NOI

ISSN 1857-0798

Plutesc prin nori, ce tain=... Ce t=cere.

S= plec sau s= r=m`n?

pag. 1-4

Soarele sc=p=ta, dar, ]n afar= de

ciori [i co\ofene, alte s=lb=ticiuni n-am
z=rit.

pag. 12-13

Pe atunci, ]mpreun= cu mama, co-

lec\ionam cactu[i [i chiar am avut
una dintre cele mai mari colec\ii de
cactu[i din \ar=, constituit= din peste
600 de specii.

pag. 14-15

Am v=zut ]n via\= at`t de multe, ]n-

c`t, ca s= nu le uit=m, ne-am f=cut no-
duri ]n ridurile de pe frunte.

pag. 21

iulie
FATA CU GLADIOLE
Eugenia PORT+RESCU, 15 ani
{coala de Arte Co[ni\a, Dub=sari
7, 2020
antologie NOI

DEFINI|IE
Patria e-o mam=, Apus-r=s=rit, r=s=rit-apus.
Ce-[i a[teapt= zilnic copiii Apus-r=s=rit, r=s=rit-apus,
pitit= efemer la fereastr=, Iar mama-patrie-[i ia scaunul
{i care tresare la fiecare r=s=rit
{i iese afar= pe prisp=,
perturbat de-un zgomot de-avion,
A[tept`ndu-[i copiii,
p`n= acesta devine apus,
Iar cursul se repet=, S=-i dea via\= casei
Apus-r=s=rit, r=s=rit-apus. [i via\= ei,
Pitit= pe prisp=-[i alung= privirea-n drum
Apus-r=s=rit, r=s=rit-apus, {i-[i vede un copil cum ][i ia r=mas-bun,
Iar copiii nu se mai ivesc pe dup= poart=, Ne[tiind ce s= fac=,
Nu-i mai ating uli\ele cu picioarele goale,
Mai a[teapt= pe prisp=,
Nu-[i mai ]mbrac= m`inile cu parfumul plin l=sat de
P`n’ iar se face-un apus,
gutuile din gr=dina bunicii,
Nu-[i mai scald= grijile-n sf`r[it de toamn=, Apus-r=sarit, r=s=rit-apus.
{i nici nu mai dau crizantemele ,,la dos” la l=sarea
serilor brum=rii, Ludmila |URCANU, cl. a XI-a
de[i afar= deja se d=-n apus, LT M. Costin, Ia[i

SURPRINDERE
Valerie VOLONTIR
capriciile muzei
STELELE DIN SUFLET
L ivia CATAN, cl. a X-a (Ialoveni). Stele [i fluturi
este o poezie care te situeaz= cu o treapt= mai
sus ]n ascensiunea ta poetic=. Are nerv. Denot= con-
vingere [i siguran\= ]n for\ele proprii. Felicit=ri!
Ludmila |URCANU, cl. a XI-a (Ia[i). Un ]nceput
salutar la revista NOI. Dar, de fapt, se vede c= nu
este vorba de un ]nceput, ci de un adev=rat laborator
poetic ]n plin= fierbere. }ndeosebi, impresioneaz=
magistralul poem de la trei[pe’00 p`n= la nou[pe’00
infinit. Ai toate sculele preg=tite. R=m`ne s= se ]n-
t`mple magia poeziei. Succes ]n continuare!
Patricia PETRESCU, 16 ani (T`rgu Neam\). Poe-
zia P=[esc u[or pe fulgii abia c=zu\i… cucere[te prin
delicate\ea [i discre\ia sa, oferind cititorului posibili-
tatea de a vedea dincolo de [irul de cuvinte, de a
coparticipa la actul de crea\ie. E o modalitate intere-
sant= de expresie. A[tept=m [i alte texte.
Mihaela VATAMANIUC, 14 ani (Balatina, Glo-
deni). Rezist= doar Uit= de mine!, cu mici rectific=ri.
Andreea IOVU, cl. a VII-a (Bardar, Ialoveni). Am
mai scris [i cu alte ocazii despre poeziile dedicate
STELE {I FLUTURI
de-ai [ti c`te stele ascunde sufletul nostru
[i c`t de senin e cerul s=u
]nc`t, dac= apare vreun nor,
crezi c= sunt fluturi
[i de izbucne[te furtuna
sim\i cum zbori pe aripile lor.
fluturi [i stele, nu e frumos?
seam=n= cu pove[tile pe care le auzeam c`nd eram
mici
cu z`ne [i f=t-frumo[i, cu final fericit
am fi [tiut noi oare c= ele nu sunt reale?
sunt desprinse dintr-o lume magic=
pres=rat= cu frumos, sim\iri [i infinit
cu stele [i fluturi
cu furtuni care te fac s= zbori
c`t de minunat poate fi sufletul nostru!
limbii. La scrierea lor e nevoie de mult= responsabi-
litate [i discern=m`nt. {i de un limbaj elevat. Pentru
a-\i ascu\i peni\a, ar fi bine s= ]ncerci s= abordezi
subiecte mai simple, care te privesc nemijlocit, te
mi[c=, te nelini[tesc, te fac s= reac\ionezi.
Teoctista COL|A, cl. a VIII-a (C=rpineni, H`n-
ce[ti). Cu dragostea pe care o ai pentru profesori nu
se poate s= nu scrii c`ndva ni[te poezii frumoase de-
dicate lor. Deocamdat=, rezultatul eforturilor tale e
modest.
Sorina GANDRABUR, cl. a IX-a (Glinjeni, {old=-
ne[ti). Eseul Via\a e frumoas= e marcat de o anumit=
nesiguran\= [i st`ng=cii de expresie, totu[i reu[e[ti
s= fii consecvent= [i s= ]ntinzi abil firul subiectului.
Vorba lui Caragiale, ai pu\intic= r=bdare, ]mbrac=
emo\iile [i g`ndurile ]ntr-o hain= verbal= c`t mai po-
trivit=.
Nu numim autorii cu texte ocazionale sau modes-
te, totodat=, ]i sf=tuim s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
e un hotar at`t de fragil
]ntre sufletul t=u [i sufletul altuia
]nc`t pute\i s= v= num=ra\i stelele ]mpreun=
p`n= la infinit.
vezi acea constela\ie?
se nume[te ,,dor”,
dor de trecut, de soare [i de lini[te,
dor strunele sufletului de at`ta dor.
o stea c=z=toare, o vezi?
traiectoria ei e deosebit=,
ajunge direct ]n m`inile tale
atunci c`nd ]ncetezi a mai fi tu.
[i totu[i, c`t de minunat [i de pur ne este sufletul!
Livia CATAN, cl. a X-a
LT P. {tef=nuc=, Ialoveni
2020, iulie NOI 1
cap­ri­ci­ile mu­zei
VIZIT+
P=[esc u[or pe fulgii abia c=zu\i,
De fric= s= nu-i strivesc.
}n palme ]mi suflu u[or [i greu,
Obosit= fiind de at`ta drum,
{i m= opresc ]n fa\a casei tale,
Privesc z`mbind spre geamul aburit
Ce-mi spune c`t de cald [i bine e ]n=untru.
Prin geamul mic tu m= z=re[ti,
Te apropii u[or [i dai perdeaua,
La r`ndul t=u z`mbe[ti,
Dispari, dar u[a se deschide.
S-o fi deschis ea singur=?
Apari ]n prag, iar suflul t=u cel cald
}n abur se transform=,
Palma ta spre mine o ]ntinzi
Poftindu-m= ]n cas=.
M= uit surprins=, u[or speriat=,
M`na ta pare a fi cald=,
Iar noaptea rece se apropie,
Mai e pu\in [i se-nsereaz=.
Accept timid= [i m= apropii,
Trec pragul casei tale,
M= descal\ [i las papucii uzi la u[=,
}mi las paltonul rupt pe alocuri ]n cuier,
Fularul [i c=ciula le ]ndes ]n buzunar –
Ce-a[ face de le-a[ pierde?
M= a[ez u[or pe canapea,
Nu vreau s= deranjez,
M= uit ]n jurul meu
{i simt c=ldura grea –
O fi din partea ta?
Nu! Nu este a[a...
R=spunsul vine imediat –
Tu te g`nde[ti la altcineva,
Ai vrea acum s= fii cu ea...
C=ldura grea ce simt c= m= tope[te
Vine de la focul din [emineu
Ce arde acum ]n dezacord
Cu dorul t=u
{i lipsa ei ai vrea s-o compensezi,
Dar eu nu pot dec`t s= m= ridic,
S= a[ez p=tura pe canapea,
S=-mi iau paltonul din cuier,
S=-mi a[ez c=ciula [i fularul,
S= ]ncal\ papucii ce acum
s-au mai uscat.
S= te privesc [i s=-\i doresc doar bine!
2 NOI, iulie 2020
VISUL MEU
Cristina CAZACU, 15 ani
{coala de Arte Mereni, Anenii Noi
{i s= plec.
Afar= s-a ]nserat cu totul,
Iar frigul s-a ]nte\it cu mult,
{i totu[i v=d o b=tr`nic=
{i-un mic copil pe l`ng= ea,
Descul\=-i s=r=cu\a,
Papucii ei s-au rupt,
Ai mei sunt calzi ]nc=,
A[a c= ]i descal\ [i i-i ofer
Copilului, i-a[ez fularul [i c=ciula,
Iar eu primesc un z`mbet
cald din partea lor.
Privesc ]n sus spre cer –
E negru.
Doar luna lumineaz=,
Iar miile de stele o acompaniaz=.
M= las ]n jos
{i m= ]ntind pe z=pada rece
{i aproape c= nu o mai simt
La c`t de obosit= sunt
{i inima e spart= ]n buc=\i,
E mult mai grea ca de obicei.
Dar se va vindeca,
Oracolul a[a spunea,
Multe unde una era odat=
Vei st=rui p`n= treaba-i rezolvat=,
P`n= inima-i reparat=,
Dar p`n= atunci mai e...
A[a c= ]nchid ochii –
S= merg u[or ]n lumea viselor,
S= nu-i sperii pe cei
Ce deja viseaz=.
Patricia PETRESCU, 16 ani
T`rgu Neam\, Rom`nia
 {TEFAN CEL MARE
Sub un arc boltit [i turnuri,
Sub lumina selenar=
O t=cere abisal= printre turle se strecoar= –
Fantomatic= prezen\=,
Spirit brav [i lupt=tor
Dinspre dealul Crucii vine,
Se opre[te ]nceti[or.
Iar p`r`ul lin ce curge
La o [oapt= se-nfioar=,
Domnul Mare al Moldovei
}l treze[te spre luptare.
Al s=u chip ca luna palid
Este bl`nd [i iert=tor,
{i doar sabia din teac= LIBELULE
Sclipe[te fulger=tor. C=t=lina BADEA, cl. a IX-a
Amintind de vremi ]n care, LT M. Sadoveanu, H`nce[ti
Puternic ap=r=tor,
Domnul nostru, al Moldovei,
Spulbera necru\=tor
N-A FOST
O[ti str=ine, du[m=noase.
Ruine sunt al s=u tezaur – DRAGOSTE-NTRE NOI
Comoara de nepre\uit,
P=m`ntul ap=rat cu cinste, Arde o flac=r= ]n mine,
Acum apare pustiit. Arde flac=ra dragostei,
Morm`nt al gloriei [i faimei A nop\ii infinite.
E plaiul mult de el iubit, Simt c= nu se va sf`r[i niciodat=
E-o umbr= [tears=, diafan=, Aceast= amintire fin=, neatins=, nes=rutat=!
Iar domnul {tefan, un domn mare,
E-o stea, lumin= arz=toare. Arde timpul de ner=bdare,
{i brusc, ]n neant figura lui dispare. De durere, de sf`[ierea ]n care m-am pierdut
E noapte [i t=cere morm`ntal=. {i nu m= pot reg=si, de ani buni, de mult!

Bianca SCURTUL, 17 ani Vreau s=-\i [optesc un singur dor,

LT L. Deleanu, Chi[in=u Un singur cuv`nt de amor –
S= m= str`ngi, s= m= la[i la p=m`nt.
S= te ]ntorci curat la NOI –
Doi oameni mai mult mor\i dec`t vii!

Vreau s= sim\i ceea ce simt [i eu,

Vreau s= suferi la fel ca mine,
Dar z`mbetul t=u e larg, nu aduce a nefericire!
{i nici a iubire.

Dar vreau, te vreau pe tine-n ochii mei

Cu sufletul gol-golu\, \i-l umplu eu
Cu dragoste [i grij=, doar vino [i
Str`nge-mi m`na, nu pe a ei!

M= simt pierdut= ]n propria hain=,

}n propriul col\i[or de dor,
De fapt, n-a fost dragoste-ntre noi,
Doar timp pierdut [i fal[i eroi!
MELEAGURI NATALE
Ecaterina MITROZOV, 16 ani Iraida DARMANCEV, cl. a XI-a
Logofteni, F=le[ti LT Gr. Vieru, Chioselia Rus=, Comrat
2020, iulie NOI 3
cap­ri­cii­le mu­zei
TATA
Tat=, [tiu c= nu am scris nimic despre tine,
Nu \i-am dedicat nici m=car un vers.
Crede-m=, ]ncerc, dar cuvintele-s pu\ine,
Nu pot exprima sentimentul imens.
{tiu c= \i-ai dorit primul copil o fat=,
Am ap=rut eu [i mi-ai dat numele t=u.
Sunt m`ndr= c= ]l port, c= ]\i sem=n, tat=!
Te iubesc, chiar dac= nu \i-o spun mereu...
Acum distan\a ne desparte,
Ne chinuie un dor amar:
Tu – acas=, eu – ]n str=in=tate,
Ne vedem din ce ]n ce mai rar.
}mi place s= revin acas=,
Dar m= doare c`nd te v=d tot mai b=tr`n,
Sl=bit de greut=\ile ce umerii-\i-apas=.
A[ vrea s= fac orice ca chinul s=-\i alin.
}mi place s= revin acas=
{i tu ]n gar= s= m= ]nt`mpini.
Via\a parc= devine mai frumoas=
C`nd m= ]mbr=\i[ezi [i ]mi z`mbe[ti.
}mi place c`nd ]mi spui ,,fata lui tata”,
C`nd zici c= ]mp=r\im un caracter la doi,
E[ti un bun ]nv=\=tor [i eu ]\i sunt dovada:
Lupt=toare ambi\ioas= ]n al vie\ii r=zboi.
Sper c= \i-a pl=cut poezia mea, tat=,
Am scris din suflet, c`t de bine pot...
M= m`ndresc c= sunt a ta prim= fat=,
C=-\i port numele [i ]\i sem=n ]n tot.
Ruslana CABURGAN, 18 ani
Colegiul M. Eminescu, Bac=u
}N H~RTOP
Sabina S}RBU, cl. a VIII-a
GM {tefan cel Mare, Nisporeni
4 NOI, iulie 2020
PESTE PUTERI
Mai stai, odihne[te-\i suflarea
Nu-\i lua zborul, nu-mi fugi.
Azi plou=. Ne spal= p=catele ploaia.
}\i cuprind c=ldura [i \i-o ]nc=lzesc.
Un geam, niciun pat.
Acum [i cerul vrea s= pl`ng=
{i r=suflarea-\i este grea,
De-o fi ultimul minut, ultima privire,
Voi t=cea, vei auzi a vocii mu\ire.
Plutesc prin nori, ce tain=... Ce t=cere.
S= plec sau s= r=m`n?
Prea frumos, prea f=r= mil=. Prea pustiit.
O suli\= rupt=, spinii usca\i. {i o cup=.
Jum=tate cu vin. Jum=tate venin.
Pu\in= team=, prea mult respect, ce simt?
Vuiet de v`nt, sufl=ri fierbin\i,
Iar tu ]\i pierzi esteticul prin amintiri.
Nicio fric=, niciun pat.
Acum [i vocea \i-e pierdut=
{i buzele, [i ochii, [i pielea –
Tot. Tu. Tu-mi e[ti necunoscut.
Mai str=in dec`t str=inul,
Mai pl=cut dec`t pl=cutul.
Geamul deschis. Nu mai plou=. Nu te mai simt.
Olga CURO{, cl. a X-a
LT Al. Mateevici, Cricova, Chi[in=u
VIA|A E FRUMOAS+
Uneori nu observ=m ce se ]nt`mpl= ]n jurul nostru.
Trecem cu vederea frunza ]nverzit= de pe copac,
floarea ce ]ncetul cu ]ncetul ][i scoate sufletul la
iveal=, soarele ce iese din nori special pentru noi.
Nu le observ=m, [i e r=u. F=r= aceste lucruri sim-
ple, via\a nu ar fi at`t de frumoas=. C`nd ]ncepi s=
te g`nde[ti la toate aceste minun=\ii, ]\i dai seama
c= e[ti pur [i simplu norocos. Norocos c= te-ai
n=scut pe P=m`nt. Nu ar fi r=u ca s= ne g`ndim
c`t mai des la aceste lucruri simple, dar unice, [i
atunci vom realiza c`t de mult \inem la natur= [i la
tot ce ne ]nconjoar=.
Sorina GANDRABUR, cl. a IX-a
GM M. Volontir, Glinjeni, {old=ne[ti
abonament sarea g`ndirii

NOI — REVISTA COPIL+RIEI C~NTECUL CULORILOR

{I ADOLESCEN|EI TALE
C uloarea! Ce limbaj profund [i misterios, lim-
bajul viselor.

D rag= prietene,
Te po\i abona pentru urm=toarele 5 luni ale
anului 2020.
Paul GAUGUIN

Cea mai frumoas= culoare este cea care arat=

bine pe tine.
Al=tur`ndu-te la NOI, te asiguri cu un adev=rat Coco CHANEL
ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i Cred c= starea de spirit a oamenilor este influen-
miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i \at= de culoare.
Lilly PULITZER
[i pe to\i cititorii care sunt gata s= te asculte, s= te
]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat. Roz nu este doar o culoare. Este o atitudine!
Colaborarea noastr= este una deschis= – ]n pa- Miley CYRUS
ginile revistei po\i g=si: literatur= [i spiritualitate, De ce dou= culori puse una l`ng= alta c`nt=?
ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme Pablo PICASSO
psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i
Culoarea este o putere care influen\eaz= direct su-
curiozit=\i... NOI este revista care poate vorbi sim- fletul.
plu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu Wassily KANDINSKY
num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai Cu culoarea se ob\ine o energie care pare s= pro-
interesant=. vin= din vr=jitorie.
Revista NOI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a Henri MATISSE
mare, f=r= numere comasate. Culoarea este obsesia, bucuria [i chinul meu de zi
cu zi.
Claude MONET
Pre\ul unui abonament pentru urm=toarele 5
luni ale anului 2020 este de 85 de lei. Culoarea este o problem= de gust [i sensibilitate.
Indicele PM 31239. Edouard MANET

Violetul e culoarea remu[c=rii.

Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat Emil CIORAN
la orice oficiu po[tal.
Albul e culoarea ]n care ]ncap toate culorile.
Vanessa BELL

Culorile nu pot face nimic din ceea ce pot realiza

albul [i negrul.
Vincente MINNELLI

Culorile sunt z`mbetele naturii.

