NOI

ISSN 1857-0798

Ai fost un tot ]ntreg, ai disp=rut ]n

timp.
Vorbesc doar la trecut, prezentul
nu te [tie.

pag. 1-5

P=m`ntul hiperbolelor e sub noi,

iar cerul metaforelor plute[te dea-
supra noastr=!

pag. 8-9

Dintre toate obiceiurile pierdute

odat= cu felul ]n care ]ns=[i via\a
noastr= s-a schimbat, cel mai mult re-
gret obiceiul de a face c=r\i cadou.

pag. 17, 20

Mirosea a vopsea. Mirosea a var.

Mirosea a oameni. Mirosea a pere
coapte. Mirosea a flori de pe morminte.

pag. 24

decembrie
COLIND+TORII
Vlada {OLTOIAN, 13 ani
{coala de Arte Plastice N. Moisei, Telene[ti
12, 2020
antologie NOI

IARNA BATE LA U{+

Noiembrie vine la prag,
Frunzele \es o cuvertur=.
Strigoiul negru iese din hogeag
{i v`ntul sufl= f=r= de m=sur=.

}n jur totul pare-adormit –

Doar norii ]n cercuri valseaz=.
Soarele rece, ca de granit,
Se plimb= pe cer. }nsereaz=.

Cea\a picteaz= un nimb

Copacilor goi, f=r= lumin=,
O vr=biu\= se zgribule[te ]n cuib,
Presim\ind iarna grea [i hain=.

E-o toamn= nou=, ghidu[=,

Dar omul se ]ntristeaz=.
Ah, p=s=rile dragi migreaz=,
{i iarna, uite-o, bate la u[=!

Teoctista COL|A, cl. a IX-a

GM. D. Cre\u, C=rpineni, H`nce[ti

VAL DE CEA|+
Valerie TUDOR
cap­ri­ci­ile mu­zei
ANII CA NORI LUNGI PE {ESURI
C ine dintre noi nu a urm=rit vr=jit goana norilor?
Mihai Eminescu, dup= cum se vede din titlu, o
compar= cu trecerea anilor. Uneori aceasta ni se pare
prea lent=, alteori prea rapid=. Se pare c= e ]n func\ie
de starea noastr= sufleteasc=. Oricum, amprenta ani-
lor r=m`ne, ]n primul r`nd, ]n textele scrise.
Emo\ia anului care, iat=, ne p=r=se[te a fost sur-
prins= nepref=cut de cititorii cu har poetic Tatiana Ba-
lan, Slobozia, {tefan-Vod=; Ruslana Caburgan, Cio-
burciu, {tefan-Vod=; Livia Catan, Ialoveni, [i mul\i al-
\ii. De asemenea, de esei[tii/ prozatorii Nicoleta
Gu[tiuc, Cotul Morii, H`nce[ti; Bianca Scurtul,
Chi[in=u; Cristina Coda, Puhoi, Ialoveni, etc. Bianca
Scurtul chiar a reu[it s= editeze o carte. Felicit=ri!
V= amintim c= rubrica noastr= literar= este [i un
concurs permanent de crea\ie. C`[tig=torii lui benefi-
ciaz= de premii substan\iale – mici biblioteci de lite-
ratur= artistic= [i nu numai. Iar cei mai buni autori, ]n
vacan\a de var=, pleac= la odihn= ]n Rom`nia, pe
malul m=rii.
Acestea fiind spuse, a[tept=m [i ]n noul an lucr=ri
care s= v= exprime [i, eventual, s= fie edificatoare
pentru cititorii revistei.
Iraida DARMANCEV, cl. a XII-a (Dimitrova, Can-
temir). Vii cu un limbaj mai fluent [i cu tot mai sigure
probe de profunzime [i viziune poetic=. A[tept=m un
ciclu din 3-5 poezii.
Gabriela CRE|U (Ciuciulea, Glodeni). Se vede
c= poezia e scris= pe viu, av`nd ]n fundal o ran= ne-
cicatrizat=. Poate de aceea nu ]ntotdeauna benefici-
az= de o expresie artistic= adecvat=. Oricum, am ales
pentru tipar c`teva strofe, care p=streaz= mesajul [i
atmosfera textului.
Teoctista COL|A, cl. a IX-a (C=rpineni, H`nce[ti).
{i H`nce[tiul poate fi un Boldino. Se vede c= frumu-
se\ea toamnei a fost cea care te-a ajutat s= spargi
crusta cuvintelor [i, dup= mai multe ]ns=il=ri facile, s=
vii cu un text publicabil. Felicit=ri pentru acest inspirat
debut poetic!
Cezara FLORE, 14 ani (Sevirova, Flore[ti). Dat fi-
ind c= repeti\ia este mama ]nv=\=turii, reamintim aici
spusa lui Tudor Arghezi, conform c=reia prin poezie
nu ]n\elegem, pur [i simplu, versificare. Desigur, ver-
sificarea este (de fapt, a fost, pentru c=, mai nou, se
scrie [i vers liber) o condi\ie necesar= a poeziei, dar
nu [i suficient=. E destul s= amintim c= ]n Evul Mediu
unele tratate, chiar [i de medicin=, erau versificate.
Aceasta ]ns= nu le confer= rangul de poezie. Aceea[i
impresie o las= [i poeziile tale dedicate profesorului.
Ele sunt cursive [i bine concepute, dar oarecum des-
criptive, lipsindu-le fiorul poetic, neating`nd condi-
\ia de zbor. Nu e de ajuns s= enumeri ni[te calit=\i. E
nevoie s= le prezin\i astfel, ]nc`t cititorul s= simt= far-
mecul lor, s= con[tientizeze c= ]n lipsa lor lumea ar fi
mai s=rac= [i mai lipsit= de culoare.
Nicoleta GU{TIUC (LT V. Alecsandri, Chi[in=u).
Se pare c= ai ]nsu[it ]ntr-o oarecare m=sur= me[-
te[ugul de a da cuvintelor duritate, relief, culoare [i
]nsufle\ire (Tudor Arghezi). }n rest, conteaz= temele
pe care le alegi [i, desigur, profunzimea pe care o
atingi. Succes!
M=d=lina PASCARU, cl. a XII-a (LT L. Blaga,
Telene[ti). Impresioneaz= stilul elevat, expunerea le-
jer=, pe alocuri colocvial=. }ntr-un cuv`nt, ai toate pre-
misele pentru a face literatur=. Felicit=ri!
Gabriela POPENCO, cl. a X-a (Cioburciu, {tefan-
Vod=). Un pic savant, eseul e bine structurat [i vine s=
fac= ordine ]n ]nchipuirile cititorilor despre suflet.
A[tept=m [i alte lucr=ri.
V= dore[te inspira\ie [i succes ]n noul an [i nu nu-
mai
Leo BORDEIANU
2020, decembrie NOI 1
cap­ri­ci­ile mu­zei

CU G~NDUL LA TATA
Merg nop\ile pe drum cu ochii sus la cer.
El pl`nge, pl`ng [i eu, cu lacrimi, nu cu ploaie...
Nu de necaz sau boal=, numai de dorul t=u,
Ce zi cu zi mai mult ]ncepe s= m= taie.

Ai fost un tot ]ntreg, ai disp=rut ]n timp.

Vorbesc doar la trecut, prezentul nu te [tie.
C`nd nu pot s= adorm, eu num=r s= m=-ajut...
{i f=r= s= observ, ajung p`n= la o mie.

E greu s= merg pe drum, s=-ntorc mereu privirea,

La al\i copii cu tata de m`n=, ce z`mbesc.
Nu vreau s=-ascult nimic, dar tot aud ]ntruna
Un ,,fata mea” [i ]nc= ,,eu, tat=, te iubesc”. PRIMA NINSOARE
Lea IOVU, cl. a II-a
Gabriela CRE|U, 18 ani LT Principesa N. Dadiani, Chi[in=u
Ciuciulea, Glodeni

TARD(NA)IVITATE
prive[te cerul
precum o tandr= atingere a epidermei mele
f=cut= buc=\i de nori ]ntr-un
octombrie tardiv
cel din urm= adjectiv te caracterizeaz=
totu[i
pentru mine r=m`i amurgul care se contope[te
cu prima [i cea mai intens= nuan\= a luminii
]ndat= ce deschid ochii
[i beau ceai de c=tin= f=r= zah=r
]nt`ia oar= CARTIER }N BOTANICA
Patricia OBREJANU, cl. a V-a
LT N. Iorga, Chi[in=u
DETALII BANALE
sunetul =sta cotidian
mi-a intrat ad`nc de tot ]n urechi
aproape c= e insuportabil
]ns= ]l ]nghit f=r= nicio re\inere
m=n`nc cu cea mai mic= lingur=
dintr-un borcan c`t o cas= de copii
]n general
am 45 de kilograme
cineva spune c= nu-s lacom=
uneori nu vreau s= contrazic
dar o fac atunci c`nd vorbesc despre tine
[i despre buzele tale sf`[iate ]n delicate por\iuni
de s=ruturi
LA PERIFERIE
Iraida DARMANCEV, cl. a XII-a Cristina CVASNIUC, 13 ani
Dimitrova, Cantemir {.A. Coste[ti, R`[cani

2 NOI, decembrie 2020

{I TOAMNA, CA TOATE bucuro[i s=-[i revad= colegii mult prea s`c`itori, sau
pot s= mearg= prin ploaie umezi [i ]nfrigura\i. Lumea

CELELALTE ANOTIMPURI, e un loc at`t de trist, unde aproape fiecare face doar
ce trebuie, at`t c`t trebuie, unde cea mai mare parte

ESTE TRIST+ a zilei ne-o petrecem ]n solitudine [i exasperare, cu

g`ndul la acas=. At`t de fictive sunt rela\iile umane,

N u ]n\eleg de ce, odat= cu apropierea lui octom-

brie, o clasic= melancolie, ]nhumat= ]n dure-
rea fizic= [i psihic= pur existen\ial=, m= cuprinde ca
at`t de tangibil= e dorin\a de a pleca [i a l=sa totul
]n urm=, ]nc`t m= sperie faptul c= suntem ]nc= ]mpre-
un=.
un v`nt de iarn=. Poate pentru c= totul ]n jurul meu A[ fi vrut ca toamna aceasta s= m= pot bucura [i
moare ]ncet sau pentru c= ]nc= o etap= decisiv= din de o can= de ceai fierbinte, [i de o carte bun= ]ntr-o
via\a mea se ]ncheie subit, sau, poate, din simplul lini[te sumbr= sub un pom ]n adormire, dar aparent,
motiv c= sufletul, ca [i corpul, are nevoie de o peri- ca de fiecare dat=, [i acum voi trage dup= mine po-
oad= boln=vicioas=, ]n care tot r=ul s= te toropeasc= vara existen\ei prin negurile reci ale unei toamne fri-
cu puterea sa, toate neputin\ele s= te ajung= [i dimi- vole.
ne\ile cenu[ii s= par= intangibile.
Firul colorat al vie\ii nu nareaz= ]nt`mpl=rile sim- Nicoleta GU{TIUC, cl. a X-a
ple, repetitive pe care le facem zilnic. El se ]nv`rte LT V. Alecsandri, Chi[in=u
doar ]n jurul celor care ne-au marcat ]ntr-un fel sau
altul, care au pus punct unui lucru [i au ]nceput altul.
}n toamna asta cald= [i ]nsorit=, mai mult ca nicio-
dat=, ]mi este greu s= respir aerul crispat al anotimpu-
lui plumburiu. Cu fiecare gur= parc= ]nghit un metal
greu, care m= \ine pe loc, care vrea s= m= opreasc=
unde sunt, s= termine totul. }n mod normal aceast=
senza\ie periculoas= ar trebui s= m= sperie, s= por-
neasc= alerta ]n creierul meu, [i, cumva, s= ac\ionez
pentru a reveni la normal. Dar m= reg=sesc adesea
c=ut`nd aceast= senza\ie care danseaz= non[alant=
pe linia dintre aici [i acolo, ca [i c`nd aceste c`teva
clipe de lini[te provizorie mi-ar da motiva\ia s= conti-
nui ceea ce am ]nceput – via\a.
E mai greu s= te bucuri de ceea ce ai dec`t am
crezut. Speram c=, odat= ce am ]nceput, totul va veni
de la sine, dar, ]n mod evident, mi-am ]n[elat pro-
pria-mi con[tiin\= spre a crede teoria de o complici-
tate aproape banal=. Doream ca ]n aceast= toamn=
s= m= pot uita cu al\i ochi la lume, dar o schimbare
de peisaj, aparent nu face privitorul mai interesat, ci
doar mai inconfortabil. C`nd ai a[tept=ri mari ]n
via\=, ]\i dai seama c`t de u[or po\i r=m`ne dezolat,
c`t de repede ]\i sunt r=nite orgoliile [i c`t de pros-
teasc= este ]ncrederea ta ]n specimenul uman.
Cu to\ii suntem doar o groaz= de indivizi obosi\i [i
plictisi\i care ]ncearc= s= revin= c`t de repede pot
acas=, ]ntr-un mediu sigur [i confortabil, unde ][i pot
scoate fantezia iluzorie a unei vie\i fericite de pe chip, STRADA CU FELINARE
unde nu trebuie s= mai simuleze c= ]n aceast= dimi- Sofia {ADLOVSCHI, 16 ani
nea\= au vrut s= se dea jos din pat, sau c= sunt {coala de Arte Plastice {old=ne[ti
2020, decembrie NOI 3
cap­ri­cii­le mu­zei
BIROCRA|IE CRONOLOGIC+
S e face c= totul graviteaz= ]n jurul timpului,
chiar [i a[a, timpul nu trece niciodat=. Noi tre-
cem prin timp... Astfel, totul e limitat, m=rginit, finit
[i cu termene de expirare, iar noi control=m plictisi\i
sau gr=bi\i ceasornicul! Totu[i, datele astea exac-
te, stabile... nu-mi prea plac, [tii, vin ca o con-
str`ngere, dicteaz= [i disciplineaz=. Astfel, alegi
s= te resemnezi sau s= te conformezi. Timp pentru
senza\ii – cinic= negustorie, nu ]n rate, f=r= comisi-
on, pff! f=r= garan\ii [i, cu riscul de a fi corupt, pui
]n gaj singur=t=\ile. Din c`nd ]n c`nd are promo\ii
(nu reduceri!), fiori [i extaz. Acum e toamn=... se mai ajung, ci doar schimb= roluri. De ce nu-[i
91 de zile - impar, 3 luni – prim, un anotimp sin-
gur [i eu la singular. Nu e nevoie de prea multe
teoreme, legi sau demonstra\ii, uite aici rela\ia
simpl= ce define[te anotimpul solitar, inimitabil,
care demn ][i asum= teza admis=.
Sunt un c=l=tor neostenit ce alege trasee arbi-
trare [i f=r= scurt=turi. F=r= planuri de rezerv=.
A[a, pur [i simplu. Imperfect. Ahhh!... nu am per-
mis de conducere, altfel eram de mult pierdut=.
Toamna e drumul pe care l-a[ face domol, la pas,
f=r= grab=, a[a ]nc`t, dup= formule, dependen\e
[i propor\ionalit=\i, timpul s=-mi dea un rest de
maximum 90 de zile pe l`ng= c`tul programat.
Vreau s=-mi ias= o perioad= dubl=, vreau un bi-,
un ]ndoit, vreau s= strig un „Evrica!”, dar, fiindc=
nu am cum teoretic, m= autoproclam sponsor au-
tumnal, refuz`nd doar un 91. C`t de greu poate fi?
Acum o s= ]ncerc s=-mi potolesc aceast= incertitu-
dine febril=, ca simplu c=l=tor prin ea.
}mi place s= stau la geam. }n modul acesta pot
vedea afar=. }mi pare un privilegiu. Privesc. M=
g`ndesc [i m= ]ntreb chiar toamna e at`t de sin-
gur=? Oare suntem? Chiar at`t de dezgolit=,
abandonat=, ve[tejit=? At`t de vinovat=? Adic=,
de ce ar fi? Am multe ]ntreb=ri f=r= de r=spuns, fac
doar presupuneri, uneori anticipez r=spunsurile,
dar mereu verific din orice perspectiv=. Exist= cel
pu\in dou= op\iuni la fiecare caz – e lege. Astfel nu
pierd niciun prilej de a ezita ]ntre dou= lucruri.
Aceast= „investiga\ie” a[tepta demult. Nu a[ vrea
s= v= plictisesc pe peroanele unor g=ri str=ine [i
s= v= irosesc timpul at`t de pre\ios. Nu vreau s= fiu
un c=l=tor dezorganizat, a[a c= ]ncerc s= g=sesc
indicii.
E timid=. Ahhh!, ro[e[te prea frumos [i sincer, o
prinde de minune aceast= cumin\enie. O fi sensibi-
litate termic=? Sau, ia stai! poate, poate... La asta
nu m-am g`ndit niciodat=. Poate... e ]ns`ngerat=
de durere? {i pl`nge? Da, pl`nge cu boabe de
r=[in= lacrimi zaharisite cu d`re maronii [i cu un
4 NOI, decembrie 2020
miros ]nc`nt=tor. Mi-ar fi pl=cut [i mie s=-mi mi-
roase s`ngele la fel.
{i c`t= naivitate! Hmmm... s= vezi o rela\ie pla-
tonic=, ea [i cuceritorii cerului, ]naripa\ii. Ea ]i tri-
mite, le d= bilet de c=l=torie [i ei chiar pleac=. Dar
poate era un test... la care r=m`n a fi restan\ieri la
nesf`r[it. Ei au doar un traseu, o singur= pist=, o
hart=, una, totul unidirec\ional, fiindc= nu era tur-
retur biletul cu pricina. Astfel, a[tepta\i de ea, sunt
primi\i de altcineva. Rela\ii la distan\=... Ea vine, ei
pleac=, ei vin, ea-i plecat= [i ]n acest maraton nu
pot programa ]nt`lniri? Oare nu au timp? 91 de
zile!? Renun\= prea u[or, [i ei, [i ea. Nu [tiu cine pe
cine las=, cert e c= ea r=m`ne victima colateral=,
goal= [i amar=, [i cu ce sentin\=! Frunzele-i ar=mii
se rup. Cad. Tac. Zac. {i ard. Vor arde, transfor-
mate ]n cenu[=, dus= de v`nt, prea departe. Va
trece tot [i se va face iar timp de alt foc. S= le ridici
nu are rost, nimic nu le mai treze[te, e surditate
verbal=, doar fo[net. Le g=seam pe unele, mai no-
rocoase, ]n c=r\ile bunicii drept semne de carte,
a[a p=reau c= nu mai mor, iar printre ele fotografii
]n care ne dob`ndeam [i noi nemurirea.
Mai e [i incert=, joac= ]n culori indecise. Prive[te!
Vezi? Numai pete de culoare r=t=cite peste tot, dar
care, cu o exactitate neverosimil=, formeaz= o ar-
monie cromatic= sublim=. Mmm... s= fie doar o po-
trivire ]nt`mpl=toare sau poart= o masc=, ]n care
fericirea e ]n negru [i durerea ]n culori? De dimi-
nea\= se tot ascunde ]n valul =sta de cea\=, nu se
vrea v=zut=? }i este fric=? Ce t=inuie[te? Acest nor
des, care acoper= p=m`ntul, uit= s= dispar=, iar
]ncerc=rile mele de a [terge sticla aburit= e[ueaz=.
Nu puteam pierde vreun detaliu, tocmai acum, a[a
c= am ales s= scot capul pe geam ]n speran\a c= o
s= am claritatea mult r`vnit=. Nu v=d, dar e de
ajuns s= simt. Fiori [i extaz. Respir inspira\ia mea
de mai t`rziu. }mi fac rezerve. }ncep s= miros la-
com aerul, am o pl=cere maxim=, sunt fericit=. M=
las prad= parfumului inegalabil [i r=m`n a[a, cu
ochii ]nchi[i, l=s`nd capul pe spate. Deodat= simt
un prim strop pe frunte, mi se rostogole[te gr=bit
pe pleoap= [i un al doilea ]mi love[te ]ncet obra-
zul, apoi ]mi s=rut= col\ul gurii. Z`mbesc u[urat=,
]n timp ce ploaia ]mi alin= arsurile. Stropii alune-
cau ambiguu pe chipul meu, de parc= nu-[i g=seau
drumul... p`n= s-au pierdut sorbi\i de soare. Nu a
durat mult, dar efemeritatea lor a meritat deplin.
Atunci am f=cut prima escal=.
Nu era prea frig, nici foarte cald, dar m= topeam
dup= ea, era at`t de prezent=, inexplicabil=, com-
 sarea g`ndirii

M+SURA LIBERT+|II
plicat=, m= ducea din extrem= ]n extrem=, f=cea
ce voia din mine, [tia s= surprind=. Voiam s=
opresc timpul [i s= r=m`n cu ea, acolo, a[a singu-
re cum eram, sub stropi de ploaie [i fluxuri de soa-
O rice om are o idee bun= [i fix= care arat= incapa-
citatea lui de libertate.…
Tudor ARGHEZI
re, dar... birocra\ia timpului nu era de partea mea,
o \inea pe a ei cu continuitatea. Acum, c`nd orolo- Mult= libertate duce la mult= r=t=cire.
giul marelui Cronos, neoprit vreodat=, dureaz= din Friedrich von SCHILLER
fire de lumin= neasemuitul arc multicolor, deschid

larg bra\ele [i, pentru un r=gaz, m= refugiez al=turi
de ea, str`ns la piept, ]ntr-o pluralitate singular=. Nimeni nu e liber dac= este sclavul corpului.
Am reu[it doar s= culeg o lacrim=. At`t a fost acest SENECA
ultimatum. A[ fi vrut s= lupt, dar n-o s-o fac, n-o s=
m= zbat f=r= sens. Totul e limitat, m=rginit, finit [i Libertatea ]nseamn= s= fim responsabili pentru
cu termene de expirare. S-a dus. De aici pornesc noi ]n[ine.
pe jos. A[a simt s= fac. {i a[a fac. Destina\ia mea Friedrich NIETZSCHE
e previzibil=. Sosesc.

