PROIECTAREA INSTRUIRII

PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. CONCEPTUL DE PROIECTARE DIDACTICĂ

a. Definire- Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a paşilor ce urmează a fi
parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei.

Proiectarea didactică este un proces deliberativ de anticipare, de prefigurare mentală a paşilor

ce urmează a fi parcurşi în realizarea eficientă a activităţii didactice. Reprezintă un ansamblu de
procese şi operaţii de anticipare a acesteia, pentru a-i imprima un caracter sistematic raţional şi
eficient.

Proiectarea didactică este o activitate complexă, un ansamblu de procese şi operaţii de

deliberare şi anticipare a modului de desfăşurare a activităţii instructiv- educative.

Proiectarea pedagogică se referă la ansamblul operaţiilor de anticipare a

 Obiectivelor educaţionale
 Conţinuturilor
 Metodelor şi mijloacelor
 Instrumentelor de evaluare
şi a relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unui mod specific de
organizare-lecţia.

b. Caracteristici:
 Proiectarea didactică poartă denumirea de design instrucţional
 A proiecta înseamnă a planifica, a anticipa, a prevedea cât mai exact
desfăşurarea unei activităţi
 Este o activitate complexă, un ansamblu de procese şi operaţii de deliberare a
modului de desfăşurare a activităţii instructiv-educative.
 Proiectarea constă în efectuarea unor operaţii de construcţie şi organizare
anticipativă a obiectivelor, conţinutului, strategiilor de dirijare a învăţării, a
probelor de evaluare şi, mai ales, a relaţiilor dintre acestea.
 SPECIFICUL PROIECTĂRII DIDACTICE ÎN GRĂDINIŢĂ: lectura personalizată a
programelor, planificare calendaristică, proiectare secvenţială, proiect de activitate
didactică, tema, scop, obiective operaţionale, evenimente didactice, activităţi de
învăţare, teme anuale de studiu, teme independente, proiecte tematice;
c. Esenţa proiectării
 în viziune tradiţională, proiectare înseamnă împărţirea timpului, eşalonarea
materiei sub forma planului calendaristic,
 în viziune modernă , activitatea de proiectare se referă la gândirea,
anticiparea şi prefigurarea procesului instructiv - educativ,
d. Funcţiile proiectării
 funcţia de anticipare - vizează operaţii de anticipare a desfăşurării activităţii didactice
 funcţia de orientare - face referire la obiective, care sunt criterii de referinţă ce orientează
activitatea
 funcţia de organizare - ansamblu complex de planificare a instruirii
 funcţia de dirijare - ne arată posibilitatea de acţiune
 funcţia de reglare – se referă la raportarea rezultatelor finale la obiectivele propuse
 funcţia de decizie - vizează ameliorarea şi optimizarea activităţii instructiv- educative
 funcţia de inovare - se referă la cadrul didactic, la concepţia lui modernă sau tradiţională
despre actul didactic.
1
 e. Etapele proiectării pedagogice. Desfăşurarea procesului de proiectare parcurge 4
etape esenţiale
1. analiza diagnostică a nevoilor şi a resurselor- vizează diagnoza stadiul de
dezvoltare a capacităţilor mentale ale copiilor, nivelul de cunoştinţe al elevilor,
caracteristicile psihosociale ale grupei de copii, trăsăturile proceselor instructive
desfăşurate în prealabil
2. prognoza sau proiectarea pedagogică – pe baza informaţiilor desprinse din
analiza diagnostică, se anticipează modul de desfăşurare a instruirii şi performanţele
aşteptate din partea copiilor în următoarea etapă. Se finalizează prin elaborarea de
proiecte alternative de programe de instruire. Aici au loc:
 definirea obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal
 selectarea şi structurarea conţinuturilor
 stabilirea strategiei optime de acţiune
 stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare
3. realizarea efectivă a proiectului pedagogic;
4. evaluarea performanţelor înregistrate de copii în urma aplicării proiectului şi a
activităţii desfăşurate pe baza acestuia. Informaţiile obţinute sunt supuse unei noi
analize diagnostice, în scopul proiectării, realizării şi evaluării activităţii ce urmează a
se desfăşura în etapele următoare.
f. Nivelurile proiectării
 Proiectarea la nivel Macro( globală): proiectarea curriculară- structura anului şcolar,
planul cadru, programa şcolară, manuale şcolare( vezi produsele curriculare);
 Proiectarea la nivel Micro( eşalonată): proiectarea pe teme (anuală), unităţi de
învăţare (semestrială),proiectarea săptămânală, proiectarea activităţilor;
Proiectarea activităţii didactice reprezintă premisa unui demers reuşit, în măsura în care
prefigurează ceea ce trebuie şi ceea ce poate fi prevăzut în desfăşurarea activităţii
didactice.
2. PROIECTAREA DIDACTICĂ LA NIVEL MICRO
Această eşalonare a proiectării didactice este determinată de nevoia de a imprima
procesului instructiv-educativ unitate şi coerenţă, prin punerea în relaţie a obiectivelor,
conţinuturilor şi a activităţilor întreprinse pentru realizarea acestora.
Proiectarea activităţii didactice trebuie să răspundă la PATRU ÎNTREBĂRI (paşi ) esenţiale
pentru reuşita procesului instructiv-educativ:

Pentru a realiza o proiectare Răspunsurile la aceste întrebări precizează ETAPELE principale în

eficientă, învăţătorul trebuie să elaborarea proiectării
răspundă la următoarele
ÎNTREBĂRI esenţiale:
☺ CE VOI FACE?  Precizarea obiectivelor
→ Obiectivele de referinţă sunt precizate în programa şcolară, din acestea se
vor operaţionaliza obiectivele operaţionele (ale fiecărei lecţii), apoi vor fi
corelate cu unităţile de conţinut.
☺ CU CE VOI FACE?  Analiza resurselor
→ În categoria resurselor intră:
 resursele psihologice: conţinutul învăţării
( cunoştinţe, exerciţii, probleme, capacităţile şi posibilităţile copiilor,
competenţa cadrului didactic)
 resursele materiale: mijloace de învăţământ,
materialele didactice, spaţiul şcolar;
☺ CUM VOI FACE?  Elaborarea strategiei
→ Precizarea strategiei didactice folosite pentru transformarea obiectivelor
preconizate în rezultate reale. (cei tei M- vezi strategiile)
☺ CUM VOI ŞTI dacă ceea ce  Evaluarea
trebuia realizat s-a realizat? Evaluarea activităţii desfăşurate permite trecerea la o nouă unitate de
→ conţinut sau la activităţi de consolidare sau chiar reînvăţare, dacă este
cazul. Se vor utiliza diferite modalităţi de evaluare
2
Din toate acestea rezultă că prin proiectare se definesc obiectivele urmărite, se selectează
conţinuturile cu ajutorul cărora acestea vor fi îndeplinite, se determină condiţiile şi resursele
folosite, se anticipează desfăşurarea procesului şi interacţiunea componentelor, se elimină
acţiunile inutile, necontrolate, se previne apariţia fenomenelor şi a factorilor perturbatori.

