DIABETUL ZAHARAT

: DEFINIȚIE, TIPURI, SIMPTOME, CAUZE, FACTORI DE RISC, DIAGNOSTIC,

COMPLICAȚII, TRATAMENT, MĂSURI PRVENTIVE, DIETĂ, ALIMENTE PERMISE, ALIMENTE INTERZISE.......
I.1. Definiție ............................................................................................................................................
I.2. Tipuri de diabet: ................................................................................................................................
I.2.1. Diabetul de tip 1 .........................................................................................................................
I.2.2. Diabetul de tip 2 .......................................................................................................................
I.2.3. Diabetul gestațional .................................................................................................................
I.2.4. Alte tipuri de diabet .................................................................................................................
I.2.5. Diabetul insipid ........................................................................................................................
I.3. Simptomatologie .............................................................................................................................
I.3.1. Simptomele diabetului de tip 1 ................................................................................................
I.3.2. Simptomele diabetului de tip 2 ................................................................................................
I.4. Cauze și factori de risc .....................................................................................................................
I.4.1. Cauze și factori de risc în diabetul zaharat de tip 1 ..................................................................
I.4.2. Cauze și factori de risc în diabetul zaharat de tip 2 ..................................................................
I.4.3. Factorii de risc în diabetul gestațional......................................................................................
I.5. Diagnostic .......................................................................................................................................
I.6. Complicații ale diabetului zaharat ...................................................................................................
I.7. Tratament .......................................................................................................................................
I.8. Măsuri prevenive ale diabetului zaharat, printr-un stil de viață sănătos ........................................
I.9. Dieta pacientului cu diabet zaharat ................................................................................................
I.10. Alimente recomandate pentru pacienții diabetici.........................................................................
I.11. Alimente interzise pentru pacienții diabetici ................................................................................

1
 DIABETUL ZAHARAT: DEFINIȚIE, TIPURI, SIMPTOME, CAUZE,
FACTORI DE RISC, DIAGNOSTIC, COMPLICAȚII, TRATAMENT,
MĂSURI PRVENTIVE, DIETĂ, ALIMENTE PERMISE, ALIMENTE
INTERZISE
I.1. Definiție

Diabetul zaharat reprezintă un grup de afecțiuni metabolice caracterizat prin valori mari ale
glicemiei cu afectarea întregului metabolism al organismului, datorită scăderii secreției de
insulină și/sau a sensibilității la insulină (insulinorezistența), cu evoluție progresivă către apariția
unor complicații cronice caracteristice [9].
I.2. Tipuri de diabet:

- Diabet zaharat de tip 1

- Diabet zaharat de tip 2
- Alte tipuri de diabet
- Diabet gestațional

I.2.1. Diabetul de tip 1

Este o afecțiune autoimună, în care organismul distruge propriile celule care produc insulina
(celule beta pancreatice), ducând la un deficit absolut de insulină și necesitatea tratamentului
insulinic pentru supravețuire. Mecanismul de distrugere este cel mai frecvent autoimun (tip 1A),
dar există și cazuri în care mecanismul nu este elucidat (tipul 1B, idiopatic). Oamenii de știință
nu au descoperit încă mecanismul prin care apare acest tip de diabet, însă sunt siguri că nu are
nici o legatura cu dieta și stilul de viață.
Diabetul de tip 1, este mult mai rar, fiind întâlnit, conform statisticilor la aproximativ un
procent de 10% dintre pacienți, în special copii.
Poartă și denumirea de diabet juvenil întrucât poate să apară la orice copil cu vârstă mai
mare de 6 luni.
Excepțional această formă de diabet poate afecta și copiii cu vârstă mai mică de 6 luni,
fiind vorba despre diabetul neonatal, cauzat de o genă care afectează producția de insulină.
Această formă de diabet neonatal poate avea:

- Caracter temporar: se vindecă până la vârsta de 1 an, existând riscul de recidivă în

perioada adolescenței;

2
 - Caracter permanent: tratamentul fiind unul medicamentos dar nu insulina;

I.2.2. Diabetul de tip 2

Procesul patogenic major este dat de scăderea secreției de insulină, explicată de reducerea
capacității secretorii a celulei beta pancreatice la care se asociază grade variabile de
insulinorezistență a țesuturilor periferice. Cuprinde 90% dintre pacienți și este asociat cu excesul
ponderal, alimentație și un stil de viață nesănătos [9].