M=d=lina PASCARU, 17 ani Libertatea nu este dreptul de a face ceea ce vrem,
LT L. Blaga, Telene[ti ci ceea ce se cuvine.
Abraham LINCOLN

Libertatea este dreptul de a nu min\i.
Albert CAMUS

Libertatea e cea mai mare nenorocire pentru po-
porul care nu-i copt s-o aib=.
Liviu REBREANU

Lan\urile au redactat defini\ia libert=\ii.
Tudor MU{ATESCU

Libertatea este un soi de suferin\= care se deose-
be[te de ]nchisoare.
Thomas Stearns ELIOT

Libertatea ]nseamn= r=spundere. De asta majori-
tatea oamenilor se feresc de ea.
George Bernard SHAW

Doar cel care nu sper= nimic este ]ntr-adev=r liber.
Edward YOUNG

O, libertate, tu e[ti strig=tul lumii, dar nu e[ti ]nc=
credin\a sa!
Alecu RUSSO
AL+TURI
Ana VERLAN, 15 ani Libertatea, gustat= de mic copil, este via\a ]ns=[i.
{coala de Arte Co[ni\a, Dub=sari Barbu {TEF+NESCU-DELAVRANCEA
2020, decembrie NOI 5
cu­ta­re r`nd mu[­c=
UNDE A FOST FILARMONICA...
Cultura: strig=tul oamenilor ]naintea propriului lor destin.
M ama are amintiri frumoase
despre Filarmonic=. }n co-
pil=rie mergea ]mpreun= cu buni-
ca la concerte. Acum, c= edificiul a
ars, e timpul s= punem to\i um=rul
[i s= construim altul nou, cu piane
bune, cu acustic= bun= [i cu condi-
\ii bune pentru orchestran\i!
Dup= incendiu au ]nceput elogi-
ile la adresa Filarmonicii de la po-
liticieni [i persoane publice, care
de ieri au devenit mari iubitoare de
art=. Probabil, Filarmonica a avut
un pic de noroc c= a ars ]n preaj-
ma alegerilor preziden\iale.
Multe edificii culturale dispar
din cauza nep=s=rii noastre. }n \a-
6 NOI, decembrie 2020
UN DAR AL
Albert CAMUS EXISTEN|EI
ra noastr= nu s-a pus niciodat= ac-
cent pe educa\ie [i cultur=, ]ns=
DOAR un popor educat [i cult poa-
ectura este o treapt= spre a-\i
spori gradul culturii. Este ase-
menea construc\iei unei case. Nu-
L
te progresa [i tr=i bine. Doar oame-
mai odat= cu studierea altor senti-
nii educa\i pot ie[i s=-[i cear= drep-
mente [i tr=iri ]\i des=v`r[e[ti su-
turile, pot cere schimb=ri, pot face
fletul [i g`ndirea. C`t despre citit,
multe lucruri frumoase. {i e de da-
el este pentru mine singura [i cea
toria noastr= s= facem eforturi s=mai eficient= arm= ce poate schim-
ne educ=m, s= citim c=r\i, s= mer-ba starea de lucruri din aceast=
gem la muzeu, la teatru sau la Fi-lume. Un om care cite[te este un
larmonic=. om puternic, fiindc= este ]narmat
Sunt sigur= c= mul\i chi[in=uieni
– el se documenteaz= [i, mai apoi,
nu [tiau unde e Filarmonica. }n trece cu u[urin\= prin toate greut=-
sf`r[it, au avut ocazia s= afle. \ile. Lectura nu este o simpl= activi-
tate, este o grani\= ]ntre realitate [i
Sofia MARCU, 15 ani lumea visurilor. Numai citind vom
Chi[in=u ajunge cineva ]n via\=.
Gradul de cultur= depinde doar
Iulian BRAILEANU, 17 ani
LT Al. Mateevici, S=n=t=uca, Flore[ti
de tine ]nsu\i. Prin lectur= ]\i de-
s=v`r[e[ti nu numai vorbirea, ci [i
scrierea. Ea este cea mai impor-
tant= etap= ]n formarea unui om.
Nu exist= pl=cere mai mare dec`t
cititul. O carte este un dar al exis-
ten\ei.
Joyce Carol Oates spunea c=
lectura este unicul mijloc prin care
putem aluneca, uneori involuntar,
]n pielea, vocea sau sufletul altcui-
va.
Gabriela POPENCO, 16 ani
Ciuburciu, {tefan-Vod=
O carte trebuie s=
fie ca un topor de ghea\=
care s= sparg= m=rile ]n-
SCURT POPAS
ghe\ate din sufletul t=u.
Franz KAFKA
noi [i voi
VREME TRECE,
VREME VINE
CHESTIO­NAR
1. Cum a fost acest an pentru
tine?
2. Ce experien\e frumoase sau
mai pu\in pl=cute ai tr=it ]n acest
an?
3. Ce a[tept=ri pe care le-ai avut
pentru anul 2020 nu s-au realizat?
4. Dac= ai putea face o schimbare
]n ceea ce s-a ]nt`mplat peste an,
care ar fi aceasta?
5. Ai participat la competi\iile,
concursurile [i alte evenimente
organizate ]n [coala ]n care
]nve\i? Dar la concursurile orga-
nizate de revista NOI?
6. }n anul care se scurge, \i-ai
f=cut noi prieteni?
7. C`t de mult \i-ai ajutat p=rin\ii
pe parcursul anului?
8. Ai urm=rit fiecare apari\ie a
revistei NOI?
9. Ai reu[it [i s= te abonezi la ea
pentru anul urm=tor?
10. Cum petreci s=rb=torile de
iarn=?
11. Obi[nuie[ti s= te g`nde[ti la
o dorin\= ]n noaptea dintre ani?
12. Ce zicale sau proverbe despre
an cuno[ti?
VISAM S+ M+ }NTORC LA {COAL+!
C hiar dac= a\i avut parte de o var= [i de o vacan\= diferit= fa\= de anii
trecu\i, a\i [tiut s= v= organiza\i frumos [i eficient timpul. De acest
lucru ne-am convins [i din r=spunsurile la chestionarul din nr. 9 curent,
Vacan\a care a trecut.
3. Vacan\a din aceast= var= a fost
pentru mine deosebit=, deoarece
am petrecut-o ]mpreun= cu fami-
lia, ceea ce nu am f=cut ]n anii
trecu\i.
4. Pe parcursul vacan\ei m-am bu-
curat [i de odihn=, dar m-am im-
plicat [i ]n activit=\i casnice.
8. Am citit c=r\i din biblioteca per-
sonal=, ca Spicu[orul de cuvinte;
C`te-n lun= [i-n stele; }nt`lnirea
cu eroii pove[tilor rom`ne[ti [i al-
tele.
Valeria SCRIPNIC, cl. a V-a
Clocu[na, Ocni\a
7. Nu am avut teme pentru var=,
dar am r=sfoit cu pl=cere colec\iile
revistei NOI.
10. |in un jurnal ]n care ]mi scriu
planurile pentru var= [i toate amin-
tirile.
11. Inten\ionam s= fac o excursie
prin capital=. Din p=cate, acest
plan a e[uat.
Daniela CO{CIUG, 14 ani
Gura Camencii, Flore[ti
2. Am petrecut vara al=turi de fa-
milia mea. A fost foarte frumos.
3. Da, a fost o var= diferit=, deoa-
rece nu am avut posibilitatea s=
c=l=toresc. Cu at`t mai pre\ioase
]mi sunt amintirile din vara trecut=
c`nd am fost ]n Fran\a [i am avut
ocazia s= trec prin Rom`nia, Un-
garia, Cehia, Austria [i Germania.
Lidia COZAC, cl. a VII-a
Clocu[na, Ocni\a
1. Ca ]n fiecare an, am avut o va-
can\= frumoas= [i special= ]n felul
ei.
6. }n timpul vacan\ei comunicam
cu colegii de clas= prin telefon, re-
\elele de socializare sau c`nd ne
vedeam ]nt`mpl=tor.
Dumitri\a CHIRI|A, 12 ani
Ign=\ei, Rezina
1. Am avut parte de o vacan\= fru-
moas=. Am poposit pe malul
r`ului Nistru, la M=n=stirile Rudi,
C=l=r=[euca [i ]n alte locuri pi-
tore[ti din \ara noastr=.
5. }n vacan\=, obi[nuiam s= dorm
mai mult, deoarece aveam multe
activit=\i ]n timpul zilei [i m= cul-
cam t`rziu.
12. }n noul an de studii ]mi doresc
s=n=tate [i s= frecventez [coala
f=r= ]ntreruperi.
Severiana TOMA, cl. a VII-a
Clocu[na, Ocni\a
7. Nu am avut teme pentru var=,
dar am lucrat de sine st=t=tor [i
am participat la concursuri.
8. Am citit romanul Tema pentru
acas= de N. Dabija, Cu dor de Ba-
sarabia de V. Hotineanu [i Mara
de I. Slavici.
9. Visam s= m= ]ntorc la [coal=!
Mihaela MI|CO, 13 ani
Cu[mirca, {old=ne[ti
7. }n vacan\= am realizat lucr=rile
recomandate de profesori.
13. O vacan\= ]nseamn= s= nu ai
ce face, dar s= faci toat= ziua ceva.
Dumitri\a MORO{AN, cl. a IX-a
Clocu[na, Ochi\a
3. Vacan\a din aceast= var= s-a
deosebit de celelalte din cauza
pandemiei, ]n special a izol=rii
care a rupt conexiunea cu mediul
]nconjur=tor.
12. }n acest an de studii doresc, ]n
primul r`nd, s= sc=p=m de pan-
demie, s= ating performan\ele do-
rite, scopurile puse [i s= ating noi
]n=l\imi.
Teoctista COL|A, 14 ani
C=rpineni, H`nce[ti
2020, decembrie NOI 7
poezie

Iosif BRODSKI
Iosif Aleksandrovici BRODSKI (n. 24 mai 1940, Leningrad, URSS – d. 28
ianuarie 1996, New York, SUA) a fost un poet, eseist [i dramaturg rus, laure-
at al premiului Nobel pentru literatur= (1987). Din clasa a opta p=r=se[te
[coala. }ncearc= diferite profesii, particip= la expedi\ii geologice. Din cauza
convingerilor sale ideologice este persecutat [i expulzat din \ar= (1972). Din
1977 ob\ine cet=\enia SUA. Este cet=\ean de onoare al Sankt-Petersburgului.
Volume: Poezii [i poeme, 1965; Sf`r[itul unei epoci frumoase: poezii 1964-
1971, 1977; Stan\e noi c=tre Augusta, 1983; Strig=tul autumnal al eretelui:
poezii 1962-1989, 1990; }n ]mprejurimile Atlantidei, 1995, [.a.

VERBELE
Eu sunt ]nconjurat de verbe t=cute,
asem=n=toare cu capete str=ine,
verbe,
verbe fl=m`nde, verbe dezgolite,
verbele principale, verbele surde.
Verbele f=r= subiecte. Pur [i simplu verbe.
Verbe
care locuiesc ]n subsoluri,
vorbesc ]n subsoluri, se nasc ]n subsoluri, sub c`teva
etaje ale optimismului general.
}n fiece diminea\= ele merg s=-[i ]nceap= munca,
trec`nd pa[nic de la un cuv`nt la altul,
cu conjug=rile [i cu cele trei timpuri ale lor
odat= [i odat= verbele ][i urc= Golgota.
Iar cerul deasupra noastr=
e ca pas=rea peste cimitir
[i, de parc= ar sta
la pragul u[ii ]nchise, cineva bate cuie
]n trecut,
]n prezent,
]n timpul viitor.
Bate abitir.
Dar nu va veni nimeni, nimeni nu se va stabili aici.
B=taia ciocanului va deveni
rit [i ritm etern.
P=m`ntul hiperbolelor e sub noi,
iar cerul metaforelor plute[te deasupra noastr=!
8 NOI, decembrie 2020
DE CR+CIUN.
STEAUA DE LA BETLEEM
Pe timp friguros, ]n locuri mai mult cu ar[i\a date
dec`t cu frigul, cu reliefuri late dec`t ]nalte
n=scut a fost Pruncul ]n grot=, lumea pentru-a salva.
Ningea cum doar ]n pustiu iarna poate ninsoarea a da.
Lui totu-i p=rea uria[: s`nul Mamei, galbenul abur fugar
Din n=rile boilor, acei trei crai Baltazar, Gaspar,
Melchior cu darul lui fiecare ]ncoace adus.
El era doar un punct. {i punct era Steaua de sus.
Atent=, f=r= clipire dintre nourii rari [i m=run\i
La Pruncul din iesle din dep=rtarea de peste mun\i
{i-a Universului parte ce nu poate fi calculat=
}n pe[ter= Steaua c=ta. {i era Ea privirea de Tat=.
CUVINTELE-MI, EU CRED,
VOR DISP+REA
Cuvintele-mi, eu cred, vor disp=rea
[i timpul, triumf`nd, mi-a r`de-n fa\=,
[i va-nso\i m`hnit= truda mea
al=turi cu natura f=r= via\=.
Oric`nd, ]n tainele acestei lumi,
]n spa\ii de astronau\i br=zdate,
]n m=ri ]ntinse – peste tot, eu nu-mi
v=d adev=r m=gulitor ]n toate.
Poetu-i dat s=-ncerce a uni
margini care despart de suflet trupul.
Talentu-i ac. Doar glasul, a\=. {i
doar moartea e hotar la-ntreg cusutul.
Traducere de Gheorghe DONI
 DESCRIEREA DIMINE|II
Cum se clatin= vagoanele,
st`nga – dreapta
[i invers,
cum filmul zorilor
[i-ar derula negr=bit pelicula,
cum ]n mahalale m=rgina[e tramvaiele
apar de dup= arbori
]n orizontalul peisaj
al suburbiei [i golfului opalin-peruzea, –
eu am v=zut toate astea,
ba chiar [i p`n= acum
le v=d ]n continuare:
mi[carea lor e aceea[i,
sta\iile – exact acelea[i,
de ap= – mai jos,
de iarba pr=fuit= mai sus,
o, cum mai gonesc ele
pe limanul ml=[tinos
]n micul, restr`nsul vis,
]n a naturii
lumin= de modeste lampioane,
dintr-o scurt= perspectiv=
m=rindu-se, deschiz`ndu-se
autostr=zi [erpuitoare
cu camioane, camioane, camioane.
Tu plute[te, tramvaiul meu,
cor=bioar=, cor=bioar= fragil=,
[i niciodat= nu \i se ]nt`mple
Violeta ZABULIC+ naufragiu,
alte ]nt`mpl=ri fatale.
C=l=torii t=i sunt
DE CR+CIUN. o generalizare a chipului dimine\ii
]ntr-un c`ntecel contemporan despre
CR+CIUNUL 1963 rela\iile sociale.
Tu plute[te. A\`\= mai tare
felinarele asupririi
N=scut Salvatorul fu-n frig f=r= mil=. din interminabila diminea\=
[i vie\ile scurte,
P=storii-n de[erturi ruguri ardeau. spre metropolitanul iluminat
Furtuna urla c=-n piept le-era sil= de candelabre diafane
patriciene, ai zice,
Magilor daruri ce aduceau. ca z`mbetul real al
automatismelor umane.
S=-i iei de-aici, pe ei, m=run\eii,
C=mile t`rau flocoase picioare. pe ei, p=c=to[ii, sau, poate,
oameni cu dreptate.
V`ntul gemea. Steaua numai tihnit R=m`n= doar culorile
cafenie [i albastr=.
Privea cum trei caravane din zare S= sari din mersul tramvaiului
[i s= alergi spre golful opalin-pastel,
Ca raze, la pe[ter=, c=i [i-au unit. s= alergi spre golf,
]n peisajul orizontal c=z`nd,
]nec`ndu-te-n el.
Traducere de Victor BRAGAGIU Traducere de Leo BUTNARU
2020, decembrie NOI 9
pa­uz= de g`ndi­re

}NTRE PRIETENI
P e prieteni ]i leag= nu doar v`rsta [i comunitatea ]n care tr=iesc, dar [i felul
]n care g`ndesc [i ceea ce discut= ]mpreun=. Iat= ce subiecte abordeaz=
]mpreun= cu prietenii lor, unii dintre elevii claselor a VII-a [i a VIII-a de la GM M.
Corl=teanu din Glinjeni, F=le[ti:
Evelina FURTUN+: }n fiecare anume c`t de mult ne-am dus despre cercul de dans, pe care, din
weekend, ne adun=m un grup de dorul, ne ]ntreb=m reciproc cum p=cate, nu ]l putem frecventa acum.
prieteni. Discut=m despre muzic= ne sim\im, poz=m ]mpreun=. Ana-Maria BOTNARI: De obi-
sau vestimenta\ie, despre eveni- Iuliana COVALIUC: Cu fetele cei, vorbim despre timpul liber.
mentele care au avut loc ]n ultime- am mai multe subiecte de discutat, Deseori vorbim despre pasiunile
le zile. cum ar fi moda, muzica, locurile vi- noastre, despre fra\ii [i surorile mai
Victoria CIOBANU: Atunci c`nd zitate sau care urmeaz= s= le v=d, mici.
m= v=d cu prietenii, discut=m des- planurile de viitor. }n schimb, cu Valeria POPOV: Temele cel mai
pre filmele vizionate, c=r\ile citite, b=ie\ii nu pot vorbi despre multe [i frecvent discutate ]mpreun= cu pri-
despre cum au trecut zilele s=pt=- abord=m doar domenii ca ma[ini- etenii mei sunt: [coala, c=r\ile citite,
m`nii [i cum ne-am sim\it la [coal=. le sau jocurile video.
Adriana FEDIUC : Vorbim des- C=t=lina BEJENARI: Cu priete- dar [i problemele personale. De fi-
pre filmele pe care le-am urm=rit, nii [i colegii, de obicei, discut=m ecare dat= discut=m despre virusul
despre lucrurile noi achizi\ionate, despre c=r\ile pe care le citim, des- care face ravagii ]n toat= lumea.
despre excursiile planificate. pre muzic=, sport, performan\e [i Dumitri\a |URCAN: Discut=m
Daniela COVALIUC: Cele mai activit=\ile extra[colare. despre [coal=, despre timpul de
potrivite zile ]n care pot sta cu prie- Andreea PRODAN: Cel mai dis- afar= [i despre s=n=tatea noastr=.
tenii sunt cele din weekend. Una cutat subiect ]n acest moment, pe Totodat=, ne dest=inum unul altu-
dintre cele mai discutate teme de care-l abordez ]mpreun= cu priete- ia cum ne planific=m viitorul.
noi \ine de mediul on-line. nii mei este situa\ia COVID-19.
Victoria MARINCEAC: Discu- Victoria BUJAG: Vorbim despre Pentru NOI – Valeria PRODAN
t=m despre prietenia noastr=, [i articolele vestimentare preferate, Glinjeni, F=le[ti

