Buna ziua!

Numele meu este Oprinoiu Marina-Elena si astazi voi prezenta lucrarea mea de
licenta, intitulata: CALITATEA ȘI SIGURANȚA PRODUSELOR ALIMENTARE
STUDIU DE CAZ: ALIMENTELE OBȚINUTE DIN ORGANISME MODIFICATE GENETIC.
Lucrarea este formata din 3 parti si anume: Capitolul 1 ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND
SIGURANȚA ALIMENTELOR, CAPITOLUL 2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
PROBLEMATICA ALIMENTELOR OBȚINUTE DIN ORGANISME MODIFICATE GENETIC
si CAPITOLUL 3. Format dintr-o cercetare sub forma de chestionar.
Am ales aceasta tema deoarece alimentele obtinute din organisme modificate genetic, OMG-uri,
au un caracter actual, sunt alimente consumate zilnic, alimente uzuale, precum margarina, bauturile
acidulate, sosurile, laptele, porumbul etc. Scopul lucrarii este de a observa perceptia consumatorilor
asupra acestor tipuri de alimente si de a-i informa. Contributia personala este sub forma unui
chestionar aflat in capitolul final al lucrarii.
Capitolul 1 prezinta elementele fara de care alimentele nu ar fi sigure pentru consum si anume:
igiena, siguranta si inocuitatea. Aceste 3 caracteristici formeaza calitatea alimentelor si asigura
sanatatea consumatorilor. Caracteristica inocuitate asigura ca in alimentul respectiv nu se gasesc
agenti fizici, chimici sau bioloogici care sa afecteze sanatatea consumatorilor. Pericolele potentiale
biologice sunt microorganismele si parazitii, pericolele potentiale chimice pot fi aditivii alimentari
neaturizati sau metalele grele, iar pericolele potentiale fizice sunt corpurile straine precum bucati de
sticla, lemn, insecte. Exista si un sistem care previne aparitia acestor factori si anume Sistemul
Hazard Analysis Critical Control Points.
Avand in vedere faptul ca alimentele sunt in stransa legatura cu sanatatea consumatorilor, au fost
infiintate numeroase cadre institutionale care se ocupa cu acestea, precum Institutul National de
Sanatate Publica, Ministerul Sanatatii, World Health Organization, Codex Alimentarius Comission
etc.
OMG-urile sunt organisme de natura vegetala sau animala rezultate in urma transferului unei
parti a materialului genetic de la o specie la alta. Acestea au o evolutie indelungata, inca din anul
8000 inainte de Hristos cand reproducerea era selectiva si speciile erau incrucisate. In 1866 a fost
identificat procesul care sta la baza geneticii, in 1953 a fost identificata structura Adn-ului, in 1973 a
fost descoperita ingineria genetica urmand a fi creata prima rozatoare din OMG-uri in 1974, iar din
1990 pana in prezent sunt comercializate alimentele obtinute din OMG-uri.
Exista numeroase avantaje si dezavantaje ale acestora, printre care: avantaje – costuri scazute
datorita eliminarii ierbicidelor si insecticidelor, cresterea rezistentei plantelor la daunatori,
caracteristici organoleptice superioare, ameliorarea sanatatii consumatorilor. Dezavantajele ar fi
legate de sanatatea consumatorilor in cazul unui consum excesiv – alergii, toxicitate, rezistenta la
antibiotice, daunatorii vor evalua pentru a supravietui, pot fi distruse alte specii fata de cele vizate.
In acest grafic este prezentata cultura de plante obtinute din OMG-uri in Romania intre anii
2010-2014. Se poate observa ca din anul 2011 a existat o scadere a acestei culturi din cauza expirarii
certificatului conform caruia porumbul MON 810 poate fi cultivat, iar din 2013 se reia cultivarea
acestuia, ajung in anul 2014 la 771 milioane hectare cultivate. Romania este o tara importatoare de
alimente obtinute din OMG-uri, ocupandu-se doar de cultivarea acestui tip de porumb.
Capitolul 3 este reprezentat de contributia proprie, fiind formulat un chestionar din 20 intrebari,
la care au raspuns 150 respondenti. Esantionul este eterogen, avand urmatoarele caracteristici: 75%
femei, 50% au varsta intre 18-25 ani, 77% locuiesc in mediul urban, 53% sunt angajati, 30% au
venituri intre 1500-3500 lei lunar, iar 50% au absolvit liceul.
Asa cum se poate observa din primele grafice, 70% dintre respondenti stiu ce inseamna OMG,
iar 63% dintre acestia nu sunt de acord cu consumul alimentelor obtinute din OMG-uri.
67% dintre respondenti stiu sa recunoasca un produs alimentar obtinut din OMG-uri si anume
cunosc sintagma prin care sunt semnalizate aceste produse. 57% dintre respondenti considera ca
exista beneficii asupra organismului cand sunt consumate alimente obtinute din OMG-uri, dar nu
stiu sa le deosebeasca.
102 respondenti citesc cateodata eticheta unui produs alimentar, 102 respondenti sunt dispusi sa
plateasca mai mult pentru un produs alimentar, 71 respondenti prefera un produs alimentar natural
care e mai scump, 97 respondenti nu ar alege un produs alimentar de acest tip care sa fie mai ieftin,
iar 74 ar achizitiona cateodata alimente obtinute din OMG-uri.
Asadar, rezultatele chestionarului arata ca majoritatea respondentilor cunosc termenul de aliment
obtinut din OMG-uri si sunt constienti de faptul ca au consumat sau consumă astfel de alimente.
Deși respondenții cunosc aceste lucruri, aceștia nu știu cum să identifice produsul alimentar obținut
din OMG-uri.
Consider că lipsa informării este de vină pentru atitudinea negativă pe care o au multe persoane
referitor la aceste alimente. Propun desfășurarea unor campanii de informare, atât în mediul offline,
cât și în mediul online pentru ca fiecare consumator să își poată forma o opinie corectă.