issue no.

6 - 2021

SMART CUP
M A G A Z I N E

r i s t ia na
D r a g o m iresc u C

ve i
aco
n by

e
ara M m a g a zin e d
si g

cover by M
BUCKET LIST BUCKET LIST
BUCKET LIST BUCKET LIST
BUCKET LIST BUCKET LIST
Înoată noaptea în mare

BUCKET LIST BUCKET LIST

Mergi (oriunde) cu cortul

BUCKET LIST BUCKET LIST

Îngroapă o capsulă a timpului

Aleargă un maraton
BUCKET LIST BUCKET LIST
Cațără-te pe vârful unui munte
BUCKET LIST BUCKET LIST
Prefă-te turist în propriul oraș
BUCKETIa trenul
LIST BUCKET
către o destinație la întâmplare
LIST
Stai fără telefon 24h

Încearcă un sport nou

Vezi animale deosebite

Mergi într-un parc tematic

Învață ceva ce ai evitat toată viața

(să mergi pe bicicletă, să conduci, să
gătești, să călărești, să cânți la un
instrument, etc...)

de Dragomirescu Cristiana
 COOLaje 1. Aruncă-ți visurile-ntr-o geantă.

2. Ia cu tine

-orice lucru din care poți obține 3. Pentru

culoare/lichid (carioci, autenticitate:
acuarele, ojă, muc de țigară,
-monede
frunze și petale, cafea de la
-pandantive
SmartCup, lacrimi);
-ață sau orice
-o coală de hârtie /carton/
fel de șnur
filtru de cafea;
-foarfecă;
-chibrituri
-lipici, scotch, bandă dublu- -petale
adezivă, gumă de mestecat; -machiaje
-decupaje
-sclipici
Facts

4 Îți trebuiesc reviste și ziare. Sigur are

mama ta ceva număr de prin 2007 de
la revista "Casa mea" sau "Viva". Ziare
găsești la tot pasul. Ai și optiunea să
decupezi din revista noastră! Tot ce
trebuie să faci e să îți lași imaginația să
zburde și să decupezi imagini, texte sau
litere care, în ansamblu, să contureze
conceptul tău.
A, da! E super-super să folosești și poze cu
tine din copilărie, poze cu prietenii, chiar
stikere! Nu uita!
5 Ia cu tine o brichetă (opțional).
Poate vrei să arzi marginile și să Ar fi musai să adopți un
arate mai cool opera ta implicit. spirit ludic. Murdărește(-
te), decupează(nu -te) și
6 Conceptul tău! Gândește-te la ce vrei
lipește, ojează și descoperă ce
să transmiți prin arta ta și fă să
face sens pentru tine, totul
devină realitate!
prin JOACĂ. Joaca este
7 Dă-l cadou cuiva sau bucură-te tu de ceea cuvântul cheie în crearea
ce ai făcut. O să ai un sentiment foarte
unui colaj, însă e un soi de
fain, garantez!
joacă asumată.