NE CERT+M CA S+ NE }MP+C+M
A propo, cuv`ntul z`zanie are vreo 30 de sinonime, iar cuv`ntul ]mp=care doar
c`teva... Asta ar ]nsemna c= suntem buni de ceart=, dar ne ]mp=c=m mai
greu... I-am ]ntrebat pe elevii clasei a VI-a de la gimnaziul din Crihana Veche, Cahul,
cu cine se ceart= mai des şi dac= dup= ceart= le trece repede sup=rarea.
Adelina GHIOC: De cele mai Loredana ANTOHI: M= cert cu Cristina DONEA: Fratele meu
multe ori m= cert cu mama, atunci fratele meu, nu putem ]mp=r\i lu- mai mic e plin de energie [i are
c`nd fac ceva pentru c= ,,trebu- cruri m=runte. Dar, ne cert=m ca nevoie s-o consume, desigur ]m-
ie”, nu pentru c= vreau. Nu prea s= ne ]mp=c=m! preun= cu mine, prin jocuri active
]n\eleg de ce pentru unele lucruri Marinela ST+VIL+: Nu sunt o pe care nu le suport. M= sup=r
mama m= consider= mic=, iar persoan= conflictual=. Am încer-
pentru altele – mare... Dar cum s= des, dar el mereu ][i cere scuze.
cat mereu s= evit certurile, ne]n- Iustin FLOREA: Nu putem ]m-
te superi pe mama? \elegerile. Cred c= prin discu\ii
Cristina POPA: Fratele meu p=r\i nucile egal cu Tolic=. Cearta
po\i evita conflictele. }ncerc s=
mereu intr= ]n odaia mea f=r= e pe loc. }ntotdeauna ]mi cer scu-
nu m= cert cu nimeni.
voie [i de aici pornesc toate certu- ze, nu-mi place s= \in ur=.
Crina POPAZU: Certurile ]ntre
rile noastre. Unii oameni se ceart= Samuela VICOL: Prietena mea
din obi[nuin\=, pentru a se împ=- fra\i sunt la ordinea zilei ]n fami-
lia noastr=. Fratele meu face glu- Denisa se sup=r= din orice. Ne tre-
ca. Poate e [i cazul nostru? ce repede sup=rarea, suntem prie-
Delia CRE|U: Vine un ,,trebuie” me pe seama mea. Dar e bine c=
din exterior care intr= ]n conflict cu ne trece repede sup=rarea. tene bune de la gradini\= [i ne-am
un ,,nu vreau” din interior [i tensiu- Ruslan NEGRU: M= cert cu jurat c= nu ne vom desp=r\i nicio-
nea e gata. Aceasta mi se ]nt`mpl= str=bunica, ea ]mi ia telefonul, dat=.
destul de des ]n raport cu p=rin\ii. deoarece crede c=-mi d=uneaz=.
}mi trece greu sup=rarea, uneori Mereu ]mi cer scuze, e ]n v`rst= [i Pentru NOI – Iuliana BUNU
nici la mas= nu vreau s= m= duc. nu vreau s-o sup=r. Crihana Veche, Cahul
10 NOI, decembrie 2020
 CONTRAPUNEREA CARTE - FILM
C arte frumoas=, cinste cui te-a scris/ }ncet g`ndit=, ginga[ cump=nit=...
Aceste bine cunoscute versuri argheziene sunt o adev=rat= revela\ie,
suger`nd procesul laborios al crea\iei [i invit`nd spre universul magic al
c=r\ii. Or, ce este mai pl=cut dec`t s= te refugiezi ]n lumea tainic=, plin= de
sensuri a c=r\ii? Acum, c`nd digitalizarea ][i ia av`nt [i multe opere literare
sunt ecranizate, ne-am interesat ce prefer= elevii din clasa a XI-a de la LT Ion
Creang= din satul Chirc=ie[ti, raionul C=u[eni: cartea ie[it= de sub tipar sau
varianta ecranizat= a ei? V= prezent=m ]n continuare opiniile lor.
Maria RUSU: Av`nd ]n vedere – con\inutul ei. Or, ce metod= e mai Evelina NASTAS: Cartea ]mi
c= filmele nu prea m= atrag, aleg bun= de a-\i dezvolta fantezia? Fil- ofer= lini[te sufleteasc=. Ador mi-
mereu cartea. Varianta ecranizat= mul nu red= at`ta entuziasm, cum rosul c=r\ilor nou-tip=rite, acesta
con\ine mult= fantezie [i ]ntotdeau- o face cartea. m= ghideaz= spre lumea cuno[tin-
na se fac abateri de la textul origi- Alexandra BURLACU: Multe \elor. Spre deosebire de film, car-
nal. opere au fost ecranizate [i, de[i tea are o istorie de mare amploa-
Cristina VARTIC: Cartea te soli- majoritatea oamenilor prefer= s= re, pe când ecranizarea nu este
cit= ]ntru totul: ]n\elegi cu mintea, citeasc= operele de art= ]n a[a fel altceva dec`t o derulare subiec-
cu sufletul, te sim\i ]n pielea unui ]nc`t s= se imagineze ca personaje tiv= a ceea ce s-a scris.
personaj. C`nd realizezi o lucrare ale c=r\ilor, mie ]mi place deopo- Iaroslava BURSUC: Consider
sau un referat, alegi cartea drept triv= s= citesc, dar [i s= privesc fil- c= e mai bine s= citim dec`t s= pri-
surs= de informare [i nu filmul cre- mul bazat pe cartea respectiv=. Or,
at dup= ea. vim filme: aceasta ne ajut= mai
este vorba de dou= perspective di- mult la dezvoltarea vocabularului,
C=t=lina MOISEI: Prefer cartea,
fiindc= aceasta ]\i dezvolt= memo- ferite de ]n\elegere a mesajului a g`ndirii critice. C`t despre filme,
ria. Cartea pentru mine semnific= lucr=rii. ]mi place s= le privesc doar pe cele
ceva sf`nt, cople[itor, spre deose- Eugeniu ZANDELOV: }mi plac care nu sunt inspirate din c=r\i.
bire de tehnologiile care d=uneaz= filmele, pentru c= mai u[or memo- Lilian BERLINSCHI: Ecraniz=rile
s=n=t=\ii. rez evenimentele, ]ndeosebi c`nd s-au realizat pentru binele nostru,
Ion PASCARI: Vizionarea unui este vorba de subiecte istorice. Eu, deoarece nu to\i au acela[i tip de
film turnat ]n baza unei opere lite- datorit= unor c=r\i de istorie ecra- memorie. Unii asimileaz= mai bine
rare este cu mult mai pl=cut=, fi- nizate, am ]nceput s= ]ndr=gesc ascult`nd [i privind dec`t citind.
indc= nu este nevoie s=-\i imagi- aceast= disciplin=. C=r\ile ecranizate sunt o dovad= a
nezi scenariul – el ]\i este oferit Diana GU{CENCO: Cu sigu- faptului c= omenirea este ]n conti-
implicit. Plus la toate, atunci c`nd ran\=, mai mult prefer filmele, de- nu= schimbare.
privesc filmul, m= relaxez. oarece prin ele putem ]n\elege con-
Daniela REZNICENCO: Eu pre- \inutul mult mai bine, ]ntruc`t ve- Pentru NOI – Lucia STEGARESCU
fer, cu siguran\=, cartea, mai precis dem imagini ce ne pot uimi. Chirc=ie[ti, C=u[eni
numai pentru noi

D ragi cititori, cum se numesc fructele prezentate ]n imaginile

al=turate? Primilor trei care ne vor trimite r=spunsul corect,
redac\ia le va oferi albumul BIP (Bienala Interna\ional= de Pic-
tur=), donator Muzeul Na\ional de Art= al Moldovei, [i cartea O
vizit= ]n \ara ciupercilor (Editura {tiin\a).
C`[tig=torii vor fi desemna\i ]n nr. 3, 2021.
......................................................................................................................
Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concur-
sul din nr. 9, 2020. Primii trei au fost: Dumitri\a MOROI din
N=padova, Floreşti; Mihaela MI|CO din Cu[mirca, {old=ne[ti
[i Diana BOTNARU din F=le[ti.
Albumul BIP (Bienala Interna\ional= de Pictur=), donator
Muzeul Na\ional de Art= al Moldovei v= a[teapt= la redac\ie.
R=spunsul corect este urm=torul: soarele, ochiul, v`rtelni\a,
spicul sau pomul vie\ii, pieptenele, miezul de nuc=, m`inile ]n
[old, bobocul, pas=rea.
2020, decembrie NOI 11
calea spre Olimp
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH, master ]n
filologie
VENI, VIDI, VICI
ETAPA a III-a:
I. Scrie forma de masculin plural a urm=toarelor
cuvinte: alb-albastru, arbore-de cacao, a[a-zis, ba-
ba-oarba, cifr=-record, dup=-mas=, fluier=-v`nt,
gur=-spart=, nou-ales, stop-cadru, cuv`nt-titlu.
II. Propune c`teva variante de formulare a scu-
zelor pentru urm=toarea situa\ie: Era\i ]ntr-o situa-
\ie de criz= [i avea\i nevoie de ajutor, dar prietenul
\i-a ignorat cererile. El ar trebui s= spun=...
III. Se d= fragmentul:
,,A dat Dumnezeu z=pad= cu nemiluita [i cade,
cade m=runt= [i deas=, ca f=ina la cernut, v`nturat=
de un criv=\ care te orbe[te. Dealurile dorm sub
z=pada de trei palme. P=durile, ]n dep=rtare, cu tul-
pini fumurii, ciucurate de ninsoare, par cercelate cu
flori de zarz=ri [i curcudu[i”.
(Barbu {tef=nescu-Delavrancea)
Identific= [i comenteaz= toate figurile de stil din
acest fragment.
IV. Redacteaz= un minieseu ]n 5-8 enun\uri, por-
nind de la afirma\ia: Laboratorul educa\iei e fapta
(Marin Voiculescu)
A[tept=m cu drag r=spunsurile voastre, ]n scris, ]n
decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei. R=spun-
surile expediate cu ]nt`rziere risc= a nu fi evaluate.
V= dorim mult curaj [i succes!
12 NOI, decembrie 2020
Rubric= sus\inut= de Tudor CASTRAVE|, doctor ]n
[tiin\e, conferen\iar universitar
ˇ
SOL LUCET OMNIBUS
ETAPA a III-a:
1. Ce rol joac= coada la diferite specii de anima-
le? Clasifica\i aceste func\ii [i da\i exemple.
2. Charles Darwin nu a fost primul naturalist
care a lansat ideea c= speciile se transform= ]n
timp ]n specii noi – c= via\a, a[a cum am spune
acum, evolueaz=. }n secolul al XVIII-lea, Georges-
Louis Leclerc de Buffon [i al\i naturali[ti au ]nceput
s= propage ideea c= via\a nu ar fi putut s= r=m`n=
neschimbat= din momentul crea\iei. P`n= la
sf`r[itul anilor 1700, paleontologii creaser= ample
colec\ii de fosile, oferind o imagine a trecutului ]n
contradic\ie cu o lume natural= neschimbat=. }n
1801, un naturalist francez, pe nume Jean-Baptiste
de Lamarck, a f=cut un mare pas conceptual [i a
propus o teorie deplin= a evolu\iei. Prin ce se
deosebe[te teoria lui Lamarck de cea a lui Darwin?
3. Cum putem deosebi un triton de o [op`rl=?
Dar o [op`rl= apod= de un [arpe?
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile
de la apari\ia revistei.
R+T+CITUL DIN CARPA|I
Valerie VOLONTIR
ce-a fost n-a trecut