Leigh HUNT

Face albul negru [i negrul alb.

proverb rom`nesc

Este greu s=-\i tr=ie[ti via\a ]n culori [i s= spui

adev=rul ]n alb [i negru.
Gregg ALLMAN
2020, iulie NOI 5
cu­ta­re r`nd mu[­c=
PL+CEREA DE A DANSA
C `nd adori dansul, [tiin\a
moare. Moare tot ce e ra\io-
nal [i firesc. Nu pot s= scriu c=
dansul este via\a mea, l-a[ ]njosi.
Nu vreau s= repet spusele altora,
voi spune povestea mea...
Familia este cea care m-a sus-
\inut pe t=r`mul dansului. C`nd
am ]nceput s= practic dansul spor-
tiv, nu ]n\elegeam ]n ce lume am
fost teleportat=. Abia atunci c`nd
am atins un nivel profesional, s-a
rupt ceva din mine. Acest ceva
apar\ine dansului de acum ]nain-
te. }n mintea mea s-a produs un
scurtcircuit. }n clipa aceea am luat
]nf=\i[area dansului [i el, la r`ndu-
i, a luat-o pe a mea. E absurd. {tiu.
Dar prefer s= fiu o ]ndr=gostit= ri-
dicol= dec`t o adolescent= cu ini-
ma fr`nt=.
Nici azi nu-mi pot explica ce este
dansul pentru mine, nu pentru c=
nu-l iubesc, ci pentru c= pl=cerea pe
care o simt dans`nd este enorm=...
CASA MARE
Aliona CAZACU
Hagimus, C=u[eni
6 NOI, iulie 2020
TOATE
To\i se uit= la dansatori, apla-
ud=, zic c= e frumos, c= trebuie s=
DORIN|ELE
ai talent pentru a-\i ]mpleti picioa-
rele. Dar la mijloc sunt [i munca,
SE }MPLINESC?
devotamentul [i perseveren\a.
V=d durerile [i lacrimile dan-
C u siguran\= fiecare dintre
noi, c`nd era mic, avea o do-
rin\= ]n inima sa. De fiecare dat= se
satorilor care le-au servit drept
g`ndea cum va fi ]n viitor [i ce va
sc=ri spre succes. V=d asta, pen-
deveni. Dar cu timpul dorin\a se
tru c= sunt unul dintre ei. Iubirile
risipe[te, omul devine mai matur [i
adev=rate, iubirile imposibile la-
se ]nt`lne[te cu realitatea, cu faptul
s= ]n urm= doar suferin\e, aido-
c= trebuie s=-[i aleag= o profesie,
ma dansului profesional.
s= se poat= ]ntre\ine pe sine [i fa-
}mp=timi\ii de dans se sacri-
milia sa. Acum ajungem la o ]ntre-
fic=, ][i jertfesc pl=cerile lume[ti
bare: toate dorin\ele se ]mplinesc?
pe altarul dansului. Niciodat= nu
O dorin\= este o adev=rat= bo-
am crezut ]n pove[tile ]n care se
g=\ie, fiindc= omul are un scop
iube[te ira\ional. Acum cred, pen-
]n via\a lui [i acesta este motivul
tru c= am descoperit dansul.
pentru a tr=i. Omul ajunge la un
Dansatorul nu e doar dansa-
moment c`nd las= dorin\ele sale [i
tor, ]n el se ]mbin= calit=\ile unui
nu se dezvolt= personal, cauza fi-
sportiv, actor, designer vestimen-
ind critica [i frica. Tu nu [tii dac=
tar, antrenor, profesor, psiholog,
aceast= dorin\= va ajunge p`n= la
coafor, artist, prieten... Iubirea
cap=t [i nu [tii dac= ea ]ns=[i este
pentru dans se dubleaz= al=turi
real=... Trebuie s= fim reali[ti, s=
de partener, deve-
]n\elegem c= totul ]n lumea aceas-
nind o iubire din care
ta este real [i dorin\a pe care o ai,
sar sc`ntei de foc.
oric`t de mare ar fi, se va ]mplini
Dansul profesional
prin munc=, r=bdare [i timp. Ni-
te macin=, dar scoate
ce e mai bun din tine, mic nu se d= ]n dar, totul depinde
te face s= rena[ti. de tine [i de c`t de sigur e[ti.
La un moment dat, }ncrederea ]n sine [i munca zil-
pl=cerea de a dansa nic= ]n direc\ia ce ]\i place vor adu-
se transform= ]ntr-o ce, cu siguran\=, succes ]n via\a ta.
boal= incurabil=. Crede [i asta se va ]nt`mpla.
Alexandra BATRÎNAC Gabriela POPENCO, 15 ani
LT V. Alecsandri IP GM M. S`rghi
15 ani, B=l\i Cioburciu, {tefan Vod=
noi [i voi
GR+DINA MEA
CHESTIO­NAR
1. }\i place gr=din=ritul?
2. Ai ]n curtea casei tale, a buni-
cilor de la sat sau ]n c=su\a de
vacan\= o parcel= a ta, pe care
o ]ngrije[ti?
3. Ce culturi cre[ti ]n ea?
4. Ce fel de lucr=ri practici ]n pro-
pria gr=din=?
5. Te ajut= cineva s= o ]ntre\ii sau
o faci singur?
6. Te-ai sf=tuit cu cineva despre
ce ai putea s= plantezi ]n ea?
7. Obi[nuie[ti s= faci experimente
atunci c`nd plantezi ceva?
8. |i-a reu[it s= str`ngi [i o recolt=
a ta?
9. Cui ]i d=ruie[ti florile crescute
]n minigr=dina ta?
10. |i s-a ]nt`mplat vreodat= ca
intemperiile (seceta, inunda\ia,
grindina) s=-\i distrug= ceea ce
ai plantat?
11. Cite[ti articole din ziare sau
urm=re[ti la televizor emisiuni
despre gr=din=rit?
12. Ce proverbe sau maxime
cuno[ti despre gr=din=rit?
POVARA SECRETELOR
F iecare dintre noi are secrete pe care [i-ar dori s= nu le cunoasc=
nimeni. Dar, trebuie s= recunoa[tem, uneori acestea ne apas=, iar
povara lor ne alung= lini[tea. S= tr=im cu g`ndurile noastre ascunse e
ca [i cum am fi singuri. De aceea, cel mai probabil ajungem s= spunem
secretele cuiva.
Mai multe opinii vizavi de natura secretelor pute\i afla din r=spunsurile
la subiectul chestionarului din nr. 4 curent Un secret ]n doi.
1. }mi plac secretele. Datorit= lor, 4. Se spune c= secretele sunt
cunosc multe am=nunte din via\a bine ascunse numai dac= au un
cuiva. Cu toate acestea, sunt un singur st=p`n. Nu am \inut ni-
atent=, nu le ]mpr=[tii la toat= lu- ciodat= o agend= pentru secrete,
mea [i discut doar cu prietena
deoarece m= tem c= altcineva ar
mea.
2. Nu, nu am multe secrete. putea s= o r=sfoiasc=.
10. Un secret se poate transfor- 7. Atunci c`nd, ]nt`mpl=tor, aud
ma ]ntr-o b`rf=, dac= informa\ia discut`ndu-se despre cineva,
ini\ial= este interpretat= gre[it. oric`t de intrigant ar p=rea,
r=m`n indiferent=. Fiecare are
Elena CASIAN, 14 ani
via\a sa.
Orhei
9. Dac= ajunge la urechea nepo-
trivit=, o tain=, cu siguran\=, va
3. Da, obi[nuiesc s=-mi dest=inui
secretele. Cea care ]mi este me- ie[i la iveal=.
reu al=turi, m= ascult= [i ]mi 12. Cine ]\i cunoa[te secretele,
p=streaz= secretele este mama. acela ]\i conduce via\a; S= nu-\i
Este unica prieten= ]n care am spui secretele prietenului, pentru
]ncredere absolut=. c= are [i el un prieten c=ruia i le
5. }n cazul ]n care o coleg= sau o
va spune.
cunoscut= ]mi spune un secret
despre cineva, prefer s= nu dau Dumitri\a CHIRI|A, 12 ani
importan\= celor auzite. Las Ign=\ei, Rezina
via\a personal= a celorlal\i pe
seama lor. 6. Bine]n\eles, atunci c`nd cine-
8. Cunosc persoane din antura- va ]mi ]ncredin\eaz= un secret, ]l
jul meu care povestesc tot ceea p=strez. Dac= m-a ales pe mine,
ce li se m=rturise[te. Am o atitu-
]nseamn= c= a avut ]ncredere [i
dine negativ= fa\= de astfel de
nu a[ putea s=-l tr=dez.
oameni, care dau dovad= de
lips= de educa\ie. 11. M= intereseaz= tainele din
12. Nu spune tot ce [tii, tot ce da- toate domeniile, cu excep\ia ce-
torezi, tot ce ai [i tot ce po\i. Cele lor legate de via\a personal= a
mai dificile trei lucruri ]n aceast= starurilor. Chiar sunt pasionat
via\= sunt: a p=stra un secret, a de secretele ne[tiute p`n= acum
ierta [i a profita de timp. din domeniul militar.
Teoctista COL|A, 14 ani Tudor CROITOR, 16 ani
C=rpineni, H`nce[ti Anenii Noi
2020, iulie NOI 7
poezie

Dan NEGAR+
Dan Negar= (n. 1989) este licen\iat ]n informatic= aplicat=, Chi[in=u. Activeaz=
]n domeniul program=rii. A publicat versuri ]n reviste de limb= rom`n= [i englez=.
Este membru al Cenaclului Republica din Chi[in=u.
Debut editorial: Triphopuri, Editura Paralela 45, 2019 (premiul Bibliotecii Municipa-
le B.-P. Hasdeu pentru debut, 2019).

nu voiam s= ne azi sunt stele

]ntoarcem acas=
c`nd ne strigau p=rin\ii de la joac=
am fi r=mas pentru totdeauna
]n preriile construc\iilor abandonate
unde lumea era doar a noastr=
am fi mers acas= ]mpreun=
sau mai bine ]ntr-un ascunzi[ secret
unde am fi avut toate bun=t=\ile
pe care nu le puteam avea
c`ini pisici play station gume de mestecat
f=r= de sf`r[it
care nu ][i pierd gustul
am fi urm=rit prin ocheane via\a vecinilor
am fi adormit cu joystickurile ]nc= calde
cu urme ]n palme
[i urme ]n spa\iile mici care ne-ar fi de ajuns
am fi visat c= suntem Jim [i Huck pe Mississippi
[i tribul din insule imaginare unde nimeni
nu are de ce pleca mai departe de 3 km
din centrul lumii centrul satului
acum c`nd ]nt`lnesc pe cineva
care mi se cuib=re[te ]n emisfere
[i devine orfan fiindc= ]l vreau doar pentru mine
zile ]ntregi hoin=re[te cu busola stricat=
Kerouac ]nghe\`nd pe traseu
acelea[i focare eman= distan\=
str=lucire ]n verde de briliant a ma[in=riilor soft
nu vreau s= m= ]ntorc seara acas=
vreau zile petrecute ]ntre cutii de pizza
improviz`nd lene[ la chitare [i separ`nd zilele
dup= cum merg copiii la [coal=
]\i dau biscui\i
[i stele pe cerul-gurii b`cului
f=r= anumite tr=s=turi distinctive
8 NOI, iulie 2020
le v=d [i f=r= ochelari
arde un [arpe mecanic de anvelope
burning man ]ntre hematoamele din gura cerului
rostogolindu-se prin g`turi [i \evi care explodeaz=
ca ]ntr-un zeu ce judec= neomene[te
tu ai suflet doar pentru c=
eu sunt ora[ul
ora[ul e Godzilla
mai \in minte nop\ile calde de Pa[ti
cum spre diminea\= beam somnoros o cafea 3 ]n 1
]n ocolul gol
mirosind a l=crimioare [i g=ina\
m= culcam limpede
pip=indu-mi trupul butaforic
un fecior f=r= \ar= dormind ]n b=rcile pescarilor
mediteranei
]l ]ntrez=resc ]n felul cum tai p`inea
sau cum ]\i mi[ti gulerul c=m=[ii pe g`tul puls`nd
vegetal
mi-am murd=rit pantofii de glod
mai bine ne-am ]ntoarce
nu mai e acas= nici ]n c=min nici la p=rin\i
mun\ii mei sunt gr=mezi de gunoi
iar tu prive[ti copiii cum alearg= s= intre ]n tine
ca ]ntr-o stup= budist=
[i nu-i mai la[i s= ias= ]napoi
sunt un eunuc pe ruinele Partenonului
incapabil s= bag degetul ]n r=nile M`ntuitorului
]ntinse spre mine

Violeta ZABULIC+
nu am m`ncat
aproape nimic azi
doar c`teva buc=\i de p`ine uscat= ]n cuptorul cu
microunde
]mi place senza\ia de foame
o puritate pref=cut=
]n c=minul nr. 1 m`ncam mere sub plapum=
nu eram preten\ios
azi nu am ]nghi\it nimic din ce mi-am cump=rat ieri
]n saco[e cu calendar stau asfixiate orele de munc=
stau cumin\i
cu c`t mai pu\ine pietre arunc spre geamuri
cu at`t mai pu\in= lumin= ]mi deranjeaz= laboratorul
de segregare a singur=t=\ilor
]ntins pe podea – o stea sovietic=
p`lp`ind neregulat ca ]ntr-un film de groaz=
pe coridoare ce au scuipat printre din\i ]n lume
carnea care apas= t=ria [i apele de jos
m= sun= mama telefonul e acoperit cu jeleu
ca o meduz= sf`nt=
p=[esc spre [uieratul ceainicului
]n sf`r[it
asceza unui pahar f=r= ap=
dragostea mea
fa\= de oameni
e cinematograful Gaudeamus
pu\in speriat pu\in sovietic
pe jum=tate d=r`mat
nu mai vizionez filme nu mai ascult jazz
nu mai am timp pentru femei [i zmeie de h`rtie
mestec graba cu proteza dentar=
trece o biciclet= prin gropi
ca ochelarii lui huxley
suntem uzine mici care iau cu asalt
ultimele c`mpii aproape isihaste
ale odihnei gratuite
num=r gheretele schimburile valutare
apoi terenurile de sport de l`ng= [coli
pe care cresc scaie\i
oameni pe strad= stafide uria[e
ca Moara Ro[ie preg=tit= de moarte
pe podul peste calea ferat=
un cer[etor m=n`nc= ficat crud
cu poft= [i nu alung= mu[tele
de la pia\a de vechituri spre cea de haine second-
hand
]ngerii ra[i ]n cap vorbesc ]n limbi mai vechi ca vorba
fiecare din noi are ascuns undeva sub piele
sub pern=
]n s`n
cheia spre por\ile unui haos micu\ de provincie
suntem sateli\i gravit`nd ]n jurul planetei pia\a
aproape stins= ]n v`nturi solare
fantomele ei at`rn= prin meri la col\uri de str=zi
prin arcuri cioplite deasupra geamurilor termopan
3 leg=turi de ceap= un lighean [i un tub catodic
levit=m ca [amanii cosmici ]n jur de lucruri vechi
[urubelni\e [i juc=rii ruginite
aspiratoare cu cabluri ]n afar=
care te cheam= s= le repari
s= repari f=r= sf`r[it totul televizorul casa via\a
termen de expirare nu exist=
[i dac= ]n acela[i r`u nu po\i intra de dou= ori
noi suntem r`ul
suntem roata cu bomboane [i [terg=rele
legate frumu[el de bra\e
suntem ora[ul wabi sabi
unde fiec=rei case nu ]i ajunge o anex= aurit=
2020, iulie NOI 9
pa­uz= de g`ndi­re

POSTERE PE PERE|I
P `n= ]n anii 2000 posterele era tot ce aveai la dispozi\ie pentru a ,,interac-
\iona” cu arti[tii t=i prefera\i, cu personajele din desenele animate, cu fotbali[tii
echipelor cu care \ineai. Nu aveai Google s= cau\i poze cu ei, nu aveai YouTube s=
le urm=re[ti videoclipurile sau meciurile oric`nd. Cump=rai o revist= de la chio[c,
scoteai posterul de la jum=tatea ei [i \i-l lipeai pe perete. Am fost curioas= s= aflu
dac= azi copiii obi[nuiesc s= lipeasc= postere pe pere\i.
Roman COTOMAN, 12 ani, LT M=d=lina STAR~{, 15 ani, LT I. Iulia C+Z+NESCU, 12 ani, To-
{tefan Vod=, Vadul lui Vod=, mun Creang=, Chi[in=u: Nu obi[nuiesc. chile-R=ducani, Leova: Poze cu
Chi[in=u: Cu mare drag a[ lipi to\i Avem acces la internet unde
mine, dar [i cu Ariana Grande, pur
pere\ii din odaia mea cu arti[tii g=sim mult= informa\ie. Admir
prefera\i, doar c= mama nu-mi d= sportivii, au caractere puternice, [i simplu o ador. Transform pere\ii
voie. Nu vreau s-o sup=r. Respect m= motiveaz=. goi ]ntr-o galerie de culori.
munca ei. Valeria BL~NDU, 13 ani, LT M. Ana MALAI, 13 ani, LT P. Zad-
M=d=lina CAZACU, 14 ani LT Eminescu, Leova: C`nd eram mai
nipru, Chi[in=u: O imagine fru-
B. D`nga, Criuleni: Obi[nuiesc s= mic=, lipeam lucr=rile f=cute de
prind citate care m= inspir=. Parti- mine. Acum – nu. moas= ]\i treze[te emo\ii pozitive,
cip la campionate de dans modern Arina BUC+|ELUL, 13 ani LT a[a c= unele ajung pe peretele din
[i p=strez numerele de participare G. Meniuc, Chi[in=u: }mi place s= fa\a biroului meu.
pe care, la fel, le prind pe perete. fac colaje cu peisaje [i oameni. Pe
Aceste cifre ]mi trezesc amintiri cele mai reu[ite le ag=\ pe perete
pl=cute. ca s= dea culoare interiorului. Pentru NOI – Iuliana BUNU