de Mara Macovei

Trăiești în Regatul Unit al anilor
1930, în perioada prebelică a unui
conflict mondial monstru, și primești o
scrisoare de la un vechi prieten care, într-
un fel sau altul, ajunge proprietarul
misterioasei insule numite „Insula
Negrului". Considerând că meriți o
vacanță de vară târzie, iei trenul spre
portul către insulă fără să știi că încă alți
șapte oameni primesc scrisori similare, cu
motive diverse și alți expeditori, scopul
final al perfidiei fiind ademenirea a zece
oameni pe o insulă ce nu va fi nimic
altceva decât o cușcă închisă a judecății
lor supreme.
Sună interesant? Ei bine, am cuprins
doar o sutime din farmecul și suspansul
polisierului meșterit de Agatha Christie
pe parcursul unui singur an. Acțiunea
urmărește teroarea și așteptarea morții
inevitabile a unor personaje prinse intr-un
lanț de crime misterioase ce, în mod sadic,
urmărește poemul lui Frank Green „Zece
negri mititei". Personajele, prinse în
confuzie, se zbat de-a lungul romanului
să descopere cine este în spatele crimelor și
care dintre ei este vinovat de ținerea în
funcțiune a mecanismului uciderilor
încercând, mai mult decât orice, să
trădeze inevitabilitatea morții lor.
Tot ce știm e că moartea lor e iminentă
și că, în prima noapte a șederii lor pe
insulă și înainte de prima crimă, o voce
misterioasă le anunță soarta, acuzându-i
pe toți cei zece inhabitanți de crime pe
care aceștia le-au făcut în trecut și care
nu au fost pedepsite de lege, evenimentele
următoare fiindu-le pedeapsa supremă.
De ce ar trebui să îl citești?
Romanul este unul care te ține în suspans cu fiecare pagină,
facându-te nu doar să urmărești atent fiecare mișcare a
personajelor, ci și să reflectezi individual asupra două subiecte
fundamentale romanului: cine este în spatele crimelor și dacă
există, în realitate, un bine sau un rău universal. Romanul e plin
de simbolistică și prefigurare, astfel încât există destule indicii pe
parcursul lui cât până și cititorul să realizeze cine este inculpatul,
dar, cu toate acestea, crimele sunt atât de complexe încât Agatha
l-a scris doar pentru că ideea romanului i s-a părut atât de greu de
pus în pagină, încât a luat-o drept o provocare, fiind nevoită să
dezvăluie în prolog cine a realizat masacrul de pe insulă. Tot ce
pot spune e că marea dezvăluire e una marcantă care, pe tot
parcursul romanului, este mereu cu trei pași înaintea cititorului.
Agatha Christie este un bine-cunoscut geniu al polisierelor care
a marcat permanent genul acesta de carte. Ea însăși a spus că
„Zece negri mititei" este cartea plasată de ea pe locul întâi într-un
clasament propriu al romanelor ei, fiind mândră, mai mult decât
orice, de logica imbatabilă a firului narativ și folosirea
personajelor pentru a servi scopului deznodământului, punând în
loc piesele ideale pentru un quiproquo tragic autentic.
Adaptări
Romanul a fost adaptat în numeroase filme și piese de teatru
de-a lungul anilor (atât englezești, cât și străine, un bun exemplu
fiind germanul „Zehn kleine Negerlein"), devenind un simbol al
culturii romanelor polițiste. Cea mai recentă ecranizare a sa a
fost realizată în 2015, de BBC, sub forma unui film în trei părți,
dar, cu toate astea, faima cărții nu se oprește aici. Referințe la
acțiunea romanului au apărut în diverse creații, de la banda
desenată originală „Superman", la premiera sezonului nouă din
serialul „Family guy", care se deschide cu un episod inspirat de
roman, la diferite serii anime (ad exemplia, „Kubikiri cycle"), la
crearea unui întreg muzical bazat pe carte, numit „Something's
Afoot".
Concluzie
Cand vorbim de romanul Agathei Christie, vorbim atât de un
geniu în premieră al cărții thriller, cât și despre un simbol al
cărții ingenios și bine scrise, „Zece negri mititei" devenind un
clasic al literaturii polițiste.
Tot ce rămâne, în final, este să vă urez spor la lectură și să
închei, per excellentiam, cu citatul final al confesiunii mult
căutatului criminal:
„Când marea se va liniști, vor veni cu bărcile dinspre uscat
pe Insula Negrului și vor găsi zece cadavre și un mister de
nedezlegat.
Semnat, ..." de Naomi Bîldea
 Așa cum se observă și în filme și seriale Anii 2000
precum „Legally Blonde”, „Mean Girls”,
„Sex and the City” și „The Devil Wears
PIESE SPECIFICE
Prada”, moda din anii 2000 poate fi
● paiete
descrisă printr- un singur cuvânt:
● pantaloni cu talie joasă
glamuroasă. Designeri precum Alexander
● fuste mini
McQueen,Vera Wang și Vivienne
● imprimeu militar
Westwood sunt renumiți pentru succesul
● pantaloni largi
din acea perioadă.
● treninguri colorate (Juicy Couture)
● denim
● tricouri polo
● cizme UGG
● pantaloni cargo