O M+NU{+ PIERDUT+
D ac= te plimbi iarna pe aleea de pe strada Mir-
cea cel B=tr`n din Ciocana, nu ai cum s= nu
vezi unde [i unde c`te o m=nu[= at`rnat= ]n crengile
ale demnit=\ii, puterii [i onoarei. Lombarzii obi[nuiau
]n ritualurile de c=s=torie s=-[i ]nm`neze m=nu[ile [i
s=biile mireselor lor, ca un semn al credin\ei lor. }n
din partea de jos a copacilor. Mari, mici [i de toate acele zile, m=nu[ile erau un simbol al succesiunii [i
culorile. Fiecare m=nu[= are povestea ei... }\i pare c= supunerii. Luxul ]ntruchipat de m=nu[i le-a preschim-
– pentru decor, dar nu, sunt m=nu[i pierdute. Cred bat ]n cadouri ideale la cur\ile regale, astfel ]nc`t, ]n
c=, dac= a[ face un top al lucrurilor pierdute de c=tre secolul al XV-lea [i al XVI-lea, ambasadorii le ofe-
oameni, m=nu[ile ar fi printre primele. reau ca simbol al loialit=\ii lor.
}mi amintesc de m=nu[ile pe care le pierdeam ]n
copil=rie. Regret c= nu le-am num=rat, au fost multe.
Noroc c= erau tricotate de mama. De obicei, descope-
ream pierderea seara, c`nd trebuia s= le pun la us-
cat l`ng= sob=. A[a c= mama reu[ea s=-mi comple-
teze perechea ]ntr-o sear=. A doua zi eram cu o
m=nu[= nou= [i una veche.
C`nd eram mic= de tot, nu aveam cum s= le pierd.
Erau prinse de un elastic care se fixa de cheotoarea
paltonului [i trecea prin m`neci. Fiind mai mare, ]mi
era ru[ine s= le port pe elastic... A[a au ]nceput micile
pierderi.
Cea mai mare dorin\= erau m=nu[ile cu degete.
}n zadar ]mi explica mama c= atunci c`nd degetele
stau ]mpreun= le este mai cald, iar, c`nd sunt sepa-
rate, ]nghea\=. Le purt=m pentru a ne ap=ra m`inile
de frig, nu-s un moft de mod=! Iernile de alt=dat=
erau geroase.
Cele mai dragi ]mi sunt o pereche de m=nu[i pe
care le-am primit ]n dar de Cr=ciun de la bunica. Sunt
din l`n= sur= [i \epoas=, toars= de bunica, tricotate la DUP+ ORE
fel de ea. C`nd le-am primit, recunosc, nu mi-au Valerie TUDOR
pl=cut. Pe atunci ]mi doream ceva c`t mai colorat.
Dar am avut ]n\elepciunea s=-mi ascund dezam=-
girea. Le-am p=strat, chiar dac= nu le-am purtat nicio- Potrivit unei vechi zicale occidentale, pentru ca o
dat=. Azi le-a[ purta... e prea t`rziu... ]mi sunt mici. pereche de m=nu[i s= fie bine f=cut=, era nevoie de
}n fiecare var= le sp=l [i le schimb florile uscate de aportul a trei na\iuni: Spania, pentru a preg=ti pielea,
lev=n\ic=, s= nu le distrug= moliile. Fran\a, pentru a le croi forma, [i Anglia, pentru a le
*** coase.
Odat= cu anii 1980, a avut loc o rena[tere a modei
D at`nd ]nc= din Egiptul antic, m=nu[ile au o isto-
rie bogat= [i sunt ]nc=rcate de simboluri. Acce-
sorii vestimentare vitale vreme de secole, au fost [i au
m=nu[ilor ,,made in Italy”, care le-a readus ]n prim-
planul modei p`n= ]n prezent. Am primit [i eu cadou
o pereche de m=nu[i italiene din l`n= fin=, cu dege-
r=mas, totodat=, [i un semn al noble\ei [i elegan- te, cum ]mi doream ]n copil=rie. Au zece ani, dar
\ei. }ncep`nd cu secolul al XII-lea, m=nu[ile au ajuns parc=-s noi. Dac= ]nc= nu ai decis ce cadouri s= le
s= fie un accesoriu de o foarte mare importan\= ]n faci celor dragi de Cr=ciun, s= [tii c= o pereche de
vestimenta\ia femeilor [i au fost ]nzestrate cu tot felul m=nu[i e un dar minunat. Cr=ciun fericit!
parfumuri [i broderii ]n culori vii, cu perle [i pietre pre-
\ioase. }n Evul Mediu au fost consacrate ca simboluri Ana BRADU
2020, decembrie NOI 13
nimic altceva
OFER OAMENILOR DIVERSE MIJLOACE
PRIN CARE S+ SE POAT+ VINDECA
DE VORB+ CU LUCIA MAXIM, PSIHOLOG, TRAINER, COACH
N =scut= ]n Ratu[, Criu-
leni. Studii: 1993-1999,
USM, Facultatea de Istorie;
1999-2000, USM, masteratul
]n istorie; 2004-2006, Institu-
tul de Instruire Continu=,
Facultatea de Psihologie;
2004 – p`n= ]n prezent, for-
m=ri ]n diverse terapii; 2010
– p`n= ]n prezent, formare
]n terapia Artterapie; 2012-
2017 – formare Practitioner/
Master/Trainer/Coach (an-
trenor) Programare neuro-
lingvistic=. Experien\a pro-
fesional=: 2006 – p`n= ]n
prezent, practic= privat=
ca psiholog cu copii, p=-
rin\i-copii, familii, adul\i,
cupluri; 2007 – 2008 – edu-
cator, Centrul Maternal;
2008-2018, psiholog la Gr=-
dini\a privat= Gr=dina Secret=, mun. Chi[in=u;
2016 – p`n= ]n prezent, organizatoarea cursului
NLP (eng. Neuro-Linguistic Programming) Practi-
cian, Master; 2017 – p`n= ]n prezent, activitate în
calitate de NLP coach; 2018 – 2019 – consilier [co-
lar, Liceul privat Da Vinci.
— Povesti\i-ne despre familia dvs. Ce princi-
pii, tradi\ii se respectau în ea? Pe care dintre ele
le perpetua\i ]n actuala dvs. familie?
— Am avut norocul unei familii ]n care ambii
p=rin\i au fost grijulii, iubitori [i foarte responsabili
pentru rolul de p=rinte. }mi amintesc de s`mbetele
cu muzic= popular= fredonat= de mama care co-
cea pl=cinte ]mbietoare [i duminicile ]n care tat=l
meu avea activit=\i sportive cu mine [i sora, unde
eram antrenate fizic [i cu abilitare ]n mersul pe bi-
ciclet=, jucatul voleiului, alergatul [i alte activit=\i
care sunt necesare [i fetelor pentru a fi puternice,
curajoase [i ]ncrez=toare. La fel, educa\ia prin
munc= a p=rin\ilor mei [i implicarea de la cea mai
mic= v`rst= ]n treburile casnice. }n prezent p=strez
[i eu cu familia mea s`mbetele cu bucate preparate
]mpreun= sau [ezutul la sfat cu prietenii [i duminici-
le pentru lecturi, filme, taifasul cu cafele [i explora-
rea unor locuri necunoscute.
— Fiind elev=, ce disciplin= v= pl=cea mai
mult? Ce visa\i s= deveni\i atunci?
14 NOI, decembrie 2020
— Chiar de la ]nceputuri-
le studierii istoriei, am prins
gustul [i ulterior pasiunea
ca s=-mi doresc s= cunosc
mai mult [i s= predau isto-
ria copiilor. }n adolescen\=
deja mi-a ap=rut interesul
pentru psihologie [i astfel
am avut norocul s= le studi-
ez pe ambele, istorie [i psi-
hologie.
— |ine\i leg=tura cu pri-
etenii, colegii din copil=rie?
— Faptul c= am r=mas ]n
localitatea unde m-am n=s-
cut m= face s= m= simt no-
rocoas=, c=ci mul\i dintre
prietenii [i colegii din co-
pil=rie ]nc= mai sunt ]n lo-
Din arhiva personal= curile de ba[tin= [i ne ve-
dem, ne auzim, iar cu unii
dintre ei am r=mas buni prieteni [i p`n= ast=zi.
— Ce c=r\i v= fascinau ]n copil=rie?
— }n copil=rie mi-a pl=cut mult s= m= joc, eram
o fire dinamic=, cu spirit ludic. }n schimb, sora mea
era cea pasionat= de lectur=. Ea ]mi citea multe
pove[ti. Ulterior am citit [i eu pove[tile diferitor po-
poare [i, probabil, de acolo mi se trage pasiunea
pentru metafore, pove[ti cu t`lc, parabole, pove[ti
terapeutice.
— Care ar fi atuul esen\ial al profesiei de psi-
holog, ]n opinia dvs.?
— Faptul c= vii aproape de oameni ]\i ofer= ac-
ces la intimitatea lor, la via\a lor privat=, la vulne-
rabilit=\ile [i umanul din ei, ]\i permite s= li te
al=turi ]n experien\a lor de via\=, atunci c`nd au
nevoie de resurse.
— Ave\i o vast= experien\= ]n comunicarea
nonviolent=. De unde porne[te violen\a ]n comu-
nicare?
— Cunosc comunicarea nonviolent= de peste
14 ani [i e ]nc= un miracol pentru mine, un limbaj
al vie\ii! Violen\a de cele mai multe ori apare nu
din rea inten\ie, mai degrab= nu e con[tientizat=,
nu suntem ]n contact cu emo\iile noastre sau ale
celorlal\i, nu cunoa[tem c= putem tr=i diverse emo-
\ii, dar c= putem [i g=si modalit=\i de a le exprima
ecologic [i a fi creativi pentru a ne ]mplini nevoile,
\in`nd cont [i de dolean\ele celorlal\i. E necesar s=
avem programe pentru p=rin\i, cadre didactice,
copii ]nc= din gr=dini\=, care s= vin= ]n sprijin
pentru cunoa[terea, con[tientizarea, asumarea
responsabilit=\ii pentru emo\ii [i comportamente.
— Ave\i nenum=rate traininguri livrate [i sute,
poate mii de consulta\ii. Vi s-a ]ntip=rit ]n memo-
rie vreun caz ]n care destinul unei persoane a
luat un nou curs?
— Am fericita ocazie s= comunic cu clien\ii [i
peste ani s= rev=d acei copii, tineri sau adul\i care
ast=zi sunt ]n alte etape [i s=-mi vorbeasc= despre
starea ]n care se afl= actualmente, despre noul
curs pe care l-au avut datorit= rela\iei noastre cre-
ate pentru procesul de vindecare.
— Care sunt cele mai mari realiz=ri pentru
dvs.? Dar cele mai mari provoc=ri?
— Am multe realiz=ri care au fost ini\ial
provoc=ri cu fric=, nelini[te, prins la curaj [i ac\io-
nat. Cea mai valoroas= este familia mea. Am \inut
]ntotdeauna s= utilizez ceea ce mi s-a oferit ca
]nzestrare de la str=mo[ii [i p=rin\ii mei, s= [lefu-
iesc, s= ]nmul\esc [i astfel am reu[it s= ofer oame-
nilor diverse mijloace prin care s= se poat= ajuta,
vindeca, s= poat= fi ]n rela\ii con[tiente prin inter-
mediul cursurilor de dezvoltare personal=, atelie-
relor pentru p=rin\i, cupluri [i copii.
— }n ultima perioad= am fost martori ai mul-
tor provoc=ri, ]n special, ]n domeniul ]nv=\=-
m`ntului, am practicat educa\ia on-line. Cum
s-a reflectat acest proces asupra st=rii psiholo-
gice a copiilor, profesorilor [i p=rin\ilor?
— Aceast= perioad= a fost una provocatoare, cu
diverse ]ncerc=ri. Astfel fiecare a tr=it pierderi prin
schimbarea modului de via\= care au sporit st=rile
de nelini[te sau triste\e. }n acela[i timp, am fost mai
aproape, ]mpreun=, ]n familiile, comunit=\ile noas-
tre, ne-am cunoscut, apropiat [i conectat poate mai
mult dec`t alt=dat= [i am descoperit multe despre
noi, despre rela\iile [i valorile noastre.
— Sunte\i adepta [edin\elor psihologice on-li-
ne sau tête-à-tête?
— De c`\iva ani deja am descoperit o nou= mo-
dalitate de a oferi sprijin, cea on-line. }ns= fiecare
dintre ele, inclusiv cea on-line ][i are avantajele [i
dezavantajele sale. Datorit= provoc=rilor din ulti-
ma perioad=, ne adapt=m realit=\ii [i astfel consi-
lierea on-line devine ceva firesc, iar de la o zi la
alta ne abilit=m [i sporim calitatea acestor servi-
cii.
— Cine e cel mai mare critic pentru dvs.?
— So\ul meu [i familia mea. Ei sunt cei care ]mi
ofer= feed-back-ul atunci c`nd am emisiuni radio
sau TV. {i eu ]mi analizez activitatea, ]mi ofer re-
cuno[tin\=, apreciere, dar [i depl`ng anumite si-
tua\ii [i astfel merg spre ]mbun=t=\ire, cunoa[tere
[i evolu\ie.
— Care sunt cele mai importante lucruri sau
principii pe care le-a\i ]nsu[it de la p=rin\ii dvs.?
— De la p=rin\ii mei am ]nv=\at s= respect mai
multe valori, ca: familia, rela\iile, s=n=tatea, bucu-
ria muncii [i valoarea vie\ii [i a oamenilor.
— }n educa\ia copiilor dvs. pe ce pune\i ac-
cent?
— Princiipiile dup= care m-am ghidat ]n educa-
\ia copiilor mei au fost conectarea la emo\iile [i
nevoile lor, empatia, prezen\a [i rela\ia!
— Ce calit=\i [i abilit=\i ar trebui s= aib= un
t`n=r pentru a deveni un bun psiholog?
— E minunat c= putem s= ne cre[tem calit=\ile
care s= devin= abilit=\i prin efort [i perseveren\=
pentru a profesa orice meserie. Pentru a deveni
psiholog sunt valoroase ascultarea, empatia,
toleran\a, onestitatea, curajul [i sensibilitatea!
— Ce asem=n=ri [i deosebiri observa\i ]ntre
genera\ia dvs. [i noua genera\ie de tineri psiho-
logi?
— P=rerea mea este c= t`n=ra genera\ie are o
mai mare deschidere, flexibilitate [i receptivitate
la tot ce e nou, se adapteaz= mai u[or av`nd o
agilitate sporit=, at`t la nivel emo\ional, c`t [i ]n
plan ac\ional.
— Dispune\i de timp pentru lectur=? Ce titluri
sau autori prefera\i?
— Lectura a devenit o necesitate, pasiune, tera-
pie pentru mine. Astfel, dac= doresc s= ]mi men\in
starea de bine, ]mi organizez programul pentru a
oferi timp ]n fiecare zi [i lecturii. Am lecturi pentru
meseria mea pe care le studiez zilnic, lecturi de
dezvoltare personal= [i beletristic=.
— V= mai aminti\i de prima dragoste?
— }mi aduc aminte cu lux de am=nunte ]ntrea-
ga gam= de emo\ii [i senza\ii, imagini, cuvinte.
Sunt vii experien\ele avute cu peste 40 de ani ]n
urm=... Uimitor cum memoria afectiv= poate avea
o asemenea durat=!
— Ave\i un mesaj pentru copii [i adolescen\i
[i to\i cititorii no[tri pe final de an?
— V= ]ndemn s= cunoa[te\i, pentru a v= ]m-
bog=\i viziunea asupra lumii [i a iubi via\a. O
pute\i face prin diverse modalit=\i creative, prin
lecturi, art=, oameni, natur=, crea\ie, experien\e
valoroase [i contexte variate! La mul\i ani!
Pentru NOI – Elena LEAH
2020, decembrie NOI 15
lumin= din lumin=
Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU
UN CR+CIUN
AL+TURI DE HRISTOS
U n concurs de eseuri cu acest titlu am organizat
pe timpuri la ziarul Altarul credin\ei. Ne-au so-
sit mai multe lucr=ri bune. Una ]ns= ni s-a p=rut deo-
sebit=. O public=m ]n continuare:
„Acum a[tept Cr=ciunul. }l a[tept nu numai eu.
Cred c= to\i ]l a[tept=m, ]n afar= de atei [i sectan\i,
care nu s=rb=toresc ceea ce nu v=d cu ochii lor. }n
aceste zile cel mai mult m= g`ndesc la cei surzi, orbi
[i mu\i, care, ori nu vor putea auzi
nicio colind=, din cauza defectului
pe care ]l au, ori nu vor putea ve-
dea c`t de frumos este bradul, ori
nu vor putea ]ng`na m=car o fr`n-
tur= din ur=tur=, pentru c= a[a i-a
binecuv`ntat Dumnezeu s= fie.
Eu nu [tiu cum ]l voi ]nt`mpina. M= g`ndeam s=
g=tesc de toate, ca s= se simt= ]n cas= aroma
s=rb=torii, dar, dup= vreo trei zile, am abandonat
ideea, din simplul motiv c=, f=c`nd cheltuieli exage-
rate, voi satisface doar ni[te nevoi modeste. }n orice
caz, nu m= voi putea lipsi de lum`n=ri, care ]mi vor
sus\ine moralul.
{i, totu[i, simt c= voi avea un Cr=ciun de neuitat,
pentru c= a[tept cu inima s= se nasc= Hristos. Nu-mi
pas= de nimic. Doar de El ]mi pas=, de Hristos, c=ci
pe El ]l a[tept s= vin= ]n noaptea de Cr=ciun. {tiu c=
El ]mi va aduce daruri pe care nimeni niciodat= nu mi
le-a adus. Iar eu, ca o gazd= bun=, ]l voi invita ]n oda-
ia luminat= doar de [apte lum`n=ri, [i-i voi c`nta co-
linde, multe-multe, pe toate c`te le [tiu, c=ci n-am ui-
tat niciuna – a[a p`n= diminea\=. Iar El m= va
asculta atent, f=r= s=-mi fac= observa\ii acolo unde
voi c`nta fals. }n zori, El totu[i nu m= va p=r=si, ci se
va identifica cu una dintre icoanele de pe perete.
Candela ]nc= va mai arde [i voi sim\i o c=ldur=
imens=”.
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOX
IANUARIE
6 Ajunul Na[terii Domnului.
7 NA{TEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS.
14 Sf. Ierarh Vasile cel Mare.
18 Ajunul Bobotezei. Zi de post.
19 BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA).
16 NOI, decembrie 2020
cei şapte ani de-acas=
Rubric= sus\inut= de Olesea COSOI
P+RIN|I MANIERA|I,
COPII MUL|UMI|I
} untem ]n plin= preg=tire pentru s=rb=torile de
iarn=, perioad= care nu a[ vrea s= se termine
niciodat=. }n copil=rie nu prea am avut parte de astfel
de emo\ii, de cadouri, de brazi ]mpodobi\i sau de alte
lucruri care s=-mi vesteasc= venirea Cr=ciunului. Or,
nu-i ]nvinuiesc pe p=rin\ii mei pentru acest lucru, de-
oarece a[a au fost [i ei crescu\i [i pentru c= a[a erau
vremurile atunci. Eu ]ns= nu am ]ncetat s= fiu copil ]n
suflet [i nu am renun\at nici ast=zi s= fug la brad,
de[i con[tiin\a ]mi spune ,,e[ti deja mare”.
De aceea, drag= cititorule, ]n acest num=r a[ vrea
s= m= adresez p=rin\ilor t=i, dar s=-\i dau [i \ie c`teva
sfaturi ce \in de cadourile de sub br=du\.
Cea mai mare problem= e atunci c`nd mergi s=
vezi ce ai sub pomul de Cr=ciun [i r=m`i cu o expre-
sie nemul\umit= ]n fa\a p=rin\ilor, pentru c= nu ai pri-
mit cadoul pe care \i l-ai dorit at`t de mult. }n acest
caz, pentru a evita situa\iile de genul acesta, i-a[
ruga pe p=rin\ii t=i s= vorbeasc= cu tine despre
a[tept=rile tale ]nc= ]nainte de s=rb=tori. Iar \ie \i-a[
spune: chiar dac= nu e tocmai ceea ce \i-ai dorit,
arat=-\i recuno[tin\a [i mul\ume[te-i ,,Mo[ului” pen-
tru cadou. De asemenea, bunele maniere ne suge-
reaz= c= mama [i tata trebuie s=-\i vorbeasc= despre
posibilit=\ile lor de a-\i cump=ra cadoul r`vnit, iar tu
ar trebui s= fii ]n\eleg=tor [i s= le prezin\i cele mai
rezonabile a[tept=ri. Se poate ]nt`mpla ca ace[tia s=
]nt`rzie sau s= nu-\i ofere
nimic anul acesta. Tu, ca
un copil educat ce e[ti, va
trebui s= reac\ionezi firesc
[i s= accep\i lucrurile a[a
cum sunt, iar p=rin\ilor
transmite-le c= ar fi corect
s=-\i spun= adev=rul, s= nu
te mint= [i s= nu-\i aduc=
diverse argumente ne]nte- Alexandru DIMITROV
meiate privind lipsa cadoului sub brad.
Iar cum s=rb=torile de iarn= nu sunt doar cadouri,
dar [i una dintre cele mai importante ocazii din an,
c`nd familiei tale ]i reu[e[te s= se reuneasc= [i s=
petreac= al=turi de cei dragi, comportamentul t=u ar
trebui s= fie at`t pentru ei, c`t [i pentru tine o priorita-
te. }ncearc= s= ai o atitudine respectabil= fa\= de cei
ai casei [i fa\= de oaspe\ii care urmeaz= s=-\i
p=[easc= pragul. S= [tii: comportamentul t=u manie-
rat va fi neap=rat observabil [i chiar [i cele mai mici
gesturi de polite\e vor fi apreciate de to\i.
S=rb=tori fericite!
evoc=ri
LA CE BUN C+R|ILE?
P =rin\ii mei nu citeau, dar ]mi cump=rau c=r\i.
Aveam [i o mic= bibliotec= ]n care se adunaser=
tot felul de titluri: manuale, almanahuri, ghiduri de
c=l=torie, romane clasice [i de consum, poezie. Bibli-
oteca avea doar dou= rafturi c`nd am descoperit-o
(]n sensul c= am ]nceput s= citesc din ea la nime-
real=, ]n func\ie de titlu sau copert=), dar a crescut ]n
timp: mai ]nt`i am ]nceput s= a[ez c=r\ile pe dou=
r`nduri, apoi s= le pun unele peste altele, p`n= c`nd
am extins-o [i pe alte rafturi ale mobilierului, ]nghe-
suind ]n vitrin= bibelourile mamei.
Multe erau c=r\i din adolescen\a p=rin\ilor mei,
majoritatea primite ca premiu la final de an [colar.
Dar erau [i c=r\i pe care mama mi le cump=ra la sa-
lariu, basme [i literatur= pentru copii, apoi faimoase-
le volume albe cartonate din seria de autor Jules Ver-
ne. C=r\ile bune se vindeau deseori la pachet (]ntr-o
pungu\= transparent= sigilat=) cu c=r\i tehnice sau
de propagand= comunist=: ca s= cumperi Cinci s=-
pt=m`ni ]n balon, spre exemplu, trebuia s= pl=te[ti [i
pentru Lucr=rile celui de-al XIII-lea Congres al Parti-
dului Comunist Rom`n sau, dac= aveai noroc, Manu-
alul micului cultivator de cactu[i. Era o constr`ngere
specific= comer\ului comunist pentru ca nicio carte s=
nu r=m`n= prea mult timp ]n libr=rie. A[a a crescut
prima mea bibliotec=: cump=r`nd [i c=r\i pe care nu
le voiam.
Alte c=r\i le primeam cadou. De la mama sau de
la veri[ori, de la vecini sau de la colegii de [coal=
c`nd ]mi ,,serbam” ziua de na[tere. Cartea era nelip-
sit= din pachetul cadoului. Nu puteai face cuiva o bu-
curie mai mare dec`t oferindu-i o carte bun= (dac= o
cump=rai la pachet, p=strai cel=lalt titlu pentru tine).
}n biblioteca mea de acum ]nc= se afl= nenum=rate
c=r\i primite cadou [i m= bucur de fiecare dat= c`nd
deschid una, din nevoie sau din ]nt`mplare, [i citesc
dedica\iile de demult, unele vechi [i de peste treizeci
de ani, de la oameni c=rora ]ntre timp le-am pierdut
urma sau de la oameni care nu mai sunt demult. De-
dica\iile mamei sunt, fire[te, cele mai iubite. Le sem-
na simplu: ,,Mama”.
Dintre toate obiceiurile pierdute odat= cu felul ]n
care ]ns=[i via\a noastr= s-a schimbat, cel mai mult
regret obiceiul de a face c=r\i cadou. Pentru c= [tiu –
am tr=it asta eu ]nsumi de nenum=rate ori – c= o car-
te poate marca via\a cuiva. Aleas= bine [i oferit= la
momentul potrivit, cel mai adesea din hazard, o carte
poate aduce mari schimb=ri ]n via\a cuiva drag. E un
fel de loterie aici, dar una cu c`[tiguri, dac= nu sigu-
re, oricum mai dese. Eu ]nsumi datorez formarea mea
de cititor, poate chiar pe cea de scriitor, doamnelor
Veronica Poman= [i Cati P=sat, dou= vecine de
scar=, septuagenare pe atunci ([i c=rora, cel mai pro-
babil, nimeni, niciodat= nu le-a scris numele ]ntr-o
revist=). Eram ]n clasele primare c`nd ]mi f=ceau ca-
dou c=r\i de autori clasici pe care ]mi scriau, invaria-
bil, ,,Succes ]n via\= [i bucurii”. Am`ndou= sunt ,,oale
[i ulcele” de mult timp, dar nu le-am uitat, le p=strez
]n bibliotec=. }n fond, multe dintre bucuriile mele inte-
lectuale de acum li se datoreaz= [i lor.
La ce e bun cititul? Aceast= ]ntrebare, deopotriv=
banal= [i complex=, mi se pune deseori, ]n privat, dar
[i la evenimente publice; uneori chiar sunt invitat s=
\in conferin\e despre beneficiile lecturii ]n fa\a unor
oameni care, cel pu\in aparent, au uitat la ce folosesc
c=r\ile sau nu [i-au pus niciodat= problema benefici-
ilor lecturii. Nu e o ]ntrebare u[oar=. De fapt, este o
]ntrebare esen\ial=.
C.G. Jung spunea undeva c= oamenii cresc cu ide-
ea gre[it= c=, dup= ce termin= [coala, urmeaz= cari-
era [i ]ntemeierea familiei, ca [i cum perioada de
]nv=\are s-a terminat o dat= pentru totdeauna. Dar
numai educa\ia constant=, spunea Jung, ]i poate aju-
ta cu adev=rat pe adul\i s= fie mai pu\in ignoran\i cu
privire la lumea ]n care tr=iesc, ]i poate ajuta s= fie
mai ]mp=ca\i cu provoc=rile [i greut=\ile vie\ii sociale
sau de familie, ]i poate ajuta s= fie chiar ferici\i cu ei
]n[i[i [i cu existen\a lor. Iar Alain de Botton e de
p=rere c= prea mul\i oameni caut= consolare ]n reli-
gie [i prea pu\ini ]n art= [i cultur=.
A[adar, la ce e bun cititul? La ce ne trebuie c=r\ile?
}n primul r`nd, c=r\ile ne educ= [i ne cultiv= (evi-
dent, dac= sunt bine alese), fiind o modalitate de
cunoa[tere direct=, u[oar= [i la ]ndem`na oricui
(exist= colec\ii de mas= sau t`rguri de carte cu redu-
ceri unde o carte cost= c`t o bere). C=r\ile ne cultiv=
inclusiv limbajul, c=ci nic=ieri altundeva nu vom g=si
folosite mai bine [i mai variat cuvintele limbii care,
sub influen\a televiziunii, internetului [i mediului cor-
poratist, au s=r=cit. Nu vi se pare c= ne exprim=m tot
mai inexact, oarecum greu [i ne]ngrijit? Ave\i prieteni
la care aprecia\i elocin\a [i elegan\a cu care vorbesc?
Dar c=r\ile sunt o alternativ=, deseori mai bun=, [i
de petrecere a timpului liber: romane SF [i fantasy,
de mistere, poli\iste, thrillere, romane erotice, comi-
ce... Cartea care te-ar putea distra cel mai mult, car-
tea pe gustul t=u se afl= undeva pe raftul unei libr=rii,
a[tept`nd s-o descoperi. }n plus, cititul e un proces de
durat= pentru care nu-\i trebuie timp, c=ci este exact
invers: cititul ofer= timp. Odat= intrat ]ntr-o carte,
Continuare ]n pag. 20
2020, decembrie NOI 17
 Ianuarie Februarie Martie Aprilie
L M Mr J V S D L M Mr J V S D L M Mr J V S D L M Mr J V S D
1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4
4 5 6 7 8 9 10 8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11
8 9 10 11 12 13 14
11 12 13 14 15 16 17 15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18
15 16 17 18 19 20 21
18 19 20 21 22 23 24 22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25
25 26 27 28 29 30 31 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 26 27 28 29 30