I.2.3. Diabetul gestațional

Orice formă de alterare a toleranței la glucoză ce este diagnosticată pentru prima dată în
timpul sarcinii, chiar și în cazurile în care tulburarea metabolică a debutat înaintea sarcinii și/sau
a persistat după momentul nașterii (trim. 2 și 3 de sarcină) [9].

I.2.4. Alte tipuri de diabet

Datorate altor cauze, cum ar fi: anomalii genetice ale funcției beta pancreatice, anomalii
genetice în acțiunea insulinei, afecțiuni pancreatice exocrine, afecțiuni endocrine sau diabet
indus medicamentos sau de substanțe chimice [8].
I.2.5. Diabetul insipid

Această formă de diabet nu are nici o legătură cu celelalte forme de diabet, acesta fiind
cauzat de o dereglare a hormonului antidiuretic. Hormonul antidiuretic are rolul de a regla
cantitatea de urină produsă și eliminată, însă în caz de diabet insipid, acesta nu își mai
îndeplinește funcția, cauzând urinări frecvente și sete continuă. Această formă de diabet poate
apărea și în timpul sarcinii, când poartă denumirea de diabet insipid gestațional.
În mod fizilologic, un adult fără probleme de sănătate, produce și elimină aproximativ 1,5 –
2,5 litri de urină pe zi; în caz de diabet insipid eliminările de urină pot atinge o cantitate de
aproximativ 15 litri pe zi.
Diabetul insipid beneficiază de tratament.

I.3. Simptomatologie

I.3.1. Simptomele diabetului de tip 1

- Urinări frecvente, în cantitate mai mare (rinichii se străduiesc să elimine zahărul în

exces) = Poliurie
- Senzație accentuată de sete (prin deshidratarea organismului) = Polidipsie
- Foame excesivă, patologică (calorii eliminate precoce prin urină) = Polifagie

3
 - Scădere în greutate (caloriile sunt eliminate prin urină);
- Vedere încețoșată (zahărul în exces absoarbe apa de la nivelul ochilor, cauzând
senzația de vedere încețoșată);
- Oboseală (caloriile fiind eliminate fără a fi folosite, organismul nu mai are energie);
[3]
I.3.2. Simptomele diabetului de tip 2

Simptomele nu au un debut brusc, ci apar și evoluează treptat, motiv pentru care afecțiunea
este diagnosticată după mult timp de la instalarea ei.
- Sete accentuată și urinări frecvente (organismul elimină zahărul prin urină,
determinând deshidratarea);
- Foame accentuată (organismul rămâne fără energie și apare senzația continuă de
foame);
- Oboseala (lipsa zahărului din sânge cauzează oboseală și irascibilitate);
- Vedere încețoșată (deshidratarea de la nivelul ochilor, determină apariția senzației
de vedere încețoșată);
- Vindecarea greoaie a rănilor;
- Porțiuni pigmentate ale pielii (rezistența la insulină poate cauza apariția unor pete
pigmentare la nivelul pielii); [3]
I.4. Cauze și factori de risc

I.4.1. Cauze și factori de risc în diabetul zaharat de tip 1

O tulburare cu patogenie autoimună ce apare în urma distrugerii celulelor beta pancreatice

secretante de insulină. Apare la persoanele cu predispoziție genetică și este inițiat de factori
declanșatori din mediul înconjurător. Riscul de apariție pe parcursul vieții este de 0,4% în
populația generală și de 6% la rudele de gradul 1 ale pacienților cu diabet insulino-dependent.
Alte posibile cauze pot fi:
- infecțiile virale (in utero) ex. v. Rubeolic
- factorii dietetici: introducerea și diversificarea precoce în alimentația sugarilor a
laptelui de vacă (înainte de 3-4 luni), alimentelor de natură vegetală (gluten și
cereale) și aport insuficient de vitamina D (acțiuni imunomodulatorii).
- Factori antropometrici și psihosociali: greutate mare la naștere, creștere ponderală
accentuată în copilărie și diabetul gestațional la mamă [9].
I.4.2. Cauze și factori de risc în diabetul zaharat de tip 2