Make-up

Dacă aveai un bronz puternic,

purtai fard strălucitor sau în
nuanțe de mov și albastru, blush
strident și obligatoriu gloss, erai
întruchiparea stilului Y2K. La
jumătatea deceniului, luciul de
buze a fost înlocuit cu rujul roșu,
Dacă doriți să încercați stilul Y2K, care începe încet,
iar machiajul viu de pe pleoape s-
dar sigur, să reapară în tendințe, vă pot recomanda
a transformat într-un smokey eye
câteva accesorii fără de care nu se ieșea din casă pe
intens. Acesta era complementat,
atunci. Centurile albe, șepcile, jambierele, creolele,
în general, de gene false.
gentuțele de tip „baguette” și ochelarii de soare aviator
vă vor oferi cu siguranță aspectul anilor 2000!
de Alexia Gheorghe
 Ciclul de viață al unei stele
Poate părea contraintuitiv, dar stelele au un ciclu de viață asemănător cu cel al oricărei
ființe vii. O stea e ca un organism. Doar că stelele trăiesc miliarde de ani, în funcție de
mărimea lor, ca un fel de zeități cosmice...supraorganisme. Cum spunea și Barbu: “În topire,
în azur/ Roata Soarelui/ Marelui”. Căci Soarele, ca toate stelele de mărime mijlocie,
trăiește în jur de 10 miliarde de ani, iar steaua noastră vedetă are
aproximativ 5 miliarde de ani în momentul de față.
Orice stea se naște dintr-o nebuloasă, pântecele cosmic în care se dezvoltă.
O nebuloasă este o aglomerare uriașă de praf și gaz existente în Univers,
care se adună într-un nor. Particulele sunt atrase unele de altele pe baza forței de atracție
gravitaționale și se adună, formând o nebuloasă. “Cheagurile” de hidrogen și praf din
cadrul nebuloasei reprezintă “celulele embrionare” ale stelei. Pe măsură ce particulele se
ciocnesc, ele produc o cantitate enormă de căldură. În timp ce particulele se apropie unele
de altele prin atracție gravitațională, nebuloasa se micșorează și devine din ce
în ce mai densă, iar în momentul în care atinge o anumită presiune și o
anumită temperatură, are loc procesul de fuziune nucleară. În acest moment,
se spune că nebuloasa “s-a prăbușit” din cauza gravitației. Acest nor prăbușit, format
din materie concentrată, se preschimbă într-o sferă foarte încinsă și densă, care se învârte.
Sfera poartă denumirea de protostar, fătul gata să iasă din pântecele mamei. Mai trebuie
menționat că, spre exemplu, pentru ca o stea de mărime mijlocie precum Soarele să se
nască, este nevoie de o nebuloasă de câteva ori mai mare decât Sistemul nostru Solar.
Nașterea efectivă a stelei are loc via fuziune nucleară. Pe scurt, fuziunea nucleară
înseamnă două nuclee atomice ale unui element chimic mai ușor care se contopesc pentru a da
naștere unui element mai greu [da, pluralul de la “nucleu” e “nuclee” în cazul de față.
“Nuclei” e folosit doar în domeniul biologiei] . Spre exemplu, în cadrul fuziunii nucleare din
nebuloasă, două nuclee de hidrogen se unesc pentru a da naștere unui nucleu atomic de heliu,
element superior ca masă în tabelul periodic. Două nuclee de heliu se unesc apoi formând un
nucleu de litiu și așa mai departe. O astfel de reacție este foarte rar întâlnită în natură și
reprezintă procesul prin care au luat naștere toate elementele chimice naturale cunoscute
azi. Energia eliberată în timpul fuziunii va reprezenta combustibilul din care
steaua se va alimenta pentru a supraviețui. De asemenea, această energie
cauzează radiațiile pe care le primim de la Soare. Cantitatea de energie din
cadrul acestor fuziuni poate fi calculată folosind celebra E=mc2, unde “E” reprezintă
cantitatea de energie, “m”, schimbarea masei iar “c”, viteza luminii în vid (constantă).
În urma fuziunilor, masa stelei crește. Prin urmare, cu cât există mai multă materie, mai
mult praf care se ciocnește în nebuloasă, cu atât steaua va avea masă mai mare. Este logic,
din moment ce fuziunea nucleară formează elemente chimice mai grele din elemente chimice
mai ușoare. Durata vieții stelelor, exact ca la oameni, depinde de masa lor. Cu cât o stea are
masa mai mare, cu atât își va consuma combustibilul mai rapid. Stelele mai mici își
raționalizează energia mult mai eficient și, prin urmare, trăiesc mai mult.
 În momentul în care stelele se stabilizează [presiunea exterioară din fuziune este în
echilibru cu forța de atracție care ține steaua unită], ele încep să lumineze și să își trăiască
viața, arzând combustibil. Această etapă este numită stadiu principal și reprezintă cea mai
mare parte a vieții stelare. În momentul în care o stea rămâne fără hidrogen, după miliarde
de ani, începe să consume alte elemente, rămânând treptat fără
combustibil. Straturile exterioare se extind și se răcesc. Prin urmare, steaua se
umflă până la dimensiuni de sute de ori mai mari decât cea inițială
și, răcindu-se, capătă o culoare roșie. De aceea, ea poartă acum numele de gigantă
roșie- etapa de îmbătrânire a stelei. Soarele va ajunge, de asemenea, o gigantă
roșie în 5 miliarde de ani, punând capăt vieții care ar putea exista pe Pământ la momentul
respectiv.
Când rămâne, în final, fără combustibil, straturile exterioare se desprind,
steaua se micșorează, iar nucleul încins și dens rămâne vizibil, corp ceresc numit
pitică albă, moartea stelei. Pitica albă nu este decât o stea moartă care strălucește
datorită căldurii reziduale și care se va răci complet în timp, fără să mai emită
lumină, devenind o pitică neagră.
În cazul stelelor masive, mult mai mari decât Soarele, moartea are loc într-un mod mult
mai dramatic și violent, într-o adevărată degringoladă* cosmică. Fiind formate din mult mai
multă materie, ele sunt și mult mai încinse și, ca urmare, nucleul lor mult mai dens și cu o
temperatură mult mai ridicată poate asigura fuziunea nucleară și pentru elemente mai grele
ca fierul. Astfel, după ce se transformă într-o supergigantică roșie, de data asta, dă naștere
unei explozii devastatoare, ce poartă numele de supernovă. Supernovele sunt atât de luminoase
încât reprezintă echivalentul a 10 miliarde de sori și, fun fact, cel puțin 5
supernove au fost observate cu ochiul liber, înainte de inventarea telescopului. Da,
atât de strălucitoare sunt. Lumina formată rămâne prezentă pe cer timp de câteva
săptămâni sau luni.
“Cadavrul” stelei este reprezentat de nucleul rotitor rămas în urma exploziei și se numește
stea neutronică sau pulsar. Polii magnetici ai pulsarului emit unde radio, care pot fi
interceptate de la miliarde de kilometri, de către radiotelescoape.
Stelele foarte mari și cu o masă enormă se pot transforma la sfârșitul vieții într-o gaură
neagră, corp cu o masă și densitate atât de mari încât, prin atracția sa gravitațională
puternică, înghite până și lumina.
Așadar, data viitoare când priviți cerul clar de mai în timpul nopții, amintiți-vă că
fiecare stea care luminează este vie. Se naște, trăiește și moare, exact ca
noi. De parcă respiră organic. Dar, cel mai important, nu încetează să
strălucească până nu moare. Iar când se stinge, are grijă să o facă într-un
mare fel. Hm, poate avem câte ceva de învățat de la stele.