NOI, decembrie 2020

Mai Iunie Iulie August
L M Mr J V S D L M Mr J V S D L M Mr J V S D L M Mr J V S D
1 2 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 1
3 4 5 6 7 8 9 2 3 4 5 6 7 8
7 8 9 10 11 12 13 5 6 7 8 9 10 11
10 11 12 13 14 15 16 9 10 11 12 13 14 15
14 15 16 17 18 19 20 12 13 14 15 16 17 18
17 18 19 20 21 22 23 16 17 18 19 20 21 22
24 25 26 27 28 29 30 21 22 23 24 25 26 27 19 20 21 22 23 24 25 23 24 25 26 27 28 29
31 28 29 30 26 27 28 29 30 31 30 31

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

L M Mr J V S D L M Mr J V S D L M Mr J V S D L M Mr J V S D
1 2 3 4 5 1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12 4 5 6 7 8 9 10 8 9 10 11 12 13 14 6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19 11 12 13 14 15 16 17 15 16 17 18 19 20 21 13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26 18 19 20 21 22 23 24 22 23 24 25 26 27 28 20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 25 26 27 28 29 30 31 29 30 27 28 29 30 31
2020, decembrie NOI
evoc=ri
Urmare din pag. 17
acaparat de ea, descoperim cum timpul, niciodat=
suficient, dintr-odat= se dilat=, oferindu-ne intimi-
tate cu noi ]n[ine, un abandon ]ntr-o lume paralel=
[i o retragere din existen\a cotidian= pe care nicio
alt= form= de entertainment nu ne-o ofer= la acest
nivel. Doar lectura ofer= echilibrul perfect ]ntre
odihn= [i activitate mental=.
Asta pentru c=, ]n timp, cititul ne dezvolt= trei mari
abilit=\i: imagina\ia, vocabularul emo\ional [i g`n-
direa critic=. C=r\ile ne ajut= s= ne reprezent=m mai
bine lucrurile, culturile, lumile la care nu avem acces
direct: ne ]mbog=\esc paleta imaginativ=, astfel c=
,,vedem” mai mult [i mai departe, ]n profunzime, din-
colo de orice fel de grani\e. C=r\ile ne familiarizeaz=
cu aspectele dificile ale vie\ii, uneori doar ne previn,
alteori chiar ne consoleaz= cu privire la iubire,
dezam=gire, tr=dare, e[ec, singur=tate, boal=, moar-
te. Cititul te acomodeaz= cu tine [i cu ceilal\i, te ajut=
s= tr=ie[ti pu\in mai u[or, mai con[tient de ce \i se
]nt`mpl=.
Ca simulacre de via\= (a[a cum pilo\ii se antre-
neaz= pe simulatoare de zbor), c=r\ile ne ajut= s=
experiment=m situa\ii diferite, iar ca oglinzi ale vie\ii
noastre (lectura implic= automat proiectarea noastr=
]n personaje, identificarea cu ele), ne confrunt= cu
propriile/poten\ialele alegeri [i ne confer= o cunoa[-
tere de sine mai bun=. Altfel spus, c=r\ile ne dezvolt=
emo\ional [i ne ofer= un limbaj mai bogat, mai adec-
vat al interiorit=\ii. ,,Citim ca s= nu fim singuri”, spu-
nea cineva [i, ]ntr-adev=r, e o mare consolare s=-\i
reg=se[ti ]n personajele c=r\ilor sl=biciunile, ezit=rile,
confuziile, fricile. Ne descoperim [i ne definim ([i)
prin compara\ie.
Citind, ajungem s= vorbim mai exact [i mai u[or
despre noi. Dar, totodat=, ajungem s=-i judec=m mai
nuan\at, mai lucid [i mai critic [i pe ceilal\i. C=r\ile ne
confrunt= cu idei cu care nu suntem familiari sau de
acord, cititul fiind un exerci\iu de c`nt=rire, decantare
[i evaluare. Cu c`t citim mai mult, cu at`t realiz=m c=
oamenii sunt mai complec[i, c= via\a nu poate fi jude-
cat= doar ]n termeni de corect [i gre[it, bine [i r=u,
noi [i ceilal\i. De aceea, c=r\ile au fost [i sunt ]n conti-
nuare interzise ]n regimurile totalitare care vor s= de-
\in= controlul min\ilor. C=ci cititul e expresia libert=\ii
supreme [i e profund subversiv: acolo, ]n mintea ta,
g`ndind liber ]n procesul lecturii, nu po\i fi suprave-
gheat.
Vin s=rb=torile [i am scris acest text ]n speran\a c=
]n cadourile pentru cei dragi se vor reg=si [i c=r\i. Nu
se [tie c`nd [i cui ]i putem schimba ]n bine via\a. Me-
rit=. {i, poate, cineva, c`ndva, chiar v= va scrie nu-
mele ]ntr-o publica\ie a viitorului.
Marius CHIVU
20 NOI, decembrie 2020
abonament
REVISTA NOI — 2021
N umai un elev multilateral dezvoltat, deschis
spre nout=\ile din [tiin\=, literatur= [i art=, poa-
te ob\ine rezultate remarcabile la ]nv=\=tur= [i se
poate situa pe prima linie a cunoa[terii [i realiz=rii
poten\ialului creator.
Revista NOI vine s= v= sus\in= ]n edificarea inte-
lectual=, cultural= [i artistic=, oferindu-v= modele
demne de urmat [i modalit=\i de implicare.
Este o publica\ie indispensabil= viitorului savant,
om de cultur=, profesor, inginer, medic, om de afa-
ceri, scriitor, politician...
{coala cu un num=r de p`n= la 400 de elevi care
va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale,
precum [i institu\ia cu un num=r mai mare de 400
de discipoli ce va perfecta peste o sut= de abona-
mente anuale la revista NOI, la prezentarea cotoa-
relor de abonamente, vor primi gratuit pentru bibli-
otec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne,
12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a
omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionar
enciclopedic (Editura Cartier), sau DEI Junior (Edi-
tura Cartier), sau Cartea ro[ie a Republicii Moldo-
va (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din co-
lec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru
volume din colec\ia Lumea animal= a Moldovei
(Editura {tiin\a), sau unul dintre cele cincisprezece
volume ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii
Moldova (Funda\ia Draghi[tea), sau Enciclopedia
de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.
Revista apare lunar, f=r= numere comasate [i
vacan\e. }[i ]nso\e[te cititorul at`t ]n timpul studiilor,
c`t [i ]n perioada de odihn= [i de pandemie.
Pre\ul abonamentului pentru 2021 — 240 de lei;
semianual — 120 de lei.
Indicele PM 31239.
calea spre Olimp
Rubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n
istorie, conferen\iar cercet=tor
HISTORIA EST
MAGISTRA VITAE
ETAPA a III-a:
1. Determin= din surs= evenimentul. Argumen-
teaz= dou= consecin\e ale evenimentului, referin-
du-te la politica extern= [i eviden\iind rolul perso-
nalit=\ii men\ionate.
,,Deciia {tefan vod= str`ns-au boierii \=rii [i mari
[i mici [i alt= curte m=runt= dimpreun= cu mitropo-
litul Theoctistu [i cu mul\i c=lug=ri, la locul ce s=
chiam= Direptatea [i i-au intrebatu pre to\i: este-le
cu voie tuturor s= le fie domnu? Ei cu to\ii au strigat
]ntr-un glas: }n mul\i ani de la Dumnezeu s= dom-
ne[ti. {i decii cu to\ii l-au r=dicatu domnu [i l-au
pom=zuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. {i
de acolea luo {tefan vod= steagul \=r`i Moldovei [i
s= duse la scaunul Sucevii”. (Grigore Ureche, Leto-
pise\ul |=rii Moldovei)
2. Nume[te, f=c`nd referire la imagine, sistemul
de scriere, materialele utilizate pentru scriere [i
\ara ]n care a fost aplicat sistemul.
3. Cite[te cu aten\ie sursa. Explic= sintagma
subliniat=, f=c`nd referire la dou= cauze.
Guvernul URSS ia act de dorin\a Rom`niei de a
solu\iona pa[nic conflictul [i cere:
1. }n termen de patru zile, cu ]ncepere de la 28
iunie 1940, ora 12.00 (ora Moscovei), teritoriul Basa-
rabiei [i al Bucovinei de Nord va fi evacuat de tru-
pele [i autorit=\ile rom`ne.
2. Pe de alt= parte, ]n mod succesiv, acela[i teri-
toriu va fi luat ]n st=p`nire de c=tre for\ele Armatei
Ro[ii. (A doua not= ultimativ= sovietic= ]naintat=
Rom`niei, 27 iunie 1940)
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile
de la apari\ia revistei.
concurs-loterie
ABONAMENTUL
NOROCOS
D rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista
NOI pentru anul 2021, te ]ndemn=m s= parti-
cipi la concursul-loterie. Tot ce trebuie s= faci este
s= trimi\i la redac\ie o copie a cotorului de abona-
ment (particip= numai persoanele care au f=cut
abonamente anuale). Pe versoul cotorului r=spun-
de la ]ntreb=rile:
— C`\i ani a ]mplinit revista NOI de la prima sa
apari\ie?
— }n ce num=r din acest an a fost publicat inter-
viul cu artistul plastic Valentina RUSU CIOBANU?
A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile co-
recte p`n= la sf`r[itul lui ianuarie 2021. }n urma
extragerii cotoarelor, pe cei noroco[i ]i a[teapt= 17
premii:
Enciclopedia familiei tale. Lumea ]n date [i fap-
te (Editura PRUT);
Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura
{tiin\a);
Republica Moldova – Patrimonial (Editura Prin-
ceps);
Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldo-
vei (Editura {tiin\a);
Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldo-
vei (Editura {tiin\a);
Ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura
{tiin\a);
Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie
ecologic= (Academia de {tiin\e a Republicii Mol-
dova);
Alexandru Pl=m=deal=, Mae[tri basarabeni
din sec. XX. (Editura ARC);
Albumul {tefan cel Mare [i Sf`nt (Editura: Prin-
ceps);
Cartea 25 de ani ai Comitetului Na\ional Olim-
pic [i Sportiv din Republica Moldova.
Albumul-biobibliografie Anotimpurile neamului
de Mihai Pot`rniche (Editura ARC).
Enciclopedia Localit=\ile Republicii Moldova,
unul din cele 15 volume ap=rute (dou= premii)
(Funda\ia Draghi[tea);
Albumul de familie al Parteneriatului Estic
(dou= premii) (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Re-
publica Moldova);
Stampe japoneze din perioadele Edo [i Meiji.
Colec\ia Muzeului Na\ional de Art= al Moldovei.
(Editura ARC);
O minge de fotbal.
Numele c`[tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul
din martie 2021.
2020, decembrie NOI 21
Carul-Mic

DOAMNE, CU M~NA PE {ARPE

SFINTE }MP+RATE
D oamne, sfinte ]mp=rate,/ Noi, micu\ii, te rug=m:/
Mintea noastr= o de[teapt=,/ Carte mult= s=-
P =m`ntul a trecut prin c`teva ere glaciare, calo-
tele de ghea\= ajung`nd p`n= aproape de
Ecuator. Ultima er= glaciar= s-a terminat acum 12.000
nv=\=m./ Carte mult=, s=n=toas=,/ Care face ferici\i/
pe copiii cei cumin\i. Amin. de ani, ]ns= au existat miniperioade glaciare, cu ierni
Vasile ROMANCIUC foarte reci, ca cea dintre 1550 [i 1880. Aceasta a ur-
mat unei r=ciri globale, ]n medie cu un grad. Ploile
UN BR+DU| }MPODOBIT abundente, verile reci, intemperiile de tot felul au
Iarn=... Noapte de Cr=ciun... ]nceput ]nc= ]n primele decade din sec. XVI. }n 1534,
Alb e codrul bun-str=bun. Anatolia (Turcia) era ]nz=pezit= ]n luna august.
{i ]n codrul cel vr=jit –
Un br=du\ ]mpodobit!

Sus, ]n v`rful bradului –

Luna, sora soarelui.
{ erpii sunt obiectul unei mari fobii. Majoritatea
[erpilor sunt ]ns= inofensivi. Doar vreo [ase
specii sunt ]n mod poten\ial letali, dar numai un pro-
Iar= printre r=murele centaj mic din mu[c=turi sunt mortale, ]n cazul
Ce de stele, ce de stele! acord=rii unui tratament medical urgent. Veninul neu-
{i la r=d=cin=, jos, rotoxic al cobrei cauzeaz= o moarte rapid=, cel al vi-
Doarme-un ursule\ pufos. perei – ]n c`teva zile. Vipera se caracterizeaz= prin
St! nu-i tulbura\i pl=cerea – atacuri f=r= provocare, lucru rar ]nt`lnit printre [erpi.
Visele-i sunt dulci ca mierea... Datorit= faptului c= [arpele ]nghite hrana ]ntreag=,
digerarea este mai lent= [i [arpele poate supravie\ui
f=r= m`ncare perioade ]ndelungate (uneori mai mult
de un an).

B anii nu au miros!, obi[nuim s= spunem c`nd

dorim s= ar=t=m c= nu conteaz= mijlocul prin
care au fost dob`ndi\i. Aceast= fraz= ne-a r=mas de
la ]mp=ratul roman Vespasian, care a domnit ]ntre
anii 69 [i 79, fiind succesorul lui Nero [i ]ntemeietorul
dinastiei Flaviilor. G=sind vistieria goal=, Vespasian
a impus mai multe taxe, printre care pe cea asupra
closetelor publice (care existau pe atunci!): cine le fo-
losea, acela pl=tea o tax=, iar cine nu, o amend=
(amenda era mai mare dec`t taxa). Ironiile pe sea-
ma lui nu ]ncetau [i chiar fiul ]mp=ratului Titus nu
sus\inea aceast= modalitate de a scoate bani. Atunci
tat=l i-a v`r`t sub nas o moned=, spun`ndu-i: Nu are
miros! Latrina public= pentru b=rba\i se nume[te lite-
rar ,,vespasian=”.
22 NOI, decembrie 2020
Lyman Frank BAUM Rubric= ]ngrijit= de Cristina URSU

MO{ CR+CIUN A FOST R+PIT

M o[ Cr=ciun tr=ie[te ]n Valea R`setelor, unde
se ]nal\= marele castel ]n care sunt fabricate
juc=riile sale. Muncitorii s=i, ale[i dintre elfi [i z`ne,
tr=iesc al=turi de el, iar cu to\ii sunt ocupa\i p`n=
peste cap de la un sf`r[it de an la altul.
Locul se nume[te Valea R`setelor, pentru c= aco-
lo totul este fericit [i vesel. P`r`ul chicote[te de unul
singur atunci c`nd sare printre malurile verzi; v`ntul
fluier= voios ]n copaci; razele soarelui danseaz=
u[or pe deasupra paji[tilor acoperite de iarb= fin=,
iar violetele [i florile s=lbatice z`mbesc ]n sus din
ungherele lor verzi.
Al=turi se ridic= muntele unde se afl= grotele spi-
ritelor. Spiritele din grotele muntelui nu-l plac pe
Mo[ Cr=ciun, pentru c= ]i face ferici\i pe copii. Sunt
cinci grote ale spiritelor. O potec= larg= duce la pri-
ma grot=. }n ea tr=ie[te Spiritul Egoismului. }n spa-
tele acesteia se afl= grota Spiritului Invidiei. Grota
Spiritului Urii este urm=toarea, iar din aceasta se
ajunge ]n grota Spiritului R=ut=\ii. Din cele patru
grote se desprinde c`te un tunel ]ngust care duce la
a cincea grot= ocupat= de Spiritul C=in\ei, singurul
personaj pl=cut. la Mo[ Cr=ciun Spiritul Egoismului:
Spiritele grotelor doreau s=-i ]ncurce planurile lui — De ce nu p=strezi pentru tine aceste juc=rii mi-
Mo[ Cr=ciun. nunate? Copiii le distrug.
— M= simt singur, a spus Spiritul Egoismului. Mo[ — Gre[it! B=ie\ii [i fetele p=streaz= darurile mele.
Cr=ciun ofer= cadouri copiilor, ]nc`t ei devin ferici\i [i — }n ziua urm=toare, Spiritul Invidiei l-a vizitat pe
genero[i prin exemplul lui [i se \in departe de grota Mo[ Cr=ciun:
mea. — Magazinele v`nd juc=riile pentru bani, ]n vreme
— {i eu am acela[i necaz, s-a al=turat Spiritul In- ce tu nu ob\ii nimic.
vidiei. Nu-i pot face pe cei mici s= devin= invidio[i. — Eu ofer daruri din dragoste, doar o dat= pe an.
E r=u [i pentru mine, a declarat Spiritul Urii. Dac= Mi-ar fi ru[ine s= accept bani pentru ele. }mi plac ma-
niciun copil nu trece prin grota Egoismului [i prin cea gazinele de juc=rii, pentru c= ofer= bucurie copiilor ]n
a Invidiei, niciunul nu poate ajunge la grota mea. restul anului.
— Sau la a mea, a ad=ugat Spiritul R=ut=\ii. Totul Spiritul Urii a intrat ]n atelier [i a spus:
din cauza lui Mo[ Cr=ciun! — Sunt mul\i care nu cred ]n Mo[ Cr=ciun, iar pe
— E clar c= dac= cei mici nu viziteaz= grotele ace[tia e[ti for\at s= ]i ur=[ti amarnic.
voastre, nu au cum s= o viziteze nici pe a mea, a zis — Nu ]i ur=sc. Ace[ti oameni nu ]mi fac r=u mie, ci
Spiritul C=in\ei. ]i fac neferici\i pe copii. I-a[ ajuta oric`nd, nu i-a[ r=ni
Mo[ Cr=ciun lucra tot anul ]n castelul s=u din Va- niciodat=.
lea Fericirii, preg=tind cadourile pe care le ]mp=r\ea Spiritele s-au ]ntristat c`nd au descoperit c= a
]n Ajunul Cr=ciunului. La ]nceput, s-au decis s=-l ade- e[uat r=pirea lui Mo[ Cr=ciun. {i nimeni din jur nu
meneasc= ]n grotele lor, s=-l ]nchid=. A doua zi, vine p=rea s= fie egoist, invidios sau plin de ur=.
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
2020, decembrie NOI 23
caligrafii
MICUL MEU IERUSALIM
B anca lui Petro [i Banca mea. Nu [tiu dac= este
corect s= notez a[a. Dar totu[i ceva m= ]mpie-
dic= s= le scriu desp=r\it. Poate faptul c= ]n vara ace-
ea m-am preg=tit minu\ios pentru ]nt`lnirea cu ea. De
zeci de ori am ]mbr=cat mai apoi ]n fa\a oglinzii uni-
forma pe care mi-a ales-o tata ]ntr-o zi de t`rg.
„Scump=, dar face!”, a zis el aluziv. Ceva trebuia s=
se ]nt`mple ]n momentul c`nd urma s= m= ]mbrac
]n ea [i s= intru ]n clas=. Ce anume? Era ceva ase-
m=n=tor ]ntre b=ncile [colii de zemstv= [i c=su-
\ele celea din colonia lipovenilor. O frumuse\e gea-
m=n=, ascetic= izvora din ele, te ]mbia, te atr=gea
magnetic, profil`ndu-le difuz, parc= luminate din=-
untru, ca ni[te stalactite.
Directorul [colii, Simeon Uncu\=, se putea m`ndri
cu ea. }n anii aceia nec=ji\i de dup= r=zboi crease o
nou= religie din locul acela. Intra ]n [coal= ca un Ce-
zar. „Banca este oglinda omului!”, zicea el. Sau: „A
F+R+ SECRETE
Mircea ANDREI
sta ]n banca sa. Asta trebuie s= ]nve\e fiecare aici!”
Copiii, trebuie spus, pe fa\= parc= respectau aceste
porunci, – cine oare nu are grij= de banca sa? – dar
]n realitate le dispre\uiau profund, le c=lcau cu o bu-
curie furibund=. Nimic mai pl=cut pentru ei ]n anii
aceia dec`t s=-[i ]ncrusteze numele pe sc`ndura
b=ncii. Era unica libertate pe care [i-o puteau permi-
te. {i c`t de m`ndri se sim\eau c`nd, peste ani, cine-
va ]i oprea [i ]ntreba: „Dar voi [ti\i ce ]nseamn= [coa-
la asta de zemstv=? Cui i-a tr=snit prin cap s-o pun=
pe locul acesta pietros [i pustiu?!”. „Ehei, dragul meu,
][i desf=ceau ei palmele, c`te praguri am r=zuit cu
m`nu\ele acestea trudite!” „De ce?”, nu ne l=sam.
„P=i, aveam o z=bav=, fiecare ][i scria numele pe
banc=”, ad=ugau ei cu un fel de triumf. „Cum? ]i
]ntrebam iar=[i curio[i, exalta\i.” Cine [i cum putea.
Cei mai noroco[i, cu cu\ita[ul. Cei mai pu\in noroco[i,
cu peni\a. Cei nec=ji\i ]l zg`riau cu c`te o \int= sau o
bucat= de s`rm=.
{i fereasc= sf`ntul dac= te descoperea Cezarul.
24 NOI, decembrie 2020
Te m`ncau glodurile. Pragul de ciment al [colii. Ro-
deam la el, cu degetele ]ns`ngerate, de d=dea duhul
din noi! Da, multe metode a ]ncercat Cezarul pentru
a scoate din con[tiin\ele noastre patima ceea a
crest=turilor, a numelor. {i banca ]nt`i ca premiu. {i
banca din urm= ca pedeaps=. Una mai simpl= [i mai
inventiv= dec`t pragul n-a g=sit. }ntr-un an [i ceva,
renumitul prag a cumin\it toat= [coala, a cur=\at toa-
te b=ncile, orice urm= de caracter.
{i, cine [tie, poate c= ]ntr-o bun= zi, cu r`vna lui, ar
fi [ters de pe fa\a p=m`ntului [i locul acela, cu tot cu
[coal=. Dar s-a ]nt`mplat c= o banc= modest=, de
mijloc, aproape c= f=r= glas, s= scape de ochiul vigi-
lent al Cezarului. Un milion de griji avea ]n momentul
acela [i n-a v=zut-o. N-a putut s-o vad=. Era banca lui
Petro. Vopsit= ]n grab=, ca mai totdeauna de septem-
brie, jum=tate ]n siniliu, jum=tate ]ntr-un cafeniu tu-
rungiu, de lut, toate resturile au fost turnate peste ea,
m-a a[teptat r=bd=tor ]n ziua aceea s= m= strecor
printre mul\imea de lume, s= m= apropii, s= m= a[ez,
s=-mi aranjez lucrurile [i deodat= s-a zb=tut [i s-a li-
pit fericit= de mine, vie, cu tot cu scaun, pupitru [i spe-
teaz=, cu c=limar=, toc [i penar, cu ni[a ]n care am
]mpins gr=bit ghiozdanul [i cutia de creioane [i m-a
]nv=luit cu o respira\ie cald=, de sf`r[it de var=. Miro-
sea a vopsea. Mirosea a var. Mirosea a oameni. Mi-
rosea a pere coapte. Mirosea a flori de pe morminte.
}ntreg locul acela ur`t a izbucnit pe nea[teptate ]ntr-o
orgie de culori [i mirosuri. }ntr-o floare magic=. Floa-
rea micului meu Ierusalim.
{i anume din mijlocul lui, n-am s= uit, am fost
num=rat prima dat= ]n via\=. Nu [tiu cum m-a strigat
blânda mea ]nv=\=toare. Ivan. Sau Iovan. Sau Ioan.
N-am auzit, eram absorbit de clipa aceea unic=, pe
care nu trebuia s= o pierd. „R=spunde!”, m-a zgâl\âit
Petro. „Da, sunt aici!”, am s=rit ]n picioare, cu tot cu
banc=. Dar tot atunci m-am pr=bu[it la loc, lipindu-
m= [i mai str`ns de ea. A[a am [i stat pironit de
sc`ndur=. P`n= c`nd s-a sf`r[it lec\ia. P`n= c`nd s-a
golit toat= clasa. P`n= c`nd a plecat [i Petro. Abia
atunci, mi-am dat curaj [i m-am ridicat ]ncet ]n pi-
cioare. {i ce mare mi-a fost decep\ia c`nd ]n locul
florii aceleia magice, edenice, am descoperit ]n mijlo-
cul clasei pantalonii mei, uniforma mea cu o uria[=
pat= de vopsea pe ea.
Era prima mare umilin\= pe care mi-o provocau
oamenii [i cel dint`i g`nd al meu a fost s-o rup de pe
mine, s=-i ajung din urm= [i s= le-o arunc ca pe
zdrean\= ]n fa\=: ,,Asta a\i vrut? Lua\i-vi-o!”. Dar cine
are nevoie ]n lumea asta de umilin\a ta dec`t tu
]nsu\i. A[a c= am adunat-o ]n inim=, ca pe o noapte
profund=, [i am pornit, pe orbec=ite, spre cas=.
P=[eam [i din c`nd ]n c`nd pip=iam cutia cu creioa-
ne colorate din ghiozdan. Voiam s= m= conving c=-i
real=.
Ion BRADU
drepturile tale calea spre Olimp

