ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MARKETING

TITLUL LUCRĂRII

DRAGOMIR RALUCA-MARIA
dragomirraluca19@stud.ase.ro

Nume si prenume student 2

Afiliere student2; e-mail student2

Nume si prenume student 3

Afiliere student3; e-mail student3

Nume si prenume student 4

Afiliere student4; e-mail student4
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MARKETING

Comunicare de marketing
Proiect 2020 – 2021
PROIECTAREA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE INTEGRATĂ
PENTRU STIMULAREA CONSUMULUI DE PRODUSE FABRICATE DE
PRODUCĂTORI ROMÂNI

Partea I: ANALIZA CONTEXTULUI ELABORĂRII CAMPANIEI DE

COMUNICARE
1. Analiza mediului de marketing (extern):
 piața bunurilor de consum
Acestea contribuie direct la satisfacerea nevoilor pe care le manifestam aproape zilnic (individuale,
de grup sau colective.
Bunurile de consum sunt bunuri destinate utilizării directe de către consumatorul final, fără
o prelucrare comercială ulterioară. Acestea se împart, de obicei, în trei subcategorii, în conformitate
cu felul în care sunt achiziționate: bunuri de uz curent , bunuri intermediare și bunuri de lux.
Bunurile de uz curent sunt bunuri, pe care consumatorul le cumpără frecvent. Acestea, de
obicei, au prețuri mici și sunt disponibile pe piață, în general, includ numai produse standardizate,
au o cerere constantă iar promovarea este foarte importantă.
Bunurile intermediare sunt acele bunuri de consum, care, de obicei, sunt cumpărate numai
după ce clientul a comparat prețul, calitatea și stilul în mai multe magazine.
Bunurile de lux sunt bunurile, care necesită din partea consumatorilor eforturi speciale de
cumpărare și care posedă anumite caracteristici speciale (ex: automobile, colecții de artă etc.)

 companiile care activează pe această piață: producători români vs. companii străine

Piața băuturilor carbogazoase : Frutti Fresh VS COCA COLA

Piața băuturilor alcoolice: Timișoreana, Murfatlar ROMÂNIA S.A., VS Chardonnay,
Heineken.
Piața automobilelor: Dacia Logan VS Audi.
Piața alimentară: Kandia Dulce vs Ferrero SpA.
Piața produselor de îngrijire personală: Farmec, Bioten vs Nyx, Neutrogena, Kerastase.

 factorii de macromediu relevanți în contextul pandemic actual etc.

Macromediul de marketing reprezintă,totalitatea factorilor externi firmei ce exercită influență
asupra stării și evoluției ei și asupra cărora firma nu are un control sau o influență directă. Ca factori
ai macromediului se disting: mediul economic, politic și juridic, socio-cultural,tehnologic,

http://mk.ase.ro/
/marketing.ase.ro/
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MARKETING
demografic și natural.Conform
unui raport efectuat de Comisia
Națională de Strategie și
prognoză serviciile au avut de
suferit în urma impactului
coronavirus.
Investițiile alocate către
industria sănătății va reflecta o
scădere a produsului intern brut care va afecta toate industriile economice. Rata șomajului va
crește, va apărea inflația iar producția din România se va diminua. O criză mai lungă și mai amplă
decât se anticipase va afecta perspectivele de creștere și va cauza daune semnificative companiilor
și locurilor de muncă. Alte rapoarte arată că din punct de vedere:
 socio cultural: criza covid nu va mai genera comportamente de stocare alimente din partea
populației si de asemenea oportunitate de creștere a cifrei de afaceri prin colaborări cu
administrațiile locale va fi mult mai mare;
 demografic: nu se așteaptă variații abrupte ale nivelului populației, a structurii acesteia sau a
socio-demograficelor de bază. ;
 Mediului natural: România se află într-o continuă scădere în ceea ce privește populația țării
dar acest lucru nu are cum să influențeze semnificativ ramurile industriale;
 Politic si juridic: pomenile electorale vor fi stopate, pe fondul deficitului bugetar imens care
trebuie corectat, ceea ce va genera o scădere a consumului și implicit a economiei;
 Tehnologic: media vânzărilor on-line a început să crească semnificativ cee ace va genera
atât profit pentru întreprinderi cât și locuri de muncă penru cei care activează în industia IT.