*degringoladă= prăbușire, rostogolire rapidă, ruinare

de Victor Petrișor
 Pentru noi, oamenii,
fericirea a devenit ceva relativ
comun (ceea ce nu este rău). Unii o
asociază cu zâmbetul și o definesc drept
ceva de care suntem mulțumiti că avem sau
că facem: ne iubim pasiunile, ne bucurăm de
un obiect cumpărat pe care îl voiam, mergem în
excursii și ne simțim bine cu cei dragi nouă, iar lista
poate continua la infinit. Fericirea noastră poate
depinde de un obiect, de un apus, de zâmbetul cuiva, de
mirosul cafelei în diminețile când trebuie să o iei spre
școală sau muncă; depinde de cât de mult vrem noi să o
observam în lucrurile mici care ne înconjoară. Și vom avea o
surpriză, căci tot ceea ce ne cuprinde este frumos, dacă știm
să ne bucurăm de el.
Trăim atât de multe momente și experiențe, iar din cele mai
multe clipe rămânem cu sentimentul fericirii.
Și poate chiar am fost cu adevărat fericiți, dacă și sufletul nostru
Gândurile cititorilor

spune asta... (Raluca Ungureanu)

Nu știu cât de abordat este acest subiect în zilele de astăzi de

către adolescenți, însă eu chiar simt nevoia să vorbesc despre el,
fiind unul dintre conceptele definitorii în viața fiecăruia.
Visarea: ceea ce majoritatea facem, uneori inconștient, alteori
conștient, uneori cu mult drag și pasiune, alteori cu speranțe
aproape spulberate.
Visarea: caracteristica dătătoare de putere și curaj, deoarece,
visând, îți alegi un obiectiv la care simți că ai putea adera o viață
întreagă, chiar dacă nu știi cu certitudine dacă va deveni realitate
pentru tine.
Vreau să vă încurajez să visați. A visa este unul dintre cele mai
frumoase puteri pe care ți le poate da Universul și viața în sine,
așa că fă-o. Chiar dacă nu ai idee când sau dacă ți se vor
îndeplini dorințele, gândește-te la cât de frumos și sincer va
fi acel sentiment găzduit de suflet, dacă ele se vor
transforma în realitate. Munciți în orice fel cu putință,
pentru că și acel puțin va conta. Munciți și atunci când
simțiți că nu mai puteți și nu renunțați niciodată.
Toată lumea ajunge la un moment dat să audă
aceste vorbe, dar nu mulți vor crede sau vor ști
să le folosească.
Așa că...fiți voi cei care reușesc!
(Bianca Bacioiu)
Presiunea e prea
mare, prea multă, iar golul e
prea îndesat în ciment ca să poată
fi umplut. Iar cimentul apasă, îl distruge,
îl crapă, îl umple din exterior. Dar în exterior
e prea cald, e prea acidulat… prea mare, prea
îndesat, prea greu.Și interiorul e greu, golul e greu
și apăsător și cald, fundul i se încălzește de la magma
de țipete din el. Asta e el, un gol cu țipete, care-și caută
partea. Vor să evadeze, să ocupe din nou o parte a corpului,