Rubric= sus\inut= de Maia B+N+RESCU, Avocat al Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

Poporului pentru drepturile copilului (Ombudsman)

CADOUL A{TEPTAT CITIUS,

ALTIUS,
P =rin\ii mei au divor\at. Tata e peste hotare. Nu
l-am v=zut de ani buni. Rar ne auzim la telefon,
de s=rb=tori ne trimite c`te un colet. Mama e tare FORTIUS!
sup=rat=. Nici nu-mi permite s=-mi v=d bunicii dup=
tat=. Sunt unica lor nepoat= [i \in mult la mine. {i eu
]i iubesc. Sunt b=tr`ni [i au nevoie de mine. Cum pot
s-o conving pe mama?

Sorina O., 15 ani

Ungheni
Sorina, tu ai dreptul s= comunici [i s= te vezi cu
bunicii t=i, at`t timp c`t acest fapt nu contravine inte-
reselor tale [i nu constituie un pericol pentru via\a [i
s=n=tatea ta, precum [i pentru dezvoltarea ta spiritu-
al=. Mama ta trebuie s= cunoasc= faptul c= poate fi
obligat= de c=tre autoritatea tutelar= teritorial= s=-\i
respecte acest drept de a te vedea cu bunicii t=i.
Pentru solu\ionarea problemei bunicii t=i au drep-
tul s= se adreseze la autoritatea tutelat=, prim=ria
din localitate, pentru ]ntocmirea unui grafic de ]ntre-
vederi. La fel [i tu po\i s= te adresezi, solicit`nd prima-
rului s= discute cu mama ta ca s= nu-\i creeze impedi-
mente de a te ]nt`lni cu bunicii t=i de pe linie patern=.
T r=im cu aceea[i speran\=: s= ne putem citi cu
toat= reciprocitatea bucuriile care ne sclipesc
]n priviri. Esen\ial e s= putem spera. Dincolo de vre-
rea noastr= vin ]mplinirile.
{i acest concurs tot de speran\= este legat. Dinco-
lo de aceast= speran\= e ]mplinirea visului de a ie[i
]nving=tor. Voi [i numai voi ve\i ]nvinge. }nvinge cel
care lupt=, nu [i cel care st= la margine. Suntem la
urm=toarea etap= [i avem alte ]ntreb=ri pentru voi.
Am ]n\eles de mai mult= vreme c= nu exist= ]ntreb=ri
grele. Pentru c= o minte ager= ajunge cu u[urin\= la
cele mai ]ndep=rtate surse.
ETAPA a II-a:

1. }n ce club evolueaz= fotbalistul moldovean

L ocuiesc la bloc. De Cr=ciun, ]mi doresc cadou un
c`ine. P=rin\ii ]mi spun c= un patruped nu poate
locui ]ntr-un apartament [i s= uit de acest capriciu. Au
Alexandru Epureanu? (5 puncte);
2. Ce este VAR? (4 puncte);
dreptul s= m= lipseasc= de aceast= dorin\=?
3. Cum a spus Jose Mourinho c= trebuie s= fie
Nicoleta M., 12 ani un juc=tor de fotbal ]n teren: cumsecade sau
B=l\i
obraznic? (3 puncte).
Nicoleta, trebuie s= cuno[ti c= p=rin\ii t=i au drep-
turi depline ]n ceea ce prive[te cre[terea [i dezvolta- Succes!
rea ta, [i ei nu pot ac\iona altfel dec`t ]n conformitate
cu interesele tale. }ns=, dac= ei consider= c= prezen\a
unui patruped ]n apartament poate afecta cumva
condi\iile de trai, s=n=tatea fizic= [i psihic= a ta [i/sau
a altor membri ai familiei tale, atunci ei au dreptul s=
te lipseasc= de aceast= dorin\=. Prezen\a [i ]ngrijirea
unui animal de companie ]n apartament este o mare
responsabilitate, pe care tu trebuie s= \i-o asumi ]n
totalitate (hrana, plimbarea, igiena, instruirea etc.).
Un patruped aduce dup= sine [i costuri suplimentare,
iar lipsa unei ]ngrijiri corecte poate afecta chiar [i
s=n=tatea acestuia.
Dac= es\i iubitor de animale, po\i s= te ]nrolezi ]n
r`ndurile voluntarilor care ]ngrijesc animalele din
ad=posturile controlate, desigur inform`nd despre PRIMA
aceasta p=rin\ii. Valerie VOLONTIR
2020, decembrie NOI 25
pa­gi­na mu­ze­lor
ALTERNOSFERA
A lternosfera este o forma\ie de rock alternativ. A
fost fondat= de doi prieteni liceeni ]n 1998, pri-
ma repeti\ie av`nd loc la 13 decembrie. Pe parcursul
anilor, forma\ia [i-a schimbat componen\a, av`nd ]n
prezent doar dou= persoane din formula ini\ial=,
Marcel [i Marin. }n primii ani de activitate forma\ia ][i
c=uta stilul propriu [i subiectele. De cele mai dese ori,
piesele lor sunt de dragoste [i mai rar pe teme sociale
sau politice.
Primul album, Ora[ul 511, a fost lansat ]n mai
2005, iar denumirea albumului provine de la garajul
nr. 511, unde forma\ia ][i avea sala de repeti\ie. Albu-
mul include piesa Wamintirile, ce a ,,invadat” posturi-
le de radio [i televiziune din Republica Moldova [i
Ro-m`nia. Cel de-al doilea album al forma\iei,
Vis=tori cu plumb ]n ochi sau ultima scrisoare pentru
femeia nordic=, a v=zut lumina zilei ]n iunie 2007. Prin
acest album Alternosfera a vrut s= pun= punct perioa-
dei romantismului liric ]n crea\ia sa.
}n toamna lui 2008, Alternosfera lanseaz= EP-ul
Flori din groapa Marianelor. Albumul Virgula, lansat
]n 2012, reprezint= prima parte dintr-un triptic concep-
26 NOI, decembrie 2020
tual al forma\iei Alternosfera, numit ePIsodia, ce cu-
prinde 3 CD-uri: Virgula, 3 [i 14. Chintesen\a tripticu-
lui ePIsodia graviteaz= ]n jurul celei mai importante [i
celebre constante matematice PI (π). }nv=luit= ]n tre-
cut de misticism, constanta π, datorit= rela\iei sale cu
natura cercului, este inseparabil= de sfer= [i univers.
Conceptul ePIsodia ][i propune s= devin= insepara-
bil de Alternosfera [i universul s=u: publicul.
}n martie 2013 trupa lanseaz= albumul Epizodia (a
doua parte a tripticului). Urmeaz= albumul Haosole-
um. Iar ultimul album care dateaz= p`n= ]n prezent
este Arhitectul din Babel.
Alternosfera a fost desemnat=, at`t ]n 2015, c`t [i
]n 2016, drept cea mai bun= trup= de rock alternativ
din Rom`nia, la premiile Metalhead, cel mai impor-
tant eveniment de profil din rockul autohton.
Forma\ia Alternosfera a evoluat pe majoritatea
scenelor din Republica Moldova, dar [i peste hotare,
particip`nd la festivalurile de muzic= rock din
Rom`nia, Rusia, Olanda [i Marea Britanie.
Ana BRADU
time-out
MARIT BJORGEN
S chiul fond este disciplina cu cel mai mare num=r
de probe din programul olimpic, la masculin [i
feminin ]nregistr`ndu-se 12 competi\ii. Probele olim-
pice ale schiului fond presupun dou= tehnici de
alunecare pe z=pad=, clasic [i liber, [i cinci distan\e
de parcurs, diferite la masculin [i feminin.
Cap de afi[ ]n clasamentul din toate timpurile Cu-
pei Mondiale Cross-Country, cu 114 victorii individu-
ale; cel mai de succes sprinter din istoria Cupei Mon-
diale Cross-Country, cu 29 de victorii; cel mai
medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de
iarn= – titluri care nu se ob\in u[or [i care te las=
masc= afl`nd c= e vorba despre puterea unei femei
– Marit Bjorgen, schior fond norvegian, n=scut= pe 21
martie 1980.
Bjørgen are optsprezece medalii de aur la Cam-
pionatul Mondial, dou=sprezece dintre ele individu-
ale, patru Cupe Mondiale la schi fond [i 114 victorii
]n 303 curse de Cup= Mondial=. A condus tabelul de
medalii la Jocurile Olimpice de iarn= din 2010,
c`[tig`nd cinci medalii, inclusiv trei de aur. De cinci
ori olimpic=, cele cinci medalii olimpice de la Jocurile
Pyeongchang din 2018 i-au adus num=rul total de
medalii p`n= la un record de 15, cel mai mare num=r
de medalii c`[tigate de orice sportiv (feminin sau
masculin) din istoria Jocurilor Olimpice de iarn=. }n
istoria Jocurilor Olimpice, var= [i iarn=, o singur= fe-
meie a c`[tigat mai multe medalii dec`t sportiva de
la schi fond, fiind vorba despre gimnasta Larissa
Latînina, care de\ine ]n palmares 18 medalii, dintre
care nou= de aur. La titluri olimpice, Bjørgen mai este
devansat= de ]not=toarea Jenny Thompson [i Birgit
Fischer (caiac), ambele cu c`te opt medalii de aur.
}n 2014 fondista Bjørgen a primit premiul Interna-
\ional Fair Play Mecenate „pentru comportamentul
etic [i fair-play particular pe care l-a avut ]ntotdeauna
at`t ]n cariera agonist=, c`t [i ]n demonstra\iile de
mare sportivitate [i solidaritate”.
Pe 6 aprilie 2018, regina schiului fond [i-a anun\at
retragerea din activitate, preciz`nd c= nu mai simte
motiva\ia necesar= s= ia sut= la sut= ]nc= un sezon [i
astfel a decis s= se retrag=.
O via\= consacrat= sportului, cu recorduri impre-
sionante, multe sacrificii [i... aplauze. O via\= de fe-
meie pentru care nu se poate nu exist=.
Daniela CODREANU
2020, decembrie NOI 27
aventura cunoa[terii

MA{INA DE CUSUT, NEOBOSITUL CROITOR AL PLANETEI

II
A t`tea nume s-au ata[at de inventarea ma[inii de cusut, de pretutindeni!
Fiecare venea cu o idee pentru a ]mbun=t=\i tot ce era cunoscut p`n= la
el, fiind convins c= este v`rful perfec\iunii. }ncerc s=-mi imaginez fe\ele acestor
inventatori neobosi\i, c`nd ]i ,,vizitau” astfel de idei – nu mai vedeau nimic ]n
jur [i toat= energia [i-o focalizau la crearea unui prototip. Nu, nu de fiecare
dat= exemplarul construit cu mult= pasiune [i migal= era mai bun sau chiar
func\ional – mult mai multe erau decep\iile. Era [i de a[teptat – prea complex=
era sarcina de a construi ]n jurul unui ac metalic toate mecanismele care s=-l
fac= s= func\ioneze rapid [i impecabil, f=r= a ]nc`lci a\ele, f=r= a le rupe, f=r=
a strica p`nza. Nu mai r=u dec`t croitorii pedan\i [i negr=bi\i, dar mult mai
repede. {i dup= fiecare strig=t fericit ,,Evrica!” urmau noi fr=m`nt=ri ale min-
\ii, noi c=ut=ri frenetice ale solu\iilor tehnice.
O goan= necontenit=, cu popasuri pentru perfectarea brevetelor [i confir-
marea priorit=\ii, ca apoi s= se bucure de beneficii materiale ca rezultat al
aplic=rii largi a inven\iei. Iar aici ajungeau mult mai pu\ini noroco[i. Este [i
cazul englezului John Fisher, care propuse, ]n 1844, un prototip inovativ al
ma[inii de cusut, dar, din cauza unei erori la arhivarea cererii de brevet, a
r=mas cu nimic. Apoi, ]n 1845, americanul Elias Howe a patentat ,,mecanismul
pentru coasere”, care utiliza fire de a\= din diferite surse (mosoare) [i le ]nnoda
sigur la prinderea buc=\ilor de p`nz=. Pentru asigurarea succesului, Howe a
plecat ]n Anglia, \ara manufacturilor cu revolu\ia tehnic= la u[=. Dup= mai
mult timp reveni ]n SUA, dezam=git c= nu a reu[it s=-[i comercializeze inven-
\ia. Surpriza ]ns= ]l a[tepta la ]ntoarcere: un oarecare Isaac Merritt Singer co-
piase inven\ia, ad=ugase ni[te contribu\ii personale [i deja o exploatase din
plin! Prototipul s=u a v=zut lumina zilei ]n 1850, iar peste un an a brevetat
modelul ac\ionat de o pedal= pentru picioare, fapt care elibera m`inile pentru
a lucra cu p`nza. Dar nu a brevetat [i pedala, regret`nd peste ani aceast=
eroare. }n 1851 Singer a fost tentat s= construiasc= un imperiu tehnologic pen-
tru producerea [i utilizarea ma[inilor de cusut. A fost un vizionar industrial,
care visa s= vad= lumea ]mp`nzit= de ma[inile sale. Era un geniu al promov=rii
produselor pe pia\=, acest Singer, american cu origini germane. Ideile sale
sunt preluate [i azi de cei ce vor s= c`[tige cump=r=torii. El ][i vedea inven\ia
nu doar ]n incinta fabricilor [i atelierelor de croitorie, ci [i ]n casele cet=\enilor.
Iar pentru aceasta urma s= sporeasc= esen\ial producerea. }n 1858 Singer a
prezentat o ma[in= de cusut u[oar=, pentru uz familial, ]nlocuit=, ]n 1865, de
modelul perfec\ionat New Family. Acesta a fost produs timp de 20 de ani ]n
peste patru milioane de exemplare! Desigur, lui Howe nu a vrut s=-i scape un
c`[tig important, de aceea l-a ac\ionat pe Singer ]n judecat=. Dup= ani de
procese, Howe a c`[tigat [i Singer a fost silit s=-i pl=teasc= o cot= pentru fie-
care exemplar produs. Aceast= cot= l-a f=cut milionar, dar laurii r=sp`ndirii [i
utiliz=rii pe larg a ma[inilor de cusut, pe bun= dreptate, apar\in lui Singer.
Ma[inile de cusut cu numele Singer erau opere de art= – frumos pictate, cu
personalitate, turnate ajurat ]n font=. Ca o zestre inestimabil= erau transmise
din genera\ie ]n genera\ie. Mai ]nt`i – ]n familiile aristocra\ilor [i bog=ta[ilor
timpului, apoi – [i ]n multe altele. Pentru aceasta Singer a organizat comer-
cializarea lor pe credit, garant`nd [i deservirea calificat=. {i asta ]n sec. XIX!
Oare nu e un geniu? Astfel a cucerit ]ntreaga lume, construind uzine nu doar
]n SUA, ci ]n toat= Europa, Rusia... Iar compania lui Singer a devenit lider
mondial, pe l`ng= produc\ie, desfacere [i deservire mai vindea [i licen\e de
produc\ie. Atunci [i-au f=cut apari\ia mai multe firme produc=toare de ma[ini
de cusut cu divers= destina\ie, ale c=ror nume sunt cunoscute [i azi – Pfaff,
Huskvarna, Brother, Bernina, Janome. {i nu doar pentru a coase haine, ci [i
pentru ]nc=l\=minte, huse auto, huse pentru mobil=, broderii, juc=rii [i multe-
multe altele. Iar acum imagina\i-v= c= tot ce este ]n jurul vostru este cusut
manual – atunci cu siguran\= ve\i aprecia importan\a acestei inven\ii epocale.
Ma[inile de cusut moderne – electrice, electronice, automate, computerizate,
continu= s= ,,coas= istorie” [i mul\i dintre voi le ave\i ]n cas= pentru necesit=-
\ile de familie, pentru hobby-uri.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e Violeta ZABULIC+