4
 - Greutatea (țesutul gras în exces poate favoriza o rezistență a celulelor la insulină);
- Sedentarismul (activitatea fizică ajută organismul să se mențină în formă, folosind
glucoza pe post de energie, crescând sensibilitatea la glucoză a celulelor);
- Istoric în familie (existența unui părinte, frate cu această afecțiune, sporește riscul
de apariție);
- Vârsta (adoptarea unui stil de viață mai sedentar și acumularea în greutate, după
vârsta de 45 de ani);
- Prediabetul (este afecțiunea care indică o glicemie mărită, însă nu atât de mare
încât să fie pus diagnosticul de diabet, dacă nu este tratat, evoluează în diabet de tip
2);
- Diabetul gestațional (femeile care dezvoltă diabet gestațional în timpul sarcinii, au
mari șanse să facă diabet de tip 2);
- Sindromul ovarelor polichistice (această afecțiune crește riscul de apariție a
diabetului de tip 2);
- Stresul (expunerea îndelungată la situații stresante, poate determina creșterea
nivelului de glucoză din sânge, iar pe termen lung poate favoriza apariția diabetului
de tip 2); [3]
I.4.3. Factorii de risc în diabetul gestațional

- Femeile de peste 25 ani;

- Femeile care au o rudă de gradul 1 cu diabet;
- Femeile supraponderale;
- Femeile care prezintă intoleranță la glucoza;
- Femeile care au dezvoltat diabet gestațional la o sarcină precedentă; [3]

I.5. Diagnostic

Diagnosticul de diabet este stabilit de către medic, iar analizele de sânge pentru depistarea
acestei afecțiuni sunt următoarele:
- Glicemia a jeun >126 mg/dl
- Hemoglobina glicozilată > 6,5%
- Test oral de toleranță la glucoză (glicemia la 2 ore > 200mg%)
- Glicozuria

5
 Se impune investigarea tuturor persoanelor suspecte, care prezintă simptome, dar și
investigarea persoanelor care prezintă risc crescut pentru diabet. Diagnosticarea prediabetului în
timp util poate preveni instalarea diabetului [3].
Prediabetul indică un nivel crescut al zahărului în sânge dar nu atât de crescut încât să poată fi
vorba despre diabet. Netratat însă, acesta poate duce la apariția diabetului și a unor afecțiuni
cardiace.
Prediabetul este reversibil, iar tratamentul pentru acesta include atât medicamente cât și
schimbarea stilului de viață prin adoptarea unei diete sănătoase și practicarea activităților fizice.
Ignorat, prediabetul poate favoriza apariția diabetului în următorii ani.
Potrivit specialiștilor, cauzele prediabetului pot fi de natură genetică, sau secundare unui stil
de viață nesănătos [3].
Recomandări în caz de prediabet:

- Adoptarea unei diete bogate în fibre;

- Practicarea zilnică a activităților fizice;
- Scăderea în greutate dacă este cazul;

I.6. Complicații ale diabetului zaharat

- Afecțiuni cardiovasculare, începând de la angina pectorală până la infarct sau

aterosceroză, diabeticii fiind predispuși la afecțiunii ale inimii.
- Neuropatie periferică, zahărul în exces afectează pereții capilarelor care hrănesc
nervii, în special pe cei din zona picioarelor, ducând la degradarea acestor nervi,
resimțită ințial sub formă de amorțeală, apoi sub formă de durere sau senzație de
arsură. Netratată, această complicație poate duce la pierderea simțurilor din zona
afectată.
- Nefropatie, rinichii sunt căptușiți cu milioane de vase de sânge al căror rol este de a
acționa precum un filtru, eliminând toxinele din organism. Diabetul însă poate degrada
aceste filtre, cauzând afecțiuni renale, în cazuri grave chiar și insuficiența renală.
- Retinopatie, diabetul cauzează daune și la nivelul vaselor de sânge ale retinei, afectând
vederea. În ultima fază, pacientul își poate pierde vederea din cauza retinopatiei
diabetice, existând risc crescut și de cataractă sau glaucom.
- Afectiuni cutanate, diabetul predispune la afecțiuni cutanate printre care infecțiile
fungice și bacteriene [3].

6
 Reguli de bază pentru evitarea complicațiilor (5 reguli):

1. Verificarea peiodică a glicemiei (a jeune < 110-130mg/dl; post prandial (2 ore după masă)
< 140-160mg/dl; hemoglobina glicozilată < 6,5 – 7%);
2. Respectarea unui stil de viață sănătos (3 mese+2 gustări pe zi, excluderea dulciurilor,
sucurilor carbogazoase alimente procesate și grase, activități fizice, etc);
3. Menținerea unei greutăți corporale optime (IMC < 25 kg/mp, CA, mai puțin de jumătate
decât înălțimea);
4. Controlul periodic al tensiunii arteriale și al grăsimilor din sânge (TA < 135/85mmHg,
HDL colesterol (bun) > 45 mg/dl la femei și > 55 mg/dl la bărbați, LDL colesterol (rău) <
70-100 mg/dl, trigliceride < 150 mg/dl);
5. Consult periodic diabetolog și cardiolog; [3]

