Sunteți pe pagina 1din 18

Riscul de creditare in activitatea bancara

Bucureşti
2011
Capitolul 1. Creditarea
1. Necesitatea diversificarii operatiunilor, produselor si
serviciilor
2. Principiile activitatii de creditare
3. Capacitatea de rambursare a creditelor.

Capitolul 2. Riscurile bancare si gestiunea lor


1. Definirea riscurilor bancare
2. Importanta gestiunii riscurilor bancare
3. Ratingul de credite.

Capitolul 3. Categorii de credite


1. Credite pentru persoane fizice
2. Credite pentru persoane fizice autorizate
3. Scrisori de garantie bancare.

Capitolul 4. Studiu de caz. Rezidential BCR

Capitolul 5. Concluzii

Bibliografie
Capitolul 1

Creditarea

Necesitatea diversificarii operatiunilor, produselor si serviciilor

Bancile comerciale constituite in Romania dupa 1989 sunt societati pe actiuni si au


caracter universal adica realizeaza toate produsele si serviciile bancare pentru toate ramurile,
sectoarele si segmentele economiei nationale. Nu mai exista deci banci ingust specializate. Cel
putin in aceasta perioada de trenzitie. De exemplu, inainte de cel de-al doilea razboi mondial
specializarea ajunsese asa de departe in sectorul bancar incat existau banci organizate special
pentru credite ipotecare.
Este necesara in aceasta perioada diversificarea cat mai mare a bancilor, serviciilor si
produselor lor din urmatoarele motive:
♦ concurenta altor banci
♦ nevoia de apropiere a bancilor de agentii economici serviti
♦ diversificarea atributiilor si rolul bancilor in economia de piata
♦ diversificarea activitatilor economice in economia de piata in comparatie cu limitarea
sectoarelor economice existente inainte de 1990
♦ gasirea unor noi forme de atragere a resurselor banesti necesare bancilor comerciale
♦ diversificarea plasamentelor
♦ constituirea, dezvoltarea si consolidarea bursei de valori
♦ participarea bancilor comercile la constituirea capitalului social al unor societati comerciale
♦ participarea bancilor comerciale romanesti la circuitul mondial al informatiei bancare
(SWIFT banci corespondente, participarea la tranzactii financiar-valutare internationale)
♦ platile interne si internationale au fost diversificate
♦ cibernetizarea informatiei
♦ sporirea participarii bancilor la viata economica si sociala a tarii
♦ utilizarea publicitatii ca mijloc de promovare a produselor si serviciilor bancare
♦ alinierea structurii functionale si evidentei bancilor comerciale la standarde internationale
diferentierea dobanzii.

Numai printr-o dezvoltare foarte mare a produselor si serviciilor bancile comerciale pot fi
luate in consideratie in competitia pentru ocuparea unui loc in randul bancilor moderne.
Diversificarea produselor si serviciilor apare ca urmare a faptului ca actualmente, bancile
comerciale romanesti sunt banci de afaceri si banci de dezvoltare.
Ca urmare a acestei diversificari a produselor si serviciilor, in bancile comerciale a fost
necesara o reorganizare si restructurare a compartimentelor functionale, care au devenit mai
transparente si eficace pe langa faptul ca sunt in mai mare masura anexate pe nevoile clientilor,
ceea ce a contribuit in final la reducerea costurilor.
Prin diversificarea produselor si serviciilor, bancile comerciale contribuie din plin la
infaptuirea politicii financiar-monetare si valutare a tarii. Astfel, diversificandu-se instrumentele
de plata utilizate la bancile comerciale, poate fi diminuat sau chiar eliminat blocajul financiar.
Prin participarea la licitatiile valutare, bancile comerciale contribuie la stabilirea zilnica a
raportului dintre moneda nationala si valutele straine (deci a cursului valutar). Temperand
cererea de credite (fie macar pentru faptul ca nu exista destule resurse), bancile comerciale
contribuie la limitarea inflatiei. La aceasta reducere a inflatiei contribuie si faptul ca bancile
acorda diferentiat credite, in functie de gradul de bonitate al agentilor economici. Cooperarea
mai mare intre banci faciliteaza operatiunile de investitii si de imprumut, realizandu-se studii de
fezabilitate si participand la elaborarea si punerea in aplicare a proiectelor de investitii si de
creditare. Tot in cadrul relatiilor de cooperare se poate aprecia ca se va pune un accent mai mare
pe problemele de intermediere financiara si bancara.
Bancile comerciale se sprijina in activitatea de creditare, nu atat pe capitalul propriu (care
are o pondere mica), cat mai ales pe capitalul de piata financiar-monetara. Sub acest raport se
poate afirma ca banca este o institutie ce lucreaza cu banii altora. Cererile de credite sunt asa de
mari, incat capitalul propriu si fondul de rezerva nu pot face fata. Capitalul si fondurile proprii
sunt numai "plamadeala" in care au loc complexe operatiuni bancare. Aceastea folosesc si ca o
prima de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecarei banci.
Considerand ca banca este numai o institutie care imprumuta, ea trebuie mai intai sa-si asigure
resursele de alimentare cu fonduri care, ulterior, sa fie utilizate drept credite. Preocuparea de a
constitui resurse este tot atat de importanta ca acea de a le plasa, deci de a acorda creditele.