PROFESIA PE CARE O IUBESC

E levii din clasele absolvente nu pot s= nu se g`ndeasc= deseori la profesia pe
care o vor alege. }ntr-adev=r, alegerea profesiei este o chestiune important=,
care necesit= mult= cugetare [i for\= de decizie. E o decizie relevant= at`t pentru
elevi, c`t [i pentru p=rin\i. Dac=-\i place ceea ce faci, nu vei munci nicio singur=
zi din via\a ta, nota Confucius. De aceea[i p=rere se pare c= sunt [i elevii clasei a
XII-a din LT Vasile Coroban, Glodeni, care ne-au m=rturisit ce profesie doresc s=
]mbr=\i[eze.
Rodica R+D+U|+: Marele meu Daniela CHEPTEA: }nc= nu am Mihail CRUDU: Cred c= voi de-
vis e s= devin farmacist=, pentru c= decis ce profesie s=-mi aleg, dar veni profesor de istorie. Unii spun
]mi place s= lucrez ]n laborator. [tiu cu precizie c= va fi din dome- c= trecutul nu conteaz=, c= trebuie
Eugenia RUSU: Profesia de niul artelor plastice. Arta dintotdea- s= ne concentr=m pe prezent [i vii-
agent de poli\ie ]mi insufl= ]ncrede- una m-a condus spre o armonie pe tor. }ns= f=r= trecut nu exist= viitor,
re. Vreau s= fiu puternic=, cura- care e greu s-o descrii ]n cuvinte. iar cunoa[terea evenimentelor din
joas=, c=ci mereu am crezut ]n Valentina VATAMANIUC: A[ trecut ne va ajuta s= evit=m gre[e-
mine. vrea s=-mi continui studiile la Fa- lile ]n viitor.
Anghelina POGOR: }nv=\=toa- cultatea de Drept, pentru c= ]mi Mihaela STEPANCHEVICI: Re-
re, ]ntruc`t ]i ador pe copiii micu\i, place dreptatea. Astfel, le voi veni
gia teatral=! M= v=d un viitor om
dar [i ei sunt atra[i de ,,copilul din ]n ]nt`mpinare p=rin\ilor mei, care
mine”, atunci c`nd m= v=d. nu vor s= plec ]n str=in=tate s= de teatru, creator de idei [i g`nduri,
Mihaela CILIU|A: Medic-chi- c`[tig bani, ci s= r=m`n ]n \ar=. aproape de fantastic [i imaginar.
rurg, pentru c= dorin\a de a ajuta Ecaterina CORLOTEAN: Mi-am Felicia GLAVA|CHI: Profesia
oamenii a persistat dintotdeauna ales profesia de vis la v`rsta de de arhitect este una creativ=. }\i
]n interiroul meu. Metaforic vor- [ase ani, dup= prima mea vizit= la dezvolt= g`ndirea [i imagina\ia. }n
bind, ,,sculptor de inimi” a[ putea stomatolog. acest domeniu a[ putea s= m= rea-
denumi aceast= meserie. Victoria FILIP: Vreau s= studiez lizez cu brio. De mic copil ]mi place
Adrian URSU: Jurnalismul. De la Facultatea de Litere, s= cunosc s= desenez [i s= schi\ez cl=diri [i
ce? Pentru c= se leag= cu toate pa- limbi [i culturi noi. {i bunica, [i peisaje urbane.
siunile mele: fotografia, regia, scri- mama au absolvit aceast= facultate
sul, curiozitatea de a afla lucruri [i, probabil, am mo[tenit pasiunea Pentru NOI – Cristina URSU
noi [i de a le ]mp=rt=[i celor din jur. lor. Dac= este interes, este [i succes! Glodeni
10 NOI, iulie 2020
 O VICTORIE PE TERMEN LUNG
C oncursul la limba [i literatura rom`n= Lecturiada Public= pentru Juniori
[i Seniori a adunat ]n jurul c=r\ilor 630 de elevi [i profesorii lor din 36 de
institu\ii de ]nv=\=m`nt din Republica Moldova. Edi\ia a XVII-a a fost organizat=
on-line de Direc\ia General= Educa\ie, Tineret [i Sport ]n parteneriat cu IPL Da
Vinci, Chi[in=u, ]n baza testelor Quizziz elaborate pentru operele literare citite
de elevi pe categorii de v`rst=: Singur pe lume, Hector Malot – cl. a V-a; Toate
p`nzele sus, Radu Tudoran – cl. a VI-VIII-a; Ora 25, Constantin Virgil Gheorghiu
– cl. a IX-XII-a; Adam [i Eva, Liviu Rebreanu – adul\i.
Ce pierde un t`n=r care nu cite[te [i cum au ajuns s=-[i valorifice experien\a
de lectur= la acest concurs, afl=m de la elevii claselor a V-a ,,A” [i ,,C” de la LT
Ion Creang=, Chi[in=u, fiind ghida\i de profesoara Zinaida Cibotar-Straistari.
Lucian BOAGHE: Mi-am pro- ratur= de calitate, s= fim orienta\i P. S. Fiul meu de cur`nd a ]m-
pus s=-mi testez abilit=\ile [i s=-mi ]n acest sens, deoarece o t`n=r= plinit 12 ani, ani ]n care a crescut
dep=[esc limitele, fiind ]nso\it de genera\ie nu poate cre[te frumos [i prietenia lui cu lumea c=r\ilor:
personajele minunate din fasci- suflete[te ]n lipsa culturii generale de la pove[ti atent alese, primul
nanta carte a lui Hector Malot. Un abonament la bibliotec= ]nc= de
[i a vocabularului elevat, acestea,
t`n=r ce nu cite[te pierde raza de c`nd nu putea s= citeasc=... la ti-
]n cele din urm=, d=ruindu-ne o tlul de Cititorul anului. Dar, mai
lumin= ce ]l c=l=uze[te pe parcur- lume mai bun=. presus de orice, m-a sensibilizat
sul vie\ii [i o lume plin= de aven- Damian M}RZA: O competi\ie invita\ia lui la lectur= ]n acest
tur= [i mister. care presupune citirea unei c=r\i ne concurs, care a avut ca generic
Teodora BULARGA: A te aven- ajut= s= ne dezvolt=m intelectual, provocarea Citim ]mpreun= cu
tura ]n lumea c=r\ilor e precum ai dar ne [i c=le[te emo\iile, ajut`ndu- p=rin\ii ACAS+ [i particip=m ]m-
zbura spre culmile necuprinsului. ne s= dep=[im frica de a gre[i. Cel preun= la LECTURIAD+. M-a de-
Am retr=it emo\iile pozitive ale ex- p=[it prin rezultatul lui, locul I din-
care refuz= ocazia de a citi, ]n fa-
perien\ei al=turi de coechipierii mei tre cei 205 elevi participan\i din cl.
voarea timpului petrecut ]n fa\a a V-a. Dar e cea mai frumoas= ]n-
la Lecturiada Public= pentru Juni- calculatorului, gre[e[te amarnic.
ori [i Seniori, Debrecen, Ungaria, fr`ngere pe care a cunoscut-o ini-
Severian CODREANU: Iubitorii ma mea.
edi\ia a XVI-a, 2019, unde Cire[arii
de frumos s-au conectat de la dis- D. C.
de C. Chiri\= ne-a \inut ]n suspans.
tan\= pentru a descoperi o carte
Arina BURE|: A fost prima mea
minunat=. Nici cel mai de temut vi-
experien\= de acest gen [i mi-a
p=rut interesant= [i distractiv=. Ba rus nu ne-a stat ]n cale! Lectura ne
chiar simt c= mi-a dat aripi s= par- ]nfrumuse\eaz= sub orice aspect.
ticip [i la alte concursuri similare. Ceea ce pierdem, lipsindu-ne de
O persoan= care nu cite[te se va carte, e mult mai grav: ne pierdem
lipsi de cuno[tin\e importante pen- prezentul, dar [i viitorul. A te ]mpri-
tru via\=, de [ansa de a comunica eteni de mic cu pl=cerea de a citi
eficient; ]n esen\=, va r=m`ne este o mare binecuv`ntare, o victo-
s=rac= spiritual. rie pe termen lung pentru tine
Alexandra RUSNAC: Mi-am ]nsu\i [i pentru cei din jurul t=u.
testat capacit=\ile cu mult entuzi- Alina {TIRBU: Un concurs con-
asm [i curiozitate. E p=cat s= nu tra cronometru, un test care ]\i ]n-
acumul=m cuno[tin\e temeinice ]n cearc= memoria, dar, mai ales, pa-
aceast= perioad=, c`nd creierul siunea pentru lectur=. Cel t`n=r
uman are capacitatea de a asimila care se formeaz= ]n absen\a c=r\ii
cel mai bine informa\ia. F=r= de pierde o dimensiune important= a
carte nu po\i intra ]n esen\a multor copil=riei [i nu-[i dezvolt= imagi-
lucruri. na\ia.
Traian VICOL: M-am redesco-
perit pe mine ]nsumi cu aceast= Pentru NOI – Daniela CODREANU CAPTIVAT+ DE LECTUR+
ocazie. Este important s= citim lite- Chi[in=u Valerie TUDOR
2020, iulie NOI 11
totul e o minunie
C+SU|A NOASTR+...
} mi amintesc bine de un noiembrie ploios [i ce\os
din copil=ria mea – atunci eram nep=s=tor fa\=
de juc=rii, de creioane colorate, de caleidoscop.
}n acele zile ur`te, o rugam pe mama de c`teva
ori pe zi s=-mi povesteasc= M=nu[a : un v`n=tor,
trec`nd prin p=dure, a pierdut o m=nu[= ]n care s-au
ad=postit un [oricel, o broscu\=, un iepura[, o vulpi-
[oar=, un lupu[or, un mistrecior [i un ursule\. Peste
un timp, omuleanul [i-a dat seama de pierdere [i s-a
]ntors s-o caute. C=\elu[ul, care ]l urma, a dat de
m=nu[= [i toate animalele speriate au zbughit-o
din ea, lu`nd-o care ]ncotro. V`n=torul s-a apropiat,
ridic`ndu-[i m=nu[a.
Nu ]n\elegeam [i basta un lucru: cum ]nc=peau
]ntr-o m=nu[= at`tea animale [i cum se ]mp=cau ]nde
ele. De fiecare dat=, dup= ce mi-o povestea, ]i puneam
mamei aceast= ]ntrebare. Mama, la fel, de fiecare
dat= z`mbea, r=spunz`ndu-mi c=, pesemne, a[a a
fost – asta e scris ]n carte.
SALT (c=prior)
12 NOI, iulie 2020
Acum cinci sau [ase ani, eram la o v=n=toare de
vulpi pe meleagurile H`nce[tilor. Soarele sc=p=ta,
dar, ]n afar= de ciori [i co\ofene, alte s=lb=ticiuni n-am
z=rit. Revenind la ma[ini, am luat-o pe scurt=tur= pe
l`ng= un petic de stuf=ri[. Deodat=, gonitorul (c`ine
de v`n=toare), de vreun an de zile, s-a smuls din lesa
unui tovar=[ de-al nostru, a s=rit glon\ ]n stuf=ri[,
l=tr`nd de parc= l-a aruncat cineva ]n foc. {i, tot
atunci, s-a ]nt`mplat marea minune, ca ]n vis: din
stuf=ri[, au \`[nit ca la comand= un [acal, un mistre\,
dou= vulpi [i doi iepuri. To\i am r=mas ]nm=rmuri\i, cu
m`inile ]ncle[tate pe arme. Nimeni nu a tras un foc.
}n acele momente, g`ndurile m-au dus la frumoa-
sa poveste M=nu[a. De ce oare ]n copil=rie nu cre-
deam c= o m=nu[= poate dosi ]n bun= ]n\elegere
at`tea viet=\i...
Valerie VOLONTIR
Fotografii de autor
STRIG+T DISPERAT (pui de li[i\=)

MARCAREA TERITORIULUI (mistre\) OASPETE NEPOFTIT ([arpe-cu-abdomen-galben)

POPAS (m=t=sar) DE P~ND+ (jder-de-piatr=)

ATERIZARE (ra\= mare) URM+RIRE (pisic= s=lbatic=)