CADRE DE REFERINŢĂ în acţiunea de proiectare, care trebuie să se aibă în vedere:

1. activitatea anterioară momentului în care este anticipat un anumit demers didactic
(diagnoză)
2. situaţia prezentă care presupune cunoaşterea condiţiilor în care se va desfăşura
activitatea (resurse, restricţii, potenţialul de învăţare al elevilor, a gradul în care ei
stăpânesc cunoştinţele şi capacităţile)
3. activitatea viitoare şi rezultatele spre care aceasta tinde, prin raportare la
programele şcolare şi alte acte normative.

A. Proiectarea calendaristică anuală - este un instrument de interpretare personală a

programei, în concordanţă cu situaţia concretă din clasă. Nu este un document formal care
repetă programa .
Elaborarea planificării anuale presupune parcurgerea următoarelor ETAPE:
1) lectura personalizată a programei
2) analiza structurii conţinutului şi delimitarea unităţilor de conţinut;
3) Corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate;
4) Analiza resurselor
5) Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut, în concordanţă cu
obiectivele vizate.

În învăţământul primar
Planificare calendaristică anuală
Anul şcolar...........................
Unitatea şcolară…………………………
Nr. ore an şcolar: ………………………….
Clasa………………………………… Nr. ore sem. I........................
Disciplina: ……………………………. Nr ore sem II........................
Învăţătoare: ………………………………
Nr.ore /săpt: ......................

Nr. UNITATEA DE CONŢINUT /COMPETENŢE NUMĂR ORE SĂPTĂMÂNA Observaţii

crt. (unitatea de învăţare din SPECIFICE ALOCATE (din structura
programa şcolară) (din programa (din programa şcolară) anului şcolar)
şcolară)
1. Cartea model de comunicare O1.1, O1.2 etc. 10 ore S1, S2, etc.
2. Comunicarea dialogat[
3.
4. O3.2
5.
6.
Notă: Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele modificări, determinate
de aplicarea efectivă la clasă vor fi consemnate în rubrica „ observaţii”.

3
În învăţământul preşcolar planificarea reprezintă o activitate laborioasă desfăşurată de fiecare
educator pentru aplicarea curriculumului, pentru desfăşurarea coerentă şi eficientă a procesului
de învăţământ şi prezintă câteva particularităţi.

Documentul care stă la baza planificării este Curriculumul pentru învăţământ preşcolar, care
prezintă finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire şi oferă sugestii în ceea ce priveşte
strategiile de instruire şi evaluare pentru fiecare nivel de vârstă, iar în cazul grădiniţelor care
aplică alternativele educaţionale se adaugă şi elementele specifice.
Planificarea trebuie să respecte:
a. aplicarea clasificării activităţilor pe domenii experienţiale, jocuri şi activităţi didactice
alese, activităţi de dezvoltare personală);
b. organizarea conţinuturilor în jurul celor şase teme:
 „Cine sunt/suntem?”,
 „Când, cum şi de ce se întâmplă?”,
 „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”,
 „Cum planificăm/ organizăm o activitate?”,
 „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”,
 „Ce şi cum vreau să fiu?”.
c. diversificarea planificării în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul
copiilor pentru tema respectivă, pe durate diferite de timp, de exemplu:
 planificarea anuală a maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni pe
proiect;
 planificarea anuală a unui număr mai mare de proiecte cu o durată de 1-3
săptămâni;
 planificarea săptămânală a unor teme de interes pentru copii;
 planificarea unor proiecte de durată foarte scurtă, respectiv de o zi.
 transsemestriale.

d. planificarea zilnică a cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare care se

poate face sub diverse forme: gimnastica de înviorare, educaţie fizică, jocuri de mişcare,
întreceri sau trasee sportive, plimbare în are liber etc.

Pentru întocmirea planificării documentele curriculare din ciclul preşcolar insistă pe acordarea
unei importanţe deosebite dezvoltării globale a copilului, activităţile pe care ni le propunem
trebuie să stimuleze copilul din toate punctele de vedere.

În acest sens, activităţile pe domenii experienţiale se pot desfăşura ca activităţi integrate

(maximum 5 pe săptămână) sau pe discipline ca activităţi de sine stătătoare (educarea
limbajului, activitate matematică, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de
educaţie fizică, activitate practică, educaţie muzicală sau activitate artistico-plastică).

Exemplu.- grupa mică

Nr. Tema de studiu/majore Nr. de Din care
crt. săptămâni
Teme de Teme de
proiecte interes
1. Cine sunt/suntem? 8 8
2. Când, cum și de ce se întâmplă? 14 2 12
3. Cum este, a fost și va fi aici pe pământ? 1 1
4. Cine și cum planifică/organizează o activitate? 5 1 4
5. Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? 5 1 4
6. Ce și cum vreau să fiu? 1 - 1
Total săptămâni 34 4 30
4
 Concluzii: şcoală- grădiniţă
Realizarea planificărilor calendaristice prezintă numeroase avantaje:
 oferă o imagine de ansamblu asupra modului de parcurgere a conţinuturilor şi de
realizare a obiectivelor prin intermediul unor conţinuturi bine precizate;
 permite o organizare riguroasă a conţinuturilor pe teme/unităţi de învăţare şi raportarea
la obiectivele specifice ce trebuie formate;
 oferă cadrului didactic posibilitatea de a stabili cum asociază obiectivele cu anumite
teme/unităţi de învăţare şi de a personaliza actul instructiv-educativ;
 prezintă suficientă flexibilitate ca pe parcursul realizării să se poată interveni cu corecţiile
impuse de condiţiile concrete ale desfăşurării activităţii;
 permite renunţarea la planificările semestriale, diminuându-se astfel timpul afectat
proiectării, fără să afecteze calitatea şi eficienţa acestui proces.