Planul de creditare este un plan operativ care se intocmeste trimestrial de catre unitatile
teritoriale ale bancilor comerciale si de catre departamentele de creditare din centralele acestor
banci. Programul se intocmeste pe categorii (tipuri) de credite si sectoare de activitate. Se tine
seama de graficele de acordare si rambursare care sunt anexa la contractul de credit. Aceste
grafice se intocmesc in functie de cererile agentilor economici si previziunile fiecarei banci.
Elaborarea programului de credite se face in functie de echilibrul financiar al agentului
economic (lichiditate, solvabilitate, nivelul datoriilor) capacitate manageriala, profitabilitatea
afacerii, asigurarea realizarii productiei si valorificarii rentabile a acesteia.
Necesarul de credite se stabileste pe agentii, filiale, sucursale, centralizandu-se de fiecare
data. Programul de credite pe centrala bancii comerciale reprezinta, de fapt, suma corectata a
necesarului de credite a programelor unitatilor operative.
Dupa ce analizeaza necesarul din teritoriu, departamentul (de credite) din centrala
stabileste plafoanele care sunt aprobate de comitetul de credite al bancii. Aceste plafoane sunt
apoi repartizate unitatilor teritoriale.
2. Principiile activitatii de creditare

Activitatea de acordare a creditelor se bazeaza pe urmatoarele principii generale:

 activitatea de angajare si acordare a creditelor sub toate formele, precum si


activitatea de asumare a unor riscuri, se bazeaza pe resursele proprii si atrase ale bancii.
In acest scop, este necesar ca evidenta contabila sa fie structurata pe un sistem de conturi,
corespunzator, in lei si valuta, de credite si disponibilitati deschise diferentiat, pe urmatoarele
categorii: feluri de valuta; termen scurt, mijlociu, lung; feluri de capital ale agentilor economici:
de stat, privat, mixt, strain sau al persoanelor fizice.
Contabilitatea externa, condusa si organizata cu ajutorul calculatorului, asigura
distribuirea zilnica a extraselor de cont bancare ale clientilor, balanta soldurilor conturilor
clientilor si balanta rulajelor conturilor clientilor in forma stabilita de comun acord cu Directia
Clientela, in functie de necesitatea de analiza, controlul si evidenta acestora in materie de
disponibilitati si credite existente in conturile clientilor, conturi pe care le au in administrare.

 elementele de analiza care vor sta in toate cazurile la baza asumarii de catre banca
a unor angajamente sunt urmatoarele:
 incadrarea in strategia generala a bancii; aceasta strategie generala a
bancii vizeaza atat mentinerea pe linia politicii monetare a BNR cat si obtinerea unui profit cat
mai mare, evitarea riscurilor, gestionarea cat mai eficienta a resurselor bancii;
 situatia concreta a fiecarui client; se vor urmari lichidarea, bonitatea,
solvabilitatea, responsabilitatea activitatii desfasurate, precum si pozitia pe piata a fiecarui agent
economic;
 activitatea de asumare de angajamente si de derulare a operatiunilor de
creditare, va fi treptat, pe masura posibilitatilor, descentralizata in sensul aprecierii serviciilor de
clientela din punct de vedere al localizarii teritoriale.

In acest scop, data fiind tendinta generala de descentralizare a activitatii economice se vor
urmari deschiderea cat mai rapida de sucursale, in toate resedintele de judet si in marile orase
industriale.