~N
o mână, un picior, o celulă, un organ, un vas de sânge, un gând,

u
vre
un nume, să se amestece într-un eu, în ce era odată. Ce a fost

au
jumulit din pământul lui, din cercul său gravitațional și îndesat într-
un gol și pietruit și presat, arzând constant.

să
fiu
Țipetele au nevoie de ajutor, dar, din păcate, “Prințesa și bobul de

aic
mazăre” nu poate ajuta. Bobul de mazăre cedează și acum și, câteodată,

i pe
un țipăt mai scapă printre crăpături, golul rămâne blocat, înghețat la

ntru
dezghețare timp de câteva secunde. Și cine are noroc, își consumă șansa.
Și se plimbă stingher, năucit și dezorientat, ca o buburuză după o bulă de

că nu
cafea, zburând în jurul propriului cap, și..și..și..

vreau, d
Și în plină energie lovește tot, totul, TOTUL, TOTUL, și cimentul încearcă să-l
oprească, să-i taie calea, să cadă pe el, să-i anticipeze mișcările. Și, în toată
lupta asta, el ajunge mereu la cap, chiar dacă nu e locul lui, chiar dacă piciorul

ar sunt și asta nu o
îi e casa și, cu ultima suflare, se materializează într-o lacrimă și ajunge și
moare unde îi era menit să trăiască. O lacrimă.

Afară e uscat și rece.

Înăuntru e ploaie și cald.
Urcă pe pereți rugina,
Iar candelabrul e mâncat de mucegai.
s -

6 și acum epuizarea te doboară, dar nu atât de rău, căci în timp ce îți cureți
o acce

criza sau încerci să arăți că nu s-a întâmplat nimic, pentru că, dacă simți
ceva, ești slab și mama sau tata a crescut un copil puternic, auzi încet, dar
p

constant: Nu vreau să fiu aici pentru că nu știu cum e să mă ridici după ce

t …

m-am rostogolit în urzici temătoare, nu știu cum e să ai un start, midpoint

~ (A

și finish, nu știu cum e să portretizezi durerea și arta altor umbre de pe

lex

sticla lucitoare. Nu vreau să fiu din nou în cercuri de ventilație continuă

an

cu gravitație zero și fără o ieșire clară. Să strâng din nou indicii, să-mi
dr

culeg fiecare atom, de fiecare dată și să îi sudez cu promisiuni dulci

aI

și ape adânci.
or
ac d

7 și ai ajuns din nou în pat, între aceiași pereți, doar că e

e) h

întuneric, e 12 sau 1 sau 3 și în jur se văd doar niște umbre.

Te uiți din nou la tavan și știi că liniștea nopții e singura
care poate să-ți suporte suferința. Tavanul acum
parcă are răspunsuri, dar te uiți doar la el, poate
e albastru sau gri sau negru, nu mai e alb.
Și cum încerci să găsești răspunsuri, o
lacrimă se scurge ușor pe obrazul
ce repede e șters, ca nu
cumva să afle restul.
 Ștefan Cepoi: Prima specializare am ales-o în momentul în care trecea revista cu
facultățile prin clasă și m-am întrebat: “Ce știu eu?”. “Română”. “Română și mai
ce?”. “Română și nimic”. Am început așa să răsfoiesc revista, scria: “română și
istorie”-nu; “română și geografie”-nu; “română și engleză”-nu; “română proba
practică”- ce e aici? Teatru. Pac! Teatru! Actor mă fac! M-am dus acasă, le-am zis
alor mei, mama care copilărise prin teatrul de la Constanța mi-a spus că ”asta e o
meserie care necesită talent, este pentru oameni mai hărțuiți”, taică-meu, care știa cât
de atehnic sunt, a zis că s-ar putea să fie, de fapt, o alegere foarte bună. În concluzie,
am ajuns student la actorie în 1998 și eram deja admis la facultatea de teatru înainte
să fi văzut măcar un spectacol în viața mea. Îl cunoștea mama, din tinerețe, pe soțul
actriței Ruxandra Sireteanu, fata marelui actor Nicolae Sireteanu. Ea a zis așa:
“Dacă băiatul are chemare spre chestia asta, eu îl pregătesc cu mare drag, dacă nu,
vă spun de la început”. Ei, Ruxandra a fost încântată și am lucrat împreună....vreo 3
săptămâni. Ea a fost primul meu contact cu lumea asta.
Cealaltă specializare a apărut în viața mea în momentul în care a apărut
depresia. A fost o perioadă de 3 ani în care am fost în depresie clinică. Aproximativ
un an și jumătate am stat pe tratament psihiatric, după care psihiatra mea mi-a spus
că trebuie să fac și psihoterapie, pentru că altfel m-aș fi întors în același loc, odată cu
eliminarea tratamentului. Atât de mult mi-a plăcut ce am găsit ca și client în
psihoterapie, încât am zis că vreau chestia asta în viața mea pentru totdeauna. M-am
apucat, am făcut facultate, după facultate am făcut formare în psihoterapie și apoi
am devenit formator. Cam toți care ajung acolo, nu ajung de “prea bine”. Conceptul în
școlile de psihoterapie e “The wounded healer”, vindecătorul rănit. La fel de bine se
aplică și la actorie. Am avut niște profesori care m-au instruit extraordinar de bine.
Am picat acolo într-un context absolut minunat pentru mine, am avut acces la cei mai
buni psihoterapeuți din Europa.