5
B. Proiectarea calendaristică semestrială şi săptămânală (proiectarea temelor )-
presupune o proiectare secvenţială:
 pe unităţi de conţinut ( Unităţi de învăţare ) - Școală
 teme centrale- la grădiniță
În învăţământul primar
Proiectarea calendaristică semestrială- presupune o proiectare secvenţială pe unităţi de
învăţare, ea fiind o continuare a planificării anuale.
O unitate de învăţare este o unitate de conţinut care :
 acoperă una sau mai multe ore de curs;
 este coerentă din punctul de vedere al obiectivelor vizate;
 este unitară din punct de vedere al tematicii;
 se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp;
 se finalizează prin evaluare formativă;
Realizarea unei unităţi de învăţare presupune un demers didactic proiectat de fiecare învăţător
în parte.
Metodologia de proiectare pe unităţi de învăţare:
 detalierea conţinuturilor prevăzute de programă;
 identificarea activităţilor de învăţare care duc la realizarea obiectivelor;
 identificarea strategiei: tipul de activitate, modurile de organizare a activităţii
elevilor, metode, mijloace, strategia didactică, etc.
 precizarea resurselor materiale, temporale;
 elaborarea probei de evaluare în funcţie de descriptorii de performanţă;
Proiectarea unei unităţi de învăţare presupune centrarea demersului didactic pe
obiective şi nu pe conţinuturI.
PROIECTAREA SECVENŢIALĂ- PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
SEMESTRUL I
Scoala/
Anul școlar..........
Clasa..................................
Disciplina:………………………… Nr. ore sem.I: ……………..
Învăţătoare……………………….
Nr. ore/ săpt: …………
1. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: …… Cartea model de comunicare ………………………
Competenţe Conţinuturi Nr. de ore Săptă- Activităţi de Resurse Modalităţi de Observa
specifice Predare/ Învăţare/ mâna învăţare evaluare ţii
evaluare/ la disp Bibliogra
învăţ fie
O1.1, O3.2 1.1…Propozitia şi 8-PI  ……….
etc textul……… 1 dispozitia înv S1  ……….  ………  ……….
1.2…asezarea 1 evaluare S2  ……….  ………  ………
textului in  ……….  ………
pagim[……
1.3……………

DE CE? CE? CÂT TIMP? CÂND? CUM? CU CE? PENTRU CE?

2. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:……………………………………
Obiective Conţinuturi Nr. de ore Săptă- Activităţi de Resurse Modalităţi de Observa
specifice Predare/ Învăţare/ mâna învăţare evaluare ţii
/competenţe evaluare/ la disp Bibliogra
specifice învăţ fie
O1.1, O3.2 1.1………… . S1  ……….
etc 1.2……… S2  ……….  ………  ……….
1.3…………… S3  ……….  ………  ………
 ……….  ………
DE CE? CE? CÂT TIMP? CÂND? CUM? CU CE? PENTRU CE?

Notă! În condiţiile noului curriculum, lectura manualului nu mai este în mod obligatoriu liniară. Programa
trebuie parcursă în mod necesar de către toţi, manualul însă se pliază unei citiri personale şi adaptate.
6
În învăţământul preşcolar proiectarea săptămânală este structurată în jurul a ŞASE TEME
MAJORE. Astfel în învăţământul preşcolar vorbim despre proiectarea tematică, realizată pe
cele două niveluri de vârstă (3-5 ani şi respectiv 5-7 ani) şi pentru toate cele şase teme majore.
Această proiectare este prevăzută deja în documentele curriculare pentru grădiniţă şi se
realizează după următorul model.

Perioada Tema de studiu Tema de proiect Teme de interes

Cine sunt?/suntem? Grădiniță, bine te-am
găsit!

Domeniul Conținuturi Comportamente Sugestii de teme

Altă particularitate pentru învăţământul preşcolar o constituie proiectarea activităţilor de

învăţare pe bază de PROIECTE TEMATICE. În realizarea acestor proiecte tematice se
parcurg trei etape:
a. Selectarea şi conturarea subiectului care va fi investigat – se vor avea în vedere
câteva criterii:
 să fie strâns legat de experienţa cotidiană a copiilor;
 să fie suficient de familiar cel puţin câtorva copii pentru a fi capabili să formuleze întrebări
relevante;
 să permită exersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare: limbă şi comunicare,
domeniul cognitiv, socio-emoţional, al dezvoltării fizice şi al atitudinilor şi capacităţilor în
învăţare;
 să fie suficient de bogat pentru a fi studiat cel puţin o zi, cel mult cinci săptămâni;
 să poată fi cercetat şi acasă şi la grădiniţă.
Tot în această etapă se poate întocmi o hartă conceptuală, pe baza de brainstorming
împreună cu copiii, hartă care poate fi completată şi pe măsură ce proiectul se desfăşoară. În
timpul discuţiilor preliminare, educatorul şi copiii propun întrebări la care vor căuta să răspundă
prin investigaţia pe care o vor face, în acest fel valorificându-se experianţa lor trecută referitoare
la subiect.
b. Activitatea de teren – constă într-o cercetare directă care se poate realiza şi prin excursii
pentru a investiga locurile, obiectele sau evenimentele. În această etapă copiii cercetează,
desenează în urma observaţiei, construiesc modele, observă atent şi înregistrează datele,
explorează, formulează predicţii, discută şi dramatizează noile semnificaţii ale subiectului
analizat.
c. Finalizarea şi detalierea evenimentelor. Se poate realiza sub forma unor discuţii,
descrieri a ceea ce au descoperit şi a prezentării unor produse, a unor prezentări dramatice,
spectacole sau prin realizarea unor excursii.

Proiectele tematice prezintă multiple avantaje.

Pentru copil, el:
 dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;
 identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;
 face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;
 parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;
 se încurajează comunicarea; învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;
 se formează sentimentul de apartenenţă la grup;
 devine mai responsabil în procesul învăţării.

7
La rândul lor, părinţii:
 sunt implicaţi în activitatea clasei ca voluntari;
 se simt eficienţi împărtăşind din experienţa lor;
 înţeleg modul de abordare a învăţării la copii şi-i pot sprijini mai bine.

De asemenea, educatorii:
 stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturi şi metode;
 îşi organizează mai bine planificarea;
 utilizează o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;
 încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.
Proiectele tematice pot avea ca puncte de plecare o întâmplare, o jucărie, o carte, o idee, un
eveniment din familie sau din cadrul comunităţii. În planificare e important să existe proiecte
tematice iniţiate de copii şi de educator, e necesar un echilibru între sursele de provenienţă ale
subiectelor abordate.

