa impartaseasca modul de viata al celor investigati;
- Durata cercetarii sa nu fie mai mica de un an.

Exigentele observarii participative:

-cercetatorul trebuie sa se transceada in lumea obiectilor(adica a
oamenilor pe care ii cerceteaza); el trebuie sa se mute din propria
sa cultura si sa invete noua cultura ca pe o limba noua.
-antropologul trebuie sa invete sa foloseasca limba vernaculara
(limba localnicilor) pentru a le patrunde
simbolurile, gesturile, mimica...
-durata cercetarii nu trebuie sa fie mai mica de una an pentru ca o
cultura poate fi urmarita pe 2 cicluri:al anului(sarbatorile si
muncile specifice fiecarui sezon), al vietii(nasterea , casatoria,
moartea).

19.Sistemul conceptual al antropologiei culturale trebuie sa se

caracterizeze prin completitudine( cultura, personalitatea) ,coerenta,
structura sociala (asigura si coerenta sist.conceptual al
antr.cult.).
"Antropologia culturala este studiul participativ si comparativ al
interrelatiei structura sociala-cultura- personalitate, la scara
variabila a unitatilor existential- umane in care omul se
intruchipeaza concret."(p. 171)

20. Definitia data culturii de Edward B. Tylor

Edward B. Tylor a definit cultura drept „...acel ansamblu complex care include
cunoştinţele, credinţa, arta, principiile morale, dreptul, uzanţele şi oricare alte iscu-
sinţe şi deprinderi dobîndite de om ca membru al societăţii". Emisă la 1871,
definiţia aceasta avea să facă epocă, revenind şi astăzi adeseori în scrierile de
specialitate.