3. Capacitatea de rambursare a creditelor


Bancile sunt obligate sa limiteze riscul de credit si sa depuna toate eforturile pentru a-si
incasa debitorii. In acest scop, vor fi onorate doar solicitarile de credit pentru care exista
premisele rambursarii principalului si platii dobanzilor.
Pentru evaluarea unei solicitări de credit, in cazul persoanelor juridice, sunt urmarite
urmatoarele elemente:
� analiza economico - financiara a activitatii clientilor ;
� aspecte nefinanciare privind clientii: tipul de proprietate, conducerea, personalul
societatii, afacerea, piata, etc.
� analiza perspectivelor financiare pe baza de cash - flow .

In cazul clientilor persoane fizice, conform normelor BNR1, institutiile de credit sunt
obligate sa incadreze creditele destinate persoanelor fizice in una dintre urmatoarele categorii:
a) credit de consum - reprezinta orice credit contractat de o persoana fizica in
vederea satisfacerii nevoilor personale ale solicitantului si/sau ale familiei acestuia ori pentru
achizitionarea de bunuri, altele decat cele care se circumscriu unei investitii imobiliare; in
aceasta categorie se include si leasingul financiar ce corespunde destinatiilor mentionate;
b) credit pentru investitii imobiliare - reprezinta orice credit contractat de o
persoana fizica, inclusiv credit ipotecar, avand ca destinatie dobandirea ori mentinerea
drepturilor de proprietate asupra unui teren si/sau unei constructii, realizate ori care urmeaza sa
se realizeze, precum si creditul acordat in scopul reabilitarii, modernizarii, consolidarii sau
extinderii unei constructii ori pentru viabilizarea unui teren; in aceasta categorie se include si
leasingul financiar ce corespunde destinatiilor mentionate.

Valoarea unui credit pentru investitii imobiliare nu poate depasi 75% din valoarea
imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ.
Acordarea creditelor pentru investitii imobiliare este conditionata de prezentarea de catre solicitant
a unor garantii reale si/sau personale. Valoarea garantiilor nu va fi mai mica de 133% din valoarea
creditului.
La evaluarea bonitatii solicitantului se va avea in vedere ca angajamentele totale de plata
lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri
decurgand din contractele de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se
solicita, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale
familiei acestuia. In plus fata de conditia anterioara, la acordarea creditelor trebuie respectate
urmatoarele limite:
a) angajamentele de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv
principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din credite de consum, indiferent de creditor,
inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu vor depasi 30% din veniturile nete ale
solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia;
b) angajamentele de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv
principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din credite pentru investisii imobiliare,
indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu vor depasi 35% din
veniturile nete ale solicitantului.

Capitolul 2
Riscurile bancare si gestiunea lor
1. Definirea riscurilor bancare

In activitatea pe care o desfasoara orice banca intr-o economie de piata, aceasta se


confrunta cu probleme de risc si incertitudine. Scopul activitatii bancilor, ca societati comerciale,
este maximizarea profitului in conditiile minimizarii riscurilor. Cum relatia risc-profit este
indisociabila, trebuie ca bancile sa-si asume o doza oarecare de risc, cu conditia ca marimea
acestuia sa fie mentinuta in limite controlabile. Riscul exista permanent, el insoteste ca o umbra
toate operatiunile bancii si se produce sau nu in functie de conditiile care i se ofera.

Riscul bancar este probabilitatea ca intr-o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si


chiar sa apara o pierdere

Riscul bancar are doua componente:


 Incertitudinea privind producerea unui eveniment in viitor;
 Expunerea la pierdere.

Daca nu se manifesta ambele componente, nu putem vorbi despre risc. De exemplu, o


banca ce acorda un imprumut se confrunta cu incertitudinea rambursarii la scadenta, chiar daca
exista garantia, datorita posibilitatii reducerii valorii acesteia in timp si/sau a marimii costurilor de
executie a acesteia.

Banca isi asuma riscul deoarece este expusa la incertitudine. Putem afirma ca riscul
descrie situatiile prin care factorii externi sau interni bancii actioneaza de o maniera imprevizibila
asupra valorii de piata a acesteia. In activitatea de conducere si supraveghere a riscului bancar, se
recomanda folosirea unei metodologii care utilizeaza o procedura in patru etape: identificarea si
analiza riscului, controlul sau eliminarea riscului, asumarea riscului si transferul riscului.

Aceasta metodologie pleaca de la ideea ca riscul este un fenomen care poate aparea pe
intregul parcurs al derularii operatiunilor bancare si poate provoca efecte negative asupra
activitatilor, prin deteriorarea calitatii afacerilor, diminuarea profitului sau chiar inregistrarea de
pierderi si afectarea functionalitatii bancii.