Exemple de teme:
Nivel I (3-4 ani) Nivel II (5-6 ani)
Familia mea Marea
Grădiniţa Mijloacele de locomoţie
Jucăriile mele Poveştile pădurii
Căsuţa cu poveşti Jocurile iernii
Dovleacul Tradiţii şi obiceiuri de Paşti
Urşii Cosmosul
Fluturele În lumea insectelor
Aceste exemple de teme trebuie subsumate celor şase teme mari din noul curriculum Durata
realizării acestor proiecte diferă în funcţie de interesul copiilor pentru temă, de anotimp şi
evenimentele specifice (sărbătorile religioase, istorice)

8
 Moduri şi forme de realizare a activităţii didactice
C. Proiectarea activităţii didactice- Proiectarea LECTIEI/ ACTIVITĂŢII
Definiţie-Proiectarea presupune o anticipare detaliată a demersului didactic pentru un timp
delimitat şi cuprinde
 I. Date introductive( data, grupa , domeniul …..)
( data, clasa, disciplina…..)
 II. Scenariul didactic ( structura tabelară care poate lua diverse forme)
Etape/Operaţiile ce se efectuează constau în:
 Încadrarea lecţiei/ activităţii în sistemul de lecţii/activităţi sau proiectul tematic
 Stabilirea obiectivelor operaţionale
 Selectarea, structurarea logică, esenţializarea conţinutului
 Elaborarea strategiei instruirii
 Stabilirea structurii procesuale a activităţii didactice ( evenimentele instruirii/etapele lecţiei)
 Prefigurarea strategiei de evaluare
 Stabilirea acţiunilor de autocontrol şi autoevaluare a elevilor

În învăţământul primar
Proiectul de lecţie- caracteristici

Proiectarea lecţiei- completează proiectul pe unităţi de învăţare, precizând toate celelalte

elemente pe care le implică desfăşurarea activităţii didactice şi în mod deosebit, procesele de
predare- învăţare.
a. Definiţie
Lecţia- este forma de organizare a procesului de învăţământ cu cel mai înalt nivel de
organizare şi realizare a activităţii instructiv-educative, care se desfăşoară în clasă sub
conducerea unui cadru didactic într-un interval de timp determinat, ţinând cont de
cerinţele cuprinse în programa şcolară şi urmărind realizarea unor obiective instructiv-
educative.
b. Terminologie
Categoria de lecţie/ tipul de lecţie semnifică un anumit mod de construire şi realizare a lecţiei,
determinat, în special, de OBIECTIVUL FUNDAMENTAL urmărit.
Ea reprezintă o abstractizare şi o generalizare a elementelor comune mai multor lecţii.
Categoria de lecţie/ TIPUL de lecţie, reprezintă un grup de lecţii constituite ca unitate de structură în
funcţie de diferite criterii:
 obiectivul fundamental;
 treapta de şcolarizare;
 modul de pregătire al elevilor;
Termenul de “categorie” nu va mai conduce la şabloane, ci va permite conceperea mai multor
variante de lucru , care se restructurează în funcţie de factorul constant al lecţiei,( obiectivul
fundamental).
Aşadar obiectivul fundamental, constituie reperul oricărei activităţi educaţionale, fiecare categorie de
lecţii purtând numele obiectivului fundamental al activităţii didactice respective.
Fiecare categorie de lecţie/ TIP are mai multe variante de realizare.
Varianta de lecţie
Clasificarea lecţiilor presupune luarea în considerare, pe lângă factorul constant, a factorilor variabili,
care se pot combina în diferite moduri, ceea ce face ca în cadrul fiecărei categorii să poată exista mai
multe variante.
Din mulţimea factorilor variabili amintim:
 obiectul de învăţământ;  stilul didactic al acestuia;
 nivelul de pregătire al elevilor;  mijloacele de învăţământ;
 complexitatea cunoştinţelor;  locul lecţiei în sistemul de lecţii;
 strategiile de lucru de care dispune profesorul;

9
c. Clasificarea(taxonomia) lecţiilor- Practica didactică operează cu o gamă largă de categorii şi variante de lecţii, cel mai des întâlnită în
ciclul primar fiind lecţia de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor, varinta mixtă:

Nr Categoria de lecţie/ Caracteristici ale lecţiei Variante

crt. Tipul
1.  elevii îşi însuşesc cunoştinţe şi competenţe Variante de lecţii:
Lecţia de transmitere şi intelectuale şi practice noi, cu care nu s-au mai  lecţia mixtă ( combinată)
însuşire a cunoştinţelor întâlnit;  presupune activităţi corespunzătoare tuturor sarcinilor didactice:- dobândire de
 profesorul poate comunica/ transmite noi cunoştinţe noi; - formare de abilităţi intelectuale şi practice;
(comunicare şi asimilare, cunoştinţe, poate conduce,ghida şi îndruma  repetare şi sistematizare;
predare-învăţare) activitatea elevilor;  verificare şi apreciere;
 elevii pot recepta noul sau îl pot investiga, cerceta,  volumul informaţional predat este redus, de aceea se utilizează doar la clasele mici, la
descoperi; care, din cauza particularităţilor psihopedagogice specifice, este indicat ca elevii să fie
 antrenaţi în diverse tipuri de activităţi;
 lecţia intoductivă
 lecţia tip prelegere
 lecţia tip seminar
 lecţia bazată pe activităţi practice
 lecţia bazată pe I.A.C.
 lecţia de descoperire inductivă/ deductivă
 lecţia problematizată
 lecţia bazată pe experienţe de laborator
2. Lecţia de fixare şi  elevii îşi fixează și consolidează cunoştinţe,  lecția pe bază de exerciții
consolidare a cunoştinţelor, priceperi deprinderi, asimilate și formate în lecțiile  lecţia bazată pe activităţi practice
priceperilor, deprinderilor anterioare.  lecţia bazată pe experienţe de laborator
3. Lecţia de formare a  elevii sunt obişnuiţi cu organizare şi desfăşurarea  lecţia bazată pe experienţe de laborator;
priceperilor şi deprinderilor de activităţi practice în care să-şi aplice
cunoştinţele şi abilităţile;
 lecţia bazată pe realizarea unor proiecte;
 lecţia bazată pe activităţi creatoare;
4. Lecţia de recapitulare şi  îşi propune aprofundarea şi perfecţionarea  lecţia bazată pe scheme recapitulative
sistematizare a cunoştinţelor cunoştinţelor şi competenţelor intelectuale şi
şi abilităţilor.