2020, iulie NOI 13
nimic altceva
DIN MAREA DRAGOSTE PENTRU FLORI
DE VORB+ CU NICOLAE AGOP, FLORIST
S - a n=scut pe 22 mai
1959, ]n ora[ul F=-
le[ti. }n 1982 a absolvit
Universitatea Agrar= de
Stat din Republica Mol-
dova (horticultur=), dup=
care au urmat doi ani de
studii postuniversitare la
Academia de {tiin\e. }n
anii 1989-1991 ][i face stu-
diile la {coala Interna-
\ional= de Floristic= din
Tallinn, Estonia.
}n anii ’80-’90 a partici-
pat la mai multe semina-
re floristice, organizate ]n
diferite ora[e ale lumii. Este c`[tig=tor al mai multor
diplome la expozi\ii [i concursuri interna\ionale de
floristic= profesional=. A luat Grand Prix-ul la Con-
cursul Interna\ional de Floristic= din Kiev, Ucraina,
timp de patru ani (1989-1992); diploma pentru cel
mai bun decor cu flori la Expozi\ia Interna\ional= In-
dustrial= České Budejovice, Republica Ceh=, 1989;
medalii de argint [i bronz la concursul Eren URSS,
organizat la Moscova ]n anii ’80; medalia de aur (]n
echip=) la Expozi\ia Interna\ional= de Flori din Bra-
tislava, Slovacia (1988).
Din experien\a sa profesional= fac parte [i
particip=rile, ]n calitate de membru al juriului, la nu-
meroase concursuri de floristic= de talie interna\io-
nal=.
}n 2000 a fondat Atelierul Floristic Agop la Chi-
[in=u.
Este membru de onoare al Asocia\iei Na\ionale a
Flori[tilor din Rusia.
— Domnule Nicolae Agop, c`nd a\i sim\it un inte-
res aparte pentru flori?
— Dragostea [i pasiunea mea pentru flori a ap=rut
]nc= ]n copil=rie. Mama a fost cea care mi-a trezit inte-
resul pentru plante. }n casa noastr=, pe toate ferestrele
erau ghivece cu flori. Curtea, din prim=var= p`n=
toamna t`rziu, era [i ea plin= cu flori.
La [coal=, c`nd am ]nceput s= studiez botanica,
acest interes a devenit mai pronun\at. Profesoara de
botanic=, dna Maria Cioban, observ`nd acest lucru,
m-a sus\inut [i chiar mi-a d=ruit un cactus [i o carte
despre cactu[i, pe care o am [i azi. Pe atunci, ]mpre-
14 NOI, iulie 2020
un= cu mama colec\io-
nam cactu[i [i chiar am
avut una dintre cele mai
mari colec\ii de cactu[i
din \ar=, constituit= din
peste 600 de specii.
— V= aminti\i de pri-
ma compozi\ie de flori
realizat= de dvs.?
— Da, aveam 9-10
ani c`nd am f=cut dou=
buchete din florile din
curte. Erau pentru doi
veri de-ai mei, care au
fost invita\i la s=rb=-
Din arhiva personal=
torirea zilei de na[tere
a unei fete, de care erau ]ndr=gosti\i ambii. Am luat
pe ele dou= ruble, ace[tia fiind primii bani c`[tiga\i
de mine.
— Cum a\i luat decizia de a studia arta floral=?
— G`ndul de a face o [coal= de design floral
a venit mai t`rziu. De[i aveam deja o practic= de lucru
de vreo opt ani, sim\eam necesitatea de a cunoa[te
mai multe.
Dup= absolvirea Universit=\ii Agrare, dup= multi-
ple particip=ri reu[ite la concursuri de art= floral=, ba
chiar [i dou= Grand Prix-uri luate la concursuri inter-
na\ionale, c`nd a ap=rut posibilitatea, m-am ]nscris la
{coala Interna\ional= de Floristic= din Tallinn, Esto-
nia.
— Sunte\i fondator a zeci de ateliere floristice [i
a\i realizat numeroase demonstra\ii florale. C`\i ani
de activitate ]n acest domeniu num=ra\i ]n prezent?
— Dac= ar fi s= ]ncep num=r=toarea chiar de la
cele dou= buchete pentru veri[orii mei, atunci ar fi pes-
te 50 de ani. Dar eu iau ]n considerare momentul de
c`nd am participat la primul concurs [i sunt aproape
40 de ani.
— Sunte\i profesor de art= floristic= [i un nume
de seam= ]n r`ndul flori[tilor la nivel interna\ional.
}n care ora[e ale lumii a\i predat [i ]nc= mai preda\i
aceast= disciplin=?
— }n prezent sunt profesor ]n cadrul urm=toarelor
[coli de design floral: Anis, Celeabinsk (Rusia); Flower
Show, Kiev (Ucraina); Floristic School Chi[in=u; Aca-
demia Agop Design Floral, Bucure[ti (Rom`nia).
Pe parcursul anilor am lucrat la Chi[in=u, B=l\i
(Republica Moldova); Almat] (Kazahstan); Bratislava
(Slovacia); Bucure[ti, Ia[i (Rom`nia); Vilnius (Litua-
nia); Vinnitsa, Dnipro, Kiev, Lviv, Crimeea, Sepetovca,
Odesa (Ucraina); Moscova, Ekaterinburg, Novgorod,
Volgograd, Kaliningrad, Bratsk, Kemerovo, Omsk (Ru-
sia); Minsk, Mogilev (Belarus); Osaka (Japonia);
Tallinn, Tartu (Estonia); Tbilisi (Georgia); České Bude-
jovice (Republica Ceh=) etc.
— Unde [i c`nd au ap=rut primele [coli de floris-
tic=?
— Primele [coli de art= floral= s-au ]nregistrat ]n
Japonia cu sute de ani ]n urm= [i se numeau Ikebana.
}n Europa [colile profesionale de art= floral= au ap=rut
pe la ]nceputul secolului XIX ]n Olanda, Germania,
Elve\ia.
— Dar ]n republica noastr=?
— Aici, prima [coal= profesional= de design floral
a fost ]nregistrat= oficial la finele anului trecut. Este
vorba despre Floristic School Chi[in=u, unde eu sunt
profesor.
— A\i realizat buchete de flori pentru mul\i arti[ti
nu doar din republica noastr=. Cine sunt ei?
— A fost pe timpul c`nd lucram la Moscova, la
primul magazin particular de flori, pe la ]nceputul ani-
lor ’90 ai secolului trecut. Clien\ii no[tri erau vedete de
estrad=, pictori, modelieri, arti[ti de teatru [i cinema,
muzicieni, compozitori. Printre ei au fost Valentin
Iuda[kin, Aleksandr Zai\ev, Alla Pugaciova, Filipp
Kirkorov, Vladimir Spivakov, Sofia Rotaru etc.
— Maestre, ]n afar= de flori, de ce mai este nevo-
ie pentru a ob\ine o compozi\ie reu[it=?
— Fiecare aranjament floral este unic ]n felul s=u,
dar ]n spatele tuturor se ascund cuno[tin\ele, ]ndem`-
narea [i fantezia pe care o ai [i, nu ]n ultimul r`nd,
mult= munc=.
— Care sunt florile dvs. preferate?
— }mi plac toate florile, altfel nu mi-a[ putea onora
meseria. Totu[i, exist= c`teva specii pe care am im-
presia c= le simt mai mult. Este vorba despre crin
(Lilium longiflorum), orhidee [i gloriosa.
— Care sunt cele mai deosebite plante cu care
a\i lucrat?
— Pentru mine, toate plantele sunt deosebite! Nu
[tiu, am lucrat [i cu plante gigantice, [i cu soiuri de
plante minuscule, am folosit plante rare [i nu prea. Am
lucrat [i cu plante acvatice. A fost o experien\= inedit=,
aranjamentul fiind f=cut exclusiv ]n ap=.
— C`t timp se lucreaz= la un aranjament floral?
— Durata lucrului depinde de lucrarea ce urmeaz=
s= fie f=cut=. Dac= vorbim de o lucrare u[oar=, nu este
nevoie de prea mult timp – maximum 30 de minute,
uneori [i mai putin. }ns=, o lucrare sofisticat=, execu-
tat= la comand=, ia p`n= la c`teva ore.
Pe l`ng= toate, trebuie s= ai [i ]ndem`nare. La con-
cursuri, fiecare prob= are o limit= de timp ]n care par-
ticipantul trebuie s= se ]ncadreze.
— Vorbi\i cu florile?
— Nu [tiu, probabil, vorbesc. }nainte de a face un
aranjament, le cercetez mult. Fac asta pentru a ]n\ele-
ge stilul [i caracteristicile specifice pe care le au ele.
— Cum a fost Nicolae Agop, copilul?
— Pe alocuri [otios, dar, ]n acela[i timp, ascult=tor.
Nu le-am f=cut p=rin\ilor prea multe probleme. Fiind
un copil activ, la [ase ani am ]nceput s= practic spor-
tul, [i anume gimnastica.
— La [coal=, ce discipline v= pl=ceau cel mai
mult?
— }ndr=geam biologia [i tot ce \ine de ea, dar [i
celelalte discipline le ]nsu[eam bine.
— Sunte\i bunic?
— Da, sunt bunic. Am o nepo\ic=.
— Cine din familia dvs. v-a mo[tenit frumoasa
pasiune [i m=iestria?
— Am doi feciori, dar niciunul dintre ei nu a luat
calea floristicii. Au ales s= activeze ]n alte domenii.
Fiecare a mers pe drumul s=u [i cred c= alegerea lor
este corect=.
— Ce alte pasiuni mai ave\i ]n afar= de flori?
— }n copil=rie aveam mai multe hobby-uri, dar cu
timpul am r=mas fidel doar unuia – florile. {i cred c=
asta este cea mai mare reu[it= [i motivul de fericire ]n
via\=, c`nd pasiunea devine lucrul de baz=.
— So\iei dvs. ]i d=rui\i adeseori flori? Ce flori
anume?
— Din p=cate, acest gest nu se ]nt`mpl= at`t de
des. Oricum, nicio zi semnificativ= nu trece f=r= flori.
De[i admir= toate florile, preferatele ei sunt zambilele.
— }n \ara noastr= [i ]n afara hotarelor ei este edi-
tat= mult= literatur= despre flori, despre cre[terea
lor?
— }n lume au fost editate foarte multe c=r\i despre
flori [i despre cre[terea lor. La fel, exist= c=r\i ce \in [i
de designul floral.
La noi, o astfel de literatur= se ]nt`lne[te mai rar.
Din p=cate, ]n zilele de azi nu se prea editeaz= c=r\i
despre flori [i despre arta floral=.
— Domnule Nicolae Agop, poate fi transformat=
pasiunea pentru flori ]ntr-o meserie de succes?
— Desigur! {i eu, din marea dragoste pentru flori,
am devenit florist profesionist. Dar poate fi [i invers.
Gust`nd din aceast= profesie, ea poate deveni, cu
timpul, pasiunea vie\ii.
Pentru NOI – Valeria PRODAN
2020, iulie NOI 15
lumin= din lumin=
Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU
BINECREDINCIOSULE
VOIEVOD {TEFAN
CEL MARE {I SF~NT,
ROAG+-TE LUI DUMNEZEU
PENTRU NOI!
R oag=-te lui Dumnezeu pentru noi! Mai ales
acum, c`nd suntem la mare cump=n= [i str`m-
torare, roag=-te pentru noi, sfinte!
Acum, c`nd ne-am ]ndep=r-
SF. {TEFAN CEL MARE
tat de dreptm=ritoarea credin\=,
pentru care tu, ca un adev=rat
atlet al cre[tin=t=\ii, ai luptat [i
pentru care str=mo[ii no[tri [i-au
v=rsat s`ngele. Or, tu ]ntotdeau-
na ai luptat, mai ]nt`i, pentru
credin\=, apoi pentru neam [i
\ar=.
Acum, c`nd privim neputin-
cio[i [i resemna\i la Moldova ta t=iat= ]n dou=. C`nd
ne rostogolim ca ni[te ciulini de pe mo[ie ]n c=utarea
unui trai mai bun. C`nd, neputincio[i, am cedat celor
din est mo[ia de p`n= la Nistru [i o ced=m celor din
vest pe cea dintre Nistru [i Prut, noi r=m`n`nd doar
cu borta covrigului.
Roag=-te, sfinte, pentru noi s= nu-\i uit=m testa-
mentul. Numai printr-o minune de la Domnul, f=cut=
prin mare milostivirea Sa, pentru rug=ciunile tale,
sfinte, [i ale tuturor sfin\ilor S=i, mai avem n=dejde c=
ni se vor lumina ochii min\ii.
Atunci vom reveni la adev=rata credin\= ap=rat=
de tine, c`ntat=, ]nfrumuse\at=, glorificat= [i ]nve[-
nicit= de tine ]n peste 40 de biserici [i m=n=stiri.
Atunci vom redeveni st=p`ni pe p=m`ntul pentru
care ai ]nfr`nt ungurii la Baia Mare, turcii la Podul
}nalt (Vaslui), pentru care ai s`ngerat ]mpreun= cu
oastea la R=zboieni.
Atunci ]l vom reg=si pe Dumnezeu [i, prin El, pe
noi ]n[ine.
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOX
AUGUST
2 Sf. Sl=vitul Proroc Ilie Tesviteanul.
9. Sf. Mare Mc. [i T=m=d. Pantelimon.
14 }nceputul Postului Adormirii Maicii Domnului;
Scoaterea Cinstitei Cruci.
19 Schimbarea la fa\= a Domnului. Toate ale
Praznicului. (Dezlegare la pe[te).
28 Adormirea Maicii Domnului.
16 NOI, iulie 2020
cei şapte ani de-acas=
Rubric= sus\inut= de Olesea COSOI
VALIZA
BUNELOR MANIERE
E [ti gata de plecare? |i-ai f=cut bagajul [i este
plin ochi? }ncerci din r=sputeri s= mai adaugi
c`teva lucruri? Atunci te sf=tuiesc s= mai sco\i c`te
ceva din el, deoarece sunt lucruri care, cu siguran\=,
nu le vei folosi ]n vacan\a ta. Ba mai mult, drag= citito-
rule, te-a[ ruga s= pui ]n valiz=, ]n locul lucrurilor ne-
importante, acele c`teva bune maniere care nu trebu-
ie l=sate acas= nici m=car atunci c`nd mergem la
odihn=.
Poate \i se va p=rea straniu, dar s= [tii c= [i ]n va-
can\= omul trebuie s= cunoasc= c`teva reguli, indife-
rent de destina\ia pe care o alege, pentru a se odihni.
De aceea, starea care ne va face, din start, vacan\a
mai pl=cut= va fi considera\ia [i empatia fa\= de cei
din jurul nostru. Respectul pentru cel de al=turi ne va
face s= ne sim\im bine [i educa\i.
Dac= vom alege s= c=l=torim cu avionul, autocarul
sau oricare alt mijloc de transport dec`t cel personal,
atunci speciali[tii ne recomand= s= ne facem comozi
]n limite normale. Astfel, nu ne vom desc=l\a [i vom
]ncerca s= ne l=s=m haina, r=m`n`nd ]ntr-un tricou
sau ]ntr-o c=ma[= lejer=, dar decent=. Durata unei
c=l=torii poate fi lung=, de aceea vom evita conflictele
sau eventualele observa\ii ]n exces [i nepotrivite cui-
va. La fel, dac= ne vom sim\i obosi\i [i vom dori s=
l=s=m scaunul pe spate, pentru a ne odihni, atunci
vom cere permisiunea vecinului din spatele nostru
pentru a face acest lucru.
Odat= ajun[i la destina\ie, este mai mult dec`t ne-
cesar s= lu=m cuno[tin\= de obiceiurile [i cultura locu-
lui, mai ales c`nd e vorba
de \=rile arabe. }n aceste
\=ri, va trebui s= adopt=m
un comportament f=r= prea
multe gesturi romantice [i
trecute peste limite [i s=
avem o \inut= decent=, ]n
special, domni[oarele, fapt
cu care m-am ciocnit perso- Alexandru DIMITROV
nal, fiind ]ntr-o c=l=torie ]n Egipt. Speciali[tii ]n bunele
maniere ne mai recomand= s= fim aten\i la un lucru,
[i anume cum gestion=m banii atunci c`nd suntem ]n
vacan\=. Niciodat= nu vom scoate teancul de bani, ca
s= achit=m, iar dac= situa\ia ne permite s= facem
cump=r=turi cu cardul, atunci e bine s=-l utiliz=m. Pe
plaj= ne vom c=uta locul nostru, nu-i vom deranja pe
al\ii, iar, dac= vom dori s= practic=m diverse jocuri,
atunci o vom face ]n zonele mai pu\in aglomerate.
Vacan\a e un prilej de relaxare, de aceea trebuie
s= ]ncerc=m s= trat=m orice situa\ie nepl=cut= cu
calm [i bun-sim\.
 cu pumnii ]n buzunar, lovind
din picioare at`t de tare,
]nc`t ciorapii mi se l=saser=
p`n= la c=lc`ie.
— Unchiule, parizienii =[tia
[i-au b=tut joc de dumneata.
Te consider= un b=tr`n \icnit.
Ambroise Fleury se opri. De-
parte de a fi vexat, p=rea mai
degrab= satisf=cut.
— A[a? Asta au spus?
Atunci i-am aruncat de la
]n=l\imea mea de un metru pa-
truzeci fraza aceea pe care o
auzisem c=z`nd de pe buzele
lui Marcellin Duprat, referitor la
o pereche de clien\i de la Clos
Joli, care se pl`nseser= de nota
de plat=:
— Sunt ni[te oameni de ni-
mic.
— Nu exist= oameni de ni-
mic, spuse unchiul meu.
Se aplec=, ]l puse cu deli-
cate\e pe Jean-Jacques Rousseau
pe iarb= [i se a[ez=. M-am a[e-
zat al=turi de el.
2020, iulie NOI
8/
— A[a, vas=zic=, m-au luat
drept nebun. Ei bine, domnii
=[tia frumo[i [i doamnele as-
tea frumoase au dreptate. Este
perfect evident c= un om care
[i-a dedicat via\a zmeielor nu
este lipsit de ,,un dram de ne-
bunie”. Doar c= aici se ridic= o
problem= de interpretare.
Exist= unii care numesc asta
,,un dram de nebunie”, al\ii
vorbesc de asemenea despre
,,foc sacru”. Uneori este greu
s= le deosebe[ti. Dar, dac=
iube[ti cu adev=rat pe cineva
sau ceva, d=-i tot ceea ce ai [i
chiar tot ceea ce e[ti [i nu te
ocupa de rest...
Pe musta\a lui cea groas=
alunec= o rapid= fulgerare de
veselie.
— Iat= ce trebuie s= [tii tu
dac= vrei s= ajungi un bun
func\ionar al administra\iei
Po[tei [i Telecomunica\iilor,
Ludo.
Romain GARY
Scriitor (romancier, eseist, autor de memorii), avia-
tor, diplomat, regizor, scenarist, Romain Gary, pe nu-
mele adev=rat Roman Kacew (n. 08.05.1914, Vilnius – d.
02.12.1980), a crescut ]ntr-o familie evreiasc= la Var[ovia,
unde mama sa l-a botezat catolic. }n 1928 s-a stabilit ]n
Fran\a. A studiat Dreptul la Aix-en-Provence [i Paris. Este
singurul scriitor care a primit de dou= ori Premiul Gon-
court, mai ]nt`i ca Romain Gary, apoi ca Emile Ajar (iden-
titatea lui Ajar s-a aflat abia dup= moartea autorului).
Primul lui roman, Éducation européenne, din 1945,
s-a bucurat de mare succes. I-au urmat: Le grand vestiaire (1948), Les
racines du ciel (1956, Premiul Goncourt), Promisiunea zorilor (1960), Les
oiseaux vont mourir au Perou (1962), Clar de femeie (1977), Zmeie de
h`rtie (1980) etc.
Sub pseudonimul Emile Ajar au ap=rut: Gros-Calin (1974), La vie de-
vant soi (1975, Premiul Goncourt), Pseudo (1976), L’angoisse du roi Salo-
mon (1979).
ZMEIE DE H~RTIE
(fragment)
icul muzeu consacrat ope- Oricare ar fi \ara lor de origi-
M relor lui Ambroise Fleury, ne, toate zmeiele s-au n=scut
de la Clery, nu mai este ast=zi din imagina\ia popular=, ceea
dec`t o atrac\ie turistic= minor=. ce le-a conferit ]ntotdeauna o la-
Cea mai mare parte a vizitatori- tur= ni\el naiv=. Cele ale lui Am-
lor se duc aici dup= un dejun la broise Fleury nu fac exep\ie de
Clos Joli, pe care toate ghidurile la regul=; chiar [i ultimele sale
Fran\ei sunt unanime ]n a-l de- piese, produse la b=tr`ne\e, au
clara unul dintre locurile de re- p=strat urma aceea de prospe-
ferin\= ale regiunii. Ghidurile \ime a sufletului [i a inocen\ei.
semnaleaz= cu toate acestea }n pofida slabului interes pe
existen\a muzeului, cu men\iu- care ]l suscit= [i a modestiei
nea ,,merit= un ocol”. G=se[ti ]n subven\iei pe care o prime[te de
cele cinci s=li ale sale majorita- la municipalitate, muzeul nu
tea operelor unchiului meu, care risc= s=-[i ]nchid= por\ile, el este
au supravie\uit r=zboiului, ocu- prea legat de istoria noastr=,
pa\iei, luptelor Eliber=rii [i tu- dar ]n cea mai mare parte a tim-
turor vicisitudinilor [i descura- pului s=lile sunt goale, c=ci
j=rilor pe care le-a cunoscut po- tr=im ni[te vremuri ]n care fran-
porul nostru. cezii caut= mai degrab= s= se
1/
uite dec`t s=-[i aduc= aminte.
Cea mai bun= fotografie a lui
Ambroise Fleury se g=se[te la in-
trarea ]n muzeu. }l vedem ]n \inu-
ta sa de po[ta[ de la \ar=, cu chi-
piul, uniforma [i pantofii lui
butuc=no[i, geanta de piele pe
burt=, ]ntre zmeul cu vaca-Dom-
nului [i cel al lui Gambetta, ale
c=rui figur= [i corp formeaz= ba-
lonul [i nacela faimosului s=u
zbor din timpul asediului Parisu-
lui. Mai exist= destule ale celui
care a fost supranumit o bun=
bucat= de timp ,,factorul \icnit”
de la Clery, c=ci majoritatea vizi-
tatorilor atelierului s=u f=ceau o
poz= ca s= aib= de ce r`de. Un-
chiul meu se preta la chestiile
astea cu drag= inim=. Nu se te-
mea de ridicol [i nu se pl`ngea
de epitetul ,,factor \icnit”, nici de
acela de ,,bl`nd original”, iar
dac= [tia c= oamenii locului ]l
numeau ,,b=tr`nul nebun de
Fleury”, p=rea c= el vede ]n
aceasta mai mult un semn de
stim= dec`t unul de dispre\. }n
anii ’30, atunci c`nd reputa-
\ia unchiului meu ]ncepuse s=
creasc=, patronul de la Clos Joli,
Marcellin Duprat, a avut ideea
s= comande c=r\i po[tale care-l
reprezentau pe tutorele meu ]n
lorilor [i a formelor, bonomia
sur`z=toare, [i ceea ce a[ numi
eu, clipirile din ochi pe care
b=tr`nul normand le adresa ce-
rului.
Tat=l meu fusese ucis ]n tim-
pul Primului R=zboi Mondial, iar
mama a murit la scurt timp.
R=zboiul l-a costat via\a [i pe
al doilea din cei trei fra\i, Fleury,
Robert; unchiul meu Ambroise
]nsu[i revenise de acolo dup= ce
un glon\ ]i traversase pieptul.
Trebuie s= adaug, pentru limpe-
zimea istoriei, c= str=bunicul
meu, Antoine, pierise pe barica-
dele Comunei, [i cred c= aceast=
mic= schi\= a trecutului nostru [i,
mai ales, cele dou= nume de
Fleury gravate pe monumentele
cu mor\i din Clery au jucat un rol
decisiv ]n via\a tutorelui meu.
Devenise foarte diferit de omul
care fusese ]nainte de 1914-1918
[i despre care se spunea c= me-
reu sare la har\=. Lumea se mira
c= un combatant care primise
medalia militar= nu scap= nicio-
dat= ocazia s=-[i manifeste
opiniile pacifiste, ]i ap=r= pe
contestatarii de con[tiin\= [i con-
damn= toate formele de violen\=,
av`nd ]n privire flac=ra aceea
care nu era, poate, la urma ur-
drul unei reuniuni ]n Hyde Park.
Climatul politic al Europei ]nce-
pea, ]ntr-adev=r, s= se ]ntunece,
dup= ajungerea lui Hitler la pu-
tere [i ocuparea Renaniei, [i
ceea ce avea loc atunci era una
dintre numeroasele manifest=ri
franco-britanice. Am p=strat fo-
tografia din Illustrated London
News, ]n care poate fi v=zut Am-
broise Fleury cu a sa Libertatea
lumin`nd lumea ]ntre lordul
Howe [i prin\ul Wales. Dup=
aceast= consacrare cvasiofici-
al=, Ambroise Fleury a fost ales
mai ]nt`i membru [i dup= aceea
pre[edinte de onoare al Zmeie-
lor Fran\ei. Vizitele curio[ilor
deveneau din ce ]n ce mai nu-
meroase. Doamne frumoase [i
domni frumo[i, veni\i de la Paris
]n ma[ini pentru a lua dejunul la
Clos Joli, se deplasau dup= ace-
ea la noi [i-i cereau ,,maestru-
lui” s= le fac= o demonstra\ie cu
unele dintre piesele sale. Doam-
nele frumoase se a[ezau pe
iarb=, domnii cei frumo[i, cu tra-
bucurile ]ntre din\i, se str=duiau
s=-[i p=streze seriozitatea [i se
delectau la vederea ,,factorului
\icnit”, cu ale sale Muntele sau
Pacea lumii la cap=tul sforii,
fix`nd cerurile cu privirea p=-
t`mpla s= surprind o remarc=
c`nd nepoliticoas=, c`nd plin=
de mil=. Se pare c= nu-i ]n toate
min\ile. A fost atins de un obuz ]n
’14-’18. }[i spune pacifist [i con-
testatar de con[tiin\=, dar cred,
mai degrab=, c= e un [mecher
care [tie grozav de bine s=-[i
fac= reclam=. E ceva de mori de
r`s! „Marcellin Duprat avea per-
fect= dreptate, merit= un ocol!
Nu g=si\i c= are capul mare-
[alului Lyautey, cu p=rul s=u gri,
tuns perie [i musta\a aceea? Are
ceva nebunesc ]n privire. Dar si-
gur c= da, drag=: este focul sa-
cru!”.
Dup= aceea cump=rau un
zmeu a[a cum ]\i pl=te[ti locul la
un spectacol [i ]l aruncau f=r=
nicio considera\ie ]n portbaga-
jul ma[inii. Era cu at`t mai peni-
bil, cu c`t unchiul meu, atunci
c`nd se abandona ]n felul aces-
ta ]n voia pasiunii sale, devenea
indiferent la ceea ce se petrecea
]n jur [i nu-[i d=dea seama c=
unii dintre vizitatorii no[tri se
distrau pe seama lui. }ntr-o zi,
revenind acas=, furios de remar-
cile pe care le surprinsesem ]n
timp ce tutorele meu f=cea s=
evolueze pe cer preferatul s=u
dintotdeauna, un Jean-Jacques

