SPECIFICITATEA TEHNICILOR FNP IN RECUPERAREA PAREZEI DE NERV

SCIATIC POPLITEU EXTERN

lector univ. dr. Gabriela Ochiana

lector univ. dr. Nicolae Ochiana

Universitatea din Bacau

Cuvinte cheie: pareza, nerv sciatic popliteu extern, tehnici FNP

Keywords: paresis, external popliteal sciatic nerve, FNP techniques

Rezumat

Aceasta lucrare prezinta un studiu realizat pe un numar de 17 subiecti cu pareza de nerv sciatic
popliteu extern, pentru a demonstra eficacitatea tehnicilor FNP in recuperarea fortei musculaturii
afectate cat mai apropiate de valorile normale si intr-un timp mai scurt.

Ca rezultat al cercetarii, se evidentiaza rolul primordial al tehnicilor: contractiile repetate (CR), miscarii
active de relaxare opunere ( MARO) si initierii ritmice (IR) in perioada de hipotonie musculara si a
Inversarii lente (IL), inversarii lente cu opunere (ILO), Izometriei alternante (IzA), stabilizarii ritmice
(SR) si progresiei cu rezistenta (PR) dupa ce muschii ajung la forta 3.

Introducere

Procesele de degradare functionala, psihica si sociala determinate de deficitul motor din pareza de
SPE creeaza un handicap complex; kinetoterapeutului ii revine sarcina sa rezolve incapacitatile si sa
reintegreze cat mai rapid persoana in activitate, familie, in societate, pentru ca acesta sa-si poata
asuma rolul ce-i revine.

Astfel, s-a dovedit ca in bolile neuronului periferic o eficienta deosebita o au tehnicile de facilitare
neuromusculara si proprioceptiva, folosite atat ca tehnici de sine statatoare cat mai ales in cadrul
schemelor de miscare Kabat. Accentul in tehnicile FNP, asupra potentialului si capacitatii pacientului,
se pune pe cresterea fortei componentelor slabe, ceea ce demonstreaza utilitatea acestor metode in
cazul paraliziilor de nervi periferici.

Selectia celor mai eficiente tehnici de facilitare neuromusculara si proprioceptiva este determinata de
cauza deficitului, reactivitatea pacientului, momentul interventiei kinetoterapeutice si vointa dovedita
de pacient de a ameliora disfunctia, starea de infirmitate fizica, psihica sau senzoriala in vederea
restabilirii posibilitatii acestuia de a trai intr-o maniera integrata pe plan fizic, psihologic si social.

Scopul cercetarii este de a evalua eficienta tehnicilor FNP, precum si structurarea unor programe de
recuperare individualizate pentru fiecare caz in parte, in functie de deficitul functional restant secundar
afectarii de nerv SPE.

Ipotezele cercetarii

In experimentul propus am plecat de la urmatoarele ipoteze:

1. Se presupune ca prin folosirea cu predominenta a contractiilor repetate (CR) initierii ritmice (IR) si
miscarii active de relaxare opunere (MARO) pentru inducerea activitatii motorii voluntare si a inversarii
lente (IL) si inversarii lente cu opunere (ILO) pentru intarirea raspunsului motor se va
reusi ameliorarea rapida a deficitului motor concretizat prin scurtarea perioadei de recuperare.

2. Se presupune ca prin folosirea izometriei alternante (IzA) si a stabilitatii ritmice (SR) si a progresiei
cu rezistenta (PR) pentru ameliorarea echilibrului muscular, a fortei musculare si stabilitatii, se va
obtine un mers mai stabil si echilibrat.

3. Se presupune ca prin combinarea intr-o maniera originala a succesiunii tehnicilor de facilitare si a

elementelor facilitatorii se va accede la o integrare socio-profesionala adecvata noilor cerinte.

Organizarea cercetarii

Experimentul s-a desfasurat in Baza de recuperare a Sectiei de Kinetoterapie, in perioada aprilie 2004
– martie 2006, pe un n umar de 17 subiecti, cu diagnosticul clinic de pareza de nerv sciatic popliteu
extern, la membrul inferior drept (8 cazuri) si membrul inferior stang (9 cazuri). Subiectii au fost
selectati din sectia Neurologie a Spitalului Judetean, folosind ca si criterii de admitere in studiu,
urmatoarele:

 Absenta altor afectiuni asociate;

 Varsta cuprinsa intre 45 si 65 ani;
 Disponibilitatea de a urma tratamentul kinetoterapeutic.

Metode de evaluare:

 bilantul articular pentru evaluarea mobilitatii articulare la nivelul ariculatiei gleznei si a degetelor;
 bilantul muscular pentru testarea fortei musculare pentru musculatura din loja anterioara si cea
posterioara a gleznei si piciorului
 evaluarea mersului;
 bilantul global al membrelor inferioare.

Tehnici, procedee si metode folosite in interventia kinetoterapeutica

Strategia de interventie, a avut in vedere stadiul leziunii, gradul deficitului functional, momentul
interventiei si motivatia pacientului.

In acest sens, s-a folosit: orteze, masajul, intinderile rapide (stretch-reflexul,) intinderile lente
(stretching-ul), gimnastica articulara, tractiunile in ax si presiunile articulare, elemente facilitatorii,
tehnici de facilitare neuromusculara si proprioceptiva, metoda Kabath, exercitii pentru reeducarea
sensibilitatii (exteroceptive, proprioceptive, a stereognoziei), exercitii la spalier, cu gym-ball-ul, cu
benzi elastice, la planseta de echilibru, exercitii de respiratie toracica si abdominala, mijloace
ajutatoare: ultrasunete, hidroterapie ascendenta, curenti galvanici, electrostimulare folosind curenti de
joasa frecventa.