practice ale elevilor, prin evidenţierea legăturilor
lecţia bazată pe utilizarea fişelor de lucru
existente între cunoştinţe şi abilităţi;  lecţia bazată pe referate alcătuite de elevi
 lecţia bazată pe rezolvări de exerciţii şi probleme
 lecţia bazată pe activităţi practice
 lecţia-vizită
5 Lecţia de verificare sau  are rol de “bilanţ”, evidenţiind modificările produse  lecţia de verificare prin chestionare orală
control şi evaluare a şi influenţele asupra laturilor personalităţii elevilor;
cunoştinţelor şi abilităţilor.
 lecţia de verificare scrisă
 are valoare constatativ- prospectivă;
 - permite realizarea feed-backului;  lecţia de verificare prin lucrări practice

10
  lecţia de verificare cu ajutorul testelor de cunoştinţe
 lecţia de verificare cu ajutorul testelor docimologice

11
 I. Lecţia de transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe (altă variantă)

1) Captarea şi orientarea atenţiei

2) Anunţarea temei şi a obiectivelor
3) Reactualizarea, verificarea structurilor însuşite anterior
4) Prezentarea optimă a noului conţinut
5) Dirijarea învăţării
6) Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor
7) Asigurarea feed-back-ului şi evaluarea performanţei
8) Evaluarea cunoştinţelor
9) Asigurarea retenţei şi transferului

II. Lecţia de formare/consolidare a priceperilor şi deprinderilor

LECŢIA DE ABILITĂŢI PRACTICE

1. Captarea şi orientarea atenţiei
2. Anunţarea a temei şi a obiectivelor
3. Reactualizarea cunoştinţelor, deprinderilor anterioare
necesare
4. Prezentarea, analiza modelului şi intuirea materialelor
5. Demonstrarea procedeului de lucru şi instructajul
-descrierea fazelor;
-execuţia model;
-explicaţii;
-posibilităţi de extindere;
-intuirea unui produs model.
5. Exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii
6. Executarea independentă a lucrării
7. Analiza, aprecierea şi evaluarea lucrărilor
-verificare şi control;
-stabilirea criteriilor de analiză;
-notare.
8. Tema pentru acasă - ( refacere; îmbunătăţire- recomandări,
dacă este cazul

12
LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ
1. Organizarea colectivului
2. Pregătirea organismului pentru efort
3. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor
4. Tema activității
 Dezvoltarea vitezei şi îndemânării
 Dezvoltarea forţei sau rezistenţei
 Combinaţii
 învăţare/consolidare
 perfecţionare/evaluare de deprinderi
5. Revenirea organismului după efort
6. Aprecieri și concluzii
7. Încheierea organizată a activității
LECŢIA DE MUZICĂ
1. Captarea şi orientarea atenţiei
 -moment organizatoric;
 -pregătire muzicală
 exerciţii de respiraţie
 exerciţii melodice
 exerciţii ritmice
2. Reactualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite anterior
3. Prezentarea materialului stimul (cântec, joc muzical)
 interpretarea/cântarea model.
 conversaţie privind subiectul cântecului;
 Înțelegerea textului/povestirea conţinutului cântecului;
 conversaţie privind subiectul cântecului;
 audierea unui cântec asemănător;
4. Dirijarea învăţării
 cântarea pe fragmente- după un algoritm
5. Obţinerea performanţei
 variante de interpretare a cântecului-- Cântarea pe grupe sau singuri
 dicteu, jocuri de creaţie;
6. Evaluarea activităţii elevilor
III. Lecţia de recapitulare şi sistematizare
VARIANTA CLASICĂ
1. Formularea anterioară a temei şi planului de recapitulare
2. Organizarea condiţiilor
3. Repetarea pe baza planului scris sau a fişelor
Alternarea rezolvării teoretice sau practice
Expunerea de sinteză pe baza unui plan cu antrenarea elevilor
4. Sistematizarea celor repetate cu completările de rigoare,
recuperări
5. Concluzii şi aprecieri
6. Tema pentru acasă
13
 VIZITA, EXCURSIA
1. Formularea anterioară a temei
2. Organizarea condiţiilor
3. Atenţionarea asupra problemelor principale
4. Studiul independent prin observare
6. Concluzii, fixări, sistematizări în urma efectuării vizitei.
IV. Lecţia de verificare şi evaluare
Verificarea orală
1. Anunţarea prealabilă a temei, volumului şi modului de verificare
2. Precizarea obiectivelor, criteriilor
3. Chestionarea orală
4. Aprecierea şi notarea
5. Recomandări: corectare, perfecţionare.
Verificarea scrisă
1. Recapitularea anterioară
2. Precizarea obiectivelor, criteriilor
3. Lucrarea scrisă
4. Analiza şi aprecierea lucrărilor
5. Refacerea lucrărilor

d. Proiectul de lecţie- elemente structurale, evenimentele instruirii

14
PROIECT DE LECŢIE- structură

I. DATE INTRODUCTIVE:
1. Data…………
2. Şcoala……………..
3. Clasa…
4. Aria curriculară......................
5. Disciplina: …………………..
6. Unitatea de învăţare( tematică)…………………………………………….
7. Subiectul lecţiei………………………………………………………………………
8. Competenţe specifice☹din programa școlară)
9. Obiectivul fundamental al lecţiei:………………..
10. Obiective operaţionale:
a. cognitive
O1.să……………………………………………………………………………………………
O2-…………………………………………………………………………………………….
O3………………………………………………………………………………………………
b. afective
O4………………………………………………………………………………………………
O5………………………………………………………………………………………………
c. psiho-motorii
O6………………………………………………………………………………………………
11. Categoria de lecţie ( tipul):……………………………

12. Varianta de realizare……………………………………………………………………

13. Strategia didactică…………………………………

a. Metode şi procedee didactice: ……………………………………………………

b. Mijloace şi materiale didactice:

 Demonstrative…………………………………………………………

 Distributive ………………………………………………………………

c. Modul de organizare a activităţii elevilor……….….., ……………,………

15
14. Modalităţi de evaluare: Forme de evaluare…………………………………………

Metode de evaluare…………………………………..