NOI, iulie 2020

uniform= printre zmeiele sale, cu mei, dec`t reflectarea aceleia
alte cuvinte: Clery, vestitul factor care arde pe morm`ntul soldatu-
po[tal, Ambroise Fleury [i zmeie- lui necunoscut. Din punct de ve-
le sale. Din p=cate, c=r\ile aces- dere fizic, nu avea nimic dintr-un
tea po[tale sunt toate alb-negru bl`nd, tr=s=turi propor\ionate,
[i nu reg=se[ti ]n ele veselia cu- aspre [i voluntare, p=rul sur,
2/
trunz=toare a marilor naviga- Rousseau cu aripile ]n form= de
tori. Am sf`r[it prin a deveni c=r\i deschise, c=rora v`ntul
con[tient de ceea ce era jignitor f=cea s= li se zbat= paginile, nu
]n chicotelile doamnelor frumoa- mi-am putut re\ine indignarea.
se, ]n minele superioare ale Mergeam ]n urma lui cu pa[i
domnilor frumo[i, [i mi se ]n- mari, cu spr`ncenele ]ncruntate,
7/
 Aveam zece ani atunci c`nd
Gazette din Honfleur i-a consa-
crat un articol, scris la modul
ironic, ,,concet=\eanului nostru
Ambroise Fleury, factor po[tal
la Clery, un original simpatic,
ale c=rui zmeie nu se poate s=
nu fac= ]ntr-o bun= zi faim=
acestei localit=\i, a[a cum dan-
telele au f=cut gloria ora[ului
Valenciennes, por\elanul pe a
lui Limoges [i prostiile pe a lui
Cambrai”. Unchiul meu decup=
articolul, ]l ]nr=m= [i-l at`rn= pe
un cui pe peretele atelierului.
— Nu sunt lipsit de vanitate,
dup= cum vezi, ]mi arunc= el, cu
o clipire pi[icher= din ochi.
Cronica din Gazette cu foto-
grafia care o ]nso\ea a fost pre-
luat= de un ziar parizian [i ]n
cur`nd hambarul nostru, bote-
zat de acum ]ncolo ,,atelier”, ]n-
cepu s= primeasc= nu numai
vizitatori, ci [i comenzi. Patronul
de la Clos Joli, care era un vechi
prieten al unchiului, le recoman-
da clien\ilor s=i aceast= ,,curio-
zitate local=”. }ntr-o zi, ]n fa\a
fermei noastre se opri un auto-
mobil, din care cobor] un domn
foarte elegant. Am fost impresi-
onat ]ndeosebi de must=\ile
sale, care urcau p`n= la urechi
[i se amestecau cu favori\ii,
t=ind fa\a ]n dou=. Am aflat mai
t`rziu c= era vorba de un mare
colec\ionar englez, lordul Howe;
2020, iulie NOI
era ]nso\it de un valet [i de un
cuf=r: atunci c`nd acesta din
urm= a fost deschis, am desco-
6/
perit, aranjate cu grij= pe un pat
de catifea special amenajat,
zmeie magnifice din diverse
\=ri: Birmania, Japonia, China [i
Siam. Unchiul a fost poftit s= le
admire, ceea ce f=cu din tot su-
fletul, c=ci era complet lipsit de
vreo fibr= [ovin=. Singura sa
mic= manie ]n aceast= privin\=
era s= afirme c= zmeul nu-[i ob-
\inuse certificatele de noble\e
dec`t ]n Fran\a, ]n 1789. Dup=
ce l=ud= piesele etalate de co-
lec\ionarul englez, ]i ar=t=, la
r`ndul s=u acestuia, unele din-
tre propriile crea\ii, printre care
un Victor Hugo purtat de nori,
inspirat de celebra fotografie a
lui Nadar, [i care nu uita s=-l
fac= pe poet s= semene cu Dum-
nezeu Tat=l, atunci c`nd se
]n=l\a ]n aer.
Dup= o or=-dou= de inspec-
tare [i de laude reciproce, cei
doi b=rba\i se duser= pe paji[te,
fiecare alerg`nd din curiozitate
dup= zmeul celuilalt, [i ]nvese-
lir= cerul normand p`n= c`nd
to\i pu[tii din ]mprejurimi aler-
gar= s= participe la s=rb=toare.
Notorietatea lui Ambroise Fleury
nu ]nceta s= creasc=, dar nu-l
d=du peste cap, nici m=car atunci
c`nd Marea Domni[oar= cu bo-
net= frigian= – unchiul era ]n mod
visceral un mare republican – pri-
mi premiul ]nt`i la ]nt`lnirea de la
Nogent, sau atunci c`nd a fost in-
vitat de lordul Howe la Londra,
unde a f=cut demonstra\ie, cu Zmeiele trebuie s= ]nve\e s= zboare...
unele dintre operele sale, ]n ca- Nicolae CURO{U
3/
tuns perie, [i una dintre must=-
\ile acelea puternice [i lungi ca-
talogate drept ,,musta\= galic=”,
deoarece fracezii ]nc= mai [tiu,
slav= Domnului, s= se aga\e de
amintirile lor istorice, chiar dac=
ele nu mai sunt dec`t acelea
ale propriei piei. Ochii erau ]n-
chi[i, ceea ce constituie ]ntot-
deauna un bun fundal pentru
veselie. Se considera ]n general
c= se ]ntorsese ,,\icnit” din r=z-
boi; ]n felul acesta i se explica
pacifismul, ca [i marota aceea
care consta ]n a-[i petrece tot
timpul liber cu zmeiele sale: cu
ai s=i gnams, dup= cum le spu-
nea el. Descoperise cuv`ntul
acesta ]ntr-o lucrare despre Afri-
ca Ecuatorial=, unde ]nseamn=,
se pare, tot ceea ce are suflul
vie\ii. Oameni, musculi\e, lei,
idei sau elefan\i. F=r= ]ndoial=
c=-[i alesese meseria de factor
rural, pentru c= medalia sa mili-
tar= [i cele dou= cit=ri la crucea
de r=zboi ]i d=deau dreptul la o
slujb= rezervat=, sau poate c=
vedea ]n aceasta o activitate ca-
re-i st=tea bine unui pacifist. }mi
spunea adeseori:
— Cu pu\in= [ans=, micul
meu Ludo, dac= munce[ti cum
se cade, poate c=-\i vei face [i tu
rost, ]ntr-o zi, de o slujb= de
func\ionar la Po[t=.
Mi-au trebuit mul\i ani ca s=
m= orientez ]n ceea ce era la
d`nsul gravitate [i fidelitate
profunde [i ceea ce era o v`n=
4/
mucalit= care p=rea s= provin=
din acel fond comun ]n care
francezii se duc s= se caute
atunci c`nd se r=t=cesc.
Unchiul meu spunea c= zme-
iele trebuie s= ]nve\e s= zboare,
ca toat= lumea [i, de la v`rsta
de [apte ani, ]l ]nso\eam dup=
[coal= la ceea ce el numea ,,an-
trenamentul”, c`nd pe paji[tea
din fa\a M=gurii, c`nd ceva mai
departe, pe malul Rigolei, cu un
gnams care ]nc= mai mirosea
pl=cut a clei proasp=t.
— Trebuie s= le \ii zdrav=n,
]mi explica el, pentru c= ele trag
[i uneori se smulg, urc= prea sus,
pornesc spre cer ]n urm=rirea al-
bastrului [i nu le mai revezi, doar
dac= nu le aduc oamenii aici ]n
f=r=me.
— Dar dac= le \in prea tare,
n-am s=-mi iau zborul [i eu,
odat= cu ele?
Z`mbea, ceea ce f=cea mus-
ta\a gras= ]nc= [i mai cumseca-
de.
— Asta s-ar putea ]nt`mpla,
spunea. Nu trebuie s= te la[i
dus.
Unchiul meu le d=dea zmeie-
lor nume afectuoase: Croquemu-
che, Batifol, Clopin-clopant, Pata-
pouf, Zigomar, Palpitar, Aimable,
[i nu [tiam niciodat= de ce pur-
tau numele acelea [i nu un altul,
de Titube, un soi de broasc=
ilar=, cu labe care ]\i d=deau
,,bun= ziua” ]n v`nt, se numeau
astfel mai degrab= dec`t Clapo-
te, care era un pe[te z`mb=re\,
frem=t`nd ]n aer cu solzii s=i ar-
gintii [i cu aripioarele roze, sau
de ce ]l lansa mai adesea deasu-
pra paji[tii din fa[a M=gurii pe
Popotin dec`t pe Mimile, un mar-
\ian pe care ]l g=seam foarte
dr=gu\, cu ochii s=i rotunzi [i ari-
pile ]n form= de urechi, care ]n-
cepea s= se v`nzoleasc= atunci
c`nd se ]n=l\a, gesturi pe care
m= str=duiam s= le imit f=r= suc-
ces, b=t`ndu-i pe to\i colegii mei
de clas= ]n competi\iile noastre.
Atunci c`nd lansa un gnams
c=ruia nu-i ]n\elegeam formele,
unchiul ]mi explica:
— Trebuie s= ]ncerci s= faci
din ele unul care s= fie diferit de
tot ceea ce s-a v=zut sau s-a cu-
noscut. Ceva cu adev=rat nou.
Dar ]n cazul acesta trebuie s= le
\ii de cap=tul sforii, pentru c=,
dac= le la[i, ele se duc spre cer
[i risc= ]ntotdeauna s= fac= mari
pagube atunci c`nd cad pe
p=m`nt.
Mi se p=rea uneori c= zmeul
era cel care-l \inea la cap=tul
sforii pe Ambroise Fleury.
Preferatul meu o bun= bucat=
de vreme a fost bravul Patapouf,
al c=rui p`ntece se umfla uimitor
cu aer, de cum prindea ceva alti-
tudine [i care, numai s= fi fost o
briz=, executa tumbe, b=t`ndu-
se ]n mod comic pe burt= cu la-
bele, dup= felul ]n care unchiul
tr=gea sau sl=bea sforile.
}i d=deam voie lui Patapouf
s= doarm= cu mine, c=ci la sol
un zmeu are nevoie de mult= pri-
etenie; el ][i pierde forma [i via\a
la nivelul p=m`ntului [i cade
prad= triste\ii. }i trebuie ]n=l\ime,
aer liber [i mult cer ]n jur, pentru
a se etala ]n toat= splendoarea.
Tutorele meu ][i petrecea zilele
b=t`nd c`mpul ]n exercitarea me-
seriei, duc`ndu-le oamenilor de la
\ar= coresponden\a, pe care o ridi-
ca diminea\a de la po[t=. Dar
atunci c`nd reveneam de la [coal=
dup= un trap de cinci kilometri, ]l
g=seam ]ntotdeauna ]n uniforma
de factor po[tal pe paji[tea de la
M=gur=, curen\ii de aer de la noi
fiind ]ntotdeauna favorabili la
sf`r[itul dup=-amiezii, cu ochii ri-
dica\i spre unul dintre ,,micii lui to-
var=[i” care frem=tau deasupra
p=m`ntului.
{i, cu toate acestea, atunci
c`nd am pierdut ]ntr-o zi super-
bul Quatremer, cu cele dou=-
sprezece p`nze ale sale pe care
v`ntul, umfl`ndu-le dintr-o sufla-
re, le-a smuls din m`na mea
odat= cu v`rtelni\a, unchiul meu,
urm=rindu-[i din priviri opera
care se pierdea ]n alb=strime,
]mi spuse, pe c`nd eu ]ncepeam
s= m= smiorc=i:
— Nu pl`nge! Pentru asta e
NOI, iulie 2020
f=cut. El este mul\umit, acolo sus.
A doua zi, un \=ran din ]m-
prejurimi ne-a adus ]n c=ru\a lui
cu f`n un morman de lemn [i
h`rtie care era tot ce mai
r=m=sese din Quatremer.
5/
proz=

Marin SORESCU
Scriitorul rom`n Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulze[ti, Dolj – d. 8 de-
cembrie 1996, Bucure[ti) [i-a f=cut studiile la Colegiul Na\ional Fra\ii Buze[ti din
Craiova [i la {coala Medie Militar= din Predeal. Este licen\iat al Facult=\ii de Fi-
lologie a Universit=\ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i (1960).
}n anii 1978-1990 activeaz= ]n calitate de redactor-[ef la revista craiovean=
Ramuri. Dup= Revolu\ia rom`n= din 1989, ocup= func\ia de ministru al Culturii
(1993-1995).
Debuteaz= ]n 1964 cu volumul de parodii Singur printre poe\i. Editeaz= peste
20 de volume de poezie, printre care, Poeme (1966), Tu[i\i (1970), Suflete, bun la
toate (1972), La lilieci (1975, 1977, 1980, 1988), Poezii alese de cenzur= (1991).

S+ }MB+TR~NIM — DE O PROB+
H ai s= intr=m ]n aceast= cetate, din pur= curiozi-
tate. Adic=, pentru o zi, fiecare copil mic s=-[i fie
lui ]nsu[i bunic. S=-[i spun= pove[ti [i singur s=-[i dea
din barba lor, alb= [i mare, izvor=[te numai lini[te [i
]mp=care. Dar s= nu le spunem c= am fost [i noi b=tr`ni
]ntr-o doar=, dintr-o diminea\= p`n= ]ntr-o sear=.
plin de gravitate sfaturi, pe care tot el s= le cread= ]n Iute ]napoi p`n= la copil=rie, s= ]ntinerim. {i s=
tain= fleacuri. Deci, ast=zi n-o s= ne mai scapere pe pl`ngem acolo c`t poftim.
niciun drum picioarele: st=m acas= [i zicem c= ne dor
[alele. Of, eu simt cre[tetul parc=-mi cresc din el cuie [i
mai am alt junghi tocmai la mama dracului, ]n c=lc`ie.
Nu [tiu, a\i remarcat oftatul? B=tr`ne\ea ]ncepe,
a[adar, odat= cu v=itatul. Iat=-ne ]ntr-o lume ferme-
cat=, pe l`ng= care orice poveste pare seac= [i
adev=rat=. Din copii am devenit dintr-odat= mo[i [i
str=mo[i [i purt=m galo[i. Am v=zut ]n via\= at`t de
multe, ]nc`t, ca s= nu le uit=m, ne-am f=cut noduri ]n
ridurile de pe frunte. Vas=zic=, soarele acolo apune [i
dincolo r=sare, iar apa curge numai de la deal la vale.
Am ]nv=\at ghinionul nostru pe br`nci, de c`nd eram
\`nci. De-aia la toate lucrurile rele sau bune putem da
acum din cap cu ]n\elepciune. Ioane, tu m= auzi? Vor-
bim cam tare, s= zicem c= suntem surzi. Ne-a r=mas
nasul numai pentru zile mari [i trebuie s=-i punem [i lui
ochelari. Pielea de pe m`ini s-a cam b=tucit [i ne trebu-
ie o pereche de ochelari pentru pip=it.
M-am ]ntrebat eu toat= via\a: cam cum se simte un
licurici diminea\a? Toat= noaptea cu f=ptura lui,
de[teapta, a f=cut lumin= ]n st`nga [i-n dreapta. {i
deodat= ]l cuprinde uimirea c`nd simte c= i s-a ]ntre-
rupt str=lucirea. Ziua n-are mai mult foc pe el dec`t ur-
zicile. Dau peste el [i-l calc=, pardon, p`n= [i furnicile.
Totul e clar: c`nd e[ti b=tr`n, trebuie s= mergi cu
ma[ina sau, cel pu\in, ]ntr-un car. E[ti ca ]n v`rful unui
munte urcat, c=lc`nd piatr= cu piatr= [i acum parc= te
duci unde ai treab= cu munte cu tot odat=. Face pentru
greutatea asta m=rea\= s= tr=ie[ti o via\=?
Dar ne-au intrat ni[te lacrimi ]n ochi [i ne str`ng, iar
bunicii no[tri adev=ra\i, [ti\i [i voi, niciodat= nu pl`ng.
Uite, tocmai r=sare ]n fereastr= luna – s= ne d=m hai-
nele ]napoi [i s= le s=rut=m m`na. {i s= le spunem c=, AM FOST {I NOI B+TR~NI...
a[a cum sunt, sunt cei mai grozavi de pe p=m`nt. C=, Aurel GU|U
2020, iulie NOI 21
Carul-Mic
DE M~N+ CU
}NGERUL MEU
D e m`n= cu ]ngerul meu p=zitor,
Te rog, Iisuse Hristoase, Doamne,
Las=-m= s= te \in de hain=,
Ca Lumina Ta plin= de iubire
s= fie [i asupra noastr= mereu.
Amin.
Alexandru SEN
PERIU|A CEA GLUMEA|+
Vesel= e periu\a:
Toat= ziua se d= hu\a
{i se joac=, [i glume[te,
Nici n-ai spune c= munce[te.
Uite-a[a, mai mult ]n glum=,
Zburd= p`n= face spum=.
Din\ilor le ]nfirip=
Alb ve[m`nt ce \ine-o clip=.
}i iube[te, ]i albe[te
{i pe cei mai mici ]i cre[te.
{i-o ascult=, c=-i istea\=,
Periu\a cea glumea\=.
22 NOI, iulie 2020
ANIMALUL HO|OMAN
S peciile de vulpi sunt r=sp`ndite ]n toat= lumea,
adapt`ndu-se u[or ]n orice mediu. Sunt ani-
male solitare, pot s= escaladeze pomii [i se folosesc
de coad= pe timp de iarn=, pentru a-[i [terge urmele
pe z=pad=. Coada le mai este util= pentru a se ]nveli
[i, totodat=, pentru a comunica cu alte vulpi prin sem-
nale. Este un pr=d=tor excelent de noapte, av`nd ve-
derea nocturn= foarte bine dezvoltat=.
Curios este faptul c= vulpea are multe lucruri ]n
comun cu pisica: are pupilele orientate vertical, pen-
tru a putea vedea ]n lumina sc=zut=; v`neaz= prin
urm=rire aprig=, arunc`ndu-se peste prada lor; are
must=\i sensibile [i o limb= aspr=, gheare retractabi-
le, care ]i permit s= urce pe acoperi[uri sau pe copaci.
O biceiul sp=l=rii danturii are o istorie destul de
]ndelungat=. Conform istoricilor, prima periu\=
de din\i ar fi fost folosit= ]n Egiptul antic. Aceasta era
fabricat= din p=r de animale. Iar cel mai vechi dentist
este Hesi-Re, care ar fi tr=it ]n Egipt acum 5.000 de
ani.
Dup= cum bine [tim, sp=latul pe din\i ]i poate aju-
ta pe practican\i la prevenirea cariilor, la men\inerea
unor din\i s=n=to[i [i la prevenirea apari\iei respira-
\iei ur`t mirositoare. De exemplu, cifrele arat= c= o
persoan= petrece ]n medie 38,5 zile cu sp=latul pe
din\i pe parcursul vie\ii.
Medicii recomand= ca durata de sp=lare a din\ilor
s= fie cuprins= ]ntre 3 [i 5 minute, s= se schimbe
periu\a de din\i odat= la aproximativ 3-4 luni [i s= se
cure\e inclusiv limba, ]n timpul periajului.
E xpresia ochi pentru ochi, dinte pentru dinte
exemplific= o situa\ie ]n care o persoan= care a
s=v`r[it o fapt= rea va fi, cu siguran\=, pedepsit= ]n
acela[i mod. Expresia se ]ntoarce la formula antic= a
justi\iei, potrivit c=reia infractorul urma s= primeasc=
o pedeaps= similar= cu crima s=v`r[it=.
Roald DAHL Rubric= ]ngrijit= de Cristina URSU

DOMNUL FOX, VULPOI FANTASTIC

(fragment)