28 NOI, decembrie 2020
anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

LA MORI{CA CEA DIN DEAL

2020, decembrie NOI 29
dincolo de aparen\e

PROGNOZA METEO
D rag= cititorule, [tii c= o ploaie, o furtun=, o cea\=,
o chiciur=, un ]nghe\ tardiv, un viscol, ori o grin-
din= ne pot face via\a un calvar, o pot transforma
va\ii – sta\ii meteorologice –, unde se f=ceau m=sur=tori
instrumentale asupra parametrilor meteorologici.
Ast=zi, meteorologia a progresat mult [i este divi-
]ntr-o catastrof=, ne pot periclita ]ntreaga activitate, zat= pe domenii ]nguste cu activit=\i specifice, ca ae-
atunci c`nd nu suntem informa\i cu anticipare [i nu rologia, climatologia, meteorologia dinamic=, meteo-
suntem preg=ti\i adecvat pentru astfel de fenomene rologia sinoptic=.
meteorologice, care sunt anun\ate de mass-media cu }n clasificatorul de specialit=\i din orice \ar= g=sim
titlul de prognoza vremii. at`t specialitatea meteorolog, c`t [i sinoptician. Ace[ti
Prognoza vremii este o estimare a st=rii [i evolu\iei speciali[ti sunt „buc=tarii” ce prepar= zilnic prognoze
parametrilor meteorologici pentru un interval de timp, despre vreme, transmise de c=tre mass-media cu titlul
]ntr-o zon= anumit=. de prognoza meteo ori prognoza vremii. Unii cititori
Pentru ca s= fim preg=ti\i din timp [i s= ]ntreprin- vor fi curio[i s= afle unde se studiaz= aceast= meserie.
dem m=suri adecvate de adaptare la fenomenele me- La universit=\ile de profil ve\i g=si [i specialitatea de
teoclimatice de risc, este nevoie s= fim informa\i cu meteorolog-sinoptician. Anume absolven\ii acestor
anticipare despre natura, durata [i intensitatea unor specialit=\i devin sinopticieni, meteorologi califica\i,
eventuale fenomene meteoclimatice ce se vor declan[a
]n viitorul apropiat. De aceea ]n toate \=rile lumii sunt
create servicii/ institu\ii ce gestioneaz= re\ele de sta\ii
meteorologice av`nd ca scop monitorizarea continu=
a parametrilor meteorologici de la suprafa\a terestr=
[i din atmosfer=, de care sinopticienii s= se ghideze la
elaborarea prognozelor vremii.
Cine sunt cei care preg=tesc/elaboreaz= progno-
zele vremii? Oamenii din toate timpurile au fost curio[i
s= afle ce cuprinde sau ce le poate oferi mediul ]n-
conjur=tor. Con[tient sau incon[tient, ei studiau vizual
bolta cereasc=, linia orizontului, b=taia v`ntului, com-
portamentul animalelor [i al plantelor, pentru a price-
pe care va fi vremea pentru urm=toarea perioad=.
Aceast= preocupare este explicat= prin faptul c= ei zi
de zi î[i fac griji de securitatea personal= [i ][i progra-
meaz= activit=\ile [i comportamentul ]n raport cu posi-
bilele fenomene meteoclimatice. Alexandru DIMITROV
Unii dintre noi [i ast=zi ]ncearc= s= prezic= vremea
de m`ine dup= zborul r`ndunelelor, dup= direc\ia fu-
mului din hogeac, ori dup= culoarea orizontului la
apusul soarelui, ba chiar ]ncearc= s= fac= prognoze
sezoniere, adic= s= spun= cum va fi iarna, dup= spli-
na de la purcelul sacrificat de Cr=ciun ori prim=vara,
dup= frigul ]n ziua de Boboteaz= etc. Astfel de prezi-
ceri ale vremii erau [i sunt f=cute de oamenii simpli
dup= analiza vizual= a reperelor de referin\= [i dup=
obiceiurile str=mo[e[ti. Dar, din momentul invent=rii
primelor instrumente de m=surat parametrii fizici ai
atmosferei, ca termometrul inventat de italianul Gali-
leo Galilei [i barometrul inventat de germanul Otto
von Guericke, observa\iile au ]nceput s= fie efectuate
instrumental, iar locurile unde se f=ceau m=sur=tori
asupra parametrilor fizici ai atmosferei s-au numit sta-
\ii pentru observa\ii asupra atmosferei. Alexandru DIMITROV
E firesc s= cunoa[te\i c=, ]ncep`nd cu secolul XVII,
comunit=\ile civilizate din Europa, sunt preocupate tot care analizeaz= conjunctura tuturor indicatorilor me-
mai profund de starea [i evolu\ia fenomenelor cere[ti. teorologici din atmosfer= [i de la suprafa\a adiacent=
Astfel, apare [tiin\a ce are ca obiect de studiu fenome- a P=m`ntului [i formuleaz= deduc\ii despre vremea
nele cere[ti, numit= ]n limba greac= meteorologie. Tot din urm=toarele ore, zile, sapt=m`ni, luni...
]n aceast= perioad=, ]ncep`nd cu anul 1654, pe terito- Cum se elaboreaz= o prognoz= a vremii? }n cadrul
riul Europei, mai ]nt`i ]n Italia, apoi ]n Germania [i Po- tuturor serviciilor meteorologice sunt create birouri/
lonia, sunt ]nfiin\ate primele nou= platforme de obser- centre, unde sunt elaborate zilnic prognozele vremii.
30 NOI, decembrie 2020
}n acest scop speciali[tii sinopticieni pun ]n aplicare
tehnologii de vizualizare [i analiz= a informa\iilor/pa-
rametrilor, precum presiunea, temperatura, umidita-
tea, viteza [i direc\ia v`ntului, ce constat=/redau sta-
rea atmosferei la diferite ]n=l\imi de la sol p`n= la
stratul superior al atmosferei.
Apare ]ntrebarea: cine ]nregistreaz= aceste date la
diferite altitudini, din moment ce sta\iile meteorologi-
ce se afl= la sol? Cu acest scop, pe diferite orbite ]n
jurul Terrei, sunt amplasa\i tot mai mul\i sateli\i mete-
orologici, care au destina\ia de a monitoriza continuu
parametrii meteorologici. Ace[ti sateli\i au devenit
,,santinele” ce vegheaz= starea [i circula\ia atmosfe-
rei la nivel global [i furnizeaz= imagini [i date meteo-
rologice din diferite segmente ale atmosferei.
Imaginile satelitare sunt disponibile tuturor centre-
lor de prognozare a vremii. Ele stau la baza ]ntocmirii
h=r\ilor sinoptice, c=ci anume h=r\ile sinoptice ofer=
Iano[ VRANCEAN
descoper=. ro
informa\ia necesar= despre starea atmosferei la dife-
rite ]n=l\imi. Tradi\ional, ]n meteorologie se mai prac-
tic= pe larg sondarea atmosferei cu radiosonde care
sunt ridicate ]n atmosfer= de baloane cu heliu ori hi-
drogen [i care au scopul de a transmite informa\ii
despre starea parametrilor meteorologici la diferite
]n=l\imi. }n ultimii ani tot ]n aceste scopuri este folosit=
avia\ia – avioanele de c=l=tori au fixa\i la exterior sen-
zori pentru m=surarea presiunii, temperaturii, umi-
dit=\ii [i vitezei v`ntului.
O alt= surs= de informa\ie folosit= de sinopticieni
pentru a avea ]ntreaga gam= de date privind starea
atmosferei sunt imaginile [i datele furnizate de c=tre
re\eaua de radare meteorologice ce scaneaz= bolta
cereasc= p`n= la linia orizontului.
Desigur, factorul uman este decisiv ]n elaborarea
prognozelor vremii, dar sinopticienilor le-ar fi imposi-
bil s= calculeze, s= intercaleze [i s= analizeze multitu-
dinea de cifre [i parametri ]nregistra\i de la toate sur-
sele disponibile, f=r= aplicarea unor softuri inteligente
de calcul [i intercalare a fluxului de date privind evo-
lu\ia parametrilor meteorologici. }n ultimii ani se spu-
ne c= sinopticienii nu prognozeaz= vremea, dar o cal-
culeaz= – astfel a intrat ]n uz termenul prognoz=
numeric=. Aceste prognoze sunt ]ntocmite de c=tre
computer.
Produsul final al softurilor responsabile de progno-
zele numerice sunt numeroasele h=r\i. Anterior sinop-
ticienii elaborau zilnic [i chiar desenau manual h=r-
\ile sinoptice. Acum acest lucru este efectuat de c=tre
computer, aplic`nd softuri specializate. Sinopticienii
analizeaz= [i informa\ia de pe suprafa\a terestr=.
Aceast= procedur= prevede analiza datelor meteoro-
logice ]nregistrate la sta\iile meteorologice na\ionale
[i regionale. {i aceast= activitate anterior era efectu-
at= manual de c=tre observatorii sta\iilor meteorologi-
ce, iar acum acest lucru este ]n mare m=sur= automa-
tizat, adic= sta\iile sunt dotate cu senzori, care
colecteaz= ]n regim automatizat datele meteorologi-
ce, care apoi sunt transmise c=tre centrele de progno-
zare a vremii, unde sunt analizate de sinopticienii de
serviciu.
De ce prognozele vremii uneori nu se adeveresc?
Ca s= r=spund la aceast= ]ntrebare voi reveni la de-
fini\ia de prognoz= a vremii, [i voi ]ncerca s=
t=lm=cesc cuv`ntul/termenul prognoz=. }n acest
scop am consultat dic\ionarul explicative.ro, unde
prognoza ]nseamn= o ipotez=, o estimare a unor fe-
nomene ce pot s= se produc= ]n urma interac\iunii
mai multor factori, care nu pot fi vizibili, dar pot fi
prognoza\i [i evalua\i. Deci, prognoza nu este o in-
forma\ie fix= [i concret=, ci un scenariu estimativ al
evolu\iei factorilor meteorologici pentru o perioad=
stabilit=, fie alc=tuit= cu implicarea direct= a sinopti-
cianului, fie a softului care calculeaz= [i alc=tuie[te
prognoza numeric=.
Veridicitatea prognozelor vremii descre[te ]n
timp, adic= cu c`t intervalul de timp pentru care
este elaborat= prognoza este mai mare, cu at`t
descre[te verdicitatea acestor prognoze, [i invers.
Organiza\ia Meteorologic= Mondial= declar= c=
prezicerea/prognozarea comportamentului mase-
lor de aer ]n atmosfer= este posibil= pentru perioa-
de limitate ]n medie pentru dou= s=pt=m`ni.
O zi bun= [i vreme frumoas=!
Valeriu CAZAC,
expert de mediu
2020, decembrie NOI 31
punctul de pornire ex-libris