15. Efectivul clasei……..

16. Bibliografie……………………

a) oficială:
b) pedagogică
c) metodico-didactică
d) surse internet:
17. Prof coordonator de practică ped…………..
18. Prof. metodist……………….
19. Prof. învăţământul primar…………………

II. ORGANIZAREA LECŢIEI………………………………………………………

III. SCENARIUL DIDACTIC

16
 Evenimentele Activitatea Activitatea Ob. Metode Materiale şi Modalităţi de
instruirii propunătoarei elevilor op. didactice mijloace evaluare
didactice
1. Captarea şi
orientarea
atenţiei T=

2.
Reactualizarea
structurilor
însuşite
anterior T=
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
T=
4. Prezentarea
optimă a
noului
conţinut T=
5. Dirijarea
învăţării T=
6. Asigurarea
conexiunii
inverse
( feedback-ul)
T=
7. Fixarea şi
consolidarea
cunoştinţelor
T=
8. Evaluarea
cunoştinţelor
T=
9. Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
T=

17
În învăţământul preşcolar

Proiectul de activitate- caracteristici

Proiectarea activităţii - completează proiectarea săptămânală şi zilnică, precizând toate

celelalte elemente pe care le implică desfăşurarea activităţii didactice şi în mod deosebit,
procesele de predare- învăţare.

Definiţie
Activitatea instructiv- educativă ( similară lecţiei din învăţământul primar) este o formă de
organizare a procesului de învăţământ în grădiniţă, o entitate de învăţământ, ceva
mai mult decât un cadru de organizare a instrucţiei, pentru că presupune legităţi de
structurare şi funcţionare ce trebuie bine cunoscute. ( Ioan Cerghit)

Etape/Operaţiile ce se efectuează constau în:

 Încadrarea lecţiei/ activităţii în sistemul de lecţii/activităţi sau proiectul
tematic
 Stabilirea obiectivelor operaţionale(dimensiunile dezvoltării și
comportamentele -: OBIECTIVELE OPERAȚIONALE)
 Selectarea, structurarea logică, esenţializarea conţinutului
 Elaborarea strategiei instruirii
 Stabilirea structurii procesuale a activităţii didactice ( evenimentele
instruirii/etapele lecţiei)
 Prefigurarea strategiei de evaluare
 Stabilirea acţiunilor de autocontrol şi autoevaluare a elevilor

Clasificarea (taxonomia) activităţilor ( după tipul de activitate)- Practica didactică- la

nivel preşcolar- operează cu o gamă largă de tipuri de activităţi, cel mai des întâlnită fiind
activitatea de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor

18
Nr Tipul de activitate Caracteristici ale activităţii Variante de REALIZARE
crt. (modalităţi, forme, felul act. )
1.  copiii îşi însuşesc cunoştinţe şi  Povestirea(DLC)
Activitatea de transmitere şi competenţe intelectuale şi practice noi,  Memorizarea (DLC)
însuşire a cunoştinţelor cu care nu s-au mai întâlnit;  Lectura educatoarei (DLC, DŞ)
 educatoarea poate comunica/ transmite  Lectura după imagini(DLC, DŞ)
(comunicare şi asimilare, noi cunoştinţe, poate conduce, ghida şi  Convorbirea(DLC, DŞ)
predare-învăţare) îndruma activitatea r;  Observarea(DŞ)
 copiii pot recepta noul sau îl pot
 Exerciţii cu material
investiga, cerceta, descoperi;
EX. însuşirea număratului până la 5, perceperea
individual(DŞ)
corectă a componenţei numărului 5, cunoaşterea
valorii numărului 5, familiarizarea copiilor cu cifra 5.
2. Activitatea de fixare şi  copiii îşi fixează și consolidează cunoştinţe,  Jocul didactic(TOATE)
consolidare a cunoştinţelor, priceperi deprinderi, asimilate și formate în  Repovestirea (DLC)
priceperilor, deprinderilor activitățile anterioare.
 Joc logic (DŞ)
3. Activitatea de formare a  Copiii sunt obişnuiţi cu formarea/  dactilopictura (DEC), pictură
priceperilor şi consolidarea organizare şi (DEC),desen (DEC),
deprinderilor /consolidare desfăşurarea de activităţi practice în  şnuruire (DOS),rupere (DOS),
care să-şi aplice cunoştinţele şi tăiere (DOS), bobinare (DOS),
abilităţile, pentru a-şi forma/ consolida înşirare (DOS), mototolire
deprinderi; (DOS)
 jocuri cu text şi cânt (DEC)
 audiţii (DEC
 euritmie (DEC)
 exerciţii psihomotrice (DPM)
 jocuri de mişcare (DPM)
 dans (DPM)
4. Activitatea de recapitulare şi  îşi propune aprofundarea şi  Jocul didactic
sistematizare a cunoştinţelor perfecţionarea cunoştinţelor şi
şi abilităţilor. competenţelor intelectuale şi practice ale
elevilor, prin evidenţierea legăturilor
existente între cunoştinţe şi abilităţi;
5 Activitatea de verificare sau  are rol de “bilanţ”, de evaluare  Jocul didactic
control şi evaluare a evidenţiind modificările produse şi
cunoştinţelor şi abilităţilor. influenţele asupra laturilor personalităţii
elevilor;
 are valoare constatativ - prospectivă;
 - permite realizarea feed-backului;

19
 Proiectul de activitate- structură
I. Date introductive- Data,Tema centrală (de studiu), Proiectul, Subtema Grupa
6. Categoria de activitate, Domeniu, Tema activităţii, Felul activităţii
( modalitatea de realizare) , Tipul activităţii, Durata activităţii,Scopul activităţii,
Obiective de referinţă, Obiective operaţionale, Metode şi procedee didactice,
Materiale şi mijloace didactice, Strategia didactică, Modul de organizare a
activităţii copiilor, Modalităţi de evaluare, Efectivul grupei, Bibliografie.

II. Scenariul didactic

A. Organizarea activităţii
B. Desfăşurarea activităţii
Evenimentele Activitatea Activitatea Ob. Met. Mijl. Mod.
instruirii propunătoarei elevilor op. did. did. de
eval.
1. Captarea şi
orientarea
atenţiei
Timp=
2.Reactualizarea
structuri-
lor însuşite
anterior
T=
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor T=
4.Prezentarea
optimă a noului
conţinut
T=
5.Dirijarea
Învăţării
T=
6.Obţinerea
performanţei
T=
7.Asigurarea
feed-back-ului
T=
8. Evaluarea şi
aprecierea
rezultatelor T=
C. Încheierea activităţii

20
Proiectul de activitate integrată - structură

În învăţământul preşcolar noul curriculum promovează activităţile integrate

care prezintă câteva particularităţi ale proiectării.
Un proiect de activitate integrată ar putea fi realizat după modelul de mai jos.