S us, pe deal, deasupra v=ii, era o

p=dure. }n p=dure – un copac uria[.
La r=d=cina copacului – o vizuin=. }n vizu-
in= locuiau domnul [i doamna Fox, ]mpre-
un= cu cei patru vulpoi ai lor.
}n fiecare sear=, dup= ce se ]ntuneca,
domnul Fox ]i spunea doamnei Fox:
— Deci, draga mea, ce s= fie? O g=in=
durdulie de la Boggis? O ra\= sau o g`sc=
de la Bunce? Sau un dr=g=la[ de curcan
de la Bean?
De-ndat= ce doamna Fox ]i spunea ce-
[i dore[te, domnul Fox se furi[a ]n vale la
ad=postul ]ntunericului [i se servea.
Boggis, Bunce [i Bean [tiau prea bine
ce se ]nt`mpl= [i turbau de furie. Nu erau
genul de oameni care s= d=ruiasc= ceva
cu pl=cere. Cu at`t mai pu\in le pl=cea s=
li se fure ce era al lor. A[a c=, noapte de
noapte, ][i lua fiecare pu[ca [i se pitea la
p`nd= ]n ]ntuneric, fiecare la ferma lui,
sper`nd s= prind= ho\ul.
— Ce-a[ vrea s=-i dau o b=taie sor= cu
moartea! spuse Bunce.
— Trebuie ucis! url= Bean.
— Da, dar cum? i-o ]ntoarse Boggis.
Cum oare s= prindem pacostea asta? Vulpoiul urc= t`r`[ prin galeria ]ntunecat= p`n=
— Am un plan. M`ine-noapte o s= ne-ascundem
la gura vizuinii. }[i i\i fa\a prelung= [i frumoas= ]n ae-
to\i trei la gura vizuinii vulpoiului. O s-a[tept=m p`n=
rul nop\ii [i amu\ir= scurt. }naint= pu\in [i se opri.
iese. {i c`nd scoate capu’… Poc! Poc-poc-poc…
— De[tept plan, n-am ce zice, f=cu Bunce. Da’ mai Deodat=, ochii lui ageri [i obi[nui\i cu ]ntunericul sur-
]nt`i tre’ s=-i g=sim vizuina. prinser= o sclipire ]n spatele unui copac din apropie-
— Dragul meu Bunce, se umfl= ]n pene Bean, deja re. Era un cr`mpei argintiu din lumina lunii, oglindit
am g=sit-o. E sus ]n p=dure, pe deal. La r=d=cina ]ntr-o suprafa\= lustruit=. Domnul Fox r=mase ne-
unui copac uria[... mi[cat, cu ochii la ea. Asta ce-o mai fi? Acum se mi[ca.
*** Se ridic= ]ncet, ]ncet... Vai de mine [i de mine! Era
Poate c= domnul Fox nu ar mai fi fost chiar at`t de \eava unei pu[ti! Iute ca s=geata, domnul Fox s=ri la
sigur de sine dac= ar fi [tiut unde anume st=teau la loc ]n vizuin= [i ]n clipa aceea ]ntreaga p=dure p=ru
p`nd= cei trei fermieri chiar ]n acea clip=. Erau fix la
s= explodeze ]n jurul lui. Poc-poc! Poc-poc! Poc-poc!
intrarea vizuinii, ghemui\i fiecare ]n dosul c`te unui
— L-am nimerit? zise Bean.
copac, cu pu[ca preg=tit=. Ba mai mult, ][i aleseser=
pozi\iile cu mare grij=, asigur`ndu-se c= v`ntul nu Unul dintre ei ]ndrept= lanterna spre gura vizuinii.
sufl= dinspre ei spre vizuina vulpoiului. Sufla chiar ]n Acolo, pe p=m`nt, ]n peticul de lumin=, pe jum=tate
direc\ia opus=. Domnul Fox nu avea nicio [ans= s=-i afar=, z=ceau r=m=[i\ele sf`rtecate [i ]ns`ngerate
adulmece. ale... unei cozi de vulpe. Bean o culese de pe jos.
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
2020, iulie NOI 23
ce-a fost n-a trecut
CRED...
S unt delegat s=-l ,,p=zesc” pe Iacoba[, nepo\elul
meu, la lec\ia on-line. Adic=, s= nu-l las s= se
b`\`ie, ci s= stea cuminte, s= asculte de doamna ]n-
v=\=toare, s= r=spund= la ]ntreb=ri, s= nu se joace la
telefon, s= nu scarpine c=\elul pe burt=, s= nu mearg=
la baie f=r= motiv, s= nu se uite pe fereastr=, s= nu se
scobeasc= ]n nas, s= \in= spatele drept, s= fie ]ncheiat
la to\i nasturii [i ]nc= o mie de astfel de lucruri inadmi-
sibile pentru un elev cuminte, care trebuie s= ]nve\e,
s= ]nve\e, s= ]nve\e [i iar s= ]nve\e, ]nv=\a-o-ar br`nca
de ]nv=\=tur= pe timp de cium=, ca s= ajung= om lu-
minat, cu carte [i cu meserie, cu cas=, cu stare [i cu nu
mai [tiu ce.
Nu-[i ]ntoarce capul c`nd intru – [colar atent, ce
mai! – , dar m= simte [i z`mbe[te complice: bine c=
e[ti tu! Atribut, complement, subiect, predicat, nomi-
nativ, dativ. S= se fac= analiza propozi\iei ,,Ele au ve-
RUG+CIUNE
Valerie TUDOR
24 NOI, iulie 2020
nit la interviu”. Da’ pe de[teptul care e scos la tabla
virtual= ]l intereseaz=... de ce naiba au venit ele la in-
terviu [i n-au stat acas=? Ce r=bdare [i ce har are
doamna ]nv=\=toare! Eu l-a[ ]nghi\i cu tot cu oase [i
seara, c`nd p=rin\ii ar veni s=-[i ia odrasla nepre\uit=
de la [coal= (pe timpuri de pace, evident!), le-a[ da
doi ]n loc. Dar [tiu c= din asemenea cl=p=ugi adora-
bili, de multe ori cresc oameni plini de virtu\i, adev=rate
caractere, a[a c= ]l las s= tr=iasc= mai departe. Unde
mai pui c= mai cunosc eu pe cineva me[ter la aseme-
nea pozne, care se uit= z`mbind la mine [i ]ncepem
s= ne hlizim am`ndoi cu gura nu p`n= la urechi, ci
p`n= la borticica cea cu minciunele de la ceaf=. Dar
f=r= zgomot, ca ]ntr-un film mut, altfel trebuie s= dau
explica\ii la consiliul de coroan= al familiei. Iacoba[
las= atributele [i complementele s= pasc= ]n voia lor
[i-[i apropie degetul de lum`narea arz`nd=. {i-l
apropie cu precizie de mecanic= fin= [i ]l ]nvele[te cu
cear= topit= de jur-]mprejur. Degetul se face ca un chi-
brit cu g=m=lie mare. Ba nu, mai degrab= ca un buz-
dugan ]ntr-o m`n= de voinic, gata s= fac= dreptate.
De c`teva s=pt=m`ni aprind ]n fiecare sear= c`te
o lum`nare [i o las s=-[i fac= treaba. St`nd acas= de
at`tea zile [i tot cotrob=ind printre lucruri, am dat de
o sumedenie de lum`n=ri, pe care, de-a lungul anilor,
le-am adus de pe unde m-au purtat picioarele, iar
acas= le-am tot mutat dintr-un loc ]n altul cu sentimen-
tul c= nu prea [tiu ce s= fac cu ele [i unde s= le pun.
C`nd a murit mama, am f=cut r`nduielile ce se cu-
veneau [i ne-am retras ]n c=su\a ei de pe malul
Draghi[tei, ca s-o pl`ngem numai noi, nev=zu\i de ni-
meni. Ne aminteam de lucruri [i ]nt`mpl=ri de pe
c`nd era ]n via\=. Decup=ri din ziare cu textele mele [i
ale Lorei (so\ia mea), fotografii. Patul unde dormeam
[i unde o rugam s=-mi citeasc= orice, chiar [i atunci
c`nd eram deja om matur a[ezat la casa mea, cu ne-
vast= [i copii. Br=du\ul sintetic care num=r= singura-
tic anii de at`ta amar de vreme. Etajera me[terit= de
un lemnar priceput din sat, c= mama avea fecior ]nv=-
\at la Chi[in=u [i trebuia s= aib= unde-[i \ine c=r-
\ile. Iar ]n spatele u[ii care d=dea ]n casa mare am
v=zut c= podeaua era picurat= cu cear=. Multe, multe
pic=turi de cear= topit=. }n ultimele luni, mama nu mai
putea s= mearg= la biseric=, n-avea puteri s=-[i
aduc= m=car o c=ldare de ap= de la f`nt`n=. {i
atunci ][i g=sise un unghera[ intim unde se ruga pen-
tru noi ]n fa\a lum`n=rii.
De c`teva s=pt=m`ni, aprind seara lum`narea.
Cred...
Valeriu TUREA
drepturile tale
Rubric= sus\inut= de Maia B+N+RESCU, Avocat al
Poporului pentru drepturile copilului (Ombudsman)
LIPS+ DE
RESPONSABILITATE
} n satul nostru, ]n ultima perioad= sunt din ce ]n
ce mai mul\i c`ini f=r= supravegherea st=-
p`nilor. Oamenii nu \in cont pe unde umbl= c`inii lor
[i ce daune umane ar putea provoca. C`\iva copii au
fost mu[ca\i, iar al\ii au fost chiar speria\i, m= nu-
m=r [i eu printre victime. Ce m=suri ar putea fi
]ntreprinse? Cui ar trebui s= ne adres=m ca s= fim
auzi\i?
Cristina CODA, 16 ani
Puhoi, Ialoveni
Drag= Cristina, ]\i mul\umim pentru ]ntrebarea pe
care ai adresat-o Ombudsmanului Copilului. Solu-
\ionarea problemelor ce \in de c`inii f=r= st=p`n
care vagabondeaz= prin sat \ine de competen\a ad-
ministra\iei publice locale – a prim=riei [i a poli\istu-
lui din localitatea ta. Ac\iunile autorit=\ilor locale au
scopul de a elimina pericolul venit din partea c`inilor
maidanezi pentru locuitorii satului.
Aceast= responsabilitate apar\ine ]ns= [i fiec=rui
gospodar care trebuie s= aib= grij= de animalele din
curte [i s= sterilizeze c`inii, pentru a pre]nt`mpina
]nmul\irea [i vagabondarea lor. }n cazul ]n care
cunoa[te\i st=p`nul c`inilor care au p=r=sit gospo-
d=ria, p=rin\ii sunt ]n drept s= comunice acest lucru
primarului [i poli\istului din comunitate. Persoanele
care au un comportament abuziv [i plin de cruzime
fa\= de animale, l=s`ndu-le s= vagabondeze, sunt
trase la r=spundere.
IMPORTANT. Atunci c`nd tu sau alt= persoan=
a\i fost mu[ca\i de un c`ine sau de alt animal, do-
mestic sau s=lbatic, trebuie s= v= adresa\i de ur-
gen\= medicului din localitate. Cristina, este ideal ca
orice anim=lu\ s= aib= st=p`n, dac= ]ns= nu are,
atunci acesta trebuie s= fie plasat ]ntr-un azil pentru
c`ini, care, cu regret, ]n \ara noastr= sunt pu\ine. Iar
atitudinea prietenoas= [i grijuilie fa\= de animale se
cultiv= pe tot parcusul vie\ii, ]ncep`nd din familie [i
continu`nd cu [coala [i societatea.
calea spre Olimp
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
P ovestea concursului nostru din acest an a
ajuns la final. Zic povestea, ca s= putem s= o
termin=m cu bine, chiar dac= aceste c`teva luni
au impus schimb=ri dintre cele nedorite de noi. Pli-
cul cu r=spunsurile venite de la voi s-a sub\iat du-
reros de mult, dar motivele sunt mai mult dec`t
obiective. Tradi\ional, eram mult mai mul\i. Acum
suntem mai pu\ini. }ncuraj=m speran\a c= orizon-
turile se vor limpezi [i c= vom reveni le ritmurile de
alt=dat=.
R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:
1. Era planificat pe 1 mai 2020.
2. Ronaldo a refuzat.
3. Judd Trump.
Rezultatele etapei a VI-a:
C`te 12 puncte au acumulat: Ion LATU, Orhei;
Nicoleta VORNICESCU, Lozova, Str=[eni; Teoctista
COL|A, C=rpineni, H`nce[ti; Maria CERBU, Bobei-
ca, H`nce[ti.
La bilan\ul general, am \inut cont de punctajul
tuturor participan\ilor.
Iat= [i numele c`[tig=torilor:
Locul I
Teoctista COL|A, C=rpineni, H`nce[ti – 65 p.
Locul II
Nicoleta VORNICESCU, Lozova, Str=[eni – 56 p.
Locul III
Ion LATU, Orhei – 48 p.
Nina S~RBU, Holercani, Dub=sari – 41 p.
Tuturor c`[tig=torilor Federa\ia Moldoveneasc=
de Fotbal le-a oferit c`te o minge de fotbal, un fu-
lar, un fanion [i o insign= FMF. Pentru de\in=torul
locului I, Comitetul Na\ional Olimpic Sportiv a ofe-
rit un rucsac, un tricou, mascota olimpic=, un pet
pentru ap=, dou= insigne, un pix [i cartea 25 de
ani ai Comitetului Na\ional Olimpic [i Sportiv din
Republica Moldova, iar pentru locul II – cartea 50
de sportivi ai Republicii Moldova ]n decatlonul de
aur al Jocurilor Olimpice.
Tuturor c`[tig=torilor le-au fost oferite diploma
Revistei NOI [i calendarul 2020, Editura ARC.
Felicit=ri! V= a[tept=m la o nou= edi\ie ]n noiem-
brie curent. Vacan\= pl=cut=!
2020, iulie NOI 25
pa­gi­na mu­ze­lor
TOM HANKS
E ste unul dintre cei mai iubi\i actori din genera\ia
sa de la Hollywood. Este unul dintre actorii cei
mai carismatici [i simpatici pe platourile de filmare.
Are o reputa\ie impecabil=, nu a fost implicat ]n scan-
daluri cu alte staruri sau regizori.
Thomas Jeffrey Hanks s-a n=scut ]n localitatea
Concord, California, mama sa fiind de origine portu-
ghez=. Tat=l s=u era un buc=tar itinerant. La doar
cinci ani, p=rin\ii s=i au divor\at. Tom, al=turi de doi
fra\i, au fost ]ncredin\a\i tat=lui, fratele mai mic a ple-
cat cu mama. Din cauza meseriei tat=lui – buc=tar
ambulant, Hanks a locuit ]n 10 case diferite [i a schim-
bat cinci [coli p`n= la v`rsta de 10 ani. {i-a dorit s=
studieze teatrul, dar, cum nu avea bani, s-a ]nscris la
un colegiu de stat, care nu necesita plata unei taxe. A
impresionat imediat [i s-a transferat la Universitatea
statului California.
Forrest Gump a fost unul dintre cele mai importante
filme ale lui Tom Hanks, deoarece i-a adus un Oscar [i
aproximativ 680 de milioane de dolari ]n box-office. A
aceptat rolul la numai o or= [i jum=tate dup= ce a citit
scenariul. Negocierea s-a dat numai pe respectarea
acurate\ei istorice a pove[tii. Dac= ]nc= nu l-a\i v=zut,
s-o face\i neap=rat. L-am privit de nenum=rate ori [i
de fiecare dat= am descoperit ceva nou.
A fost cel mai t`n=r actor care a primit distinc\ia
American film Institute’s Life Achievement, la v`rsta
de 45 de ani. Este al doilea actor dup= Spencer Tracy
26 NOI, iulie 2020
care a c`[tigat premiul Oscar pentru cel mai bun ac-
tor ]n rol principal, doi ani la r`nd: Philadelphia (1993)
[i Forrest Gump (1994). Au urmat multe alte roluri me-
morabile, care i-au adus un statut de superstar lui
Tom Hanks.
Pe l`ng= meseria de actor, Tom Hanks a cochetat
[i cu cea de produc=tor, semn`nd astfel peste 20 de
filme [i seriale, inclusiv My Big Fat Greek Wedding,
The Polar Express sau Band of Brothers.
Este un mare pasionat [i colec\ionar de ma[ini de
scris vintage. A adunat p`n= acum vreo 250 de astfel
de ma[ini de scris. Odat= a scris un editorial pentru
New York Times ]n care a descris pe larg sunetul pe
care ]l scot clapele fiec=rei ma[ini de scris. {i-a dorit
s= devin= astronaut, dar nu a fost f=cut pentru asta. A
r=mas un mare sus\in=tor al NASA [i a sprijinit de fi-
ecare dat= orice program spa\ial. Exist= chiar [i un
asteroid care ]i poart= numele, 12818 Tomhanks! Cu
o avere estimat= la 350 de milioane de dolari, Tom
Hanks este al treilea cel mai bogat actor al tuturor
timpurilor.
Tom Hanks a fost primul actor de la Hollywood de-
pistat cu coronavirus. El [i so\ia sa s-au tratat cu suc-
ces [i au donat s`nge pentru un studiu care are ca
scop crearea unui vaccin ]mpotriva acestei boli.
Ana BRADU
time-out
ROBERT LEWANDOWSKI
C um cele mai importante evenimente sportive au
fost sistate din cauza pandemiei de coronavirus,
rubrica time-out v= aduce ]n prim-plan favori\ii de pe
arena sportiv=, motiv`ndu-v= s= nu uita\i de activi-
tatea fizic= ]n aceast= perioad= sedentar=. Chiar
dac= unele meciuri de fotbal s-au jucat f=r= specta-
tori, iar sportul-rege a intrat ]n stand-by, sportivul
prezentat ]n acest num=r de revist= v= va reaminti de
zgomotul de stadion [i de aplauzele publicului.
Robert Lewandowski este un fotbalist polonez,
atacant (21 august 1988, Var[ovia), care evolueaz=
pentru clubul Bayern München din Bundesliga. Este
c=pitanul echipei na\ionale de fotbal a Poloniei, ]ntre
timp parcurg`nd un traseu fotbalistic de invidiat: ]n a
treia [i a doua lig= de fotbal polonez a fost golgheter
cu echipa sa, Znicz Pruszków, transfer`ndu-se apoi
la echipa din prima lig=, Lech Poznan, unde devine
golgheterul campionatului [i contribuie semnificativ
ca echipa s= intre ]n posesia trofeului ]n sezonul 2009-
2010.
Cum toate ][i au un ]nceput, cariera lui Lewan-
dowski prinde contur la MKS Var[ovia, apoi la Delta
Var[ovia, unde, mic de statur= [i fragil, a fost poreclit
Bobek. }n 2006, semneaz= un contract cu echipa din
divizia a treia Znicz Pruszków, care a pl=tit 5000 de
zlo\i pe el.
Juc`nd pentru na\ionala Poloniei din anul 2008,
Lewandowski ]nregistreaz= peste 100 de apari\ii, fi-
ind parte a echipei pentru Euro 2012, Euro 2016 [i
Campionatul Mondial din 2018. Se claseaz= pe locul
]nt`i ]n ierarhia golgheterilor polonezi din istorie cu
55 de goluri marcate. }l reg=sim al patrulea ]n cla-
samentul pentru Balonul de Aur; The Guardian ]l
prezint= al cincilea cel mai bun fotbalist al planetei
]n 2015; este desemnat Sportivul polonez al anului de
[apte ori, un record pentru acest clasament etc.
Se transfer= ]n 2010 la echipa Borussia Dortmund,
semn`nd un contract de 4,5 milioane de euro. C`[tig=
aici mai multe trofee, inclusiv dou= campionate con-
secutive. Calificat cu Borussia ]n Finala Ligii Campi-
onilor 2013, devine ]n acel sezon al competi\iei al doi-
lea golgheter, dup= Cristiano Ronaldo.
Ajunge ]n 2014-2015 la rivala Borussiei, echipa
Bayern München, iar succesele se \in lan\: golgheter
]n 2015-2016; fotbalistul anului ]n Bundesliga (2016-
2017), ]nscriind peste 190 de goluri ]n Bundesliga;
juc=torul str=in care a ]nscris cel mai rapid cele 100
de goluri r`vnite. Un alt record r=sun=tor – Lewan-
dowski ]nscrie 5 goluri ]n poarta VfL Wolfsburg ]n
doar 9 minute, fiind cea mai rapid= cvintupl= dintr-un
campionat de seam= al Europei.
Caracterizat drept un finalizator precis [i eficient,
at`t cu capul, c`t [i cu ambele picioare, Lewan-
dowski posed= toate calit=\ile necesare pentru un
bun marcator, fiind apreciat pentru etica muncii, con-
di\ie fizic= bun=, mentalitate [i disciplin=, at`t pe
teren, c`t [i ]n afara lui.
Daniela CODREANU
2020, iulie NOI 27
galeria Minervei

VINTIL+ CIOC~LTEU, VIBRA|IE PE MUCHIE DE SOART+

V `nturile istoriei ][i au v`rtejurile lor unde ]m- c=, apoi revine la Alma Mater, la Universitatea de
pletesc, unde despletesc biografii de personaje Medicin=. Aici st=ruie asupra implement=rii celor
importante ]n via\a unei \=ri [i nu mai ]n\elegi cine a mai avansate practici ]n medicin=, a tehnologiilor de
fost erou [i cine c=l=u. Peste un ]nainta[ se pot aduna instruire a viitorilor medici rom`ni la cele mai ]nalte
straturi groase de praf al uit=rii, ]n timp ce ni[te im- standarde, pe care le-a cunoscut ]n pelerinajul s=u
postori sunt ridica\i [i purta\i cu fal= exagerat= prin [tiin\ific prin lume.
memorie. Este de datoria noastr=, a contemporanilor, Persoan= cu aptitudini literare notorii, V. Cioc`lteu
s= separ=m germenii luminii de neghina uit=rii. a fost cooptat ]n 1921 la redac\ia cunoscutei reviste
Un v`rtej nefast l-a purtat ]n turbulen\= [i literare G`ndirea, al=turi de scriitori [i poe\i
pe savantul [i poetul rom`n Vintil= Cioc`lteu. cunoscu\i, printre ei fiind [i Lucian Blaga. }n
S-a n=scut la Pleni\a (jude\ul Dolj, Rom`nia),
via\a literar= a participat, al=turi de nume so-
pe 12 aprilie 1890, ]n familia profesorului din
partea locului Mihai Cioc`lteu [i a so\iei sale, nore ale literaturii rom`ne la un prestigios
Ana. A urmat liceul din Craiova, apoi, ]n 1920, concurs literar na\ional. }n componen\a redac-
a absolvit Universitatea de Medicin= Carol \iei a activat peste dou= decenii, timp ]n care a
Davila din Bucure[ti. Perioada de studen- publicat mai multe poezii ]n revist= [i a lansat
\ie la medicin= i-a developat calit=\ile, care dou= volume de versuri – Ad`nc ]mpietrit
aveau s=-l reprezinte ]ntreaga via\= – pasiu- (1932) [i Poezii (1934) [i [i-a l=sat amprenta ]n
nea, profunzimea, perseveren\a, dragostea pentru patrimoniul literar al Rom`niei.
cercetarea [tiin\ific=, responsabilitatea. Gra\ie lor a Savant redutabil, devine profesor titular la Facul-
fost ales ]n fruntea asocia\iei studen\ilor-medici. tatea de Medicin=, iar o perioad= este [i decan al
}n scurt timp dup= absolvire, ca un t`n=r specialist facult=\ii. Se bucur= de o meritat= apreciere din par-
cu preg=tire foarte bun=, a beneficiat de stagii pentru tea colegilor de breasl= din str=in=tate [i din \ar=,
aprofundarea cuno[tin\elor ]n domeniul chimiei bio- p`n= ]n 1944, c`nd cel de-al Doilea R=zboi Mondial
logice, chimiei fizice [i matematicii pentru Rom`nia se ]ncheie, iar la
]n centre [tiin\ifice din Berlin (1920- putere vin for\e comuniste, cu cri-
1922), apoi devine bursier al Fon- terii de apreciere a valorii cet=-
dului Rockefeller la faimoasa Uni- \enilor dup= loialitatea politic=. }n
versitate Harvard (Boston, SUA), scurt timp sunt epura\i cei care au
]n laboratorul profesorului Otto f=cut studii ]n Occident, SUA, cu
Folin (1925-1927). Concomitent, preg=tire de excep\ie [i multiple
realizeaz= cercet=ri [i ]n chimia
rela\ii [tiin\ifice cu colegii lor de
organic= la Universitatea din
Cambridge (Marea Britanie). peste hotare [i cu lec\ii practice ]n
}mpreun= cu mentorul s=u, democra\ie [i libertatea persoane-
O. Folin, elaboreaz= [i implemen- lor. Astfel de persoane erau poten-
teaz= o metod= de dozare a pro- \ial periculoase pentru noul regim
teinelor [i a substan\elor fenolice, autocrat, motiv din care acestea
at`t de r=sp`ndite ]n lumea ani- erau ]nl=turate din pozi\iile impor-
mal= [i vegetal= [i de o ]nsem- tante de\inute.
n=tate primordial=. }n acest scop Aceast= soart= l-a marcat [i
inventeaz= [i un reactiv compli- pe Vintil= Cioc`lteu, detronat din
cat, care se utilizeaz= ]n determi-
Violeta ZABULIC+ func\iile sale ]n favoarea medio-
n=rile cantitative ale grupelor de crit=\ilor [i slujitorilor lingu[itori ai
substan\e amintite anterior de c=tre cercet=torii din sistemului totalitar.
]ntreaga lume de aproape un secol [i poart= numele Se stinge din via\= subit la locul de lucru, ]n timpul
reactivul Folin-Cioc`lteu. }l cunosc [i to\i studen- unei [edin\e aprinse, dup= ce [i-a expus pozi\ia civic=
\ii de la biologie, biochimie, tehnologii alimentare, cu demnitate, la 3 februarie 1947. Puterea de pe tim-
[tiin\e agricole. puri a depus eforturi s=-i [tearg= numele din istoria
Format ca specialist de extraclas= [i dup= ce a [tiin\ei rom`ne. Savan\ii din lume ]ns= au f=cut tot
reu[it s= activeze ]n calitate de cercet=tor la Facul- posibilul ca numele savantului rom`n Vintil= Cioc`lteu
tatea de Medicin= a Universit=\ii din Harvard, Vintil= s= r=m`n= ]n analele [tiin\ei mondiale.
Cioc`lteu se ]ntoarce la Bucure[ti. Cuno[tin\ele sale
sunt solicitate de medicina rom`n=, mai ]nt`i, la clini- Iurie SCUTARU
28 NOI, iulie 2020
anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

