Sunteți pe pagina 1din 4

Proiect de activitate didactică

Data: 19.01.2021
Propunător: Ciobanu Emanuel
Școala Gimnazială ,,Smaranda Apostoleanu” Colonești (Structura Spria)
Clasa: a VIII-a
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Fraza. Coordonarea
Tipul lecției: transmitere și însușire de noi cunoștințe
Competențe generale
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise.
Competențe specifice
4.1 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române
literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a întențiilor comunicative
4.3 Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă,
morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportate la limbile moderne
Conținuturi: propoziția, fraza, coordonarea prin juxtapunere/joncțiune, conjuncții
coordonatoare, norme pe punctuație (virgula, punctul și virgula).
Obiective operaționale
A. Cognitive:
Pe parcursul și la finalul lecției, elevii vor devini capabili:
O.C.1: să definească propoziția, fraza și coordonarea;
O.C.2: să recunoască ce tipuri de raporturi se stabilesc între părțile de propoziție/ între
propozițiile dintr-o frază;
O.C.3: să identifice care sunt mijloacele de realizare ale coordonării;
O.C.4: să determine termenul regent.

B. Afective
O.A.1: să fie dispuși să recepteze informațiile;
O.A.2: să participe cu interes la activitățile propuse;
O.A.3: să manifeste atitudine față de încălcarea normelor de exprimare orală și scrisă;
O.A.4: să exprime dorința de a prezenta răspunsuri personale, creative și critice;
O.A.5: să introducă achizițiile în propriul sistem de valori.
Strategia didactică:
a. Metode și procedee: conversația, explicația, observația, expunerea, problematizarea,
modelarea, dictarea, lucrul cu manualul;
b. Mijloace de învățământ: manualul, caietele de lucru, , Platformă educațională
GSuite: Classroom, Meet;
c. Forme de organizare: frontală, individuală.
Bibliografie:
1. Curriculum Național, Programe școlare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria curriculară
Limbă și comunicare, București, 2017.
2. CUCOȘ, Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade
didactice, Editura Polirom, Iași, 1999.
3. PARFENE, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală – Ghid
teoretico-aplicativ, Editura Polirom, Iași, 1999.
4. NOREL, Mariana, BUCURENCIU, Constantin, DRAGU, Mihaela, Limba și literatura
română: Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Aramis, București, 2020.
5. PANĂ DINDELEGAN, Gabriela, Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura
Univers Enciclopedic Gold, București, 2019.
Scenariu didactic
Secvențele lecției
Evocare
Ce este o propoziție? Oferiți exemple!
Propoziția este comunicarea cu un singur predicat.
Iată!
Ioana citește.
Ea citește un articol apărut în revista școlii.

Ce este un predicat? Care sunt părțile principale de propoziție?


Predicatul este partea principală de propoziție care arată ce face, ce este, cum
este subiectul.
Ana cântă.
Ana este frumoasă [și] veselă. Nume predicativ multiplu!
Și pupăza zbâr pe geam.

Subiectul este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea
exprimată de un predicat verbal sau cui i se atribuie o însușire exprimată de un predicat
nominal.
Mașina roșie merge repede.
Ioana [și] Andreea merg la școală. Subiect multiplu!

Care sunt părțile secundare de propoziție?


Atributul este partea secundară de propoziție care determină un substantive sau
un înlocuitor al acestuia (pronume, numeral).
Frumusețea este un dar(regent) trecător.
Camera((regent) mare(at1) și răcoroasă(at2) este acolo.

Complementul este partea secundară de propoziție care determină un verb, un


adverb, un adjectiv sau o interjecție.
Mașina merge(regent) repede(c.c.m.) spre mare (c.c.l.).

Ce este o frază?
Fraza este un enunț alcătuit din două sau mai multe propoziții, dintre care
minimum una este propoziție principală.
Ioana citește un articol(regent) 1/care a apărut în revista școlii. 2/
Numărul predicatelor = Numărul propozițiilor
Realizarea sensului

Raportul de coordonare se realizează între părți de propoziție de același fel:


Bogdan [și] Mircea pregătesc împreună proiectul la matematică.
Ieri am fost la teatru[, ]1/ apoi am discutat despre spectacol. 2/
Nu se știe 1(regent) / dacă vine la noi 2/ [sau] rămâne acasă. 3/

Raportul de coordonare se realizează prin:


 Juxtapunere (prin virgulă, punct și virgulă, linie de pauză):
Munții[,] dealurile[,] podișurile[,] câmpiile sunt marcate prin culori diferite pe
harta fizică a României.
 Joncțiune:
- Prin conjuncții și locuțiuni conjuncționale coordonatoare (și, nici, precum și,
dar, iar, numai că, doar că, sau, ori, deci etc.)
- Prin adverbe și locuțiuni adverbiale (așadar, vasăzică, prin urmare, în
consecință etc.)
Vrei(regent) mere [sau] pere?

Ne amintim!
Conjuncții coordonatoare
I. Copulative: și, nici;
II. Adversative: dar, iar, însă, ci;
III. Disjunctive: sau, ori, fie;
IV. Concluzivă: deci.

Reflecția
Menționează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
1. Am încercat și eu să-mi rezolv tema. (adverb de întărire)
2. Pe masă sunt cărți și caiete.(conjuncție coordonatoare copulativă)
3. Dar din dar se face rai. (substantiv comun)
4. Ti-am explicat situația, dar n-ai vrut să înțelegi.(conjuncție coordonatoare
adversativă)
5. Eu îți explicam, iar tu mă îngînai. (conjuncție coordonatoare adversativă)
6. Iar te-ai lovit la cap? (adverb de mod)