Smart Cup: Ai putea alege între cele două meserii?

Ștefan Cepoi: E ca și cum m-ai pune să aleg între noapte sau zi. Înghețată de ciocolată
sau de vanilie. De ce ai alege?

Smart Cup: Ce este foarte important în cele două meserii pe care le

practici?
Ștefan Cepoi: În primul rând inteligență. E o definiție a inteligenței
care mie îmi place foarte mult “a face deosebirea dintre ceea ce este
esențial și ceea ce este neesențial.”

Ștefan Cepoi actor și psihoterapeut

Smart Cup: Cum se simte omul Ștefan Cepoi în perioada asta?
Ștefan Cepoi: E o perioadă bună din viața mea și m-a prins foarte protejat. M-a prins lucrător
la Teatrul Național, lucrător la stat, într-o perioadă în care oamenii au trăit cu angoasele și cu
anxietățile pierderii locului de muncă. Nu am reușit atât de mult, eu, să speculez momentul
acesta și să exist ca actor, să simt că e nevoie de mine, că pot să fiu aici pentru tribul meu, gașca
mea, cei din Craiova. Motivația aceea a dispărut, în raport cu teatrul, în perioada aceasta, dar
a compensat cabinetul. Nevoia aici de mine, ca psiho-terapeut, a crescut foarte mult. Și atunci, a
fost foarte lejer să traversez perioada aceasta.

Smart Cup: Ai cumva o recomandare pe care le-o poți da oamenilor? Cum să treacă mai ușor
peste toate incidentele din perioada aceasta?
Ștefan Cepoi: Da, e o recomandare pe care am tot făcut-o, să-și mute atenția pe propria viață, pe
propria ogradă. Dacă stai cu atenția în fuxul lucrurilor de afară, te smintești. Te
dezrădăcinează, te smulge. Să-și ducă resursele spre viața lor. Afară deocamdată este furtună
mare.

Wellness
Smart Cup: Dacă ai putea avea o supra-putere, care ar fi?
Ștefan Cepoi: Fiica mea, Anastasia (BUNĂ ANASTASIA), mă tot intreba: dacă aș putea să
găsesc leacul Covidului, dacă aș putea să mă teleportez, dacă aș putea să vindec toți oamenii,
dacă aș putea să trăiesc veșnic. Anastasiei, oferindu-mi acele alegeri, i-am spus clar că aș vrea
să mă teleportez, din loc în loc. Îmi plac călătoriile, drumul în sine este o experiență totală, dar,
fiind nevoie de mine în mai multe locuri, ar fi cel mai practic lucru.
Însă, dacă n-aș avea variante la îndemână...nu m-am gândit niciodată. Aș vrea să iubesc.
Să pot să iubesc. Să iubesc pur.
Mă consider un om rău. Din experiențele acumulate, am realizat necesitatea binelui. Încerc să
aleg să fac bine, să fiu bun. Să existe binele în mine, și să nu deconstruiesc lucruri.Bine, nici nu
știm ce înseamnă cu adevarat bine, de asta m-am dus cu gândul la iubire.
Dacă vrem să facem un act, fie el cu intenții bune, dacă lipsește iubirea, conexiunea de iubire
dintre cei doi indivizi, acea acțiune se poate transorma într-un act de intruziune, față de cel de
lângă tine.
Interviu de Daria Militaru și Daria Onișa
Fie că suntem fete sau băieți, 1.Curățarea feței
cu toții ne dorim un ten neted,

curat, luminos… Ce să mai; Da, trebuie să te speli pe față

un ten perfect! zilnic. Dacă în ziua respectivă
După cum știm, perfecțiunea te-ai machiat, atunci este
nu poate fi obținută, dar necesar să îndepărtezi
putem să facem tot posibilul machiajul (cu apă micelară),
să ne îmbunătățim starea apoi poți folosi un cleanser.
pielii noastre. Chiar dacă nu ai folosit make-
Eu te voi ajuta sa îți găsești o up, este necesară curățarea
tenului pentru a îndepărta
rutina simplă, dar eficientă,
toxinele, praful și radicalii
în conformitate cu tipul
liberi, acumulați în timpul
tenului tău.
zilei.
În primul rând trebuie să
Mare atenție! Un produs nu
stabilim care sunt etapele
trebuie neapărat să facă multă
unei rutini de îngrijire:
spumă sau să îți lase tenul
extrem de uscat ca să
skincare routine funcționeze.

