Sunteți pe pagina 1din 3

Expunere de motive privind:

Modificări la Legea nr. 1/2011 republicată în 2020


Privind creșterea calității procesului de învățământ pe tot parcursul vieții,
utilizând principiile dezvoltării gândirii duale inovative.

1. Descrierea situației actuale


Situația economico-socială a României, impune luarea unor măsuri rapide de racordare a
învățământului pe tot parcursul vieții, la necesitățile actuale, de sprijin a economiei naționale,
utilizând o curriculă națională modernă, de formare a gândirii duale, care să dezvolte armonios
gândirea convergentă-cognitivă cu cea divergentă-creativă.
Îvățământul bazat pe gândirea duală, deschis spre cunoaștere și inovare în toate domeniile,
asigură asimilarea de informații utilizabile în formarea profesională racordată la politica europeană,
de promovare a omului nou, adaptabil la noile meserii, specializări, ale viitorului.
Se dezvoltă astfel conștient și programat evolutiv, printr-un învățământ de performanță, ,
fenomenul caracteristic doar rasei umane, de a produce plusvaloare prin inovare, educând
personalitatea duală, cognitiv-reproductivă (asimilarea de informații comprehensive,simultan cu
gândirea divergentă-creativă, specifică inovării ) pe tot parcursul vieți, în toate domeniile de activitate
fizică, intelectuală, sau mixtă.
Această necessitate este declarată și rezultă chiar din LEGEA nr. 1/2011 republicată în
2020, din care am extras câteva informații esențiale, de sprijin, pentru susținerea prezenței
expuneri de motive:
Art. 2:
(1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.
(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii
româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii
Europene, din funcţionarea în contextul globalizării şi de generare sustenabilă a unei resurse umane
naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.
(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe
piaţa muncii.
(4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de
învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă
de discriminare.
Art. 3:
Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot
parcursul vieţii din România sunt:
a) principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de
referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;
c) principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi
social-economice;
d) principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime,
prin gestionarea resurselor existente;
j) principiul asigurării egalităţii de şanse;
k)principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertăţii academice;
p)principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
Art. 4:
2

Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală


formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare...
Art. 65:
(1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele
de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.
Art. 68:
(1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi.
Art. 124
(1) Raspunderea publică obligă orice instituție de învățământ superior, de stat sau particulară:
a) să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul
învățământului superior;
b) să aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea și evaluarea calității în
învățământul superior;
Art. 132
(3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar,
poate să inființeze și să finanțeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii
care răspund unor cerințe stringente de instruire și formare profesională în domenii de interes
național. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la
asigurarea calității în învățământul superior.
(4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare
si extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri
de studii universitare.
Art. 192
(1) Asigurarea calitații învățământului superior și a cercetării științifice universitare este o obligație a
instituției de învățământ superior și o atribuție fundamentală a Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului.

Observații
- Competențele conform Art.68, utilizează în procesul de învățare eficientizată, în principal,
competența calitativă h), de a învăța să înveți, bazată pe gândirea cognitiv-reproductivă.
- Asimilarea de informații pe principiul învață și reproduce cât mai fidel, promovează în fapt,
obținerea de calificativ maxim, bazat pe dezvoltarea memoriei și a gândirii cognitiv-reproductive. Se
formează astfel progresiv banca de date, de cunoștințe ale fiecărui cursant, învățat să reproducă cât
mai corect cunoștințele asimilate, fără a avea dreptul la păreri sau contribuții personale; se ajunge în
timp, la fenomenul de inhibare a dezvoltării gândirii divergente-creative, o minimalizare
inconștientă a formării deprinderilor de inovare ale cursantului, prin lipsa de evaluare a calităților
creative.
-Acesta este motivul principal pentru care, se semnalează o diminuare a calificativelor obținute
de cetățenii români pe piața muncii, sau în competiții de creativitate, pe plan mondial, în comparație
cu persoane provenite din sisteme educaționale ce pun real, efectiv pe primul loc, competența de
creativitate-inovare, dincolo de proceduri.
-Suplimantar, în actuala curriculă națională, ca factor negativ, competența de gândire
divergentă-creativă, nu apare distinct în procesul de evaluare pe tot parcursul vieții; nu apare
3