SPRE AP+

DIN AP+
2020, iulie NOI 29
dincolo de aparen\e
VIA|A LA }N+L|IME
I
P robabil, majoritatea dintre voi, dragi cititori, [tiu
c=, atunci c`nd pl=cile tectonice, buc=\i foarte
mari ale scoar\ei terestre, se ciocnesc unele cu altele,
crusta p=m`ntului este ]mpins= tot mai sus [i astfel se
formeaz= mun\ii. Unele lan\uri muntoase, precum Hi-
malaya, sunt ]n continu= cre[tere. Al\i mun\i, ca Uralii
sau Scandinavii, [i-au petrecut tinere\ea acum sute
de milioane de ani [i continu= s= se erodeze de
atunci. Vulcanii, de asemenea, formeaz= mun\i [i,
erup`nd periodic, continu= s= modifice peisajul.
}n Europa exist= mai multe lan\uri muntoase im-
portante, care se ]ntind ]n majoritatea \=rilor. {apte
dintre cele mai lungi [i mai ]nalte lan\uri muntoase au
fost incluse ]n regiunea biogeografic= alpin=. Din
aceast= regiune fac parte Alpii, care sunt situa\i ]n
centrul Uniunii Europene, Apeninii, care formeaz= co-
loana vertebral= a Italiei, Pirineii, la grani\a dintre
Spania [i Fran\a, mun\ii Scandinavi, care se ]ntind ]n
Suedia, Finlanda [i Norvegia, [i Carpa\ii, dispu[i sub
form= de arc din Slovacia p`n= ]n Rom`nia. }n Bul-
garia se ]ntind dou= lan\uri muntoase: mun\ii Balcani
[i mun\ii Rodopi. }n estul continentului se g=sesc unii
dintre cei mai vechi mun\i ai Europei, mun\ii Ural, iar
]ntre m=rile Neagr= [i Caspic= se ]ntind mun\ii Cau-
caz.
Mun\ii acoper= aproximativ un sfert din suprafa\a
uscatului terestru [i cuprind o mare parte din biodi-
versitatea [i diversitatea cultural= global=. Mun\ii
ofer= diferite tipuri de habitate, care pot con\ine o
gam= variat= de plante [i animale. }n mun\i, clima [i
organismele se schimb= rapid, odat= cu cre[terea al-
titudinii. Mun\ii sunt zone cu altitudinea reliefului mult
peste nivelul m=rii, ]n general peste 500 m sau 1000
m, ajung`nd p`n= la 8848 m.
}n ecosistemul montan, pe m=sur= ce temperaturi-
le devin mai sc=zute, speciile de arbori se schimb=,
apoi ace[tia devin mai rari ]nainte s= dispar= com-
plet. Biodiversitatea montan= este determinat= de
clim=. Copacii sunt ]nal\i [i sub\iri, ierburile mici, iar
dincolo de 3000 de metri, ]n zonele de st`nc=rii sau
chiar ]nz=pezite, pot fi g=site c`teva plante perene
care pot rezista la aceast= clim=. Pe v`rfuri nu poate
exista altceva dec`t z=pad= [i ghea\=. Dar chiar [i
aceste peisaje sumbre ad=postesc o gam= variat= de
plante [i animale adaptate la acel mediu.
Datorit= pantelor abrupte, mun\ii prezint= zone de
via\= extrem de comprimate pe latitudine. Drept re-
zultat, habitatele [i speciile se modific= rapid ]n func-
\ie de altitudine. A urca 100 m ]n mun\i este echivalen-
tul unei deplas=ri de 100 km spre nord ]n zonele de
c`mpie. Topografia complex= [i orientarea divers= a
versan\ilor fa\= de p=r\ile orizontului creeaz=, de ase-
menea, nenum=rate microclimate diferite. Astfel se
30 NOI, iulie 2020
explic= de ce biodiversitatea regiunilor alpine este
at`t de bogat=. Aproape dou= treimi dintre plantele
de pe continentul european sunt prezente ]n aceast=
zon=. Piscurile ]nalte ad=postesc multe specii ende-
mice, ]n timp ce, pe versan\ii inferiori, diversitatea
speciilor este puternic influen\at= de trecerea la alte
regiuni biogeografice [i de istoria ]ndelungat= a
exploat=rii acestor terenuri de c=tre om.
Indiferent de pozi\ia lor geografic=, toate lan\urile
muntoase se caracterizeaz= printr-un climat relativ
aspru [i rece, altitudini mari [i o topografie variat=,
complex=. Deasupra liniei p=durilor, vegeta\ia al-
pin= cuprinde o varietate de subtipuri diverse, inclu-
siv paji[ti alpine, vegeta\ie de mla[tini, tufi[uri [i ve-
geta\ie de st`nc=rii. }n v`rf, printre st`nci [i z=pad=,
vegeta\ia se reduce la doar c`teva specii de plante
foarte adaptate la astfel de condi\ii extreme. Inele si-
milare de vegeta\ie pot fi observate ]n toate lan\urile
muntoase din regiunea alpin=, ]ns= la altitudini dife-
rite.
Mun\ii Caucaz sau Carpa\i ofer= exemple de cen-
tre de biodiversitate din regiunea temperat=, iar cei
din regiunile tropicale Noua Guinee se caracteri-
zeaz= printr-o imens= diversitate biologic=, inclusiv
cu peste 20 000 de specii de plante, care reprezint=
peste 10% din flora mondial=.
Mun\ii din regiunile temperate ale emisferei bore-
ale, precum cei din America de Nord, Europa [i Asia
de Nord, sunt, ]n general, acoperi\i de p=duri domina-
te de conifere pe versan\ii inferiori, care, odat= cu
cre[terea altitudinii, cedeaz= locul vegeta\iei alpine.
Conifere tipice din aceste regiuni montane sunt: pi-
nul, bradul, molidul [i zada. Unele zone sunt acoperi-
Queñua
https://en.wikipedia.org/wiki/Polylepis_rugulosa#/
media/File:Polylepis_rugulosa_(A._Yates).jpg
te de p=duri de foioase [i o varietate mare de plante
de talie mic= ce cresc ]n subarboret, ]n special ]n lo-
curi mai umede. De exemplu, mun\ii din jum=tatea
nordic= a Japoniei, care se ]nal\= p`n= peste 1.400-
1.500 metri, dispun de o centur= forestier= de conifere
subarctice, speciile dominante fiind: bradul, molidul
[i zada (laricea). }n unele zone se ]nt`lne[te vegeta-
\ie de mla[tini, dominat= de mu[chiul Sphagnum.
P=durile de la limita superioar= de r=sp`ndire a
vegeta\iei silvice din mun\ii emisferei sudice sunt, de
asemenea, dominate de doar una sau c`teva specii
de arbori, de obicei cu frunze late, [i mai rar de coni-
fere. De exemplu, majoritatea mun\ilor australieni au
p=duri dominate de eucalip\i. }n Noua Zeeland=,
Argentina [i Chile p=durile montane de mare altitu-
dine constau ]n mod obi[nuit din specii de Nothofa-
gus (fag sudic).
Pe de alt= parte, la tropice, p=durile sunt bogate
]n specii diverse [i pot fi descrise ca p=duri tropicale
cu frunze ve[nic verzi. Este cazul insulei Noua Gui-
nee, Asiei de Sud-Est [i Africii de Est. }n acela[i timp,
]n unele p=r\i ale Anzilor tropicali, unicele specii care
se ]nt`lnesc la limita superioar= a p=durilor sunt din
genul Polylepis (din familia rozaceelor), ]n special pe
terenurile acoperite de grohoti[.
}n mod remarcabil, flora din diversele subtipuri de
vegeta\ie alpin= const=, de obicei, dintr-un num=r si-
milar de specii de plante diferite – aproximativ 200 –
]n multe regiuni, at`t temperate, c`t [i tropicale.
}n plus, ]n ciuda contrastelor ecologice [i geografi-
ce largi, multe dintre acelea[i genuri de plante se
g=sesc ]n majoritatea regiunilor alpine. De obicei,
sunt reprezentate de specii diferite, de[i ]nrudite, ]n
fiecare regiune [i pe fiecare masiv muntos. Reprezen-
tan\ii familiilor Ericaceae, Poaceae [i Cyperaceae
sunt exemple bune ]n acest sens.
Fauna de munte este mai pu\in distinct= compara-
tiv cu flora acelora[i locuri [i reflect=, de obicei, fauna
regional=. Drept exemplu pot servi marile mamifere
de pe spa\iile montane din America de Nord, inclusiv
c=prioare, ur[i, lupi [i mai multe pisici mari, toate
popul`nd actualmente, sau ]nainte de invazia uma-
n=, zonele din jurul mun\ilor. Unele p=s=ri sunt legate
de habitatele montane, spre exemplu condorii din
lan\urile ]nalte ale Cordilierilor [i Anzilor.
Majoritatea animalelor de munte sunt buni aler-
g=tori [i c=\=r=tori. M=rimea animalelor de munte
este foarte important=. Acest lucru se datoreaz= mai
ales faptului c= animalele mai mici pierd c=ldur= re-
lativ repede [i se r=cesc mai repede, ceea ce se dato-
reaz= suprafe\ei corporale mari relativ la volumul
corpului.
Unele dintre animalele mari de munte migreaz=
]n locuri diferite. De exemplu, muflonul canadian,
care se hr=ne[te cu frunzi[ de tundr= alpin=, ]n tim-
pul verii se deplaseaz= ]n jos, pentru a evita z=pada
ad`nc= de la sf`r[itul toamnei.
Animalele care prosper= ]n habitate de munte os-
tile au dezvoltat anumite adapt=ri. Animalele de
munte au blan= groas= [i l`n= pentru a se proteja de
frigul extrem, [i copite rapide, care le ajut= s= urce
versan\ii [i chiar pere\ii aproape verticali. Capra nea-
gr=, capra alpin=, capra de Himalaya, muflonul [i
Acvila-de-munte
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Maakotka_
(Aquila_chrysaetos)_by_Jarkko_J%C3%A4rvinen.jpg
leopardul z=pezilor sunt doar c`teva dintre mamife-
rele alpine.
Iacii au pl=m`ni [i inimi mari, care ]i ajut= s= com-
penseze penuria de oxigen la altitudini mari. P=s=rile,
precum acvilele-de-munte, sunt bine adaptate la
aceste medii, care le servesc drept cele mai potrivite
locuri pentru reproducere [i hr=nire.
Leopardul z=pezilor, care se g=se[te ]n mod regu-
lat la ]n=l\imi cuprinse ]ntre 3.500 [i 5.000 de metri,
are o adaptare genetic= ce ]i ]mbun=t=\e[te capaci-
tatea de a absorbi oxigenul ]n fluxul sanguin.
Iepurii-de-munte ][i schimb= culoarea ]n func\ie
de anotimp, pentru camuflaj: blan= alb= pentru iarn=
[i o hain= de culoare bej pentru perioada c`nd
z=pada s-a topit. {i caprele-de-munte au blan= alb=
groas= ]n timpul iernii – pentru c=ldur= [i pentru ca-
muflare – pe care o las= vara.
Alte specii de munte, cum ar fi geladele, maimu\e
care tr=iesc ]n mun\ii Etiopiei, s-au acomodat s= su-
pravie\uiasc= ]ntr-un habitat cu pu\ine resurse de
hran= bogat= ]n nutrien\i: se hr=nesc cu iarb=, fiind
astfel singurul primat cu un asemenea comporta-
ment trofic.
Tudor CASTRAVE|,
doctor ]n [tiin\e geonomice
Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la
Chi[in=u)
2020, iulie NOI 31
punctul de pornire ex-libris