2. Importanta gestiunii riscurilor bancare


Este, desigur evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa cuprinda atat programe
cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt, minimalizarea probabilitatii
producerii acestor riscuri si a expunerii potentiale a bancii. Sustinem ca este evident deoarece
obiectivul principal al acestor politici este acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor
suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activitatii bancare il reprezinta obtinerea
unui profit cat mai mare pentru actionari.

Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective – cel general si cel sectorial – se afla in
concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii procedurilor care
vizeaza gestiunea riscurilor sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Ceea ce nu
inseamna decat ca si aceste programe trebuie selectate in functie de criterii de eficienta. In alte
cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi.
In acest caz decizia trebuie luata intotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare necesare
pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai mari. Dar daca decizia
este de asa natura, atunci minimalizarea riscurilor bancare nu trebuie in nici un caz sa se
transforme intr-un obiectiv in sine.

Importanta gestiunii riscurilor bancare nu se rezuma totusi doar la minimizarea


cheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte
pozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai constiinciosi in
indeplinirea sarcinilor de servici, nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a unor
activitati frauduloase. Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor
bancare contribuie si la impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori
experienta unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la
asociatii interbancare (indeosebi de plati) sau obtinerea unor calificative superioare din partea
autoritatii bancare.

O gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra imaginii publice a
bancii. Clientii doresc o banca sigura si actionarii la fel. Soliditatea unei banci ii atrage insa pe
deponenti in conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu. Daca bancile nu
sunt obligate sa se asigure de raspunderea civila fata de deponenti, atunci interesul acestora pentru
alegerea celor mai sigure institutii este diminuat; principalul criteriu devine rentabilitatea
plasamentului. Poate sa apara atunci o selectie adversa pentru care este foarte probabil ca bancile
cu cele mai mari probleme, in lipsa de lichiditate, sa acorde cele mai ridicate dobanzi. Pentru
evitarea acestei selectii adverse, este preferabil ca asiguratorul sa perceapa prime de asigurare
diferentiate, mai ridicate pentru bancile cu o gestiune deficitara a riscurilor (cazul SUA) astfel
incat sa existe o penalizare explicita pentru acestea.

In Romania bancile au facut fata tuturor factorilor de instabilitate financiara intr-un context
de instabilitate generala generata de procesul de tranzitie. Tranzitia a insemnat pentru bancile
romanesti modificarea statutelor (ele operand ca societati pe actiuni), a cadrului legal de operare
(legea permitand angajarea intr-o gama larga de operatiuni financiare), libertatea in alegerea
partenerilor interni si externi, concurenta din partea altor institutii financiare (fondurile de
plasament) si altor banci (romanesti, create dupa 1990 si straine), reducerea refinantarii directe de
catre banca centrala, schimbarea permanenta a normelor prudentiale de catre BNR si deteriorarea
situatiei financiare a majoritatii clientilor mari. In aceste conditii, pentru conducerea bancilor,
implementarea unor politici adecvate de gestiune a riscurilor devine o necesitate, ca si asimilarea
de catre salariati a unor noi tehnici si instrumente de gestiune a riscurilor.

In sectorul bancar cresterea a devenit un atribut esential al performantei bancare. Ea nu este


un scop in sine ci este impusa de rentabilizarea investitiilor in tehnologii noi, posibila doar in
conditiile "productiei de masa". Procesul de crestere in sectorul bancar are doua componente:
cresterera in domeniul serviciilor bancare traditionale (creditarea clientilor, efectuarea
viramentelor, gestiunea patrimoniului) si cresterea in zona noilor servicii bancare (gestiunea de
trezorerie, operatiuni pe piata de capital, servicii informatice si de informare, asigurari). El este
caracterizat de faptul ca are lor intr-un context concurential si are drept rezultat prestarea de catre
institutia financiara a unei game largi de servicii. Unele din aceste servicii sunt noi si personalul
este lipsit de experienta, iatr altele presupun operarea pe piete cu care bancile nu sunt familiare si
atunci personalul pare lipsit de profesionalism.

3. Ratingul de credite
Ratingul de credit reprezinta un instrument eficient de management al riscurilor. Sistemul
de rating al creditelor este elaborat de banca in conformitate cu principiile si practica
internationala tocmai pentru a diferentia nivelurile de risc in cadrul portofoliului de imprumuturi
al bancii, atat pentru evitarea unei concentrari a creditelor cu risc major si asigurarea
managementului riscului de credite in vederea protectiei corespunzatoare a bancii, cat si pentru
determinarea unui trend al standingului financiar al clientelei.