distinct nici un set de discipline curriculare , specifice, destinate formării educaționale pe


competența de gândire creativă, legate în interdependență, ce pot fi evaluat calitativ; nu se dezvoltă
astfel conștient și programat, fenomenul caracteristic doar rasei umane, de a produce plusvaloare prin
inovare, educând personalitatea duală cognitiv-creativă, pe tot parcursul vieți, în toate domeniile
de activitate fizică, intelectuală, sau mixtă.
- Gândirea duală presupune îmbinarea armonioasă a gândirii convergent-reproductive,
aplicată acum intensiv în învățământul de toate gradele, cu gândirea divergentă-creativă, acum,
mai puțin conturată, cât mai rapid; cele două componente ale gândirii, sunt esențiale în formarea
omului nou, adaptat la a fi performant în activitatea sa de producție, capabil de a se integra în
industriile performante, colective de inovare, inventică, IT, etc. calități și elemente specifice celei de
a patra revoluție tehnico-științifică, Industrie 4.0, declanșată la nivel mondial; în acest proces
România trebuie să se integreze rapid, dinamic, pentru o dezvoltare sustenabilă.
- Fenomenul de adaptare a învățământului pe tot parcursul vieții, la gândirea duală, are o totală
susținere legală in Legea nr. 1/2011, republicată în 2020 prezentate, din care am extras ca suport
legislativ de modificare, doar câteva date explicative prezentate mai sus.

2. Schimbări preconizate
-Câteva modificări de articole, la legea amintită, va pune în drepturi cele evocate în art.2
“Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive...”, în cadrul unui curriculum național, adaptat la cerințele actuale de dezvoltare
economico-socială a omenirii.
Punerea explicită în drepturi, în curriculumul național, a domeniului de competență - cheie,
competența de gândire duală, divergentă-creativă, duce la ridicarea calității învățământului pe tot
parcursul vieții.
Formula curriculară de bază (dedicată dezvoltării gândiri duale) trebuie să cuprindă un șir de
discipline, obligatorii, în interdependență, ce asigură formarea progresivă a gândirii duale ce trebuie
să se îmbine armonios pe tot parcursul vieții:
- dezvoltarea gândirea cognitiv-reproductivă specifică cu absorbției de informații și aplicării
procedurale, de reproducere în producție
-dezvoltarea gândirii cognitiv-reproductivă, antrenată în utilizarea informațiilor din memorie
pentru a elabora soluții tehnice noi, specifice inovării de produs, proces, sistem, de piață, etc.
Pe termen scurt, o intensitate sporită de acțiune, este necesară în învățământul superior unde,
se pun bazele formării de cadre didactice educate în gândirea duală, ce vor asigura baza de
formatori și profesori specializați în gândire duală, pentru formarea educațională în procesul de
învățământ de toate gradele; formarea omului nou se aseamănă cu formarea sportivului de
performanță, bazat pe asimilarea de cunoștințe comprehensive continuu, gradual și progresiv, an de
an, prin gândirea convergent-reproductivă, cunoștințe utilizabile eficient doar de de gândirea
divergentă-creativă, instruită, în procesul de învățământ și de muncă, pe tot parcursul vieții.
Componenta de gândire creativă dezvoltată în invățământul de toate gradele, asigură șansa
fiecărui cursant să contribuie la dezvoltarea calitativă personală și a procesului de muncă în care
lucrează, pe tot parcursul vieții.
Față de cele prezentate mai sus, considerăm că prezenta propunere legislativă este un demers
firesc, pentru dezvoltarea unui sistem educațional național performant, bazat pe creativitate și
capacităţi cognitive simultan, în ton cu etapa actuală de dezvoltarea a țării, în context european și
mondial, în care fiecare cetățean să beneficieze de o formare profesională utilă pe tot parcursul vieții.