Rezultate

Rezultatele testarilor sunt prezentate in tabelul 1. Asa cum reiese din graficele 1 si 2, toti subiectii aflati
in studiu si-au ameliorat simtitor mobilitatea la nivelul articulatiei gleznei, in special pe flexia dorsala
(aceasta crescand de la 00 sau 5-70 la 15-250) si eversie (de la 0-100 la 25-300).
 Grafic nr.1 Mobilitate activa la nivelul gleznei Grafic nr.2 Mobilitate activa la nivelul gle

Cel mai important progres s-a realizat in sensul cresterii fortei musculare la nivelul tibialului anterior si
a peronierilor laterali, progresand de la F0 sau F1 la F3 si F4 (asa cum reiese din graficul nr.3 si 4).

Grafic nr.3 Testing muscular Grafic nr.4 Testing muscular

Pe langa ameliorarea fortei musculare si a mobilitatii articulare de la nivelul membrelor afectate, s-a
obtinut si un mers corect, stabil si echilibrat dar si o stare psihica buna, o adaptare mai buna a
organismului la efort sustinut.

Toate aceste influente pozitive, culmineaza cu reluarea activitatii profesionale, a activitatilor zilnice
curente, deci cu reintegrarea socio-profesionala adecvata a subiectilor.

Concluzii

In urma derularii acestui experiment, ipotezele formulate initial, au fost confirmate.

Se pot astfel stabili unele elemente concluzive si cu posibilitati de generalizare. Astfel, pentru stadiul
de hipotonie musculara (de la F0 la F3) se pot folosi: contractiile repetate (CR), miscarea activa de
relaxare opunere (MARO), initierea ritmica (IR), iar de la F 3 la F5, cele mai eficiente tehnici sunt:
inversarea lenta (IL), inversarea lenta cu opunere (ILO), izometria alternanta (IzA), stabilizarea ritmica
(SR) si progresia cu rezistenta (PR).

Abstract

The present paper presents a study conducted on a number of 17 subjects suffering of paresis of the
external popliteal sciatic nerve, study meant to prove the efficiency of the FNP techniques in
recovering the strength of the affected muscles which can be brought to indices close to the normal
ones in a shorter period of time.

As a conclusion of the research, we have underlined the essential role of the techniques: repeated
contractions (RC), the active movements of relaxation opposition (AMRO) and the rhythmic initiation
(RI) during the muscular hypo-tonus period as well as the importance of the slow inversion (SI) and
the slow inversion with opposition (SIO), the alternative isometrics (AI), the rhythmical stabilization
(RS) and the progression with resistance (PR) after the muscles reach force 3.

Bibliografie

Arsene, C., Tratat de neurologie.Editura Medicala, Bucuresti, 1981

Ionescu, A., Masajul – procedee, tehnici, metode, efecte si aplicatii in sport. Editura ALL, Bucuresti,
1994

Marcu, V., Matei, C., & colab. Facilitarea neuroproprioceptiva in asistenta kinetica. Editura Universitatii
din Oradea, 2005

Margarit, M., Margarit, F., Heredea, G., Aspecte ale recuperarii bolnavilor neurologici. Editura
Universitatii din Oradea, 1987

Ochiana, G., Kinetoterapia in afectiuni neurologice I. Editura Pim, Iasi, 2006

Sbenghe, T., Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor. Editura Medicala,
Bucuresti, 1981
 Mobilitate articulara glezna activa Testing muscular

Flexie Flexie Tibial Extensor comun Extensor

Nume Inversie Eversie
dorsala plantara anterior deg. haluce

I F I F I F I F I F I F I F

T.I. 0 15 35 35 85 85 20 50 F1 F4 F1 F4 F0 F4+

O.M. 50 200 350 350 800 850 100 300 F2 F4 F1 F4 F1 F4

H.E. 30 200 350 350 850 850 50 250 F1++ F3 F0 F3 F0 F3

B.A. 40 150 350 350 850 850 50 300 F1 F4 F1 F4 F1 F4

R.A. 00 150 350 350 800 850 00 200 F0 F3 F0 F3 F0 F3

A.M. 50 250 350 400 850 850 50 250 F2 F3 F1 F4 F1 F4+

E.A. 40 200 350 350 850 850 00 250 F2 F4 F1 F4 F1 F4

G.A. 70 150 350 400 850 850 100 300 F2 F4 F2 F4 F1 F4

R.I. 30 150 350 350 800 850 100 200 F1+++ F3 F1 F3 F0 F3+

V.L. 00 200 350 350 800 850 00 200 F0 F3 F1 F4 F0 F3

T.E. 30 200 350 350 850 850 50 250 F1++ F4 F1 F3 F1 F4+

P.E. 50 150 350 400 850 850 50 300 F2 F4 F1 F4 F1 F4

N.P. 40 150 400 400 850 850 50 250 F1++ F3 F1 F3 F0 F3

D.I. 30 200 350 350 800 850 100 300 F1++ F4 F0 F3 F0 F4

G.T. 00 150 350 350 800 850 00 200 F0 F3 F0 F4 F0 F4

V.I. 30 150 350 350 800 850 50 350 F1++ F4 F1 F4 F1 F4+

A.N. 40 200 350 350 850 850 50 300 F1+++ F4 F2 F4 F1 F4

Legenda:

 I = initial;
 F = final;
 + = 0,25 din valoarea 1 a fortei musculare;
 ++ =0,50 din valoarea 1 a fortei musculare;
 +++ = 0,75 din valoarea 1 a fortei musculare;