In stabilirea sistemului de rating, conform practicilor internationale, s-a avut in vedere


ca pentru acei debitori care au caracteristici de risc comparabile sa se obtina si grade de rating
apropiate ca nivel.

In scopul promovarii unei diferentieri mai adecvate a riscului de credit, sistemul de rating
are 5 categorii de rating, ceea ce permite stabilirea clientilor performanti, cat si a celor mai putin
performanti sau chiar neperformanti.

Prin criteriile de apreciere cuprinse, calificativul (ratingul) atribuit unui client are un
continut informativ ridicat. Ratingul de credit se determina pentru fiecare solicitant de credit prin
insumarea punctelor aferente fiecarui criteriu si a aprecierilor respective.

Pe langa functia operativa de instrument de decizie in procesul de creditare, ratingul de


credite, analizat in evolutie pe categorii de clienti ofera indicii valoroase de fundamentare a
politicilor de management al riscului.

La analiza tip scoring de aprecierere a solicitantului de credit acesta trebuie sa realizeze


un punctaj minim stabilit prin reglementarile interne ale bancii.
Clientii care inregistreaza un punctaj inferior nivelului stabilit nu pot beneficia de
credite.

Evaluarea performantei financiare a unei persoane fizice autorizate, care conduce la


incadrarea acesteia intr-una din cele cinci categorii de performanta financiara se realizeaza pe
baza ratingului de credite specific acestei categorii de clienti. In cazul persoanelor fizice,
performanta financiara va fi considerata in categoria A.

Determinarea ratingurilor de credite si utilizarea informatiei de risc bancar


furnizata de CRB sunt cuprinse in Procedura privind acordarea si derularea produselor tip
credit pentru clienti retail.

Capitolul 3
Categorii de credite

In conformitate cu prevederile Legii privind activitatea bancara si cu propriul statut, banca


acorda clientilor sai credite, in lei si valuta. Din punctul de vedere al scadentei, acestea pot fi:
- pe termen scurt, a caror durata de rambursare nu depaseste 12 luni;
- pe termen mediu, a caror durata de rambursare este cuprinsa intre 1 si 5 ani, inclusiv;
- pe termen lung, a caror durata de rambursare depaseste 5 ani.

3. 1. PERSOANELE FIZICE pot beneficia de urmatoarele categorii de credite, grupate in


functie de destinatie astfel:
1. Credite cu destinatie multipla
a) Credite pe carduri
b) Linii de credit
c) Credite de trezorerie, nenominalizate.
2. Credite pentru nevoi personale
a) tratamente medicale;
b) studii;
c) conferinte si simpozioane;
d) sejururi;
3. Credite pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata
a) Bunuri pentru uz casnic si personal
b) Vehicule
4. Credite pentru imobile
a) Credite punte
b) Credite imobiliare
c) Credite ipotecare

3. 2. PERSOANELE FIZICE AUTORIZATE pot beneficia de urmatoarele categorii de


credite cu caracter productiv:
1. Credite pe termen scurt:
a. Credite pentru achizitionarea de materii prime, materiale si marfuri
necesare desfasurarii activitatilor de productie, prestari servicii, comert, alte
activitati economice
b. Credite pentru participarea la cursuri de specializare, simpozioane etc.
c. Linii de credit.
2. Credite pe termen mediu, respectiv credite pentru investitii in:
a) Echipamente de lucru (birouri, tehnica de calcul, tehnica medicala
b) Autovehicule
c) Inventar agricol mecanic (tractoare, combine, utilaje agricole auxiliare,
mijloace de transport - autocamioane, remorci etc.)
d) Imobile cu destinatie de sediu, respectiv reparatii, modernizari,
consolidari si extinderi de imobile si/sau viabilizare (introducere de retele de alimentare cu apa
curenta si canalizare, retele de gaze, electrice, telefonice, termoficare)
e) Alte investitii (animale de productie si reproductie, plantatii pomicole
si viticole etc.)
f) Investitii cu caracter productiv acordate revolutionarilor
3. Credite pe termen lung, respectiv credite pentru cumparare de terenuri si/sau
cumparare/construire de imobile cu destinatie de sediu.

3.3. Scrisori de garantie bancara si avaluri

Banca poate elibera clientilor sai scrisori de garantie bancara/avaluri, in lei si/sau in valuta,
pe termen scurt, mediu si lung.