2.Serumuri și exfolianți

Exfolianții sunt de două feluri: exfolianți mecanici - scrub (acesta nu este recomandat pentru că
poate leza tegumentul și este foarte iritant) și exfolianți chimici - acizii. Știu că pare intimidant
și ne gândim la ceva dăunător, dar nu este așa. Din contră, dermatologii recomnadă mai mult
acest tip de exfoliere, fiind mai sigur și mai eficient. Ca acizi avem AHA (ac. Lactic, ac.
Glicolic, ac, Maileic) si BHA(ac. Salicilic)

Beneficiile majore:
✔Îndepărtează textura;
✔Estompează petele hiperpigmentate;
✔Netezește ridurile fine;
✔Curăță porii;
✔Îndepărtează celulele moarte de la suprafața pielii;
✔Oferă luminozitate;

Mare atenție! Acizii nu se folosesc in jurul ochilor. Aceștia nu trebuie să usture sau să irite tenul.
De asemenea, în această etapă se pot folosi seruri pentru a trata diferite nevoi, de exemplu acidul
hialuronic pentru redarea fermității și hidratării. Știați că 1 g de acid hialuronic absoarbe 1000
g de apă?
Retinolul, cunoscut ca vitamina A, este folosit pentru tratarea acneei, reducerea sebumului și
ridurilor, regenerând celulele. Vitamina C este utilă pentru eliminarea radicalilor liberi și conferă
luminozitate.
3.Hidratare 4.Protecție solară

Indiferent de ce tip de ten ai, trebuie să
folosești o cremă hidratantă!
Rolul acesteia este de a repara bariera
cutanată și de a menține apa în celule.
Dacă aceasta nu este intactă, glandele
vor produce sebum în exces pentru a
Este importantă? Este chiar foarte importantă, pentru că
protejează tenul de razele ultraviolete (UVA, UVB).
Există două feluri de protectie solară: una minerală,
care absoarbe și refelctă razele UV, conținând oxid de
zinc și dioxid titanium, și una chimică, aceasta
absoarbind și convertind UV în raze infraroșii.

compensa pierderea de H2O. Nu uitați de Pentru a fi eficientă, se aplică 2,5 ml (o jumatate de

zona gâtului!
Ingredientele cheie sunt: ceramidele,
acidul hialuronic, acizii grași, glicerina
și peptidele.
linguriță) pentru față și gât.
Eu recomand să aplici minim SPF (sun protection
factor) 30 sau 50. Să știți că mai mult decât SPF 50 nu
este necesar, deoarece din punct de vedere chimic,
acoperirea este aceeași.

Ten uscat

Cleanser: Este recomandat odata pe zi (seara)

Ten gras Alege un produs hidratant, special pentru

pielea uscată, care conține ceramide, peptide și
Cleanser: Este recomandat de 2 ori pe zi eventual fară prea multă spumă.
(dimineața și seara). Poți alege un produs

special pentru ten gras, care va face multă Exfoliant: Acid lactic, acid glicolic -
spumă și alcool. recomandat să fie folosit maxim de două ori

pe săptămână.
Exfoliant: Acid salicilic: acesta reduce Serum: acid hialuronic pentru o mai multă
secreția de sebum, curață porii în hidratare.
profunzime. Nu se folosește zilnic!

Serum: Retinolul este un produs care Hidratare: O cremă grasă hidratantă, fără
încetinește secreția de ulei, regenerează alcool, conținând ceramide, peptide,
pielea, tratând acneea. hialuronat de sodiu.

Protectie solara: SPF 30 sau SPF 50
Hidratare: Se recomandă o cremă pe bază

de apă, cu o textură ușoară, un gel.