1) Data
2) Grădiniţa
3) Grupa
4) Tema mare din cele 6 teme ale curriculumului
5) Tema proiectului
6) Tema zilei
7) Tipul de activitate
8) Scopul activităţii/ obiectivul fundamental
9) Forme de organizare a activităţii copiilor
10) Durata
11)Inventar de activităţi:

I. Activităţi pe domenii experienţiale (ADE)

De exemplu: Domeniul Limbă şi comunicare (DLC) şi Domeniul Estetic şi
creativ (DEC)
Obiective de referinţă (pentru fiecare domeniu în parte)
Obiective operaţionale (pentru fiecare domeniu în parte)
II. Activităţi liber alese 1 (ALA1)
Obiective de referinţă
Obiective operaţionale (pentru fiecare dintre centrele de interes vizate)
III. Activităţi de dezvoltare personală (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă
Rutine
Tranziţii
IV. Activităţi liber alese 2 (ALA2)

Separat se poate descrie scenariul zilei, insistând pe rutine şi tranziţii. După care se
detaliază sarcinile didactice ce se parcurg pe fiecare tip de activitate de învăţare.
Evenimentele Categ Ob. Descrierea activităţii Strategia didactică Modalităţi
instruirii orii de op. de
( momentele act. evaluare
activităţii)
Activitatea Activitatea Metode şi Forme de Mijl. de
educatoarei copiilor procedee organiz. înv.
ADE
ALA 1
ALA 2

21
STRUCTURA UNUI PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

22
 PROIECT DE ACTIVITATE
Propunătoare: Indicatori Nota
1.Proiectarea activităţii
2. Realizarea activităţii
3. Managementul grupei
4. Comportamentul propunătoarei
Nota finală
1. Data…………
2. Tema anuală de studiu ……………………………………..
3. Proiectul DA
NU

4. Tema săptămânii………………………………………….
5. Grupa……………………..
6. Categoria de activitate : Activităţi liber alese (ALA1)
7. Centre de interes
A. Centrul ..........................................
B. Centrul.............................................
C. Centrul..............................................

8.Tema activităţii :
A. Centrul ..........................................................................
B. Centrul...........................................................................
C. Centrul............................................................................

9. Modalitatea de realizare
A. Centrul ................................
B. Centrul.............................................
C. Centrul..............................................

10. Durata activităţii…….

11.Scopul activității: Formarea și dezvoltarea capacității copiilor de a aborda teme

variate de activitate, de a îmbogăți treptat conținutul acestora, de a-și forma
priceperi, deprinderi și obișnuințe în activitatea de joc;

12. Dimensiuni ale dezvoltării:

13. Comportamente vizate:

23
14.Obiective operaționale:
A. Centrul.................. O1.- ……………………………………………………..
O2- ........................................................................

B. Centrul....................... O1- …………………………………………………….

O2-........................................................................
C. Centrul........................ O1 - …………………………………………………..
O2-......................................................................

15.Strategia didactică
 Metode şi procedee didactice:
A. Centrul …………………………………………………………..
B. Centrul ………………………………………………………….
C. Centrul …………………………………………………………..
 Mijloace și materiale didactice:
Demonstrative……………………………………..
Individuale :
A. Centrul …………………………………………………………..
B. Centrul ………………………………………………………….
C. Centrul …………………………………………………………..

 Modul de organizare a activității copiilor……………..…………………,.........

16.Modalităţi de evaluare: Forma de evaluare……………………………………
Metode de evaluare…………………………………..
17.Efectivul grupei……..

18.Educatoare……………….

24
 I. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

II. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Evenimentele Activitatea educatoarei Activitatea copiilor

instruirii
1.Captarea şi
orientarea
atenţiei

T=3 min
2.Anunţarea
temei şi a
obiectivelor

T=…..
3.Dirijarea
învăţării şi
obţinerea
performanţelor

T=……
4.Evaluarea
activităţii şi
realizarea
feedback- ului

T=…..

III. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

…………………………………………………………………………………………………

25
 PROIECT DE ACTIVITATE

Propunătoare: Indicatori Nota

1.Proiectarea activității
2. Realizarea activității
3. Managementul grupei
4. Comportamentul propunătoarei
Nota finală

1. Data…………
2. Tema anuală de studiu……………………………………..

3. Proiectul DA
NU

4. Tema săptămânii………………………………………….
5. Grupa……………………..
6. Categoria de activitate : Activitate pe domenii experienţiale (ADE)
7. Domeniul :
8. Tema activităţii.........................................................................................

9. Modalitatea de realizare....................................................................
10. Tipul activităţii: …………………………………………………………
11. Durata activităţii…….................................
12. Scopul activității…………..
13. Dimensiuni ale dezvoltării:...................

14. Comportamente vizate:...................................

15. Obiective operaţionale:

Op1.- ……………………………………………………............................

Op2.- ……………………………………………………............................

Op3.- ……………………….........................……………………………..

Op4.- ……………………………………………………..........................

26
16. Strategia didactică…………………………………

a. Metode și procedee didactice: ……………………………………………………

b. Mijloace și materiale didactice:

 Demonstrative…………………………………………………………

 Distributive ………………………………………………………………

c. Modul de organizare a activității copiilor……….….., ……………,………

17. Modalităţi de evaluare:

 Forma de evaluare……………………………………
 Metode de evaluare…………………………………..

18. Efectivul grupei……..

19. Educatoare……………….
20. Profesor metodist....................................
21. Profesor coordonator de practică pedagogică..........................................
22. Bibliografie

e) Oficială:
 Curriculum pentru educația timpurie ( a copiilor de la naștere până la
vârsta de 6 ani), 2019
 Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente
cu care operează curriculum pentru educația timpurie, 2019
f) Pedagogică
 Cucoş Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006
 Ionescu Miron, Instrucţie şi educaţie, editura Garamond, Cluj-Napoca,
2003
g) metodico-didactică
h) surse internet

27
 Evenimentele instruirii Activitatea propunătoarei Activitatea copiilor Ob. Metode Materiale Modalităţi de
op. didactice şi mijloace evaluare
didactice
1. Captarea şi orientarea
atenţiei
T=

2.Reactualizarea
structurilor însuşite
anterior
T=
3. Anunţarea temei şi a
obiectivelor
T=
4. Prezentarea optimă a
noului conţinut
T=
5. Dirijarea învăţării