Intrucat eliberarea SGB si avalurilor in lei si/sau valuta implica riscuri similare pentru
banca ca si acordarea unui credit, analiza cererilor si documentatiilor prezentate de agentii
economici se va efectua de catre banca avand in vedere analiza si evaluarea riscului creditelor
din prezentele norme metodologice.

La baza emiterii SGB/avalurilor in lei si/sau valuta, documentul contractual utilizat poate
fi, dupa caz:
- "acord de garantare - contract de credit", in cazul scrisorilor de garantie;
- "acord de avalizare - contract de credit", in cazul avalurilor.

Acordurile de garantare/avalizare - contracte de credit se pot incheia pe termen scurt,


mediu si lung si vor cuprinde prevederi referitoare la perioada in care se pot elibera scrisori de
garantie bancara/avaliza efecte de comert.
Intocmirea acordului de garantare/avalizare in vederea eliberarii de SGB/avaluri in lei si
valuta, precum si aspecte legate de raportarea acestora este prezentata in Procedura subproces
privind eliberarea scrisorilor de garantie bancara/avalurilor si altor tipuri de scrisori.

Capitolul 4
STUDIU DE CAZ

Rezidential BCR

Credit ipotecar, in LEI si VALUTA - construirea, cumpararea, reabilitarea


(consolidarea/modernizarea/amenajarea) sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa,
cumpararea de terenuri aflate in intravilan si in circuitul civil in vederea construirii locuintei,
efectuarea lucrarilor de viabilizare a terenului (asigurarea cu utilitati necesare: electricitate, apa,
canalizare, gaze, telefon). Termenul de rambursare este de maximum 25 ani pentru creditele in
ROL si maximum 20 ani pentru creditele in EUR/USD, iar suma maxima este de 500.000
echivalent EUR.

Avantaje:
 Posibilitatea determinarii capacitatii de rambursare prin luarea in calcul si a altor venituri
realizate de catre solicitanti: venituri din dividende, venituri din inchiriere, venituri realizate in
strainatate;
 Pentru construirea de locuinte se acorda la cerere, o perioada de gratie de pana la 12 luni;
 Perioada de rambursare se extinde pe 25 ani, pentru creditele in lei;
 Clientul poate opta pentru întocmirea raportului de evaluare al imobilului adus in garantie
de catre specialistul bancii sau de catre o terta persoana specializata, atestata ANEVAR;
 Nu se solicita garanti;
 Executarea lucrarilor se poate realiza si in regie proprie;
 Politele de asigurare se pot incheia si la sediul bancii;
 Dobanzile sunt atractive;
 Se poate opta pentru includerea comisionului de gestiune in valoarea finantata;
 Operativitate maxima;
 Posibilitate de plata anticipata;
 Rambursarea creditului poate fi efectuata:
• la orice unitate BCR, din contul curent la sediul unitatii,
• utilizand serviciul e – BCR,
• din contul de card de debit de la orice ATM din reteaua BCR, pentru creditele in
lei.
 Se ofera facilitatea de refinantare a imprumuturilor efectuate la alte banci.