DINCOLO DE Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

PRIZONIERII GEOGRAFIEI. Lumea noastr= expli-

CIFRE {I TEOREME cat= ]n 12 h=r\i simple. Tim Marshall. Chi[in=u-
Bucure[ti: Litera, 2020, 80 p.
Bianca IORDACHI, 13 ani, H=r\ile ne atrag prin imaginea lumii
clasa a VIII-a, LT Orizont , nem=rginite puse la picioarele noastre,
Chi[in=u. oferindu-ne posibilitatea s= descoperim
Performan\e: de\in=toare a mistere, s= parcurgem meridiane ]n lung
locului III la cea de-a XVI-a [i ]n lat [i s= confrunt=m epocile istorice.
edi\ie a Concursului Interna\io- Edi\ia respectiv= aduce ]n prim-plan
nal de Matematic= Memorialul geopolitica lumii, statele superputeri [i
David Hrimiuc, Gura Humoru- liderii lor politici constr`n[i sau avantaja\i de... geo-
lui, Rom`nia, 2019; locul III la Olimpiada Balcanic= grafie. Vei descoperi cum marii conduc=tori au fost
de Matematic= pentru Juniori, 2020, etc. limita\i ]n luarea unor decizii definitive din cauza for-
— Matematica... de unde p`n= unde? melor de relief din zon= sau de ce istoria pare s= se
— }n clasa a IV-a am participat la primul concurs repete din cauza geografiei. Materialul e prezentat
de matematic= [i am ]n\eles c= e un domeniu care m= de Tim Marshall, fost corespondent pe probleme de
captiveaz=. Dincolo de cifre [i teoreme, t=r`mul [tiin- politic= extern= la televiziunea britanic= Sky News,
\elor exacte este fabulos [i senza\ional, dac= ai ocazia care a transmis timp de 25 de ani [tiri din 30 de \=ri,
s= descoperi c`t de important [i de benefic este stu- inclusiv din [ase zone de r=zboi.
diul lor. Personal, am ]nceput s=-i dedic c`te o or= pe
zi [i astfel matematica m-a cucerit iremediabil, in- }NC+ O ZI CR+CIUNUL DE-AR MAI FI. Colinde
teres`ndu-m=, ]n acela[i timp, fizica [i informatica. populare de Cr=ciun selectate de Viorica Naga-
— Cum \i s-a p=rut a 37-a Olimpiad= Balcanic= cevschi [i poeme de Cr=ciun semnate de autoare.
de Matematic=? Ilustra\ii de Lic= Sainciuc. Chi[in=u: Cartier, 2020,
— Concursul organizat on-line de c=tre Societatea 252 p.
de Matematic= a |=rilor Sud-Est Europene a fost difi- O colec\ie de sintez= ce ][i propune
cil, la el particip`nd 108 elevi din 18 \=ri. Fiind novice s= popularizeze colinda prin valoarea ei
]n cadrul acestei competi\ii, mi s-a p=rut una bine or- artistic= pre\ioas=, relief`ndu-i diversita-
ganizat=, cu reguli stricte, bine stipulate. tea tematic= [i melodic=. Cuprinsul ]n-
— Sunte\i o echip= sau participa\i ]n concurs de sumeaz= colinde arhaice voinice[ti,
sine st=t=tor? colinde apocrife [i de influen\e religi-
— Trei elevi din institu\ia noastr= de ]nv=\=m`nt oase, c`ntece de stea etc. ,,Confrunta-
s-au ales cu medalia de bronz, fiecare fiind pe cont rea tradi\iei cu modernitatea este [i ea
propriu. Dar g`ndul c= ne reprezent=m \ara ne-a una dintre multiplele modalit=\i de protejare a patri-
ambi\ionat s= ne unim for\ele [i s= fim o echip= conso- moniului cultural imaterial de la noi. Avem convin-
lidat=. gerea c= [i cartea de colinde... poate fi considerat=
— Cine te inspir= ]n acest sens? drept o contribu\ie la men\inerea ]n practica actual= a
— Cu siguran\=, colegii mai mari, care au ajuns s= viabilit=\ii fenomenului colindatului” (Tudor Colac).
studieze la facult=\i cu renume din ]ntreaga lume,
]nregistr`nd performan\e de admirat. Cu recuno[tin\=30 DE FOTBALI{TI CARE AU F+CUT ISTORIE.
[i g`nduri alese m= ]ndrept c=tre profesorul meu de
Istorii sportive. Luca de Leone, Paolo Mancini.
matematic=, domnul Marcel Teleuc=, [i c=tre p=rin\ii
Chi[in=u: ARC, 2020, 104 p.
mei, care ]mi sunt c=l=uz=. O apari\ie a[teptat= mai ales de
— }\i mai r=m`ne timp liber [i pentru alte activit=\i?
fanii fotbalului, care ]n perioada pan-
— }mi rezerv timp [i pentru ]not, tenis, lectur=, dar
demiei nu au avut acces la spectacol,
neap=rat ]mi setez priorit=\ile ]n favoarea familiei
fiind sistate evenimentele sportive de
mele [i a prietenilor. amploare. S= te reg=se[ti ]ntr-un top
— Matematica se intersecteaz= cu cel mai mare
al celor mai buni dintre cei mai buni
vis al t=u? nu este deloc ]nt`mpl=tor. De la Lio-
— Tind s= fiu admis= la o facultate prestigioas=, cu
nel Messi la Cristiano Ronaldo, de la
studii temeinice [i solide ]n economie. Cred c= am ne-
voie de aceast= disciplin= ca s= ajung acolo. Gigi Buffon la Pelé, cuprinsul acestei c=r\i ]\i propune
profilurile a 30 de juc=tori de clas= interna\ional= care
— Ce mesaj ai pentru semenii t=i, care sunt ]n
c=utarea propriilor pasiuni? au dus faima sportului rege de-a lungul timpului. Date
biografice captivante, momente dificile cu care s-au
— S= profite de posibilitatea pe care o avem noi,
confruntat starurile preferate, averile lor impresionan-
tinerii, de a ]ncerca c`t mai multe lucruri, asimil`nd
te, generozitatea [i empatia cu care au fost ]nzestra\i,
informa\ii valoroase [i experien\e inedite de via\=.
despre marele vis de a ]nvinge [i de a deveni campi-
Pentru NOI — Daniela CODREANU oni afla\i din acest titlu curios.
32 NOI, decembrie 2020
fii s=n=tos!
SECRETUL REZISTEN|EI
T e ]ntrebi de ce unii oameni pot rezista vreme ]n-
delungat= la frig, ]n timp ce al\ii tremur= [i abia
a[teapt= s= intre la c=ldur=? De ce unii sunt s=n=to[i
toat= iarna, iar al\ii se ]mboln=vesc de c`teva ori?
R=spunsul ]l g=se[ti ]n r`ndurile de mai jos.
Pentru a ne adapta u[or la
condi\iile de mediu, trebuie s=
ne c=lim. C=lirea organismului
se face prin expunerea zilnic= [i
ra\ional= la factorii naturali –
aer, ap=, z=pad=, soare. Este
foarte important ca procesul de
c=lire s= ]nceap= din copil=rie,
folosindu-se c`t mai multe meto-
de de ]nt=rire a organismului, ca
du[urile combinate, plimb=rile
]n aer liber pe timp de ploaie, ger sau ninsoare, evita-
rea hainelor ]n exces, gimnastica [i orice tip de sport.
Cineva apropiat mie obi[nuia s=-mi spun= c=
dac= te speli cu ap= rece, nu r=ce[ti. Apa rece are un
rol deosebit de important, deoarece aceasta stimu-
leaz= activitatea inimii [i a ]ntregului sistem circula-
tor. Pentru a da rezultate bune, procedurile cu ap= se
fac zilnic. La ]nceput apa din du[ trebuie s= fie
c=ldu\=, pentru ca la sf`r[it s= treac= ]n rece.
{tiai c= [i soarele este foarte important atunci
c`nd vorbim de un corp s=n=tos, puternic? Soarele
ofer= o doz= bun= de vitamina D, care, la r`ndul ei,
ajut= la fixarea calciului ]n organism. Acest lucru ]n-
seamn= c= soarele contribuie la prevenirea deform=rii
oaselor, [i ]n acela[i timp, m=re[te rezisten\a [i ]n fa\a
altor afec\iuni. Se recomand= ca b=ile de soare s= fie
de 3-5 minute la ]nceput [i apoi s= creasc= p`n= la 20
de minute.
Este important de [tiut c= procesul de c=lire se re-
alizeaz= ]mbin`nd concomitent mai mul\i factori:
ap=, soare, ploaie, v`nt, exerci\ii fizice [i de respira\ie
controlat=. Practicarea de sporturi ]n aer liber: ciclis-
mul, schiatul, ]notul etc. ofer= posibilitatea men\inerii
unui nivel ]nalt de c=lire cu efecte dintre cele mai fa-
vorabile asupra s=n=t=\ii.
{tiai c= po\i face [i b=i de aer [i c= acestea te pot
c=li? Aerul ac\ioneaz= benefic asupra organismului,
]mbun=t=\ind sistemul termoreglator al acestuia. Po\i
face b=i de aer ]n cas=, la balcon, ]ncep`nd cu tem-
peraturi ale aerului de la 20-25 de grade Celsius, care
zilnic s= scad= treptat. Pentru aceasta, deschide tem-
porar ferestrele p`n= ce temperatura se va egala cu
cea de afar=.
poft= bun=!
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
REGINA ALB+
N u am fost niciodat= ]n Italia, ]n schimb, de fieca-
re dat= c`nd pun pe farfurie o pung= de Burra-
ta, simt cum atmosfera de pe peniunsul= ajunge la
mine acas=.
Ai auzit de Burrata? Este un sortiment de br`nz=
proasp=t=, care ][i are originile ]n Italia. Ba mai
mult, i se mai spune regina br`nzeturilor italiene.
Pentru prima dat=, aceast= br`nz= a fost g=tit= ]n
ora[ul Andria, aflat pe ,,c=lc`iul” peninsulei. De
acolo, s-a r=sp`ndit repede ]n ]ntreaga \ar= [i apoi
]n toat= lumea. Recent am descoperit-o [i ]n maga-
zinele noastre. Aceast= specialitate de br`nz= este
o adev=rat= delicates=. Se prepar= din lapte
proasp=t de vac=, sm`nt`n= [i cheag [i are forma
unei pungi, al c=rei interior este umplut cu o mas=
cremoas=.
Burrata con\ine un bogat complex de vitamine,
minerale [i elemente utile pentru organismul nos-
tru. Ca [i toate produsele lactate, acest tip de br`nz=
este o surs= excelent= de calciu, potasiu [i fosfor –
minerale responsabile de s=n=tatea oaselor, a
mu[chilor [i a din\ilor. Burrata este bogat= ]n reti-
nol, cunoscut ca vitamina A. Retinolul ac\ioneaz=
benefic asupra ochilor, a oaselor, a p=rului [i a sis-
temului imunitar. Vitamina A ajut= organismul s=
lupte cu infec\iile, viru[ii [i al\i agen\i patogeni.
Br`nza con\ine [i vitaminele B, care sunt responsa-
bile pentru activitatea sistemului nervos.
Pentru a savura gus-
tul excelent al br`nzei
Burrata, aceasta trebuie
servit= ]n mod corepun-
z=tor [i combinat= cu
alimente potrivite. Pros-
pe\imea este principa-
lul ei atu. Iat= de ce
este important s= fie
consumat= ]n cel mult 24 de ore de c`nd a fost pre-
parat=. Pentru ca br`nza s=-[i dezv=luie gustul [i
aromele, ]nainte de servire, se recomand= scoate-
rea ei din frigider [i men\inerea la temperatura ca-
merei pentru o perioad=. Se m=n`nc= cu p`ine
obi[nuit= sau pr=jit= [i stropit= cu ulei. Totodat=,
Burrata poate fi servit= cu m=sline sau ro[ii proas-
pete. Burrata se potrive[te bine cu o varietate de
produse: avocado, sfecl=, usturoi, miere, l=m`ie,
nuci, usturoi.
Burrata poate fi ad=ugat= ]n salate de legume,
iar prezen\a ei ]ntr-o farfurie de paste, de pe[te sau
carne este o adev=rat= ]nc`ntare pentru papilele
gustative.
2020, decembrie NOI 33
simbolistica plantelor cu flori
CRIZANTEMA
C rizantema sau ,,Floarea de
aur” (traducere din limba
greac=), cea mai frumoas= floare
de toamn=, ][i ]ncepe istoria
acum 3000 de ani, ]n China, ea
fiind supranumit= ,,floarea vie\ii”.
Este floarea culturii asiatice, chi-
nezii consider`nd-o una dintre
cele mai frumoase plante, al=turi
de orhidee, bambus [i floarea de
prun chinezesc. De-a lungul tim-
purilor, China [i Japonia [i-au
disputat aceast= plant=, fiecare
av`nd legende care atest= apari-
\ia ei.
Astfel, s-a n=scut ]n China le-
genda despre Keu Tze Tung,
care, insult`ndu-l pe ]mp=rat, e
nevoit s= fug= [i s= se ascund=
]n Valea Crizantemelor. }nsetat,
bea roua de pe petalele florilor [i
devine nemuritor. }n Japonia, cri-
zantema, de-a lungul a 10 secole,
a ap=rut pe emblema japonez=
imperial=, fiind ]nf=\i[at= cu 16
petale, asemenea soarelui r=s=-
rind [i este [i ]n zilele noastre
floarea na\ional= a Japoniei. Este
prezent= chiar [i pe pa[apoartele
japonezilor.
O legend= cre[tin= este aceea
despre o feti\=, care avea mama
foarte bolnav= [i care se ruga la
Maica Domnului ]n fiecare zi,
d=ruindu-i de fiecare dat= c`te o
floare, s= nu-i lase mama s=
moar=. }ntr-o noapte, feti\a a vi-
sat-o pe Maica Domnului, care o
privea cu mil= [i ]i spunea c=
34 NOI, decembrie 2020
mama ei va mai tr=i at`tea zile
c`te petale va avea floarea pe
care feti\a urma s= i-o d=ruiasc=.
Cu lacrimi ]n ochi, feti\a se tre-
ze[te [i vede c= floarea preg=tit=
avea doar cinci petale. Atunci ea
a ]nceput s= rup= petalele ]n
buc=\ele mici-mici, acestea ]n-
mul\indu-se. Fecioara Maria a
ascultat atunci ruga feti\ei [i i-a
vindecat mama.
O alt= legend= ne spune c=
Steaua, dup= ce a condus Magii
c=tre locul na[terii Domnului, a
cobor`t din ceruri, transform`ndu-
se ]ntr-o crizantem= aurie, la in-
trarea ]n staulul ]n care se n=s-
cuse Iisus.
}n Asia, crizantema este floa-
rea s=rb=torilor, fiind ]nt`lnit=
foarte des la c=s=torii [i aniver-
s=ri. Aici ea este simbolul opti-
mismului, bucuriei [i al fericirii.
Totodat=, ea simbolizeaz= via\a
lung= (pe bun= dreptate, pentru
c= substan\ele con\inute de ea
]nt=resc sistemul imunitar) [i ]n-
\elepciunea.
Pentru japonezi, floarea este
un simbol al soarelui, ei consi-
der`nd c=, datorit= dispunerii pe-
talelor, aceast= floare reprezint=
perfec\iunea, o floare magic=. Fi-
ecare r=zboinic din zona sudic=
purta ]n lupt= o crizantem= gal-
ben=, ca semn al curajului. }n Ja-
ponia, ]n fiecare an se organi-
zeaz= Festivalul Fericirii, pentru
a s=rb=tori aceast= plant=.
Contrar asiaticilor, europenii
din ziua de azi folosesc crizante-
mele ca simbol al triste\ii [i al re-
gretului, fiind utilizate deseori ca
flori asociate funeraliilor. Totu[i,
]n secolul al XIX-lea, b=rba\ii eu-
ropeni foloseau crizantema pen-
tru a-[i ar=ta iubirea fa\= de
domni[oare [i respectul fa\= de
doamnele m=ritate.
diane.ro
cioburi
O DESCOPERIRE
ULUITOARE
U n b=iat de 12 ani a f=cut
descoperirea vie\ii sale ]n
ziua ]n care a g=sit un schelet de
dinozaur vechi de 69 de milioane
de ani. Paleontologul amator era
]ntr-o drume\ie ]mpreun= cu tat=l
s=u, ]ntr-o zon= bogat= ]n fosile
din Alberta, Canada, ]n luna iulie,
c`nd a v=zut ni[te oase care ie-
[eau dintr-o piatr=. B=iatul, Na-
than Hrushkin, spune c= atunci
c`nd a v=zut oasele pentru prima
dat=, a r=mas ,,literalmente f=r=
cuvinte”. Nici m=car nu am fost
]nc`ntat, de[i [tiu c= ar fi trebuit s=
fiu, a declarat el. „Eram at`t de
[ocat pentru c= f=cusem o desco-
perire legat= de dinozauri”, a mai
spus b=iatul.
Nathan, care este pasionat de
dinozauri de la v`rsta de [ase ani,
merge foarte des cu tat=l s=u ]n
drume\ii ]n situl canadian Albertan
Badlands. }n urm= cu un an, a
g=sit mici fragmente de fosile, iar
tat=l s=u a suspectat c= vor c=dea
de pe st`nca de deasupra. A[a c=
vara aceasta Nathan a decis s= in-
specteze zona. Oasele fosilizate
ie[eau din coasta unui deal. „Ar=-
tau ca ni[te oase din piatr= – nu le
puteai confunda cu altceva, a spus
tat=l s=u, Dion Hrushkin.
Nathan [tie c= fosilele sunt pro-
tejate de lege, a[a c=, atunci c`nd
au ajuns acas=, el [i tat=l s=u au
contactat Muzeul Royal Tyrrell, si-
tuat ]n Alberta [i dedicat studiului
vie\ii preistorice.
Nathan spune c= ]ntregul pro-
ces a fost ,,suprarealist”. Va fi mi-
nunat s= v=d dinozaurul dup= luni
de munc=, a ]ncheiat el.
jurnal.md
ieri [i azi
RINOCERUL
|INUTURILOR NE}MBL~NZITE
V = plac rinocerii? Rar cine ar
putea r=spunde – prea exo-
tic este animalul, [i nici
prin gr=dinile zoologice
nu se prea ]nt`lne[te. Dar
informa\iile media, manu-
alele afirm= c= este un mamifer
puternic, care, fiind provocat, poa-
te ataca periculos. Se pot construi
automobile la un rancho? Da,
dac= acesta este Cucamoga din
California, SUA. {i ce leag= aces-
te dou= subiecte? Compania
USSV (Unaited States Specialty
Vehicles), care este dislocat= la
Cucamoga [i construie[te auto-
mobile SUV, speciale, de lux-Rhi-
no, care au pe logo un rinocer.
Rhino GX, produs din 2016, este
construit pe platforma enorm= a
Ford F450, este echipat fie cu mo-
tor turbodiesel V8 de 6,7 l (440 c.p.),
fie cu motor pe benzin= 6,8 l, V10.
Este dotat cu cutie automat= ]n
[ase rapoarte [i trac\iune inte-
gral=, poate fi configurat pentru
cinci sau [apte pasageri. Rhino
GX ofer= c=l=torilor cele mai rafi-
nate tehnologii ale unui habitaclu
de lux, despre care nu ai b=nui
dup= exteriorul brutal, ]n stil mili-
tar. Compartimentul pasagerilor
din spate, cu fotolii reglabile pen-
tru o c=l=torie confortabil= fie pe
[osele, fie pe terenuri accidentate,
este separat de cel din fa\= printr-
un perete fonoizolant, cu un ecran
enorm de circa un metru pe diago-
nal=. Comunica\ii [i TV prin sate-
lit, panou de bord 3D, monitor
mare ]ntre pasageri sunt doar o
parte din utilit=\ile, menite s= asi-
gure o c=l=torie pl=cut=. }n versiu-
nea de baz=, pre\ul ]ncepe de la
200 de mii de dolari.
Un model mai mic, Rhino XT,
are ca baz= platforma unui Jeep
Wrangler, [i este construit ]n ace-
la[ stil, military. Cei 285 c.p. sunt
efortul motorului V6. de 3,6 l, care
func\ioneaz= ]n cuplu cu transmi-
sie manual= ]n [ase rapoarte sau
cu cutie automat=. Cu exterior ro-
bust, ro\i enorme all-terrain, Rhino
XT inspir= ]ncrederea ]n succesul
oric=rei c=l=torii, indiferent de te-
ren. Ai [anse s= ]l posezi dac= e[ti
disponibil s= achi\i sume mai mari
de 80 de mii de dolari.
Iurie SCUTARU
calendar
IANUARIE
85 de ani de la apari\ia, la Iaşi,
a publica\iei de orientare demo-
cratic= „Însemn=ri ieşene”, sub
conducerea lui M. Sadoveanu, G.
Topârceanu ş.a. (1 ian. 1936 –
1 oct. 1940).
70 de ani de la naşterea lui Mi-
hai POTÂRNICHE, artist fotograf,
publicist, Maestru al Artei, laureat
al Premiului Na\ional în domeniul
artelor (4 ian. 1951).
140 de ani de la naşterea lui Ion
MINULESCU, poet, prozator, dra-
maturg, publicist, editor şi tra-
duc=tor român, reprezentant al
simbolismului românesc (6/7 ian.
1881 – 11 apr. 1944).
150 de ani de la naşterea lui Ion
HALIPPA, istoric, arhivist, arheolog
şi redactor român basarabean
(7 ian. 1871 – 25 iun. 1941).
80 de ani de la naşterea lui Vlad
CIUREA, regizor şi operator de
film, profesor, maestru al imaginii
filmului autohton (20 ian. 1941).
460 de ani de la naşterea lui
Francis BACON, filosof, eseist, om
de stat, avocat, jurist şi orator en-
glez (22 ian. 1561 – 9 apr. 1626).
85 de ani de la naşterea lui Flo-
rin PIERSIC, actor român de teatru
şi film (27 ian. 1936).
265 de ani de la naşterea lui
Wolfgang Amadeus MOZART,
compozitor austriac (27 ian. 1756 –
5 dec. 1791).
160 de ani de la naşterea lui
Louissile JOUBIN, naturalist, cer-
cet=tor, profesor universitar fran-
cez (27 ian. 1861 – 24 apr. 1935).
2020, decembrie NOI 35
un­de dai [i un­de crap=
cuvinte ]ncruci[ate
Rub­ric= sus\inut= de Igor GRO­SU
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
trei variante – un r=spuns
1
Cuv`ntul piton ]nseamn=: 1. Instrument
2 pentru alpini[ti. 2. {arpe. 3. Ton muzical.

3 fr=m`nt=ri de minte
Poare oare stru\ul s= se numeasc=
4 pas=re?

5 argus
2 3 4 8 ?
6 Continua\i enumerarea...
7

10

ORIZONTAL: 1. Candelabru. 2. St= pe acoperi[ – VERTICAL: 1. N=v=lire de ap= – Deschidere.

S=patul p=m`ntului. 3. Calup. 4. |ine carnea – Risipit
din st`nga! – Piton f=r= coad=! 5. Fire sub\iri pe cap
– Intrarea ]n pinotec=! 6. Merge ]napoi – Zece sute.
7. Confec\ioneaz= lac=te – Moi! 8. Aici – Logof=t.
9. S=ritor... la urm=! – Parte cu care cineva contribuie
la ceva. 10. Grosu Elena – Document – N=na[.
2. Vas – Mizerie. 3. }ntindere de ap= – Supus
r=celii. 4. Cultivator de in – Calciu – Diftong.
5. Beteag – Din Turcia. 6. Cea mai bun= carte
– Arbust ]n p=dure. 7. Plant= cu r=d=cini
c=rnoase – Pui de pisic=. 8. Pas=re mare, odin-
ioar= – Fructul coniferelor. 9. }n gr=din=! – Pal=.
10. Udrea Teodor – Floare de prim=var=.

R=spunsurile corecte — nr. 10, 2020

cuvinte ]ncruci[ate
ORIZONTAL: 1. Epos. Oco-
li. 2. Strangulat. 3. Zg`rcite.
4. P.C. Ad=uga. 5. Ale. A.Z. Ari.
6. Mile. Icre. 7. Epura. Uhai.
8. Nedomolit=. 9. Tras. Apc=t. 10.
E. T. Acea.
VERTICAL: 1. E[apament. trei variante – un r=spuns
2. Pt. Clipere. 3. Orz. Eludat.
4. {ag=. Eros. 5. Nad=. Am.
6. Ogr=zi. Oac. 7. Cucu. Culpe.
8. Oligarhic=. 9. L=t=rea\=. 10. I\e.
Iat=.
fr=m`nt=ri de minte
Timpul.
Cuv`ntul publicist ]nseamn=:
1. Scriitor. 2. Ziarist.
argus
Se scot patru chibrituri din
st`nga interior, ]n rezultat r=-
m`n`nd un p=trat mare, [i
dou= din col\ul de sus, dreapta,
ob\in`nd jos un p=trat mic.

D ragi cititori,
La solu\ionarea problemelor din numerele 7-9 s-au eviden\iat Teoctista COL|A din C=rpineni,
H`nce[ti, Dumitri\a CHIRI|A din Ign=\ei, Rezina, [i Ion CROITORU din Chi[in=u.
Trecerea anilor a fost ]ntotdeauna un frumos prilej de bucurie pentru cei care [i-au realizat g`ndurile
[i vrerile cu ]mpliniri rodnice. Iar noi, ca de obicei, facem bilan\ul anului 2020, care ]i ofer= p`rtia lui 2021.
Mai jos public=m numele c`[tig=torilor pentru anul 2020: Daniela REPE{CO din V=deni, Soroca,
Teoctista COL|A din C=rpineni, H`nce[ti, [i Ion CROITORU din Chi[in=u. C`[tig=torilor li se ofer=
albumele BIP, 2017 (Bienala Interna\ional= de Pictur=) [i Saloanele Moldovei, 2019 (donator: Muzeul Na-
\ional de Art= al Moldovei).
Felicit=ri [i succes ]n continuare! La mul\i ani!
36 NOI, decembrie 2020
ochiul al treilea

FON­DA­TOR:
MI­NIS­TE­RUL EDUCA|IEI, CULTURII
{I CERCET+RII

Fondat 1930
Serie nou= 1990
Re­dac­tor-[ef:
Va­le­rie VO­LON­TIR
Iuliana {CHIRC+
secretar responsabil
Leo BOR­DEIANU
re­dac­tor de sec\ie
Iano[ VRANCEAN
re­dac­tor ar­tis­tic
Valentin GU|U
Jean GEOFFROY (1853–1924): L~NG+ POMUL DE CR+CIUN stilizator
Lucia STEGARESCU

E ste un pictor [i ilustrator francez. Elev al lui Léon Bonnat, apoi al lui
Eugène Levasseur [i Adolphe Yvon, Jean Geoffroy a expus, din 1874,
la Salonul de la Paris, apoi la Salonul Arti[tilor Francezi al c=rui membru
co­rec­tor
Valeria PRODAN
operator
a devenit ]n 1883. }n acela[i an, a primit o men\iune de onoare, ]n 1886
Alina BODROVA
– o medalie de clasa a treia [i, ]n 1900, o medalie de aur pentru Expozi- contabil-[ef
\ia Universal=. A fost promovat cavaler al Legiunii de Onoare ]n 1853.
Sergiu FRUNZ+
Jean Geoffroy a practicat scene [i portrete de gen, [i-a f=cut un nume [ofer
pict`nd farmecele copil=riei. La ]nceputul carierei sale, locuia cu c`\iva
profesori, deasupra unei [coli. A [tiut s= redea cu o sinceritate incontesta- Co­man­da 3032
For­ma­tul 60x90 1/2
bil= farmecul naiv al [colarilor. A pictat multe scene de gen pitoresc cu Co­li de ti­par 5
accente naturaliste. Tiraj — 1380 ex.
}n jurul anului 1876, l-a cunoscut pe Hetzel, care l-a angajat ca ilustra- WE
tor de carte pentru copii [i tineri. Din 1880, el [i-a semnat ilustra\iile cu (in Ro­ma­ni­an Lan­gu­age)
pseudonimul ,,Geo”. Monthly ma­ga­zi­ne for
chil­dren and teenagers
Alte lucr=ri: RUG+CIUNEA CELOR SMERI|I, ZIUA VIZITEI LA SPITAL,
RESEMNATUL, CONVALESCEN|II, AZILUL DE NOAPTE, AFFAMÉS. AD­RE­SA RE­DAC|IEI:
Re­vis­ta NOI,
str. Al. Pu[kin 22,
MD - 2012 mun. Chi[in=u
DIN NUM+RUL URM+TOR: Te­le­fo­ane:
022 23 31 91; 022 23 37 25;
022 23 36 45; 022 22 22 45
poezie: E{TI AT~T DE FRUMOAS+, IARN+! Fax: 022 23 31 91
E-mail: revistanoi1930@yahoo.com
calea spre Olimp: R=spunsurile corecte [i punctajul acumulat de Facebook.com/ Revista NOI
www.revistanoi.md
participan\i la etapa I a concursurilor Veni, Vidi, Vici; Sol lucet omnibus;
Revista este tip=rit=
Historia est magistra vitae. la Ti­pog­ra­fia Central=
nimic altceva: De vorb= cu soprana Olga BUSUIOC. }nregistrat= la Camera }nregistr=rii
de Stat pe 11.08.2008
cu nr. 1003600012713
Cheltuielile privind dreptul de V= ru­g=m s= in­di­ca\i la sf`r­[i­tul
tex­te­lor, pe ver­soul de­se­ne­lor [i fo­to-
autor ]n acest num=r au fost supor- g­ra­fii­lor, pre­nu­me­le, nu­me­le, v`rsta,
tate de c=tre Institutul Cultural Ro- cla­sa ]n ca­re ]n­v=\a\i, ad­re­sa com­
m`n din Bucure[ti. ple­t=, nu­m=­rul de te­le­fon.
 Indice 31239
Post-restant 34239
Pre\ul 17 lei

M~INE ANUL SE-NNOIE{TE

Alexandru DIMITROV