T=
6. Obţinerea
performanţei

T=
7. Asigurarea conexiunii
inverse ( feedback-ul)

T=
8. Evaluarea
cunoştinţelor
T=

28
I. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢii

29
 PROIECT DE ACTIVITATE

Indicatori Nota
Propunătoare: 1.Proiectarea activităţii
2. Realizarea activităţii
3. Managementul grupei
4. Comportamentul propunătoarei

Nota finală

1. Data…………
2. Tema anuală de studiu ……………………………………..

3. Proiectul DA
NU

4. Tema săptămânii ………………………………………….

5. Grupa……………………..

6. Categoria de activitate : Activităţi recreative (ALA2)

7. Tema activităţii..................................................

8. Modalitatea de realizare..........................................................

9. Durata activităţii…….......

10. Scopul activităţii:.......................................

11. Dimensiuni ale dezvoltării:...................

12. Comportamente vizate:...................................

13.Obiective operaționale:

O1.- ……………………………………………………............................

O2.- ……………………………………………………............................

O3.- ……………………….........................……………………………..

30
14. Strategia didactică…………………………………

a. Metode și procedee didactice: ……………………………………………………

b. Mijloace și materiale didactice:

 Demonstrative…………………………………………………………

 Distributive ………………………………………………………………

c. Modul de organizare a activității copiilor……….….., ……………,………

15. Modalități de evaluare:

 Forma de evaluare……………………………………
 Metode de evaluare…………………………………..

16. Efectivul grupei……..

17. Educatoare……………….
18. Profesor metodist....................................
19. Profesor coordonator de practică pedagogică..........................................
20. Bibliografie

31
 ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ (IDD)
Indicatori Nota
Propunătoare: 1.Proiectarea activităţii
2. Realizarea activităţii
3. Managementul grupei
4. Comportamentul propunătoarei

Nota finală

1. Data…………
2. Tema anuală de studiu ……………………………………..
3. Proiectul DA
NU
4. Tema săptămânii................................................................
5. Grupa.......................
6. Categoria de activitate: Activităţi de dezvoltare personală (ADP)
7. Denumirea activităţii: Intâlnirea de dimineaţă (IDD)
a. Gimnastica de dimineaţă……………………………………………….
b. Salutul……………………………………………………………………
c. Prezenţa…………………………………………………………………
d. Asistentul zilei………………………………………………………….
e. Numărătoarea (fete-băieţi-total)………………………………………
f. Udăm planta!.......................
g. Calendarul Naturii
 an, lună zi, data- (în funcţie de grupă)…………………………
 starea vremii…………………………………………….……..
 Sărbătoritul/Evenimentul zilei………………………………
h. Activitatea de grup………………………………………………..
i. Noutatea zilei- Cutia Magică…………………………………….
8. Durata activităţii…….
9. Scopul activităţii:- Dezvoltarea capacității de comunicare, de împărtășire a
ideilor și experiențelor proprii cu ceilalți; formarea deprinderii de-al asculta cu
atenție pe celălalt, de salutare a colegilor folosind formulele de adresare
corespunzătoare.

32
10. Obiective operaţionale:
Oa.- ………………………………………………………………………………

Ob- …………………………………………………………………………………….

Oc- …………………………………………………………………………………….

Od -...................................................................................................................
11. Metode şi procedee didactice:
…………………………………………………………..
12. Materiale şi mijloace didactice:.........................................
13. Modul de organizare a activităţii copiilor…………………..,
……............................
14. Efectivul grupei……..
15. Educatoare………………..

33
 Descrierea activităţii...................

Activitatea propunătoarei Activitatea copiilor

a. Gimnastica de dimineaţă

b. Salutul

c. Prezenţa

d. Asistentul zilei

e. Numărătoarea (fete-băieţi-total)

f. Udăm planta!

g. Calendarul Naturii
 an, lună zi, data- (în funcţie de grupă)
……
 starea vremii………............
 Sărbătoritul/Evenimentul
zilei………………

h. Activitatea de grup

i. Noutatea zilei- Cutia Magică

34
 Tranziţiile

Indicatori Nota
Propunătoare:
1.Proiectarea activităţii
2. Realizarea activităţii
3. Managementul grupei
4. Comportamentul propunătoarei

Nota finală
1. Data:.................
2. Tema anuală de studiu ……………………………………..
3. Proiectul DA
NU

3. Tema săptămânii................................................................
4. Grupa……………………..
5. Categoria de activitate: Activităţi de dezvoltare personală (ADP)
6. Denumirea activităţii: Tranziţiile

Tranziţia 1- Eu cunosc un orășel.-joc cu text și cânt

Tranziţia 2-La plimbare – variante de mers

Vom porni într-o mică plimbare în pădure, privim floricelele, le mirosim, mergem pe vărfuri
pentru a atinge crengile copacilor... ne întâlnim cu ursul (imităm mersul ursului), ursul
pleacă, iar din spate o mulțime de pitici se îndreptă spre noi, ca să nu ne observe imităm
mersul piticului. Pe jos se află foarte multe ciupercuțe, suntem atenți să nu le călcăm,
mergem pe partea exterioară a piciorului....

35
Tranziţia 3-,,Greieraşul”- joc cu text și cânt

-Copii, să cântăm cântecelul ,,Greieraşul”

Spune-mi iubite copilaş, cum se spală micul greieraş?

Cum? Uite aşa, uite aşa, uite aşa uite aşa, aşa se spală micul greieraş! (arătând cum se
spală, cu mâinile)

Spune-mi iubite copilaş, cum se şterge micul greieraş?

Cum? Uite aşa, uite aşa, uite aşa, aşa se şterge micul greieraş! (arătând cum se şterge )

Spune-mi iubite copilaş, cum se piaptănă un greieraş?

Cum? Uite aşa, uite aşa, uite aşa, aşa se piaptănă un greieraş! (arătând cum se piaptănă,
ducând
PROIECT mâna
DE la cap)
ACTIVITATE( educatoare)-FIŞĂ DE ASISTENŢĂ (elevi CLASA A X-
A)
Copiii sunt aşezaţi în semicerc
NECESARĂ în faţa
PENTRU propunătoarei.
ELABORAREA După ce au primit tonul ei
ULTERIOARĂ
cântă şi execută mişcările sugerate de textul specific
A PROIECTULUI DE ACTIVITATE fiecărei strofe.

Data…………
Tema centrală (de studiu)……………………………………..

Proiectul DA
NU

36
37