Caracteristici:
 Beneficiari: persoane fizice rezidente care au varsta de cel putin 18 ani;
 Moneda de acordare: ROL, USD, EUR;
 Suma maxima: 500.000 echivalent EUR;
 Volumul creditului se stabileste in functie de posibilitatea de rambursare a solicitantului si
a familiei, daca este cazul;
 Destinatia:
• construirea, cumpararea, reabilitarea (consolidarea, modernizarea/amenajarea),
sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa
cumpararea de terenuri aflate in intravilan si in circuitul civil in vederea construirii de locuinte
• efectuarea unor lucrari de viabilizare a terenurilor si asigurarea cu utilitati a locuintei:
electricitate, apa, canalizare, gaze, telefon
 Termenul:
• maximum 25 ani - pentru creditele in ROL
• maximum 20 ani - pentru creditele in EUR/USD
 Avansul:
• minimum 25% din valoarea imobilului achizitionat/construit sau din valoarea devizului de
amenajari/reparatii/reabilitari
 Confirmarea detinerii avansului poate fi facuta in mai multe modalitati:
• se depune suma in numerar sau prin virament in contul curent (lei, valuta) deschis la BCR
• se prezinta documente care atesta efectuarea platii avansului catre vanzatorul terenului sau
locuintei (precontract/contract de vanzare-cumparare sau chitanta autentificata la notariat)
• se prezinta facturi/chitante fiscale pentru materialele si/sau serviciile deja
cumparate/executate, in cazul lucrarilor executate in regie proprie
 Capacitatea de rambursare se determina pe baza veniturilor certe nete realizate de catre
solicitant si coplatitori, daca este cazul. Rata totala lunara (credit plus dobanda) nu va depasi
35% din venitul net obtinut, prin deducerea datoriilor de plata ale intregii familii.
 Forma de decontare este viramentul in contul:
• vanzatorului locuintei sau al terenului
• societatii de constructii, care va executa lucrarea (esalonat in functie de graficul
de executare a lucrarilor)
• imprumutatului pentru plata manoperei, in cazul construirii in regie proprie
 Modalitati de rambursare:
• la orice sediu BCR, in numerar (cu cel putin o zi inaintea scadentei stabilite prin
graficul de rambursare)
• la sediul unitatii BCR care a acordat creditul, din contul curent in lei sau valuta
(inclusiv ziua scadentei)
• prin internet, din contul curent in lei sau valuta, utilizand serviciul e – BCR, cu cel
putin o zi inaintea scadentei stabilite prin graficul de rambursare (se completeaza Cererea de
acces si se incheie Conventie)
• la orice ATM din reteaua BCR, din contul de card de debit numai pentru creditele in lei (se
incheie Conventie)

Dobanda:
 ROL:
• Dobanda fixa initial si variabila ulterior:
• 13%/an, dobanda fixa in primii 5 ani si ulterior variabila, revizuibila semestrial in
functie de cotatia BUBOR la 6 luni, in perioada ramasa pana la finalizarea ternenului de
rambursare
• 14%/an, dobanda fixa in primii 3 ani si ulterior variabila, revizuibila semestrial in functie de
cotatia BUBOR la 6 luni, in perioada ramasa pana la finalizarea termenului de rambursare
• Dobanda este variabila, revizuibila semestrial (la data de 30 iunie si 31 decembrie
ale fiecarui an) si se stabileste in functie de cotatiile BUBOR la 6 luni - 22,16%/an
 USD: 10.775%/an
 EUR: 9,229%/an
• Dobanda este variabila, revizuibila semestrial (la data de 30 iunie si 31 decembrie ale fiecarui
an) si se stabileste in functie de cotatiile LIBOR la 6 luni pentru creditele in USD si EURIBOR
la 6 luni pentru creditele in EUR

Pentru obtinerea creditului sunt necesare urmatoarele acte:


 Documente generale necesare:
 Cerere de creditare (formular tip BCR)
 Declaratie-acord pentru coplatitori, daca este cazul (formular tip BCR)
 BI/CI pentru solicitant si coplatitori, daca este cazul (copie)
 Talon de pensie (copie)
 Adeverinte de salariu (formular tip BCR sau alte formulare care sa contina elemente
minime, pentru solicitant si, daca este cazul, pentru coplatitor(i));
 Cartea de munca (primele si ultimele doua pagini)/contractul individual de munca cu viza
Inspectoratului Teritorial de Munca/registrul general de evidenta a salariatilor (filele care cuprind
elementele de identificare ale angajatorilor si inscrierile referitoare la imprumutat pentru
solicitant si, daca este cazul, pentru coplatitori)
 Documente care atesta alte venituri realizate de solicitant din inchirieri, dividende, venituri
realizate in strainatate etc. si care pot fi luate in calcul la determinarea capacitatii de rambursare

Documente specifice in functie de destinatia creditului, solicitate clientului:


 Pentru cumpararea de imobile constituite din teren si constructia situata pe acesta si pentru
cumpararea de apartamente cu teren in cota indiviza:
• Actul de proprietate asupra imobilului ce face obiectul vanzarii/cumpararii
inregistrat la Biroul de Carte Funciara(copie)
• Dosarul cadastral (copie)
• Declaratia pe proprie raspundere a vanzatorului ca bunurile imobiliare respective
nu sunt revendicate si ca nu exista litigii in legatura cu acestea
 Pentru construirea unei locuinte pe terenul detinut de solicitantul creditului:
• Actul de proprietate/concesionare/drept de superficie/drept de folosinta asupra terenului pe
care urmeaza sa se realizeze constructia (copie)
• Contractul de construire incheiat cu antreprenorul/societatea de constructii (acest
contract nu se solicita in cazul constructiilor efectuate in regie proprie)
• Autorizatia de construire (care contine proiectul tehnic de executie si toate avizele
si acordurile cerute in certificatul de urbanism) intabulata provizoriu in Cartea Funciara
• Devizul general si raportul de evaluare al acestuia, intocmit de catre o antrepriza
de constructii
• Planul de finantare intocmit pe baza graficului de executare a lucrarilor (in cazul lucrarilor in
regie proprie)
• Declaratia pe proprie raspundere a proprietarului ca terenul nu este revendicat si ca nu exista
litigii in legatura cu acesta
• Contract de prestari servicii (copie) incheiat cu dirigintele de santier (numai in
cazul constructiilor efectuate in regie proprie)
• Atestat MLPTL (copie) pentru dirigintele de santier (numai in cazul constructiilor
efectuate in regie proprie)
 Pentru cumpararea unui teren si construirea unei locuinte pe acest teren:
• Actul de proprietate al vanzatorului pentru terenul respectiv (copie)
• Declaratia pe proprie raspundere a proprietarului ca terenul respectiv nu este
revendicat si ca nu exista litigii in legatura cu acesta
• Pentru construirea unei locuinte pe terenul cumparat din credit (lit. c) se solicita,
in a doua etapa, toate documentele prevazute la lit. B

Garantii:
• Ipoteca de rang I asupra imobilului achizitionat din credit, iar in cazul construirii de locuinte,
ipoteca asupra terenului si a constructiilor ridicate ulterior pe terenul respectiv
• Asigurarea imobilului la o societate de asigurari agreata de banca, banca fiind beneficiara
politei de asigurare

Anexe la Rezidential BCR


• Cerere de credit pentru persoane fizice
• Adeverinta de salariu
• Declaratie - Acord

Capitolul 5
Concluzii
Riscul de creditare este considerat cea mai periculoasa categorie de risc bancar, cu un
potential de producere supradimensionat de evolutiile financiare fluctuante ale societatilor
comerciale. In vederea prevenirii riscurilor bancare, bancile trebuie sa respecte o serie de
reglementari. In general, aceste reglementari privind desfasurarea activitatii bancare au un mesaj
de protectie fata de risc cu rezonanta multilaterala.

Cresterea continua a riscurilor bancare in epoca contemporana, concomitent cu


intensificarea relatiilor de colaborare a condus la internationalizarea reglementarilor in sensul
elaborarii unor norme nationale potrivit principiilor acceptate de mai multe tari, de genul
grupurilor internationale de studii organizate de Banca Reglementelor Internationale de la Basel
sau aplicarea normelor comunitare, elaborate sub forma directivelor europene in sistemul Uniunii
Economice Europene.

In ceea ce priveste Banca Comerciala Romana aceasta are o abordare integrata, la nivelul
intregului Grup, dedicata identificarii, intelegerii, evaluarii si administrarii riscului de afaceri,
inclusiv a riscului de credit. Politica BCR privind riscurile este conceputa pentru cresterea
sistematica si continua a valorii corporatiei si indeplinirea obiectivelor strategice in cadrul unui
management orientat catre crearea de valoare. In plus, promovarea numelui si reputatiei, precum
si a brand-ului sau reprezinta prioritati cheie pentru BCR, a carui conduita fata de clienti este
caracterizata prin corectitudine ai simt de raspundere.

BCR stabileste limitele de expunere la riscul de credit pentru institutiile de credit.


Asemenea limite sunt calculate pe baza analizei aspectelor financiare si nefinanciare ale acestor
institutii. Noul sistem de punctare care utilizeaza un sistem de clasificare granulara este de
asemenea un model de rating previzional si un instrument pentru evaluarea riscului de credit in
vederea realizarii unui proces precis de luare a deciziilor. BCR foloseste variabile cantitative,
calitative si de risc de tara, calculand un scor final (grad final de risc) pentru fiecare entitate
financiara.
1. Basno Cezar; Dardac,Nicolae - Moneda, credit, banci, Bucuresti, Editura Didactica si
Pedagogica, 1999.

2. Cocriş, Vasile, Chirleşan, Dan - Managementul bancar si analiza de risc in activitatea de


creditare. Teorie si cazuri practice ,Ed. Universitatii "Al. I. Cuza" Iaşi, 2007.

3. Iuga, Iulia,- Riscul in activitatea de creditare bancara. In: Revista de Finante, Banci,
Asigurari, nr. 3, 2005.

4. www.bnr.ro

5. www.bcr.ro