VISEZ S+ AJUNG Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

P~INEA NOASTR+ CEA DIN TOATE FILELE. Va-

PE SCENELE MARI sile Romanciuc. Chi[in=u: Cartier popular, 2020,
208 p.
Andreea CULAI, 15 ani, LT Liviu O antologie de versuri, ,,o pa-
Deleanu, Chi[in=u. De\in=toare a noram= sintetic=, esen\ial=, o
locului III la Festivalul Musikalische exigen\= la limit= [i o renun\are
Welle, Germania, 2018; a locului II la principiul cronologic” (Iulian
la Microfono d’oro, Italia, 2018; a lo- Filip) ne propune poetul ,,nefa-
cului II la Kavkaz, Chi[in=u, 2019; a bricat”, ,,al candorii [i al fires-
locurilor II [i III la {i tu po\i fi o stea, cului”. Eugen Lungu define[te
Chi[in=u; a locului I la Conste- poemul lui Vasile Romanciuc
la\ia talentelor, Chi[in=u, 2019. Semifinalist= la drept unul „meditativ f=r= a fi
Детская новая волна, Moscova, 2018. C`[tig=toare a grav, etic, dar f=r= s`c`iala moralist=, concret-isto-
concursului The Magic Voice, Rom`nia, 2019. ric, evit`nd ]ns= sloganul. O cerebralitate fr=gezit=
— La ce v`rst= ai ]nceput s= c`n\i? de frumos”. Versurile poetului str=bat [i pulseaz=
— Aveam vreo patru ani. prin noi, cititorii, devenind repere [i... alinare: Sunt
— Mai c`nt= cineva ]n familia ta? purt=torul de cuv`nt al t=cerii...; Mi-ar fi pl=cut s=
— Tat=l meu a frecventat [coala de muzic=, iar fiu un cuv`nt,/ un cuv`nt/ de care s= le fie dor/ celor-
mama a c`ntat ]n corul [colii. Din p=cate, niciunul lalte cuvinte; Lumea se teme de ochiul acesta/ care
dintre ei nu a continuat calea muzicii. mai [tie ce-i pl`nsul etc.
— Mergi la o [coal= de profil? C`te ore pe zi
dedici repeti\iilor? ARTELE FRUMOASE DIN BASARABIA }N SECO-
— Nu frecventez nicio [coal= de muzic=, ]ns= LUL AL XX-LEA. Tudor St=vil=. Chi[in=u: ARC,
fac particular solfegiu, pian [i vocal. Pentru repeti- 2019, 368 p.
\ii am nevoie de aproximativ dou= ore [i jum=tate Monografia de fa\= prezint= evo-
pe zi. lu\ia artei basarabene moderne [i
— Ai reu[it s= cucere[ti publicul nu doar din valorific= mo[tenirea artistic= a
republica noastr=, dar [i din Italia, Germania, patrimoniului na\ional, relief`nd
Rusia etc. Recent, ai fost desemnat= c`[tig=toare leg=turile sale absolut necesare cu
a concursului The Magic Voice, organizat ]n arta occidental=. „De la Chi[in=u
Rom`nia. Cum a fost s= te ]ntorci de fiecare dat= [i Odessa, la Sankt-Petersburg [i
acas= cu trofee? Moscova, unde au studiat [i acti-
— Desigur, am participat la mai multe concur- vat basarabeni, urm`nd traseul la
suri na\ionale [i interna\ionale. Pentru mine ]ns= Paris, Bucure[ti [i Ia[i, ]n Belgia,
nu este at`t de important trofeul, c`t faptul c= am Germania [i Olanda, SUA [i Canada. „Este o carte
r=mas satisf=cut= de presta\ia mea scenic=. Trofe- despre destinele pictorilor basarabeni [i o analiz=
ul este rezultatul, dar, p`n= ]l ob\in, muncesc mult. comparativ= a soartei celor care s-au ]ntors ]n 1940
— Particip`nd la concursuri, festivaluri inter- ]n „viitorul luminos” din RSS Moldoveneasc= cu a
na\ionale, ai reu[it s= te ]mprietene[ti cu careva celor care [i-au continuat activitatea ]n patriile lor
dintre participan\i? adoptive” (Constantin Ion Ciobanu).
— Desigur. Am foarte mul\i prieteni, ]ndeosebi
]n Germania [i Lituania. }mi place s= ]nt`lnesc oa-
meni noi [i s= comunic cu ei. CEAIURI CARE VINDEC+. Sarah Farr. Chi[in=u-
— Ai un model ]n lumea muzicii? Bucure[ti: Litera, 2019, 272 p.
— Chiar mai multe: Antonia, Rihanna, Beyonce. Colec\ia S=n=tate a Editu-
— Cum faci fa\= emo\iilor ]nainte de a urca pe rii Litera ]\i propune, drag=
scen=? cititorule, s= descoperi pute-
— Recunosc, am emo\ii ca fiecare om. Dar aces- rea vindec=toare a plantelor
tea sunt constructive. atent alese, mai exact, cele
— Muzica este singura ta pasiune? 101 amestecuri de ceaiuri pen-
— Pe l`ng= muzic=, m= pasioneaz= [i teatrul. tru ]nt=rirea imunit=\ii, ]mpo-
Cu toate acestea, nu visez s= profesez ]n acest do-triva durerilor de orice fel, a
meniu. stresului [.a. Sarah Farr cul-
— }\i vezi viitorul legat de muzic=? tiv=, culege din natur= ierburile folosite ]n ameste-
— Cu siguran\=! Visez s= ajung c`t mai cur`nd curile ei, experiment`nd la ferma proprie pe care o
posibil pe scenele mari ale lumii. de\ine, Orchard Botanicals. Lectur= cu spor, ]n-
c`nt`ndu-\i sim\urile cu un ceai de trandafir [i car-
Pentru NOI – Valeria PRODAN damom sau un ceai rece cu l=m`ie [i ghimbir.
32 NOI, iulie 2020
fii s=n=tos!
NUCILE DE S+PUN
V ara trecut=, am primit o pung= cu nuci de s=pun,
mai cu seam= de coji, alese una c`te una. Priete-
na mea, aflat= ]ntr-o deplasare ]n India, le-a desco-
perit pe raftul unui magazin ecologic. S-a g`ndit
]ndat= la mine, a[a cum [tia c= eram de ceva timp ]n
c=utarea unor detergen\i mai prieteno[i celor mici.
Auzisem de nucile de s=pun sau de sp=lat p`n=
atunci [i chiar ]mi doream s= fac cumva rost de
c`teva, ca s= le ,,pun la ]ncercare”.
Nucile de s=pun sunt fructele
copacului Sapindus Mukorossi,
originar din Asia. Dup= ce fructele
cad din arbori, semin\ele sunt
]ndep=rtate, iar cojile sunt uscate
la soare, f=r= a se folosi vreun
adaos chimic. Coaja acestor pro-
duse naturale se folose[te de de-
cenii ]n India, Nepal [i Pakistan,
]n scopuri igienice. Coaja lor este bogat= ]ntr-un ma-
terial lipicios – saponina – care, intr`nd ]n contact cu
apa, face spum=. Mul\i dintre detergen\ii din comer\
con\in substan\e chimice toxice. Din fericire, exist=
nucile de s=pun, care sunt o op\iune s=n=toas= pen-
tru cur=\enia ]ntregii case. Ele pot ]nlocui detergen\ii
de rufe [i pot fi folosite ]n calitate de produs pentru
igiena personal= – s=pun lichid, [ampon, gel de du[.
Prin fierberea nucilor se ob\ine o solu\ie concentrat=,
care este eficient= la cur=\area dulapurilor, chiuvete-
lor, podelelor, a suprafe\elor din sticl=. Rezultatul este
asem=n=tor detergen\ilor din v`nzare, f=r= a avea un
efect negativ.
Nucile de s=pun sunt sigure [i chiar recomandate
celor cu piele sensibil=, pentru c= nu provoac= aler-
gie sau irita\ie, nu usuc= deloc pielea, au propriet=\i
antibacteriene [i sunt bl`nde la cur=\are. Sunt biode-
gradabile [i nu polueaz= aerul. Totodat=, \es=turile
sp=late cu acest produs devin pl=cute la atingere [i
][i men\in culorile un timp ]ndelungat.
Se pun 6-8 nuci de s=pun ]ntr-un s=cule\ de bum-
bac [i se adaug= ]n ma[ina de sp=lat. Cojile sunt po-
trivite at`t pentru ma[ina de sp=lat, c`t [i pentru
sp=lare manual=. Pentru sp=lare manual= se
folose[te o infuzie de nuci de s=pun: s=cule\ul de
bumbac cu cojile de nuci se introduce ]ntr-o can= cu
ap= fierbinte, la fel ca la prepararea unui ceai, iar
rufele se spal= cu infuzia rezultat=.
Nucile de s=pun ]nc= nu au fost aclimatizate [i la
noi. Deocamdat= sunt importate de pe continentul lor
de origine.
poft= bun=!
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
CEAIUL DE HIBISCUS
C e poate fi mai bun acum ]n miez de var= dec`t
o b=utur= r=coritoare, care ]\i taie setea [i te
revigoreaz=? Chiar [i o cea[c= de ceai se poate
transforma ]n cel mai bun prieten al t=u pe timp de
canicul=, ]n special, c`nd vine vorba de ceaiul de
hibiscus.
Hibiscusul este o plant= originar= din Africa de
Nord [i provine din familia Malvaceae, din care
mai fac parte arborele-de-cacao [i bumbacul. Te
]ntrebi dac= nu cumva este vorba de acel hibiscus
sau trandafir chinezesc care cre[te pe fereastra de
acas=? A[a este, ]ns= numai c`teva specii sunt fo-
losite la prepararea ceaiului, cea mai popular=
fiind Hibiscus sabdariffa, cu florile ro[ii. Ceaiul de
hibiscus este una dintre cele mai vechi b=uturi [i
este consumat ]n ]ntreaga lume. Interesant este c=
acest ceai se bucur= de popularitate [i la noi.
Ceaiul de hibiscus cucere[te prin aroma sa deo-
sebit=, prin gustul acri[or, asem=n=tor celui de
meri[oare, prin efectul s=u r=coritor [i culoarea sa
de un ro[u intens. }nc= ]n Egiptul antic ceaiul din
flori de hibiscus era pre\uit pentru calit=\ile sale nu
doar gustative, dar [i terapeutice. }ns=[i planta era
considerat= miraculoas=, nu ]n zadar i se spunea
floarea faraonului.
Vitamina A [i C, calciul, fierul, zincul, magne-
ziul, fosforul sunt doar c`teva dintre substan\ele
active din componen\a plantei din care se ob\ine
deosebitul ceai. }n plus, este foarte bogat= ]n
antioxidan\i, nu con\ine cofein= [i ofer= numeroase
beneficii corpului uman. Dup= cum ]\i dai bine sea-
ma, ceaiul de hibiscus este un puternic panaceu
recomandat celor cu imunitatea deficitar=. El cre[te
pofta de m`ncare, ]mbun=-
t=\ind digestia [i func\iile
ficatului. Totodat=, o cea[-
c= de ceai de hibiscus, sa-
vurat= ]n lini[te, ajut= la
calmarea sistemului ner-
vos, relax`nd corpul [i min-
tea. Ba mai mult, este de mare ajutor ]n tratarea in-
somniei. Consumat ]n mod regulat, ceaiul de
hibiscus ajut= la sc=derea colesterolului d=un=tor
din organism, iar cantitatea generoas= de fier
reg=sit= ]n floare vine ]n ajutorul celor care sufer=
de anemie.
Infuzia de hibiscus se prepar= foarte simplu.
Florile se g=sesc ]n comer\ ]n plicule\e sau sub
form= uscat= ]n cutii. Se adaug= un plicule\ sau o
lingur= cu flori uscate ]ntr-o cea[c=, se toarn= ap=
clocotit= [i se las= pentru 5-6 minute la infuzat. Se
]ndulce[e cu miere sau zah=r, iar op\ional, pot fi
ad=ugate [i c`teva frunze de ment=. Se consum=
rece pe timp de var= [i c=ldu\ ]n zilele de iarn=,
]ntr-o cantitate recomandat= de 1-2 c=ni pe zi.
2020, iulie NOI 33
simbolistica plantelor cu flori
P+P+DIA
} ngerul florilor se re]ntorsese
pe p=m`nt [i ]ncepuse s= ca-
ute, prin p=duri, gr=dini [i c`mpii,
floarea care ar fi putut fi deasupra
tuturor celorlalte. El a ajuns ]ntr-un
r=zor plin de lalele ro[ii [i por-
tocalii, ridicate seme\ spre cer [i
m`ndre, [i le-a ]ntrebat: ,,Unde v-ar
pl=cea cel mai mult s= tr=i\i?”. La-
lelele i-au r=spuns: ,,Cel mai mult
ne-ar pl=cea s= fim ]n paji[tea unui
castel, ]n care culorile noastre
fierbin\i ar contrasta cu culoarea
cenu[ie a zidurilor. Ne-ar pl=cea
s= fim atinse de c=tre o prin\es=
care s= ne m=rturiseasc= c`t de
frumoase suntem.” }ngerul [i-a ]n-
tors cu ]ntristare ochii de la lalele
[i a ]ntrebat trandafirul: ,,Care crezi
c= ar putea fi locul t=u preferat?”.
Acesta i-a r=spuns: ,,Mi-ar pl=cea
s= fiu ajutat s= m= ridic pe zidurile
unui castel, c=ci sunt fragil [i deli-
cat, [i nu a[ putea face lucrul aces-
ta de unul singur. Eu am nevoie de
]ngrijire [i de un ad=post primitor”.
Din nou, ]ngerul florilor s-a ab=tut,
[i s-a ]ndreptat ]n p=dure c=tre o
violet=, pe care a ]ntrebat-o: ,,Unde
\i-ar pl=cea cel mai mult s=-\i duci
via\a?”. ,,Aici, ]n codru, unde sunt
ascuns= de ochii tuturor, i-a r=s-
puns violeta, p`r=ul ]mi r=core[te
r=d=cinile, iar copacii m= ad=pos-
tesc de fierbin\eala amarnic= a soa-
34 NOI, iulie 2020
relui.” }ngerului nu i-a pl=cut ]ns=
nici cele spuse de c=tre violet= [i a
str=b=tut p=m`ntul p`n= c`nd a
ajuns la o p=p=die prins= ad`nc ]n
\arina unei paji[ti.
}ngerul a ]ntrebat-o: ,,Care este
locul ]n care \i-ar pl=cea cel mai
mult s= tr=ie[ti?”. ,,Vai, a oftat
p=p=dia, a[ vrea s= tr=iesc oriun-
de a[ putea fi g=sit= c`t mai repe-
de de c=tre copiii pleca\i de la
[coal= sau care se zbenguiesc [i
alearg= peste c`mpii. A[ vrea s=
tr=iesc pe l`ng= drumuri [i ]n poie-
ne, dar [i printre pietrele din ora[,
ca s= pot face fericit pe oricine cu
floarea mea pufoas=.” ,,Tu e[ti
floarea care ]mi place cel mai mult!
a exclamat ]ngerul, ad=ug`nd: Vei
]nflori oriunde apare mai ]nt`i pri-
m=vara [i vei fi numit= floarea co-
piilor.”
Conform mitologiei, doi b=rba\i,
care se vr=jm=[eau ]nc= din copi-
l=rie, s-au ]nt`lnit pe c`mpul de
lupt= ]n tabere diferite, la fel de ]n-
cr`ncena\i ca [i ]nainte. Zeus [i
Demetra, spre a-i pedepsi pentru
nepotolita du[m=nie, i-au transfor-
mat ]n florile de p=p=die.
Pe de alt= parte, copiii caut= cu
]nfrigurare aceste flori, pentru a le
risipi puful cu o suflare (sau mai
multe). }n unele credin\e, se spune
c= num=rul de ,,pufi[ori” alunga\i
de o r=suflare sunt un semn al
num=rului de ani care ]i despart pe
tineri de c=s=torie sau al num=rului
de copii pe care ]i va avea o fat=.
Cel\ii credeau c= planta co-
mun= a p=p=diei (Taraxacum offi-
cinale) vindec= bolile de inim=,
dar [i afec\iunile provocate de
c=tre z`ne sau alte fiin\e magice.
diane.ro
cioburi
NIMENI NU {TIE
CE VA URMA
O amenii de [tiin\= americani
[i chinezi au luat mostre din
cel mai vechi ghe\ar din Tibet [i
au descoperit zeci de virusuri noi.
E vorba despre virusuri necunos-
cute, noi pentru noi, dar posibil
vechi de milioane de ani sau chiar
mai mult, posibil ]nainte ca omul
s= existe.
De aceea, nici poten\ialul lor
efect asupra noastr= nu este cu-
noscut. Concret, din 33 de grupe
de virusuri identificate din ghe-
\arul vechi de 15.000 de ani, 28
erau unele str=vechi, ]nt`lnite de
oamenii de [tiin\= pentru prima
oar=.
Mostrele au fost recoltate de la
o ad`ncime de 50 de metri. Se
cunosc foarte pu\ine lucruri des-
pre virusurile recent indentificate,
vechi, care abia acum sunt cerce-
tate. Acestea au fost recoltate ]n
dou= tran[e, ]n 1992 [i 2015, [i,
abia recent, rezultatele au fost
f=cute publice.
Cert e c=, pe m=sur= ce ghea\a
se tope[te, iar asta e deja o certi-
tudine ]n contextul schimb=rii cli-
mei, ace[ti agen\i patogeni vor
p=trunde ]n mediul ]nconjur=tor [i
nimeni nu [tie care vor fi urm=rile.
}ntocmai ca [i ]n cazul coronaviru-
sului, urm=rile nu sunt cunoscute,
nu se [tie ce efect vor avea asupra
noastr=.
libertatea.ro
ieri [i azi
MINERVA VREA S+ REVIN+
N ostalgia pentru unele nume,
care au bulversat timpurile
c`ndva [i au fost motiv de m`ndrie
na\ional=, pune uneori ]n
mi[care talente [i idei
pentru a fascina din nou.
Este [i cazul m=rcii belgi-
ene Minerva – posibil c= zei\a ]n-
\elepciunii, artelor [i me[te[uguri-
lor va stimula toate aceste virtu\i [i
]n mileniul trei.
T`n=rul olandez Sylvain de
Jong (1868-1928) avea doar 15 ani
c`nd a venit ]n Belgia [i s-a stabilit
]n vecin=tatea ora[ului Antwerpen.
}n scurt timp a deschis un ate-
lier pentru construirea bicicletelor,
apoi a bicicletelor cu motor. Au ur-
mat motocicletele, iar ]n 1902 a
construit primul automobil ]nzes-
trat cu un motor de 6 c.p. Viitorul
apar\ine automobilelor, a declarat
Sylvain, [i ]n 1903 a fondat Socie-
tatea Omonim= Minerva Motors,
care, deja ]n 1904, propune c`teva
modele de automobile cu 2, 3 [i 4
cilindri. }n 1907 modelul Kaiserpre-
is a ]nvins ]n cursa de pe circuitul
din Ardennes. }n continuare Miner-
va s-a axat pe construirea limuzi-
nelor luxoase, pe care le exporta ]n
diferite \=ri europene. Firma nu
avea probleme cu v`nzarea pro-
duc\iei sale p`n= la mijlocul anilor
’30, c`nd pia\a european= a fost
invadat= de automobile america-
ne, tehnologice [i ieftine. }n 1934
se asociaz= cu alt produc=tor bel-
gian – Imperia –, ]ns= continu=
s=-[i numeasc= automobilele ca
mai ]nainte. A produs [i camioane,
[i automobile dup= licen\a Land
Rover pentru militari – limuzinele
nu mai erau solicitate de aristocra-
\ia s=r=cit= de r=zboi. Minerva a
rezistat p`n= ]n 1956, c`nd [i-a ]n-
cetat existen\a.
{i iat= c=, ]n 2013, un start-up
belgian vine cu ideea de a re]nvia
Minerva. Modelul, propus pentru
acest rol, este supercarul inovativ
Minerva J.M. Brabazon, cu carose-
ria din kevlar [i fibr= de carbon, cu
propulsor twin-turbo cu 12 cilindri
[i dou= motoare electrice pentru
ro\ile din fa\=, care reu[esc s=-l ac-
celereze p`n= la 400 km/or=. Foar-
te elegant, acest automobil a fost
anun\at pentru producere ]n serie
limitat=, de doar 99 de exemplare.
De ce J.M.Brabazon? Tocmai el a
fost pilotul legendar al lui Kaiser-
preis, care a ]nvins ]n 1907. Acest
britanic a avut un rol important ]n
soarta firmei belgiene. A fost pilot,
aviator, dar [i ministru al transpor-
turilor [i industriei aviatice al Marii
Britanii. {i acum numele lui este
solicitat s= aduc= din nou noroc
Minervei.
Iurie SCUTARU
calendar
AUGUST
75 de ani de la na[terea lui
Tudor GHEORGHE, actor de teatru,
interpret, compozitor rom`n (1 aug.
1945).
85 de ani de la na[terea lui Ion
UNGUREANU, regizor, actor de
teatru [i film, profesor, publicist,
om de stat (2 aug. 1935 – 28 ian.
2017).
85 de ani de la na[terea Mariei
BIE{U, interpret= de oper=, mem-
bru de onoare al Academiei
de {tiin\e a Republicii Moldova
(3 aug. 1935 – 16 mai 2012).
120 de ani de la na[terea lui
George FERNIC, pilot, inginer con-
structor de avioane [i inventator
rom`n (5 aug. 1900 – 29 aug.1930).
170 de ani de la na[terea lui
Henri Rene Albert Guy de MAU-
PASSANT, scriitor francez, este
unul dintre precursorii povestirii
moderne (5 aug. 1850 – 6 iul.
1893).
80 de ani de la fondarea Uni-
versit=\ii Pedagogice de Stat I.
Creang= din Chi[in=u (16 aug.
1940).
425 de ani de la B=t=lia de la
C=lug=reni, ]ncheiat= cu victoria
tactic= a o[tii munteano-transilva-
ne conduse de Mihai Viteazul (13
aug. 1595).
550 de ani de ani de la B=t=lia
de la Lipnic, ]ncheiat= cu victoria
o[tii conduse de {tefan cel Mare,
asupra o[tilor t=tare (20 aug. 1470).
130 de ani de la stingerea din
via\= a lui Vasile ALECSANDRI,
poet, dramaturg, prozator, folclo-
rist, filolog, om politic, ministru,
membru titular al Academiei
Rom`ne, creator al teatrului [i al
literaturii dramatice ]n Rom`nia
(14 iun. 1818 – 22 aug. 1890).
50 de ani de la na[terea Claudiei
SCHIFFER, actri\= [i fotomodel de
origine german= (25 aug. 1970).
250 de ani de la na[terea lui
Georg Wilhelm FRIEDRICH HE-
GEL, filosof german, unul dintre
clasicii filosofiei germane [i uni-
versale (27 mart. 1770 – 14 nov.
1831).
2020, iulie NOI 35
un­de dai [i un­de crap=
cuvinte ]ncruci[ate
Rub­ric= sus\inut= de Igor GRO­SU
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
trei variante – un r=spuns
1
Cuv`ntul puierni\= ]nseamn=: 1. Vas
2 mare de lemn folosit ]n piscicultur=.
2. Ad=post. 3. Pagi[te.
3 fr=m`nt=ri de minte
C`nd 4 # 16?
4
argus
5

9
Cum s-ar putea uni aceste 4 puncte
10
doar cu trei linii drepte?

ORIZONTAL: 1. }ndrumare – Dumnealor. 2. Fluier VERTICAL: 1. Lingur= mare [i ad`nc= – Cepe!

de lut – Fiin\= superioar=. 3. Punct determinat ]n spa-
\iu – Papuci de l`n=. 4. Tub de argil= ars= – Poftim
– Undrea Roman. 5. Rege – Bis! 6. Pompeaz= s`nge
– Bogat ]n ap=. 7. Calciu – [ov=ire. 8. Grad ]nalt
]n ierarhia militar=. 9. Unghia calului – Perioad=.
10. Sold= – Pieptul c=m=[ii.
2. Loc ]ngr=dit pentru oi – Depunere de m`l. 3.
P=zesc vacile – Apare din st`nga! 4. Sut= la sut=
pe teren – Potrivit. 5. Mi[care convulsiv= – Ziar. 6.
A ag=\a – A[i ]ntor[i! 7. Lichid – Fir. 8. Ghilit. 9. Loc
modest – Nina Arma[u. 10. Conduc=tor arab – F=r=
nori.

R=spunsurile corecte — nr. 5, 2020

cuvinte ]ncruci[ate 2. Olane. Seca. 3. Venerat=. trei variante – un r=spuns

4. Avari. Omar. 5. Rg. Vraci.
O R I Z O N T A L : 1. Dovad=.
6. A. C. Eroin=. 7. Asta. Care. Cuv`ntul h=d=rag ]nseamn=
Lup. 2. Elev. Ca. Ni. 3. T`n=r.
8. Pit=. Ten. 9. Unicate. To. ]mbl=ciu, care sprijin= piatra de
Spic. 4. Energetic=. 5. Reri.
10. Pic=tur=. Parter. moar=.
Ratat. 6. Vo. Atu. 7. Istoric. Er.
8. Neam`nat. 9. Ac. Acaret. fr=m`nt=ri de minte argus
10. Tauri. Enot. Foarte simplu. }n turneu fiecare Iluzie optic=. Cercurile-s totuna.
V E R T I C A L : 1. Determinat. juca cu adversari diferi\i.

36 NOI, iulie 2020

ochiul al treilea

FON­DA­TOR:
MI­NIS­TE­RUL EDUCA|IEI, CULTURII
{I CERCET+RII

Fondat 1930
Serie nou= 1990
Re­dac­tor-[ef:
Va­le­rie VO­LON­TIR
Iuliana {CHIRC+
secretar responsabil
Leo BOR­DEIANU
re­dac­tor de sec\ie
Iano[ VRANCEAN
re­dac­tor ar­tis­tic
Ivan {I{KIN (1832 1898): TREI UR{I Valentin GU|U
stilizator

S -a n=scut ]n ora[ul Elabuga din Gubernia Veatka (azi Republica Lucia STEGARESCU
co­rec­tor
Tatarstan) ]n familia unui negustor [i a absolvit gimnaziul din
Valeria PRODAN
Kazan. Tat=l s=u a sus\inut dorin\a fiului s=u de a deveni artist. operator
}n 1852-1856, {i[kin a studiat la {coala de Pictur= [i Sculptur= din Alina BODROVA
Moscova, ]n 1856-1860, [i-a continuat studiile la Sankt-Petersburg, contabil-[ef
la Academia Imperial= de Arte. A f=cut progrese rapide [i a ob\inut Sergiu FRUNZ+
[ofer
toate premiile acordate de Academie.
{i[kin a petrecut trei ani (1862-1865) ]n Germania, Elve\ia, Cehia, Co­man­da 1508
For­ma­tul 60x90 1/2
Fran\a, Belgia [i Olanda. }n 1865, s-a ]ntors ]n Rusia [i s-a stabilit la Co­li de ti­par 5
Sankt-Petersburg. A devenit celebru pentru peisajele sale forestiere Tiraj —1350 ex.
[i a fost, de asemenea, un remarcabil proiectant [i tipograf. A murit WE
]n studioul s=u, la [evaletul cu o p`nz= abia ]nceput=. (in Ro­ma­ni­an Lan­gu­age)
Monthly ma­ga­zi­ne for
Alte lucr=ri: SECAR+, CALEA }NTR-O P+DURE, STEJARUL, chil­dren and teenagers
P+DUREA DE CONIFERE, ZIUA SOARELUI, DIMINEA|A }NTR-O AD­RE­SA RE­DAC|IEI:
P+DURE DE PIN, }N PUSTIA NORDIC+. Re­vis­ta NOI,
str. Al. Pu[kin 22,
MD - 2012 mun. Chi[in=u
Te­le­fo­ane:
DIN NUM+RUL URM+TOR: 022 23 31 91; 022 23 37 25;
022 23 36 45; 022 22 22 45
poezie: Victoria FONARI. Fax: 022 23 31 91
E-mail: revistanoi1930@yahoo.com
g`nduri ]n deriv=: LIPSESC LEBEDELE {I STRU|II... DEOCAMDAT+. Facebook.com/ Revista NOI
www.revistanoi.md
proz=: KURT de Teodor BORDEIANU.
Revista este tip=rit=
pagina muzelor : INNA. la Ti­pog­ra­fia Central=
time-out: VIRAT KOHLI. }nregistrat= la Camera }nregistr=rii
de Stat pe 11.08.2008
Aceast= revist= a fost tip=rit= cu spri- cu nr. 1003600012713
Cheltuielile privind dreptul
jinul Departamentului pentru Rela\ia cu de autor ]n acest num=r au fost V= ru­g=m s= in­di­ca\i la sf`r­[i­tul
Republica Moldova. Con\inutul acestei suportate de c=tre Institutul tex­te­lor, pe ver­soul de­se­ne­lor [i fo­to-
reviste nu reprezint= pozi\ia ofi- g­ra­fii­lor, pre­nu­me­le, nu­me­le, v`rsta,
cial= a Departamentului pentru Cultural Rom`n cla­sa ]n ca­re ]n­v=\a\i, ad­re­sa com­
Rela\ia cu Republica Moldova. din Bucure[ti. ple­t=, nu­m=­rul de te­le­fon.
 Indice 31239
Post-restant 34239
Pre\ul 17 lei

DANSUL LEBEDELOR

FUGA-I RU{INOAS+, DAR E S+N+TOAS+

Valerie VOLONTIR