2. Public-țintă (ținta de marketing)

Prosele românești se adresează întregului public, de la produse alimentare până la produse de
îngrijire personală. Situația externă fac ca supraviețuirea pe piață să fie din ce în ce mai dificilă iar
antreprenorii români încearcă să caute soluții cât mai optime pentru a-și targeta clienții. Spre
exemplu compania Farmec produse cosmetice pentru femeile cu vârste cuprinse între 16 și 50+ ani,
care sunt pasionate de îngrijirea personală. Fabrica de bere Timișoreana se adresează publicului de
sex masclin în principal, care preferă gusturile dure, amare.
3. Analiza comunicării anterioare, realizată cu același scop de diverse
organizații

http://mk.ase.ro/
/marketing.ase.ro/
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MARKETING

Abordarea comunicării în marketing dintr-o perspectivă strategică reprezintă, pentru

agentul economic, ca şi pentru orice alt tip de organizaţie, mai mult decât o cerinţă impusă de
alinierea la direcţiile în care evoluează mediul economico-social; ea este astăzi o necesitate, o
condiţie a realizării obiectivelor stabilite pe termen scurt, mediu şi lung.(POPESCU,2003, p.139)
În anul 2016 Kaufland a lansat campania trăiește fresh, având că țintă copii și persoanele cu
vârste înaintate, care trebuie să aibă grijă la cee ace mănâncă și care încurajează mâncarea sănătoasă
pentru o viață cât mai echilibrată. Mesajul a avut impact și asupra părinților dar și a persoanelor
atletice care au o alimentație strictă. https://www.effie.ro/campaigns/traieste-fresh/

Putem spune că de-a lungul timpului am evoluat foarte mult în ceea ce privește domeniul de
marketing, de promovare, de comunicare. Această evoluție a adus pe piață numeroase companii
care în lupta lor pentru poziții de top au dezvoltat o serie de tactici și tehnici menite să atragă
consumatorul. Pentru a face acest lucru posibil aceștia au investit o cifră din afacerea lor în studii de
piață , realizate cu scopul de a găși un public țintă care să rezoneze cu produsele comercializate de
către ei. Specialiștii de marketing au început să creeze în urmă unor cercetări de piață mesaje cu
impact emoțional pentru umanitate, al cărui rol este de a imprima nevoia produsului cu ajutorul
unor argumente de ordin afectiv și social. Ca și medii de comercializare, comunicarea se face cel
mai frecvent prin intermediul reclamelor on-line, reclamelor TV, panourilor publicitare,
comunicatelor de presă, participarea la târguri și evenimente de specialitate.

4. SWOT

Puncte tari Puncte Slabe

Oferta de produse este largă şi bine Lipsa de informare a consumatorului;
diferenţiată;
Existenţa unui potenţial înalt de diversificare a Nu sunt susținute de guvern suficient;
gamei de produse;
Necesarul de materie primă pentru industrie Consumatorii sunt foarte pretențiosi, au
este cu mult sub potenţailul productiv al așteptări mari la prețuri mici;
agriculturii româneşti;
Costuri salariale reduse; Costuri ridicate pentru returul comenzilor.
Personal bine calificat, vorbitori de limbi
straine;
Bariere de intrare în piață reduse.
Oportunități Amenințări

http://mk.ase.ro/
/marketing.ase.ro/

 Cresterea cererii pentru produse;
 Extinderea pe pieţele internaţionale;
Posibilitatea de a obţine finanţări europene
pentru creşterea capacităţilor de producţie sau
pentru îmbunătăţirea tehnologică a firmelor;
Participarea la târguri şi expoziţii de profil.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MARKETING
Modificări în preferinţele consumatorilor;
Cresterea continuă a concurenţei reprezentate
de produse provenite de pe pieţele vecine, mai
ieftine sau mai bune calitativ ;
Impactul coronavirus asupra economiei tarii;
Creşterea presiunilor salariale;
Migrarea forţei de muncă spre tari mai bine
dezvoltate.

5. Identificarea problemei de comunicare – nevoia unui „consumer insight”

puternic și provocarea strategică

Partea a II-a: DEFINIREA OBIECTIVELOR COMUNICĂRII

 Obiective cognitive
 Obiective afective
 Obiective conative

Partea a III-a: INSIGHT STRATEGIC ȘI CONȚINUTUL MESAJULUI

(AXUL COMUNICAȚIONAL)
1. Alcătuirea și caracterizarea publicului țintă (ținta comunicării)

2. Identificarea insigth-ului strategic

3. Definirea axului comunicațional/ a conceptului de comunicare

Partea a IV-a: MIXUL DE COMUNICARE ȘI ELEMENTE DE CREAȚIE

1. Tehnici de comunicare propuse pentru campanie și detalierea activităților
pentru fiecare tehnică

2. Medii de comunicare propuse pentru fiecare tehnică

http://mk.ase.ro/
/marketing.ase.ro/
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MARKETING

3. Calendarul activităților

4. Elemente de creație

BIBLIOGRAFIE (în stil Harvard)

1.
2.
3.
.
.
Partea a II-a
Partea Partea
Cerință + Oficiu Total
I a IV-a
Partea a III-a
Punctaj 4p 5p 5p 1p 15 p
Punctaj obținut

http://mk.ase.ro/
/marketing.ase.ro/