I.7. Tratament

Diabetul este o afecțiune care nu se vindecă, ci se tratează simptomatic pe tot parcursul vieții.
Tratamentul este prescris în funcție de fiecare pacient iar medicul este în măsură să facă
recomandările necesare.
Diabetul de tip 1, este obligatoriu tratat cu insulină, plus schimbarea stilui de viață.

Diabetul de tip 2, poate fi tratat în primă fază prin dietă, exerciții și tratament medicamentos.
Insulina este prescrisă pacienților cu diabet de tip 2, doar dacă, tratamentul medicamentos
combinat cu dieta și un stil de viață sănătos, nu dau rezultate [3] .
I.8. Măsuri prevenive ale diabetului zaharat, printr-un stil de viață sănătos

- Alimentație sănătoasă, care să includă fructe, legume și cereale intergrale; limitarea

consumului de alimente bogate în zahăr și grasimi; controlul carbohidraților; ritmicitate
a meselor și a cantităților pentru menținerea unui echilibru al glucozei în sânge;
- Practicarea exercițiilor fizice, plimbări, mersul pe bicicletă, înnotul, sportul ajută la
prevenirea diabetului;
- Menținerea greutății corporale în limite normale, supraponderabilitatea reprezintă un
factor de risc pentru diabet;
- Eliminarea stresului, stresul determină creșterea nivelului de zahăr în sânge; odihnă
suficientă, stil de viață cât mai relaxat;

7
 - Control periodic (analize), obligatoriu peste vârsta de 45 de ani, mai ales dacă există
factori de risc cum ar fi antecedente de diabet în familie, sedentarismul,
supraponderabilitatea;
- Limitarea consumului de alcool, alcoolul în cantități mari determină valori crescute ale
glucozei în sânge [3].
I.9. Dieta pacientului cu diabet zaharat

- Alimente cât mai naturale, neprocesate, consumate în cantități moderate și la aceleași

ore;
- Bogată în nutrienți dar slabă din punct de vedere caloric;
- Să predomine fructele, legumele și cerealele integrale;
- Consum de carbohidrați sănătoși, din fructe, legume și produse lactate slabe;
- Alimente bogate în fibre dietetice: nuci, fructe și legume, pește sănătos;
- Se vor evita alimente bogate în grăsimi saturate, alimentele procesate ori la conservă;
- A nu se înfometa și a nu amâna următoarea masă niciodată;
- Porții limitate chiar dacă conțin alimente permise;
- Hidratare corespunzătoare cu ceaiuri din plante, apă plată și evitarea sucurilor din
fructe și a băuturilor carbogazoase;
I.10. Alimente recomandate pentru pacienții diabetici

- tăiței din făină integrală sau făină de orez, orez integral, sălbatic, brun, roșu;
- pâinea integrală, de secară sau din făină hipoglucidică, preparată acasă, din
ingredientele tradiționale (făină, drojdie, sare, apă, fără conservanți, sucuri de fructoză
sau caramel, amelioratori, afânatori, coloranți etc) sau eventual cu adaos de semințe
crude și tărâțe;
- cereale integrale, cât mai bogate în fibre;
- andive, broccoli, dovlecei, fasole verde, morcovi, ceapă, usturoi verde, frunzele verzi
de salată, valeriană, iceberg, leurdă, pătrunjel, mărar, oregano, mentă, rozmarin,
busuioc);
- mere, pere, portocale, papaya, avocado, pepene galben, pepene verde, căpșune, fructe
de pădure, prune crude;
- Leguminoase, fasole, năut, linte;
- nuci si migdale;

8
 - ulei de masline extravirgin;

I.11. Alimente contraindicate pentru pacienții diabetici (permise ocazional)

- zahăr, miere, gem, marmeladă;

- produse de cofetărie și patiserie;
- bomboane de ciocolată, dropsuri cu zahăr, înghețată;
- fructe în sirop, fructe uscate, dar și unele fructe proaspete, cum ar fi bananele;
- smochinele, strugurii și curmalele;
- sucuri și alte băuturi care conțin zahăr;
- băuturi alcoolice dulci (lichioruri, cremă de whisky, etc);