Protectie solară: SPF 30 sau SPF 50

de Maya Anghel
 Dragă jurnalule,

Vreau să îți povestesc astăzi aventura mea pe Ceahlău. Totul a început într-o zi de vară, 5 august, când
ajungeam cu mașina la poalele muntelui. Am ales să vin atunci tocmai pentru evenimentul ce avea să se
întâmple pe 6 august: piramida holografică. Citisem undeva că oamenii numesc Ceahlăul „Olimpul
Moldovei”, deci clar muntele acesta avea ceva special; urma doar să descopăr. Mi-am luat rucsacul în spate și
am pornit la drum pe un traseu de nivel mediu, care trebuia să dureze 4 ore. Am ajuns sus în 6 ore și drumul
parcă era interminabil. Este atât de întortocheat, încât te simți ca într-un labirint de pădure din care mai ieși,
din când în când, într-un luminiș. Iubesc drumul de munte și iubesc energia oamenilor care, mereu pe trasee, te
salută cu un „Buna ziua!”. Cu cât urcam mai mult, cu atât muntele devenea mai misterios. Țin minte perfect
imaginea când am ajuns în vârf, am ieșit din pădure și mi-am întors capul la stânga. Se vedea, în sfârșit, tot:
munții, lacurile, orașele din depărtare și, așa cum spun unii că se vede de pe Ceahlău, marea. După o scurtă
pauză, am luat contact cu legendele muntelui. Cea mai cunoscută, probabil, este legenda Dochiei, care a urcat
pe munte odată cu venirea primăverii, dându-și câte un cojoc jos cum urca mai mult, iar când a ajuns în vârf
a rămas împietrită. Tot printre legendele masivului se numără aceea în care bătăliile dacilor cu romanii s-ar fi
ținut aici. Ei au adunat pietre și stânci pe care le-au pus pe munte pentru a se apăra, iar în cel mai înalt punct
au pus o toacă și un legionar care bătea în ea, de aici provenind numele Vârfului Toaca, al doilea cel mai înalt
punct (1904 m). Lângă Toaca se află Stânca Panaghiei. Panaghia a fost o fată din satul Răpciuni care
vrăjise Soarele. În fiecare zi urca pe vârful muntelui, iar Soarele se oprea ore întregi și o lumina, până când au
fost pedepsiți. Într-o zi, pe când Panaghia urma să coboare înapoi în sat, picioarele sale au prins rădăcini și a
fost transformată în piatră. Inclusiv astăzi, Stânca Panaghia este veșnic cea mai luminată de Soare.
În sfârșit, după o zi de drumeție și de admirat muntele, mi-am așezat cortul în zona specială de camping
și m-am culcat, așteptând evenimentul din dimineața următoare. În fiecare an, pe data de 6 august, la răsărit,
se produce o piramidă holografică, vizibilă de pe Ceahlău. La ora 4 dimineața m-am trezit, mi-am luat un
ghiozdan în spate și am plecat pe întuneric spre vârful muntelui. Nu credeam ca o să văd vreodată atâția
oameni care să se mobilizeze la 4 dimineața să urce un vârf de munte. Vedeam în fața mea un șir de lanterne
care urcau, erau oamenii entuziasmați. Odată ajunsă în vârf, a răsărit și soarele. Toți oamenii eram strânși
de parcă ne uitam la un film și așteptam formarea piramidei. Deși fenomenul este explicat științific, vreau să
cred că are și o doză de magie, mai ales pentru că se întâmplă aici. Totul a fost superb: atmosfera de liniște și
încărcătura energetică din acea clipă nu o pot compara cu nimic din ce am trăit și nu o pot descrie prin cuvinte.
Într-un final s-a terminat, s-a făcut dimineață, am mai făcut o scurtă plimbare pe munte, mi-am strâns cortul
și am plecat. La coborâre am ales un alt traseu, pentru a mă bucura de o altă priveliște. Am văzut toate
soiurile de flori așezate într-un zigzag de către natură, stânci și izvoare mici la care mereu mă opream să îmi
iau apă. Ei bine, când mai aveam aproximativ 30 de minute până jos, a început o ploaie puternică de vară.
Deși m-am speriat inițial, am ajuns să mă bucur și să alerg cu cea mai mare bucurie pe potecile traseului.
Ulterior am aflat că ploaia de munte, la finalul unui traseu, produce un efect chimic care te ferește de febră
musculară următoarea zi. Aerul curat de ploaie, vibrația muntelui și natura din jur au fost ca un tratament
care m-a curățat și m-a reîncărcat. Cele două zile, Ceahlăul și misterele lui, dar în special piramida
holografică sunt o experiență care, după părerea mea, trebuie trăite măcar o dată. Asta a fost povestea mea cu
Ceahlăul, dar sper să mă reîntorc și să mai am ce să-ți povestesc, jurnalule.

-Tamara Găgeatu
 Continuă versurile
Love, gimme love, gimme love
I don't need it, but I'll take what I want from your heart
And I'll keep it in a bag..........

E destul pentru azi, m-am plictisit de baliverne

De discuţii în doi peri
Şi-aş vrea să trecem peste-acest..........

It's you, it's you, it's all for you

Everything I do
I tell you all the time..........

'Cause it's got my head running 24/7

I don't know if I can figure it out
It's all messed up, only one thing I know for sure..........

Aici nu-i locul meu, am venit pe-ascuns

Si tu nu fugi, dar nici nu te lasi dus
Si simt un poate..........

No one's around to judge me (oh)

I can't see clearly when you're gone
And I said, ooh,..........